Creativitatea

Creativitatea �n practica
Creativitatea �n practica profesionala presupune sa identifici solu?ii noi ?i
specifice pentru chestiuni educa?ionale.De?i suntem unici ?i rezultatele pot fi
diferite de la un individ la altul ?i de la o situa?ie la alta, exista un proces de
urmat pentru a fi creativ. Este vorba despre etapele procesului creativ (Goleman,
Kaufman, Ray, 1993), illustrate mai jos.

PREGATIREA

Este etapa �n care individul se dedica �n totalitate problemei ?i cauta informa?ii

relevante. Din perspectiva educatorilor/profesorilor aceasta etapa corespunde
perioadei de studiu ?i imediat ce �ncep sa predea. Pe parcurs ajung catre cea de a
doua etapa a procesului creativ,

FRUSTRAREA

Persoana se blocheaza atunci c�nd judecata ra?ionala �?i atinge limitele. Pentru
educatori este zona nelini?tilor profesionale, dar pentru procesul creativ este o
etapa importanta.

INCUBA?IA

Problema este lasata la dospit, fara ca persoana sa se mai g�ndeasca la ea (am�na

luarea unei decizii), iar ideile incon?tiente se combina liber cu alte g�nduri.
Acest lucru este cunoscut sub numele de intui?ie.

Educatorul trebuie sa se deta?eze ?i sa �?i analizeze predarea dintr-o perspectiva

diferita. Acesta este momentul �n care jocul practic ?i spontan se combina cu
metodele creative. Prin expereien?ele de joc, profesorii �?i elibereaza mintea ?i
pot ajunge la urmatoarea etapa,

ILUMINAREA

E momentul �n care apare dintr-o data solu?ia la problema. Profesorii ajung la

momentul AHA! atins atunci c�nd ideile curg liber.

TRANSPUNEREA

Iluminarea este transpusa �n realitate. Profesorii ac?ioneaza , nemafiind bloca?i

de frustrare sau deziluzie. Atunci c�nd dascalii au la dispozi?ie cuno?tin?ele,
abilita?ile ?i starea de spirit pentru a folosi creativitatea ca instrument �n
activitatea cu copiii ?i cu familiile, se atinge etapa pentru transformare. Ei
cunosc modul dupa care �nva?a copiii, iar acest lucru aduce schimbari la modul de
predare la clasa.

�n?elegerea procesului creativ �i poate ajuta pe profesori sa depa?easca

frustrarile ?i sa gaseasca solu?ii inovative, cu aten?ie la eventualele manifestari
ale factorilor blocatori.( vezi lec?ia despre blocaje) Profesorii trebuie sa se
g�ndeasca la modurile �n care pot uneori sa �?i blocheze propriul poten?ial de
dezvoltare profesionala- a?tept�ndu-se sa fie perfec?i, neav�nd speran?a sau pur ?i
simplu las�ndu-i pe al?ii sa le spuna ce ?i cum sa faca. Daca identifica orice
bariera care �i �mpiedica sa fie creativi �n practica educa?ionala, sa nu ezite sa
�nfrunte aceasta bariera. Educatorii nu pot ?i nu au cum sa se pregateasca pentru
toate lucrurile, exista un anumit grad de ambiguitate �n predare, iar capacitatea
de a func?iona �ntr-o situa?ie ambigua este diminuata mai ales acum �n epoca
responsabilita?ii ?i a a?teptarii ca profesorii sa aiba raspuns ?i sa poata
raspunde mereu la orice �ntrebare. E imposibil sa ?tii toate raspunsurile!
Profesorii pot sa ajunga sa se simta comfortabil �ntr-o stare de ambiguitate,
jongl�nd cu diferite moduri de a fi, iar aceasta este o componeneta majora a starii
ludice. Profesorii au nevoie sa fie flexibili, mai ales c�nd lucreaza cu v�rste
mici. Fiecare copil este unic ?i are nevoi diferite, care trebuie satisfacute
pentru a facilita �nva?area ?i cre?terea. Este o sarcina formidabila sa fii
responsabil de armonizarea tuturor acestor diferen?e care apar �n toate domeniile
de dezvoltare. educatorii ?i profesorii de astazi trebuie sa poata accepta
ambiguitatea. Nu exista scurtaturi, iar solu?iile eficiente necesita efort pentru a
fi gasite. Educatorii ?i profesorii trebuie sa fie dispu?i sa le caute.

Principii ale creativita?ii

Climatul creativ �n sala de clasa

Exista c�teva principii care stimuleaza comportamentul creativ �n ?coala.
Respectarea acestor principii reprezinta premisele instaurarii unui climat creativ
la nivelul clasei. De?i aceste principii sunt recunoscute de un numar mare de
profesori ca fiind importante, e surprinzator faptul ca totu?i nu sunt aplicate de
majoritatea profesorilor. Iata:

1. Respectarea �ntrebarilor neuzuale

Nimic nu este mai recompensant pentru un copil care adreseaza �ntrebari dec�t
raspunsul pe care-l prime?te la �ntrebarile formulate ?i faptul c? adul?ii iau �n
serios �ntrebarile lui. Copiii au nevoie sa fie inva?a?i CUM:

sa formuleze o �ntrebare;
sa se joace cu ea;
s-o �ntoarca pe toate fe?ele, privind-o din diverse unghiuri;
s-o reformuleze;
sa-si asume rolul de investigator,
?i toate acestea dincolo de nevoia de a primi raspunsuri imediate, tip cli?eu din
partea profesorului sau parintelui.
Profesorii se a?teapta de la ei �n?i?i sa fie capabili �ntotdeauna sa dea
raspunsuri prompte, chiar ?i atunci c�nd nu dispun de un raspuns adecvat. Am�narea
raspunsului creeaza o anumita tensiune interioara. Astfel se prefigureaza o dubla
tenta?ie a profesorului fie: (a) sa ofere raspunsuri prefabricate imediat, fie (b)
sa ignore �ntrebarile. Copiii formuleaza multe �ntrebari pentru care profesorul,
cel pu?in pentru acel moment, nu are un raspuns. Acest fapt ar trebui acceptat ca
normal ?i dezirabil, dar el poate fi perceput sub forma unei amenin?ari la adresa
securita?ii profesorului.

