CRR - Nivel 2 - Operator La Masini Cu Comanda Numerica

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

PHARE TVET
RO 2004/016-772.04.01.02.04.01.03
Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007
CURRICULUM ŞCOLAR
pentru
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
NIVELUL 2 - CLASA a XI-a

Domeniul: MECANICĂ
Calificarea: OPERATOR LA MAŞINI CU COMANDĂ NUMERICĂ
Aria curriculară TEHNOLOGII –

Cultura de specialitate şi instruire practică
BUCUREŞTI, 2007
Nivel 2 1
Operator la masini cu comanda numerica
Clasa a XI
Lista autorilor:
Profesor inginer, Grupul Şcolar

Şcolar “ Spiru Haret”
Avram Mariana
grad didactic I Bucureşti
Grupul Scolar Industrial
Profesor inginer,
Bârlean Angela „Sfantul Pantelimon”,Bucuresti
grad didactic I
Grupul Scolar Industrial
Profesor inginer,
Chioseaua Vasile Transporturi Cãi Ferate,Bucuresti
grad didactic I
Profesor inginer, Colegiul Tehnic “Mircea Cristea”
Filip Melania
grad didactic I Braşov
Profesor inginer,
Ghergu Diana Colegiul Tehnic Energetic Bucureşti
grad didactic I
Profesor inginer,
Mihailov
Mihailov Valentina Colegiul Tehnic Energetic Bucureşti
grad didactic I
Profesor inginer,
Roşu Consuela Colegiul Tehnic “ Dimitrie Leonida”
grad didactic I
ASISTENŢĂ U.I.P. PHARE TVET RO 2004/016-772.04.01.02.04.01.03

Roşu DORIN – doctor inginer, Inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.
Nivel 2 2
Clasa a XI
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Operator la maşini cu comandă numerică
Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală

377 ore
Modulul I: Total ore/an 87

Utilizarea documentaţiei tehnice specifice din care: laborator tehnologic -
prelucrărilor prin aşchiere instruire practică 29
Modulul II: Total ore/an 58
Metode şi mijloace de măsurare din care : laborator tehnologic -
instruire practică 29
Modulul III: Total ore/an 58

Întreţinerea maşinilor-unelte şi dispozitivelor din care: laborator tehnologic -
Modulul IV: Total ore/an 58

Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor din care: laborator tehnologic -
Modulul V: Total ore/an 58
Toleranţe şi abateri dimensionale din care: laborator tehnologic 29

Modulul VI: Total ore/an 58
Scule, dispozitive şi verificatoare specifice din care: laborator tehnologic 29

maşinilor unelte cu comandă numerică instruire practică 29
Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore
Nivel 2 3
Clasa a XI
Stagii de pregătire practică 240 ore
Modulul VII: Total ore/an 120
Prelucrări prin aşchiere pe maşini unelte cu din care: laborator tehnologic 30
comandă numerică instruire practică 90
Modulul VIII: Total ore/an 120

Controlul pieselor prelucrate pe maşini unelte din care: laborator tehnologic 30
cu comandă numerică instruire practică 90
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore
Curriculum în dezvoltare locală 116 ore
Modulul IX: Total ore/an 87

Elemente de programare a maşinilor unelte cu din care: laborator tehnologic 58
comandă numerică-Stabilirea originii instruire practică -
coordonatelor
Modulul X: Total ore/an 29
Citirea documentelor de evidenţă a activităţii din care: laborator tehnologic 17

instruire practică -
Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

TOTAL 733 ore/an
Nivel 2 4
Clasa a XI
NOTĂ DE PREZENTARE
Domeniul de pregătire şi calificări

Noul sistem al calificărilor profesionale (SNCP) este elaborat de MEdC în parteneriat
cu angajatorii şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un anumit tip de absolvenţi, cerut de
sectoarele economice şi de servicii. Angajatorii se vor implica în acest fel şi mai mult în
parteneriatele şcoală - agent economic, ajutând astfel la creşterea calităţii procesului de
formare, influenţând ceea ce se învaţă şi creând condiţii pentru ca învăţământul să răspundă
schimbărilor tehnologice.
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, prin calificările profesionale
obţinute, vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului. Calificările sunt
menite a dezvolta o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de
învăţare continuă.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi
unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de
competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat
motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie să
li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa
muncii.
Din acest considerent, programele au fost concepute astfel încât să dezvolte o arie
extinsă de abilităţi transferabile: comunicare şi numeraţie, utilizarea calculatorului şi
prelucrarea informaţiei, dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei, lucrul în
echipă, asigurarea calităţii şi igiena şi securitatea muncii. Acestea sunt abilităţi de care tinerii
au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca
persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei
vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie.
Fiecare nivel parcurs în domeniul mecanic, implică dobândirea unor abilităţi,
cunoştinţe şi deprinderi care vor permite absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue
pregătirea la un nivel superior.
Sistemul naţional al calificărilor profesionale pentru domeniul mecanic, nivel 2 va
furniza elevilor atât formare teoretică, cât şi practică în domeniul producţiei de bunuri
materiale, a serviciilor de profil si pentru întreţinerea şi repararea maşinilor şi utilajelor din
diferite ramuri ale economiei.
Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene
presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate
pe elev.
Pregătirea viitorilor absolvenţi ai şcolii de arte şi meserii în domeniul mecanic trebuie
să ţină pasul cu cerinţele actuale, încercând şi o orientare către activitatea informaţională,
asigurându-se iniţierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel.
Elevii vor dobândi abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue
pregătirea la nivelul 3, deşi unii absolvenţi ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă.
Angajaţii vor putea să desfăşoare activităţi de rutină şi predictibile sub supraveghere.
Prin unităţile de competenţă specializate din cadrul programului de la nivelul 2, elevul
va fi solicitat în multe activităţi practice care îi vor stimula şi creativitatea. Orice activitate
creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a
cunoştinţelor dobândite.
ALCĂTUIREA MODULELOR
OPERATOR LA MAŞINI CU COMANDĂ NUMERICĂ
Nivelul 2 – clasa a XI-a
Stagii de
Unitatea de pregătire CDL
Competenţa M1 M2 M3 M4 M5 M6 Verificare
competenţă practică
M7 M8 M9 M10
1. Formulează opinii personale 
pe o temă dată.
2. Realizează o scurtă
prezentare utilizând imagini 
1. Comunicare ilustrative.
şi numeraţie 3. Citeşte şi utilizează
documente scrise în limbaj 
de specialitate.
4. Prelucrează şi interpretează

grafic rezultatele obţinute pe
o sarcină dată.
1. Aplică normele de calitate în  
domeniul de activitate.
2. Asigurarea
2. Utilizează metode
calităţii  
standardizate de asigurare a
calităţii.
1.Analizează caracteristicile 
3.Dezvoltare
personale şi factorii implicaţi
personală în
în dezvoltarea carierei
scopul
2.Exprimă opţiuni privind traseul
obţinerii
personal în educaţie şi formare
performanţei
profesională

−2 −
1. Aplică legislaţia şi 
reglementările privind
securitatea şi sănătatea la
6. Igiena şi
locul de muncă, prevenirea şi
securitatea
stingerea incendiilor.
muncii
2. Ia măsuri pentru reducerea
factorilor de risc de la locul 
de muncă.
1. Identifică sarcinile si 
resursele. necesare pentru
atingerea obiectivelor.
7. Lucrul în 2. Îşi asumă rolurile care îi 
echipă revin în echipă.
3. Colaborează cu membrii
echipei pentru îndeplinirea 
sarcinilor.
1. Utilizează informaţii înscrise 
8. Utilizarea în desene de ansamblu şi
documentaţiei desene speciale.
tehnice 2. Întocmeşte documente 
specifice tehnice.
prelucrărilor 3. Utilizează informaţiile din
prin aşchiere documentaţia tehnică în 
activitatea practică.
1. Utilizează metode şi 
mijloace de măsurare şi
verificare a mărimilor 
9. Metode şi
geometrice.
mijloace de
2. Descrie metode şi mijloace 
măsurare
de măsurare a abaterilor de
formă şi de poziţie.
3. Măsoară şi controlează filete.
−3 −
10.Întreţinerea 1. Realizează curăţirea
maşinilor maşinilor-unelte. 
unelte si 2. Execută lucrări de ungere a
dispozitivelor maşinilor-unelte. 
11. Bazele 1. Explică modul de generare a 

