Sunteți pe pagina 1din 20

LUCRARE DE STAGIU

SEMESTRUL I 2009
ANUL I- GRUPA I

GRUPA I-Categoria I

1. Care sunt lucrarile premergatoare (preliminare) intocmirii situatiilor financiare anuale?


Raspuns:
– Intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere;
- efectuarea inventarierii cantitative:
-inregistrarea plusurilor si minusurilor in contabilitate;
-inregistrarea minusurilor de valoare aferente activelor in contabilitate;
-inregistrarea provizioanelor.
-inregistrarea amortizarilor;
-delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor;
-inchiderea contului de profit si pierdere si calculul rezultatului contabil
-calculul rezultatului fiscal si al impozitului pe profit;
-inregistrarea impozitului pe profit;
-inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit cu 121 profit si pierdere;
-intocmirea balantei de verificare finala.

2.Potrivit balantei de verificare incheiate la 31.12.N, conturile prezinta urmatoarele


solduri: cont 1012=21.000 lei, cont 121 (SC)=5.000 lei, cont 129= 5.000 lei, cont 105=6.000
lei, cont 117 (SD)=4.000 lei, cont 151=2.000 lei, cont 161=8.000 lei, cont 169=1.000 lei.
Calculati suma capitalului propriu.

Rezolvare;
Total capital propriu=21000 +5000 -5000 +6000 -4000=23000 lei
Ct.1012 ct.121 ct.129 ct.105 ct.117

3.In contabilitatea unei unitati cu profil de productie se inregistreaza operatiile


economice referitoare la:
a) obtinerea a 1.000 bucati din produsul A la costul de productie unitar de 50
lei;
b) livrarea integrala, fara facturare, a productiei obtinute la un prêt de
vanzare cu 15% mai mare decat costul total de productie, TVA 19%;
c) intocmirea facturii catre beneficiarul produselor finite;
d) scaderea din evidenta a productiei vandute.
Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii?

Rezolvare:
a) Inregistrare productie
345 = 711 50.000 lei

b) Vanzare fara factura


418 = % 68.425 lei
701 57.500 lei
4428 10.925 lei
c) Intocmirea facturii:

1
4111 = 418 68.425 lei
4428 = 4427 10.925 lei

d) Descarcare gestiunii:
711 = 345 50.000 lei

4.Dispuneti de urmatoarele date: profit net inainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu
amortizarea 270.000 lei, diminuarea creantei clienti 90.000 lei; crestere cheltuieli in avans
36.000 lei; crestere datorii furnizori 120.000 lei; plati impozit pe profit 540.000 lei; plati
privind: achizitia de terenuri 300.000 lei, achizitia unei cladiri 450.000 lei, achizitia de
masini, utilaje, instalatii 120.000 lei; imprumuturi incasate din emisiunea de obligatiuni
120.000 lei; dividende platite aferente activitatii de finantare 312.000 lei.
Sa se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitatile de exploatare, investitii si
financiare.

Rezolvare:
Fluxuri nete de numerar pentru activitatea de exploatare:
Profitul net inainte de impozitare 1.350.000 lei
+Cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei
+diminuarea creantei clienti 90.000 lei
-Cresterea cheltuielilor in avans 36.000 lei
+Cresterea datoriilor la furnizori 120.000 lei
-Plati de impozit pe profit 540.000 lei
=FNT din activitatile de exploatare 1.254.000 lei
-Plati pentru achizitia de terenuri 300.000 lei
-Plati pentru achizitia de cladiri 450.000 lei
-Plati pentru achizitia de masini 120.000 lei
=FNT din activitatile de investitii -870.000 lei
+Imprumuturi incasate prin emisiunea
De obligatiuni 120.000 lei
-Dividende platite aferente
Activitatii de finantare 312.000 lei
=FNT din activitatile de finantare -192.000 lei
Flux net de trezorerie =
1.254.000 - 870.000 - 192.000 = 192.000 lei

5.Situatia creantelor clienti la sfarsitul anului N este: client A 23.800 lei, inclusive TVA 19%,
probabilitate de incasare 60 %; client B 9.000 lei, exclusive TVA, probabilitate de
neancasare 20%; client C 5.950 lei, inclusive TVA 19%, probabilitate de incasare 70%.
Care este marimea provizionului pentru deprecierea creantelor client ice trebuie
constituit la sfarsitul anului N?

Rezolvare:
Calculul ajustarii privind deprecierea creantelor clienti:

23.800 5.950
=(1- 60 %)x-----------+ 20%x 9.000 +(1-70%)x-----------= 11.300 lei
1,19 1,19

Client A client B

2
6.O intreprindere prezinta urmatoarele informatii privind stocul de produse finite:
Stoc initial 2.000 lei; productie curenta 20.000 lei; vanzari de produse finite 29.988 lei
inclusive TVA 19%; societatea practica un adaos de 20%; stoc final de produse determinat
la inventarul fizic 900 lei.
Ce valoare prezinta in bilant stocul de produse finite?

Rezolvare:
TVA = 29.988x19/119=4.788 lei
Valoarea produselor finite vandute, exclusive TVA=29.988-4.788=25.200 lei
Adaos commercial=25.200x20/120=4.200 lei
Costul de productie al produselor finite vandute=25.200-4.200=21.000 lei
SF scriptic:2.000+20.000-21.000=1.000 lei
Stoc faptic: 900 lei
Se inregistreaza un minim de 100 lei. Valoarea produselor finite in bilant este de 900 lei.

7.Societatea X a dat in functiune, incepand cu 1 ianuarie N, un utilaj in valoare de 900.000


u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeaza linear pe trei ani. Amortizarea
fiscala aferenta utilajului in N este de 400.000 u.m.
Sa se calculeze eventuala diferenta temporara, la 21.12.N, in conformitate cu IAS 12
,,Impozitul pe profit’’.

Rezolvare:
Valoarea contabila a utilajului:
900.000-300.000= 600.000 u.m.
Baza de impozitare a utilajului(valoarea financiara) 500.000 u.m
900.000-400.000= 500.000 u.m.
Diferenta temporara impozabila: 100.000 u.m
Diferenta impozit amanat =16%x100.000= 16.000 lei

691 441x 16.000 lei

GRUPA I –Categoria XI
1.Se constituie SC ‘’FELIX’’ SA cu un capital de 2000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei
nominalul.
Aporturile actionarilor sunt:
in natura- un utilaj 1.600 lei
in contul current 400 lei
Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat ¾
la subscriptie, iar ¼ ulterior. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin
banca.

Rezolvare:
subsrierea integrala a capitalului:

456 1011 2.000 lei


b) inregistrarea varsarii aporturilor:

% 1012 1.900 lei


2131 1.600 lei
5121 300 lei (400x75%=300 lei)
c) inregistrarea varsarii capitalului:
3
1011 1012 1.900 lei
d) Inregistrarea cheltuielilor de de constituire:

201 5121 60 lei


Sau direct pe cheltuieli :
6588 5121 60 lei

2.SC ‘’CRISUL”” SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni in conditiile in
care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, astfel:
-emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a
salariatilor la profit in suma de 2.200 lei;
-trecerea rezervelor legale in valoare de 2.300 lei, la capitalul social;
-1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in
valoare de 12.000 lei, la o valoare evaluate a unei actiuni de 12 lei;
-emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune;
-convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1.500
actiuni.

Rezolvare:

a) emiterea a 2.000 actiuni:

424 = % 2.200 lei


1012 2.000 lei 200x10 lei/actiune
1048 200 lei

b) trecerea rezervelor la capitalul social:

1061 = 1012 2.300 lei


c) emisiunea a 1.000 actiuni(aport in natura):

2131 = % 12.000 lei 1.000 actiunix10 lei/act.


1012 10.000 lei (valoare nominala)
1043 2.000 lei

d) emisiunea a 150 actiuni noi incorporate la capital:

1041 = 1012 1.500 lei 150x10 lei/act.

e) convertirea obligatiunilor in actiuni:

161 = % 22.000 lei 2.000x11 lei/oblig.


1012 15.000 lei 1.500x10 lei/act.
1044 7.000 lei

3. SC GAMA SA emite 10.000 obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei. Dobanda anuala


este de 50%. La scadenta, dupa un an, obligatiunile se convertesc in actiuni, in conditiile in
care valoarea de emisiune a obligatiilor este de 90.000 lei si valoarea nominala totala a
actiunilor emise este de 85.000 lei. Toate decontarile se fac in numerar.

Rezolvare:
4
In contabilitatea societatii se inregistreaza urmatoarele:
a) -emisiunea obligatiunilor:
% = 161 100.000 lei
5121 90.000 lei
169 10.000 lei
La sfarsitul anului se face inregistrarea amortizarii primei:

6868 = 169 10.000 lei


b) inregistrarea si plata dobanzii:

666 = 5121 50.000 lei


c) inregistrarea majorarii capitalului social prin conversia obligatiunilor in actiuni:

161 = % 100.000 lei


1012 85.000 lei
1044 15.000 lei

4. SC ALFA SA vinde cu plata in rate o cladire pentru care se cunosc urmatoarele


date:
- valoarea de inregistrare a cladirii 52.500 lei
- valoarea de amortizare pana la data vanzarii de 12.500 lei
- valoarea ramasa neamortizata 52.500-12.500 =40.000 lei
- valoarea de vanzare a cladirii 75.000 lei
- dobanda lunara 7.500 lei
- avansul incasat la vanzarea cu plata in rate 17.850 lei
- numarul ratelor prevazute in contract 3 rate lunare
Inregistrari la SC ALFA SA vanzator, inclusive uncasarea primei rate lunare.

Rezolvare: (rezolvata de profesoara)


a) Inregistrarea vanzarii:

4111 = % 111.750 lei


7583 75.000 lei
4427 14.250 lei
472 22.500 lei (3 rate)
b) Inregistrare sume in avans:

5121 = 4111 17.850 lei


c) Scaderea din evidenta a cladirii:

% = 2131 52.500 lei


2813 12.500 lei
6583 40.000 lei

5. SC BACHUS SA specializata in producerea de bauturi alcoolice, obtine in cursul lunii


produse la cost de productie de 15.000 lei. Societatea vinde din productia stocata la pretul
de inregistrare de 8.000 lei, prêt negociat 11.200 lei, accize 30%, TVA 19%.
Factura de vanzare cuprinde:
-marfa –pret negociat 11.200 lei
-accize 30% 3.360 lei
5
TVA 19%x14.560 lei 2.766,40 lei
Total factura 17.326.40 lei

Rezolvare:
a) nregistrarea vanzarii:

4111 = % 17.326,40 lei


701 14.560,00 lei
4427 2.766,00 lei

b) Inregistrarea accizei:

635 = 446 3.360 lei

c) Inregistrarea descarcarii gestiunii:

711 = 345 8.000 lei

6. Un teren cumparat in exercitiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, in


exercitiul N-2, la 550.000 u.m. Intre timp (din N-2 pana in prezent), rezerva din reevaluare
contabilizata nu a suportat nicio modificare. La inchiderea exercitiului N, valoarea reala a
terenului, considerate a fie gala cu valoarea recuperabila, este de 420.000 u.m.
Sa se calculeze sis a se contabilizeze deprecierea constatata in conformitate cu IAS
36,,Deprecierea activelor’’.

Rezolvare:
N-4-Inregistrarea achizitiei terenului:

211 = 404 400.000 lei

N-2-inregistrarea reevaluarii terenului:

211 = 105 150.000 lei

N –Inregistrarea deprecierii terenului:

105 = 211 130.000 lei (550.000-420.000=130.000)

GRUPA II-Categoria II
1. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
a. Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci
cfectuează servicii profesionale.
b.Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără
prejudicii, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună
la îndoială obiectivitatea acestuia.

2. Rolul si importanta dosarului exercitiului.


Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste
exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor , de la organizarea misiunii la
sinteza si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
6
-mai buna organizare si control ale misiunii
-documentarea lucrarilor effectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat
fara omisiuni;
-inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;
-justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
Unele informatii si documente primate sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii
pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare
an. Clasarea lor intr-un dosar separate, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara
dupa aducerea sa la zi.
Dosarul permanenet permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si
transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii.

3. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?


Prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul
consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea şi
sinceritatea situaţiilor financiare, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare
şi a patrimoniului intreprinderii.
Altfel spus, pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă
denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea
situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenţa dintre un profit
net de 499mii lei şi unul de 500 mii lei nu pare să influenţeze evaluarea unei societăţi
comerciale, în timp ce două cifre alternative de 250 mii lei şi 500 mii lei par să fie
substanţial diferite şi probabil vor duce la o evaluare destul de diferită a societăţii.
La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a
determina domeniile şi sistemele semnificative.
În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni
din situaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente,
prin stabilirea mai corectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrări
care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste praguri
sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor
constatate.
La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate
trebuie să fie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă intreprinderea
refuză să le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:
orientarea mai bună şi planificarea misiunii;
evitarea lucrărilor inutile;
justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.
Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului încă de la începutul activităţii
(misiunii) sale să aprecieze mai bine sistemele şi conturile susceptibile să conţină erori sau
inexactităţi semnificative, iar la sfârşitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a
descoperit trebuie să fie corectate în cadrul exerciţiului, în scopul de a putea emite o opinie
fără rezerve.
Unele circumstanţe particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de
semnificaţie:
existenţa unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
evoluţia importantă de la un an la altul a unor posturi;
capitaluri proprii sau rezultate anormale.

4. Dati definitia auditului in general si elementele principale ale acesteia.


7
Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi
în vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.
Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea
exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard,
normă) de calitate.
Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.
Elementele principale care definesc auditul:
examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională;
scopul examinăriiunei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea
ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru
activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă;
examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse
într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.

5. Enumerati si explicati opt diferente intre auditul extern si auditul intern.


a) În ceea ce priveşte statutul (prima diferenţă)- este o evidenţă care este fundamentală.
Auditorul intern aparţine personalului întreprinderii, auditorul extern (Cabinet internaţional)
este în situaţia unui presatator de servicii juridice independente.
b) În ceea ce priveşte beneficiarii auditului (a doua diferenţă)- auditului intern lucrează în
beneficiul responsabililor întreprinderii: manageri, direcţia generală, eventual Comitetul de
Audit. Auditorul extern certifică conturile pentru toţi cei care au nevoie: acţionari, bancheri,
autorităţi de tutelă, clienţi şi furnizori etc.
c) În ceea ce priveşte obiectivele auditului (a treia diferenţă)- atunci când obiectivul
auditului intern este de a aprecia buna desfăşurare a activităţilor întreprinderii (dispozitive
de control intern) si de a recomanda acţiunile pentru a ameliora, cel al auditului extern este
de a certifica:
- regularitatea,
- sinceritatea,
- imaginea fidelă a conturilor, rezultatelor şi situaţiei financiare.
Se observă că pentru a atinge aceste obiective, auditorii externi vor trebui şi ei, să
aprecieze
dispoziţiile de control intern, ceea ce în mod precis trebuie să garanteze cele trei
caracteristici fundamentale mai sus menţionate: vor fi astfel dispoziţii de natură financiară,
contabilă şi cantitativă.Controlul intern apare asfel ca un mijloc pentru auditul extern
atunci când este un obiectiv pentru auditul intern. , această diferenţă intre cele două funcţii
este fundamentală, rezultând de aici asemănări, care ar fi în zadar a dori a le opune
deoarece ele nu urmăresc aceleaşi scopuri şi nu reţin aceleaşi noţiuni. Această apropiere
naţională în care se compară sumele în litigiu cu totalul bilanţului sau cu totalul cifrei de
afaceri este total străină auditului intern. În aprecierea desfăşurării afacerilor, relevarea
prin test a unei disfuncţionări, al unei erori, dacă minim ele nu sunt comparate cu ordinele
mărimilor contabile – cu atât mai mult posibil, ele pot fi indicele unei dezordini grave, încă
potenţială, dar care va trebui remediată. Obiectivul auditului intern nu este centrat pe un
anumit lucru precis din timpul real, el ia de asemenea în considerare riscurile potenţiale.
Aceste diferenţe privind obiectivele, controlează şi guvernează pe toate celelalte:
- ele sunt cele care justifică statutul,
- ele sunt cele care diferenţiază beneficiarii.
d) În ceea ce priveşte câmpul de aplicare a auditului (a patra diferenţă)-cu privire la
obiectivele sale, câmpul de aplicare a auditului extern înglobează tot ceea ce contribuie la
determinarea rezultatelor, la elaborarea situaţiei financiare, însă în toate funcţiile
întreprinderii. Auditul extern care ar limita observaţiile sale şi investigaţiile doar în sectorul
contabil ar face o lucrare incompletă. Profesioniştii, (ştiu foarte bine) explorează toate
8
funcţiile întreprinderii şi toate sistemele de informaţie care participă la determinarea
rezultatului şi această exigenţă este din ce în ce mai mare.Câmpul de aplicare a auditului
intern este mult mai vast deoarece el include nu doar toate funcţiile întreprinderii dar şi
toate demersurile lor. Astfel, având o apreciere tehnică privind întreţinerea unui material de
fabricare sau apreciind calitativ modalităţile de recrutate al încadrării, este cu totul în
câmpul de aplicare a auditului intern şi în afara auditului extern. Cu toate acestea, acesta
din urmă este cu privire la întreţinerea sau recrutarea din dimensiunile lor financiare.
Norma 550-01 din IIA, reafirmă acest principiu cu forţă: „câmpul de intervenţie al auditului
intern este prezentat în Norma 300. Din contră examenul ordinar al auditorului extern
constă în a obţine suficiente informaţii pentru a avea o opinie privind exactitatea globală a
situaţiilor financiare.
e) Cu privire la prevenirea fraudei (a cincea diferenţă)- auditul extern este interesat de orice
fraudă,din momentul în care ea are, sau este susceptibilă de a avea, o incidenţă asupra
rezultatului. În schimb, o fraudă de confidenţialitate a dosarelor personale priveşte auditul
intern, şi nu auditul extern.
f) Cu privire la independenţă (a şasea diferenţă) este de la sine că această independenţă nu
este de aceeaşi natură. Independenţa auditorului extern este cea a titularului unei
profesiuni libere, ea este juridică şi statutară, cea a auditorului intern este asemenea
restricţiilor analizate în capitolul precedent.
g) Cu privire la periodicitatea auditului (a şaptea diferenţă): auditorii externi realizează, în
general, misiunile lor într-un mod intermitent şi în momente privilegiate pentru certificarea
conturilor: sfârşit de trimestru, de an. În afara acestor perioade, ei nu sunt prezenţi, doar în
cazul anumitor grupuri mari a căror importanţă a afacerilor cere prezenţa permanentă a
unei echipe de-a lungul anului, echipă care se măreşte considerabil în perioada de
închidere a conturilor.Auditorul intern lucrează în permanenţă în întreprinderea sa pentru
misiunile planificate în funcţie de risc şi care îl solicită cu aceeaşi intensitate oricare ar fi
perioada. Însă să observăm, de asemenea, că auditorul extern este în relaţie cu aceeaşi
interlocutori, în aceleaşi servicii, atunci când auditorul intern schimbă fără încetare
interlocutorii. Din punct de vedere relaţional, auditul extern este permanent şi auditul intern
este periodic.
h) Cu privire la metodă (a opta diferenţă)- auditorii externi realizează lucrările lor după
metode care fac proba lor, pe bază de analize, inventare. Metoda auditorilor interni este
specifică şi originală: ea va fi descrisă în detaliu în a treia parte a acestui capitol.
Diferenţele dintre cele două funcţii sunt astfel precise şi bine cunoscute, nu ar trebui să
existe
confuzii. Însă ele nu trebuiesc ignorate deoarece aprecierea şi buna punere în practică a
complementarităţilor este pentru organizaţii în întregime un gaj de eficacitate.

GRUPA II-Categoria IV
1. Evaluarea economica si financiara a unei intreprinderi se face pe baza :
- bilantului contabil.

2. Valoarea patrimoniala de baza a intreprinderii este:


-140.000.

3. Valoarea patrimoniala a intreprinderii este:


8.480 lei.

9
GRUPA II-Catagoria V
1. Sa presupunem ca exista trei societati A, B si C, care vor fuziona prin absortia
societatilor B si C de catre societatea A.
Societatea A are capital social de 50.000 lei si reserve de 1.000 lei.
K = 1.000/50.000x100=2% reprezinta rezervele la societatea absorbanta.
Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respective 1.000.000
lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel:
B- 3.000x2%=60 lei – prima de fuziune
C- 1.000x2%=20 lei –prima de fuziune
--------------------------------------------------.
TOTAL 4.000 lei 80 lei—prima de fuziune

Rezolvare:
Majorarea capitalului social la societatea A absorbanta

456 % 4.000 lei


1012 3.920 lei
1042 80 lei

2. SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand
din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o
valoare nominala de 14lei/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul
social.

Rezolvare:
Preluarea activului SC BETA SA

% 456 15.000 lei


212 10.000 lei
5121 5.000 lei

Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei

Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a actiunilor
emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune.

456 % 15.000 lei


1011 14.000 lei
1042 1.000 lei

Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042 1011 1.000 lei

3. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare la o filiala


din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10
lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2% pentru
cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediary si se face plata diferentei in
vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni

1
achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul
cuvenit societatii inetrmediare a vanzarii este de 3%.

REZOLVARE:

Achizitia intereselor de participare 50% ( 580 act.x 10 lei x 50% = 2.900 lei) – platite

263 5121 2.900 lei

Achizitia intereselor de participare neplatite 50%

263 2692 2.900 lei

Achitarea comisionul catre intermediary 2% x 2.900 lei = 58 lei

622 5121 58 lei

Plata diferentei de 50% interese participare neeliberate

2692 5121 2.900 lei

Vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/act.(280 x 10,2 = 2.856 lei)

461 7611 2.856 lei

Iesirea din gestiune a intereselor de participare vandute (280 x 10 = 2.800 lei)

6641 263 2.800 lei

Vanzarea a 300 de actiuni la un curs de 9,9 lei/act.(300 x 9,9 = 2.970 lei)

461 7611 2.970 lei

Iesirea din gestiune a intereselor de participare vandute (300 X 10 = 3.000 lei)

6641 263 3.000 lei

Achitarea comisionului de 3% societatii de intermediere (2.856 + 2.970 = 5.826 x 3% =


174,78 lei )

622 5121 174, 78 lei

GRUPA II-Categoria X
1.Orice planificare incepe cu intrebarea”pentru ce suntem aici?’ Aceasta presupune
termenele(orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor.
Termenele pot fi:
- termen scurt: pana la un an;
- termen mediu: intre doi si cinci ani;
- termen lung: peste cinci ani
In functie de termenele stabilite, etapele pot fi:
- planificarea strategica;
1
- planificarea tactica;
- planificarea operative;
Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in
domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi, informatiile importante
necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare.

2. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert.

GRUPA III-Categoria III


1. Expertizele contabile pot fi clasificate:
Dupa scopul principal in care au fost solicitate, in:
a. expertize contabile judiciare reglemetate de: Codul de procedura civila; codul de
procedura penala; alte legi speciale;
b. expertize contabile extrajudiciare – sunt efectuate in afara procedurilor reglementate
privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei.
Dupa natura principalelor obiective la care se refera, in:
a. expertize contabile civile, dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile;
b. expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile
atasate litigiilor penale;
c. expertize contabile comerciale dipsuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale;
d. expertize contabile fiscale dispuse sau accepta in rezolvarea litigiilor fiscale;
e. alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau
extrajudiciare solicitate de catre clienti

2. Raportul de expertiză se prezintă ca un document organizat în secţiuni. Organizarea în


acest fel a raportului de expertiză este impusă de nevoia asigurării fluenţei şi clarităţii
informaţiilor în raport.
Un raport de expertiză judiciară cuprinde antetul şi următoarele secţiuni: Preambul; Părţile;
Scurt istoric; Obiectivul expertizei; Desfăşurarea expertizei; Constatările expertului;
Concluzii; (Borderou de anexe); Anexe.
Antetul raportului de expertiză conţine denumirea instituţiei care a dispus expertiza,
numărul dosarului şi termenul de judecată pentru care trebuie depus raportul de expertiză.
Preambulul raportului de expertiză cuprinde: numele şi prenumele expertului, profesia şi
calificarea sa, numărul legitimaţiei de expert, data la care a fost efectuată numirea
expertului, data şi numărul recomandării Biroului local de expertize.
Părţile sunt menţionate cu numele, prenumele, adresa de domiciliu (sau, după caz,
domiciliul ales) şi calitatea lor în proces (reclamat şi pârât – în cauzele civile, respectiv
parte vătămată şi inculpat – în cauzele penale). În unele cazuri pot apărea două sau mai
multe coreclamante sau copârâte, dar şi intervenienţi (părţi interesate).
Scurt istoric al litigiului - în această secţiune se prezintă într-o succesiune cronologică
principalele elemente şi informaţii care constituie puncte de referinţă în evoluţia litigiului.
Aceste elemente sunt preluate din documentele dosarului cauzei şi îndeosebi de la părţi,
cu prilejul cercetării de teren. Se consemnează poziţia sau interpretarea părţilor în legătură
cu litigiul, în special a acelora care vizează obiectivele expertizei, precum şi precizarea
daunelor şi a perioadei când acestea s-au produs. Rostul acestei secţiuni este de a oferi
informaţii coerente şi concentrate în legătură cu obiectivul expertizei.
Obiectivul expertizei - secţiunea conţine redarea ad-literam a obiectivelor stabilite de către
instanţă pentru efectuarea expertizei, precum şi întrebările care au fost transmise în scris
expertului. Procedând astfel, se evită posibilitatea ridicării unor obiecţiuni de către părţi, pe
considerentul că expertul a interpretat limitat sarcina sa ori că nu a dat răspuns întrebărilor
formulate.
1
Desfăşurarea expertizei cuprinde desfăşurătorul acţiunilor desfăşurate în vederea realizării
raportului de expertiză. Se face referire la convocarea părţilor (datele de convocare,
documente), la prezentarea pe teren (legalitatea invitării părţilor; numele şi calitatea
împuterniciţilor; documente de împuternicire; investigaţii efectuate de către expert în
prezenţa părţilor; documente de consemnare a rezultatelor investigaţiilor - proces-verbal,
minută etc., semnat de către expert).
Constatările expertului constituie cea mai importantă secţiune din raport şi cuprinde
faptele, date, observaţii, investigaţii, extrase din dosarul cauzei şi, respectiv, rezultate din
investigaţiile efectuate de către expert; aceste elemente trebuie descrise exact şi, dacă este
cazul, trebuie comparate sau interpretate. Nepotrivirile între datele provenind din diferite
surse se consemnează, se compară şi se comentează de către expert pentru stabilirea
veridicităţii lor.
Concluziile raportului de expertiză trebuie să conţină într-o formă concentrată răspunsurile
expertului la obiectivele stabilite pentru expertiză ţi alte elemente esenţiale ale expertizei
(modalitatea convocării părţilor, date şi termene, eventuale expertize de aceeaşi
specialitate efectuate anterior în cauză).
Anexele raportului de expertiză se referă la documentele care susţin concluziile formulate
de expert. Fac parte din această categorie: documentele care dovedesc respectarea
procedurii referitoare la convocarea părţilor (în mod obişnuit se ataşează ca anexă cel
puţin confirmările de primire a scrisorilor recomandate trimise de expert, care conţin
ştampila cu data de expediere), buletine de analiză, copii ale unor documente, fotografii,
planuri şi schiţe ale unor depozite, scheme de amplasare a mărfurilor în spaţiile de
transport, eventual procedee de calcul etc.

3. Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:
a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile
financiare;
b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;
c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;
d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane
fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege;
e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi
informatică;
f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la
societăţile comerciale;
g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor
comerciale;
4. Incompatibilitati in exercitarea profesiei.
- Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat se face cu respectarea
principiului independentei profesiei. Expertul contabil si contabilul autorizat nu trebuie niciodata sa
se gaseasca in situatia de conflict de interese si in nicio alta situatie care ar putea aduce atingere
integritatii si obiectivitatii sale.
- dispozitia care interzice efectuarea de catre expertii contabili si contabilii autorizati de lucrari specifice
profesiei pentru operatorii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau pentru cei cu care acestea
sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta.
- când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru
instituţiile la care au şi calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de
muncă.

1
- când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru
instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în raporturi contractuale, ca de
exemplu: a - profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie, etc. sau într-o
societate de expertiză, prestează servicii profesionale pentru o entitate care se află în relaţie
contractuală cu angajatorul său;
- profesionistul contabil angajat într-o instituţie publică, prestează servicii profesionale
pentru o entitate cu care instituţia se află în raporturi juridice de drept comercial, fiscal, etc.
- când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru
instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în concurenţă;
- când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau instituţii, sau
persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul patru inclusiv sau soţi ai
administratorilor;
- când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care atestă
starea de conflict de interese. Există conflict de interese în următoarele situaţii:
a. acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauza, dacă:
- expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă, de familie,
comercială sau de altă natură cu una din părţile cauzei;
- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una din
părţi în ultimii 2 ani;
- expertul, are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, în virtutea funcţiilor pe care le deţine în
structurile alese şi executive ale Corpului, că în cauza respectivă au existat sau există litigii
în curs la comisia de disciplină sau la alte organe şi instanţe ale Corpului, privind un
membru al Corpului.

b. acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive
ale aceleiaşi cauze, cum ar fi:
- expert în faza de cercetare şi în faza de judecată;
- expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază;
c. obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente
calităţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei
CECCAR;
d.participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practică publică şi de
organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei Corpului, ca de
exemplu:
- luarea de hotărâri, decizii şi semnarea de corespondenţă în numele filialei sau a
comisiei de disciplină, dacă în cauza respectivă un membru al consiliului filialei
sau al comisiei de disciplină a efectuat lucrări sau a participat în vreun fel în
calitate de liber profesionist contabil;
- judecarea în cadrul comisiei de disciplină a filialei a unor fapte în legătură cu cauze
la care au participat în vreun fel, în calitate de liber profesionişti, membrii
consiliului filialei, membrii comisiei de disciplină, cenzorul sau vreun angajat al
filialei respective.
- când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care
atestă starea de incompatibilitate.

1
GRUPA III-Categoria VIII

1. Calculati si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea


situatie financiara:
Indicator 31.12.n
Imobilizari 2000
Stocuri 500
Creante 150
Disponibilitati 50
Datorii mai mari de un an 1150
Datorii mai mici de un an 350

2.000+500+150+50-350= 2.350

2.Se cunosc urmatoarele date din situatia bilantiera a unei intreprinderi:

Indicator 31.12.n
Imobilizari corporale 40000
Imobilizari necorporale 5000
Stocuri 10000
Creante 8000
Disponibilitati 2000
Capitaluri proprii 25000
Datorii mai mari de un an 15000
Furnizori 12000
Datorii salariale 8000
Datorii fiscale si sociale 4000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000

Stiind ca firma activeaza in domeniul industrial si cheltuielile sale de constituire


sunt de 1000, 10% din stocuri si 5% din creante sunt aferente cantinei din incinta societatii,
care determina de asemenea datorii salariale de 600 si furnizori de 1000, sa se analizeze
pozitia financiara a intreprinderii din punct de vedere contabil si functional.

Rezolvare:

GRUPA V-Categoria IX
1. Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei categorii sfera
de cuprindere a impozitului.
Contribuabili:
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane,
denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere fără personalitate juridică;

1
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute
la o persoană juridică română;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în
acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către
persoana juridică română.

Sfera de cuprindere a impozitului


Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă,
atât din România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară
activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent
acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care
realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate
juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice
rezidente.

2. Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indifferent de contextual in care se


efectueaza.
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe
profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele
nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile
realizate din România;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere
datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile,
penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor
economice încheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli
nedeductibile, cu excepţia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenţiile de
evitare a dublei impuneri.
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate
lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte
de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată
potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi
mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze
de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;

3. Prezentati regimul deductibilitatii in cazul provizioanelor.

1
Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate
cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului
contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile
neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce
aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu,
după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizată
pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară
a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva
constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se
restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea
pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a
creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la
calculul profitului impozabil;
b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;
c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie
2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006,
din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât
cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare şi funcţionare, de către
instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ţinut de
Banca Naţională a României, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane
juridice similare;
e) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit
prevederilor legale de organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru
contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul
acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea
reasigurării;
f) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit
reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
g) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra
clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i),
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această
situaţie;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
h) provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri,
constituite de contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit
legii, în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a
depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea
cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente,

1
potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către
Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

4. O societate comerciala obtine venituri din comert cu amanuntul in suma de 110.000 lei si
venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile inregistrate sunt in cazul
comertului cu amanuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile si in cazul barului de
noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli
inregistreaza si cheltuieli generale de administrare in valoare de 4.000 lei. Sa se determine
impozitul pe profit.

Rezolvare:
Cheltuieli de administrare: 4000 lei
4000:(110.000+90.000)=0.02
Comert:
110.000x0,02=2.200
Act.bar:
90.000x0,02=1.800
Impozitul pe profit din activitatile barului
Venituri act.bar=90.000 lei
Cheltuieli =30.000 lei din care 2.000 nedeductibile
90.000-30.000+2.000-1.800=60.200x16%=9632 lei
90.000x5% = 4.500 lei
9.632>4.500
Impozitul datorat =9.632 lei

Impozitul pe profit din act.comert:


Venituri=110.000 lei
Cheltuieli 60.000 lei din care 10.000 nedeductibile
110.000-60.000+10.000-2.200=57.800 lei
Profit impozabil din ambele activitati:
60.200+57.800=118.000 lei
Imp.profit =18.880 lei

691 = 441 18.880 lei

5. O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza in anul 200X venituri in suma


de 175.000 lei (reprezentand in totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmatoarele:
-cheltuieli cu materiile prime si materialele 35000 lei;
-cheltuieli de personal 10000 lei;
-cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;
-cheltuieli cu provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor 15000
lei;
-cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;
-cheltuieli facute in favoarea asociatilor 1200 lei ( cu chirie spatiilor puse la dispozitia
acestora);
-cheltuieli cu amortizarea contabila a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscala
este 23000 lei;
-cheltuieli cu sponsorizarea 2500 lei
Sa se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului si diferenta de virat statului.

Rezolvare:
1
Venituri totale= 175.000 lei
Cheltuieli totale:35.000+10.000+3.000+15.000+1.500+1.200+20.000+2.500=88.200 lei
Cheltuieli nedeductibile:3.000+1.200+2.500= 6.700 lei
Rezultatul contabil: = venituri totale-cheltuieli totale=175.000-88.200= 86.800 lei
Rezultatul fiscal: =venituri totale-cheltuieli totale-venituri neimpozabile+cheltuieli
nedeductibile+amortizare contabila-amortizare fiscala=
175.000-88.200+6.700+20.000-23.000=90.500 lei
90.500x16%=14.480 lei

Cheltuieli sponsorizare:
175.000x3%o=525 lei
14.480x20%=2.860 lei
Cheltuieli sponsorizare deductibile=525 lei
Impozitul pe profit datorat= 14.480-525=13.955 lei

Diferenta de virat statului:

691 = 441 10.955 lei (13.955-3.000)

6. O societate comerciala a inregistrat la sfarsitul trimestrului al II-lea al anului 200X


cumulate de la inceputul anului, venituri de 10000 lei, din care 200 lei reprezinta reluari
asupra unor provizioane pentru care in anul 200x-1 nu s-a acordat deducere la
constituire si 300 lei venituri din dobanzi pentru disponibilitatile pastrate in conturi
bancare. Cheltuielile cumulate effectuate de la inceputul anului sunt: cheltuieli
materiale 1900 lei, cheltuieli cu salariile personalului 1000 lei, asigurari sociale platite de
angajator 280 lei, impozit pe profit afferent trimestrului I 250 lei (virat statului pe 25
aprolie), cheltuieli de protocol 50 lei, cheltuieli cu sponsorizarea 100 lei. De asemenea,
in luna februarie a anului 200X a fost pus in functiune un mijloc fix in valoare de 15000
lei, amortizabil accelerat intr-o perioada de 8 ani. Determinati impozitul pe profit ce
trebuie virat statului de catre societate la scadenta din 25 iulie 200X.

Rezolvare:
Venituri totale 10.000 din care 200 neimpozabile =9.800
Cheltuieli - materiale 1.900
-salarii 1.000
-asig.sociale 280
-impozit profit 250
-protocol 50
-sponsorizare 100
-amortizare 2.500 (15.000x50%=7.500 :12x4 luni)
Total cheltuieli: 6.080

Cheltuieli nedeductibile:
Imp.profit 250
Protocol 50
Sponsorizare 100
400
Protocol deductibil:9.800-6.080+50+250=84 lei
Cheltuieli deductibile protocol 50 lei
Calcul imp.profit:
1
10.000-200-6.080+400= 4.120x16%=659 lei

Sponsorizare :

CA 10.000-200-300=9.500x3%o=29 lei
20% din 659 =132 lei
Cheltuieli cu sponsorizare = 29 lei
659-29= 630 lei
Impozit profit de virat la stat:
630-250=380 lei

691 = 441 380 lei