2. Respectarea imagina?iei ?i ideilor inedite

Copiii creativi pot observa multe rela?ii ?i semnifica?ii, ce scapa profesorilor

lor. Utilizarea ideilor elevilor �n clasa cre?te interesul acestora, creeaza
entuziasm ?i stimuleaza efortul.

3. Sublinierea valorii ideilor pe care le emit elevii

Dificultatea aplicarii acestui principiu consta �n prejudecata celor mai mul?i

dintre profesori materializata �n convingerea ca elevii nu sunt capabili sa produca
idei originale, valoroase. Desigur ace?ti profesori nu vor fi �n stare sa
recompenseze comportamentul creativ al elevului �n clasa. �n scopul aplicarii
acestui principiu se pot adopta unele dintre ideile elevilor, �n activita?ile
clasei.

4. Oferirea de oportunita?i de exprimare sau de lucru �n absen?a unor evaluari

imediate
E dificil pentru mul?i profesori sa conceapa faptul ca nu este necesar sa evalueze
imediat tot ceea ce fac elevii. Sunt necesare perioade de timp mai indelungate, pe
parcursul carora o persoana sa aiba posibilitatea sa �nve?e ?i sa se exprime �n
absen?a �amenin?arii' unor evaluari imediate. Evaluarea externa este deseori
perceputa �n mod negativ - drept amenin?atoare, fapt ce creeaza o atitudine
defensiva ?i inhiba creativitatea.

�n principiu,

Oricine este creativ.

Sursa creativitatii individuale este caracterul unic al fiecaruia.
#Creativitatea echipei sau a colectivului de elevi vine din valorificarea
diferentelor dintre membrii echipei.
#Creativitatea este mai probabil sa se manifeste �ntr- un mediu destins/ relaxat
Pe masura ce ne consideram mai creativi, vom deveni mai creativi
In concluzie, creativitatea nu trebuie asimilata unei caracteristici specifice unor
indivizi izola?i, ci ca o replica a interac?iunii optime dintre sistemul cognitiv
al unei persoane ?i contextul socio-cultural �n care se dezvolta.

Un mediu armonios, care stimuleaza exprimarea libera poate contribui la dezvoltarea

poten?ialului creativ al elevului. Un astfel de mediu se caracterizeaza prin
urmatoarele componente:

alocarea de catre profesor a unor resurse substan?iale de timp �n vederea

dezvoltarii g�ndirii creative a elevilor,
recompensarea ideilor ?i produselor creative,
�ncurajarea riscului de a oferi raspunsuri inedite,
tolerarea unor raspunsuri gre?ite sau nea?teptate,
imaginarea unor alte puncte de vedere,
explorarea mediului,
interogarea unor fapte bine cunoscute,
generarea unor ipoteze multiple,
centrarea mai degraba pe idei mai generale dec�t pe fapte specifice,
g�ndirea asupra procesului g�ndirii.

Factorii creativita?ii

Nu ne propunem sa descifram complexul proces al creativitatii. Dorim doar sa oferim

practicienilor din domeniul educatiei creativitatii o sumara explicatie a unor
mecanisme si factori care ajuta la �ntelegerea sensului, valorii si functiilor unor
metode si procedee menite sa contribuie la depistarea, dezvoltarea si educarea
potentelor creative ale omului.

Educarea creativitatii consta �ntr-un demers implic�nd trei sarcini fundamentale:

- �ntarirea factorilor si functiilor pe care creativitatea le pune �n joc;

- exploatarea mai eficienta a resurselor de care individul dispune, adopt�nd

conceptia kantiana asupra educatiei: dezvoltarea �n om a �ntregii perfectiuni pe
care natura sa o comporta;

- eliminarea blocajelor personale si sociale, utiliz�nd practici, metode si

procedee specifice.

Principalii factori ai creativitatii, o perspectiva

Receptivitatea fata de probleme atitudinea deschisa fata de experiente,

sensibilitatea fata de nou constituie un factor favorizant al creativitatii.
Asociate acestui factor, pot fi enumerate si alte trasaturi intelectuale:
curiozitatea �n actiune, toleranta fata de ambiguitati, revolta contra unor
cunostinte si practici �nvechite.

Fluiditatea g�ndirii. Compar�nd g�ndirea - si �n mod special productia de idei - cu

un fluid care curge, se poate aprecia ca "debitul de idei" este �n functie de
"deschiderea robinetului g�ndirii". Daca la unii acest robinet este deschis la
maxim, altii fac economie si nu �l deschid dec�t rareori sau deloc. Se poate face
urmatorul rationament: la cei la care debitul de idei este mai mare, s-ar putea ca
dintre multele idei emanate sa curga si una originala, geniala; �n timp ce la cei
la care, de regula, nu �curge� nici o idee sa se aplice principiul "De unde nu-i,
nici Dumnezeu nu cere", sau "Ex nihilo nihil". Desigur, sunt diverse tipuri de
fluide si fluxuri: ideational, expresional, asociational, lexical etc.

Flexibilitatea g�ndirii reprezinta capacitatea de a trece cu usurinta de la un

domeniu de reflectie sau actiune la altul, conex sau aleator; capacitatea de a
varia perspectiva fata de un lucru, un proiect; de a schimba unghiul de vedere;
capacitatea de investigare �n directii multiple; posibilitatea comutarii rapide si
facile, de centrare si descentrare asupra unei probleme. De multe ori, produsele
creative rezulta si dintr-o plasare a lucrurilor �n noi perspective, dupa cum
persoanele cu mare variabilitate si flexibilitate �ntr-o anumita unitate de timp se
remarca printr-un potential creativ sporit. Cele mai multe din descoperiri si
inventii nu s-au facut �ntr-un domeniu strict delimtat ci, de regula, la granita
dintre discipline.