aşchierii şi suprafeţelor. 
generării 2. Descrie procesul de formare
suprafeţelor a aşchiei.
1. Utilizează terminologia de 
specialitate
2. Calculează dimensiunile 
12. Toleranţe şi
limită
abateri
3. Identifică tipurile şi valoarea 
dimensionale
abaterilor
4. Calculează câmpul de 
toleranţă
1. Iniţializează ciclul de lucru al
13.Elemente de maşinii unelte cu comandă 
programare a numerică
maşinilor 2.Stabileşte coordonatele maşinii 
unelte cu 3.Selectează programul de 
comandă comandă in funcţie de reper
numerică- 4. Incarcă programul in 
Stabilirea echipamentul de comandă
originii numerică a maşinii unelte cu
coordonatelor comandă numerică
−4 −
1. Caracterizează operaţiile de 
prelucrare prin aşchiere pe
maşini unelte convenţionale
14.Prelucrări
2. Efectuează operaţii de 
prin aşchiere
pe maşini
maşini unelte cu comandă
unelte cu
numerică
comandă
3.Stabileşte parametrii 
numerică
regimului de aşchiere
4. Alege sculele aşchietoare 
1. Aprovizionează locul de 
muncă cu scule, dispozitive şi
15.Scule,
verificatoare necesare
dispozitive şi
2. Identifică tipuri de scule, 
verificatoare
dispozitive şi verificatoare
specifice
specifice maşinilor unelte cu
maşinilor
comandă numerică
unelte cu
3. Utilizează scule, dispozitive şi
comandă
verificatoare specifice 
numerică
maşinilor unelte cu comandă
numerică
1. Aplică prevederile 
documentelor de evidenţă a
activităţii, in funcţie de tipul
16.Citirea de prelucrare
documentelor 2 Aplică prevederile
de evidenţă a documentelor de control 
activităţilor (proceduri, instructiuni, metode
de control – la detalieri)
3.Consemnează rezultate şi
observaţii 
−5 −
1. Aplică prevederile planului 
17.Controlul
de control
pieselor
2.Aplică prevederile 
prelucrate pe
documentelor de control
maşini unelte
3.Verifică concordanţa dintre 
cu comandă
planul de control şi desenul
numerică
de execuţie al piesei
−6 −
Descrierea rutei curriculare
Şcoala de arte şi meserii este organizată ca parte a învăţământului obligatoriu care din
punct de vedere educaţional se finalizează cu certificat de absolvire.
Planul de învăţământ asigură prin ariile curriculare proiectate, dobândirea
cunoştinţelor şi abilităţilor specifice acestui nivel educaţional.
Pentru asigurarea mobilităţii ocupaţionale, curriculum-ul pentru cultura de specialitate
şi instruire practică este astfel structurat încât să asigure o parte comună formării iniţiale
pentru mai multe calificări, precum şi consolidarea pregătirii prin curriculum modularizat.
Astfel, modulele prevăzute în clasa a XI-a permit absolvenţilor de nivel 2, calificarea
„Operator la maşini cu comandă numerică” să continue pregătirea la nivel 3, având
posibilitatea să urmeze calificarea de „Tehnician prelucrări pe maşini unelte cu comandă
numerică”.
Modulele M1 („Utilizarea documentaţiei tehnice”), M2 („Metode şi mijloace de
măsurare”), M3 („Întreţinerea maşinilor-unelte si dispozitivelor”) şi M4 („Bazele aşchierii şi
generării suprafeţelor”) sunt comune pentru calificările: strungar, frezor-rabotor-mortezor,
rectificator, sculer-matriţer şi operator pe maşini unelte cu comandă numerică. Celelalte
module asigură pregătirea de specialitate pentru fiecare calificare în parte. Toate aceste
module sunt parte integrantă a curriculum-ului diferenţiat.
În cadrul Curriculum-ului în Dezvoltare Locală, la nivelul şcolii se va parcurge
modulul M9 şi M10 “ Elemente de programare a Maşinilor Unelte cu Comandă numerică-
Stabilirea originii coordonatelor” şi „Citirea documentelor de evidenţă a activităţii” prin care
elevii vor dobândi competenţele tehnice în concordanţă cu cerinţele agenţilor economici locali
−7 −
Modulul 1
UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE SPECIFICE PRELUCRĂRILOR PRIN

AŞCHIERE
Parcurgerea modulului “Utilizarea documentaţiei tehnice specifice prelucrărilor prin

aşchiere” de către elevii din clasa a XI-a – anul de completare a Şcolii de arte şi meserii va
asigura dobândirea de către aceştia a unor competenţe: de utilizare a informaţiilor înscrise în
desenele de ansamblu şi desenele speciale; de întocmire şi utilizare a documentelor tehnice –
în scopul definitivării calificării profesionale, a dezvoltării capacităţii de comunicare, folosind
un limbaj grafic specializat, specific calificărilor din domeniul Mecanică.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

(din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):
 Comunicare şi numeraţie
 Utilizarea documentaţiei tehnice specifice prelucrărilor prin aşchiere
Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
Unităţi de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
1.3. Citeşte şi Surse specializate: manuale, articole, reviste,
utilizează studii, Internet, documentaţii tehnice
documente Activităţi profesionale: activităţi definite în cadrul
scrise în limbaj calificării
de specialitate. Redactarea corecta: ortografie, punctuaţie, forma
structurata
Documentaţie: registre, bonuri, evidente simple,
jurnale, corespondenta oficiala, CV-uri.
1. Comunicare şi
numeraţie
1.4. Prelucrează Calcule cu grad mediu de dificultate: formule de
şi interpretează calcul, algoritmi de calcul
grafic rezultatele Mijloace grafice: schiţe, grafice, diagrame, hărţi,
obţinute pe o scheme tehnologice
sarcină dată. Reprezentare corecta: scară, legendă forma
îngrijită, acurateţe, toleranţă
Interpretare: condiţii de admisibilitate a
parametrilor calculaţi,
comparaţii cu valori, probe etalon sau standarde.
−8 −
Unităţi de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
8.1. Utilizează Desen de ansamblu: reguli de reprezentare,
informaţii poziţionarea reperelor, cotare, completarea
înscrise în tabelului de componenţă şi a indicatorului.
desene de Desene speciale: scheme cinematice, scheme
ansamblu şi electrice, scheme ale instalaţiilor pentru
desene speciale transportul fluidelor.
Informaţii din desene de operaţii: reprezentare,
cotare; simboluri pentru orientarea şi prinderea
pieselor pe maşini unelte sau dispozitive.
8. Utilizarea
documentaţiei 8.2. Întocmeşte Documente tehnice: desene de execuţie, fişe
tehnice specifice documente tehnologice planuri de operaţii – pentru piese de
prelucrărilor prin tehnice complexitate medie, obţinute prin operaţii de
aşchiere prelucrare prin aşchiere.
8.3. Utilizează Documentaţia tehnică: desen de execuţie, fişă

informaţiile din tehnologică, plan de operaţii – pentru repere de
documentaţia complexitate medie obţinute prin prelucrări prin
tehnică în aşchiere.
activitatea Informaţii: cote, abateri de formă şi poziţie
practică reciprocă a suprafeţelor, materialul reperelor,
rugozitate, tratament termic, condiţii tehnice,
semifabricate, S.D.V.-uri.
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Modulul “Utilizarea documentaţiei tehnice specifice prelucrărilor prin aşchiere” din

cadrul curriculum-ului clasei a XI-a – SAM (anul de completare), pentru calificările de nivel
II care provin din “lucrător în prelucrări la rece”, ocupă o poziţie distinctă, parcurgându-se în
trei ore pe săptămână pe întreaga durata a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire
practică comasată), nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
Parcurgerea conţinuturilor modulului “Utilizarea documentaţiei tehnice specifice
prelucrărilor prin aşchiere” şi adecvarea strategiilor didactice utilizate au drept scop formarea
competenţelor cheie, tehnice generale şi tehnice specializate aferente nivelului II de calificare
şi asigură absolvenţilor Şcolii de arte şi meserii, abilităţile necesare practicării în bune condiţii
a meseriei, a dezvoltării în continuare a capacităţilor prin activităţi de formare continuă sau
urmarea cursurilor liceului în vederea dobândirii calificării de tehnician.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
• modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor
sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;
• fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
• modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi
informale;
• modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă
parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora
pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului
educaţiei permanente.
−9 −
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor
lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite
şi din experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de
învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a „ordona” informaţiile
noi şi a le asocia cu „cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În
acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
⇒ fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact
direct);
⇒ formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
⇒ utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de
studiu:
 Diferenţierea răspunsului, prin:
⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode
specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe
integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de
programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de
învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru
cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din
SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite
evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
• Investigaţia.
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de
învăţare.
• Metoda exerciţiilor practice
• Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
• Fişe de observaţie şi fişe de lucru
• Chestionarul
• Fişe de autoevaluare
− 10 −
• Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare
a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice,
modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate
de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
Sugestii metodologice
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 87 de ore, (3 ore / săptămână) şi vor fi

parcurse în cele 29 de săptămâni astfel:
58 ore – teorie (2 ore x 29 săpt.)
29 ore – instruire practică (1 oră x 29 săpt.)
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de:
• cerinţele specifice ale calificării;
• dificultatea temelor;
• nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
• complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
• ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii
grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a
competenţelor dorite.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de
învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat
pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile
practice şi mai puţin pe cele teoretice.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate
de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu
precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
• efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice;
• citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu;
• recunoaşterea simbolurilor utilizate la reprezentarea schemelor funcţionale;
• citirea şi interpretarea desenelor speciale, a reprezentărilor schematice;
• recunoaşterea unor repere care compun desene de ansamblu şi realizarea,
desenelor de execuţie ale acestora;
• realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării.
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă,
observarea independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate
conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi
prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe
Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare şi proiectare sunt alte
exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate.
Recomandăm în continuare conţinuturile detaliate ce urmează a fi parcurse, cu
precizarea că, numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii conţinuturilor rămân
la latitudinea profesorului, în funcţie de cerinţele specifice diferitelor calificări, a conţinutului
activităţilor practice şi a cerinţelor angajatorilor.
− 11 −
Tematica modulului 1: ,, Utilizarea documentaţiei tehnice specifice prelucrărilor
prin aşchiere’’
1. Înscrierea pe desenele tehnice a datelor referitoare la precizia prelucrării:

• elementele preciziei dimensionale
- dimensiuni nominale şi efective, abateri, toleranţe ajustaje;
- terminologie, simboluri, exemple de utilizare;
- simbolizarea câmpurilor de toleranţă;
- clasificarea, simbolizarea şi notarea pe desene a ajustajelor
• elementele preciziei de formă
- abateri de formă
- simboluri specifice
- exemple de înscriere pe desene
• elementele preciziei poziţiei reciproce a suprafeţelor
- abateri de poziţie
- simboluri specifice
- exemple de înscriere pe desene
2. Desenul de ansamblu
• reguli de întocmire a desenelor de ansamblu
- stabilirea numărului de proiecţii şi a poziţiei de reprezentare
- realizarea secţiunilor, reguli privind haşurarea
- cotarea desenelor de ansamblu
- poziţionarea reperelor componente
- completarea tabelului de componenţă
• Întocmirea desenului de ansamblu după model
- identificarea ansamblului şi a subansamblurilor
- stabilirea poziţiei de reprezentare şi a numărului de proiecţii
(vederi şi secţiuni)
- reprezentarea ansamblului
- înscrierea unor cote funcţionale şi de gabarit
- notarea reperelor componente
- completarea indicatorului şi a tabelului de componenţă
• Întocmirea desenelor de execuţie pentru diferite repere din componenţa
desenelor de ansamblu
- extragerea reperelor din desenele de ansamblu
- realizarea desenelor de execuţie (vederi, secţiuni, cote,
rugozitate, abateri)
- completarea datelor indicatorului
• Citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu
- interpretarea vederilor şi secţiunilor
- citirea şi interpretarea cotelor şi prescripţiilor privind precizia
prelucrării
- identificarea prescripţiilor privitoare la operaţiile de asamblare şi
montaj
3. Desene speciale
• Reprezentarea, citirea şi interpretarea schemelor funcţionale
- reprezentarea schemelor cinematice
♦ simboluri folosite la reprezentarea schemelor cinematice
− 12 −
♦ reprezentarea unor scheme cinematice specifice
calificării-
- reprezentarea schemelor electrice şi de automatizare
♦ simboluri folosite la reprezentarea schemelor electrice şi
de automatizare
♦ reprezentarea unor scheme specifice calificării
♦ citirea şi interpretarea unor scheme electrice şi de
automatizare specifice calificării
- reprezentarea instalaţiilor pentru circulaţia fluidelor
• Reprezentarea, citirea şi interpretarea desenelor de operaţii, fişelor tehnologice şi
planurilor de operaţii.
- desene de operaţii pentru prelucrări mecanice:
♦ reguli de reprezentare şi cotare;
♦ simboluri pentru orientarea şi prinderea pieselor pe
maşini unelte sau dispozitive.
- fişe tehnologice, planuri de operaţii – exemplificare pentru piese de
complexitate medie obţinute prin operaţii de prelucrare prin aşchiere.
− 13 −
Modulul 2
METODE ŞI MIJLOACE DE MĂSURARE

 Metode şi mijloace de măsurare
Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
Competenţe Conţinuturi
competenţă
9.1.Utilizează metode Metode de măsurare: directe, indirecte, combinate.
şi mijloace de Mijloace de măsurare şi verificare: şublere,
măsurare şi verificare micrometre, aparate comparatoare, măsuri de
a mărimilor lungime terminale (calibre, şabloane), raportor
geometrice mecanic, rigla sinus.
Mărimi geometrice: lungimi, unghiuri, conicităţi şi
înclinări.
9. Metode 9.2.Descrie metode şi Abateri de formă: rectilinitate, planitate,

şi mijloace mijloace de măsurare circularitate, cilindricitate.
de a abaterilor de formă Abateri de poziţie: paralelism, perpendicularitate,
măsurare şi de poziţie concentricitate, coaxialitate, bătaie radială şi
frontală.
9.3.Măsoară şi Parametrii geometrici ai filetelor: diametrul

controlează filete exterior, diametrul interior, diametrul mediu,
unghiul dintre flancuri, pasul.
Mijloace de măsurare şi verificare: calibre pentru
filete, şabloane pentru filete, micrometru pentru
filete.
Metodele de predare-învăţare active, centrate pe elev, sunt preferenţiale; elevii trebuie

puşi în situaţia de învăţare individuală sau în echipă, prin rezolvarea unor sarcini simple de
lucru.
Se recomandă desfăşurarea orelor în cabinete specializate şi ateliere, preponderent
axate pe activităţi concrete, aplicative.
Probele de evaluare trebuie să coincidă cu cele prevăzute în Standardele de pregătire
profesională corespunzătoare calificării, respectând condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor
de performanţă, aşa cum au fost descrise, pentru a realiza corespondenţa între evaluarea
şcolară şi evaluarea la angajare.
− 14 −
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
-gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
-fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
-fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
-prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
-abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
-formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
-utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu:
Diferenţierea răspunsului, prin:
-utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din
SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite
evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
• Investigaţia.
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de
învăţare.
• Metoda exerciţiilor practice.
Sugestii metodologice:
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, (2 ore / săptămână) şi vor fi
parcurse în cele 29 de săptămâni astfel:
29 ore – teorie (1 oră x 29 săpt.)
29 ore – instruire practică (1 oră x 29 săpt.)
Competenţele, ansambluri de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare, adecvat
însuşite, permit în final executarea sarcinilor în cadrul calificării. Profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp, utilizând diverse metode şi mijloace de
învăţare, cu caracter preponderent aplicativ.
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, se recomandă abordarea flexibilă şi diferenţiată a
acestora, în funcţie de nivelul iniţial de pregătire al elevilor, resursele disponibile şi nevoile
locale de formare profesională pe piaţa muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-
aplicativ. Alegerea materialelor didactice se va face în strânsă corelaţie cu specificul
metodelor didactice utilizate. Materialele didactice pot determina la rândul lor alegerea
metodelor de învăţământ.
Recomandări privind activităţile de învăţare:
 Discuţii de grup privind utilizarea metodelor şi mijloacelor de măsurare a mărimilor
geometrice
 Analiza modului de măsurare a diferitelor suprafeţe
− 15 −
 Discuţii dirijate privind precizia prelucrării
 Exerciţii de calcul a toleranţelor
 Exerciţii de măsurare a mărimilor geometrice cu mijloacele de măsurare prezentate
 Exerciţii de citire a indicaţiei mijloacelor de măsurareetc.
Evaluarea realizării competenţelor se recomandă să accentueze activităţile concrete,
profesionale; practicarea autoevaluării, atât pentru elev prin verificarea fişelor operaţionale,
cât şi pentru profesor prin analiza dinamicii rezultatelor şcolare, este de preferat.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse, cu precizarea că,
numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii conţinuturilor rămân la latitudinea
profesorului, în funcţie de cerinţele specifice diferitelor calificări, a conţinutului activităţilor
practice şi a cerinţelor angajatorilor.
Tematica modulului 2: ,, Metode şi mijloace de măsurare’’
1. Tehnica măsurării
• Noţiuni fundamentale din teoria măsurărilor
• Unităţi fundamentale şi unităţi derivate de măsură
• Erori de măsurare sistematice şi derivate
• Mijloace de măsurare şi verificare, caracteristici, clasificare, mod de lucru
• Metode de măsurare
• Alegerea metodelor şi mijloacelor de măsurare şi verificare
2. Precizia prelucrării
• Dimensiuni, abateri, toleranţe. Aplicaţii
• Câmpuri de toleranţe, ajustaje. Aplicaţii
3. Metode şi mijloace de măsurare şi control a mărimilor geometrice
• Mijloace de măsurare şi control ale dimensiunilor liniare: şublere (cu precizia de
0,1; 0,05 şi 0,02), micrometre, aparate comparatoare, calibre, şabloane, cale plan-paralele.
• Mijloace de control a planităţii: rigle cu muchii active, nivele.
• Mijloace de măsurare şi control pentru unghiuri: echere, raportoare, rigla sinus,
calibre, cale unghiulare.
• Metode şi mijloace de măsurare şi verificare a filetelor: calibre pentru filete,
şabloane pentru filete, micrometru pentru filete, metoda celor trei sârme.
• Întreţinerea şi manevrarea mijloacelor de măsurare şi control
• Aplicaţii
− 16 −
Modulul 3
ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR UNELTE ŞI DISPOZITIVELOR

 Igiena şi securitatea muncii

 Întreţinerea maşinilor unelte şi dispozitivelor
Unităţi de
competenţă
6.1. Aplică Drepturi: instructaj periodic, echipament de
legislaţia şi protecţie
reglementările Responsabilităţi: însuşirea, respectarea, aplicarea
privind securitatea normelor
şi sănătatea la locul Mijloace de protecţie: echipamente de protecţie
de muncă, specifice locului de muncă (ecrane de protecţie,
prevenirea şi cască, mască de gaz, şorţ, mănuşi)
stingerea Situaţii: absenţa mijloacelor de protecţie,
6. Igiena şi incendiilor. integritatea mijloacelor de protecţie
securitatea muncii
6.2. Ia măsuri Factori de risc: substanţe periculoase, viruşi,

pentru reducerea bacterii, curenţi de aer, temperatură, umiditate,
factorilor de risc de ventilaţie, zgomote, vibraţii, radiaţii
la locul de muncă. Raportare: orală sau scrisă
Înlăturare: remedierea defecţiunilor apărute la
echipamentele de protecţie, respectarea normelor de
protecţie
10.1. Realizează Materiale necesare: solvenţi, detergenţi, cârpe moi,
curăţirea maşinilor- lavete, deşeuri de bumbac
unelte Curăţire la: filtre, rezervoare, conducte, dispozitive,
ghidaje, cuplaje
10. Întreţinerea
10.2. Execută Efecte ale unei ungeri corespunzătoare: micşorarea
maşinilor unelte şi
lucrări de ungere a uzării suprafeţelor de frecare, reducerea consumului
dispozitivelor
maşinilor unelte de energie prin frecare, mărirea sarcinilor
admisibile, creşterea siguranţei în funcţionare
Lubrifianţi: uleiuri minerale, unsori consistente,
materiale solide de ungere (grafit, talc, teflon)
Ungerea la maşini-unelte pentru prelucrări prin
aşchiere.
− 17 −

