Sunteți pe pagina 1din 9

Curs 19 – 30.10.

2017

CRIZELE EPILEPTICE

Grup de afectiuni pur neurologice. Pot insoti atat boli neurologice cat si situatiile de patologie generala
sau traumatologie, fara sa aiba neaparat legatura cu o boala neurologica primara.

CRIZA EPILEPTICA
Episod de activare brusca si neprovocata a unei populatii neuronale. Un grup de neuroni incepe sa isi
exprime fct pe care ei o controleaza in mod normal, nesolicitat de vreo actiune. Ex: misc mana fara sa fi
fost solicitat de ceva din mediu ext sau int ca eu sa misc mana. Orice tip de activare anormala devine
parazita, ca si miscarile involuntare. Deci intr-un fel e un tip de miscare involuntara, necontrolata.

Activarile neuronale pot sa aiba orice fel de manifestare din functia de executie sau receptie a creierului
(motorie, senzitiva, senzoriala, cognitiva). Uneori asociaza pierderea starii de constienta.

Cum se produc?

Primul si cel mai imp lucru intalnit in epilepsie: scaderea pragului de depolarizare neuronala. El e mai
mic la pers predispuse genetic sa faca asta. Pe langa sensibilitatea asta la activare, mai exista si alte
conditii posibil dobandite: leziuni ale creierului in traumatisme, post avc, in timpul avc, dupa infectii,
tumori – leziuni ale membranelor neuronale care le fac instabile si usor de depolarizat. O alta
circumstanta e modificarea echilibrului hidroelectrolitic si de transmitere neuronala intre mediul intra si
extra celular. Exista situatii in care mediul extracelular sufera modificari de tip instabilitate electrolitica
sau toxicitate care influenteaza activitatea neuronului, facandu-l mai usor de depolarizat.

Nu e neaparat necesar sa fie toate trei conditiile prezente!!!

Ex. intoxt alcoolica acuta: predispozitie genetica precipitata de factor toxic.

Macar unul trebuie sa fie prezent.

Etio: clasificare:

- Unice, fara o etiologie determinata, care pot fi de regula urmarea unei agresiuni toxice, hipoxice
sau traumatice. Ea poate sa apara la aprox 10% din populatie fara sa fie urmata de alta criza
(fara sa insemne ca pacientul face epilepsie). In fata primei crize epileptice ne abtinem sa punem
dg. De multe ori se intampla in diabet sau cumul de factori toxici sau tulb de comportament care
+ suprasolicitare pot duce la o criza. Prima criza nu e urmata de tx cronic, ci o tratam doar pe ea.
- Crize acute: care insotesc o suferinta organica a creierului sau a intregului organism, cu conditia
ca ele sa survina in decurs de 2 sapt. de la debutul bolii acute sau pe durata ei. De ex daca
pacientul face tromboza venoasa cerebrala, poate face asta; sau daca face insuficienta hepatica
acuta, in contextul encefalopatiei hepatice; In toate starile terminale de organ, sau dupa
suferinta hipoxica a creierului (ex in stop cardiac sau dupa resuscitare tardiva). Suferinta cu
perturbarea functiei normale, asta traduc. Frecvent in traumatisme, in primele zile de la
producerea lui. Nu au semnificatie prognostica sau diagnostica, nu necesita tx ulterior decat
daca reapar dupa o perioada indelungata si fara o alta explicatie.
- Crize febrile (la copii se numesc convulsii febrile): apar in contextul unei ascensiuni febrile.
Copilul, de regula, poate sa prezinte crize epileptice, daca are febra, fara ca acest lucru sa
impuna dg de epilepsie. Dar acest tip de crize pot sugera un teren genetic care ulterior
determina dezvoltarea epilepsiei.
- Epilepsia: crizele apar spontan si repetat. Nu e doar manifestare unica sau in cadrul unei boli
acute sau de la febra, ci in cond de aparenta sanatate din alte pdv.

DG crizei epileptice pozitiv sustinut de:

- Debut brusc
- Durata scurta - secunde sau minute
- Manifestarea clinica e manifestarea unei arii cerebrale afectate sau o pierdere de constienta, in
functie de zona implicata
- Pac isi revine brusc; dupa criza pot ramane semne care sugereaza producerea unei crize: pac
este somnolent, poate fi confuz, cu dureri musculare, scurta perioada de dezorientare, uneori
doarme, dupa care isi revine fara alte semne. Durata de revenire la o stare de constienta
normala e totusi mare.

