LA TIGANCI grecoaica, o tiganca si o evreica.
El esueaza deoarece isi aminteste -disparitia limitelor in timp si saptiu la aparitia elementului
Mircea Eliade
Nuvela „La tiganci” este scrisa in 1959 la Paris si este
publicata 10 ani mai tarziu.
Titlul, locul la tiganci denumeste simbolic lumea
cealalta.
Tema este iesirea din timpul istoric si trecerea in
timpul mitic circular.
Nuvela este realizata prin tehnica epicului dublu.
Naratiunea este realizata prin inlantuirea celor 8 episoade:
episodul I-planul real, episoadele II,III,IV-planul ireal, episoadele
V,VI,VII- planul real si episodul VIII-planul ireal. Aceasta pendulare
a personajului intre spatiul real (spatiul bucurestean, exterior
gradinii) si spatiul ireal (gradina tigancilor, bordeiul, casa cea
mare) reda un itinerar spiritual: de la viata la moarte, de la profan
la sacru.
Spatiul profan desemneaza o lume reala cu o existenta
materiala, obiectiva, la care omul se raporteaza prin actiuni,
evenimente, repere fixe.
Spatiul sacru este o lume atemporala si aspatiala, un
teritoriu mitic, in interiorul caruia omul traieste intamplari
ciudate.
In incipit este prezentat cadrul Bucurestiului interbelic.
In final se sugereaza ca explicatie pentru evenimentele povestite o
stare „ca intr-un vis”, nuvela avand un final deschis.
CONSTRUCTIA SUBIECTULUI:
EPISODUL I. Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita
repetata de 3 ori pe saptamana de profesorul de pian Gavrilescu.
Temele de discutie ale calatoriei cu tramvaiul sunt:caldura,
colonelul Lawrence si marturisirea ratarii conditiei de artist.
Tramvaiul, simbol al lumii reale, trece pe langa gradina tigancilor
despre care oamenii discuta in mod misterios. Acesta este un
spatiu interzis in aparenta din prejudecata. Amintindu-si ca si-a
uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia Voitinovici, el coboara
cu intentia de a lua tramvaiul in sens invers. Dupa ce ezita,
Gavrilescu intra la tiganci fiind atras de umbra gradinii.
EPISODUL II marcheaza intrarea personajului in
cealalta lume.Momentul trecerii dincolo, in planul ireal este
precedat de o „lumina alba, incandescenta” care impreuna cu
poarta semnifica pragul dintre doua lumi, trecerea dinspre viata
spre moarte, dinspre profan spre sacru. In fata portii il asteapta o
fata frumoasa. Baba ii cere taxa 300 de lei, echivalentul a 3 lectii
de pian. Prezenta cifrei 3: suma pe care trebuie sa o achite la
intrare, echivalentul a 3 lectii de pian, fetele sunt in numar de 3,
ora cand se petrec intamplarile ciudate este in jur de 3, Gavrilescu
calatoreste de 3 ori pe saptamana cu tramvaiul.
Discutia despre ceas dintre Gavrilescu si baba care este
asezata la hotarul dintre cele 2 lumi sugereaza alta scurgere la
tiganci: „avem timp, nu e nici 3”. Ceasul care „iar a stat” sugereaza
faptul ca in loc timpul este impletit in jurul orei 3. Gavrilescu va
trai aici comprimarea temporala, timpul sau subiectiv (cateva ore)
necorespunzand cu timpul istoric.
EPISODUL III. Odata ajuns in bordei, Gavrilescu intra in
jocul fetelor. El trebuie sa ghiceasca tiganca din cele 3: o
de Hildegard (rataceste in amintire), fetele il grabesc, cred ca se miraculos
teme sa le ghiceasca, apoi il prind intr-o hora a ielelor. -finalul ambiguu
EPISODUL IV. Fuga prin labirintul de paravane si oglinzi -ezitarea eroului sau cititorului de a opta pentru o explicatie a
reda simbolic incurcatura sa in amintire. Aceste obiecte sugereaza evenimentelor
perisabilitatea lumii. Daca ar fi reusit sa ghiceasca tiganca, fetele l- -personajele au valente simbolice sau mitice
ar fi plimbat prin toate odaile. El rataceste prin intuneric, intr-un -contine teme si motive specifice
spatiu haotic, unde este foarte cald si renunta treptat la haine. Se -pentru a face ca inexplicabilul sa devina acceptabil, naratorul
simte imbracat in giulgiu si se trezeste din cosmar sau halucinatie propune sau sugereaza diferite explicatii.
vorbind cu baba. Speriat, incercand sa scape, se pierduse, se
ratacise in trecut. Afla ca tanar fiind, se casatorise cu Elsa, dar o PERSONAJELE:
iubise pe Hildegard. Astfel el isi ratase viata sentimentala si Gavrilescu este un tip banal, ratat. Intamplarea il
vocatia de artist. arunca in plin mister pe care il traieste fara sa vrea si fara sa-si dea
EPISODUL V. Gavrilescu paraseste bordeiul tigancilor si seama. Portretul sau se contureaza inca din primul episod:
aude tramvaiul, semn al timpului istoric. El afla ca banii au iesit din „pentru pacatele mele sun profesor de pian. Zic pentru pacatele
uz. Ajuns in strada Preoteselor, afla ca doamna Voitinovici se mele, adauga incercand sa zambeasca, pentru ca n-am fost facut
mutase de 8 ani, de cand se casatorise Otilia. pentru asta. Eu am o fire de artist”. Varsta personajului, 49 de ani,
EPISODUL VI. Ajuns acasa, nu o gaseste pe sotia sa, poarta simbolistica cifrei 7, adica incheierea unui ciclu al
acolo locuind oameni straini. De la carciumarul din cartier afla ca existentei in plan terestru, moment al trecerii prin initiere intr-un
sotia sa Elsa se intorsese de 12 ani in Germania, de cand fusese plan spiritual.
dat disparut. Calatoria la tiganci nu durase cateva ore, ci 12 ani.
EPISODUL VII. Gavrilescu vrea sa revina la tiganci
pentru a cere o explicatie si face drumul in compania unui birjar,
fost dricar.
EPISODUL VIII prezinta intalnirea cu Hildegard, iubita
lui din tinerete, in casa cea mare. Aceasta il ia de mana si-l duce
cu birja spre padurea labirint, spre „o nunta in cer”.
Simbolul padurii este ambiguu, fiind un spatiu al mortii
sau al renasterii, iar calatoria poate fi spre moarte sau spre o
implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei.
Explicatia sugerata pentru sensul calatoriei este ambigua facandu-
se apel la motivul visului.
SEMNIFICATII:
Eugen Simion atribuie o serie de valori simbolice
personajelor:
-baba poate simboliza Cerberul care pazeste intrarea in infern si
cere vama
-fetele pot fi un simbol al ielelor sau ursitoarelor
-Elsa este iubirea fizica
-Hildegard este iubirea spirituala
-birjarul este un simbol al luntrasului Caron care calauzeste
sufletele mortilor
MOTIVE:
-„umbra si racoarea” din gradina tigancilor sunt un simbol al
mortii
-bordeiul este mitul labirintului, un spatiu sacru al initierii, un
simbol al trecerii dinspre viata spre moarte
-visul este o prima treapta a initierii si recuperarii sacrului
-numarul 3 simbolizeaza inceputul unei noi existente, dar si
nivelurile fundamentale ale existentei: trecut, prezent si viitor.
TRASATURILE NUVELEI FANTASTICE:
-existenta celor 2 planuri: real si ireal