puşi în situaţia de învăţare autonomă, prin rezolvarea unor sarcini simple de lucru (pe baza
unor fişe operaţionale), studiu de caz, simulare computerizată, experiment.
Se recomandă desfăşurarea orelor în cabinete şi laboratoare specializate, preponderent
Probele de evaluare trebuie să coincidă cu cele prevăzute în Standardele de pregătire
profesională corespunzătoare calificării, respectând condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor
de performanţă, aşa cum au fost descrise, pentru a realiza corespondenţa între evaluarea
şcolară şi evaluarea la angajare.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de următoarele
principii moderne ale educaţiei:
• Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor
lor
• Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ in procesul de învăţare
• Elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă in moduri diferite, cu viteză diferit
şi din experienţe diferite
• Participanţii contribuie cu noţiuni semnificative si importante la procesul de
învăţare
• Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a `` ordona ``
informaţiile noi şi a le asocia cu cele dobândite anterior.
Procesul de predare-învăţare trebuie sa aibă un caracter activ si centrat pe elev. In
acest sens cadrul didactic trebuie sa aibă in vedere:
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând in acest sens fişe de lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, in funcţie de abilităţi;
- prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic);
Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin :
- abordarea tuturor tipurilor de învăţare – auditiv, vizual, practic sau prin contact direct;
- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu;
- utilizarea autoevaluării si solicitarea elevilor de a-si impune obiective;
Plecând de la principiul incluziunii, care asigura accesul in scoală a tuturor copiilor si
asigură susţinere necesară, ca fiind un drept, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se
va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei
elevi care prezintă deficiente integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi
comportament ( utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fise individuale pentru
elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea
de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea împreună a paşilor următori)
Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev:
- teme / proiecte integrate;
- dezbatere / masa rotunda / video / multimedia;
- lecţii vizită;
- atelier de lucru / studiu de caz / expunere orala / demonstraţia.
- fişe de lucru si fişe de observaţie;
− 18 −
- chestionarul;
- fişe de autoevaluare;
portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performantelor şcolare ale elevilor.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate
in corelare cu criteriile de performanta, condiţiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de
evaluare introduse in standardul de pregătire profesională.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească instrumentele de evaluare:
- fidelitate
- coerenţă
- instrumente motivante
- instrumente realiste
- eficienţă
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore (2 ore/săpt x 29 săpt) şi vor fi

parcurse în cele 29 de săptămâni astfel :
29 ore – de teorie (1 oră/săpt )
29 ore – instruire practica (1 oră/săpt )
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, in
funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactică si ritmul de asimilare a
cunoştinţelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
La stabilirea obiectivelor fiecărei lecţii se va ţine cont de competenţele specifice
urmărite.
Alegerea materialelor didactice se va face în strânsă corelaţie cu specificul metodelor
didactice utilizate. Materialele didactice pot determina, la rândul lor, alegerea metodelor de
învăţământ. Se recomandă folosirea metodelor de învăţare centrată pe elev.
cât şi pentru profesor prin analiza dinamicii rezultatelor şcolare, este de preferat. Toate
evaluările trebuiesc anunţate în prealabil.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse, cu precizarea că,
numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii acestora rămâne la latitudinea
Tematica modulului 3: ,,Întreţinerea maşinilor-unelte şi dispozitivelor’’
1. Uzarea maşinilor şi utilajelor
1.1 Definiţii: uzura, uzura fizică, uzura morală.

1.2 Tipuri de uzare: uzarea de adeziune, uzarea de abraziune, uzarea de oboseală,
uzarea de impact, uzarea de coroziune si alte forme de uzare.
1.3 Influenţa uzării asupra duratei de funcţionare a maşinilor, utilajelor si instalaţiilor:
etape de uzare, controlul uzării, metode de ameliorare a fenomenului de uzare.
− 19 −
2. Întreţinerea maşinilor şi utilajelor
2.1 Necesitatea întreţinerii maşinilor-unelte, dispozitivelor si instalaţiilor.

2.2 Lucrări de întreţinere: executate de personalul care deserveşte maşinile-unelte,
executate de personalul de întreţinere.
2.3 Materiale folosite la curăţirea maşinilor, utilajelor si dispozitivelor.
2.4 Curăţarea filtrelor, rezervoarelor, conductelor, dispozitivelor, ghidajelor,
cuplajelor
2.5 Importanţa ungerii. Efecte ale unei ungeri corespunzătoare.
2.6 Alegerea lubrifianţilor.
2.7 Organizarea ungerii. Sisteme si metode de ungere.
2.8 Tehnologia ungerii maşinilor , utilajelor si instalaţiilor. Scheme de ungere pentru
maşini-unelte.
− 20 −
Modulul 4
BAZELE AŞCHIERII ŞI GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

 Comunicare şi numeraţie
 Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor
Unităţi de
competenţă
1.1. Formulează Opinii personale: observaţii, judecăţi de valoare,
opinii personale pe scurte informări documentate.
o temă dată. Expunere de motive: argumentări pe baza
experienţei, pe baza unui experiment realizat,
preluări de motive din manuale şi articole de
specialitate.
Evaluarea intervenţiei: urmărirea reacţiilor
participanţilor, notarea răspunsurilor primite,
reconsiderarea propriei poziţii în funcţie de opiniile
audienţei
1.Comunicare
şi numeraţie
1.2. Realizează o Imagini asociate: desene, diagrame, schiţe,
scurtă prezentare fotografii, grafice.
utilizând imagini Modalităţi şi mijloace de ilustrare: postere,
ilustrative. diapozitive, filme, aplicaţii grafice pe calculator.
Expunerea informaţiilor: indică sursele cercetate,
foloseşte date, argumentează, contact vizual cu
audienţa, accentuează ideile principale, limbajul
trupului, vorbire clara.
Prezentare ilustrată: tehnici de prezentare cu suport
vizual.
− 21 −
11.1. Explică Termeni: curba generatoare, directoare, suprafaţă de
modul de generare aşchiat, suprafaţă aşchiată, adaos de prelucrare.
a suprafeţelor Mişcări: principale, secundare.
11. Bazele
11.2. Descrie Formarea aşchiei prin: deformare elastică,
aşchierii şi
procesul de deformare plastică, ecruisare.
generării
formare a aşchiei Factori de influenţă: natura materialului aşchiat,
suprafeţelor
parametrii procesului de aşchiere, forma geometrică
a sculei.
Fenomene: depuneri pe tăiş, uzura sculei
aşchietoare, producerea căldurii, apariţia vibraţiilor,
ecruisarea materialului prelucrat.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aibă in vedere următoarele aspecte si modalităţi
de lucru:
Diferenţierea sarcinilor si timpului alocat, prin:
- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;
- prezentarea temelor in mai multe moduri ( raport, discuţie sau grafic ).
- abordarea tuturor tipurilor de învăţare ( auditiv, vizual, practic );
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu ;
- utilizarea autoevaluării si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.
Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de către cadrele didactice pe baza unor
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă si la condiţiile de aplicabilitate din
S.P.P.-uri. Este evident ca metodele si instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi
toata aceasta paleta de rezultate şcolare care trebuie evaluate. In aceste condiţii, pentru a putea
teme, in funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului
instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de
asimilare a cunoştinţelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Instruirea prin laboratorul tehnologic se va desfăşura in spaţii special amenajate, dotate
corespunzător, pe grupe de elevi, cu respectarea legislaţiei in vigoare.
Pentru a obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru
evaluare profesorii să facă apel la metode si instrumente complementare de evaluare.
° Fişe de lucru
° Chestionarul
° Fişe de autoevaluare
° Miniproiectul
° Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate
de înregistrare a performantelor şcolare ale elevilor.
Condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească instrumentele de evaluare:
− 22 −
- fidelitate
- coerenţă
- eficienţă
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, (2 ore/săpt) şi vor fi parcurse in

cele 29 de săptămâni astfel:
29 ore-teorie (1 oră pe săpt.)
29 ore-laborator tehnologic (1 oră pe săpt. )
La stabilirea obiectivelor fiecarei lectii se va tine cont de competentele specifice urmarite.
învăţământ.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse, precizând că,
Tematica modulului 4: ,,Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor’’
1.Procesul de aşchiere si condiţiile realizării acestuia:

1.1. Elemente de bază ale prelucrării prin aşchiere.
1.2. Descrierea procesului de aşchiere.
2. Teoria generării suprafeţelor la prelucrarea prin aşchiere

2.1. Noţiuni generale privind cinematica generării suprafeţelor: suprafeţe teoretice,
suprafeţe prelucrate, generatoare, directoare, suprafaţa de aşchiat, suprafaţa aşchiată.
2.2. Mişcări necesare la generarea suprafeţelor reale prin aşchiere: mişcări principale
si mişcări de avans.
2.3. Generarea suprafeţelor reale prin aşchiere: suprafeţe plane, suprafeţe de
revoluţie, suprafeţe complexe.
3. Noţiuni generale de teoria aşchierii metalelor

3.1. Sculele aşchietoare: elemente constructive şi geometrice ale sculelor
aşchietoare; materiale de execuţie a sculelor aşchietoare
3.2. Procesul fizic de aşchiere:
3.2.1. Formarea aşchiei: prin deformare elastica, deformare plastica, ecruisare.
3.2.2. Tipuri de aşchii : de rupere, de forfecare, de curgere.
− 23 −
3.2.3. Elementele geometrice ale aşchiei : grosimea aşchiei, lăţimea aşchiei,
secţiunea aşchiei ( relaţia de calcul in funcţie de adâncimea de aşchiere
şi avans ).
3.2.4. Factorii care influenţează forma aşchiilor : natura materialului aşchiat,
parametrii procesului de aşchiere, forma geometrica a sculei.
3.2.5. Fenomene care însoţesc procesul de aşchiere : depuneri pe tăiş, uzura
sculei aşchietoare, producerea căldurii, apariţia vibraţiilor, ecruisarea
materialului prelucrat.
− 24 −
Modulul 5
TOLERANŢE ŞI ABATERI DIMENSIONALE