Clinic criza:

Sugereaza topografia leziunii si uneori si mecanismul de producere. Important pt ca in fct de


manifestarea clinica stabilim tratamentul, semiologia crizei e singurul reper pt tx medical al epilepsiei.

Dpdv semiologic, clasificarea cea mai simpla imparte crizele in: crize partiale (focale) – simple (cu
expresia doar a unei arii din creier) sau complexe (are manif focala dar asociata si alterarea constientei)
– si generalizate – manifestare epileptica pe ambele parti ale corpului, deci activarea ambelor emisfere,
sau/si pierderea constientei.

CRIZELE FOCALE

MOTORII

Expresia activarii unei portiuni din ariile motorii ale creierului: ex grupul de neuroni generator e in aria
motorie principal (homunculus motor) in regiunea de proiectie a mb inferior => miscare repetata,
necontrolata la niv mb inf. Si tot felul de posibilati: maini, fata, picior etc. mereu de partea opusa
focarului.

Caracteristica: apare brusc, o perioada in care un segment al corpului se misca ritmic = clonii (contractii
ritmice), apoi se opreste brusc. Pt ca e o criza focala, pac nu isi pierde constienta, asista la criza.

SENZITIVE

Crize care se produc prin activarea spontana a ariilor de receptie senzitiva de la nivel cortical –> lob
parietal. [toate crizele au focarul epileptogen intr-o parte a creierului in care exista pericarioni: cortex,
ganglioni bazali, diencefal, rar arii subcorticale, dar mereu unde exista corpi neuronali.] In acel cortex e
perceputa senzatia senzitiva. Patologic: e perceputa, desi nu vine nimic din periferie: am o senzatie, desi
nu exista niciun stimul. Asta e criza senzitiva pur focala. Dg se pune doar pe ce ne spune pacientul!!!
(spre deosebire de cele motorii unde manifestarea e vizibila si pentru medic) Sugestia de criza senzitiva
e cand pacientul ne descrie debutul brusc, durata scurta a crizei, fara pierdere de constienta. Mai ales
daca ea se repeta.

SENZORIALE

Perceptie fara stimul. Ex: un focar occipital activat anormal fara stimul luminos – vede ceva cand nu
exista nimic de vazut, seamana cu o halucinatie. Deosebirea e ca halucinatiile vizuale psihiatrice sunt
lungi – pacientul le traieste, nu se poate detasa de ele, chiar crede ca sunt reale. La crize, ele sunt ca
niste scurte flash-uri. In functie de focar pot fi: o perceptie vizuala elementara ca niste puncte luminoase
(aria occ primara – aria 17 cred) sau imagini complexe (ariile 18 sau 19 – care prelucreaza imaginile
elementare). Deci cum le va percepe pacientul?

Perceptie incrucisata in mod normal: lobul occipital drept preia informatii vizuale din partea stanga a
fiecarui ochi. (epilepsia si inca 2 situatii - aura din migrena si inca una – sunt singurele manifestari
neurologice cu productie si nu pierdere de functie): flash in hemicampul homonim contralateral. Focar
in ariile de integrare: forme geometrice sau alte imagini complexe, obiecte, persoane etc.

Alta criza senzoriala: miros. Crize olfactive sau crize uncinate (focarul e in uncus, unde se proiecteaza
perceptia olfactiva): perceptia unui miros fara sa existe un miros. O adiere pe care nimeni nu o mai
simte. [atentie la manifestarile de genul asta care par banale si pot ascunde probleme foarte serioase de
sanatate.]

Exista si crize vestibulare: senzatie de plutire, rostogolire; dg diferential cu o forma de sindrom


vestibular care se manifesta prin senzatie de rotire de scurta durata, dar care apare la o anumita pozitie
a capului (Vertij paroxistic positional bening) – tot cateva secunde dureaza. Criza vestibulara sugereaza
focar in lobul temporal.

VEGETATIVE (ciudatenii)

Pot avea sursa fie in diencefal, fie in niste proiectii secundare corticale (ex lob temporal de partea
opusa); ex infarct cerebral temporal drept – tulburari de ritm fara boala cardiaca vreodata in istoric.

Ex: hiperhidroza, hipertermie, HTA, tahicardie, salt tensional, crize vagale (de arie corticala 13) cu
paloare, dispnee, hipotensiune.

Dg se pune in primul rand excluzand boala de organ!!!

