Sunteți pe pagina 1din 6

Curs anatomie

Plexul cervical profund


Se desprind ramuri muscL: ansa cervicala si nervii frenici
Ramurile musculare sunt destinate m intertransversali, drept lat, drept ant, lungul capului, lung al
gatului, ridicator scapulei, scalen mijl ant
Ramurile musc pt trapez, sternocleidomastoidian sunt considerate ca apartinand ramului communicant
cu n accessor.

Ansa cervicala
Este formata din doua radacini:
Superioara, care imediat sub baza craniului se alatura initial nervului hipoglos de care se separa in partea
superioara a trigonului carotic la niv incruc cu artera carotida ext;
Inferioara formata din ramuri care provin din n c2 si c3 (cea sup provenind din c1 si c2) care coboara
lateral de vena jugulara int, intrand in final in interiorul tecii carotice;
Sup de m omohioidian mai frecvent uneori la niv incruc cu tendonul intermediar al omohioidianului
trece anterior venei jugulare interne pt a se uni cu rad superioara;

Rad sup este insotita de filete nervoase din hipoglos, destinate m omohioidian si nu se stie cu precizie,
posibil sa fie destinate si m geniohioidian. Aceasta ansa cervicala datorita leg pe care le are cu n
hipoglos, mult timp era numita radacina hipoglosului(acesti muschi care sunt inervati de ansa cervicala
sunt inervati de ansa hipoglosului ramul desc) s-a constatat ulterior ca aceste ramuri ale hipoglosului nu
merg decat pe traiectul radacinii plexului cervical.

Cei mai voluminosi nervi din ramurile profunde sunt nervii frenici. In acelasi timp cei mai lungi.
NERVUL FRENIC
Nerv MIXT, care inerveaza:
Diafragmul
Pleura parietala
Pericard
Peritoneu diaphragmatic
Continand atat fibre motorii si vegetative.
Este format dintr-o rad principala cu originea in C4
doua radacini secundare: nervii frenici accesori cu originea in C3 si C5
In realitate formarea n frenic este mult mai complexa si prezinta o sumedenie de variatii.
La baza gatului cei doi n frenici primesc cate o anastomoza de la n sublavicular si ggl simpatic cervical inf.
Nervii frenici accesori se alatura rad principale la diferite nivele fiind situati intre muschii scaleni
anteriori si mijlocii. Dupa formare nervul frenic strabate regiunea cervicala si toracele pana la niv
diafragmei.
La niv gatului are traiect descendent in teaca aponevrotica a m scalen anterior, aceasta portiune a
traiectului se proiecteaza dupa o linie care uneste septul claviculei cu mijlocul distantei dintre unghiul
mandibulei si mijlocul claviculei.
Anterior nervul frenic este incrucisat de pantecele inf al omohioidianului si arterele cervicala transversa
si suprascapulara.
Nervul incruciseaza clavicula la unirea septului med cu 3 sferturi lat ale acestuia si la baza gatului este
situat pe marginea scalenului anterior, se proiecteaza in spatial care separa capatul sternal de cel
clavicular sternocleiomastoidianului care este considerat punctul nevralgic al frenicului si la intrarea in
torace este situat intre artera subclav situate ant si veena subclav situate post.
Incruciseaza artera cel mai frecvent lateral de originea arterei toracice interne.
Incruciseaza apoi lateromedial fata ant a arterei toracice interne si coboara posterior acesteia.
Frenicul stg trece lateral de crosa canalului thoracic de care este separate de fascia scalenului anterior.
Posterior venei subclav sau posterior originii venei brahiocefalice stg si anterior arterei subcl dupa care
are aceleasi rap cu artera toracica interna ca si frenicul drept.
In torace frenicul drept coboara de partea posterolat a venei brahiocef drepte apoi pe fata lat a venei
cave superioare. Trece anterior pediculului pulm drept si coboara vertical de-a lungul fetei lat a
pericardului pana la niv diafragmului pe care il abordeaza pe fata anterolat a venei cave inf de care
nervul frenic este separate printr o perlungire a pericardului. Traverseaza diafragmul fie prin orificiul
venei cave inferioare fie pe laturile acestuia.
Frenicul stg, putin mai lung decat cel drept, incruciseaza fata ant a arcului aortic anterior si in apropierea
nervului ? fiind despartit de aorta printr un interval scurt in care se gasesc pleura si pulmonul stang, sau
nodulii limfatici mediastinali ant.
Mai jos coboara pe fata laterala stanga a pericardului dar nu vertical cum coboara cel drept ci oblic
anterior si la stanga, aprox la 2 cm de pediculul pulmonar stg, anterior acestuia, ajungand pe diafragm
putin inapoia varfului pediculului , nivelul la care il strabate deci mai ant si lat decat pediculul drept.

