Cortizolul (hidrocortizon) este un hormon steroid, mai precis un glucocorticoid produs de glanda suprarenală.

Acesta este eliberat ca răspuns la stres și la înregistrarea unui nivel scăzut de glucocorticoizi în sânge. Rolul său principal este de a crește cantitatea
de zahăr din sânge prin intermediul gluconeogenezei, precum și de a suprima răspunsul sistemului imunitar, de ajutor în metabolismul grăsimilor, proteinelor și carbohidraților. Aceasta scade de asemenea osteogeneza. În timpul sarcinii, producția de cortizol
crescută dintre săptămânile 30-32 inițiază producerea de agent pulmonar fetal tensioactiv pentru promovarea maturării plamânilor. Diferite forme sintetice de cortizol sunt folosite pentru tratarea unei varietăți de boli.

Sindromul Cushing se întâmplă atunci când există prea mult hormon cortizol din organism. Apare atunci când glandele suprarenale produc
cantități mari de cortizol, motiv pentru care se numește și hipercortisolism. Uneori, cei care suferă de acest sindrom produc, de asemenea, prea
mult hormon adrenocorticotropic (ACTH), care stimulează producția de cortizol și eliberarea în sistem.
Notă: Când hormonul ACTH este în primul rând eliberat de glanda pituitară, se numește boala lui Cushing.

In mod normal nivelul de cortizol este crescut in sange in urma unor reactii functionale hormonale. Hipotalamusul (regiunea centrala a diencefalului situata la baza creierului, sub talamus si deasupra hipofizei, care
este legata de hipofiza cu o tija, tija pituitara) secreta hormonul eliberator de corticotropina (CRH) care stimuleaza glanda pituitara (hipofiza) sa secrete hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Apoi, ACTH-ul stimuleaza
glandele suprarenale producand cortizol.

Cortizolul actioneaza la nivelul intregului organism si in mod special intervine in reglarea presiunii sangvine si a metabolismului. In cazul in care organismul produce o cantitate prea mare de cortizol - sau in cazul
administrarii unor medicamente cu actiune asemanatoare cortizolului - apar o serie de simptome.

In timp ce termenul de sindrom Cushing se refera la un tablou clinic dat de excesul de cortizol de orice cauza (consumul medicamentelor corticosteroide dupa transplantul de organ sau pentru alte afectiuni de lunga durata -cronice, ca de exemplu lupusul
eritematos sistemic, astmul bronsic, artrita reumatoida sau alte boli care cauzeaza inflamatie), boala Cushing se refera la hiperfunctia cortexului adrenalian prin exces de ACTH hipofizar. Pacientii cu boala Cushing au, de obicei, un mic adenom de glanda
hipofizara.

1. Tratamentul corticosteroid (sindromul Cushing exogen):

 Un exemplu este administrarea de medicamente pe cale orală cu corticosteroizi în doze mari pentru o perioadă extinsă de timp. Aceste medicamente, cum ar fi prednisonul, au același efect în organism ca și cortizolul produs de corpul vostru.
 Corticosteroizii orali sunt necesari pentru a trata boli inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă, lupus și astm sau pentru a împiedica organismul să respingă un organ transplantat.

2. Supraproducția proprie a corpului de cortizol (sindromul Cushing endogen). În aceste cazuri, sindromul Cushing poate fi asociat cu:

 tumoare a glandei pituitare (adenom hipofizar): secretă o cantitate excesivă de ACTH (hormonul adrenocorticotrop), care este secretat de partea anterioară a glandei hipofiză; acesta stimulează formarea și secreția de glucocorticoizi, mai ales de
cortizol, la nivelul corticosuprarenalei; aceasta este o glandă care face parte din glanda suprarenală, care este situată la polul superior al rinichiului), care la rândul ei stimulează glandele suprarenale să producă mai mult cortizol;
 tumoră ectopică care secretă ACTH. Aceste tumori se găsesc de obicei în plămâni, pancreas, tiroidă sau timus;
 anomalie sau o tumoare a glandei suprarenale;
 sindromul familial Cushing (este un sindrom întâlnit rar): oamenii moștenesc o tendință de a dezvolta tumori pe una sau mai multe dintre glandele lor endocrine, afectând nivelurile de cortizol și provocând sindromul Cushing.

3. Alte cauze care provoacă apariția sindromului Cushing sunt:

 stresul, incluzând stresul asociat cu o boală acută, intervenție chirurgicală, traumatism sau sarcină, în special în trimestrul final;
 antrenament atletic;
 subnutriție;
 alcoolism;
 depresie, tulburări de panică sau stresul emoțional.