Foarte frecvente crize digestive: nu intotdeauna sunt isterici, mare atentie (manifestare: nod in capul
pieptului).

EEG e una dintre cele mai simple metode de obiectivare a unei activari neuronale.

CRIZE CU SIMPTOME COGNITIVE (arii ale functiilor cognitive si afectului)

Unele apar si la omul normal

Ex: criza cu senzatie de familiaritate – déjà vu

Senzatia de instrainare – jamais vu


De dedublare a personalitatii; greu de diferentiat de manifestarile psihiatrice; ex eu sunt pe masa de
operatie si dintr-o data eu ma inalt si il vad pe chirurg cum ma opereaza. De obicei generate de
anxietate, emotie, alte tulburari.

De anxietate, depresie, euforie, erotice etc.

Crizele focale simple au toate acelasi caracter: bruste, scurte, cu stare de constienta pastrata.

Se poate opri spontan dupa cateva minute. Sau poate fi urmata de o criza focala complexa: pierde starea
de constienta; sau de o criza generalizata.

O criza simpla se poate repeta de cateva ori, timp de cateva zeci de minute – saptamani. Exista situatii in
care pacientul face crize neintrerupte ore la rand: stare de rau epileptic (status epileptic). Poate fi focala
sau generalizata.

Criza partiala complexa

Debuteaza ca o criza focala simpla, de obicei cu mici automatisme orale (miscari gura, masticatie),
uneori chiar cu inducerea unor automatisme complexe: ex continua sa mearga pe bicicleta cand
intervine criza. Apoi pac dezvolta o modificare a starii de constienta in sensul in care pare vigil (treaz)
doar ca relatia lui cu mediul e intrerupta. Arata ca si cum e treaz, isi continua activitatile sau
automatismele (ex se piaptana, se dezbraca, se incheie, se descheie la nasturi etc), timp in care vorbesti
cu el si nu raspunde sau raspunde neadecvat.

Dureaza cateva zeci de secunde sau minute. Pac e neatent, confuz sau obnubilat.

Aspect ciudat. Nu e ca si cum misca normal, ci ca si cum e beat si confuz. Se numeste criza psiho-motorie
ca sa sugereze mai bine manisfestarile. Apare in leziunile de lob temporal. A ramas insa termenul de
criza partiala complexa.

Se poate complica fie cu criza generalizata, fie cu stare de rau focal complex: pacientul confuz si buimac
zeci de minute sau ore, isi continua activitatile etc. lipsa de relatie cu mediul (ex conduci si continui sa
conduci, dar nu mai vezi rosu sau viraje, etc si intri in pom)

CRIZELE GENERALIZATE

Manif bilaterale, cu sau fara pierdere de constienta. Pierderea de constienta de regula e prezenta si are
drept urmare ca pac are amnezia crizei.

Exista multe forme. Cele mai importante:

Criza de absenta tipica: apare in general la copii. Sugereaza o epilepsie, nu prea apare ca si criza acuta.
Se numeste asa pt ca aspectul e de persoana absenta din mediu. Se opreste brusc timp de cateva
secunde, nu reactioneaza in niciun fel, nici nu cade, apoi isi reia activitatea. El nu realizeaza pierderea
starii de constienta. Poate insa realiza ca s-a schimbat mediul cat a fost inconstient. Adesea la prescolari
si scolari, dg foarte dificil pt ca ai senzatia ca ramane perplex cateva secunde (cati dintre noi nu
ramanem asa), e neatent. Se dg greu si de obicei de catre cadrele didactice. Ea preda si copilul ramane in
urma.

In epilepsia de absenta a copilului, face cateva zeci sau sute de astfel de crize pe zi. Toata existenta lui e
intrerupta de pauze in care pierde contactul cu realitatea.

Crizele astea ale epilepsiei copilului au drept cauza o anomalie genetica. Caracteristici sugestive pe langa
aspect clinic: EEG aspect particular; forma asta poate fi declansata de stimularea luminoasa intermitenta
si de hiperventilatie => Deci susceptibilitate prin stimularea cortexului occipital sau prin modificarea
homeostaziei. Hiperventilatia e una intre metodele cele mai simple pe care le folosim pentru
suprasolicitarea creierului!!!

Exista varinta de stare de rau epileptic de tip absenta, in care pacientul sta in astfel de crize ore sau zile.