Cei doi nervi frenici si vagii au raporturi cu pediculul pulm. Intotdeauna atat pe dr si pe stg frenicul trece
ant pediculului pulmonar in timp ce vagul trece posterior acestuia. Sunt raporturi importante in practica
chirurgicala.

In extremitatile inf sunt in rap cu nodulii limfatici juxtafrenici dr si stg, in traiectul lor thoracic venind in
raport cu pleura si apoi pleura mediastinala. Pe toata intinderea lor, nervii frenici sunt insotiti de vasele
frenice sup. La niv gatului nu dau niciun ram collateral, in torace dau ramuri pleurale, pericardice sau
numai un signur ram pericardic care se ramifica aproape de origine, si ramuri pt vena cava inferioara.
Se termina cu nervii frenicoabdominal ant, post si lat. Cel posterior terminandu se in ggl celiac
corespunzator intrand in constitutia nervului celiac, celelalte doua ramuri distribuindu-se diafragmului.

N frenic drept se imparte in ramurile sale terminale deasupra diafragm si foarte aproape de el putand
patrunde in acesta fie prin fata laterala sau in afara orificiului venei cave. Celelalte ramuri ale frenicului
se impart in ramuri musculare si ramuri abdominale.
Ramurile musc sup- se ramifica radial de la niv patrunderii in diafragm. Merg mai intai in grosimea
centrului frenic si mai apoi intre digitatiile musc ale diafrag, ies pe fata inf a acesteia si patrund intre
fasciculele sternal si costal ale diafragmului In apropierea discetiilor lor osoase.
Intre ram musc sup exista anastomose si ramul cel mai intens se anastomozeaza ant pericardului cu un
ram corespunz din frenicul de pe partea opusa rezultand o anastomoza prepericardica.
Ram abd se indreapta posterior mai intai intre fasciculele frenice si apoi in grosimea nervului coresp.,
Din el se desprind ramuri pt vena cava inf, peritoneu si suprarenala dreapta. Ramul abd se
anastomozeaza cu filete ale plex celiac cu care formeaza plexul diaphragmatic drept in vecinatatea
arterei frenice drepte (min 21:25) In cuprinsul plexului se pot gasi unul sau mai multi ganglioni frenici.

Nervul frenic stang- da aceleasi ramuri ca frenicul drept cu deosebirea ca ram abd sunt mai subtiri si la
niv plexului diafragm stg nu exista niciodata ggl; de asemenea nu da ramuri pt supraren stg si frecvernt
nici pt ggl celiac corespunzator. Uneori ramurile abd dr si stg se pot anastomoza
Simpaticul cervical
Este situate de o parte si de alta a col vertebrale, se intinde de la baza gatului pana la orif sup al toracelui
de altfel pana la niv 1/3 sup a cav toracice deoarece ggl simp cerv sup este situate in torace intr o foseta
speciala; acest simpatic cerv este format din 3 gg: sup, mijl, inf, de marimi forme variabile, unite prin un
lant interggl constituit din ram interggl. Simpaticul cervical inerveaza: capul, gatul, membr sup si
mediastinul sup.
Ggl cerv sunt uniti cu nervii spinali cerviicali prin ramuri comunicante cenusii si albe. Trunchiul
simpaticului cervical provine prin migrarea celulelor de la nivelul marginii anterioare a crestei ggl care
deriva din ectoderm ce apare in sapt a 5a de viata embrionara.

