Ne decimează!

Autor:Daniel Hîrtie

Ne decimează răutatea

Nu virusul numit”corona!”

Invidia, trufia, ura

Și banul rău, mamona!

Ne decimează aroganța

Bârfa cea molipsitoare,

Judecățile între frați,

Aceasta-i groaza mare!

Murim și tot nu ne trezim

Iubim prea mult averea

În timp ce hoții nopții vin

Și ne răpesc puterea.

Din când în când ne mai trezim

Dar scurtă-i cercetarea

Când asistăm la un necaz

Cu toată adunarea!

Uităm și ne grăbim din nou

Prin văile cu oase

În sus nu știm să mai privim

La stelele frumoase!

Ne sfâșiem ca niște câini

Cuprinși de-a lor turbare

Ne vindem sufletul pe bani

Călcând peste cadavre!

De asta nimeni nu se teme

Nici nu se prea bocește

De pandemia ce ucide

Tot ce-i duhovnicește!

Nu-i virus mai distrugător

Nici boală mai nocivă

Decât păcatul tuturor

Și mersul îm derivă!

Ar trebui să se declare

O stare de urgență

Pe plan extins, național,

Credința e-n absență!

Nu moartea este o urgie

Ci viața fără Domnul!

Atât de mult s-a pervertit

Moralitatea, omul!

Dar nimeni nu se sesizează

Când țara-i în păcate!

Se tem de-o gripă oarecare

Se tem cu toții de moarte!

De iadul care va să vină

De ce nu este teamă?

De ce nu se întorc la Domnul

Când Dragostea îi cheamă?

Ferice de oricine vrea

Să vină la Credință

Căci moartea pentru ei va fi

O mare biruință!

Creștinul nu mai are teamă

De boală, nici de moarte,

Căci de Iubirea Lui Isus

Nimeni nu-l desparte!

Orice-ar veni peste pământ

Nimic nu-l înspăimântă

Căci fiul cel răscumpărat

Cu bucurie cântă!

Nu-i pasă de o știre rea

Nici de-o alarmă falsă!

Când lumea se va termina

Creștinul ajunge-acasă!