Crizele mioclonice:

Mioclonii bilaterale. Gat, umeri, mb sup. Miscari involuntare ale segmentelor, generate de contractii
spontane care deplaseaza segmentele (ex spre deosebire de fasciculatii). Complet neregulate, nu apar la
intervale regulate, nu au aceeasi amplitudine si aceeasi viteza.

Manifestari in contextul crizei: timp de cateva secunde sau minute, pacientul are tresariri timp in care
pierde starea de constienta.

Frecvent la trezirea din somn. EEG descarcari de unde foarte ample.

Apare la copii, adolescenti: epilepsia mioclonica infantila sau juvenila.

Nu e o forma grava de boala, dar se pot complica cu crize generalizate si nu inceteaza in afara
tratamentului. Ei sunt dependenti de tratament pe tot restul vietii.

Exista si crize mioclonice in afara epilepsiei: encefalopatie post anoxica (in timpul stopului cardiac sau
dupa stopul cardiac resuscitat). Mioclonii generalizate, pe parcursul a cateva ore sau zile de la momentul
evenimentului hipoxic. Sugereaza suferinta corticala extinsa si reprezinta un factor de prognostic prost.

Crizele generalizate majore

Clonice sau tonice

Tonice: contractura persistenta a intregului corp, cu o pozitie particulara: cap in extensie, mb sup
contractate in flexie sau extensie, mb inf in extensie. (intepeneste asa)

Clonice: clonii (contractie cu relaxare in cicluri, cu imagine de zbatere).

Apar separat sau una dupa alta => criza tonico clonica generalizata sau marele rau epileptic.

Pierde starea de constienta de la debutul crizei, urmata de pierderea tonusului muscular (deci bolnavul
cade).
Concomitent cu activarile astea musculare spontane, pacientul prezinta tulburare respiratorie cu apnee,
hipersalivatie (perturbare inclusiv a controlului vegetativ, uneori cu variatii cardio circulatorii
importante).

Contractia musculaturii striate va produce pe langa pozitia patologica, inchiderea fortata a gurii cu risc
de muscare a limbii si va produce un expir fortat (musc resp accesorie) care genereaza un tipat la
inceputul crizei. Golirea vezicii urinare si a rectului prin acelasi mecanism.

Durata totala a crizei tonicoclonice generalizate e de doua minute, e urmata de o faza postcritica de
coma areactiva de 5 minute, dupa care somnolenta si somn prelungit timp de cateva ore. Daca
incercam sa-l trezim in intervalul postcritic, pacientul e confuz, dezorientat, nu-si da seama ca a facut o
criza. Eventual cand se trezeste de tot isi da seama ca a avut o criza. Poate avea apoi dureri musculare,
marci traumatice (dezinsertii, rupturi musculare). Sau cade cu marca traumatica postcritica.

Criza tonico-clonica poate fi complicata cu stare de rau epileptic tonico-clonic – forma cea mai grava de
manifestare epileptica, durata de cateva zeci de minute pana la cateva saptamani. (Status grand mal).

Dependent de ventilatie mecanica, altfel face stop respirator. Tulb circulatorii foarte severe. Poate sa
dezvolte in timp leziuni ireversibile.

[criza cu râs – criza gelastica]

Dg diferential:

Prezenta miscarilor involuntare: dg diferential cu distonii, diskinezii, mioclonii, tremor.

Diferenta dupa durata, context de aparitie, semne asociate, varsta pac, imagistica, eeg.

Atacul migrenos: migrena neurologica (cu aura) – ca o halucinatie vizuala. Dg diferential cu criza focala
vizuala. Dar o criza focala nu e urmata de durere ca la migrena (poate de o criza generalizata). Criza
dureaza max jumatate de minut, aura migrenoasa dureaza 10 minute.

AIT: cu unele forme de crize epileptice care au o pierdere de functie. Durata, terenul vascular si varsta
sugereaza ca e AIT.

Cel mai dificil: criza generalizata si sincopa.

Sincopa e pierderea starii de constienta de origine circulatorie.

Debut: brusc la criza, fara niciun fel de preambul (ffff rar senzatie particulara premonitorie care se
numeste tot aura). La sincopa debut relativ treptat, dar simte ca i se face rau: fatigabilitate, moleseala
etc.

Amandoi cad.

In sincopa pacientul e hipoton, moale. La criza generalizata niciodata nu o sa fie hipoton in timpul crizei,
ci contractat.

In criza e cianotic, in sincopa e palid, alb.