Potrivit teoriei factoriale asupra creativitatii, J. P. Guilford [8, pag. 72]

considera ca la baza creativita?ii sta g�ndirea divergenta. Acest tip de g�ndire se
defineste prin productia de solutii multiple pentru aceeasi problema. Prin opozitie
cu aceasta, functioneaza si g�ndirea convergenta, comuna majoritatii oamenilor,
potrivit careia se cauta o singura solutie pentru mai multe probleme de acelasi
gen, adopt�ndu-se formula, sablonul, reteta, altgoritmul.

Originalitatea reprezinta capacitatea de a da solutii neuzitate, nemai�nt�lnite, de

cele mai multe ori remarcabile prin noutate si simplitate, prin rezultatele ce
restructureaza universul nostru de �ntelegere, introduc noi paradigme - cu efecte
largi, explozive pentru progres.

Bisocierea sau capacitatea combinatorie se refera la aptitudinea de a combina doua

sau mai multe idei, lucruri, fenomene pe care altii nu au avut curiozitatea sau
abilitatea de a le asocia, fiind aleatorii, �ndepartate, ca de la cer la pam�nt.
Ideea potrivit careia orice forma de creativitate creste dintr-o activitate
combinatorie este sustinuta de numerosi psihologi si pedagogi (Le Bon, J. S. Bruner
etc.).

Capacitatea ideativ-perceptiva (tradusa �n termeni neacademici prin aptitudinea "de

a vedea cu ochii mintii").

Alta modalitate de abordare a factorilor care caracterizeaza creativitatea este

aceea �n care considera ca prin cooperarea multipla a trei mari categorii de
factori, creativitatea este mult favorizata. Aceste categorii sunt:

Factori psihologici � factori intelectuali, aptitudini speciale, factori

nonintelectuali si nonaptitudinali, factori abisali;
Factori biologici � ereditate, varsta, sex, sanatate;
Factori sociali si culturali � conditii socio-economice, culturale, educative
FACTORII INTELECTUALI
De-a lungul timpului, numerosi psihologi si oameni de stiinta au gasit urmatorii
factori intelectuali: imaginatia creatoare, gandirea, sensibilitatea la probleme,
inteligenta,intuitia, memoria, alte operatii intelectuale (redefinirea, gandirea
ludica, gandirea analogica).
Imaginatia creatoare

Materia prima pentru imaginatie este constituita din imagini. Definim imaginea ca
fiind reprezentarea senzoriala in mintea individului, a realitatii inconjuratoare,
realizata prin reprezentare directa. La randul ei, imaginatia se defineste ca fiind
un proces intelectual (cognitiv) de a crea imagini noi, fara corespondent in
activitatea anterioara, pe baza selectarii si combinarii imaginilor acumulate
anterior. Imaginatia poate fi deferentiata in:

- imaginatie reproductiva � realizarea de imagini noi pentru individ pe baza

informatiilor verbale sau vizuale primite anterior (ex: procesul invatarii);
- imaginatia creatoare � realizarea de imagini noi si neasteptate, susceptibile a
da nastere la produse creative originale, cu valoare sociala (ex:planuri complexa
care duc la inovatii, inventii, opere de arta).
Procesul de creatie este un act deliberat, care presupune un efort remarcabil la un
inalt nivel de functionare mintala.

Stim, deja, ca ideile creative se formeaza in inconstient si ca exista o perioada

deincubatie. Ideile apar in minte intr-un moment de iluminare, care se produce
intr-o stare speciala a constiintei, numita uneori stare de reverie. Aceasta stare
poate fi indusa voit de catre individ prin vizualizare. Momentul de inspiratie este
o experienta intensa de vizualizare.

Cum se poate dezvolta imaginatia? Sa nu uitam nici o secunda ca un creier gol nu

imagineaza nimic. Asigurand materia prima a imaginatiei prin cunoasterea de lucruri
noi, locuri si obiceiuri noi, acceptarea de noi provocari, participarea activa in
cat mai multe activitati, efectuarea lecturilor beletristice, stiintifice si
science-fiction se poate pava calea catre o gandire divergenta. Exersarea formarii
de noi imagini se poate realiza prin atitudinea ludica in timpul activitatilor de
tip imaginativ, exersarea continua in desen, audierea si compunerea de povesti,
incercarea de a construi diferite dispozitive tehnice.

G�ndirea

La fel ca si imaginatia, gandirea este deosebit de importanta in actul creatiei.

Diferenta intre ele este ca imaginatia se manifesta prin imagini intuitive
concrete, pe cand gandirea se exprima in idei corelate logic dar de natura
abstracta.

Desi functioneaza ca un proces unitar, gandirea comporta doua componente distincte,

dar care sunt strans corelate: gandirea divergenta, denumita si gandire laterala
sau gandire creativa; gandirea convergenta, denumita uneori si gandire verticala
sau gandire logica.

Gandirea convergenta este logica si conduce la un raspuns unic. De asemenea, este

un procedeu de analiza profund si concentrat, menit sa identifice aspectele
implicate Gandirea divergenta necesita imaginatie si conduce la o multitudine de
idei sau raspunsuri posibile. Pe de alta parte, rezolvarea imaginativa presupune
enuntarea extinsa a mai multor solutii, incluzandu-le pe acele aparent
neverosimile, exagerate sau fara legatura cu problema in discutie.

Gandirea divergenta se manifesta prin cautarea de solutii intr-un larg palier de

directii, majoritatea fiind altele decat cele obisnuite. Gandirea creativa are
patru atribute extrem de importante:

fluenta � numarul total (cat mai mare) de raspunsuri adecvate gasite la o problema
(exeptand ideile absurde sau fara sens),O conditie a obtinere a calitatii ideilor
este producerea unei cantitati confortabile. Altfel spus, o cale de a gasi
raspunsuri cat mai originale este producerea unui numar cat mai mare de idei. Acest
lucru se aplica cu precadere in brainstorming. L.Pauling (chimistlaureat al
premiului Nobel) scria: �cel mai bun mijloc de a putea avea o idee buna este sa ai
nenumarate idei proaste�.