 Toleranţe şi abateri dimensionale

Unităţi de
competenţă
Informaţii:cote, abateri dimensionale, de formă şi
12.1 Utilizează poziţie reciprocă a suprafeţelor, materialul
terminologia de reperelor, rugozitate, tratament termic, condiţii
specialitate tehnice
Terminologie de specialitate: câmp de toleranţă,
alezaj, arbore Informaţii: cote, abateri
dimensionale, de formă şi poziţie reciprocă a
suprafeţelor, materialul reperelor, rugozitate,
tratament termic, condiţii tehnice
Terminologie de specialitate: câmp de toleranţă,
alezaj, arbore Informaţii: cote, abateri
dimensionale, de formă şi poziţie reciprocă a
suprafeţelor, materialul reperelor, rugozitate,
tratament termic, condiţii tehnice
Toleranţe şi
12.2 Calculează Dimensiune limită:dimensiunea maximă,
abateri
dimensiunile limită dimensiunea minimă
dimensionale
Dimensiune efectivă: valoarea obţinută prin
masurarea directă a piesei
12.3 Identifică Tipuri de abateri : de formă şi de poziţie

tipurile şi valoarea Metode de măsurare : mecanice, optice, elecronice
abaterilor Mijloace de măsurare: rigle de verificare, rigle cu
muchii active, rigle cu suprafeţe active, calibre
optice, traductoare electronice
12.4 Calculează Linia zero:linia de referinţă

câmpul de toleranţă Abaterile limită: abaterea superioară, abaterea
inferioară

− 25 −
In acest sens cadrul didactic trebuie sa aibă in vedere următoarele aspecte si modalităţi
de lucru:
Diferenţierea sarcinilor si timpului alocat, prin:
- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;
- prezentarea temelor in mai multe moduri ( raport, discuţie sau grafic ).
- abordarea tuturor tipurilor de învăţare ( auditiv, vizual, practic );
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu ;
- utilizarea autoevaluării si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.
Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de către cadrele didactice pe baza unor
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă si la condiţiile de aplicabilitate din
S.P.P.-uri. Este evident ca metodele si instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi
toata aceasta paleta de rezultate şcolare care trebuie evaluate. In aceste condiţii, pentru a putea
teme, in funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului
instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de
asimilare a cunoştinţelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Instruirea prin laboratorul tehnologic se va desfăşura in spaţii special amenajate, dotate
corespunzător, pe grupe de elevi, cu respectarea legislaţiei in vigoare.
Pentru a obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru
evaluare profesorii să facă apel la metode si instrumente complementare de evaluare.
° Fişe de lucru
° Chestionarul
° Fişe de autoevaluare
° Miniproiectul
° Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate
de înregistrare a performantelor şcolare ale elevilor.
Condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească instrumentele de evaluare:
- fidelitate
- coerenţă
- eficienţă
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, (2 ore/săpt) şi vor fi parcurse in

cele 29 de săptămâni astfel:
29 ore-laborator tehnologic (1 oră pe săpt. )
29 ore-instruire practica
La stabilirea obiectivelor fiecarei lectii se va tine cont de competentele specifice urmarite.
învăţământ.
− 26 −
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse, precizând că,
Tematica modulului : ,,Toleranţe şi abateri dimensionale’’
1.Terminologie de specialitate
1.1.Precizia dimensională
1.2.Prrelativă
2.Abateri dimensionale
2.1.Dimensiunea, Dimensiunea efectivă, Dimensiunea limită, Dimensiunea nominală
2.2.Abaterea efectivă, Abaterea limită,
3.Toleranţa
3.1.Calculul campului de toleranţă
3.2.Definirea ajustajului şi a tipurilor de ajustaje
3.3.Simbolul ajustajelor şi inscrierea toleranţelor
− 27 −
Modulul 6
SCULE, DISPOZITIVE ŞI VERIFICATOARE SPECIFICE MAŞINILOR UNELTE

CU COMANDĂ NUMERICĂ
 Scule, dispozitive şi verificatoare specifice maşinilor unelte cu comandă
numerică
Unitatea de
competenţă
15.1Aprovizionează locul de Necesarul de scule, dispozitive şi
13. Scule, muncă cu scule, dispozitive şi verificatoare specifice fiecărui loc de
dispozitive şi verificatoare necesare muncă şi operaţiei planificate pe baza
verificatoare structurii lucrărilor şi a programului
specifice de lucru
maşinilor Procurarea sculelor, dispozitivelor şi
unelte cu verificatoarelor de la magaziile de
comandă distribuţie conform programelor de
numerică lucru
Recepţia sculelor, dispozitivelor şi
verificatoarelor : verificare,
consemnare in fişa de control,
inregistrare in gestiune
Transportarea, manipularea şi
depozitarea sculelor, dispozitivelor şi
verificatoarelor :cu respectarea
normelor de protecţia muncii şi de
PSI
15.2 Identifică tipuri de scule,

dispozitive şi verificatoare Scule: cuţite de strunjit, freze, cuţite de
specifice maşinilor unelte cu rabotat, cuţite de mortezat, pietre
comandă numerică abrazive
Dispozitive dispozitive de prereglare,
dispozitive de prindere, dispozitive de
fixare,
Verificatoare riglă gradată, ruletă,
şubler, micrometru, cale plan-paralele,
comparator, calibre, verificatoare
universale
15.3 Utilizează scule, Prereglarea sculelor plaja de reglare
− 28 −
dispozitive şi verificatoare specifică fiecărei scule
specifice maşinilor unelte cu
comandă numerică Incărcarea.portsculelor
introducerea portsculelor in
magazia de scule a maşinii unelte in
ordinea şi la numărul inscris in fişa de
programare
Dispozitive pentru prinderea
Şi centrarea semifabricatelor:
universalul cu trei bacuri , platoul cu
fălci independente, platoul cu colţar,
vârfuri, vârfuri şi susţinere cu lunetă,
dornuri, dispozitive speciale proiectate
Montarea dispozitivelor in raport
cu scula şi cu originea sistemului de
coordonate al maşinii cu comandă
numerică
Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest
sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
o gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru;
o fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpretează într-
un mod mai solicitant;
o fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
abilităţi;
o prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
o abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin
contact direct);
o formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc;
o utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător,
grupurilor de studiu.
o utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
− 29 −
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei asociate
conţinutului.
Alegerea strategiei didactice va avea în vedere stilurile de învăţare ale elevilor. Este
necesară utilizarea metodelor care se adresează tuturor stilurilor de învăţare.
Se vot utiliza metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea,
brainstormingul, jocul de rol, lucru pe ateliere, dezbaterea etc. care au eficienţă maximă în
procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi
creativitatea elevilor.
Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice
specializate din standardul de pregătire profesională. Se vor utiliza diferite metode de evaluare
care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele
alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.
Autoevaluarea este una din metode care trebuie să capete o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, trebuie să beneficieze de o serie de instrumente
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din standardul de
pregătire profesională.
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, şi vor fi parcurse în cele 29
de săptămâni astfel:
29 ore – laborator (1 oră x 29săpt.)
29 ore – instruire practică (1 ore x 29 săpt.)
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului
instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de
asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Se recomandă ca orele de instruire teoretică să se desfăşoare în cabinete specializate,
iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic. Conţinutul se
recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică:
Tematica modulului 5: ,, Scule, dispozitive şi verificatoare specifice maşinilor unelte

cu comandă numerică’’
1. Scule aşchietoare specifice maşinilor unelte cu comandă numerică

1.1. Criterii de clasificare a sculelor aşchietoare: după sensul avansului, după
forma capului si poziţia lui faţă de corp, după precizia prelucrării, după
execuţie, după poziţia cuţitului faţă de piesă, după destinaţie
1.2. Elemente constructive si geometrice ale sculelor utilizate la strunjire,
frezare ,rectificare pe masini unelte cu comandă numerică: capul sculei, corpul sculei, feţe,
tăişuri, faţete, unghiuri de formă, unghiuri de poziţie
1.3. Materiale utilizate la confecţionarea sculelor aşchietoare: oţeluri carbon
pentru scule, oţeluri aliate, amestecuri din carburi metalice, materiale mineralo-ceramice,
diamant, nitrură cubică de bor
− 30 −
1.5. Metode de prereglare şi montare a sculelor necesare prelucrării pe
maşini unelte cu comandă numerică in portscule
2. Dispozitive specifice maşinilor unelte cu comandă numerică
2.1. Dispozitive pentru fixarea pieselor şi a semifabricatelor pe maşinile

unelte cu comandă numerică
2.1.1. Tipuri constructive: suporturi portcuţit, suporturi speciale,
tampoane limitatoare
2.1.2. Descrierea dispozitivelor pentru prinderea si orientarea
sculelor:tipuri constructive,părţi componente, funcţionare.
2.2. Dispozitive pentru prinderea si centrarea semifabricatelor
2.2.1. Tipuri constructive: universalul cu trei bacuri, platoul cu fălci
independente, platoul cu colţar, vârfuri, vârfuri şi susţinere cu
lunetă, dornuri, dispozitive speciale proiectate
2.2.2. Descrierea dispozitivelor pentru prinderea şi centrarea
semifabricatelor: tipuri constructive, elemente componente şi
funcţionare.
3. Verificatoare şi accesorii specifice maşinilor unelte cu comandă numerică