In sincopa nu mai scoate niciun sunet, in criza se poate la inceput.


Relaxare sfincteriana: poate fi in ambele. (nu e un criteriu bun)

Cum isi revine: dupa sincopa isi revine imediat cum l-ai culcat si ai restabilit cumva irigatia cerebrala, in
criza dureaza minute sau chiar ore pana sa isi revina, timp in care e confuz si dezorientat.

Traumatisme pot sa aiba amandoi. E chiar probabil sa aiba. (Multe crize de isterie – pacientul cade cu
pierderea constientei si circ din asta, dar nu se loveste niciodata, cade foarte elegant, in preajma unui
obiect de care se sprijina).

Globii oculari: inchisi in sincopa (adoarme brusc gen), daca ridic pleoapele, GO sunt deviati in sus si in
afara (exact poz din timpul somnului). In criza ochii sunt deschisi si de obicei in axe paralele cu privire
frontala.

Alte dg diferentiale: dezechilibre metabolice (hipoglicemie, electrolitice)

TX crizei epileptice:

Nu vorbim despre focale – usoare, se termina spontan, pacientul e constient si se protejeaza. Vorbim de
crizele generalizate (care au chiar si risc letal – din cauza asfixiei, el e oricum in stop cardiac, poate aspira
saliva si se asfixiaza; si din cauza traumatismelor).

Deci: prevenim asfixia: controlam evacuarea secretiilor pozitionand pacientul in decubit lateral (ii
intoarcem capul sau chiar pe el cu totul).

Nu-l tragi de limba, nu ii bagi degetele in gura! Ti le sectioneaza cand inclesteaza maxilarul!! (nu-si inghit
limba stai linistit; oricum e muschi striat deci e si ea in contractie, nici macar nu obstrueaza aria
orofaringiana).

Nu pune dispozitive intre arcadele dentare sa le mentii departate ca sa evacuezi secretii, pentru ca isi
sparge toti dintii!

Fereste-l de traumatisme produse de cadere si de contractiile din timpul crizei – pacientul culcat undeva
de unde sa nu mai cada; si ii protejezi capul neaparat – ii pui sub cap o perna, o haina, orice.

Protejeaza-l si de cei din jur!: se reped sa-l ajute si incep cu tot felul de porcarii – ex sa il imobilizeze:
forta lui e mult mai mare decat a celor din jur, urmarea e ca ii rupi mainile. Tendinta de contentionare
fortata poate duce la accidente grave. Sau, unii il musca de deget, in ideea sa il trezeasca – nu opreste
nimic criza in momentele alea!

NB: primul ajutor sau atitudinea medicala corecta in cazul unei crize generalizate vizeaza: libertatea
cailor resp (decubit lateral sau capul in lateral) si prevenirea traumatisemlor si ATAT.

Daca esti intr-o institutie medicala, poti asocia: administrarea unui antiepileptic cu durata scurta care sa
previna repetarea crizei. Nu exista medicament care sa opreasca o criza in desf (mai ales ca dureaza f
putin). Deci previi dezvoltarea starii de rau epileptic. Se foloseste diazepam, administrat iv diluat cu ser
fiziologic si administrat lent, chiar postcriza, sau pe cale intrarectala cu tubulete cu solutie de diazepam
care se evacueaza (continutul) in anus.

[toate antiepilepticele se admin in doza mai mare la copil decat la adult, ca au metab mai accelerat.]
Un pac care dezv stare de rau epileptic sau crize repetate: urgenta medicala majora, dus de urgenta la
un spital daca se poate cu ATI ca are nevoie si de sustinere ventilatorie si alte lucruri.

EPILEPSIA
Grup de boli caracterizate de prezenta crizelor epileptice. Deosebirea dintre crize si epilepsie: crizele pot
fi ocazionale sau pot sa apara in contextul unui stimul inadecvat (ex intoxicatie), iar la epilepsie, crizele
sunt spontane fara niciun stimul si repetate.

In prod epilepsiei e necesar sa fie prezenti cel putin 2 din 3 factori responsabili de aparitia unei crize:
prag depolarizare scazut genetic si focar epileptogen. Unele crize sunt declansate sau accentate de
diverse situatii, ex. substante cu act toxica cerebrala – alcool, cofeina, ceai verde (teina), droguri etc.;
comportamentali (privarea de somn), alimentatie inadecvata (hipoglicemie – cure de slabire etc),
stimularea luminoasa intermitenta uneori, diverse alte boli care pot genera agravarea crizelor (a
epilepsiei ca boala).