flexibilitatea � capacitatea de a trece cu usurinta de la o directie a gandirii la

alta (raspunsuri care se incadreaza in categorii diferite), Persoanele cu o
fexibilitate scazuta recurg adeseori la sereotipii mentale. Testarea lor se face
prin exercitii care induc un algoritm, dupa care cerintele problemei cer renuntarea
la acel algoritm si abordarea diferita. Aceste persoane sesizeaza mai greu sau
deloc aceasta situatie.

originalitatea � aptitudinea individului de a da raspunsuri neuzuale, fiind

factorul cel mai important al gandirii creative,In testele de creativitate,
originalitatea se recunoaste prin raritatea sau chiar unicitatea raspunsurilor
intr-o populatie statistica. Astfel, originalitatea este recunoscuta daca produsul
indeplineste simultan cele patru calitati: noutate, unicitate, imprevizibilitate si
efect de surpriza.

gradul de elaborare � calitatea gandirii creative de a realiza produsul creativ cu

cat mai multe detalii, amanunte, elemente concrete.Aprecierea gradului de elaborare
in testele de creativitate se face prin simpla numarare a detaliilor unor desene
realizate. Gradul de elaborare nu trebuie confundata cu elaborarea ca faza a
procesului creativ.

Trebuie mentionat faptul ca gandirea convergenta nu este negativul gandirii

creatoare, ci o gandire care potenteaza gandirea creatoare, o conduce spre o
finalizare. Dezvoltarea gandirii convergente se face prin exersarea matematicii,
fizicii, chimiei, lecturii stiintifice, practicarea de jocuri logice si de
perspicatitate, dezvoltarea limbajului. Orice om are anumite abilitati creative.
Din pacate insa, el este supus unor �blocaje�, fapt care tinde sa distruga rapid
creativitatea. Expresii de genul: Asata-i o prostie! Nu este posibil! Asta-i banal,
n-am timp de asa ceva! � impiedica individul sa se implice in rezolvarea problemei
dand curs creativitatii, eliminand orice urma de gandire laterala.

Sensibilitatea la probleme

Capacitatea individului de a sesiza in jurul sau probleme, de a identifica

dificultati care trebuie inlaturate, imperfectiuni care trebuie remediate,
inadecvente intre fapte si idei, etc. aceasta capacitate contravine cu felul de a
fi al unui individ comod si conformist. Ea vine din nevoia individului creativ de a
perfectiona lucrurile din jurul sau. Importanta ei in creativitate este deosebit de
mare, intrucat o problema identificata are multe sanse sa fie rezolvata.

Acest factor influenteaza in mod categoric indivizii care-si aleg meserii tehnice
(inginerii din orice domeniu) sau din domeniul cercetarii stiintifice.
Sensibilitatea fata de probleme presupune sa stii sa alege o tema pe care sa
incerci sa o rezolvi intr-un mod original. H.Selye (cel care a introdus conceptul
de stres) spunea ca �alegerea temei decercetare este sarcina cea mai grea pentru un
cercetator. Un scriitor trebuie sa-si aleaga o tema pentru viitoarea lui creatie
literara, un pictor is alege ce va picta, iar un inginer trebuie sa aleaga care
produs sau tehnologie va fi dezvoltata.�

Sensibilitatea la probleme este un atribut rar intalnit, fapt sesizat de T.Arghezii

in poezia Cuiul. Inventarea cuiului este contestata de un spectator invidios care
spune: �Asa cui faceam si eu / Poate chiar mai dichisit / ... / Insa, vezi, nu m-am
gandit�.

Inteligenta
Termenul de inteligenta caracterizeaza capacitatea creierului uman de a intelege
usor si repede probleme noi si nefamiliare, concrete sau abstracte. Astfel, acest
termen arata nivelul calitativ al gandirii. Relatia dintre inteligenta si
creativitate a constituit obiect de studiu pentru psihologi inca din primele
decenii ale secolului XX. S-au conturat cateva puncte de vedere in acest sens,
dintre care unele complet diferite:

Creativitatea este un subansamblu al inteligentei;

Creativitate si inteligenta nu au nici o legatura in nici o privinta;
Inteligenta este complet inclusa in creativitate;
Creativitatea si inteligenta reprezinta acelasi lucru;
Varianta acceptata astazi ca fiind cea mai cuprinzatoare afirma ca inteligenta si
creativitatea sunt ansambluri care au diferente dar si elemente comune.

Diferente intre creativitate si inteligenta:

Procesele imaginative si cele emotionale sunt esentiale in creativitate si foarte

putin importante in inteligenta (se lucreaza pe doua zone diferite ale creierului);
oamenii creativi se deosebesc destul de mult de cei inteligenti, astfel:

Oamenii inteligenti realizeaza produse caracterizate prin coerenta si exactitate,

dar nu exceleaza prin originalitate;

Persoanele creative realizeaza desene care se departeaza de stimuli, bogate in idei

si teme neobisnuite, ilustrand nonconformismul fata de parerile conventionale;

Subiectii inteligenti sunt preocupati de cautarea raspunsului �just�, bine

verificat si aprobat de verificari; ?i desigur, se disting prin capacitatea de a
produce forme noi imbinand elemente discordante fara teama de nou si de incert;

Daca indivizii inteligenti prefera comunicarea cu ceilalti, creativii prefera sa se

exprime pe ei insisi, sa se joace cu ideile, nu considera important sa obtina
aprobarea altora, ci se orienteaza dupa criterii interne de apreciere.

Inteligenta asigura rezolvarea de probleme prin respectarea regulilor logice, pe

cand creativitatea face acest lucru folosind gandirea laterala. Gandirea logica
implica realizarea unor atitudini cognitive conformiste, de acceptare
neconditionata a conostintelor certe si definitive care guverneaza realitatea. Din
acest motiv, subiectii inteligenti, au nesansa de a deveni destul de repede
conformisti intelectuali, ceea ce inhiba total creativitatea.

Asemanarile intre creativitate si inteligenta:

Actul creator implica la un moment dat gandirea logica ceea ce este un atribut al
inteligentei;

Creativitatea se realizeaza prin mijlocirea memoriei, depinzand de calitatea

informatiilor stocate anterior, de cantitatea acestora si de rapiditatea accesarii
acestor informatii;

Actul inteligent este un act creator pentru ca rezolva o problema;

S-a constatat ca lipsa de inteligenta atrage, dupa sine, lipsa de creativitate.

