Joc de rol

Jocul de rol este o tehnica prin care elevilor li se prezinta un rol sub forma unui
caz sau a unui scenariu, dupa care sunt rugati sa joace acel rol pentru a-l
experimenta. Se discuta apoi modul �n care au fost abordate rolurile, dupa care
jocul de rol se poate repeta sau nu, �nca o data. Diferen?a majora dintre jocul de
rol ?i acvariu este ca �n jocul de rol cei din mijloc joaca un rol prestabilit ?i
nu sunt ei �n?i?i, �n timp ce �n acvariu are loc o interactiune spontana care
implica un comportament real �ntr-o situatie imaginara.

Scopul jocului de rol

Jocul de rol este folosit in general pentru urmatoarele scopuri:

Pentru a practica un comportament care sa �l pregateasca pe participant pentru un

nou rol sau o situatie noua pe care o anticipeaza.
Pentru a examina o situatie problematica sau un incident trecut, pentru a �nva?a
cum ar fi putut sau ar putea fi rezolvata mai bine
Pentru a �n?elege motivatia altora sau a propriei persoane
�n jocul de rol, accentul se pune pe dezvoltarea de noi abilitati ?i/sau rezolvarea
sau prevenirea unor probleme prin con?tientizarea lor.
Jocul de rol poate fi una din cele mai eficiente tehnici cu conditia sa fie
administrat corect. Este eficient pentru rezolvarea problemelor �n comunicare-rela?
ionare pentru ca �i ajuta pe participanti sa :

Identifice probleme
Exploreze atitudinile ?i comportamnetele care au condus la aparitia problemei
Dezvolte strategii alternative ?i comportamente care sa duca Ia schimbarea
situatiei ?i rezolvarea problemei
Primeasca feedback �n timp util, constructiv, descriptiv asupra comportamentului
lor
Practice unul sau mai multe comportamente alternative ?i sa �?i rafineze unul sau
mai multe comportamente p�na simt ca sunt cele potrivite
Primesc �ncurajari pentru a se angaja �ntr-o schimbare comportamentala care sa duca
la rezultate mai bune.
�?i �mparta?easc reactiile, identifica stereotipuri, discuta principii generale ?i
generalizeaza principii, planifica modul �n care vor aplica cele �nva?ate ?i pot
practica noi comportamente.
Recomandam folosirea lui cu foarte mare pruden?a, atunci c�nd elevii au devenit
familiari cu aceasta tehnica ?i cu abilitatile necesare pentru jocul de rol, iar
atmosfera este deschisa unei reale confruntari.
C�?iva pa?i important de respectat:
Este ineficient sa mai aduagati la stresul lor si o multitudine de informatii pe
care trebuie sa le � absoarba � intr-un timp foarte scurt.

Daca trebuie sa introduceti informatii despre istoricul situatiei este bine ca ele
sa fie tiparite, astfel �nc�t sa le poata revizui ?i in timpul jocului de rol.

Solicita?i voluntari pentru actorii ce vor juca jocul de rol. Excep?ia este permisa
c�nd procesul de formare este dedicat unei grupe de participan?i sau unor
participan?i anume ?i ace?tia ?i-au asumat obiectivele de �nva?are �n cuno?tin?a de
cauza. Restul grupului (�n afara de actori) devin observatori.

Este momentul �n care dascalul face o introducere asupra contextului �n care se

situeaza jocul de rol (informatii pentru participanti).

Urmeaza instructiuni pentru cei ce joaca rolurile - descrierea rolurilor ce se face

doar actorilor. Apoi - c�t timp actorii se pregatesc sa intre �n rol, se trece la
instruirea observatorilor. Este ideal ca observatorii sa aiba fi?e de observa?ie
care sa calauzeasca observa?iile relevante. Uneori observatorii pot fi lasa?i sa
observe to?i actorii, sau sa fie instrui?i sa observe un anumit actor sau grup de
actori. �ntotdeauna este important ca suma observatorilor sa observe suma
actorilor, respectiv nici un actor sa nu ram�na observat de macar un observator.

Atunci c�nd explica cum se dau instructiunile celor ce vor juca rolurile, Maier,
Solem, and Maier's (1975) recomanda 7 lucruri:.

Acepta ?i adopta faptele descrise �n jocul de rol.

Fii acel rol.
�?i poti schimba atitudinea �n timpul jocului de rol, dar fara a i?i din rol.
Implica-te emotional.
Inventeaza date, dar ai grija sa nu schimbi spiritul cazului.
Evita sa citesti instructiunile �n timp ce joci.
Nu "sari calul" �n privinta prestatiei artistice; poate sa distraga participantii
de la obiectivele de �nva?are.
Concluzie
Jocul de rol poate fi una dintre cele mai eficiente tehnici cu condi?ia sa fii
administrat corect. Eficient pentru rezolvarea problemelor �n rela?ionare pentru
ca �i ajuta pe participan?i sa:

Identifice probleme,
Exploreze atitudinile ?i comportamentele care au condus la apari?ia problemei,
Dezvolte strategii alternative ?i comportamente care sa duca la schimbarea situa?
iei ?i rezolvarea problemei,
Primeasca feedback �n timp util, constructiv, descriptiv asupra comportamentelor
lor,
Practice unul sau mai multe comportamente alternative ?i sa �?i rafineze unul sau
mai multe comportamente p�na devin dezirabile,
Primeasca curaj intru angajarea �ntr-o schimbare comportamentala care sa duca la
rezultate mai bune.
Jocul de rol permite elevilor sa �mparta?easca reac?iile, sa identice stereotipuri,
sa discute principii generale ?i sa generalizeze principii, sa planifice cum vor
aplica cele �nva?ate ?i sa practice noi comportamente.
Povestea

Metafora sau povestioara sunt instrumente cu care se poate transmite u?or ?i rapid
elevilor un concept, o lec?ie, o �nva?atura, un principiu relevant pentru
instruirea lor. Ea este folosita adesea fie distinct, fie ca preambul al unei
experien?e structurate de �nva?are, �n special �n simulare sau joc. C�nd este
folosita �n experien?a structurata de �nva?are, poate fi folosita la �nceputul
experien?ei pentru a introduce elevii �n context, fie la final pentru a �ntari
concluziile experien?ei ?i a reliefa generalitatea conceptelor descoperite.

Principalul avantaj al metaforie sau povestioarei este ca transmite rapid ?i u?or

pentru dascal ceea ce este de spus. �n plus, metafora sau o poveste bine spusa na?
te trairi puternice care se asociaza cu concluziile. Povestioara are ?i avantajul
de a prezenta ceea ce s-a �nt�mplat (firul epic) �n ordinea logica a �nva?arii ?i
�n acest fel este mai u?or de �n?eles morala pove?tii.

Principalele dezavantaje constau �n faptul ca devine repede plictisitoare, deoarece

nu implica participan?ii dec�t prin ascultare. Poate fi rapid uitata (cu tot cu
concluzii), daca nu reu?e?te sa produca o emo?ie puternica. �n fine, poate fi u?or
contestata deoarece este o poveste a cuiva ?i nu o traire experien?iata de
participan?i (care nu mai poate fi contestata).

De aceea, pentru a folosi metafora sau povestioara este nevoie sa:

Va asigura?i ca exista o legatura logica, directa ?i evidenta �ntre poveste ?i ceea

ce e de �nva?at.
Ca povestea este spusa integral �n registrul corect.
Ca povestea este spusa �ntr-un limbaj accesibil elevilor
Este scurta (ideal sub 5 minute)
Asigura?i-va ca a?i explicat obiectivele pove?tii ?i elevii au �n?eles ce au de
facut �n timpul pove?tii.
Se termina cu �ntrebari care stimuleaza participarea clasei
Ideal este �nso?ita de o prezentare vizuala, dar care este coerenta cu vorbitul (nu
spunem o poveste ?i scriem textul ?i pe ppt, pentru ca participantul nu mai ?tie la
cine sa fie atent).
Folosi?i-va de toate cele 3 limbaje de comunicare: realisst, imaginar, simbolic.
Folosi?i cu aten?ie semantica.
Folosi?i cu aten?ie imposta?ia.
Oferi?i participan?ilor materiale suport (schi?e, infografice, diagrame cu
personaje ?i legaturile dintre ele) care sa �i ajute sa nu mai ia noti?e.