Consecinta: epilepsia nu se vindeca niciodata, chiar daca crizele sunt controlate terapeutic la un
moment dat, persoana aia va ramane cu risc de a face crize, pentru ca nu putem modifica
susceptibilitatea neuronilor de a se depolariza mai usor in totalitate.

Etio: poate debuta la orice varsta de la nou-nascut si sugar (epilepsiile sunt de obocei fie genetice, fie
secundare unor traumatisme perinatale ex hipoxie, traumatisme la nastere etc), la adult si varstnic.

Statistic: mai multe epilepsii au adultii decat copiii, chit ca boala e recunoscuta in special ca boala a
copilului.

Clasif:

- Idiopatice: banuiesc sau am certitudinea unei anomalii genetice cauzatoare


- Simptomatice: manifestare clar legata de prod unei leziuni a creierului (tumora, avc,
meningoencefalita etc)
- Criptogenice (probabil simptomatice); contextul in care apar crizele si se pune dg imi sugereaza
dg, dar nu pot sa identific focarul epileptogen

Dg de epilepsie se stabileste pe baza descrierii sau obiectivarii vizuale a cel putin 2 crize sau o criza si
modificari eeg sugestive pt epilepsie. Nu pot sa spun ca am epilepsie dupa o criza fara alta sugestie de
suferinta a creierului.

Investigatii:

EEG si imagistica – RMN, care poate evidentia fie cicatrici, fie displazii corticale (tulburari de migrare a
celulelor nervoase din profunzime catre cortex asa incat ramane un cortex situat profund), fie alte
tumori sau anomalii.

In unele situatii in care descrierea crizelor e neclara sau nu are cine sa descrie criza si eu nu am vazut-o,
eu pot folosi o metoda de dg - monitorizare videoEEG in care pac e inregistrat EEG si filmat timp de ore
zile sau saptamani. Acest demers o data obiectiveaza forma semiologica de epilepsie si doi pune in
evidenta localizarea focarului epileptogen. TX epilepsiei presupune medicamente si chirurgie.
Medicamentos se face cu antiepileptice (multe clase la ora actuala) – dar nu pot sa anuleze existenta
focarului. Toate clasele de antiepileptice au ca scop sa creasca gradul de depolarizare neuronala. De cele
mai multe ori intervin pe neurotransmitatori sau pe receptorii de la niv canalelor membranare
neuronale.

Alegerea med se face in functie de tipul semiologic de criza: anumite grupe pt crizele generalizate (acid
valproic si valproat de sodiu, levetiracetam, lamotrigina, etc) si anumite grupe pt crize focale (prima
indicatie o au carbamazepina, oxcarbazepina, topiramatul). Identificarea formei clinice de criza e
obligatorie pt alegerea tx.

Cand tx med nu da rezultate – nu putem sa stapanim frecventa si gravitatea = epilepsie farmaco-


rezistenta. Dg asta se pune rapid (am incercat o data de doua ori scheme tx corecte si nu au mers, o
declar farmaco rezistenta si optez pt chirurgie).

Chir: epilepsii focale in care se excizeaza focarul epileptogen, chiar daca arata a creier sanatos. Cel mai
usor se opereaza lobul temporal (mai ales nondominant drept, altfel poti afecta limbajul).

Se mai poate taia corpul calos (sectionarea lui va limita extensia depolarizarii de la o emisfera la cealalta,
impiedica transf unei crize focale intr-una generalizata, ca ea e cea care pune in pericol viata pac).

Indiferent ce metoda de tx adopt, regulile de viata sunt obligatorii pt oricare dintre acesti pacienti si
raman valabile chiar daca epilepsia e sub control tx. Somn obligatoriu, mese regulate, nu consuma
alcool, cofeina teina, energizante, droguri. Restrictia poate continua: stimulare luminoasa intermitenta
(mai ales la epilepsii fotosensibile) – televizor mult, (stimularea e cu atat mai periculoasa cu cat e mai
perceptibila – adica la intuneric), nu-l las la cinema sau in club. Nu are voie sa conduca.

Nu are voie sa faca o gramada de profesii: sofer, scafandru, pompier, o tona de lucruri.

Nu are voie sa fie urgentist, chirurg, sa faca garzi. Poate sa faca imagistica, medicina de familie,
laborator.

Dg e pus DOAR de neurolog si tx tot DOAR de neurolog.