Exista un consens deplin in admiterea faptului ca nivelul creativitatii creste
proportional cu nivelul inteligentei pana la IQ-120. La valori mai mari,
inteligentasi creativitatea nu se mai coreleaza.

Intuitia
Reprezinta aptitudinea constiintei de a descoperii in mod spontan esenta, sensul
unei probleme. Se face referire la posibilitatea gandirii de a descoperii
nimijlocit si imediat adevarul pe baza experientei si cunostintelor dobandite
anterior, fara rationamente logice preliminare.
O personalitate intuitiva observa relatiile, implicatiile, are o sensibilitate
sporita la detalii si la aspecte tipice, gasind eventuale tipare. Intuitia este mai
dezvoltata la copii, ea diminuandu-se pe masura consolidarii deprinderii de a gandi
logic.
Intuitia este prezenta in mai multe momente ale actului creator: in etapa de
identificare a problemei, in faza de iluminare a procesului creativ si in momentele
de elaborare a produsului creativ.

Memoria
Reprezinta facultatea creierului care permite conservarea, recunoasterea si
reproducerea in constiinta a experientei din trecut (fapte, cunostinte, evenimente,
impresii, senzatii).
Memoria este necesara pentru acumularea si apoi accesarea informatiilor care vor fi
procesate in fazele de preparare si elaborare ale procesului creator. Este foarte
important, atat pentru pastrarea de lunga durata a informatiilor cat si pentru
combinarea lor in forme variate, ca intre informatiile din memorie sa existe cat
mai multe legaturi.
Bagajul de informatii din memorie este important, dar prea multe informatii dintr-
un domeniu pot devenii o frana pentru imaginatie.

Alte operatii intelectuale

Redefinirea este o operatie intelectuala importanta, intrucat ea asigura

flexibilitatea gandirii. Aceasta constituie abilitatea creatorului de a realiza
reformulari ulterioare ale problemei, pentru a o face deschisa ideilor
divergente.A.Osborn a elaborat in anul 1953, lista interogativa, ce constituie un
instrument util pentru stimularea gandirii creatoare, inclusiv prin aportul
redefinirii. Aceasta lista cuprinde 60 de intrebari, grupate in noua categorii.
Lista se utilizeaza incercand sa se raspunda la toate intrebarile. Este un
instrument foarte puternic de stimulare a gandirii creative.

G�ndirea ludica este abilitatea de a gandi in joaca, adica fara prejudecati,

copilareste. Este cunoscut ca gandirea adultului este incorsetata de prejudecati,
tabuuri, restrictii, sabloane ale gandirii. O trasatura importanta a creatorului
este capacitatea de a gandicopilareste, fantezist, jucaus si �cu umor� de multe
ori.

Conexiunea analogica involuntara se realizeaza brusc in faza de iluminare a

procesului creator.mai multe metode de creativitate recurg voluntar la gandirea
analogica pentru obtinerea de idei originale.

Aptitudini speciale
Sunt insusiri care permit obtinerea de performante deosebite in domenii concrete
ca: stiinta, tehnica, arta, literatura, matematica, relatii interumane. Orice
proces creativ reclama un nivel minim de aptitudini speciale. Lista lor este foarte
cuprinzatoare, insa este specifica pentru fiecare domeniu al creatiei.

Aptitudinile speciale pentru stiinta sunt: Aptitudinea matematica; Aptitudinea

verbala; Aptitudinea spatiala.

Aptitudinile speciale pentru tehnica sunt: Abilitati senzo-motrice (acuitate

vizuala, auditiva, tactila, forta, viteza de reactie, dexteritate, memorie
chinestezica, etc.); Abilitati perceptiv-spatiale (spirit de observatie,
spatialitate, reprezentare spatiala, etc.); Vizualizare mentala (nivel ridicat de
manipulare de imagini mentale).
Insuficienta dezvoltare a aptitudinilor speciale face imposibila atingerea
nivelelor ridicate de creativitate. Orice aptitudine speciala este un amestec din
mai multe elemente cu pondere variabila pentru fiecare activitate. Aceste elemente
se pot grupa in patru categorii:

Senzoriale (acuitate fizica);

Psihomotrice (dexteritate, coordonare vizualo-tactila);

Intelectuale (inteligenta, imaginatie, memorie);

Fizice (forta, rezistenta, memorie chinestezica).

Trebuie stiut ca fara conclucrarea factorilor intelectuali si de personalitate,

aptitudinile speciale vor ramane nevalorificate. Mari creatori (Enescu, Edison,
Balzac) au apreciat ca meritul talentului in cadrul actului creator este destul de
mic (30% in muzica, 1% in tehnica si literatura), restul fiind munca si iar munca,
dusa cu tenacitate. Zestrea nativa nu poate inlocui munca. Munca, in schimb, poate
suplini unele lipsuri ale aptitudinilor sau poate forma acele aptitudini simple si
generale.

FACTORI DE PERSONALITATE

Este indreptatita parerea unanima ca dupa un prag mediu al inteligentei, rolul

decisiv in creativitate revine factorilor de personalitate.

Deoarece personalitatea reprezinta insusirile sintetice, stabile, ce caracterizeaza

un om, aici se va face referire la factorii de personalitate care favorizeaza
creativitatea, adica:

Deschiderea la experienta � preferinta individului pentru varietate, dorinta de a

vedea si invata lucruri noi, interese largi, curiozitate. Atentie la vibratia
interioara;

Deschiderea intelectuala � reprezinta o atitidine creativa importanta ce

includereceptarea ideilor noi, abilitatea de �a se juca cu ideile�, lipsa de
prejudecati in abordarea problemelor, lipsa temerilor de nou, curiozitatea fata de
nou;

Umorul si spiritul copilaresc � caracterizeaza individul creativ cu o prospetime

copilareasca in gandire, ce are o nevoie organica de a descoperi si de a
intelegeuniversul inconjurator. Se spune ca �adevaratul creativ este un copil
perpetuu, nenorocirea este ca oamenii cresc�;