Verificatoare utilizate la strunjire, frezare, rectificare pe maşini cu comandă numerică: rigla
gradată, compasul, calibrele, şublerele, micrometrele, comparatoarele, dispozitive specifice
de prindere şi control
3.1. Descrierea verificatoarelor utilizate la strunjire, frezare, rectificare pe
maşini unelte cu comandă numerică: tipuri constructive, părţi
componente, funcţionarea lor, metode de lucru
3.2. Accesorii utilizate la strunjire, frezare, rectificare pe maşini unelte cu
comandă numerică: roţi de schimb pentru tăierea filetelor, pentru
divizare, lira de roţi de schimb, truse de chei, roţi de mână, manete,
butoane.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea

modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
o Elaborarea de referate interdisciplinare.
o Exerciţii de documentare.
o Navigare pe Internet în scopul documentării.
o Vizionări de materiale video (casete video, CD-uri).
o Vizite de documentare la agenţii economici din zona geografică.
o Studiu de caz privind geometria sculelor aşchietoare
o Discuţii de grup/dirijate cu raportarea ideilor
o Explicaţii oferite elevului.
o A învăţa pe/de la celălalt.
o Demonstraţia.
o Conversaţia dirijată.
o Exerciţii şi lucrări practice.
o Observare dirijată.
o Joc de rol.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, comunicării.
o Investigaţia.
− 31 −
o Proiectul – prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport.
o Autoevaluarea – prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.
o Portofoliul – care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.

o Fişe de observaţie.
o Fişe test.
o Fişe de lucru (cu diferite tipuri de itemi)
o Fişe de autoevaluare.
o Miniproiectul.
− 32 −
Modulul 7
PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE PE MAŞINI-UNELTE CU COMANDĂ

NUMERICĂ
(Stagii de pregătire practică)

 Lucrul in echipă
 Prelucrări prin aşchiere pe maşini unelte cu comandă numerică
Unitatea de
competenţă
7.1Identifică sarcinile si Obiective:informaţionale, organizatorice,

resursele. necesare pentru acţionale
atingerea obiectivelor. Sarcini: profesionale, sociale
Resurse: informaţii, materiale, umane
7. Lucrul in 7.2 Îşi asumă rolurile care îi Poziţia individuală:inclus, exclus,

echipă revin în echipă. subordonat, coordonator, iniţiator, raportor
Atitudini: sprijin, implicare, interes,
încurajare, motivare, solidarizare
Acţiuni: finalizare de sarcini proprii,
distribuire de sarcini în echipă,
supravegherea finalizării unor operaţiuni,
raportarea rezultatelor
7.3 Colaborează cu membrii Competenţa: pregătire profesională,

echipei pentru îndeplinirea poziţia faţă de grup, atitudini, grad de
sarcinilor. motivare, interese
Corelare de sarcini: explicaţii de sarcini,
încadrare în timp, respectarea unui plan
comun, asigurarea echilibrului de sarcini
în echipă, negocierea sarcinilor
Măsuri: verificări ale calităţii sarcinilor,
corecţii şi adaptări ale planului comun,
recunoaşterea meritelor
− 33 −
Terminologie de specialitate:
corespunzătoare tipului de maşină şi
prelucrărilor suprafeţelor
de rotaţie interioare si exterioare
Elemente participante în procesul de
aşchiere: scule, piese,dispozitive
14.1 Caracterizează operaţiile
de prelucrare prin aşchiere pe
maşini unelte convenţionale. Comenzi de punere în funcţiune: conform
prescripţiilor tehnice
Originea coordonatelor: axele maşinii,
zero maşină, zero piesă
Operaţii de prelucrare: strunjire, frezare,
alezare, filetare, burghiere
14.2 Efectuează operaţii de
14.Prelucrări maşini unelte cu comandă
numerică Elemente caracteristice: regim de aşchiere,
prin aşchiere pe
normă de timp
maşini unelte cu
comandă
numerică Identificarea sculei: pe locaşul
magazinului de scule, pe coada sculei, prin
numărarea impulsurilor traductorului, prin
14.3 Stabileşte peremetrii
citirea codului portsculei
regimului de aşchiere
Acţionarea magazinului de scule: prin
selectarea sensului de rotaţie al
magazinului
14.4 Alege sculele aşchietoare
prin acţionarea dispozitivului specific de
acţionare
Schimbarea sculelor: rapidă şi selectivă,
utilizând dispozitivele specifice
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:
Modulul «Stagii de pregătire practică» poate fi parcurs independent de alte module de

instruire, oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi practice referitoare la unităţile de competenţă
“comunicare şi numeraţie” şi “lucrul în echipă”. În afara conţinuturilor prevăzute în modulul
prezentat, catedra tehnică din fiecare unitate şcolară, de comun acord cu reprezentanţii
agenţilor economici parteneri, va stabili teme complementare şi conţinuturi necesare
dobândirii altor competenţe cheie şi tehnice.
Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Este necesar ca strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica să le ofere elevilor
posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi
− 34 −
deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare,
fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.
diferite;
direct);
studiu:

învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude chiar şi
pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
probe care se referă explicit la criteriilor de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate.
În planul de învăţământ pentru anul de completare la calificarea Operator pe

maşini unelte cu comandă numerică, au fost alocate pentru Stagii de pregătire practică
240 ore/an (8 săptămâni a câte 30 de ore pe săptămână) din care, pentru modulul Prelucrări
prin aşchiere pe Maşini Unelte cu Comandă Numerică 120 de ore din care: 90 ore instruire
practica şi 30 ore laborator tehnologic (practică de proiect).
• dificultatea acesteia
• dotarea atelierelor şcolare şi a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri
• ritmul de asimilare a cunoştinţelor
• particularităţile de vârstă ale grupului instruit.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - instruire utilizate de
cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe
activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele
teoretice.
− 35 −
de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de instruire practică să se utilizeze cu
precădere metode bazate pe acţiune.
Se recomandă abordarea flexibilă şi diferenţiată a conţinuturilor în funcţie de nivelul iniţial de
pregătire al elevilor, resursele disponibile şi nevoile locale de formare profesională pe piaţa
muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare – învăţare.
recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologic:
Tematica modulului 7: ,,Prelucrări prin aşchiere pe Maşini Unelte cu Comandă

Numerică’’
1. Tehnologia de prelucrare prin strunjire, frezare-rabotare-mortezare,
rectificare, a suprafeţelor pieselor pe Maşini Unelte cu Comandă Numerică
1.1 Criterii de clasificare a operaţiilor de prelucrare: după forma suprafeţelor
prelucrate, după calitatea suprafeţelor prelucrate, după felul regimului de
aşchiere, operaţii speciale de strunjire
1.2 Descrierea operaţiilor de prelucrare: mişcările executate de scula şi de
piesă, modul de fixare al sculelor şi al pieselor, construcţia sculelor utilizate,
posibilităţi de realizare a suprafeţelor pe diferite pe Maşini Unelte cu
Comandă Numerică
2. Prelucrări executate pe Maşini Unelte cu Comandă Numerică
2.1. Prelucrarea suprafeţelor plane laterale sau de capăt, retezarea: cu avans
transversal al sculei de la periferie spre centru sau de la centru spre periferie
2.2. Prelucrarea suprafeţelor de rotaţie exterioare (de degroşare si de finisare):
a arborilor netezi, cu mai multe cuţite, prin divizarea adaosului de prelucrare in lungime sau
prin divizarea adaosului de prelucrare în adâncime; a arborilor în trepte, cu un singur cuţit
2.3. Prelucrarea suprafeţelor de rotaţie interioare
2.4. Prelucrarea suprafeţelor conice: cu rotirea saniei portcuţit a căruciorului,
prin rigla de copiat, prin deplasarea transversala a păpuşii mobile, cu cuţite late sau profilate
2.5. Prelucrarea filetelor: cu ajutorul cuţitelor simple sau pieptene de filetat
2.6. Prelucrarea găurilor si centruirea pe pe Maşini Unelte cu Comandă
Numerică
2.7. Prelucrarea suprafeţelor profilate: cu cuţite profilate disc si prismatice,
cu avans radial, cu avans tangenţial
( scheme tehnologice de prelucrare pe Maşini Unelte cu Comandă Numerică)
3. Prelucrarea pe Maşini Unelte cu Comandă Numerică a pieselor simple-

stabilirea tehnologiei de prelucrare
3.1. Alegerea tipurilor de semifabricate: bara, forjate, matriţate, turnate
3.2. Stabilirea tipurilor operaţiilor de prelucrare ce urmează a fi executate
pentru transformarea semifabricatului în piesa finită
3.3. Stabilirea succesiunii operaţiilor de prelucrare ce urmează a fi executate:
operaţii de degroşare, de semifinisare, de finisare
3.4. Criterii de alegere a Maşinii Unelte cu Comandă Numerică si S.D.V.-
urilor necesare tehnologiei de prelucrare: tipul prelucrării, forma si dimensiunile
semifabricatului, materialul semifabricatului, scheme tehnologice posibile.
− 36 −
o Vizionări de materiale video (casete video, CD-uri), folii şi diapozitive.
o Studiu de caz privind schemele cinematice ale maşinilor
o Vizite de documentare la agenţii economici din zona geografică
o Studiu de caz privind schemele cinematice ale maşinilor -unelte
o Discuţii de grup/dirijate cu raportarea ideilor privind descrierea construcţiei generale a
maşinilor
o Analiza principiului de funcţionare al maşinilor
o Fişe de lucru.
o Problematizare pe schemele maşinilor.
o Investigare pe machetă.
o Demonstraţia ilustrativă.
o Investigaţia.
extraşcolare etc.
o Fişe test.
o Fişe de autoevaluare
− 37 −
Modulul 8
CONTROLUL PIESELOR PRELUCRATE PE MAŞINI UNELTE CU COMANDĂ

