Îmbunătățirea terenului de fundare

prin injectarea cu rășini sintetice

Rezumat

Lucrarea de faţă este structurată pe cinci capitole, în primul capitol s-a realizat o descriere
pe scurt a terenurilor dificile de fundare si a tehnologiilor folosite pentru îmbunătăţirea acestora
continuând cu descrierea şi analiza metodei de îmbunătăţire a terenurilor folosind un studiu de caz
unde s-a folosit pe teren injectarea cu răşini sintetice. Lucrarea continuă cu o analiză comparativă
a metodei alese faţă de metodele clasice concluzionând cu aportul acestei lucrări în studiul
terenurilor dificile de fundare.

Introducere

Una dintre căile care pot fi urmate pentru realizarea unui sistem de fundare sigur, în
condiţiile unui teren dificil de fundare, este îmbunătăţirea pe cale artificială a parametrilor fizico-
mecanici ai terenului. Pentru clădirile civile şi industriale îmbunătăţirea terenului de fundare se
referă, in special, la mărirea stabilităţi, adică sporirea unghiului de frecare interioară şi a coeziunii
şi la evitarea influenţei negative a variaţiilor de umiditate asupra caracteristicilor mecanice ale
pământurilor. Pentru construcţiile hidrotehnice dar şi pentru faza de execuţie a lucrărilor civile şi
industriale, prin îmbunătăţire se urmăreşte şi micşorarea permeabilităţii terenului pentru a reduce
la minimum debitul apelor de infiltraţie in timpul execuţiei şi consecinţele pompării cu viteze mari a
apelor din săpătura .
Îmbunătăţirea terenului se realizează prin doua categorii de procedee: mecanice sau
chimice si electrice.
Prin procedeele mecanice de îmbunătăţire se urmăreşte compactarea mecanică a
terenurilor afânate, ceea ce conduce la schimbarea raportului procentual între componentele
pământului (minerale, apa, aer). Prin compactare se realizează, în principal, sporirea volumului
ocupat de scheletul mineral in detrimentul volumului de aer. In cazul pământurilor sensibile la
umezire, prin compactare se realizează distrugerea structurii macroporice (desensibilizarea
terenului).
Compactarea terenurilor se realizează ca un proces tehnologic complex in care rolurile
principale sunt deţinute de doi parametri: energia de compactare si umiditatea de compactare.
Îmbunătăţirea terenului prin procedee chimice si electrice se realizează prin introducerea in
masivul de pământ a unor substanţe active (argila, ciment, rasini, etc.), crearea unor diferenţe de
potenţial electric in masivul de pamant (cu utilizarea curentului continuu), sau prin combinarea
celor doua procedee de mai sus.
Principalele procedee de compactare mecanică se împart in două grupe mari:
compactarea de suprafaţă şi compactarea de adâncime.
Compactare de suprafaţă se refera la îmbunătăţirea straturilor superficiale ale terenului pe
grosimi variabile.
Există două metode diferite de compactare de suprafaţă:
- Compactarea statică - se realizează cu cilindri compresori care se deplasează de mai
multe ori pe terenul care trebuie compactat. Cilindrii au greutăţi de 5 . . . 15 tone, iar rulourile pot
fi netede sau profilate.
 - Compactarea dinamică - se realizează prin batere cu dispozitive de diferite greutăţi
lăsate sa cadă de la înălţime. Eficienţa baterii este dată de greutatea dispozitivului şi de înălţimea
de cădere. Cu cât energia de batere - produsul dintre greutatea dispozitivului si înălţimea de batere
- este mai mare, cu atât compactarea se realizează pe straturi mai groase (pe o adâncime mai
mare). Cea mai simpla compactare mecanică se realizează manual cu maluri de lemn sau
metalice.
Compactarea de adâncime se refera la îmbunătăţirea straturilor de pământ in profunzime
până la adâncimi de 20 ... 25 m. Procedeul se utilizează in special, in cazul depozitelor groase de
terenuri macroporice, care depăşesc grosimea de 10 m, în care consolidarea de suprafaţă nu mai
este eficienta.
Consolidarea pământului se realizează prin mărirea gradului de îndesare, obţinută prin
introducerea in sol a piloţilor sau a coloanelor de pământ sau de balast. Îndesarea se realizează
prin crearea unor goluri în masa de pamant afânat sau prin umplerea golurilor cu pământ sau cu
balast. Procedeul conduce la sporirea capacităţii portante a terenului prin reducerea
compresibilităţii si creşterea rezistenţei la forfecare. Prin dispunerea piloţilor de pământ pe o reţea
suficient de deasă se obţine compactarea în masă a terenului sensibil.

Descrierea şi analiza metodei: compactarea cu piloni din răşini sintetice

Tehnologia a fost concepută exclusiv pentru evitarea respectiv oprirea tasărilor de fundații
construite pe pământuri foarte slabe, cu o capacitate portantă foarte mică. Metoda constă în
injectarea soluției de rășini sintetice nu direct în pământ, ci într-un înveliș din textil. În acest mod
soluția injectată nu se poate împrăștia, nu poate curge liber. Învelișul textil captează rășinile
sintetice care astfel preiau forma unui pilot de formă cilindrică.
Acest pilot din rășini sintetice asemenea procedeului compactează pământul din preajma
lui într-un mod ce poate fi controlat. Tehnologia a fost concepută pentru stabilizarea terenului de
fundare de sub fundații și planșee. Cu ajutorul acestei tehnologii se compactează terenul de
fundare fără să fie nevoie de spargerea sau decopertarea anumitor zone ale infrastructurii de
rezistenţă pentru realizarea lucrărilor de reabilitare.
Tehnologia poate fi folosită exclusiv de la
stratul de fundare dedesubtul infrastructurii. În
cazuri speciale putându-se executa şi piloţi la
adâncimi mai mari. Pe parcursul injectării pilotul
se îngroașă local în învelișul textil, astfel se
compactează pământul din jurul lui în mod
controlat. Alt avantaj al tehnologiei este faptul,
că se creează în mod controlat forța de frecare
pe suprafață laterala al pilotului cu pământul,
astfel realizându-se preluarea eforturilor.
Pentru proiectarea injectării –
determinarea volumului de pământ care trebuie
injectat – se utilizează datele unei penetrări
dinamice sau studiu geotehnic complex. În
anumite cazuri este necesară și o expertiză
tehnică referitoare la structura de rezistență.
În cazul degradărilor majore ale structurii de
rezistență poate fi necesară și consolidarea

Figura 1. Fazele injectării

structurală. În cazul problemelor cauzate de deplasarea orizontală a straturilor de pământ trebuie
acordată atenție sporită pentru pregătirea stabilizării pământului. De regulă în asemenea cazuri
injectarea trebuie aplicată paralel cu alte intervenții de stabilizare sub control tehnic comun.

Figura 2. Înainte de injectare Figura 3. După injectare

Rășinile sintetice sunt speciale, au o capacitate portantă mare similară cu cea a solului
injectat, nu absorb apă, au rol de hidroizolare și nu se descompun în sol la acțiunea materialelor
organice. Tehnologia se poate folosi la aproape toate tipurile de fundații și construcții, pornind de la
case familiale până la construcții industriale importante. Tehnologia se poate aplica și în cazul
construcțiilor masive de genul monumente istorice masive, lăcașuri de cult sau clădiri multietajate.

Tehnologia asigură chiar și umplerea

spațiilor greu accesibile. Utilajul de pompare
poate fi poziționat chiar și la 200 metri de la
punctul de injectare, materialul ajungând la locul
punerii în operă prin intermediul unui burduf.
Aparatul de pompare poate împinge materialul
chiar și la distanța de 100 m.
Soluția de rășini sintetice împinge lichidul
aflat în fața ei înainte, eliminându-l în acest mod.
O conductă de instalații dezafectat poate fi
colmatată chiar și în cazul în care numai una
dintre capete este accesibilă. În cazul umplerii
rezervoarelor, raşina absoarbe resturile de
hidrogenați de carbon sau alte lichide, astfel fiind
rezervoarele dezafectate, asigurate împotriva
incendiilor. Soluția de rășini sintetice injectată
este dintr-o formă lichidă, astfel umple complet
toate rosturile.
Figura 4. Pilot de formă cilindrică

În modul tradițional de umplere sau colmatare se poate ajunge la un timp de execuție mai
lung dar și la costuri mai ridicate. În cazul unui material clasic de colmatare cum este și betonul,
trebuie avută în vedere și timpul de întărire, ceea ce în cazul rășinii sintetice este de 24 ore. Există
și alte materiale tradiționale dar la nici unul nu este asigurată curgerea materialului sau umplerea
completă a spațiilor, golurilor. Dacă se dorește reutilizarea spațiului, îndepărtarea acestor
materiale tradiționale este greoaie sau chiar imposibilă, materialul însă poate fi îndepărtat cu
ușurință.
Rășinile sintetice se pot utiliza și la hale industriale pentru umplerea golurilor mari sub
plăcile de pardoseala. Rezistența mare la compresiune a rășinii sintetice o face utilă la preluarea
încărcărilor statice.

Figura 5. Stabilizarea unei plăci de beton Figura 6. Tratarea sub rampa de pod tasată

Studiu de caz – DN 5București – Adunații Copaceni (km 7+573- km 19+220)

Pentru realizarea acestei porţiuni de drum s-a utilizat injectarea cu raşini sintetice pentru a
îmbunătăţii parametrii fizico-mecanici ai terenului. Găurile necesare pentru injectarea raşinii s-au
realizat cu aparate de găurit manuale, forajele se realizează la distanțe de 1,5 m unul faţă de
celălalt. Diametrul găurilor este de 40 mm și în acest caz nu este necesară tăierea armăturilor din
oțel. Țevile sunt flexibile înainte de injectare și au diametru mic de 35mm, astfel pot fi manevrate
cu ușurință în locurile greu accesibile.
Materialul injectat se împrăștie în sus, în jos și pe laterală. Rășina sintetică pompată are
capacitatea de a pătrunde la o distanță de 100 m într-o conductă de instalații, astfel ajungând în
toate punctele dorite. Prin rapiditatea pompării într-un timp relativ scurt de câteva ore sau zile după
caz, se poate colmata un spațiu destul de mare.
Analiza comparativă

Folosind injectarea cu rasini sintetice față de metodele clasice nu este necesară

demolarea sau spargerea structural, nici săparea gropilor. Astfel putem lucra în siguranță, în multe
cazuri fiind necesară numai găurirea planșeului sau al dalei de trotuar. Tehnologia este mult mai
rapidă în execuție decât metodele clasice, astfel se pot economisi săptămâni chiar și luni de zile
prin utilizarea ei.
Injectarea nu unecesită decopertare în toate cazurile, procesul de injectare implică o
reducere nesemnificativă în utilizarea spațiului afectat, rășina sintetică are o capacitate portantă
ridicată. Un alt mare avantaj al acestei metode fata de cele clasice este ca poate fi utilizată pe o
scară largă începând de la case de locuit până la construcții industriale.
Se poate aplica la toate tipurile de fundații: continue, izolate, radier, chiar și iarna la
temperaturi de -20 gr C.

Concluzii

Această lucrare aduce un aport semnificativ la studiul terenurilor dificile de fundare

deoarece prezinta una din cele mai avantajoase şi moderne metode de a îmbunătăţii artificial
parametrii fizico-mecanici ai terenului: compactarea cu piloni din răşini sintetice. În plus, datorită
analizei comparative se pot observa cu uşurinţă avantajele pe care această metodă le confera in
detrimentul altor metode clasice de fundare.
Lucrarea conţine şi un studiu de caz in care s-a realizat o porţiune de drum folosindu-se de
injectarea cu răşini sintetice pentru a îmbunătăţii terenul, acest exemplu redă fiabilitatea metodei
într-un caz real.
În concluzie această lucrare redă faptul că folosirea răşinilor sintetice este una din cele mai
recomandate metode de a îmbunătăţii parametrii fizico-mecanici ai terenurilor dificile de fundare.
Bibliografie

1. Dr. Ing. Tudor Silion, Dr. Ing. Paulică Răileanu, Ing. Vasile Muşat – Fundaţii în condiţii
speciale
2. Ing. Ariton Gheorghita - Îmbunătăţirea proprietăţilor terenurilor de fundare
3. Conf. Dr. Ing. Irina Lungu - Probleme speciale de geotehnica si fundatii
4. www.innotterada.ro
5. www.artipice.blogspot.ro
6. www.docstoc.com/vol-3-3-caiet-de-sarcini
7. www.cnadnr.ro/dn/dn5
8. www.scribd.com/doc/54754853/caiet-de-sarcini
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Instalaţii
Specializarea Căi Ferate Drumuri şi Poduri

Îmbunătățirea terenului de fundare

prin injectarea cu rășini sintetice

Student:
Palamar Bogdan Alexandru
Grupa 3412
Prof. Îndrumător:
Conf. Dr. Ing. Ancuţa Rotaru