Toleranta la ambiguitate � capacitatea persoanei creative de a utiliza mental o

serie de concepte incomplet definite sau conturate sau de a stapani un material
abundent si difuz, neordonat. Un inginer, de ex., trebuie sa opereze cu idei care
vor suporta pe parcurs modificari, fapt ce impune adaptarea la ambiguitate;

Rezistenta la �nchidere � capacitatea de a rezista tentatiei de a alege solutia

aflata la indemana sau prima solutie care apare, socotind problema rezolvata. De
regula, prima solutie este banala, comuna. Abia dupa ce se emit mai multe idei se
ajunge in atmosfera rarefiata a ideilor originale, cu adevarat creative. ;

Structura caracterului � poate fi inteles ca un sistem complex si stabil de

atitudini fata de munca si valori, fata de altii si fata de sine insusi.
Principalele trasaturi de caracter cu importanta pentru creativitate sunt:
Trasaturi care exprima atitudinea fata de munca: Constiinciozitatea Dorinta de a
introduce o ordine intr-o priblema Perseverenta si tenacitatea
Trasaturi care exprima atitudinea fata de altii: Sinceritatea Respectul Cinstea
Democratia Spiritul de echipa Fermitatea
Trasaturi care exprima atitudinea fata de sine: Initiativa Curajul Increderea in
sine Capacitatea de risc Rabdarea Exigenta cu sine insusi Nonconformismul
Independenta
Trasaturi voluntare de caracter: Consecventa in atingerea scopurilor Hotararea
Trasaturi negative specifice individului creativ: Indiferenta fata de convenientele
sociale, Respinge subordonarea, Pune la indoiala autoritatea, Rebeliune, Sarcastic,
cinic, Insistent, revendicativ, fara tact, Reproseaza colegilor ca nu tine pasul,
Concentrat asupra lui insusi, Distrat cu ganduri la alte proiecte caruia i se par
lui importante Tendinta de a fi dezordonat;
Sensibilitatea estetica � caracterizeaza individul cu un fond emotional bogat. In
domeniul artistic nu se poate concepe creatia fara acea vibratie interioara care
pune in miscare mintea creatorului si aduce caldura necesara in opera sa. Si in
tehnica, indivizii bine inzeastrati au dovedit ca au suflete de mare sensibilitate;

Temperamentul � nu influenteaza in mod direct creativitatea. Este posibil ca, in

functie de natura domeniului de creatie, un tip de temperament sa fie mai nimerit
decat altul. Particularitatile temperamentului sunt cele care influenteaza ritmul
activitatii creatoare, ceea ce se rasfrange, inevitabil, asupra randamentului si
eficientei.

Este bine de stiut ca daca individul realizeaza zilnic operatii de rutina, avand o
viata saraca in activitati cerebrale, in inconstient se vor stoca imagini-cliseu,
de slaba calitate.Prin activitati variate, experiente personale �de varf�,
combinarea imaginilor ininconstient se va face diversificat asigurand fondul pentru
o creativitate dezvoltata. Fenomenul creator nu este rezultataul exclusiv al
constientului, ci �opera� comuna lacare participa energiile psihice de la suprafata
pana la energiile abisale, ca un tot unitar.

FACTORI CARE FACILITEAZA CREATIVITATEA LA CLASA

Cum ar putea profesorii sa promoveze o gandire de tip creativ? Inainte de toate

constientizand faptul ca acest lucru este realizabil. Profesorul este intr-o
pozitie cheie in ceea ce priveste facilitarea comportamentului creativ al elevilor.
Astfel, profesorul poate incuraja sau dimpotriva descuraja manifestarile creative
prin acceptarea sau respingerea a ceea ce este neuzual sau imaginativ.

modalitati prin care profesorul poate stimula creativitatea in clasa.

(a) aceptarea si incurajarea gandirii de tip divergent.Exemple: Pe parcursul

discutiilor din clasa profesorul poate formula intrebari de genul: "Poate cineva sa
sugereze un alt mod de-a intelege aceasta intrebare?" Recompensarea incercarilor
de-a gasi solutii inedite, chiar daca produsul final nu e unul perfect sau expectat
de catre profesor.

(b) tolerarea opiniilor nonconformiste Exemple: a solicita elevilor sa-si

argumenteze opiniile divergente. Asigurati-va daca elevii nonconformisti au acces
egal la privilegiile si recompensele care le acordati celorlalti

(c) incurajarea elevilor sa aiba incredere in propriile lor judecati

Cand elevii pun o intrebare e important sa fie luat in calcul si faptul ca ei pot
raspunde, reformula sau clarifica intrebarile pe care le formuleaza. In consecinta
trebuie facilitate astfel de activitati.

(d) sublinierea faptului ca oricine este capabil sa realizeze activitati creative

intr-o anumita forma

Evitati descrierea marilor artisti sau inventatori prin trasaturi specifice unor
supraoameni. Recunoasteti si apreciati eforturile creative ale fiecarei activitati
a elevilor.

sugestii privind modul in care profesorul poate dezvolta in clasa o atmosfera care
sa faciliteze creativitatea:

incurajarea elevilor sa gandeasca, sa descopere fara a fi amenintati cu evaluarea

imediata. Evaluarea continua, indeosebi in timpul invatarii initiale ii determina
pe elevi sa aiba teama de utilizarea unor modalitati creative de invatare. E
importanta acceptarea erorilor pe care le recunosc ca parte a procesului creativ.
incurajarea curiozitatii, explorarii, experimentarii, fantasmarii, punerii de
intrebari, testarii si dezvoltarii talentelor creative. Elevii trebuie invatati sa
exploreze, sa vizualizeze o problema, sa inventeze sau sa modifice unele din
procedurile invatate, sa asculte si sa argumenteze, sa-si defineasca scopurile si
sa coopereze in echipa.
recompensarea exprimarii unor idei noi sau a unor actiuni creative;
neimpunerea propriei solutii in rezolvarea unor probleme;
provocarea elevilor cu idei incongruente si paradoxuri aparente;
oferirea de evaluari deschise, idei controversate care sa-i provoace sa gaseasca si
sa-si puna probleme;
incurajarea elevilor sa-si noteze ideile proprii, tinand anumite jurnale, caiete de
notite.
Profesorii care aplica aceste principii renunta la a oferi doar un flux permanent
de cunostinte. Ei devin astfel un mediator intre copil si realitate si nu doar o
sursa directa a furnizarii de informatie. Astfel cercetarile au aratat ca acesti
profesori in timpul orelor frecvent:

aloca o cantitate mai mare din timp adresarii de intrebari comparativ cu media
profesorilor
refuza sa raspunda imediat unor intrebari reflectandu-le in replici de forma: "Dar
tu ce crezi?", "Cum vezi tu lucrurile?".
adreseaza intrebari cu caracter divergent de genul: " Ce s-ar intampla daca .", "Ce
te face sa crezi aceasta?".
nu ofera un feedback evaluativ imediat, ci accepta si manifesta interes pentru
raspunsurile paradoxale.
Rezultatul acestor strategii proprii este ca elevii insisi vor tinde sa-si puna
probleme sa descopere noi probleme si sa problematizeze asupra unor lucruri
acceptate ca adevarate

Raspuns corect: G�NDIREA => Un proces cognitiv care se manifesta prin intermediul
ideilor de natura abstracta corelate logic., IMAGINA?IA CREATOARE => Un proces
cognitiv prin care individul produce imagini noi ?i neasteptate, susceptibile a da
nastere la produse creative originale, cu valoare sociala., SENSIBILITATEA LA
PROBLEME => Capacitatea individului de a sesiza �n jurul sau probleme, de a
identifica dificulta?i care trebuie �nlaturate, imperfec?iuni care trebuie
remediate, inadecvente intre fapte ?i idei, etc., capacitate care contravine cu
felul de a fi al unui individ comod ?i conformist., INTELIGEN?A => Capacitatea
creierului uman de a �n?elege u?or ?i repede probleme noi ?i nefamiliare, concrete
sau abstracte., INTUI?IA => Reprezinta aptitudinea con?tiin?ei de a descoperi �n
mod spontan esen?a, sensul unei probleme., MEMORIA => Facultate a creierului care
permite conservarea, recunoa?terea ?i reproducerea �n con?tiin?a a experien?ei din
trecut -fapte, cuno?tin?e, evenimente, impresii, senza?ii.

Barierele creativitatii

De foarte multe ori oamenii nu sunt creativi pentru ca se afla �n anumite

circumstante: �n prezenta unor persoane sau �n stari psihice care actioneaza ca
blocaje ce pot estompa sau chiar anihila caracterul original al produsului/produc?
iei, manifestarea creativa a persoanelor. Cunoasterea naturii acestor blocaje poate
servi la instituirea unor proceduri de deblocare cu valente favorizante �n
exprimarea creativa:

O categorie de obstacole �n calea creativitatii o reprezinta paradigmele,

traditiile, modelele arhaice. Un alt mare obstacol �n calea creativitatii �l
constituie mitul autoritatii. Fascinatia personalitatilor puternice, mitul unor
staruri poate sa conduca la concluzia, uneori gresita: "Eu nu voi putea fi
niciodata precum ...", cu efecte negative, de blocaj, asupra personalitatii, mai cu
seama �n formare. Moda intelectuala reprezinta un alt tip de obstacol �n calea
manifestarii creativitatii. Fiecare societate si fiecare epoca �si structureaza un
mod propriu de g�ndire, concepte dominante, stereotipuri, �si are propriile idei
"en vogue". Pecetea educatiei ridica si ea obstacole �n calea creativitatii.
Rezistenta personala la schimbare constituie alt gen de obstacol �n calea
manifestarii creativitatii. �n virtutea instinctului sau de conservare, omul
reactioneaza prin mecanisme elaborate de aparare contra schimbarilor; bulversarea
normelor si valorilor produce angoasa. Teama de a nu te face de r�s, teama de esec,
lipsa asumarii riscului si responsabilitatii, teama de schimbare �n general este
proprie omului, care simte nevoia identitatii, care are nevoie de repere mai mult
sau mai putin stabile la care sa se raporteze. De multe ori, ratiunea si judecata
functioneaza ca niste cenzori cu drept de veto contra actelor creative. Dotat cu
intelect, omul �ncearca sa introduca ordine dupa principii apriorice si formale �n
diversitatea realului, implic�nd concepte, reguli, legi, conceptii despre lume si
viata. Judecatile critice constituie, de cele mai multe ori, factori de sterilizare
a ideilor noi care nu se impun prin suport rational.

Daca ar fi sa le grupam dupa natura lor am avea urmatoarele tipuri de blocaje ale
creativitatii:

Blocaje de tip emotional (teama de a nu comite o greseala, de a nu parea

extravagant; teama de a risca sa fii un �pionier�, de a fi �n minoritate etc)
Blocaje de ordin cultural (dorinta de a se conforma modelelor sociale, dorinta de
apartenenta; �conformism� la idei vechi, ca si la cele noi etc)
Blocaje de ordin perceptiv (incapacitatea individului de a se interoga asupra
evidentului; o incapacitatea de a distinge �ntre cauza si efect; de a defini a
problema sau chiar refuzul de a sesiza o problema, etc)
Mediul scolar detine recordul �n privinta unor practici contraindicate pentru
dezvoltarea creativitatii si participarii active a activismului elevului la
procesul de �nvatare:

� transmiterea, �n permanenta, a cunostintelor �de-a gata� construite

� lipsa de flexibilitate si de toleranta fata de raspunsurile personale ele

elevilor,

� �ngradirea dorintei de a efectua desene nesupuse canoanelor;

� descurajarea ideilor proprii ale elevului si a nonconformismului;

� hipercriticismul si sarcasmul cadrului didactic;

� lipsa de entuziasm si comoditatea profesorului, implicarea activa a elevului

�nsarcinasolicit�nd si din partea profesorului efort de participare si de
cooperare;

� directivismul, dogmatismul si rigiditatea stilului de predare;

� pretuirea memoriei brute si a reproducerii contextuale;

� uniformizarea si lipsa tratarii diferentiate;

� accentul pe cantitate si nu pe calitate �n furnizarea si

reproducereacunostintelor din partea elevului;

� interese reduse din partea educatorului, �n a stimula creativitatea elevilor

pentrua evita abaterea de la proiectul de lectie presabilit;

� evitarea folosirii metodelor interactive de stimulare a creativitatii pentru a nu

crea �dezordine� �n clasa

Creativitate �n fiecare clasa, o utopie?

Activitatile propuse elevilor �n scopul sporirii gradului de implicare activa si

creativa �n scoala, este necesar sa fie orientate catre:

Stimularea g�ndirii productive, a g�ndirii critice, a g�ndirii divergente si

laterale;
Libertatea de exprimare a cunostintelor, a g�ndurilor, a faptelor. �n acest sens
apar ca adecvate activitatile care cer spontaneitate si contribuie la
dezvoltareaindependentei �n g�ndire si actiune;
Utilizarea talentelor si a capacitatilor specifice fiecarui individ �n parte;
Incitarea interesului catre nou, necunoscut si oferirea satisfactiei gasirii
solutieidupadepunerea unui efort de cautare de catre elev;
Exersarea capacitatilor de cercetare, de cautare de idei, de informatii,
deposibilitati de transfer de sensuri, de criterii de clasificare;
Dezvoltarea capacitatii de organizare de materiale, de idei prin �ntocmirea de
portofolii asupra activitatii proprii, de colectii de cuvinte, de obiecte,
decontraste;
Organizarea de discutii pe anumite teme, initierea de jocuri, de excursii;
Educarea capacitatii de a privi altfel lucrurile, de a-si pune �ntrebari
neobisnuite despre lucruri obisnuite.
Pentru a stimula activismul si creativitatea elevului, profesorul �nsusi trebuie sa
fie un tip creativ si activ, sa manifeste un comportament si o atitudine pozitiva
�n acest sens.Instruirea interactiva si creativa redimensionaza rolurile si
ipostazele cadrului didactic.

�Orice fiinta umana poate sa �ndeplineasca o mare sarcina �n functie de

intensitatea ardenta a vointei sale si de cutezanta imaginatiei sale.� (J. W.
Atkinson)

�n comportamentul profesorilor care vizeaza provocarea, antrenarea si dezvoltarea

spiritului creator al elevilor, se regasesc ?i urmatoarele gesturi, atitudini,
perspective asupra activita?ilor zilnice. Este o lista menita sa inspire ?i sa dea
�ncredere celor care doresc sa fac o schimbare �n modul de abordare al �nva?arii:

Apreciaza spiritul creativ, inovator, nonconformist al elevilor

�ncurajeaza manipularea de obiecte, materiale, scule si unelte - care conduce la
dezvoltarea �inteligentei� m�inilor!
Initiaza elevii �n experimente prin care sa-si valideze g�nduri, idei!
Sunt permanent receptivi la ideile noi din mintea celor mai tineri, �n legatura cu
specialitatea pe care o predau
Evita stilul dictatorial, care impune idei, solutii, metode!
Creaza �n clasa sau �n atelier o atmosfera de emulatie, de destindere creatoare
(fara rigiditate); promoveaza ambientul stimulativ prin decorare, prin acustica,
prin muzica etc.!
�nvata elevii sa persevereze �n realizarea unor proiecte!
Folosesc modele si exemple mobilizatoare din vietile unor savanti, oameni de
stiinta, mari creatori!
Spulbera teama de "monstrii sacri", arat�nd ca totul poate fi continuat, perfectat,
dezvoltat!
Problematizeaza, confrunt�nd elevii cu obstacole de g�ndire, de inteligenta!
Dezvolta spiritul de aventura prin povestiri interesante, prin expeditii si studii
pe teren!
�ncurajeaza productia de �ntrebari si idei!
Utilizeaza o gama c�t mai variata de metode, procedee si tehnici de antrenament:
�mbina formele de activitate didactica cu cele extra?colare sau extracurriculare;
invita copii sa realizeze mici colectii tematice pe o problema tehnica!
�ncurajeaza creativitatea individuala, dar si pe cea colectiva!
Promoveaza �n egala masura si spiritul de emulatie, de competitie, dar si spiritul
de cooperare, de echipa!
Nu repeta aceeasi greseala; �ncearca pe c�t posibil sa o elimine.
�nainte de a spune ca nu pot, �ncearca!
Dezvolta la elevi ��ndoiala metodica�, curajul de a spune "Nu �nteleg de ce este
asa"!
Se apropie cu deschidere ?i interes si de alte domenii de activitate
�nvata elevii sa observe atent marele creator - natura!
Antreneaza copiii �n c�t mai multe activitati de explorare!
�ncurajeaza si dezvolta simtul umorului �n colectivele de elevi!
Practica zilnic o �gimnastica� a mintii!
Creaza un climat de permisivitate si de exprimare libera �n grupurile de creatie!
Aplica principiul �Grabeste-te �ncet� (�n lat.: �Festina lente!�), acord�nd timpul
necesar �ntelegerii, studierii, incubatiei, experimentelor! Elibereaza, astfel,
copiii de presiunea timpului!
Construiesc grupuri de creatie bazate pe cooperare si comunicare!
Realizeaza un dialog �ntre generatii - prin intermediul unor �cluburi ale micilor
si marilor inventatori�!
Promoveaza o pedagogie interactiva!
Construiesc programe de antrenament pentru stimularea creativitatii!
Promoveaza strategii si tactici de dezvoltare a g�ndirii divergente!
Stabilesc cu elevii proiecte de lucru si cercetare!
Dezvolta capacitatea de confruntare cu obiecte, idei, conceptii si stimuleaza
gustul pentru efort!
Adopta cu precadere proceduri euristice!
Ajuta familia si pe ceilalti profesori, colegi de la scoala sa �nteleaga problemele
copiilor creativi!
Stimuleaza initiativele copiilor, manifesta �ncredere �n cei creativi si le
consolideaza �ncrederea si respectul de sine!
Tintesc catre atingerea unui scop generos al educatiei: formarea si �ncurajarea
indivizilor capabili!