NUMERICĂ
( Stagii de pregătire practică)

 Asigurarea calităţii
 Dezvoltare personală in scopul obţinerii performenţei
 Controlul pieselor prelucrate pe maşini unelte cu comandă numerică
Unitatea de
competenţă
Norme de calitate: instrucţiuni de lucru,
4.1 Aplică norme de calitate in caiet de sarcini, norme interne, criterii şi
domeniul de activitate indicatori naţionale, europene şi
internaţionale
Cerinţe de calitate: care reglementează
activitatea ca proces (intrări, dezvoltare,
4.Asigurarea ieşiri)
calităţii
4.2. Utilizează metode Metode standardizate: definite în funcţie
standardizate de asigurare a de modelul de management al calităţii
calităţii adoptat de organizaţie
Aplicare: autoevaluarea propriei activităţi
în raport cu indicatori şi criterii din
standardele internaţionale privind
calitatea, adoptate de modelul de
management al calităţii în organizaţie
Proceduri specifice: etapele şi acţiunile
de evaluare, autoevaluare şi control –
ordonate logic - corespunzătoare
metodelor standardizate definite mai sus
5.1.Analizează caracteristicile Factori: personali, sociali; favorabili-

personale şi factorii implicaţi nefavorabili; interni-externi
în dezvoltarea carierei Potenţial de schimbare personală:
5. Dezvoltarea diferenţa dintre aspiraţii , interese şi
personală in posibilităţi
scopul Potenţial de schimbare profesională:
obţinerii raportul dintre competenţele personale şi
performanţei comanda socială
5.2.Exprimă opţiuni privind Strategie: obiective, acţiuni, metode,

traseul personal în educaţie şi mijloace
formare profesională Termen scurt: 1 an
− 38 −
Termen mediu: 2-3 ani
17.1.Aplică prevederile Indice de lucru : :specificaţie din planul

planului de control de control
Frecvenţa de control : periodicitatea
aplicării controlului indicată in normele
tehnologice de lucru
17.2. Aplică prevederile Verificarea semifabricatelor : vizuală,

documentelor de control dimensională
Verificarea calităţii pieselor prelucrate :
vizual, cu mijloace şi dispozitive de
control
17.Controlul
Verificarea cotelor : măsurarea cu
pieselor
mijloace de măsură, verificarea cu
prelucrate pe
dispozitive de control, verificatoare
maşinile
specifice
unelte cu
comandă
numerică
17.3 Verifică concordanţa Corelare : concordanţa dintre planul de
dintre planul de control şi control şi desenul de execuţie al piesei
desenul de execuţie al piesei Documentaţie actualizată : modificări in
desenul de execuţie
Modulul «Stagii de pregătire practică» poate fi parcurs independent de alte module de

instruire, oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi practice referitoare la unităţile de competenţă
“comunicare şi numeraţie” şi “lucrul în echipă”. În afara conţinuturilor prevăzute în modulul
prezentat, catedra tehnică din fiecare unitate şcolară, de comun acord cu reprezentanţii
agenţilor economici parteneri, va stabili teme complementare şi conţinuturi necesare
dobândirii altor competenţe cheie şi tehnice.
Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Este necesar ca strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica să le ofere elevilor
posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi
deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare,
fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.
diferite;
direct);
− 39 −
studiu:

învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude chiar şi
pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
probe care se referă explicit la criteriilor de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate.
În planul de învăţământ pentru anul de completare la calificarea Operator pe

Maşini Unelte cu Comandă Numerică, au fost alocate pentru Stagii de pregătire practică
240 ore/an (4 săptămâni a câte 30 de ore pe săptămână) din care, pentru modulul Controlul
pieselor prelucrate pe Maşini Unelte cu Comandă Numerică 120 de ore din care: 90 ore
instruire practică şi 30 ore laborator tehnologic (practică de proiect).
• dificultatea acesteia
• dotarea atelierelor şcolare şi a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri
• ritmul de asimilare a cunoştinţelor
• particularităţile de vârstă ale grupului instruit.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - instruire utilizate de
cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe
activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele
teoretice.
de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de instruire practică să se utilizeze cu
precădere metode bazate pe acţiune.
Se recomandă abordarea flexibilă şi diferenţiată a conţinuturilor în funcţie de nivelul iniţial de
pregătire al elevilor, resursele disponibile şi nevoile locale de formare profesională pe piaţa
muncii. Se va pune accent pe caracterul tehnico-aplicativ al procesului de predare – învăţare.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat
fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în
strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor
proprii grupului instruit.
− 40 −
recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologic:
Tematica modulului 8: ,, Controlul pieselor prelucrate pe maşini unelte cu

comandă numerică ‘’
1.Norme tehnologice de prelucrare pe maşini unelte cu comandă numerică

• elemente de metrologie generală
o metrologie
o mărimi măsurabile
o erori de măsurare
• metrologia dimensională a pieselor
• geometria pieselor, suprafeţe reale
• respectarea specificaţiilor dimensionale şi tehnologice
• planul de control
• frecvenţa de control
2.Caracteristici tehnice ale mijloacelor de măsură şi verificatoarelor de calitate
• instrumente de măsură
• mijloace de măsură şi control adecvate pieselor prelucrate pe
maşini unelte cu comandă numerică
• verificarea cu dispozitive de control specifice prelucrării
3.Completarea documentelor
• inregistrarea pieselor, starea şi aspectul suprafeţelor prelucrate
• aprecierea vizuală, cu etaloane, in conformitate cu instrucţiunile tehnologice
• formularea concluziilor şi compararea concordanţei dintre planul de control
şi documentaţia actualizată
• dirijarea pieselor neconforme
o Studiu de caz privind alegerea metodei de prelucrare adecvată pentru o anumită
suprafaţă
o Discuţii de grup/dirijate urmate de raportarea/sinteza ideilor privind prelucrarea
diferitelor suprafeţe
o Analiza de caz pe fişe de lucru.
o Exerciţii.
o Studiu de document.
o Investigaţia.
− 41 −
extraşcolare etc.
o Fişe test.
o Miniproiectul.
− 42 −
Modulul 9
ELEMENTE DE PROGRAMARE A MAŞINILOR UNELTE CU COMANDĂ

NUMERICĂ – STABILIREA ORIGINII COORDONATELOR
( C. D. L.)
 Elemente de programare a maşinilor unelte cu comandă numerică- Stabilirea
originii coordonatelor
Unitatea de
competenţă
Program de execuţie: conţinutul programului,
13.1.Iniţializează ciclul numărul şi tipul operaţiilor de executat
de lucru al maşinii unelte Biblioteca de date : documentaţia tehnologică,
cu comandă numerică fişa de programare
Etape de punere in funcţiune: acţionarea
intrerupătorului central, pornirea
echipamentului hidraulic, verificarea
elementelor hidraulice
13.2. Stabileşte Originea coordonatelor: 0 maşină, 0 piesă,

coordonatele maşinii sistem de axe de coordonate al maşinii, piesei
Verificare revenirii sculei: prin urmărirea
indicaţiilor aparatelor de control
13. Stabilirea valorii deviaţiei: prin setarea
Elementede distantelor pe fiecare axa de la punctul de
programare a referinţă la
maşinilor punctele 0 ale coordonatelor, pe baza
unelte cu programelor de lucru
comandă
numerică
-Stabilirea 13.3. Selectează Documentaţia necesară: documentaţia
originii programul de comandă tehnologică de execuţie, documentaţia
coordonatelor constructivă,
Cod de program : aplicaţie identificată in
biblioteca de date conform cu operaţia de
executat
Program selectat: program de comandă pentru
piesa de realizat pe maşina unealtă cu
comandă numerică
13.4. Incarcă programul Identificarea programului: in funcţie de

in echipamentul de comanda planificată
comandă numerică a Introducerea programului: pe baza fişei de
maşinii unelte cu programare
comandă numerică Verificarea valabilităţii programului: prin
simularea programului pe ecran sau mers in
gol
− 43 −
În cadrul Curriculum-ului în Dezvoltare Locală se vor parcurge conţinuturile aferente
modulului ,, Elemente de programare a maşinilor unelte cu comandă numerică
Stabilirea originii coordonatelor” prin care elevii vor dobândi competenţele aferente, în
concordanţă cu cerinţele agenţilor economici locali.
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între
şcoală şi comunitate şi are în vedere:
• resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de
colaborare cu agenţii economici)
• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor
economice desfăşurate în zonă.
Având în vedere că pentru şcoala de arte şi meserii curriculumul are la bază Standardele
de Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă
pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională, curriculumul de dezvoltare
locală va viza, alături de celelalte module din curriculum diferenţiat, atingerea de către elev a
acestor competenţe, în totalitatea lor.
abilităţi;
contact direct);
reciproc;

conţinutului.
necesar utilizarea metodelor care se adresează tuturor stilurilor de învăţare.
− 44 −
Conţinuturile modulelor din Curriculum in dezvoltare locală sunt proiectate pentru 4
ore/săpt. X 29 săpt.= 116 ore, din care pentru modulul ,, Elemente de programare a
maşinilor unelte cu comandă numerică-Stabilirea originii coordonatelor’’,un număr de
58 ore laborator tehnologic şi 29 ore teorie.
Se recomanda ca orele de instruire teoretica să se desfăşoare în cabinete specializate,
iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic.
Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică:
Tematica modulului 9: ,, Elemente de programare a maşinilor unelte cu comandă

numerică-Stabilirea originii coordonatelor’’
1.Noţiuni de operare in biblioteca de date a maşinii unelte cu comandă numerică