Raporturile simpaticului cervical


Strabate succesiv spatiul retrospinian, Trigonul carotic si reg laterala a gatului si SCM.
Anterior are raport cu manunchiul vasculonervos al gatului aderand de teaca carotica.
Superior gatului este situate posterior art carotide int si nervului vag
Inferior dispus posterior venei jugulare interne si lat de nerv vag
La baza gatului manunchiul vasculonervos al gatului se indeparteaza de simpatic care se va dispune intre
cupola pleurala situate anterior si conul primei coaste posterior.
Posterior simpaticului se afla lama prevertebrala la care simpaticul Adera prin tracturi subconjunctive
fibroase; lama prevertebrala separa simpaticul de muschii prevertebrali si procesele transverse
cervicale.

Ggl cervical sup


Cel mai voluminous avand o lungime de 4 cm si latime de 5-10mm; cel mai frecvent este fusiform si mai
rar rotund sau neregulat.
Rezulta prin fuzionarea primilor 4 ggl cervicali segmentari; se intinde de la un punct situatt la 2 cm sub
foramenul carotidian si pana la a 4-a vertebra cervicala.
Este situate in regiunea retrospiniana a spatiului laterocalonian si corespunde post lamei prevertebrale
care acopera m lung al gatului si primi 4 nervi cervicali.
Sub muschi gasindu se procese transvere are vertebrelor c2,c3
Ant corespunde arterei carotid int si venei jugulare int; ramul interggl care il continua inf este subtire si
are o lungime de 3 cm unindu-l cu ggl cervical mijl at cand acesta exista.
Cand nu exist ail uneste cu cel de al 3-lea ggl cervical simpatico sau ggl inferior.

Ramuri colaterale
Nervul jugular al lui Arnold- ia nastere la niv pol sup al ggl, urca lateral nervuluii carotidian intern ajunge
in foramenul jugular si se termina prin ram care patrund in ggl inf al glosofaringianului si ggl sup si inf al
vagului.
Tot din polul sup se poate desprinde un ram care se termina in nervul hipoglos. Prin ramurile pe care le
da ggl glosofarg si vagal participa la inerv simpatico a viscerelor din teritoriul acestor nervi si inerveaza
meningele din fosa post a craniului.

Nervul carotidian intern-ram cranial intern- se deprinde la niv pol sup medial de nervul jugular si merge
pe fata post a arterei carotide int pe care o insoteste in canalul carotidian. Formeaza plexul carotid
intern din jurul arterei respective, la nivelul sinusului cavernos prelungindu-se si pe ramurile acesteia,
putandu se anastomoza cu plex carotid intern de partea opusa prin fibre care sunt situate in jurul arterei
comunicante ant, artere care fac legatura intre cerebralele anterioare.
Din plexlul carotid se desprind:
nervul pietros profund, care se anastomozeaza cu pietros mare sau superficial formand nervul canalului
pterigoidian
ramul comunicant pt n oculomotor,abducens,trohlear pt ggl nervului oftalmic, ggl ciliar si ggl
pterigopalatin, ggl submandibular, ggl trigemen, ram comunicant pt trigemen si ramul pt lobul ant al
hipofizei, ramuri meningeale, ramuri pt mucoasa sinusului sfenoic, glanda pineala si nervul
caroticotimpanic

Nervii carotici externi


Formeaza in jurul arterelor carotida comuna si externa plexurile carotidine cu acelasi nume care sunt
implicate in reflexul sinocarotidian. Din plex carotid ext se formeaza plexuri pteriarteriale de a lungul
ram colaterale ale carotidei externe. Plexurile din jurull arterelor meningee mijlocii, tiroidian sup lingual
facial trimit ramuri pt ggl otic, submandibular, sublingual, gl tiroide, si de a lungul ramurilor nervului
trigemen.

Ramurile faringolaringee merg cu nervul sup al vagului pt a participa la formarea plex faringian inervand
faringele laringele tiroida, de a lungul arterei tiroide sup, primul ram din carotida ext.
Nervl cardiac ceervical sup- se desprinde din partea inf a ggl cervical sup sau imediat sub acesta din
lanturi interggl. La origine se formeaza mai rar dintr un singur filet, mai frecvent din 2 sau 3 filete care se
unesc pe fata post a arterei carotide int, coboara posterior tecii carotide intalnind nervul cardiac mijlociu
cu care coboara posterior arterei subclaviculare pe partea dreapta si post arterei carotidecomune pe
partea stg. Din el se desprind ramuri comunicante cenusii pt primii 4 nervi cervicali, ggl inf al vagului si
nervul hipoglos. Trimite fibre nervilor recurenti patrunde in torace post aortei si nervul cardiac sup drept
se termina in plexul cardiac posterior iar nervul cardiac sup stg se termina plexul cardiac anterior si
numai rareori in plexul cardiac posterior.

GGl cervical simpatic mijlociu


Este inconstant putand lipsi. Este intermediar atingand maximum 1 cm
Are forma si situatie foarte variata. De regula este situat deasupra sau sub artera tiroidiana inf anterior
proc transvers a celei de a 6-a vertebra cervicala, mai precis anterior tuberculului anterior al
acesteia(tuberculul lui chassaignac); uneori ggl cervical mij poate fi inlocuit cu mase neuronale dispuse
printre ram interggl sau se poate integra ggl simpatic mai rar sup frecvent inf. Ramul interggl care il
uneste de ggl inf imediat sub ggl prez o dedublare prin care trece artera tiroidiana anterioara formand
butoniera a lui drobnic ionescu(origine sarba, care a plecat in germania) dupa care se imparte in doua
ramuri=unul post care ajunge direct la ggl inf continuand directia ramului intergg si unul ant subtire care
coboara anterior arterei vertebrale trecand succesiv pe fetele ant inf post ale arterei subclaviculare si se
terminca tot in ggl cervical inf. El descrie astfel in jurul arterei subclaviculare o curba cu concav
posterosup numita ansa subclaviculara a lui Josef.
Ramuri colaterale
Sunt variabile in rap cu dezvoltarea ggl. Ramurile comunicante sunt destinate nervilor cervicali 4 si 5. Si
prin ramuri inconstante are legaturi cu nervi frenic si laringeu inf.
Ramuri vasculare- destinate arterelor carodit cimuna si tiroid inf realizand plexul tiroidian inf dand
ramuri si pentru nervii recurenti si laringeu inf
Ramurile viscerale- ramuri tiroidiene si nervul cardiac cervical mijl care uneori poate fi mai voluminos
decat nervii cardiaci sup si inf participand la formarea plexului post.
Cand ggl cervical mijlociu lipseste nervul cardiac mij se desprinde din ansa subclaviculara
Ggl cervical simpatic inferior
Rezulta prin fuzionarea ggl segmentari c7 si c8 fiind mai rar independent(25%cazuir) si frecvent fuzionat
cu prmiul ggl toracic, mai rar cu al doilea, foarte rar cu al 3-lea ggl toracic rezultand un ggl cervicotoracic.
Cel mai frecvent are forma stelata de unde denumirea de ggl stelat, insa mai rar poate fi rotund,
patrulater sau ovalar. Pe suprafata sa se observa o serie de santuri care nu reprezinta altceva decat locul
de unire a ggl care intra in componenta sa. Ca dimensiuni are o inaltime de 1,8 cm si latime 0,8cm.
In cazurile in care rezulta prin fuzionarea cu prmiul ggl toracic el poate sa constituie o masa cu gatul inf
fiind situata in foseta supraretropleurala a lui sevion. Fie formeaza doua mase una inf si una sup numita
ggl vertebral care este situat ant arterei vertebrale.
Foseta supraretropleurala este delimitata: ant cupola pleurala, post procesul trans al c7 si conul primei
coaste, lat lig costopleural, med lig vertebropleural.
Ggl corespunde anterior arterei subclav, lat nervilor c8-t1, medial ductului toracic la stg si venei limfatice
dr la dreapta.
Ramuri colaterale
Ramuri comunicante cenusii superficiale-nervii c5-c8 si primului nerv toracic
Ramurile comunicante albe- c8-t1 unesc trunchiul simp cervical cu subst intermediolaterala a maduvei
spinarii \; la acest nivel gasindu se centrul medular care repr sediul reflexului iridoconstrictor.
Ansa subclav scurta se desrpinde din ggl inf
Ram anastomotic pt nervul frenic
Ram vascular care merge spre art subcl si ramurile ei realizand un plex arterial subclavicular
Dintre aceste ramuri vasculare cel mai voluminos este nervul vertebral al lui francois franc care ia
nastere din ggl inf prin radacini anterioare si posterioare realzand un plex arterial care se continua pe
artera bazilara. Nervul poate prezenta in apropierea gaurii transverse un ggl accesor numit ggl vertebral.
Aceste elemente vasculare formeaza manunchiul vasculonervos vertebral.
nervul vertebral furnizeaza ramuri vasculare formand un plex care inconjoara artera bazilara.
Nervul cardiac cervical inferior drept patrunde in torace trecand post art subclav iar cel stg arterei
carotid comune stg. Ambii participa la formarea plexului cardiac posterior si din acesti nervi se formeaza
un plex in jurul arterei tiroidiene inf, care este conectat cu fibre simpatice pe calea nervilor recurenti si a
plexului carotid comun.
Nervul are fibre care participa la form ansei nervului frenic.

Artera carotida comuna


Sist arterial carotidian este format din arterele carotide comuna dr+stg care vor da nastere:
-arterei carotide ext
-artera carotida int

Arterele carotide comune sunt numite si primitive. Prin ramurile lor vascularizeaza capul si gatul. Cele
doua comune au origini diferite:
-la dreapta provin din trunchiul arterial brahiocefalic
-la stanga direct din arccul aortic
Deci carotida comuna dreapta ia nastere prin bifurcatia trunch arterial brahiocef indaratul articulatiei
sternoclaviculare drepte-la limita dintre torace si gat-
de la origine carotida comuna stg se indreapta oblic superolateral si la niv articulatiei sternoclaviculare
stg isi schimba directia in portiunea cervicala carotidele comune avand un traiect vertical, ascendent si
aproape paralel una cu cealalta fiind situate de o parte si de alta a conductului aerodigestiv
carotidele comune nu prezinta plexuozitati, cea dreapta fiind nerectilinie si cea stg descrie o curba cu
concavitatea median. Cele doua carotide comune se termina prin bifurcare in carotidele ext si interna la
niv unului plan orizontal care trece prin marginea superioara a cartilajului tiroid/la un 1 cm deasupra
acestuia sau chiar sub marginea sup a cartilajului tiroid.
Posterior corespunde c4
Terminarea acestor carotide comune este situata intre cartilajul tiroid si osului tiroid.

calibru
Regulat uniform cu exceptia terminarii sale unde prez o dilatatie mai mult sau mai putin evidenta,
fuziforma numita sinus carotid care se poate prelungi si la nivelul originii celor doua ramuri terminale ale
carotid comune mai ales pe cea interna. In medie, calibrul este intre 8-10mm.
Sinusul carotidian(bulb) este o zona reflexogena, barosensibila, la acest nivel gasindu se baroreceptori
sensibili la variatiile presiunii in interiorul sistemului arterial susceptibil sa informeze centrii nervosi
superiori si sa det pe cale reflexa fie o crestere fie o scadere a tensiunii arteriale, aceste variatii insotindu
se de modificari a ritmului cardiac. (tahi bradicardie)
Pe fata post a bifurcatiei carotidiene se gaseste un (1:14:04)