• panou de comandă
• comenzi de punere in funcţiune
• determinarea punctelor de referinţă
2.Evaluarea valabilităţii postprogramului identificat pentru o anumită lucrare
• fişa de programare
• documentaţia tehnologică
• compararea programului selectat cu documentaţia tehnologică a piesei
• verificarea valabilităţii programului prin simulare
3.Noţiuni despre punctul de referinţăal maşinii unelte cu comandă numerică
• stabilirea originii coordonatelor in funcţie de programul fixat
• verificarea revenirii sculei in punctul de referinţă urmărind indicaţiile aparatelor de
control
• stabilirea valorilor deviaţiei punctului zero de lucru prin setarea distanţelor pe fiecare
axă de la punctul de referinţă la punctele zero ale coordonatelor pe baza programelor
de lucru

− 45 −
o Studiu de caz privind selectarea parametrilor regimului de aşchiere/adaosurilor de
prelucrare
o Exerciţii de corelare a regimului de aşchiere/adaosului de prelucrare cu tipul
prelucrării
o Discuţii de grup/dirijate urmate de raportarea/sinteza ideilor privind selectarea
regimurilor de aşchiere
o Simulare.
o Softuri educaţionale.
o Simulare.
o Analiză de documente.
o Metoda comparativă.
o Investigaţia.
extraşcolare etc.
o Fişe test.
o Miniproiectul.
− 46 −
Modulul 10
CITIREA DOCUMENTELOR DE EVIDENŢĂ A ACTIVITĂŢII

( C. D. L.)
 Citirea documentelor de evidenţă a activităţii
Unitatea de
competenţă
16.1.Aplică prevederile Documente de evidenţă : bonuri de predare-

documentelor de primire a materiilor prime, materialelor, SDV-
evidenţă a activităţii in urilor, documente de predare-primire a
funcţie de tipul de utilajelor şi echipamentelor
prelucrare Documente generale : desen de execuţie,
documentaţie tehnologică
Documente specifice:programe şi
subprograme de lucru pe maşina unealtă cu
comandă numerică
16. Citirea
16.2. Aplică prevederile Abateri : superioare, inferioare
documentelor
documentelor de Instrucţiuni de reglaj : programarea
de evidenţă a
control(proceduri, parametrilor de lucru la valori
activităţii
instrucţiuni, metode de corespunzătoare
control)
16.3.Consemnează Rapoarte de activitate : formulere tip,

rezultate şi observaţii formulare netipizate
Sugestii : propuneri de imbunătăţtire a
modului de intocmire a documentelor
evidenţă, a rapoartelor de lucru

În cadrul Curriculum-ului în Dezvoltare Locală se vor parcurge conţinuturile aferente
modulului ,, Citirea documentelor de evidenţă a activităţii” prin care elevii vor dobândi
competenţele aferente, în concordanţă cu cerinţele agenţilor economici locali.
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între
şcoală şi comunitate şi are în vedere:
• resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de
colaborare cu agenţii economici)
• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor
economice desfăşurate în zonă.
− 47 −
Având în vedere că pentru şcoala de arte şi meserii curriculumul are la bază Standardele
de Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă
pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională, curriculumul de dezvoltare
locală va viza, alături de celelalte module din curriculum diferenţiat, atingerea de către elev a
acestor competenţe, în totalitatea lor.
abilităţi;
contact direct);
reciproc;

conţinutului.
necesar utilizarea metodelor care se adresează tuturor stilurilor de învăţare.
− 48 −
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 1 oră/săpt. X 29 săpt.= 29 ore, din
care: 17 ore laborator tehnologic şi 12 ore teorie .
Se recomanda ca orele de instruire teoretica să se desfăşoare în cabinete specializate,
iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic.
Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică:
Tematica modulului 10: ,, Citirea documentelor de evivenţă a activităţii’’
1. Documente de evidenţă a activităţii

• documente de evidenţă a materiilor prime
• documente de evidenţă a materialelor
• documente de evidenţă a sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor
• documente de evidenţă a semifabricatelor aprovizionate
2.Documentaţia constructivă
• documente generale
• documente specifice prelucrării piesei pe maşini unelte cu comandă numerică
• programele de comandă pe maşini unelte cu comandă numerică
3.Metode de verificare şi testare a programelor
• verificarea cu mijloacele de măsură şi control a prevederilor documentelor de control
• instrucţiuni de reglaj a maşinilor unelte cu comandă numerică

o Studiu de caz privind selectarea parametrilor regimului de aşchiere/adaosurilor de
prelucrare
o Exerciţii de corelare a regimului de aşchiere/adaosului de prelucrare cu tipul
prelucrării
o Discuţii de grup/dirijate urmate de raportarea/sinteza ideilor privind selectarea
regimurilor de aşchiere
o Simulare.
o Softuri educaţionale.
o Simulare.
o Analiză de documente.
o Metoda comparativă.
o Investigaţia.
− 49 −
extraşcolare etc.
o Fişe test.
o Miniproiectul.
RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU

NEVOI SPECIALE CUPRINŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi
integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere
următoarele condiţii:
• Principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul
de masă
• Pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la
învăţământul de masă
• Cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate, aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
• Întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi speciale
de către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele
didactice de la clasă
• Întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)
• Urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio-
profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
• Evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ
cu nivelul elevilor fără deficienţe
• Interrelaţionarea pregătirii de cultură generală cu pregătirea de specialitate şi cu
instruirea practică, în vederea dobândirii competenţelor descrise în standardele de
pregătire profesională
• Pentru elevii deficienţi vizuali, surdo-muţi şi motori se pot utiliza planurile de
învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii cu adaptările necesare
• În perioada şcolarizării, elevii cu nevoi speciale trebuie să beneficieze de metodele
specifice de predare-învăţare, pentru ca la finalizarea profesionalizării să se
integreze social şi profesional
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt
necesare următoarele acţiuni:
• consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care
au experienţă în pregătirea acestor elevi
• prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
• înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
− 50 −
• folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea
cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
• întocmirea de programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării, atât in cadrul
activităţilor la clasă şi ateliere, cât şi formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi
capacităţilor de înţelegere a relaţiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.
• evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului
psihic al elevilor
Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi
diferenţiate potrivit principiului „resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe
educative speciale” prin:
• programe individualizate (centrate pe elev)
• programe pe grupe de nivel
• programe interactive
• programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale
dacă:
• se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho-
intelectuale ale elevilor
• se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
• calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.
Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi
profesionalizare.
− 51 −

CRR - Nivel 2 - Operator La Masini Cu Comanda Numerica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR - Nivel 2 - Operator La Masini Cu Comanda Numerica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

NIVELUL 2 - CLASA a XI-a

Calificarea: OPERATOR LA MAŞINI CU COMANDĂ NUMERICĂ

Aria curriculară TEHNOLOGII –

Profesor inginer, Grupul Şcolar

ASISTENŢĂ U.I.P. PHARE TVET RO 2004/016-772.04.01.02.04.01.03

Calificarea: Operator la maşini cu comandă numerică

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală

Modulul I: Total ore/an 87

Modulul III: Total ore/an 58

Modulul IV: Total ore/an 58

Modulul V: Total ore/an 58

Toleranţe şi abateri dimensionale din care: laborator tehnologic 29

Modulul VI: Total ore/an 58

Scule, dispozitive şi verificatoare specifice din care: laborator tehnologic 29

Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore

Modulul VIII: Total ore/an 120

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore

Curriculum în dezvoltare locală 116 ore

Modulul IX: Total ore/an 87

Modulul X: Total ore/an 29

Citirea documentelor de evidenţă a activităţii din care: laborator tehnologic 17

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

Domeniul de pregătire şi calificări

OPERATOR LA MAŞINI CU COMANDĂ NUMERICĂ

Nivelul 2 – clasa a XI-a

11. Bazele 1. Explică modul de generare a 

UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE SPECIFICE PRELUCRĂRILOR PRIN

Parcurgerea modulului “Utilizarea documentaţiei tehnice specifice prelucrărilor prin

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

8.3. Utilizează Documentaţia tehnică: desen de execuţie, fişă

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul “Utilizarea documentaţiei tehnice specifice prelucrărilor prin aşchiere” din

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 87 de ore, (3 ore / săptămână) şi vor fi

1. Înscrierea pe desenele tehnice a datelor referitoare la precizia prelucrării:

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Metode şi mijloace de măsurare

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

9. Metode 9.2.Descrie metode şi Abateri de formă: rectilinitate, planitate,

9.3.Măsoară şi Parametrii geometrici ai filetelor: diametrul

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Metodele de predare-învăţare active, centrate pe elev, sunt preferenţiale; elevii trebuie

Tematica modulului 2: ,, Metode şi mijloace de măsurare’’

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Igiena şi securitatea muncii

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

6.2. Ia măsuri Factori de risc: substanţe periculoase, viruşi,

Metodele de predare-învăţare active, centrate pe elev, sunt preferenţiale; elevii trebuie

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore (2 ore/săpt x 29 săpt) şi vor fi

Tematica modulului 3: ,,Întreţinerea maşinilor-unelte şi dispozitivelor’’

1. Uzarea maşinilor şi utilajelor

1.1 Definiţii: uzura, uzura fizică, uzura morală.

2.1 Necesitatea întreţinerii maşinilor-unelte, dispozitivelor si instalaţiilor.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Metodele de predare-învăţare active, centrate pe elev, sunt preferenţiale; elevii trebuie

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, (2 ore/săpt) şi vor fi parcurse in

Tematica modulului 4: ,,Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor’’

1.Procesul de aşchiere si condiţiile realizării acestuia: