Serbarile

dela Blaj
L
1911
o paging din istoria noastrn
cultural

putilicata de

Despartamantul XI. Blaj al Asociatiunii".

F.

Blaj
Tipografia Scmin. tcol. gr. cat.

44;11-41,1,11.11'1-41.16-t-j-771-r*,4.;.'LLL-r4.:_e,-
I..
Pretul: Coroane 350
Pentru Romania: Lei 4'50 franco.

www.dacoromanica.ro
SERBARILE DELA BLAJ

1911

0 PAGINA DIN ISTORIA NOASTRA CULTURALA

PUBLICATA DE

=
DESPARTAMANTUL XI. BLAJ,
AL ASOCIATIUNII". =
V,

BLAJ
TIPOGRAFIA SEMINARUL.U1 TEOLOGIC OR. CAT.

www.dacoromanica.ro
 Cuudnt inainte,
Zile le marl ale neuitatelor serbafi gulturale an trecut
ca vraja unui vis.
In clipele. acele de elevare sufleteascd, ni-s'au umezit ochii
de atateaori, in contemplarea mcirelului ideal, ce ne-a intrunit
$i ne-a Infratit, dandu-ne noui forte de inunca $i incredere In
it viitorul neamului.
Neamul nostru, risipit din voia solid 1a cele patru vanturi,
s'a folosit de acest praznic national $i a venit sd-$i arunce
pumnul de teimilie $i smirnd pe altarul, in fata cdruia ne in-
chincim cu tolii, ldsand la o parte toate micile $i marele dife-
rente dintre frafii de acela$ sage.
Venit-au arhiereii bisericilor noastte, Incununand serbdtoarea
cu strdlucirea coroanelor arhieregi, a crucilor de our $i a pletelor
venerabile, incdruntite in slujbd cinstitd $1 indelungatd ; venit-au
nemuritorii purtatori ai condeiului, mandria literaturii romane:
Co$buc, Caragiale, Iorga $i altii multi Inca, ce stau in fruntea
elitei noastre intelectuale, q cdror nume se va pomeni cu sfin-
tenie $i dupd sate de ani,, and rostul viefii noastre pamanteize
se va fi incheiat de mult!
Venit-a cdrturimea noastra de pretutindeni: preoti $1 mi-
reni, cu sufletele inaltate, cu gandul la marele ideal al neamului:
unitatea 'noastra adturald.
Venit-an,' in straiele Jibe -ca spuma, cu fata radioasid de
vigoare $i voe bung, ldranii; flacai $1 fete, defiland meuzdri sub
steagurile for albaslre, doinind $1 chillind ca in zile de praznic.
Eu ld vedeam Insiruirea lungd
De muncitori nerespldtili ai pdinii
.5i cloud lacrimi ma-au tillat vederea,
Gland 'Meet In bulgdrii ldranii...
Venit-au cu tote.
Dela Vlddicd panel la opined, dela scanteierea de genii,
a ochilor hti Nea lancu Caragiale pond la cele mai $terse fete
ale muncitorilor cu palma, pierduti In oceanul itnens al celor
Pal name- rr
tF
1*

www.dacoromanica.ro
 -4-
Si-au incalzit cu tot!! sufletul la flacdra aceea sfanta, care
nit trebuie sd se stingy niciodatd, caci stangerea ei ar insemnd:
perirea noastrd.
Au ascultat cu totii graiul indrumdtor al celor mai lumi-
nail fii ai neatnului; s'au lezdnat in armonia duke a compo-
zitillor mdestrului Mure$ianu; s'au delectat in dictiunea $i arta
talentelor dramatice, cele mai de seams; $i $i-au agitat paid-
ride $i $i-au dus myna la ochi, ne mai putandu-$i suprima
emotia, cand I -au vdzut pe Vlaicu, ridicandu-se in slawl, de-a-
supra Campullti Liberkitii!
Biltranii, vor fi tresdrit $i ei in gropile povarnite, de un
fior al biruintii I

lard not epigonii?

Ce puteam not oferi acestui public ales, din sdrdcia $i
cercul strimt al micului nostru ord$el?
Am scos din arhivul pravuit pagini de glorie $i lumind ;
am aranjat o expozitie, am muncit $i not cat ne-au iertat pu-
terile, sd dovedim lumii, cd nu ne-am uitat de glorio$ii nogn
inainta$i $i nu ne-am abdtut dela cararea, ce ei ne-au indicat-o.

* * *

Cand dam lumii romiine$ti cartea de laid, 0 Jaunt aceasta

cu adanca recuno$tintd, pentru toll acei distin$i oaspeti, cari
art ridicat, cu prezenta lor, nimbul acestor serbdri.
Credeam, cd un moment atat de indltdtor serbarea ju-
bilard a Astrei" $i festivitdtile ce s'au desf4urat cu acest
prilej este malt mai important, ca sa nu it jixam in cateva
pagini, pentru posteritate.
S'a scris mutt in toate jurnalele noastre despre aceste ser-
bdri. Incerctim, in cartea aceasta, sa adundm la un loc scrisul
nostru $i al altor tovard$i de condeiu, pentru a puteit prezinta
ob$tei cetitoare, un tablou cat de cat exact 'despre aceste mdrefe
$i neuitate zile.

www.dacoromanica.ro
 I.

Pregatiri.

www.dacoromanica.ro
 El

CI
F-

Era in primavara anului 1909. Ziarele romanesti

raspandisera vestea, ca Astra" isi va tinea adunarea la
Dej. Dar mici neIntelegeri locali au shit comitetul sa
vada de alt loc. Prezidentul de pe atunci, inimosul
Sulutiu cu trei luni inainte de terminul obipuit, pentru
adunare cere avizul directorului despartamantului care
nu cumva ar fi aplicat sa invite Asociatia la Blaj. Do-
rinta prezidentului a sosit la timp potrivit. Deja se
implinise 15 ani, de cand Astra" a fost mai pe urma
gazduita in acest orasel de cultura romaneasca. In
anul 1911 sä impliniau 50 ani dela infiintarea acestui
asezamant cultural. Intelectualii din Blaj se ocupau de
pe acum cu gandul sd-o invite ca sa-si serbeze la dansii
aniversara de 50 ani dela intemeiere. Intruniti in con-
sfatuire, comitetul despArtamantului dimpreuna cu inte-
lectualii si toti reprezentantii vietii romanesti din Blaj,
la propunerea neuitatului Dr. Bunea, hotaresc unanim
chiemarea la Blaj a Asociatiunii pentru anul 1911. Co-
mitetul central luand act cu placere de aceasta hota-
Ore pentru an. 1909 Astra" se intruneste la Sibiiu,
cu care prilej s'a serbat si comemorarea de 100 ani
dela nasterea marelui arhiereu Saguna.
In anul 1910, Asociatiunea isi tine adunarea la Dej.
Aici delegatii despartamantului Blaj isi renoesc invi-
tarea, iar viceprezidentul Andreiu Barseanu isi ter-
minat discursul de incheiere cu La revedere la Blaj".
Blajul, voind sá dea serbarilor semicentenari din
1911 o cat mai mare stralucire, cu doua saptamani mai

www.dacoromanica.ro
 s

Inainte, la adunarea din Reghin invita §i comitetul fon-

dului de teatru romanesc sa-§i tins adunarea din 1911
la Blaj, deodata cu Asociatiunea.
Chiemarea Blajului a starnit complacere In inimile
tuturor Romanilor. Sfarsitul semnificativ at viceprezi-
dentului si-a avut efectul. Se putea un loc mai nimerit
pentru grandioasele manifestatii din August decat
Blajul? Doar din Blaj au pornit primele raze de cultura
romaneasca; doar Blajul a dat ob§tei romane§ti pe cei
mai distin0 carturari de pe vremuri. Blajul este §i
astazi focularul, unde se pastreaza cu sfintenie tradi-
tiile marilor dascali ai neamului. In urmare, se cuvenia
ca lui sd-i revind cinstea de a ocroti la sinul sau
cea mai Malta institutiune culturala a Romanilor de
dincoace, cand I§i serbeaza aniversara de o juma-
tate de veac dela infiintare.
Intelectualii acestui centru de cultura indata la in-
ceput §i-au dat bine seams de marea responzabilitate
ce au luat, dat fiind, ca Blajul e un or4e1 mic, lipsit de
sale incapatoare, de oteluri, de. o reuniune stabila de
cantari §i de alte conforturi. Dar avand asigurat spri-
jinul malt Prea Sfintiei Sale mitropolitului Mihalyi, cu
totii: domni §i meOqugari s'au unit inteo singura ta-
MCA, gata de a aduce on ce jertfe pentru triumful cul-
turii romane.
Anul 1910-11 a fost pentru Blaj an de munca
febrila, de zbucium si agitatie, de cheltuire de multa
energie. In vederea serbarilor comitetul despartaman-
tului In adunarea cercuala din Ohaba se primene0e
cu puteri noui. Directorul de Wand ad profesorul
Joan F. Negrutiu, care a condus cu atata succes
despartamantul un lung sir de ani, Area mult retinut
cu afacerile scolii pedagogice, pe langa toed staruinta
prietinilor, abzice. In locu-i este ales de toti iubitul

www.dacoromanica.ro
 -9-
Dr. Iuliu Maniu, advocat §i fost deputat, bdrbat cu
distinse calitati §i cel mai capabil de a fi la conducere,
dud e vorba de a se savar0 lucruri marl.
Sub prezidiul Dr. Maniu incep pregatirile In Sept.
1910, cu o serie de consfatuiri, In cari s'a alcatuit
si discutat planul de actiune pentru serbdrile din 1911.
Se tine apoi o mare intrunire in jumatatea a doua a
lui Septemvrie, la care sunt de facia canonici, profe-
sori, comitetul reuniunii femeilor, comitetul societatii
meseria0or cu un cuvant au fost reprezentate toate
paturile societatii romane§ti din Blaj. Aici se accep-
teaza proiectul serbArilor se aleg comisiunile §i s'a
impartit sfera de muncA a fiecdruia. Partea muzi-
cald s'a incredintat maestrului lacob Mureianu, care
a inwhebat un puternic cor. Saptarnand de saptamana
se urmeaza cu repetitiile. Casina romans e mai popu-
lata ca de obiceiu. La toate mesele se discutd cu foc.
Subiectul discutiei sunt serbdrile din yard.. Cu totii
sunt preocupati de reu§ita lor. Toti voim sa dovedim
prin fapte, ca avem. cultura noastra nationald, care ne
indritue§te a fi in irul neamurilor civilisate. Programul
serbarilor trece cadrele unor .serbAri obi§nuite. Sears
de sears sunt §edinte §i consfatuiri; fiecare comisie in
cercul sAu face planuri, cumpanqte, deslyate se dau
Insarcindri, cafe ce sa direagA; apoi in fiecare lung se
Intrunesc sectiile in plen, secretarii raporteazd, car Dr.
Maniu e sufletul la toate. Terminul serbarilor se fi-
xeazd pe 28-29-30 August. Una dintre' comisii pre-
zinta planul unei vaste monografii a Blajului scur-
timea timpului face sa se renunte la acest plan. In
schimb, profesorul Dr. loan Ratiu, cunoscut publicului
romanesc din desele-i publicatii lucreazd o temei-
nicd cAlauzA, cu titlul Blajul, suficientA pentru o de-
plind orientare in tot ce avem noi. In program se

www.dacoromanica.ro
 - 10 -
is aranjarea unei expozitii istorice-culturale care in
4 sectii sa Infaliseze tot ce are Blajul si jurul vred-
nic de vazut. Aranjarea acesteia o are prof. G. Precup;
apoi un conduct etnografic, care sa prezinte in tablou
viu pe tarartii, despartaniantului Blaj in haina de sar-
batoare cu jocurile si muzica Tor. Aranjarea o are advo-
catul Dr. Tustin Nestor. Intrunindu-se la Blaj si Socie-
tatea pentru fond de teatru, comitetul serbarilor a tinut
sa dea prilef publicului romanesc de a se desfata in
prestatiunile tuturor puterilor noastre artistice din Ar-
deal. Astfel, pe langa bursierii Ionel Crisan si Stefan
Marcus, au fost invitati sa-si dea concursul: doamna
Triteanu din Sibiiu, dna Victoria Karsai din Gherla,
dl Octavian Muresanu din Sibiiu, V. Popovici dela
Orade si cunoscutul tenor dramatic Corfescu. Pentru
partea teatrala s'a hotaAt sä se roage dna si dl Za-
harie Barsanu, dimpreuna cu cei mai de seams actori
dela Teatrul National din Bucuresti: Dna Aristita Ro-
manescu si Petru Liciu. Mu lt a dat de gandit che-
stia incuartirarii si localul, unde sa se dea represen-
tatille. Se planuise ridicarea unei case nationale cu
o mare sala; dar nefiind sanse de-a se termina s'a
improvizat un pavilon grandios in spatioasa curte a
gimnaziului, care a costat 7000 coroane. S'a pro vazut
cu o scena frumoasa, lucrata de pictorul italian Zeiler
si iluminat cu electricitate s'a dovedit potrivit pentru
toate intrunirile, putand adapost1 miile de oaspeti.
Iarna trece cu sfaturi si combinatii. Ajunsi in prima-
yard se incepe propaganda in satele din despartamantul
Blaj. Dame le din comitetul reuniunii femeilor colincla cu
neastampar din 'easa in casa dupa tesaturi pentru ex-
pozitiune. Profesorii si alti multi se lipsesc de ticna
vacantei; toti muncesc si se gatesc de serbatoare. Pe
tot locul se curAta psi se repareaza. Tinerii academici

www.dacoromanica.ro
 e.:

ss

n...mn00' '
o .
I

ti vs:VR.4h"

Blajul, redere generals.

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
cutriera satele si recruteaza flacaii pentru conductul
etnografic. Blajul are aspectul unui oral, care mobili-
seaza. Strainii stau turnip §i se Intreaba oare_ ce va fi.
Interesul viu, ce au desteptat serbarile dela Blaj in
publicul romanesc de pretutindenea a dat nastere faimei,
ca autoritatile vor Impiedeca marea adunare dela Blaj.
Pe socoata serbArilor circulau fel de fel de zvonuri.
Pentru incunjurarea sicanelor, si ca sa fim scutiti
de paznicii odiosi ai statului, prezidentul serbarilor
Dr. I. Maniu fiind programul statorit pans in ama-
nunte In 8 August a intrevenit personal la premierul
Khuen Hedervary, prezentandu-i programul serbarilor.
Programul .prezentat a fost incuviintat si dlui Maniu
i-s'a dat asigurarea, ca autoritatile administrative nu
vor tune nici un fel de greutati in calea exe-
cutarii amanuntelor. Totodata s'a dat si permisia cu-
venitei artistilor din tara".
Grape poetului nostru Goga, programul serbarilor
in ultimul moment s'a imbogatit cu un punct de
form, cu zborul aviatorului A. Vlaicu.
In urmatoarele dam insirarea diferitelor comitete
constituite in vederea serbarilor, precum si programul
detaiat adus la cunostiinta publicului romanesc prin
toate gazetele noastre.

Biroul central.
Prezident: Dr. Iuliu Maniu.
Viceprezidenti: Dr. Vasile Suciu §i loan F.
Negrutiu. Secretari: A. C. Domsa, Al. Ciura, Aug.
Caliani, $tefan Pop. Cassari: loan Fodor si $ tefan
Rosianu. Controlori: Victor Muntean,Alexe Pop.
Membrii: comitetul despartamantului Blaj, prezidentil
si secretarii comisiunilor.

www.dacoromanica.ro
 13

Biroul de press.
Prezident: A.G. Dom ca. Membrii: A. Ciura, Dr. Oct.
Prie, Dr. A. Rusu, I. Ro§iu, A. Ciato, P. Suciu, $tefan Pop.

Comisiunea de primire si incvartirare.

Prezident: Dr. laidor Illarcu ; viceprezident:
Dr. Daniil Szabd ; secretar: Dr. V. Macaveiu.
Membrii: Gheorghe Barbat, Simion Muntean, Dr. C.
Ordace, Niculae Negrutiu, $tefan Pop, Adrian Otoiu,
Iuliu Brandu§an, Mateiu Pop, Nicolae Pop jun., An-
dreiu Murepn, Victor Muntean, Gheorghe Borpn, loan
Pop, A. Comp, loan Alexandru, $tefan Drago, Aurel
Trifan, Hie Mircea, Basil Turcu, Iuliu Busoiu, G. Metea
N. Ft-AVIA, I. Pu§ca, Const. Barna, loan Barbat, loan
Barna, Leon Muntean. Semnul: Funds albastra.
Comisiunea bisericeasca.
Prezident: Dr. V. Szmigelski; membrii: $tefan
Ro§ianu, Jacob Popa, loan Moldovan, V. Aron.
Comisiunea expozitiei.
Prezident: Gavril Precup ; secretar: Valer Suciu
a) Sectia i s t o r i c a: prezident Dr. A. Chetianu ;
secretar Dr. I. Rat; membrii: Silvestru Nestor,
Aron Deac, Dr. 0. Prie, Dr. Loan SampAlean,
$tefan Ro*ianu, Stefan Pop, Aug. Folea, Simio::
Gocan, Dr. lustin Nestor.
b) Sectia industriei: prezident Vasile Suciu ,
secretar Aug. Coltor ; membrii Valer N. lozoi ,
Dionisie Trifan, Emil Oltean, Aug. Gruitia.
c) Sectia industriei de casA: prezidenta Cor-
nelia Deac; secretari Tr. Gherman §i Rozic 1
Cdpufan; membrii: Comitetul reuniunii femeilo..

www.dacoromanica.ro
 - 14 -
d) Sectia economics: prezident loan F. Ne-
grutiu sen.; secretar: Alexe Pop; membrii:
Victor Precup, Niculae Pop, loan Maior, Emil
F. Negrutiu, Emil Vlassa, Virgil Pop, lustin Hossu,
Eugen Nicola. Semnul: FundA roza.

Comitetul pentru banchet.

Prezident: A. C. Domfa; membrii: Valer Suciu,
Augustin Caliani, L B. Micu, lonel Pop. Semnul:
Coloare violetA.

Comisiunea pentru petrecerea poporala.

Prezident: Dr. Justin Nestor;, membrii: Gh.
Borpn, T. Denghel, Mat. Pop, I. Barna, I. Alexandru,
I. Barbat, Aug. Gruitia, I. Astalus, Aug. Fratild, N. Pop,
I. Mihu, I. Boteiu, N. Comp, Emil Vlassa, Emil Ne-
grutiu, Virgil Pop. Semnul: buton albastru.

Comisiunea artistica.
Prezident: Jacob 111urefanu; viceprezident : Dr.
Alex. 1Vicolescu; secretah loan Victor Vancea;
membrii: Fl. C. Dom§a, Dr. Eugen Solomon, Niculae
F. Negrutiu, Eugen Muntean, Emil Vlassa, loan F. Ne-
grutiu jun., Mihail $erban, Ione! Pop, $tefan Pop, T.
Denghel, Anton Zeiler, And. Mure0anu, Virgil Muntean,
Nic. Ganea, Aug. Gruita. Semnul: coloare alba.

Comisiunea balului.
Prezident: Ioan Victor Vancea; viceprezident:
Dr. C. Ordace; secretari: Gheorghe Borfan
Traian Denghel; membrii: Tinerimea academics din
Blaj. Semnul: Funds alba ai albastra la butoniera.

www.dacoromanica.ro
 15 -

Programul serbgrilor:
Preziva
Dumineca, 14/27 August 1911.
1. Primirea Si intimpinarea comitetului central at
Asociatiuniii" §i al Societatii pentru fond de teatru
roman".
2. Iluminarea oraplui, la orele 7 seara.
3. Seara la orele 8, intrunirea de cunoOnta la
Hotelul Univers".
Ziva intaiu.
Luni, 15/28 August 1911.
Dimineata la orele 7 §i 3/4, Liturghie solemna in
biserica Catedrala, celebrate de Excelenta Sa P. S. D.
Mitropolitul.
La orele 11 a. m., §edinta prima a Asociatiunii in
biserica Catedrala, cu urmatoarea
ORDINE DE ZI:
1. Deschiderea adunarii generale.
2. Inscrierea delegatilor prezenti ai desparta-
mintelor.
3. Raportul general at comitetului central.
4. Alegerea comisiilor pentru:
a) examinarea raportului general;
b) censurarea socotelilor anului 1910 §i a proiectului
de budget pe anul 1912;
c) inscrierea membrilor.
5. Alegereaunei comisii pentru intregirea presidiului.
6. Prezentarea eventualelor propuneri.
La orele 12 §i 3/4, deschiderea expozitiei culturale
a despartamantului Blaj, a expozitiei Atelierului de
tesatorie din Ora§tie, i a expozitiei de picture.

www.dacoromanica.ro
 16

La orele 1 si J/2 d. a., banchet in pavilonul

serbarilor.
La orele 4, conduct etnografic. Conductul va pleca
dela sura metropolitanA, percurgand strada tipografiei
si plata, unde vor fl prestatiuni de jocuri nationale.
*
La orele 8 si i/2 seara.
Concert
In pavilonul serbarilor.
PROGRAM:
1. UverturA festiva Stefan cel Mare" (orhestra) de Jacob
Muresianu.
2. Imnul Astrei", poezie de Andreiu Barseanu, muzicA de
lacob Muresianu (cor cu orhestrd).
3. Prologul din opera Pagllaci" de
R. Leoncavallo
Doine romanesti de Tiberiu Bre- executate de dl
diceanu lonel Cripn.
a) Arde-mi-te-ai codru des"
b) Foaie verde pup de crin",
4. Mandro de dragostea noastra"
de Tib. Brediceanu
Spune-mi codrule vecine", de executate de dl
I. Scarlatescu Stefan Marm.
Aria din opera La Boheme", de
G. Puccini
5. Asa-i Romanul"
Dorul mieu", cantece vechi po-
porare, pentru cor mixt, de lacob executate de dna
Muresianu . . . Veturia Triteanu.
6. Doine si cantece" de Gh. Dima
si L. Catargi
7. a) Duet" din opera Bajazzo", de Leoncavallo Dna V.
Triteanu si dl 0. Mure,Fianu.
b) Solo de bariton" de 0. Muresianu.
Aria din Oratoriul Elie" de Mendelssohn de 0. Mureganu.

www.dacoromanica.ro
 - 17 -
8. Erculeanu", balada poporalA, de V. Alexandri, compusa
pentru cor si soli, cu acompaniainent de orhestra, de Ja-
cob Muresianu.
Solii: dna Victoria Carsai
dsoara Eugenia Deac
dnul Vasile Popovici.

Decorul scenei si pictarea tuturor panzelor e fa-

curd de pictorul academic A. Zeiler.
Acompaniarea Erculeanului si a Manastirei e sus-
tinuta de capela oraseneasca din Sibiiu.

Ziva a doua.
Marti, 16/29 August 1911.
La orele 7 si 3/4, Liturghie si Parastas pentru in-
temeietorii Asociatiunii. Panegiricul it va rosti dl
director I. F. Negrutiu.

La orele 9, sedinta prima a Societatii pentru fond

de teatru roman", in pavilonul serbarilor, cu urmatorul
PROGRAM:
1. Deschiderea adunarii generale.
2. Alegerea a doi notari pentru sedintele adunarii.
3. Prezentarea raportului general al comitetului
asupra lucrarii sale dela adunarea generala din urma,
precum si a rapoartelor de cassa.
4. Alegerea unei comisiuni de 5 membri, pentru
cenzurarea raportului general al comitetului.
5. Alegerea unei comisiuni de 5 membri, pentru
cenzurarea rapoartelor de cassa si a socotelilor.
6. Alegerea unei comisiuni de 5 membri, cari in
intelesul §-ului 5 din statutele societatii, vor Inscrie
membrii not fundatori, pe vieata, ordinari si ajutatori.
2

www.dacoromanica.ro
 - is -
7. Cetirea conferentelor corespunzatoare scopului
societatii, anuntate prezidentului inainte de adunare.
8. Inchiderea sedintii.
*
La orele 10 i 1/2.
Sedinta festivd a Sectiilor literare.
Conferentieri: Dr. losif Popovici i Oct. Goga. DI
Dr. Popovici va vorbi despre loan Maiorescu, din
prilejul centenarului dela nWere ; iar dl Goga despre
Literatura romaneasca in veacul al XIX-lea.
*

La orele 4 d. a. sedinta a II-a a Asociatiunii.

1. Raportul comisiei pentru examinarea raportului
general si propunerile acestei comisii.
2. Raportul comisiei pentru cenzurarea socotelilor
pe anul 1910, a proiectului de budget pe anul 1912 si
propunerile acestei comisii.
3. Raportul comisiei pentru inscrierea de membri.
4. Alegerea prezidentului.
5. Fixarea locului pentru adunarea generals viitoare.
6. Dispozitii pentru verificarea procesului verbal.
7. Inchiderea adunArii generale
*

Intre orele 5-7 p. m. Sborul lui Vlaicu pe

Campul Libertatii.
*

La orele 8 seara
Manastirea Argeului
celebra compozitie a Maiestrului lacob Muresianu.
Opera va fi predata sceneric.

www.dacoromanica.ro
 -- 19

Rolurile principale vor fi cantate de:

Dna V. Carsai Ana (sopran).
DI Corfescu Mano le (tenor).
0. Muresianu Negru VodA (bas.)
V. Popovici Naratorul (tenor).
I. Crisan Ciobanul (bariton)

Regizor: A. Zeiler, pictor academic.

La orele 10 si 1/2 seara

Ba1
in sala de gimnastica.
Damele sunt cu inzistinta rugate a se prezenta in
costumul nostru national.
Ziva a treia.
Miercuri, 17/30 August 1911.
La orele 6 si 3/4, Liturghie si Doxologia cea mare.
La orele 9, sedinta a 2-a a Societatii pentru fond
de teatru roman.
PROGRAMUL §EDINTEI.
1. Deschiderea sedintei la orele 10 a. m.
2. Cetirea sumarului sedintei precedente si verifi-
carea lui.
3. Raportul comisiunii pentru inscrierea de mem-
bri noi.
4. Raportul comisiunii insarcinate cu cenzurarea
raportului cassarului.
5. Raportul comisiunii Tnsarcinate cu cenzurarea
raportului general al comitetului.
6. Determinarea locului, unde se va tined adu-
narea generals in anal 1912.
2*

www.dacoromanica.ro
 - 20 -
7. Alegerea unei comisiuni de 3 membri, pentru
verificarea sumarului din sedinta a 11-a.
8. Inchiderea adundrii.

La orele 11 a. m. alte adundri oficiale.

La orele 3 d. a. sedinta continuative a sectiunilor
stientifice.
*
La orele 8 seara
Teatru.
PROGRAM:
1. Seanteia" comedie inteun act de Ed. Pailleron.
2. Declamafii, de Dna Aristitia Romanescu si DI Petre Liciu.
3. Cuib de §oim" poem dramatic inteun act de I. C. Bistritean.

Ordinea va fi sustinufa de fostii pompieri volun-

tari din Blaj si de gornicii pgdurilor metropolitane sub
conducerea dlor: Victor Muntean ca prezident, Virgil
Pop si Em. F. Negrutiu ca secretarii comisiunii pentru
ordine. Semnul: bands rose la mama stanga.

Expozitia culturala a desp. Blaj .este aranjata in

edificiul gimnaziului. La etajul prim se afld expozitile:
culturala, scolar5, de tesatorie tarAneasca si cea agro-
nomics (clasele parterul e ocupat Intreg
de expozitia Reuniunii meseriasilor din Blaj.
Expozitia tesatoriei din Orastie Si expozitia de
picture este in etajul Institutului preparandial.
Expozitia va fi deschisa in tot decursul serba-
rilor dela orele 9 a. m. panA la 6 seara.
Bilete pentru expozitie se pot cash& la biroul central.
Cassarul expozitiei: V. Iozon.

www.dacoromanica.ro
 IL

Salutul presei.

www.dacoromanica.ro
 ef-'12;d
71CA
rgV 4.-11;1-q-0;

Ca un ecou la chemarea Blajului, presa noastra

a tinut sa atraga atentia publicului §i sä jinx treaz
interesul lui pentru serbarile culturale dela Blaj. Aproape
fiecare numar al ziarelor §i revistelor noastre aducea
cate ceva referitor la seri:di-He ce se pregatiau : azi, un
aviz informator on un indemn, ca lumea sa participe
la serbari, mane, cate o corespondenta din Blaj cu
amanunte din programul serbarilor, poimane venia
randul vestirii acelora cari §i-au anuntat participarea,
dintre cei mai mari si mai buni ai no§tri, §. a. m. d.
Ar fi prea lung sä reproducem tot ce s'a scris in
ziarele si revistele noastre in vederea serbarilor. Ne
multamim sa dam, in extras macar, glasurile avantate
ale zilelor din urma, in fata serbarilor.
Gazeta Transilvaniei".
Cel mai vechiu organ politic al nostru, Gazeta Transilv."
are la locul prim, sub titlul: Salutare! in nrul sat' 178 din
14/27 August, urmdtoarele sire de bineventare a adundrilor
dela Blaj:
0 zi mai este pand la arborarea stindardului cultural
romanesc
Luni se vor Incepe adundrile si manifestatiile culturale
ale poporului romanesc, Intrunit prin mii de reprezentanti
ai sdi, in unul din cele mai insemnate foculare ale culturii
romanesti.
Asociatiunea" si Societatea teatrald isi in adundrile
la Blaj si din acest prilej arta si stiinta romans isi fac
aparitia triumfalnica in istoricul loc de pe Tarnave.
Sunt momentuoase si vor rdmaned istorice zilele din
27-31 August c., pentru straduintele culturale ale na-
tiunii romane,

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
Dar ele stint de mare insemnatate indeosebi pentru
cele doua marl insotiri, ce isi in intrunirile acum.
Suntem la raspantie.
Asociatiunea" e iubilanta si infra in a doua jumatate
de secol al existentei sale.
Societatea de teatru are sa is la cunostinta nouale
sale statute aprobate.
Asociatiunea" trecuta de mult preste oscilatiunile in-
ceputului si bazata pe experientele unui trecut conzide-
rabil, in noul semisecol at vietii sale isi va multiplich ac-
tivitatea si-si va intinde preste intreg romanistnul din
patrie aripile sale ocrotitoare si promovatoare ale culturii
nationale romanesti.
Un vast teren de munca intetitoare i-se deschide ace-
stei nobile institutii, pentru a ne apropia tot mai mult de
idealul visat: de a ridica poporul romanesc la un grad de
cultura egal cu al acelor popoare, cari merg in fruntea
civilizatiei omenesti.
Asemenea este si cu Societatea de teatru. Prin noile
statute i-se impun noui probleme, dela a caror fericita
rezolvire atarna infaptuirea idealului, ce I -a urmarit si -1
urmareste cu atata zel si ravna aceasta societate.
Nu ne indoim, Ca conducatorii de acum si cei viitori
ai acestor insotiri, mandria si fala noastra, nu vor cruta
nimic intru ajungerea maretelor scopuri, ce ele le au in
vedere.
Stain la raspantie
La incheierea unui semisecol de lupte, de munch' asidua
si de jertfe, ne inchinam inaintea memoriei acelora, cari
au tras cea dintaiu brazda in ogorul intelenit, cari au
asezat pe temeiuri trainice altarul culturii noastre nationale.
Si din pragul viitorului intrezarim infiripandu-se visul
de our al atator generatii: marirea neamului romanesc.
Atotputernicul Dzeu sa-si tinda infirm sa intru aju-
torul nostru!
Salutam si imbratisam cu iubire de frate pe toll Ro-
manii adunati in semnul culturii, in semnul progresului,
indeosebi pe iubitii nostri oaspeti din regatul roman!
Salutam adunarile dela Blaj!

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
Tribuna".
Tribuna" dela Arad in nrul 175 (11/24 Aug.) are un ar-
ticol de fond; despre serbAri: Triumful culturii romaneti!
serbdrile dela Blaj" -- in care se releveazd intre:altele si rolul
istoric cultural al Blajului. Dam acest articol la adnexe, precum
ddm tot acolo si articolul frumos: In catedrala sfintei Treimr
al apreciatului scriitor Ion Aarbiceanu (din nrul 178). La
acest loc reproducem cuvantul de salutare al redactiei, publicat
la locul prim, in nrul 178:
In 1861, 23 Octomvrie v., s'a tinut prima adunare a
Asociatiunii noastre. Atunci, curand dupd marele botez de
sange al neamului nostru, a zis Saguna: Puterea mintii
si a geniului, stiintele si artele sunt, cari in zilele noastre
dau popoarelor Carle si le asigurd viitorul", iar marele cer-
cetator al trecutului limbii noastre, Cipariu, a raspuns vor-
bind despre importanta limbii, acest tezaur dulce ca sa-
rutarile mdicutelor noastre, cand ne aplecdm la sanul lor,
tezaur mai scump decat vieata, tezaur, care de l'am fi
pierdut, de l'am pierde, de vom suferi vre-odatd ca cineva
cu puterea, cu inseldciunea sau cu momele sd ni-I rd-
peascd, atunci mai bine sd ne inghita pamantul de vii.".
Astazi se implinesc cincizeci de ani de cand au re-
sunat aceste vorbe intelepte si insufletite prin rostul celor
doi nemuritori reprezentanti ai generatiei noastre trecute.
Acei cari in patruzeci si opt, infratiti prin puterea unui
ideal comun, au adunat pe Campul Libertatir patruzeci
de mii de Romani iobagi, ca sa be sAdeascA in inimi focul
unei rdscoale izbavitoare, acei cari au varsat sang_ pentru
dreptatea poporului lor, dupd abia un deceniu, s'au stiut
reculege, au stiut sd-si indbuseascd vechile patimi isbuc-
nite, in sfarsit, cu o violenta indreptatitd, ardtand natiei
lor oropsite calea culturii, calea stiintei si a artelor", in
care tezaurul limbii" este singura calduzd lumindtoare.
Sangele unui neam se varsd si trebuie sd se verse
cand imprejurdrile o cer, dar aceasta varsare de sange
numai atunci are un rost, cand din ea vor ;rdsdri indemnu-
rile senine si rodnice ale culturii.
Asociatiunea" noastra, de cincizeci de ani a fost si
este si acum fortAreata culturii noastre nationale. !titre zi-

www.dacoromanica.ro
 26 -
durile ei solidificate din ce in ce mai mult, s'au con-
centrat fortele noastre culturale. Nu suntem Inca in feri-
cita situatie de a vedea in sinul ei tot prisosul vietii noa-
stre nationale, des1 aceasta ar fi firesc si in intelegere cu
visurile marilor ei fundatori. Socotim frisk ca acum, Ia
Blaj, cand invie pentru o clips alaturi icoana adevarata
a vietii noastre de acum si a celei din trecut, sufletul ori-
carui Roman se va patrunde in adancurile lui de necesi-
tatea sprijinului desavarsit si impreunat cu jertfe, ce
trebuie sa-1 dam acestei singure institutii culturale ase-
iate pe temeiu larg si modern.
In acest inteles si not, modesti slujitori la altarul cul-
turii noastre, nationale, salutam marea adunare jubilara a
Asociatiunii". Gandurile noastre zboard departe in acele
vremi, cand roadele ei se vor culege din belsug spre fe-
ricirea neamului nostru. SA' ne ajute Dumnezeu ca aceasta
adunare a Asociatiunii" tinuta langa istoricul camp at li-
bertatii sa ne poata aduce si invierea noastra triumfa-
toare prin cultura.
Romanul".
Organul oficial al partidului national, Romanul", aduce
in nr. 171, articolul Din Blaj Serbarile culturale, cu o de-
scriere a pregatirilor ce se fac Ia Blaj, in vederea serbarilor.
lar in numarul 172 se gaseste un avantat articol : La Blaj, al
distinsului tinar profesor Dr. Horia Petra-Petrescu. E un psalm
in cnistea Blajului acest articol (II dam in intregime la adnexe!)
care terming cu vorbele:
De acum lozinca noastra sä fie: Blaj ! La Blaj ! La-
sati-va cuprinsi de fiorii trecutului, stand asemenea celui
smuls din multime si reinviind trecutul, lasati-ve patrunsi
de insemnatatea momentului de fata si jurati, jurati solemn,
cu inima curata, pentru viitor, dragoste de neam, pand ce
va mai fi suflare in trupurile voastre".
Drapelur
Drapelul" din Lugoj al Dlui Dr. V. Braniste, in nrul 91.
aduce un primarticol, ce it dam in adnexe, in care serbarile
sunt apreciate si salutate si sub raportul politic:

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
Nu ne putem retinea sa nu reproducem aici cateva fru-
moase pasage din primarticolul La Blaj, publicat mai Inainte,
in acelas Drapelul" nr. 88:
Ne mai despart numai cateva zile de serbdrile, cari vor
decurge in cel mai vechiu focular de cultura romaneasca.
Blajul straluceste azi reintinerit sub impresia, ce ni-o star-
nesc pregarile lui tot mai intetite, si not simtim cum ne
patrunde un elan de dulce infiorare la cugetul, ca in scurta
vreme resalutdm din nou in mijlocul nostru acele momente
istorice, cand toata suflarea si tot cuvantul par a prinde
aripi spre a vesti in lume, ca si not suntem ceva, ca.
&dim si ne miscam.
Te Iasi cucerit si, vrand nevrand, to Induiosezi, cand
privesti mai deaproape lupta amarnica, ce o poarta cate
un individ, pand ce razbeste biruitor pe parapetele vietii ;
and Insa vezi sbatandu-se in osanda nu un om singuratic,
ci milioanele unui popor cinstit, dar batjocorit de soartd,
si-1 vezi cum Ingenunchiat si umilit Isi agoniseste buca-
tura zilnica Incruntata, cum din loviturile dusmane isi fau-
reste motive de inaltare ai-ai tese imnuri nationale din
gemete dureroase: motivele tale de simpatie sunt, fireste,
neasamanat mai mari. §i rob trebuie sa fie sufleteste
cel ce nu se simte miscat, in fata unei lupte atat de
Inaltatoare.
Eclipsele Insa isi au vremea for si dupa nopti intune-
cate se creapa zori de primavara. Istoria ne marturiseste,
ca suferintele indelungi sunt cel mai bun foc curatitor, si
ca nu este nedreptate, care sä nu se resbune cu vremea.
In codrii cei mai desi sunt luminisuri; vieata cat de grea
are si cate un drum de senirMate, si nu-i soarta ome-
neasca, din care sa lipseasca or:c2 moment de satisfactie.
Oameni buni-rai au mai fost, oamenii vor
trece,iar mersul Iuniii nu poticncste nici de dragul, dar
nici de fiica nimarui. Astazi mie, mane tie; nime sa nu
se amageasca, nici sä cugete intru sane, ca ce e azi, tot
azi remane. Vremea trece grabnic ina:ate, si lumea evo-
lueazA; caci daca salt nu este in natura, este nesmintit
desvoltare treptata, si un adevar e vesnic si neclintit, ca
anume in evolutia neIntreruptd a firii: biruinta finals e
intotdeauna pe partea celui ce stie lupta si suferi.

www.dacoromanica.ro
 - 28 -
Din negura de mizerii, cate ne pasc zilnic si pe noi.
Romanii ardeleni, se desprinde ca o unda luminoasA prAz-
nuirea, pentru care ne pregatim cu totii de Sf. Marie
la Blaj.
De un an de zile incoace, toate privirile noastre sunt
indreptate spre acest oils& romanesc, care prin infato-
sarea sa ne mai pare si azi o icoand rupta din Iranian-
tarile noastre romanesti de veacuri. Modest dela fire, si
farA pretentia oraselor emancipate cu sic orbitor, acest
milostiv cdmin de lumina romaneasca si crestineascd, cu
dragostea iui obisnuita, isi va deschide toate portile, pe
seama tuturor celor ce vor grabI cu prezenta si cu obolul
lor, sa Inalte maretia serbatorilor, ce se vor petrece in
el, din 27-29 1. c. n.
Nu mai e nevoie sa staruim prea mult asupra insem-
natatii acestor zile de mangaiere, dupa ce si asa ele preo-
cupa azi toate mintile romanesti.
Momentul a cunoscut. Asociatiunea pentru literatura
romans si cultura poporului roman" implin-ste anul acesta
o jumatate de veac dela infiintare.
In fine o jumatate de veac e timp aproape disparent in
calculul popoarelor, si poate istoria It trece uneori chiar
usor la cronicA. Pentru noi Romanii ardeleni insa, cari am
opintit chin greu la fiecare zala din acest jumatate veac,
si tine stie de cateori nu ni-s'a tras si bucata dela
era, ba am indurat cu resignare sicane si palme cu du-
iumul, pentruca am indraznit a scapAra din omenia noa-
stra cate o scantee de lumina romaneasca: pentru noi
serbatoarea aceasta a culturii romanesti are deosebit de
mare importanta.
Programul general s'a anuntat deja in ziaristica noa-
stra, iar ordul detailat al serbarilor se va impArti la lap
locului. Biroul central din Blaj s'a ingrijit 'Inca de cu bunA
vreme pentru toate lipsurile, ce pot subverza cu prilejul
acesta si a luat cu o cale toate mAsurile si precautiunile
cuvenite, ca lucrurile sa se petreaca in cea mai bunA
randuialA si spre multamirea tuturora...
Din punctele marcante tinem sa mai relevam si ad, in
special, conductul etnografic din ziva dintaiu si mai ales

www.dacoromanica.ro
 29 -
opera valorosului nostru mdestru lacob Muresianu : Md-
ndstirea Argesului", din seara a doua, instruata si condusd
de Insus magistrul compozitor, care promite a fi until
dintre cele mai culminante puncte ale setbdrilor.
Trecand la sborul anuntat de Vlaicu, articolul continua:
Aparitia dlui inginer Aurel Vlaicu in cadrul serbarilor
noastre jubilare va imprima negresit tntregii manifestari
romanesti un timbru de tot nou si original.
0 providentiald coincidentd a volt ass, ca in acelas
timp, and vitalitatea romaneasca se va glorified in fel si,
chip: geniul romanesc sa -si is intruchipare palpabild si
semnificativ, chiar de pe Campul Libertatii sa se inalte,
la vdzul nostru al tuturora, catra cer.
Dl A. Vlaicu ne-a rezervat anume cinstea, ca prima sa
ascensiune in Ardeal sd o Med din prilejul serbarilor noa-
stre jubilare, si noi suntem convinsi, ca o cunund mai
frumoasd pe bucuria noastra a tuturora, decAt sborul dlui
Vlaicu nici a se poate inchipul. Suntem pc deplin asi-
gurati, ca marea noastra obste romaneasca nu va cruta
nici osteneald, nici jertfd, pentruca reusita primului aviator
roman, care e dl Vlaicu, sa fie cat se poate mai splendidd.
E chestie de mandrie nationald pentru noi ss ne ard-
tarn vrednici de onoarea ce ni-se face si sa ducem la
plind biruinta un astfel de ideal indraznet, ce infierbanta
azi mintile unei lumi intregi.
Avem toate garantele din locuri competente, cd nici tin
fel de amestec sau obstacol strain nu va turburd splendoarea
momentelor, ce ne asteaptd. Am fi deci in fagasul cel
mai prielnic.
Remane de acum, ca trezvia deamnd a Romanilor de
pretutindeni sa stie pregati, din serbdrile ce ne stau in
prag, tin triumf al culturii romanesti. Deci fratilor, acum
on niciodata la Blaj!

Telegraful roman".
In nrul 85, Telegraful roman", dupd ce arata rostul ser-
bdrilor, constatand progresul nostru cultural, in vremea celor
50 de ani din urma, inchee articolul sau cu urmdtoarele cuvinte:

www.dacoromanica.ro
 80

Sub steagul culturii, care nu poate fi decat numai na-

tionalA, sub steagul luminArii poporului roman din patria
aceasta, deci sub steagul pAcii si al iubirii fratesti, se in-
trunesc Romanii in zilele apropiate in Blaj, din care
motiv salutam cu caldura pe toti cei ce vor lua parte la
acest mare praznic romanesc!
ImpleteascA Romanii Intruniti in Blaj o noun cunund
de glorie pe seama steagului culturii nationale romanesti,
purtat cu demnitate si cu mandrie pretutindenea pe unde
a putut sA fie purtat, iar pronia cereasca trimitA de sus
binecuvantarile sale asupra lucrarilor ce se vor savarsi in
Blaj, spre binele si Inaintarea poporului roman din patria
aceasta, iubita de el, In masura in care-si iubeste limba
si legea.
Deci, la bunA vedere, in Biaj!
Libertatea".
Organul dela °Castle, asa de iubit de poporul dela sate,
Libertatea", dA si ea seama pe Intelesul tAranilor nostri de-
spre serbarile ce se pregatesc la Blaj, si despre insemnatatea
lor, si Inchee cu cuvintele:
lata dar, ca multe cuvinte avem, a grabI cu totii la
Blaj, pe zilele de 28, 29, 30 August, cari zile marl vor
remanea in istoria straduintelor si miscArilor noastre
culturale".
joaia Poporului".
Foaia Poporului" dela Sibiiu, releveaza in lubileul de
50 ani al Asociatiunii la Blaj", din nrul 33 al sAu, ideile ce
au framantat pe cei dintai urzitori ai acestei societati culturale
a noastre, citand pasage corespunzatoare din vorbirile lui §a-
guna si a lui Cipariu. La cronica sciptdmeinii apoi, cu litere
cursive cheamA pe toti, la Blaj,
In acelas loc sfintit, unde poporul roman a fost che-
mat in anul 1848, ca sA hotareascA programul pentru ca-
stigarea libertAtii nationale, care cuprinde pe cea culturalA
si politica. Suntem chemati acum sa vedem roadele unei
munci culturale de 50 ani si sA chibzuim asupra viitorului
nostru cultural. SA ascultdm de chemare, ca sä do-
vedim, ca suntem vrednici de un viitor mai bun".

www.dacoromanica.ro
 31

REVISTE : Transilvania".
Amintim, dintre reviste, mai intaiu Transilvania", organul
Asociatiunii", carea a scos de serbdri un numdr iubilar, cu
cateva potrivite contributii, privitoare la trecutul Asociatiei".
Dupd articolul: La iubileul de 50 ani at Asociatiunii", de vice-
prezidentul ei actual Andreiu Barseanu, urmeazd: Infiintarea
Asociatiunii si conducatorii ei", de Dr. 1. Lupas; Mijloacele de
propaganda literary si culturald ale Asociatiunii" si desvol-
tarea lor" de Oct. Goga, apoi: istoricul averii (I. Vatasan), a
scolii civile de fete (Dr. V. Bologa), a muzeului (0. C. Tas-
lAuan), a bibliotecii (N Togan) si a despartamintelor (Oct. C.
TasIduanu). Intreg numdrul acesta, cu partea oficiald la olalta
(Raportul comitetului central penrru adunarea jubilara, cu toate
anexele sale etc.) da un volum de preste 230 pagini, si s'a
trimis tuturor membrilor ordinari ai Asociatiunii".
Intre anexe reproducem si not cuvdntul Dlui Andreiu
Barseanu din fruntea acelui numar jubilar.
,,Luceafarul".
In nrul Intreit 15 17, Luceafdrul" din Sibiiu, reproduce
articolul dlui A. Barseanu din Transilvania" iubilara, iar la
Cronica" sub titlul: La Blaj ale urmatoarele sire pentru orien-
tarea publicului sau cetitor, asupra programului serbdrilor:
lubileul de 50 ani al Asociatiunii", care se va serbd
la sfarsitul acestei luni in Blaj, va fi un eveniment in
istoria noastra culturald. Sufletul romanesc din aceasta
tarn va dovedI ca, pe langd toate piedecile ce i-se pun
in cale, isi indreapta mereu sborul spre indltimile senine
ale culturii. Pregatirile pentru aceste serbAri jubilare se
fac cu zor. Numarul jubilar at revistei Transilvania", care
va cuprinde istoricul Asociatiunii" si rapoartele oficiale
ale comitetului central catra adunarea generald, este gata
si se va imparti gratuit membrilor Asociatiunii" Inainte
de adunarea generals. In Blaj s'a ridicat in curtea gim-
naziului un urias pavilon de scanduri, in care se vor tined
toate reprezentatiile, iar in salele de invatamant ale gim-
naziului se va aranja o expozitie care va cuprinde urma-
toarele sectiuni... Se vor aranja concede... i o reprezen-

www.dacoromanica.ro
 - 32 -
talk teatrald... se vor tines serbdri poporale cu fdranimea
din imprejurimile lilajului, in special promit a fi foarte in-
teresante serbarile etnografice, cu jocuri, cu nunti $i cu alte
obiceiuri fardnesti.
In. oraselul modest, de unde a plecat sborul culturii
romanesti se va ridica in sbor, si primul triumf al avia-
tiunii romanesti, ca o dovada a poporul nostru e capabil
sä Una pas cu ultimele progrese ale civilizatiunii omenesti
Trebuie sa se Vie ca Vlaicu e primul aviator din Ungaria,
care se 'Malta in vazduh pe un aeroplan inventat si con-
struit de el insus. Prin acest sbor not Romanii am Intrecut
deci pe toti ceilalti conlocuitori din aceasta tail.
Se prevede ca serbarile din Blaj vor Intrece toate ser-
baffle culturale de pans acum ale neamului romanesc de
pe aceste plaiuri. Acolo, in Blajul istoric, in oraselul sfios
dela Imbinarea Tarnavelor, din prilejul serbarilor jubilare
ale Asociatiunii", se vor intalnl pentru primaoara toti Ar-
hiereii bisericii noastre, toti pastorii credintei stramosesti,
ca impreuna sa multameasca lui Dumnezeu pentru ocro-
tirea cu care a Invrednicit neamul romanesc si ca im-
preuna sa Inalte rugaciuni, sä-1 calatizeasca si in viitor pe
cArarile drepte ale credintei si culturii nat!onale, caci cre-
dinta si cultura sunt nedespartite. Ceata arhiereilor cu
sfetnicii for va fi una din cele mai-impozante privelisti ale
serbarilor. La Blaj se vor intruni toti scriitorii si carturarii
de seams, ce-i are neamul nostru; acolo vor cants toti
cantaretii nostri, Ina ltand sufletele intro simfonie de sim-
tire si de gandire. Nu credem ca va fi vre-un carturar
roman in cuprinsul pamantului romanesc, care sa nu
mearga la Blaj, la vatra redesteptarii noastre nationale,
unde va fi serbatoarea de 50 ani a institutiunii care Intru-
peaza unitatea culturala a Romanilor din aceasta tail.
Romani din toate unghiurile veniti sa serbam triumful
culturii noastre nationale pe Campul Libertatii! (T).
7,Revista politica 0 literara".
Revista politica si literare, din Blaj, aduce pe langa
articolul dlui Andreiu Barseanu, din prilejul serbarilor cultu-
turale ale Astrei", din peana Drului Iuliu Maniu un concis
prinos de recunostinta

www.dacoromanica.ro
 - 33 -
cAlugArilor cucernici si ddscalilor marl, cdpitanilor
viteji si eroilor Para nume: pentruca au infaptuit unitatea
in glindire $i strdduinj'e si au zidit cetatea neinvinsd a con-
stiintii de sine a Natiunii Roma' ne ! Aducem prinosul mul-
tdmitei noastre marilor cdpetenii ai neamului romanesc si
fratilor de pretutindeni, cari dand ascultare glasului nostru
rugAtor, au prefAcut festivalul iubilar at Astrei" in o gran-
dioasci manifestare a solidaritatii Natiunil Romone in stra-
duintele sale culturale.
DAm si acest articol, in intregime, la anexe.

Presa din Romania.

Gazetele fratilor de dincolo au salutat si ele, cu caldura,
serbdrile dela Blaj.
Asa Seara" in nrul din 9 August vechiu, insird si co-
menteazd programul serbArilor, pe cum urmeazd:
Preste cateva zile, intre 14 si 17 August st. v., fratii
nostri ardeleni se vor intrunl la Blaj, in istorica fortAreata
a desteptarii nationale, spre a-si intarl credinta in puterea
de vieata a culturii romanesti, care-i una si nedespArtitd
pentru romanimea de pretutindeni.
Cu acest prilej, cele doua marl societati ale ]or
Asociatiunea pentru cultura si literatura poporului roman"
si societatea pentru fond de teatru", isi vor tined aduna-
rile for generale. Se vor rosti conferinte. Se vor da con-
certe cu bucAti romanesti originale. Se vor juca piese de
teatru. Se va organiza un splendid cortegiu etnografic,
reprezintand chipurile de oameni si porturile din tinuturile
romanesti ale Ungariei. Va fi si o expozitie a Romanilor
bldjeni. Aviatorul Vlaicu va face o ascensiune pe Campia
Libertdtii".
Importanta extraordinary a serbdrilor conzistA in faptul,
ca Asociatiunea" implineste jubileul semicentenarului exi-
stentii sale. Astfel se vor vedea, in zilele apropiatelor ser-
bari, roadele unei jumatati de veac in vieata culturald a
fratilor de preste munti.
Ziarele for ne asigurd ca, de astd data, guvernul dela
Pesta s'a lasat convins a nu turbura, prin mdsurile sale
3

www.dacoromanica.ro
 -- 34

arbitrare, pasnicile serbari ale culturii romanesti. D1 Dr.

Iu liu Maniu, fostul deputat si prezidentul comitetului or-
ganizator al serbarilor, a fost in audienta la Primul-rni-
nistru, contele Khuen Hedervary, si a obtinut garantarea
deplinei libertati pentru evenimentele culturale cari se pre
gatesc la Blaj.
Floarea Romanilor din Ardeal si Ungaria se va aduna,
in zilele de sarbatoare, ca sa marturiseasca dragostea si
credinta for fata de idealurile culturii romanesti. Si-au
anuntat participarea si numerosi Romani din Bucovina si
dela noi.
Pentru primirea si gazduirea oaspetilor s'a format un
comitet special. Blajul fiind numai un mic orasel, oaspetii
straini sunt rugati a-si anunta participarea pana in ziva
de Joi, 11 August, cerand sa li-se rezerve locuinta, bilete
pentru serbari etc. Scrisorile sa se adreseze dlui Dr. Iuliu
Maniu, advocat, Blaj (Balazsfalva).

Minerva" revine si ea, in repetite randuri, asupra ser-

barilor. Asa, in nrul din 10 August v., sub titlul: Pentru cultura
romaneasca, scrie urmatoarele sire, dand la urma programul
detailat al serbarilor.
Toti prietinii si credinciosii culturii romanesti isi atin-
tesc gandul, isi indreapta sufletul catra apropiatele ser-
bari, pe care le organizeaza fratii din Ardeal si Ungaria.
In vieata moderns a culturii noastre nationale, aceste
serbari sunt menite a dovedi lumii, ce stralucite progrese
au facut, numai cu puterile lor proprii, Romanii din re-
gatul ungar, a caror soarta politica este atat de vitrega.
.SerbArile dela Blaj vor arata, in acelas timp, ca idealul
unitatii culturale a Romani lor de pretutindenea este slant
pentru toate inimile romanesti, din orice parte a lumii.
Credem ca reprezentantii culturii romanesti din regatul
liber nu vor pierde prilejul rar, de-a vedea cu ochii isban-
zile fratilor de preste munti. Suntem informati ca vor
merge la Blaj si multi particulari din diferitele orase
ale tarii.
Printre Romanii din Ardeal si Ungaria, serbarile apro-
piate au provocat un entusiasm de nedescris.

www.dacoromanica.ro
 - 35 -
Pang acum si-au anuntat participarea preste o mie
cinci sute de intelectuali, preoti, comercianti, proprie-
tari etc. Vor mai lua parte mii de tarani romani din jurul
Blajului.
Dar faptul cel mai important este ca toti Arhiereii ro-
mani, ortodoxi si uniti, vor merge la Blaj ca sa prezideze
serbarile.
De mult nu s'a mai intimplat, in istoria fratilor de
preste munti, acest lucru, care nu va intarzia sa alba ur-
marile sale binecuvantate cu privire la solidaritatea for
nationala, in aceste zile de suferinti, lupte si primejdii.
Tot Minerva", in nrul din 16 August, sub titlul: Zile de
biruinla ale culturii romanesti dand si fotografia Catedralei
noastre, asa saluta serbarile:
La Blaj, in orasul stralucitor de amintiri glorioase si
bogat in asezaminte nationale romanesti, incep astazi ma-
rile serbari semicentenare ale culturii fratilor nostri din
regatul ungar.
S'au adunat acolo, in dulcea armonie a sufletelor si
aspiratiunilor, cei doi Mitropoliti si toti episcopii Roma-
nilor de preste munti. S'au adunat oamenii for de stiinta,
barbatii for politici, scriitorii, artistii, financiarii, negustorii
si toti reprezentantii paturilor sociale, impreuna cu mii de
tarani. Au alergat acolo credinciosii culturii nationale din
liberul regat al Romaniei si din alte tinuturi romanesti.
Toata lumea asta insufletita si senina va sarbatorl cu
demnitate si in liniste zilele de biruinta ale culturii roma-
nesti, una singura pentru Intreg neamul nostru.
N'am format niciodata, toti Romanii impreuna, un singur
stat, dar in toate timpurile am pastrat si pentru toate
timpurile voin desvolta aceeas cultura nationala, puternica
si mandra ca sufletul si ca graiul nostru stramosesc.
Cu lacrimi de bucurie in ochi, cu nadejdi sfinte in
suflet, ne indreptam gandul la fratii intruniti in Blaj si le
trimitem salutarea, dragostea, credinta si admiratia intregei
romanimi din regat.
Imprejurarile politice si sociale extrem de grele
in cari traesc, !upta si sufera dansii, i-au impiedecat a
savarsi toate progresele culturale pe cari le-am savarsit
3*

www.dacoromanica.ro
 a6

hoi, In libera Romanie. Dar modestele for progrese si sfor-

Odle lor uriase, pentru indltarea aceleias culturi ratio-
nale, stint jertfA nepretuitd, sunt our curat ca si aurul mun-
tilor ardeleni.
Cu ajutorul Celui Prea Ina lt, cAtre care ne rugam cu
totii pe acelas graiu, si cu vrednicia puterilor proprii,
fratii din Ardeal si Ungaria isi vor vedea infdptuite, rand
pe rand, aspiratiile si idealurile de cultura nationald.
In sufletele for arde, ziva si noaptea, candela sfanta a
dragostii de neam. Aceasta este tdria si mantuirea de veci
a neamului romanesc de pretutindenea.
Sentimentele inalte, cari insufletesc, in aceste clipe isto-
rice, pe fratii din regatul vecin, sunt exprimate foarte frumos
in urmatoarea Rugaciune pe care a publicat-o ziarul Ro-
manul", in ajunul serbarilor culturale din Blaj:
Tata Ceresc, Dumnezeul pdrintilor nostri, catrd Tine
ne rugAm:
Noi, cari n'am plecat la drum spre campul cel sfant,
care se chiamd al Libertatii, ci din anumite pricini am
rdmas acasA, Te rugam: indura -te spre noi.
Stim, ca in ziva Adormirii Preacuratei Fecioare, de
implinirea a jumdtatii de veac dela intemeiarea Asocia-
tiunii Transilvane, pentru literatura romans si cultura po-
poporului roman", adunati vor fi acolo sute si sute de
cArturari romani si mii dintre fratii nostri tarani, ca sa
serbeze aniversarea anului de Intemeiere a acestei socie-
tap culturale.
Stim, ca tot in aceeas zi, tot aceia, vor face un pas
inainte si spre infaptuirea Teatrului romanesc.
Stim, ca din mila to cea fail de margini, pe acel
camp sfant, cobod-se-vor asupra capetelor for duhurile
mdrete: cel al marelui Andreiu, cel al fericitului Sulutiu,
cele ale pdrintilor nostri: Simeon Barnut, Andreiu Murasan,
Gheorghe Barit si cele ale celorlalti mari apostoli ai cul-
turii neamului nostru romanesc. Si stim ca din indurarea
Ta, Preasfinfe intari-se-va inima fiecaruia dintre cei de fald
in credinta unui viitor mai bun, si fnalta-se-va sufletul a
tot insul la sferele inalte a vederii, din cari priveau acesti
mari bArbati ai neamului nostru datorintele noastre, ale

www.dacoromanica.ro
 - 37 -
tuturor, de-a ajuta intreg neamul romanesc din Transil-
vania la o mai grabnica inaintare in ale culturii, care
singura ii poate da putinta sA sustie lupta cu valurile
izbitoare ale veacului acestuia si cu ispitele veacurilor ce
au sa urmeze.
Si pentruca, on din nepasare, on din nepricepere
on din alte piedeci, nu ne-am prezentat si noi in fata
duhurilor parintesti ale marilor nostri apostoli nationali,
ierte-ni-se noua, cand din inima curata Te asiguram, Doamne,
ca WA la unul, cu gandul, cu dragostea inimei noastre si
cu toate dorurile sufletului nostru, acolo, pe campul Li-
bertatii, suntem si noi in ziva Adormirii Preacuratei Fe-
cioare.
Iar Voi, marete umbre ale Marilor nostri, sprijiniti ru-
gamintea noastra cAtra Mult Induratul Tata ceresc, Dum-
nezeul Parintilor nostri, prin care cerem: sa nu ne lase a
amagi noi pe noi insine cu micile si prea modestele pro-
gresAri, cari le-am facut: sA nu ne ingAdue a ne Imbata
de ametitoare laude si de seducatoare multamiri: ci ravna
tuturor cea spre inaintarea neamului in ale culturii, sa o
intarite inzecit, insutit, si din tot cArturarul roman sa facd
cu puterea-i cea fara de margini, un apostol neodihnit al
culturii poporului nostru.
Si ca semn al indurarii Tale spre noi, fa Doamne: ca
fiecare cArturar roman, cu simtul cinstei nationale In
pieptul sAu, sA InteleagA in fine, ca este o rusine, este o
pats pe cArturarimea noastra, ca sä mai fie, nu unul-doi,
nu zece-douazeci, nu o suta-doua, ci mii de carturari ro-
mani, barbati si femei, tineri si fete romane, cari nu sunt
membri ai acelor institutii culturale romanesti, ce isi ser-
beaza azi pe Campul Libertatii Infiintarea lor; si cari nu
contribue, dacA nu prin lucrare directs, prin prezenta lor,
dar baremi prin o mica, o neinsemnata dare anuala, la in-
tarirea poporului nostru romanesc in ale culturii... FA
Doamne... Amin!"
Voci straine.
Insufletirea trezita de pregatirile noastre pentru serbari
s'a repercutat si in toile unguresti,

www.dacoromanica.ro
 - 3S -

Ori cat ar cerca, prin scrisele lor, sa restAlmaceascd im-

portanta acestor serbdri, de printre sire totus iese la iveald
recunoasterea progresului nostru cultural, In vremea celor din
urmd 50 de ani.
Asa Pesti Hirlap", in nrul 202, se ocupa la locul de frunte
cu serbdrile noastre. invdtdminte romanesti" (Roman tanulsag)
e titlul articolului, unde recunoaste !impede succesele stradu-
intelor noastre culturale.
Se pomeneste iaras numele Blajului. Satul acela mare,
unde In patruzeci si opt 10 tinea sedintele parlamentul
valah, de unde a pornit preste lard duhul acela al omo-
rului barbar si selbatic, ce a sufocat in sange maghiar
Ardealul si a instdpanit pe munti tribuni setosi de sange.
Blajul acesta nici de atunci Incoace nu 1-am uitat. Noi
1-am fi uitat... dar Valahii insisi au purtat grije ca nu-
mele Blajului mereu sa ne sune in urechi. Aproape an de
an se aranjazd acolo, in chip de demonstratii, serbdri na-
tionalistice, Wand Blajul capitala intelectuald a Valahimii
din tara ungureascd. Si in fiecare an trebuie sa ne viva
aminte Blajul." Vorbind despre aeroplanul lui Vlaicu,
foaia nu poate sa -si in Aduse durerea, ca Romanii au deja
un tip propriu, national romanesc, in vreme ce societatea
maghiard nu a fost in stare sa ajute la crearea unui tip
de aeroplan maghiar: in vreme ce tipul maghiar intarzie
Inca in negura departarii, tipul romanesc deja sboarar
Si tot pe aceasta coarda scriu si alte gazete unguresti,
doar ziarul Vilag" incearcd sa fie mai obiectiv in apreciarea
Indemnurilor si tintelor noastre.

111.?Unirea"

Incheiem acest capitol, cu articolul de bineventare al

Unirii" (nr. 73): In ajun.
Sunt Inca numai cateva zile pand la terminul, cand
oraselul nostru va primi lamura inteligintii noastre de pre-
tutindeni.
Cele mai Inalte institutii culturale ale noastre Aso-
ciatiunea" si Societatea pentru fondul de teatru" au
onorat orasul nostru cu distinsa for prezenta.

www.dacoromanica.ro
 39

Si s'a pornit munca febrild, s'au rascolit arhivele, s'a

scuturat praful de pe cronicile Invechite, si Blajul si-a
adunat toate fortele, pentru a se prezenta In fata obstei
romanesti, dupd cum cered vrednicia trecutului istoric, a
carui fir se Intinde pand in zilele noastre.
Lumea romaneasca, ce s'a anuntat la serbdrile aceste.
culturale, va fi cea mai eclatantd dovadd despre unitatea
nazuintelor noastre spre idealul cultural.
Arhiereii nostri si-au anuntat cu totii participarea, oas-
peti din cele mai Indepartate colturi ale romdnismului vor
lud parte, si Intreg jurul nostru de tarani, in frunte cu
harnicii preoti, se vor infatisa, ca sa vadd aceasta mdreata
manifestare a nazuintelor noastre inspre bine.
Obstea romaneasca adunata cu prilejul acestor zile de
istorica insamnatate culturala, va aved prilejul sa se in-
credinteze despre progresele, ce s'au realizat in cadrul
acestor institutii culturale, de inaintarea ce se rernarca
chiar in acest vechiu centru de cultura romaneasca.
Am cetit convocatoarele absolventilor din Blaj, cari fo-
losesc acest festiv prilej pentru a-si improspeta vechile
prietinii de pe bancile scolii, atat de mutt alterate prin
cdrarile divergente, spre cari Provedinta a indemnat pe
fostii camerazi de studiu. Si, trebuie sa o mArturisim cu
toata sinceritatea, am remas emotionati, cetind convoca-
torul absolventilor din anul 1876. Scriitorul acestor ran-
duri era pe atunci in leagan...
Dupd trei decenii si jumatate, absolventii gimnaziului
nostru isi aduc Inca aminte de oraselul sarac, in care
si-au petrecut anii cei mai frumosi ai tineretii. Ei se
vor aduna, si vor privi cu ochii mirati la schimbarile,
prin cari a trecut Blajul. Pe locul, unde erau mai Inainte
casule acoperite cu stuh, si mlastini, s'au ridicat din
marinimia arhiereilor institute de invAtamant; zidurile
sfinte ale catedralei s'au Imprejmuit de alte ziduri, tot asa
de sfinte si ele, de cetatuia culturii noastre nationale. E un
simbol de o deosebita insemnatate, cum toate aceste in-
stitutiuni se ocrotesc la addpostul catedralei, cum se adund
puii neindernanatici sub aripile gainii; cultura noastra na-
tionals trebuie sa alba o singurd temelie statornica;
biserica. *

www.dacoromanica.ro
 - 40 -
Vor veni cu totii din cele patru colturi ale romanis-
mului. Si vor avea mangaierea sufleteasca, de a vedea in
fruntea acestei inAltatoare serbdri pe tot/ arhiereii nostri,
cari sunt depozitarii aspiratiunilor noastre, vor vedea ex-
pozitiile aranjate de diferitele noastre societati, and
seama de trecutul nostru si de forta de muncA actuala ;
vor azista la discutiile carturarilor nostri, vor asculta di-
zertatiile si vorbirile elitei noastre intelectuale; vor auzi
stralucitele prestatiuni muzicale ale mAiestrului Muresianu;
vor avea prilej sa se delecteze in jocul artistic al celor mai
dibtinsi actori dramatici ai nostri.
Si Vlaicu, mandria neamului nostru, care a sosit dela
la Blaj, isi va rotl sborul triumfal deasupra miilor de
oameni, ca un simbol al nazuintelor noastre spre
Vom sta cu totii extaziati si cand vom simp, ca ple-
oapele ni-se umezesc, vom clipi din gene, si dacA vom fi
siliti sa stergem o lacrima, vom intelege, ca lacrima aceea
e a biruintii si a triumfului national !

Ne vom revedea cu totii sub pavka binecuvantata a

culturii nationale, singura pavAzd, ce ne mai poate ocroti
in aceste zile grele !
Si vom intelege atunci, ca toate sbuciumarile noastre
marunte sunt ca ceata diminetii, ce se risipeste la ivirea
soarelui atotstapanitor.
$i soarele, ce trebuie sa ne IncAlzeascA pe toti in aceste
zile de mare praznic obstesc, este: acela al unitatii noa-
stre culturale.

www.dacoromanica.ro
 III.

Preziva serbarilor.

www.dacoromanica.ro
 1L
E 0
B "
111
101
B I
0
I

Dispozitii pentru incvartirare.

$i iata-ne in preziva serbarilor! Era o zi de Du-
minecA, in 27 August st. n. 0 zi cu soare, splendida.
Plouase putin in noptile de mai inainte, se curatise
praful ulitelor Blajului si cerul era acum limpede §i
senin.
Cati-va oaspeti, cei mai nerabdAtori, sosisera deja
de Sambata, unii chiar de Vineri, nu chiar spre bu-
curia comitetului de incvartirare, care se pregatia sä
primeasca pe cei multi, si nu §tia unde sa aeze pe
cei putini cativa, cari venisera Area de vreme si pe
neasteptate! Bietul comitet de incvartirare! Se in-
grijise el, ce e drept, din vreme, sa faca o conscriptie
a tuturor camerelor din oral si din sat, din Veza,
Ciufud si Sancel, cari s'ar putea pune la indemana
oaspetilor, fAcuse dispozitii ca sä se aranjeze in chip
potrivit ') institutele scolare din Blaj: seminarul, inter-
natele: al baietilor, al fetitelor, al pedagogilor, etc.,
imprumutase pentru acest gaud si 500 garnituri de
pat (saltea, perina, cearsafuri si tol) dela magazinul
de aprovizionare al militiei, din Sibiiu. In saptamand
ce a premers serbarilor, viceprezidentul, secretarul pi
Inca un membru al acestui comitet facura o noud vi-
sitare, foarte arnanuntitti, a tuturor cvartirelor, clasifi-
candu-le, in vederea diverselor categorii de oaspeti,
') Despartind prin paraventuri din panza, in mici compartimente
pentru cAte 3-4 persoane, salele largi ale institutelor. Pentru acest scop
s'au folosit preste 1100 m. de panzA I

www.dacoromanica.ro
 - -44

visitare care a reclamat vre-o 4 zile de umblet si aler-

gare, de dimineata Wand seara. Se dasera avizuri re-
petite in toate gazetele noastre, de aici si de dincolo,
ca oaspetii, cari doresc a lua parte la serbari, sä se
anunte din buns vreme. In sala cancelariei institutului
pedagogic era deschis un protocol, unde se intro-
duceau, zi de zi, oaspetii, anuntari cu graiul viu on
prin posts.
De cat, socoata de acasa arareori se potriveste
cu cea din targ!
La data, pe cand comitetul fixase anuntarea oas-
petilor (15 August n.) abia era anuntata a 10-a parte
din numarul celor, cari au venit la serbari. Trecuse
de mutt acest termin, se apropia mereu data serba-
rilor Si fiecare zi aducea, tot mai numaroase, anunta-
rile Si cererile pentru cvartir, ale celor ce doriau sa
vina la Blaj. Sambata, o zi inainte de preziva serba-
rilor, a adus poate cele mai multe anuntari. Ceas de
ceas, factorul postal aducea scrisorile si mai ales te-
legramele, multe cu raspuns platit, cari vestiau not
$i not oaspeti, din toate partite Romanimii.
Abia acum putea fi vorba de un tablou al oas-
petilor serbarilor, sub punctul de vedere al gazduirii
lor. Mai intaiu s'a facut asezarea celor cativa din
cei mai alesi ai neamului nostru, apoi a urmat distri-
buirea cvartirelor pentru ceilalti multi, mari gi mici,
oameni cari veniau cu familie on singuratici, tineri on
batrani, cu oarecari indreptatite pretentii la comoditate,
si altii, cari se puteau multami pi cu o perna umpluta
cu paie pi cu un asternut pe dusumeaua goals a cu-
tarui institut1).
') Nu va fi fara inleres sA se stie, ca aceastd distribuire pe hartie a
cvartirelor pentru oaspeti, precum 5i pregatirea a 4 indice alfabetice a
oaspetilor §i a cvartirelor destinate pentru ei, indice cari mane-zi aveau
sA facA celea mai bune servicii la sosirea in gloats a oaspetilor, in gara
dela KtilifillOszog aceast4 lucrare a reclamat dela 4 membri ai comi-

www.dacoromanica.ro
 45

Planul primirii si al gazduirii oaspetilor ce se

anuntaserA era lucrat acuma in toate amAnuntele sale.
Ii mai remanea comitetului de Incvartirare grija ace-
lora, cari nu daserA nici o veste despre venirea for la
serbAri. De acestia Inca au fost multi! Comitetul a
facut ce i-a stat in putintA si cu acestia, asa cat gla-
suri ridicate de nemultamire nu s'au prea auzit. Pu-
blicul a cumpAnit cu dreapta mAsurA ceea ce s'a pu-
tut lace fi s'a facut Intre imprejurArile date. CAci,
nici odatA, oras dela not nu a vazut o asa aglome-
ratie de lume romaneascA. $i de alts parte, nicairi sim-
temintele iubirii frAtesti nu s'au manifestat in chip asa
de evident, ca in toatA truda si in toata abnegatia
din aceste zile a publicului din Blaj stapanit de o
singurA datorintA: de a multAmi pe cat e cu putinta,
pe oaspetii serbArilor jubilare.
Gazetele noastre toate, incepand cu Romanui" si
Tribuna", 'Dana la Bobarnacii" lui Haralamb CA-
lamAr (vezi nr. 19 al acestei reviste) au remarcat cu
cea mai deplina laudA ospitalitatea Blajenilor. latA, de
pilda, ce scrie Foaia Poporului" din Sibiiu in raportul
ce it dA in vre-o 2 numeri, despre serbAri, in capitlul:
BlAjenii si oaspetii": (Nr. 34 din 3 Sept. n. 1911).
Si acum de incheere, and ne luam ziva buns dela
Blaj, sa nu uitam de datorinta oaspelui de a multaml
gazdei primitoare. Spuneau Latrani, cari au fost la zeci de
adunari ale Asociatiunii", ca atata caldura, atata jertfa de
timp, odihna si bani, cat au depus Blajenii, nu au gasit
nicairi. Si adevar graiau. Nu a fost casa romaneasca (si
cateva straine) in Blaj, care sa nu fi primit 5-10 20,
tetului de incvartirare, retr4i lute° sala de blblioteca, ca sA fie scutiti de
conturbArile celor curioA o munca de aproape 16 ceasuri, de Sambatti in
26/V111 dela 10 ore inzinte de pranz, pana la 2 ore dupa miezul noptii, in
zorii zilei de Dumineca, cu intreruperea reclamata de imbucarea catorva
felii de *unca i alte mezeluri aduse din apropiatul Consutu", In locul
mesei de amiazi i a celei de seara...

www.dacoromanica.ro
 - 46
chiar si 30 de oaspeti. Taranii nostri din comunele apro-
piate au primit cu drag multimea oaspetilor mai tineri si
Vara sotii, cari nu mai aveau loc In Blaj si prin scolile
cele multe si mari ale Blajului. Nu s'a mai intimplat nici
and, ca un doctor in sfanta teologie si profesor la facul-
tatea teologica din Blaj sa doarma Trite() odaie plina cu
dulapuri prafuite, pe un strajac gol, numai ca oaspetii
Sfintiei Sale sä aiba loc in locuinta sal... Blgjenii, in cele
4 zile ale serbarilor, odihnd nu au mai gasit, si totusi ii
vedeai respunzand zimbitor si cu cea mai mare prevenire
la sutele, la miile de intrebari ce mereu li-se puneau...a
Cel ce scrie aceste sire, crede ca nu este indiscret
cand cu oarecare indreptatire de oficialitate! la ceea
ce spune F. P." adauge ca insus acel care a lost suiletul
serbarilor dela Blaj, advocatul Maniu, in noptile ser-
barilor nu a avut alt adapost, decat biuroul societatii
Plugarul", pe strajacul gol, alaturia cu alti 4-5 cu-
noscuti Intr'o camera. Iar un alt fruntas al societatii
din Blaj, modest dascal al scohlor noastre, a gazduit
la sine, toata vremea serbarilor, nu mai putin de
39 persoane!
.. La o saptarnana dupa serbari, pe peronul garii
din Sibiiu, un venerabil domn de acolo, unul dintre
factorii cei mai de seams ai vietii noastre politice si
economice, deplin satisfacut de zilele petrecute la Blaj,
nu se putea Inca dumeri de indrazneala Biajenilor de
a priml la ei, Inteun sat", Astra jubilara. Cifrele si
amanuntele de mai sus dau tuturor lamurirea cuvenita!
*
* *

sosirea jIi2-eatu
i prin._

In noaptea de Sambata spre Dumineca, mai putea

fi oarecare vorba de somn tihnit. Coristii incheiara
proba generals ", repetitia din urma a pieselor mu-
zicale, catra miezul noptii, lumina electrica din curtea

www.dacoromanica.ro
 47

gimnaziului se stinse, publicul grabi spre casa, ca sa

se dea odihnei, atat de necesare, si pavilionul remase
pustiu. Singur pasii gornicilor mitropoliei si ai fondu-
rilor, organizati In serviciu de paza sj siguranta, pe
toed durata serbarilor, mai resunau prin curtea si pe
coridoarele gimnaziului, unde era adunat de data asta
aproape tot, ce Blajul voia sa prezenteze lumii romanesti.
De odata cu zorile zilei insa, reveni vieata sj
miscarea. Meseriasi intarziati I i aduceau si ei, la ex-
pozitia lor, marfa on obiectul destoiniciei, ce voiau sa
o arete lumii romanesti, mai era cate ceva de oran-
duit sj prin celelalte expozitii, trebuia o maturare ge-
nerals, stergerea prafului, etc. pentru ca oaspetii, a
caror cea mai mare parte avea sa soseasca astazi, sa
gaseasca toate gata.
Cu trenurile din zori 'Inca sosisera cativa, si intre
acestia erau si artistii din tare: Dna A. Romanescu,
Dl P. Liciu sj sotii Barsanu, cari veneau sa ne arete arta
lor, arta romaneasca a Teatrului national din Bucuresti1).
Trenurile ce sosesc la Blaj, intre orele 9 si 10
Inainte de aniiazi, adusera si ele un numar frumos de
oaspeti, tot asa sj trenurile dela amiazi. Primirea la
gars s'a desfasurat destul de neted. Pentru serviciul
de hamali erau angajati, pe langa cei ai cailor ferate
ungare, Inca vre-o 10 flacai de ai nostri, iar pentru
transportarea oaspetilor si a bagajelor erau la dispo-
zitie trasurile de piata sj foarte multe echipagii private2).
') Printr'o regretabila imprejurare, telegrama ce aviza sosirea lor
s'a primit la Blaj abia dimineata la orele 9, asa ca nu s'au putut lua dis-
pozitii pentru intimpinarea si primirea cuvenitd.
1) Inter) vreme, comitetul serbarilor urzise pertractari si cu birjari
din Alba-lulia, dar apoi din anumite pricini s'a renulat la planul de a-i
aduce is Blaj, pe timpul serbarilor. Cu astfel de ocazii de aglomeratie,
oaspetii mai ales cei mai nerabeitori sunt expusi de multeori si la ju-
poieri din partea birjarilor. Intr'un caz de acest fel, ajuns la cunostiinta
comiteturui de primire, acest comitet a aranjat o boicotare instantanee a
respectivului birjar 1

www.dacoromanica.ro
 - 48 -
In jurul unei mese, cati-va domni din comitetul de
incvartirare, cu ajutorul indicelor alfabetice, spuneau
fiecarui oaspe cvartirul destinat.
Peste zi, sosira apoi multi, foarte multi oaspeti cu
trasurile, cei din jurul si apropierea Blajului, si multi
cu automobile, mai ales din Romania...
Sosirea Arhireilor ai a comitetelor centrale.
Cu trenurile de seara avea apoi sa soseasca partea
cea mai mare si mai aleasa a oaspetilor dela serbari:
Arhiereii si comitetele centrale, al Astrei" si al fon-
dului pentru teatru. Episcopul dela Lugoj, Dr. V. Hossu
sosl cu automobilul, la olalta cu fratii Mocsonyi.
Pe la orele 5 d. a. lumea si oaspetii sositi deja
incepura a se trage spre gars. Peronul garii, precum
si spatul destul de larg din dosul ei, in scurta vreme
se umplu asa, cat abia de mai puteai razbl prin mul-
timea, curioasa sa vada sosirea §i primirea Arhiereilor
si a comitetelor. Amandoua acceleratele, cel de
catra Arad si cel dela Predeal, sosira cu intarziere,
intesate cu oaspetii serbarilor..
Trenul dela Arad aducea pe PP. SS. Lor episcopul
Papp (Arad) si Cristea (Caransebes). Cine ar putea
descrie oare toata insufletirea multimii, ovatiile facute
celor cari veniau sa dovedeasca cu fiinta for de fats, ca
atunci cand este vorba de cultura neamului trebuie sa
dispard deosebiri si veleitAti confesionale.
Canonicul Dr. I. Marcu, prezidentul comisiunii de
incvartirare rosti primul salut oficial al Blajului, cAtra
oaspetii prealnalti.
Veacuri_de-a randul zice dansul, intre altele unica
razA de lumina si de mangaiere pentru poporul romanesc
a fost biserica, in fruntecu:arhiereii sAi. Servitorii alta-
rului si azi propagA lumina si cultura prin biserica si

www.dacoromanica.ro
 44

koala in masele largi ale popofului nostru. We simtini

nespus de mandri si fericiti, cand constatam a cei mai
caldurosi si mai puternici sprijinitori ai tuturor institu-
tiunilor hodStre culturale sunt arhiereii nostri. Dragostea
poporului, dovedita cu toata ocaziunea, i-a adus si la
aceasta sarbAtorire a progresului si a culturii specifice
romanesti, a carei temeiu s'a pus de un secol si jumAtate
la Blaj. Multamim si cu acest prilej arhiereilor pentru jert-
fele aduse in interesul culturii poporului si ca au binevoit
a Malta solemnitatea serbarilor prin a for prezenta. Drept
tribut de recunostinta le aducem alipirea reverentiala a miilor
de Romani si inima sincera si deschisk cu care ii primesc
blAjenii, Impreuna cu iubitii for oaspeti de pretutindeni,
zicandu-le: Bine ati venit!"
La cuvantul de salutare al Dlui Dr. Marcu, ras-
punde episcopul Aradului, P. S. Ign. I. Pap.
Noi arhiereii, zice, suntem constii de sfanta legatura,
ce o avem:cu poporul. Ne-am dat seama de Insemnatatea,
ce o are cultura pentru poporul nostru si am urmat Invi-
aril, de a participa la serbari, ca sa aducem omagii cul-
turii nationale. Am venit sa ne facem datorinta fata de
memoria acelor barbati, cari au intemeiat si sustinut
Asociatiunea".
... Desl vor fi intre not divergente, una suntem in limbd
si in cultura, una in cugete si in sentimente,
Ca doi brazi intr'o tulpina
Ca doi ochi intr'o luminA..."
Ovatii grandioase acoper cuvintele arhiereului. $ir
lung de trAsuri cu oaspeti pleaca spre ora§, iar pu-
blicul se resfira, ca sä se intruneasca de nou, in cu-
rand, la sosirea P. S. Mitropolitului Metianu i
I.
a comitetelor »Asociariuniig si DFondului de
teatruo.
Pe la orele 7, aceea§ indesuiala in gars. Sose§te
trenul dela PredealCop§a, cu Excel. Sa mitropolitul
Metianu, cu viceprezidentul Asociatiunii" dl Andreiu
Barseanu §i cu comitetele. Urale nesfar§ite izbucnesc
4

www.dacoromanica.ro
 50
la intrarea in gars a trenului si la aparitia Excel. Sale
$i a oaspetilor sositi.
Canonicul Dr. Isidor Marcu este lards eel ce sa-
luta si bineVenteaza cu toata caldura pe I. P. S. Exc.
Sa mitropolitul loan Metianu si pe m2mbrii comite-
telor centrale.
Oratorul releveazd ca participarea la aceste serbdri a
Excel. Sale, capul luminat al unei biserici, care propagd
culturd in mijlocul poporului roman, ne este preste mdsurd
pretioasd; ea dovedeste, ca fiind vorbd de luminarea si
fericirea poporului nostru, dispare dintre not once diver-
gentd de vederi, de pczitie si clasd sociald. Grupati in
jurul comitetelor centrale ale reuniunilor noastre culturale,
not toll ne Incalzim de aceleasi sentimente pentru pros-
perarea poporului, avem aceleasi nazuinte, nutrim aceleasi
aspiratiuni, ne calduzim de acelas ideal, de a Malta po-
porul nostru prin cultura adevaratd...
Cea mai veche societate culturall a tuturor Romani lor
de dincoace isi serbeazd acuma, intre auspicii de cele mai
bune, iubileul de 50 ani. Tot asemenea si Societatea
sord, pentru fond de teatru romanesc ambele ne-au
fAcut marea onoare de a-si tines adundrile generale din
acest an in modestul nostru orasel. si credem ca de ale-
gerea si distinctia aceasta Blajul vrednic este. Doar aici
a rasdrit soarele redesteptdrii noastre ca Romani; aici s'a
pus temeiul unei culturi romanesti sistematice, si constiente;
razele soarelui rdsdrit la Blaj, acum mai bine de 150 ani,
au strabdtut si dincolo de hotarele patriei noastre si au
desteptat la vieata culturard si nationald intreg pdmantul
locuit de Romani. Blajul a avut cele dintai scoli de cul-
turd romaneascd, asa si Asociatiunea" e cea dintaiu reu-
niune culturald, a cdrei activitate binefacdtoare se intinde
asupra tuturor Romanilor din regatul Ungariei. Se cuvenia
deci ca jubileul de 50 ani al Astrei sd se serbeze la Blajul
care a prAznuit deja. trei jubilee culturale semi-centenare...
Momentul istoric al adundrii din ast an a Astrei", inte-
resul fats cu activitatea celor cloud reuniuni culturale ale
noastre, unite cu sentimentul de pietate MIA de trecutul

www.dacoromanica.ro
 51

precum"§i indemnul de a cunoaste Blajul de azi cu toate

institutiunile sale, toate acestea vor fi contribuit ca la
serbArile noastre culturale sd alerge zeci de m de Ro-
mani din patrie si de preste hotare.
Importanta acestor serbari creste prin prezenta Exce-
Ientiei Voastre si a celorlalti ilustri arhierei ai bisericelor
noastre, si miile de credinciosi tresaltd de bucurie, 0z-dud
ca nici vrista inaintatd, nici grelele si numaroasele ocu-
patiuni nu V'au putut Impiedeca de a ILIA parte la aceste
serbdri.
Pilda I. P. Sf. Voastre, precum si a celorlalti arhierei
ai nostri, nu va Intarzia sa -si arete efectele: poporul no-
stru se va Insufleti si mai mult pentru cele cloud institutii
de'culturd, puse astazi sub o povdtuire asa de cuminte si
deconstientd.
Oferindu-va iubirea, alipirea si Increderea inimelor
noastre, va zicem, I. P. Sfintite, onorati Dornni din comi-
tetele' centrale, precum si tuturor celor sositi, din adancul
sufletului nostru: Bine ati venit!
Raspunde cu glasu-i puternic, voinicul cu vene-
rabilele plete albe, Excel. Sa mitrop. loan Metianu:
Desi Inaintat in etate, n'a pregetat sa vie la serbdri,
stiind insemndtatea lor. A venit sa ridice rugaciuni catra
Dumnezeu pentru binele si fericirea poporului, care e si a
patriei. Multumeste pentru primirea calduroasa in acest
centru cultural, care e al nostru at tuturor. Considers ma-
nifestatiile de dragoste ca un eflux at iubirii pentru bise-
rica, clerul si poporul, ce-I pastoreste, cere aceasta si pe
viitor, asigurand aceeas iubire din partea credincio-
silor sdi...
'Pe langa nAzuinta noastrd se recere si ajutorul lui
Dumnezeu, care sa-si reverse binecuvantarea sa preste Aso-
ciatiune" si toate lucrdrile ei...
Stele le boltei cere0 clipiau in inserarea zilei,
vazduhul -,:tremura de glasul clopotelor catedralei, lu-
mini ardeau in ferestrile caselor, iar lumea de pe strade
aclamand i§i descoperia capetele.
4*

www.dacoromanica.ro
 g2

Ada s'a facut primirea Arhiereilor $i a comitetelor

celor doua societAti. A§a a tinut Blajul sA primeascA
pe cei ce veniau in numele culturii romanesti 1).
Seara la orele 9, trenul dela Cluj a adus si pe
episcopul Dr. D. Radu dela Oradea mare, fost elev al
colilor din Blaj.
Canonicului Dr. Marcu ii reveni onoarea de a-I sa
luta. Glasul clopotelor se porni de non, vestind preste
vai §i dealuri, bucuria Blaju lui, ca vede intre zidurile
sale, gAzduiti In re§edinta Mitropolitului dela Blaj, pe
toti arhiereii bisericelor romanesti.
A cloud zi, Luni dimineata, sosl $i comitele suprem
(prefectul = fiwanul) Albei de jos, DI Szasz Jozsef, in-
sotit de mai multi slujb4 ai comitatului, ca sA repre-
zinte guvernul terii ungure§ti. Canonicul Marcu it primi
§i saluta in calitate oficiala.
Seara de curio tinta.
Dupa obiceiul vechiu al adunarilor Astrei", se
luase in programul serbarilor si acest punct, ce avea
sa se desfaware in salele hotelului Univers". Decat,
sA fi fost de 3 on asa de mare Universal ", pentru
ca sa poata primi lumea serii de cunostinta. Domni
§i dame, cati indipura, petrecura cu veselie §i buna
dispozitie, 'Ana tarziu. Taraful de lautari a lui Ghiut
Inveselete inimile cu dragi arii romane§ti.
Se tine §i un toast-discurs. 11 tine badea" George
Pop de BaseVi.
Saluta pe oaspeti si arata celor sceptici si neincre-
zatori In puterile poporului roman, ca a fost mai rAu
odinioarA, cand se vorbia si In casele fruntasilor nostri
1) Desmintind si de asta datA faima rea pe care indivizi anumiti
tineau sA o lateasca cu multa bunavointA pretutindeni, mai ales prin
Romania..."

www.dacoromanica.ro
 Now

1-
A

.,.i,

Ep. I. Pap (Arad Ep. Dr. Radu (Orade)

Metrop. MIHALY' (Blaj) Metrop. METIANU (Sibiiu)
Ep. Dr. Cristea (Caransebes) Ep. Dr. Hossu (Lugoj).
www.dacoromanica.ro
 54 -
ungureste. Azi limba si cultura rotnana isi reia locul pre-
tutindeni. SA fim deci tari in credinta, dar sA si lucram, sa
ne facem datorintele fatd de neam. Atunci sä nu ne te-
mem de nimic.
In aceeas vreme, si afara de program, cei ce nu
incap la Univers" se aduna in curtea liceului si umplu
pavilionul serbarilor. Voia bung domneste si ad In
mesele intinse, cunoscuti vechi se Intalnesc, cunostinte
none se leaga, si abia tarziu se potoleste sgomotul,
amestecul de voci si zingAnitul de pahare.
Tot asa e in curtea seminarului, unde de ase-
menea e improvizat un mare cort pentru adapostirea
celor flamanzi si setosi, pe toata durata serbarilor.

www.dacoromanica.ro
 Iv.

Ziva prima.

www.dacoromanica.ro
 o
N{NI
'N114
Dimineata.

La primele raze de lumina, ce se ivesc la fe-

reasta zilei de 28 August, ne apropiam cu fried de
perdea. Oare ce vreine e? §i cand vedem cerul noros
dar nu de ploaie, si simtim cum racoarea de dupa
ploita de asta noapte a stamparat n'aduful zilei de ieri,
fata noastra se insenineaza. Dumnezeu este milostiv
serbarilor noastre culturale. Nimica nu Impiedeca
acum ca acelea sa-si is desfasurarea for in toata
grandiositatea si maretia. Caci simtim cu totii, 'Ca ma-
rete, cum n'au mai fost, au sä fie aceste serbari eul-
turale, la cari s'au adunat din toate unghiurile Oman-
tului locuit de Romani, dela plugar si Vaud la vladica,
tot ce are in piept o inima romaneasca, care bate
cu caldura pentru progresul si inaltarea neamului salt
De abia se revarsa de ziud si strazile Blajului
incep a se impopula. Figuri straine si cunoscute apar
in portile caselor, salutari si prezentari reciproce, strin-
geri de mand... Fete le se insenineaza si mai mult,
cand and numele celor pe cari ii intalnesc sj tara de
unde au plecat. Straini suntem, dar frati suntem. Es
gibt das Herz, das Blut sich Nu erkennen....
La 6 dimineata e aproape tot publicul in picioare.
Ce-mi vazura ochii uimiti 1), in dimineata zilei de
15 August 1910, nu voiu vita, cat voiu avea zile. Abia
acum intelegeam tot adevarul paginilor istoricului Papiu
tY Darn acs cuvantul Dlui loan Scurtu care a descris Serbarile cul
turale dela 13Iaj", pentru Calendarul Minervei" pe 1912.

www.dacoromanica.ro
 - 60 -
Ilarian despre adunarea de pe Campul Libertatii".. si
despre Blajul anului 1848, Maiu 3.
In plata din fata Catedralei, pe ulitile si ulicioa-
rele oraselului, preste marginile lui, pans in satele in-
vecinate, curgeau, valuri-valuri, miile de oameni. Hai-
nele negre ale preotilor Si carturarilor se perdeau in
pitorescul porturilor taranesti, vargate, pe fondul alb,
In cele mai vii colori.
Era o dimineata binecuvantata de Dumnezeu. Intre
cerul albastru si pamantul Inflorit de porturile roma-
nesti, razele soarelui aruncau o ploaie de aur.
La sf. Liturghie.
Clopotele Catedralei trimiteau departe chemarea
for voioasa, cand rasarira, dinspre Curtea Mitropolitand,
mantiile impurpurate ale mitropolitilor si episcopilor.
In pasi domoli, mitropolitul Metianu si episcopii celor
cloud biserici, incunjurati de floarea clerului, isi fac
drum printre zidurile vii de credinciosi, cu dreapta
binecuvantand multimea. Din clip in clips se intetesc
uralele. E un moment istoric: Arhiereii infratiti se arata
norodului umar la umar, ca in zilele neuitate ale des-
teptarii neamului!"
Putin in Irma, la orele 73/4, mitropolitul Mihalyi
soseste lute° trasura cu patru cai. Viforul uralelor
I

zgudue vazduhul.
La poarta Catedralei, in odajdii de mare sarba-
toare, tot clerul superior at Blajului Intimpina pe Pa-
stor, care imbraca mantaua arhiereasca, si antra in
biserica.
In lAuntru corul cants lata preotul mare"...
Excelenta Sa isi pleaca capul in fata altarului, buzele-i
rostesc rugaciuni fierbinti catra. Atotputernicul, publicul
cuprins de adanca evlavie cautA cu sufletul cdtra sfe-

www.dacoromanica.ro
 I ,..7,_,....4-,r,. ,! :
a
1
I

I
-3^ ---7-7---7-
..,. w-
f la en _NI
_111 . 1

I
,..........,,.
J

, L.
P' w
N;
'ON ?A ,
1111.
-

%1 I
V

'
. I

1 ri*

c,
Inainte de sfanta liturghie.

www.dacoromanica.ro
 - GO

rele albastre, de unde pogoara tot binele si toata

binecuvantarea. Se incepe serviciul divin. Pontifica
Excelenta Sa dl mitropolit, asistat de domnii canonici:
loan M. Moldovanu prepozit, losif Hossu, Gavrila Pop,
Alexandru Uilacan, Dr. Victor Szmigelski, Gheorghe
Muntean, Dr. Vasilie Suciu si Dr. Ambrosiu Chetan
director gimnazial; diaconi sunt dnii: Iacob Popa se-
cretar mitropolitan si Iuniu Brut Micu protonotar ar-
hidiecezan.
Cred ca nu s'a mai pomenit in Ardeal 9 o slujba
mai grandioasa a bisericii romanesti. Catedrala irfalta,
vasta, plina de lumina, e numai norod ales. In dreapta
scaunului mitropolitan stau prelatii, in stanga oaspetii
distinsi din Romania si membrii comitetelor Asocia-
tiunii", Societatii de teatru" si partidului national.
Cu o pompa neinchipuita, inteo atmosfera de pace
si dragoste crestineasca, se savarseste slujba" dupa
toata randuiala ritului grecesc rasaritean. Publictil e om
langa om, pana in altar, si mai ales straini, cei veniti
din departari, pe cand ai nostri se multamesc sä as-
culte de afara prestatiunile fermecatoare de inima ale
minunatului cor al maiestrului Muresianu. Ca compo-
zitie muzicala relevam mai ales bucatile: Ilieruvicul
§i Priceasna Ochiul inimii mele", in 12 voci (cor
de copii, mixt, si corul barbatesc al teologilor).
Dupa cetirea Evangeliei, apare pe amvon figura
aristocratica a Mitropolitului Mihalyi si glasul sau duios
rosteste predica zilei mari, intru proslavirea Maicei
Preacurate si pentru mantuirea neamului romanesc.
Ne-am adunat crestinilor, si rugam -pe Maica Domnului
cea vie si dup'a moarte, ca sa ajute mostenirei ei; si
precum Dansa intru nastere si-a pazit fecioria, asa si
intru adormirea ei, sa nu paraseasca" biserica si poporul
1)_Scrie tot DI Scurto.

www.dacoromanica.ro
 - 6i -
romanese, care cu credinta marturiseste, ca boffin este
lisus Hristos, Mtn' marirea lui Dumnezeu Tatal.
Pe aceasta mijlocitoare a noastra duioasa catra Duni-
nezeu, cu lacrimi in ochi sa o rugarn, ca sa aline sunetul
valurilor acestei vieti si sa domoleasca tulburarea nea-
murilor. Dansa pe Fiul sau si Domnul Nostril, cu Indraz-
neala de mama cuprinzandu-I, i va indupleca sa cerceteze
pamantul stramosilor, gatindu-ne noua celor de acum grau
de hrana udand brazdele lui, samanand gliile lui, cu pu-
voiul va misca pe el si fructul lui iI va binecuvanta... cu
bucurie se vor incinge dealurile, imbraca-se-vor pasunele
cu of si vaile se vor acoperl cu grail"...
Si se va Imbraca poporul credincios cu bunacuviinta,
si cu taria cea de sus, ca cu indrazneala lui Navuthe Israil-
teanul sa poata raspunde lacomiei lui Achab celui de acum:
fereasca-ma Dumnezeul meu, sa dau eu nzom'a parintilor
mei tie.
Si fericit va fi poporul caruia Dumnezeul lui Iacob
este ajutorul lui, nadejdea lui spre Dumnezeul spre
cel ce pazeste adevarul in veac, spre cel ce face ju-
decata celor napastuiti, spre cel ce da hrana celor fla-
manzi... Domnul ridica pe cei surpati, Domnul iubeste
pe cei drepti Pe saracul si pe vadtiva va primi si calea
pacatosilor va pierde. Imparati-va Domnul in veac, Dum-
nezeul tau Sloane in neam si in neam.
Dam la anexe, in Intregime, aceasta cuvantare,
plina de aluzii ocazionale, tinuta in graiul scripturilor
vechi.
Sedinta prima a Astrei".
Tot in cuprinsul Catedralei, Indata dupa savar-
sirea slujbei, s'a tinut adunarea generals jubilara a
Astrei". In fata altarului se pun mese: in frunte se
asaza viceprezidentul Andreiu Barseanu, de doua parti
mitropolitii Mihalyi i Metianu, apoi ceialalti arhierei,
membrii comitetului central si secretarii Goga si Tas-
lauanu. Duhul ceremoniilor religioase plutea Inca

www.dacoromanica.ro
 - 62 -
deasupra multimii §i boltile bisericii se cutremurau de
ovatiile facute arhiereilor si comitetului central.
Jurnali§tii sunt reprezentati prin dnii: Scurtu Mi-
nerva", Belloescu Universul", Vernescu AdevArul",
Goldis Romanul", Montani Tribuna", Bran We Dra-
pelul", Victor Branite Gazeta Transilvaniei", racAtan
Telegraful Roman", Steed Viena Temps", Schieszl
Ellenzek", Bian Grossosterreich", Row Unirea",
Ciato Revista politica", Turi Bela Alkotmany", Ma-
nolescu-Mladin Neamul romanesc", Dr. Pongratz
Ujsag" (Cluj), Seb. Bornemisa Libertatea", Boca
Revista preotilor", Filipescu Vieata agricola", Bogdan
Gazeta de Duminece.
La biroul comitetului central se aseaza si prefectul
dela Aiud, Szasz, reprezentantul pi guvernului tarii.
E un bArbat inalt, blajin; vorbe§te perfect romane§te
si asculta cu luare aminte, ba chiar cu unele aprobAri
din cap, discursul clasic al dlui Andreiu Barseanu,
viceprezidentul Astrei". Acest discurs, redactat in cea
mai curata forma literarA, pe un graiu romanesc foarte
ingrijit, a fost rostit cu o vervA clasica demna de so-
lerrinitatea momentului istoric, §i la dorinta insistentA
a publicului, de pe amvonul evangeliei, pentru ca ora-
torul sa poata fi vazut §i auzit de toti. In fiecare cu-
vant vibra sufletul oratorului, stApanitor preste inimile
tuturora.
Dupa o reprivire asupra intemeierii Asociatiunii",
Dl Barseanu face pe scurt istoricul adunarilor gene-
rale de pe vremuri, pand la cea din urmA, invrednicind
de cuvinte dalde frumoasa munca a celui din urmA
prqedinte, a reposatului losif §terca Siulutiu de CAr-
pini§, precizand la urea programul si problemele vii-
toarei activitali a Astrei".

www.dacoromanica.ro
 68

Cum statea in picioare pe amvon 1), cu fata spre

altar si arhierei, razele de soare cari strabAteau prin
ferestrile catedralei, luminau frumos fruntea si de alt-
cum luminata a acestui intelept bArbat al neamului
nostru, iar lumea asculta cu o rara evlavie vorbele
sale dulci $i intelepte, intocmai cum o alts lume ro-
maneasca asculta, la alts ocaziune indepartata, vorbele
altui intelept, rostite tot in catedrala Blajului.
Si precum inteleptul de atunci 2) terminat
vorbirea lungs cu apelul adresat inteligintii rornane,
sci nu se depdrteze de popor, »tineti cu po-
porul totiq,. asa si cuvantarea Dlui Barseanu s'a
terminat cu indemnarea, de a-si indrepta privirile, toti
Si totdeuna, sere poporul dela sate, cad el este faria
si vieata noasted !"
Ne vom Indrepta, cu dragoste, privirile la poporul no-
stru dela tara a zis viceprezidentul Barseanu, catra ca-
petul discUrsului sau, si aplausele publicului au aprobat cu
frenezie aceste vorbe care formeaza puterea neamului
nostru si care s'a aratat, si pans acum, ca un pamant pri-
mitor si roditor, cautand sa-1 luminam cu toate mijloacele
culturii moderne, sa-i desvoltarn increderea In puterile
proprii si astfel sa facem dinteinsul un popor constiu si
tot mai folositor sie-si si tariff, pe care. o iubeste cu atata
caldura.
La aceasta !mina, ce ne asteapta de aici inainte,
chiem toate elementele luminate ale neamului nostru din
patrie, fara deosebire de sex si de etate. SA* ne Inrolam
cu totii, cu inima curata si cu suflet plin de insufletire,
sub steagul acestei insotiri, care poarta deviza: Inaintarea
literaturii romane si cultura poporului roman"; sä cautam
a ne face fiecare partea din aceea ce suntem datori nea-

tl Din raportul despre serbari at Telegrafului Roman" dela Sibiiu,

Nr. 86-87 din 1911.
2) S. Barnutiu, la 1848 profesor in Blaj, la a carui celebrA cuvAntare
se face aluzie.

www.dacoromanica.ro
 64

mului, din sinul caruia am iesit; sa utmanl cu credinta

exemplul fericitilor nostri inaintasi, si atunci putem privl
fara teams in viitor!

Si acum, sub scutul Celui PreaInalt, in al carui sfintit

tans ne aflam si care a venit de atatea on in vremuri
grele in *fond mosilor si stramosilor nostri, sa trecem
Intr'a doua juniatate de veac a insotirii noastre.
Cu binecuvantarea Ina It Prea Sfintitilor si Prea Sfin-
titilor Arhierei, cari au binevoit a onora cu prezenta for in-
trunirea noastra, declar adunarea generals jubilara deschisd!
Verva sugestiva cu care a fost rostit acest discurs
magistral, Inca va remanea neuitata celor cari au avut
fericirea de a-I auzi. Aplauzele insufletirii nu mai voiau
sa inceteze.
Amandoi metropolitii au tinut sa iee si ei cuvantul.
S'a ridicat mai intaiu I. P. S. iletropolitul .1Viihdlyi.
Premitand, ca acum e prea fericit a fi a treia ors la
adunarea generalA a Asociatiunii" intaia oars la
1867, ca notar al adunarii pune in lumina legatu-
rile stravechi dintre biserica si cultura romaneasca,
legAturi cari trebuie sa se pAstreze pentru toate tim-
purile. Adevarata vatra, la care trebuie sa tina si sa
caute adapost Asociatiunea" este biserica. Bise-
rica a primit dela Mantuitorul mandatul: mergand in-
vatati toate popoarele... $i pans cand o societate
cultural5 sta Inca In legatura de flied cu biserica, ii
aduce foloase mari prin cultivarea limbii, prin res-
pandirea culturii. Asociatiunea" aduce de fapt roa-
dele acestea. Si acum incheie Prealuminatul PA-
rinte, propun,
ca din aceasta adunare, din aceasta sedinta fe-
stiva, la care ne-am adunat asa Intr'un gand,
intr'o inima, condusi de mari sentimente si en-
tuziasm, propun, ca sa trimitem Maiestatii Sale,

www.dacoromanica.ro
 re'

gloriosului nostru Monarh Francisc Iosif I. onia-

giile noastre de reCunOscatori fii si supusi. Avem
credinta tare, ca Maiestatea Sa va priml cu bu-
curie omagiile noastre, ca lath cat de copioasa
s'a aratat gratia Atotputernicului Dumnezeu, ca
dat a fost, ca Maiestatea Sa, care a Int:al-it sta-
tutele acestei societati culturale, inainte cu 50 ani,
sa alba bucurie a vedea, c5 cel mai credincios
popor al ski serbeaza semicentenarul acestei act
prealnalt, de cea mai mare Insemnatate pentru noi
§i viitorul nostru.
Presedintele multameste Excelentiei Sale pentru
cuvintele rostite, adunarea hotarind cu insufletire tri-
miterea telegramei.
S'a ridicat apoi Excelenta Sa dl Mitropolit
Illetianu si fa'cand o reprivire asupra diferitelor in-
demnuri, ce au calauzit pe frunta0 poporului si ai bi-
sericii noastre, ca sä infiinteze Asociatiunea", acest
focular de cultura nationala, talmace§te astfel senti-
mentele arhiereilor §i ale poporului intreg:
Am venit si eu, impreund cu Preasfintitii domni Epis-
copi, la aceste serbari culturale si nationale, si pentru ca
sA vazA si sa Inteleaga toti ai nostri, din apropiere si de-
pArtare, si mai ales cei ce nu apreciazA dupA merit va-
loarea Asociatiunii" si nu o sprijinesc dupa putintA, cA
deli noi, Romanii din acest stat, suntem impartiti fn cloud
confesiuni, fund inset noi toti de aceea$ origine, de aceea$
vita $i de aceea$ limba stramogascd, toll avem $i aceea$
sfanta datoring de a Neal impreund la cultura si Main-
tarea poporului nostril, pentru a-i asigura si lui, si notiA,
un viitor tot mai bun si mai ferice, precum fac aceasta si
alti compatrioti ai nostri, impArtiti in mai multe confesiuni,
pentru inaintarea si cultura proprie.
In fine am venit si noi aici, domnilor, si peiltru ca,
precum au binecuvantat intemeerea acestei Asociatiuni"
fericitii nostri mitropoliti de pie memorie, Saguna si Su-
5

www.dacoromanica.ro
 66

Tutu, inainte cu 50 de ani, si ptecum a hinecuvAntai-o

astazi, in sfanta biserica, si Excelenta Sa domnul Dr. Victor
Mihdlyi de Apsa, Inaltpreasfintitul Mitropolit al Romani lor
gr.-cat. din Ungaria si Transilvania, tot asemenea sa o
binecuvintez si eu, ca Metropolit al Romani lor gr.-or. din
Ungaria si Transilvania, si sa rog si eu pe bunul Dum-
nezeu, ca aceea ce binecuvantam noi, ambii Mitropoliti
romani, cu manile noastre debile, sa binecuvinte si El cu
sfanta sa dreaptd, fAcand, ca scumpa noastra Asociatiune"
sa fie un izvor nesecat de cultura relizioasa-moralci si na-
tionald, in folosul iubilului nostru neam si al iubitei noa-
stre patrii, acum si in toti vecii.
Cuvintele acestea starnira un adevarat vifor de
entuziasm. Se cutremurau boltile Catedralei de aplau-
zele multimii. SalutA in urmA I. P. Sfintitul Metianu pe
Ilustritatea Sa parintele prepozit Moldovanu, singurul
prezident de odinioara al Astrei" in vieata, care a
fost de fata §i la intemeierea acestei institutii culturale.
Emotionat respunde venerabilul prepozit I. M.
Moldovanu, care bineventeaza in numele Blajenilor
pe oaspetii intruniti §i face, ca martor ocular, istoricul
intamplarilor celor mai insemnate din vieata Aso-
ciatiunii". E fericit sa poata constata, CA Asociatiunea"
a ajuns la rezultate multamitoare. Dovada, CA la intaia
adunare a Asociatiunii" au fost de fata 130 de per-
soane, iar astazi Blajul nu e in stare sä cuprindA nu-
marul acelora. cari au venit sa se In Ore sub steagul ei.
Cumcd Romanii, and e vorbd de aceasta institutiune
culturald, stiu aprecia dupd merit interesele ei, ne adeve-
reste m; i presus de toate chiar adunarea prezenta, la
care cu deosebitA mangaiere sufleteascd si sperAri Incu-
rajatoard pentru viitor, salutam pe toti maritii arhierei ai
celor cloud biserici ale noastre. Exemplul dat de dansii
va servl de facia animdtoare, luminAnd cArArile credin-
ciosilor si aratandu-le, pe uncle si cum stint datori a pur-
cede fatA de aceasta institutiune culturala. Ei si-au cdstigat

www.dacoromanica.ro
 67 -
titli de drept la multdmita si recunostinta, nu numai A
noastrA, celor ce suntem de fatd, dar a toata suflaNa ro-
mans". Cere apoi iertare, dacd Bldjenii nu pot sa mul-
tdmeascd pe oaspeti, in toate privintele: Nu ne faceti
imputdri ca ne-am incumetat a Trivita adunarea aceasta
intr'un loc asa de mic. Nu am fAcut-o din incredintare in
puterile noastre, cari be stiam a fi atat de slabe, ci pentru
ca sA ne plecdm dorintei de a se tined aceste serbAri cul-
turale in local, care este cel mai vechiu cuib al destep-
tdrii noastre nationale. Nu cdutati dar la putina comodi-
tate, ce va putem imbia, ci mai vartos apretiati simte-
mintele noastre de iubire frAteascd, cu care va imbrdtisAm.
Presedintele multameste si acestui orator pentru
vorbele rostite si (IA apoi cL:vantul Dlui Vasile
care saluta adunarea jubilara, in numele celeialalte
societati: a fondului pentru teatru romanesc.
Atat de mare este ziva aceasta, atat de sfanta
si plina de adanc inteles, incat par'ca simtim cu
totii, ca nu se afla cuvinte indestul de potrivite,
cari sä exprime tot ceeace simtim, tot ceeace
gandim in zilele acestea marete dela Blaj. Si daca
s'ar afla vre-un maiestru al graiului romanesc, care
sa alba in sufletul sau rostirea congruenta a sim-
tirilor noastre de azi, cine stie dacd ea totus ar
putea sa fie rostita?
Eu unul simtesc, c salutand adunarea aceasta
in numele societatii pentru crearea unui fond de
teatru national roman, nu am in cuvenita masura
darul -cuvantului, ca sä" pot spune tot ce simt si
ce gandesc in clipele acestea ale triumfului no-
stru cultural".
Cetitorul va gasi la anexe, in intregime, toate
acestea vorbiri, din cari $i posteritatea va putea in-
telege rostul si importanta acestei adunari jubilare.
*
5*

www.dacoromanica.ro
 a
Se intra acum in ordinea de Ni. Delegatii des-
partamintelor sunt rugati sä se anunte la birou. Ra-
porlul general al comitetului central cAtrA adunarea
generalA se considers ca cetit, fiind tiparit in volumi-
nosul numar jubilar al Transilvaniei".
Se aleg apoi, la propunerea Pdr. Dr. E. Dclianu,
protopopul dela Cluj, urmatoarele comisiuni:
a) Pentru cenzurarea raportului gerv!.ral: Teodor Mihail,
Dr. Elie DAianu, Dr. losif Blaga, Gavril Tripon, Dr. Val. Bra-
niste, Dr. Sextil Puscariu, Dr. luliu Maniu, V. Stefanica, Lazar
Triteanu, Dr. losif Popovici, Dr. C. Diaconovich.
b) Pentru cenzurarea socotelilor cassei: Dr. N. Oncu, Co-
riolan Pap, Dr. Nic. Vecerdea, loan LApedatu, Dr. Vasile Suciu,
Vasile Osvada.
c) Pentru inscrierea de membri noi: luniu Br. Hodosi'i,
Dr. Daniil Szabo, Stefan Rosianu, Dr. Izidor Pop, Dr. Victor
Onisor, Dr. Romul Boils, loan Fodor.
Dl Taslauanu, secretarul Asociatiunii" cete0e apoi
propunerile, ce au intrat la biroul Asociatiunii" §i
anume:
a) DI Silvestru Moldovan, directorul Gazetei Transilv."
propune, ca din prilejul adunArii generale dela Blaj sa i-se
trimitA dlui Vasile Stroiescu, o adresa de salutare, iscalitA de
intreg publicul, care participA la serbarile iubilare.
b) DI Aurel Muntean, preot In Sebesul mare (desp. Hida-
fluedin) propune, ca adunarea generalA sA hotArascA infiintarea
unei tipografii proprii, impreunata cu librarie, cu sediul in Sibiiu.
c) DI Aurel Marcu, preot in Dumitra, propune ca sA se in-
vite comitetul central, sA studieze organizarea unor ateliere ta-
rAnesti pentru tesutul odAjdiilor bisericesti.
d) Dl EMil Kormos Alexandrescu din Grebenisul-de-CAmpie
propune, ca Asociatiunea" sA editeze o foaie socials, econo-
micA si comercialA, care sA aparA de trei on pe saptamanA si
sA se trimitA gratuit membrilor tArani ai Asociatiunii".
e) Dl Teodor Bucurescu, InvAtAtor-director in BAnat-Com los,
propune, ca §. 44 din statute priyitor la agenturi sA se modi-

www.dacoromanica.ro
 - 69 -
lice si anunre: Din taxele membrilor ajutatori sa se trimita la
cassieria centrals numai 200 /o, iar 800/0 sa se Intrebuinteze
pentru trebuintele agenturilor.
Propunerile se predau spre opinare comisiunii
pentru cenzurarea raportului general.
Inca °data prezidentul multame$te emotionat Ar-
hiereilor pentru splendoarea data adunarii prin pre-
zenta $i prin discursurile lor, multame$te publicului
pentru participare $i inchide $edinta prima.
Deschiderea expozitiel.
Dupa $edinta Astrei" urmeaza in program: des-
chiderea expozitiei istorico-culturale a despartaman-
tului Blaj. La intrarea in gimnaziul vechlu, intre Ca-
tedrala $i gimnaz, e ridicat un portal, Impopobit cu
flori $i verdeata, care arata deodata $i intrarea la ex-
pozitie. Aceasta e a$ezata in edificiul cel nou al gim-
naziului, in vre-o 10 sale, cari in alts vreme sunt sa-
lele de prelegeri ale sudentimii. Profesorul Precup,
cu avantate cuvinte face deschiderea:
Nu ne putem mandr1 cu paviloane arhitectonice, nici
cu opere de stiinta si arts, de valoare universals; nu cu
ultimele rezultate pe tatimul mecanicei si a electrotehnicei.
Desvoltarea acestora reclama alte imprejurari. Prea mare
a fost zbuciumul vietii poporului nostru; prea mutt i-au
fost angajate puterile pentru altii, deck sa alba timp si
mijloace pentru astfel de ocupatiuni. Tot, ce vs putem
arata, e rezultatul trudei noastre, muncA dreaptA din
puterile noastre, fAra concursul nimAnui. Paviloanele expo-
zitiunii noastre stint fricaperile modeste ale scolilor noastre
din Blaj, cari timp de 157 ani au ocrotit zeci de generatii.
In aceste ziduri sfinte s'au pus temeliile stiintei romanesti,
Expozitia noastra e marturie graitoare despre munca desfa-
surata in aceste scoli...
...In preajma acestei sfinte manastiri s'au adapostit
calugari si profesori smeriti, cari cu scrisul for au dqteptat

www.dacoromanica.ro
 70

la vieatA si constiinta nationala obstea romaneasca de

pretutindeni, prezentandu-ne Iumii straine ca pc urmasii
unui falnic popor.
Se infra apoi in expozitie. Prin coridorul din jos
mai intaiu, urcam apoi in etaj. Ad e sectia §colara,
sectia istorica-culturala, sectia industriei de casa §i
sectia agriculturii si a silviculturii. Jos in parterre apoi
e sectia meseria0or, unde se pot vedea obiecte foarte
frumoase, lucrari de arta, savarsite de manile meser
ria§ilor romani.
In etajul edificiului preparandial e apoi expozitia
de pictura §i frumoasa expozitie a tasatoriei renumite
din Or 4tie.
In cartea aceasta, cetitorul va gasl un capitol se-
parat despre expozitie. La acest loc reproducem o
descriere fugitiva, facuta de raportorul Telegrafului
Roman" (nr. 86-7/911).
Toate sectiile stint frumos si cu mare pricepere aran-
jate, si fiecare din ele ofere vizitatorului multa si pIA-
cutA variatie. Cea mai interesanta 1nsa e sectia istorica-
culturalA. Act gasim lucruri foarte insemnate si de mare
pret. Sunt expuse manuscripte de ale nemuritorului Sanwa
Klein, luate din biblioteca cAlugarilor din Blaj, e expos
steagul companiei Episcopului Aron, dela anul 1756-1764,
apoi diferite diplome, hrisoave, sigile, conscriptii etc. din
colectia Mitropolitului Dr. Mihdlyi, icoane vechi, carti
vechi, romanesti si evreesti, (am vazut si o tors jido-
veasca, pe pergament), manuscripte si altele din co-
lectia nemuritorului Cipariu, apoi ornate frumoase bise-
ricesti, portretele lui Gheorghe $incai si Peiru Maior, Oita
astAzi necunoscute. Am v'Azut 5i hrisovul original al lui
Constantin Basarab, din 15 Tuttle 1700, prin care acesta
doneazA mosia Merisanii, initropoliei gr.-or. romane din
Alba- Julia. Face parte din colectia prepozitului Moldovan.
Tot dela el e si ziarul marelui episcop loan Inocentiu Klein,
purtat pe vremea and erA in exil. Am mai vAzut orologiul

www.dacoromanica.ro
 p

, A

L7T-17
4--11 --

Ti-D,A

Deschiderea expozitiei.

www.dacoromanica.ro
 i.7.

lui Barnutiu, calimara lui Sincai, manuscripts de ale lui

Baritiu, relicvii si obiecte pretioase dela Mitropolitul Vancea,
baronul Ursu si regretatul Dr. Bunea. Am vazut deci in
sectia aceasta un tesaur istoric foarte pretios, care Inca
nu e din destul exploatat. Si vazandu-1, trebuie sa presu-
punem, ca mai este si alt pretios material istoric in Blaj,
care-si asteapta studiarea. Intelegem deci, cum de in Blaj
se pot desvolta istoriografi de prima forta, cum e do toti
venerattil prepozit capitular, dl 1. M Moldovan, si cum a
fost mult regretatul Dr. A. Bunea.
Bancliett41.

Pe la orelc 2 §i jumatate se 1ncepe banchetul

festiv ina pavilionul serbArilor din curtea giinnaziiilui,
la care iau parte la 1000 persoanc, afard de lumea
care asista in loje de celea 2 parti si in jur, in toata
curtea gimnaziului. Sunt vre-o 4-5 randuri de mese,
nesfarOt de lungi. In frunte, Mitropolitii Mihidyi si
Metianu, prezidentul Barseanu, ceialalti episcopi, comi-
tele suprem Szasz, fratii Mocsonyi etc.').
La friptura, se ridica Dl Borseanu, toastand 2) in onoarca
Maieshi(ii Sale Imparatul si Regele Francisc losif. Toastul a
fost ascultat de comeseni in picioare, iar muzica (capcla or-cl-
eneasca. din Sibiiu) la urma a intonat imnul: Doamne tine
si protege...
Vorbeste apoi dl Vasile Goldin, care cu vorbe plinc de
entuziasm isi spune, nu numai in numele celor douazeei de
mii de Romani adunati la Blaj, ci si in numele celor 4 milioane,
multAmita si mandria, ca astazi, cand s'a pus o noua peatr
unghiulara unitatii noastre culturale, toti arldereii nostri suet
in frunte!" lar cand vorbitorul ispraveste cu vorbele: Mitro-
politii rcinani sa trAeasca!", izbugneste o furtunA de aplause
si aclamari. Publicul se ridica de pe scaune, impreund cu

') Oaspetii ...s'au multamit, zgomotand din cutite 5i pahare", chiar

daca mancarile beuturile intarziau on veniau de-a valma, spune, cu
dreptate, cronicarul calindarului Minervei".
2) Dam cuprinsul toastclor dupa raportul Foil Poporuhli (nr. 34)

www.dacoromanica.ro
 1 ilW.191.11;

4111;i1

L=
k: ., t.: v v. -
4,...
-h.t.' ",.. - 4 11 _
41
I
V at
1 .- -L.P',;', , . . ti. -.. :,-..19'

.
.

1...1.. .-F "-.''' 311 10'1,3

1, 3 /'' 4. ' ' ;Iv .27
sok...
0 ;

,e.,,...., . 1,04,
__t'.91::
,.
- .
Iles°
7 "

'ft 9 : .'f.W., 1

:.:
9

1;,, , ..
k

I,. '

,;

.:

Banchetul.

www.dacoromanica.ro
 - 74 --
arhiereii. si ca valurile mArii se rostogoleste cantecul nostru
de rasboiu, Desteapta-te Romane", din, care se aria strofa
intaiu si storfa Preoti cu crucea 'n frunte". Comitele suprem
ciogneste pAharul cu arhiereii, muzica intoneazA imnul Astrei"
compus de maiestrul lacob Muresianu.
Se ridica Excelentia Sa Metropolitul Loan Metianu, care
multAmeste dlui Goldis pentru vorbele frumoase adresate ar-
hiereilor si multameste si publicului pentru aclAmArile fAcute
lor. Spune apoi, ca doud datorinte marl au adus de astadata
pe arhierei in mijlocul turmei lor: sentimentul datorintei fata
de chemarea lor, de a fi acolo, unde e turma, cad soartea
noastrA e legatA de :soartea iturmei, iar soartea turmei de
soartea noastra". I-au niai adus aici si sentimentul iubirii de
neam. Doreste, ca bunaintelegerea sA domneascd la poporul
nostru, pentru a putea lucra cu totii impreuna spre binele si
fericirea neamului. Cere binecuvantarea Celui-de-sus, ca tot ce
facem, sa fie bun si folositor obstei, apoi ridica paharul in
cinstea celor ce conduc Asociatiunea".
Excelenta Sa, Metropolitul Dr. Victor Mihdlyi vorbeste
despre intelegerea, care trebuie sa domneascd pururea intre
cele doud confesiuni romane. In trecut amandoi metropolitii
iscaliau scrisorile indreptate catra Imparatul. ySi in viitor, toate
lucrarile marl trebuie sä be sAvarseascd impreuna. SalutA apoi
cu dragoste pe oaspetii veniti in orasul Blajului, care totdeauna
a fost primitor de oameni buni.
DI asesor conzistorial Niculae Ivan, isi ridica pAharul in
onoarea dlui Szdsz Jozsef, reprezentantul guvernului si in sanA-
tatea celoralti functionari superiori administrativi, veniti la
aceasta adunare.
Raspunde dl comite suprem Szdsz Jozsef, care multA-
meste parintelui Ivan si spune, ca nu numai privirile tuturor
Romani dela Tisa pand.,in Carpati, stint atintite, in zilele
acestea, asupra Blajului, ci si atentiunea Maghiarilor si a gu-
vernului ungar, ',care cu multa bunavointa 1-a trimis sA-1 re-
prezinte la acest praznic al culturii rornanesti. Nici cand n'a
avut prilej sA facA ( guvernului o dare de samd asa de plAcuta
ca acum si fagAdueste, ca va face un raport favorabil celor ce
1-au trimis, ceeace orisicine ar fi trebuit sA facA, dacd ar fi
luat parte la aceste serbAri. El e convins, ca marea majoritate

www.dacoromanica.ro
 - 75 -
a Maghiarilor se bucurA impreunA cu dansul de progrescle
facute in cultura nationala, dupA cum se poate vedea acum la
Blaj. Inching cu dorinta de inaintare pentru Asociatiune" si
cu dorinta de unire Intre popoare in iubirea patriei.
Vorbirea frumoasa a comitelui suprem a fost adeseori
intreruptA de aplauzele publicului.
Vorbeste apoi cu insufletire deputatul nostru iubit, dl
$tefan C. Pop, intimpinat cu ovatiuni indelungate. Spune vor-
bele fericitului metropolit dela Blaj, Alexandru §terca 1.11utiu,
care a zis: Ace la, care din cauze confesionale va cauta sA
bage cearta in neam, sä fie blastAmat I" Suntem un popor,
care nu este ertat sä se ImpartA in partide. Vorbeste apoi de-
spre Societatea de teatru roman", care urinareste tot inain-
tarea culturii romane, aduce laude femeii romane, care e pa-
strAtoarea limbii si sufletului national si roaga pe tot Romanul
sA faca din casa lui un altar al limbii romanesti.
Urmeaza apoi iubitul nostru Badea Gheorghe Pop de
Basepti, care cu lacrAmi in ochi vorbeste de poporul nostru
sarac, care e insa un trunchiu cu ramuri stralucite si fructe
minunate. Invatand din trecut, n'avem pricing de a ne pierde
nAdejdea, . pentruca Dumnezeu e cu noi si noi suntem tari in
credintA. SA dam Cezarului, ce e al Cezarului, dar nu vrem sA
peril]] si nu vom pen. InchinA pentru toti Romanii cinstiti.
Acesta a fost cel din urma toast oficial. Publicul adunat
cerea cu tArie sA vorbeasca si poetul neamului nostru, dl
Octavian Goga. §i a vorbit, cald, insufletitor. Mai intaiu ro-
steste cuvinte de respect la adresa lui Badea Gheorghe, cAci
batranetele trebuie cinstite, cu ele fiind Intelepciunea. Pe toti
ne-au cutremurat un fior slant, cand am calcat pe pietrile
istorice ale Blajului unde, inainte cu 63 de ani, BArnutiu a sta-
torit pentru totdeauna crezul nostru national. Astazi am vazut
intaia oil icoana intreaga a poporului nostru. S'a vorbit de
cei marl, dar mai vartos trebuie sA ne aducem aminte de cei
mici. Sunt preotii, InvAtAtorii si taranii nostri dela sate, cari
formeazA neamul nostril. InchinA in sanatatea acestora.
PArintele protopop Dr. E. Daianu din Cluj multameste,
intre aplausele publicului, dlui Goga pentru cele rostite si in-
china pentru cei mai alesi fii ai neamului, cari sunt poietii
si scriitorii nostri, cad ei stint profetii si apostolii graiului
romanesc.

www.dacoromanica.ro
 76

Conductuletnoarafic.
Lumea nu ieOse Inca dela banchet, card larga
piata a Blajului incepu sa se framante de o multime
mare de oameni. De sus, dinspre sura vladicultii",
venea un sgomot neobisnuit, de glasuri multe, de gla-
suri vesele, de chiuituri §i sunete de ceteri. Parea un
vuet departat de oVi, cari vin din zari marl, dela
biruinta.
Era vremea pentru conductul etnografic". Plata
Blajului se umplu in scurta vreme: tarani §i terance,
preoti in reverenzi, protopopi Si alti dignitari biseri-
ce§ti cu brane ro§ii, meseria§i §i carturari in haine ord-
;;ene§ti, dame neobisnuit de multe, etc. numarul
celor ce s'au adunat in piata Blajului a putut sa fie
Ia 20.000 de suflete.
La nici o adunare generala a Asociatiunii" ') n'a luat
poporul dela sate parte in numar asa de mare, ca Ia cea din
Blaj si este un sou motiv de-a fi recunoscatori Blajenilor, cari
ne-au Meta, celor ce am venit din departare, placerea, de-a
vedea pe taranii nostri arsi de soare veselindu-se impreuna
cu noi.
Au fost frumoase adunarile fruntasilor nostri. 5i plinc
de rod bun an fost pentru noi. Dar frumoasa era adunarca din
piata Blajului, aceasta comuna sfintita pentru noi, caci era ca
o mare larga si lina, din care rasunau chiotele de bucurie si
chiuiturile feciorilor, cantecul argintiu din Nora fetelor. Cand
to apropiai de cercul cel mare facet de tarani si oraseni im-
prejurul jucatorilor, ochii iti odihniau cu placere si dragoste
pe fetele cuminti ale taranilor mai batrani, cari reamintindu-si
finereta, se bucurau de bucuria si veselia copiilor lor.
Consacram un capitol deosebit, in acest volum,
acestui moment admirabil a serbarilor noastre care,
indeosebi asupra strainilor si a oaspetilor din regat, a
9 scrie raportorul Foii Poporului" in nr. 34 912.

www.dacoromanica.ro
Conductul etnografic: Sosirea satelor.

www.dacoromanica.ro
 18

facut o impresie covar§itoare, prin chipul cum s'a

prezentat poporul nostru: frumos, plin de vigoare si
admirabil disciplinat.
Prelegerea poporald pregatita directorul de
gimnaziului, Dr. A. Chetianu, nu a mai putut fi ti-
nuta, din pricina vrcmii Inaintate. Era tarzior spre sears,
cand publicul s'a putut hotarl sä se desparta de aceasta
cea mai minunata si rara prive4te, ce a desfatat
ochii Si a furat sufletele" 1). Poporul s'a tras pe Incetul
spre gradina din Veza langa Blaj, unde pe iarba verde
s'a Incins o hord mare, mare, de s'a oprit soarele, la
sfintit, pe o muche de stanca din zare, pi nu se in-
dura sä se mai departs de atata frumseta...
Era intunerec de-a binele si tot mai resunau Inca
chiotele vesele ale voinicilor, In vecinatatea racoroasa
a padurii de preste Tarnava.
Concertul.
La orele 8' 2, s'a Inceput concertul, a carui reu-
OA a fost tin adevarat triumf al artei muzicale
la noi.
Pavilionul spatios din curtea liceului gemea tixit,
In acceptiunea cea mai stricta a cuvantului. Calca om
pe om, daca spunem patru-cinci mii, nici n'am spus
mult... Inteliginta inalta §i aleasa, cum abia se va fi
mai pomenit in frunte Ex. Sa Mitropolitul nostru
Victor, cu episcopii: Ignatie Pap, Dr. Demetriu Radu,
Dr. Vasilie Hossu pi Dr. Miron E. Cristea, repreAn-
tantul guvernului unguresc DI losif Szasz, deputatii
noWi dietali si toata lamura cea mai de frunte a in-
teligintii noastre din loc, din jur si din departari, mai
vartos din Romania.
b., .1/) Vnrba cronicarului din Calendatul Minervei".

www.dacoromanica.ro
 -- 79

Concertul s'a inceput cu ouvertura festivel dirt

Stefan cel Mare, pieza de orhestra, compozitia mae-
strului Muresianu, careia i-a urmat Imnul festiv al
Astrei", ocazional compus de Andreiu Barseanu, niu-
zica cor cu orhestra de lacob Muresianu.
Au urmat celelalte puncte al programului, cu de-
butul tuturor artistilor nostri de seams, de dincoace.
Punctul de culminatiune ale serii de Luni a fost insa
balada poporala Erculeanul, pentru cor si soli, cu
acompaniament de orhestra, de lacob Muresianu1).
0 apreciare, din peand competentA, a concertului
de Luni seara, va gas1 cetitorul in capitolul deosebit,
al Prestatiunilor muzicale".
Publicul a resplatit cu aplauze si ovatii furtunoase
pe cantareti si pe artisti, fard sä amintim ovatiile fa-
cute mai ales maestrului lacob Muresianu, caruia la
sfarsitul concertului, Dl Paulianu, Insus compozitor si
presedintele reuniunii de cantari Doina" din Turnu-
Severin, in semn de omagiu, i-a predat, cu o vorbire
avantata, o frumoasa lira de flori artistice, spre amin-
tire din partea Doinei".
Dupa terminarea concertului, publicul, o mare
parte, a mai ramas la mesele intinse in curtea liceului
pans tarziu dupa miezul noptii. Era si pacat sä nu
guste frumseta acelor nopti...
In curtea seminarului, jumatate lumea serbarilor
se aduna in jurul lui Cosbuc, Caragiale, Ranetti,
Eftimiu, ca sa le asculte discutiile, piscaturile, glu-
mele... Caragiale ridica in slava pe Cosbuc: Eu sunt
o nimica, am invAtat doar 4 clase primare, dar cunosc

') 0 mica schimbare s'a fAcut in program, prin inlocuirea Dsoarei

Eugenia Deac, indispusa, cu Dsoara Melania Brendusan.

www.dacoromanica.ro
 - -
so

6 poeti marl In lumea asta, si Intro ei este Cosbuc al

nostru". Ranetti, spiritualul humorist si director al
Furnicei", e ziipacit de cele ce a vazut la Blaj. In
tar sent romani multi, bogati si puternici, dar temelia
noastrA este aici"...
Spun, a nici taraful lui Ghiutu nu a Inchis nici
un ochiu in noaptea asta...

www.dacoromanica.ro
 v.

Ziva a doua.

www.dacoromanica.ro
 ill

La biserica pardstasul.
Ziva a doua, Marti in 16/29 Aug., s'a Inceput iara
cu liturghie in catedrala. A slujit Par. prepozit I. M.
Moldovan, cu Impreuna-liturghisirea canonicilor Dr. V.
Szmigelski si Dr. I. Marcu, a directorilor S. Nestor si
I. F. Negrutiu si a protopopului dela Sibiiu N. Togan.
A cantat de astadata, frumos si cu admirabila preci-
ziune, corul teologilor nostri.
Lume nespus, de multa umpin si de astadata Ca-
tedrala noastra. In frunte, Mitropolitii si ceialalti ar-
hierei. Dupd terminarea liturghiei, Ex. Sa 1. P. S.
Mitropolit Mihaly' imbraca mantia si camilafca si cu
toata asistenta preotimii si a publicului plecam
spre cimitirul bisericii parohiale, unde se oficiaza un
parastas pentru odihna membrilor decedati ai Astrei,
in special pentru aceia cari zac in acest cimiter, intre
cari este mitropolitul $ulutiu, canonicul Timoteiu Ci-
pariu, nenea" Axente Sever s. a. fundatori ai Astrei.
Un cuvant panegiric rosteste directorul pedagogiei din
Blaj, I. F. Negrutiu, de pe marginea gropii mitropoli-
tului $ulutiu, in apropierea mormantului lui Axente
Sever....
Langa aceste morminte, sfinte noua si neamului, a zis
oratorul, vedem insiruite umbrele tuturor acelor barbati frun-
tasi, cari la 1860 hotaresc Infiintarea Asociatiunii pentru lite-
ratura romans si cultura poporului roman.
Vedem cu ochii sufletului nostru, iesind din acest mor-
mant, umbra marelui Arhiereu Alesandru Sterca §ulutiu, care
Impreuna cu marele Audreiu baron de Saguna, si in con-
6*

www.dacoromanica.ro
 g¢-'
glasuire cu loan Alexi, primul episcop de Cher la, insotiti
de alti 171 fruntasi romani, la 10 Maiu 1860 subscriu si
inLinteaza locotonentei (guvernatorului) din Transilvania o
adresA, in care cer voie sA Vila in Sibiiu o consfAtuire, in
scopul Infiintdrii unei Asociatiuni Culturale".
Par'cA si acum auzim din glasul marelui Arhiereu An-
dreiu Baron de aguna, primul prezident al Asociatiunii", cu-
vintele: IatA Domnilor, a sosit ziva cea dorita pentru infiin-
tarea unei Asociatiuni, care sA alba de scop literatura romans
si cultura poporului roman".
Aici Inaintea noastrA avem mormantul lui Timoteu Ci-
pariu, parintele filologiei romane, cel dintaiu v.-prezident, si
mai tarziu prezident al Asociatiunii.
In aceste momente de mandrie nationald ne amintim cu
pietate de o serie intreaga de nume ilustre ale acelor barbAti,
can au conlucrat la Intemeierea si Inaintarea Asociatiunii
pentru literatura romans si cultura poporului roman....
Acesti barbati ai neamului romanesc, Impreund cu toti
tovarAsii for de munca, dintre can 3-4 mai sunt in vieata
si de fald la aceastA sArbAtoare jubilarA, acesti luminAtori
ai poporului roman ne-au aratat calea mantuirii; ne-au dovedit
prin vieata lor, prin faptele lor, ca si pentru noi romanii arma
biruintei este cultura pe toate terenele, in conglasuire deplinA
cu poruncile lui Dumnezeu.
Inaintea voastrA, marete umbre! cu pietate, cu recuno-
stintA, ne plecAm capetele noastre. VA rugAm sa vs Intrepu-
neti pentru noi, sa cereti dela PArintele indurArilor sA ocroteascA
neamul nostru; si toate institutiunile noastre culturale sa be
scuteascA de toatd vrajba dintre frati; sa ne apere de toatA
stricAciunea vrAjmasilor nostri; pentru ca sA scApAm noi de
tot nAcazul, mania si nevoia, Domnului sA va rugati.
Dupd parastas, lumea revine in curtea gimnaziuiui
unde, la orele 10, are sa se tina
edinta I-a a fondului de teatru.
5edinta o conduce DI Vasile Goldin, in absenta
atat a prezidentului Dr. loan Mihu, cat si a vicepre-
zidentului Virgil Onitiu, retinuti acasa de motive sanitare.

www.dacoromanica.ro
 Rentoarcerea dela cimiter.
Rentoarcerea dela drafter.

www.dacoromanica.ro
 - 86 -
La masa prezidiala se remarca prezenta episco-
pilor Dr. D. Radu si Dr. M. E. Cristea. Notari ai se-
dintei se proclama domnii: Augustin Caliani profesor
in Blaj si Dr. H. P. Petrescu profesor la Brasov.
Publicul umple de nou uriasul pavilon, si pe rand
'Isar in sirul dintaiu figurile Mitropolitului Metianu, a
episcopilor Hossu, Pap invitati la sedinta prin o dele-
gatie, din care fac parte Dnii G. Dina, Dr. A. Chetianu
si Dr. G. Tripon, apoi pe rand delusim pe badea"
George dela Basesti, fratii Mocsonyi, prefectul Szasz,
dep. Stefan C. Pop etc.
Regretand absenta prezidentilor Societatii, dela aceastd
adunare generald, menitd sa contribuie si ca la indltarea ser-
bdrilor culturale cari se desfasurd, cu atata splendoare, in
aceste zile pe pdmantul Blajului, sfintit prin atatea scumpe
amintiri, prezidentul ad hoc Vasile Goldin, in cuvantarea de
deschidere, se restringe la insirarea sumard a probletrielor ce
au preocupat societatea fondului de teatru, in ultimii ani, std-
ruind asupra rostului ce trebuie sd-1 aibd teatrul nostru na-
tional romanesc, care nu trebuie sä fie o Intreprindere comer-
ciald, ci trebuie sa. fie biserica a bunelor moravuri, ,Fcoalci de
Insufletire si slant indemn spre tot ce este bun, nobil si frumos"
Dupd cuvinte de recunostintd pentru toti arhiereii nostri_
cari ilustreazd cu prezenta for adunarea, si dintre arhierei,
episcopul Dr. Cristea este remarcat ca sprijinitorul cel mai
mare al acestei societati dupd cuvinte de bucurie pentru
nunta frumoasd si veseld a Astrei, a surorei mai maxi, se des-
chide adunarea.
Directorul Dr. A. Chetanu salutd adunarea, in numele
comitetului filialei si al societatii romanesti din Blaj, unde la
1826 s'a urzit si s'a facut Inceputul teatrului roman, in semi-
narul teologic si de unde la Indemnul tindrului cleric Gheorghe
Baritiu istoricului nostru, prin a. 1834-5 a pornit miscarea
teatrului roman.
Urmeazd acum la cuvant P. S Episcopul Dr. Cristea
dela Caransebes, rostind o preafrumoasd conferintd, ramurind
chemarea culturald si nationald a teatrului la noi, ca o Insotire

www.dacoromanica.ro
 81

de cel mai mare folos: Wand ceea ce nu poate face biserica

si scoala: complettind educatia nationalA a poporului nostru,
purtand grije de niuzica, de jocurile si de toate manifesiarile
artistice ale neamului 'nostru. Din acest punct de vedere,
nimeni sä nu se mire ca un preot, un arhiereu (oratorul!) vor-
beste In fata a mii de oameni despre un lucru profan. i ar-
hiereul trebuie sA se intereseze de toate trebuintele unui popor
al cArui conducator a ajuns din mila lui Dumnezeu. §i poate
sa se intereseze farA orice grije, pentruca jocurile nationale
ale unui popor au izvorit din religiositate si la leagAnul tea-
trului modern au veghiat procesii religioase, obiceiuri si pro-
cedeuri rituale, pe cum lucrul acesta se dovedeste deplin in
istoria artelor.
Partea din urina a cuvantarii, cu vorbe potrivite la ocazia
zilei, e in special aplaudatA furtunos, din partea auditorului.
Zilele acestea sa fie pentru noi tin puternic indemn, ca sa
dispara dintre noi orice deosebire de confesiune si sA nu in-
gaduim decal rivalitatea de a ne intrece unit pe altii In munca
pentru inaintarea culturalA a poporului si neamului romanesc.
SA dea Dumnezeu, ca prin dragoste frAteascA si armonie,
toti, si uniti si ortodoxi, s4 luptam intotdeauna alaturi, umAr
la umar, pentru acest maret ideal cultural".
Prezidentul anunta societafile ce $i-au trimis reprezen-
tanti la aceasta adunare generalA, si anume:
Asociatiunea". Asociatiunea maramurasana". Reu-
niunea InvAtatorilor din BAnat". Reuniunea romans a invAt.
din jurul Nasaudului".
Se trece apoi la celealalte puncte ale ordinel de zi.
Raportul general (darea de seams facutA de secretarul So-
clef-Atli pentru fond de teatru) precum si un plan de actiane
at societatii, pentru viitorul mai apropiat, se distribuie pu-
blicului in tipar, spre a putea fi citite si studiate cu deamA-
nuntul:
Se aleg apoi diferitele comisii:
Pentru cenzurarea raportului general se aleg unmatorii
domni: Dr. Seni, Dr. Tripon, Dr. Braniste, Dr. Man.
Pentru cenzurarea socotelilor: Dr. Cor. Pop, Dr. Izidor
Pop, Titu Hateg, Ariton M. Popa, Dr. C. Pavel.
Pentru Inscrierea de nzembrii: Dr. Chetian, Dr. Nicolescu,
Nic. Bogdan, Nicolau Togan, Dr. Boila,

www.dacoromanica.ro
 88 -
La sfir§it D1 Dr. Valeriu Braniste diserteaza despre cea
dintaiu societate teatrald romaneasca, iniciata in an. 1848 de
deputatii de atunci in dieta ardeleana, spriginindu-se pe cateva
comunicate interesante, publicate in foaia saptamanald Amicul
Poporului" redactat in 1848 de Sigismund Pop, ca organ ro-
manesc al guvernului revolutionar, si citind cateva bucati de li-
terature naive, scrisd de cei grupati in jurul acestei societati,
care de altcum a fost, dupe scurta vieata, inabusita de revolutie
Se mai cetesc apoi 2 depeg de felicitare, una dela vice-
prezidentul Dr. V. Onitiu, alta dela Dr. Dobrin, in numele
tomanilor lugojeni.
Deper peste tot au sosit putine
Inca un semn, ca toata lumea, care altadata isi manifests
interesul prin deper, acuma §i-o manifests prin prezenta sa!
edinta festiva a sectiilor stiintifice ale Astrei.
Aproape Vara" intrerupere, si fara de cea mai mica
schimbare in public, is presidiul dl Barseanu §i des-
chide sedinta festiva a sectiilor Astrei".
Dl Dr. losif Popovici, docent la universitatea din
Budapesta vorbeste despre loan Maiorescu, unul
dintre barbatii nostri fruntasi, dela a carui nastere s'au
implinit tocmai acum 100 ani.
loan Maiorescu s'a nascut la 1811 in Bucerdea Tanga Blaj.
Studiile si-le face in Blaj, Cluj si Pesta si trece apoi la Viena,
unde ascultd cursuri de filologie §i termina teologia in insti-
tutul Sf. Barbara. In anul 1836 trece in Romania, unde in-
fiinteaza o scoala primarA la Cerneti, apoi e chemat inspector
§i profesor la gimnaziul din Craiova. In anul 1848, cand iz-
bucnise revolutia si la Bucure0i, guvernul provizor roman 11
trimite ca reprezentant al sau pe langa guvernele din Pesta,
Viena si Frankfurt (in Germania). Aici publics in gazetele
cele marl nemte0i o multime de articole, in cari arata, cine
sunt Romanii §i ce importantA au ei ca pazitorii culturii la
portile rasaritene ale Europei inspre Rusia si Rasaritul aziatic.
Dupe revolutie vine la Viena, unde lucreaza, ca sa se
facA cel putin ceva pentru jertfele de sange si de avere aduse
de Romani pentru casa imparateasca §i mantuirea monarhiei.

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
Ca sa se vadd si mai bine jertfele aduse, publics trei rapoarte
ale prefectilor romani Avram lancu, Axente Sever si protopopul
Balint. Croieste apoi cuvintele pentru terminii administrativi
si juridici, in Romania erau turcesti. grecesti, la not ungu-
resti traduce mai multe legi in limba romans si calatoreste
apoi pe la putinii Romani, cari au mai rAmas in Istria (o pen-
insula in Marea Adriatica), scriind despre ei o carte. Rein-
toarce apoi iard in tarn, unde moare, la 4 Sept. 1864, ca pro-
fesor la universitate Hui sau este Tit Maiorescu, profesor uni-
versitar in penziune si ministru de externe at Romaniei.
Frumoasa conferenta a invatatului profesor a fost
ascultata cu multa atentiune si la sfarit resplatita cu
aplause prelungite.
Al doilea conferentiar a fost dl Oc avian Goga
care a vorbit despre .Curente de idei in literatura
ardeleanci, dela 1848 panel in zilele noastre.
Dam si rezumatul acestei conferente ce nu s'a
restraus numai la literatura, cum anunta titlul, ci im-
brati§aza intreaga vieata noastra culturalA din juma-
tatea a 2-a a veacului XIX.
Literatura acestui veac se leaga de istoria Blajului. Fi-
gura si epoca cea mai luminoasa a acestui literaturi este An-
dreiu Murwmu. Mare le glas al vremii resuna in lira lui Mu-
resanu Precum sbuciumArile revolutiei franceze au smuls din
sufletul lui Rouget de ('Isle accentele Marseillaise"-ei, tot asa
frAmantarile din 48 produc chiotul de revolts si mandrie, al
imnului Desteapta-te Romane". 0 intreaga epoca se reo-
glindeste inteansul: mandrie de originea romans. evocarea
umbrelor trecut-ului, blesteme impotriva celor ce nu-si fac che-
marea, neunirea si a pizmei rautate", tot idei cari plutiau in
atmosfera vremii.
Dar lira lui Muresanu numai ()data s'a instrunat. De aci
incolo slAbeste. Ucenicii lui sunt toti slabuti. ToatA poezia
decade in dulcegariile si laudele de sine cu strabunii romani.
Alt popas in desvoltarea literaturii este activitatca invd-
tatului Cipariu, cu tendinta de a curati limba de elementele
straine".

www.dacoromanica.ro
 90 -
Adevarata conceptie de limbA si literaturA, corespunzetoare
firii si Insu§irilor noastre, totus birue in scurt timp, prin un
proces natural. Atexandri isi is mai intaiu inspiratia dela tdrA-
nime.Taranii lui Insa sunt mai mult niste tarani de Dumineca.",
asa cum ii vede boierul din cerdacul locuintei sale: sAnAtosi,
curati, vrednici, cu boi plavani.
,,Junimea" dela Iasi concretiseaza in sistem acest proces
natural. Mare le eveniment din 1877/8 revolutioneaza si li-
teratura. Scriitorii incep a isi Indrepta privirile airea. Tunu-
rile dorobantilor viteji au facut uitatA aquila romana si ne-au
dat incredere in prezent.
Taranul roman ajunge principalul element literar. Din
colo rasare I. Crean -a. Dincoaci Slavici, crescut la inceput
sub ideile poporanismnlui unguresc, (16kai), calauzit apoi de
inteligenta si vasta culturA a lui Eminescu, Incepe publicarea
nuvelelor sale, prezentand lumea asa cum este. Nu Sarmize-
getuza, nici Roma, nici mosul Traian, nici Decebal, ci Sara-
cenii, Popa Tanda, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Lica
Samadaul sunt tipurile si locurile lui.
TAranii 'Isar asa cum sunt ei, arsi de soare, negrii, uriti,
cu patimile si tragediile lor.
Si alaturi de Slavici vine Gheorghe Co#nrc, care face
de-a dreptul cult din vieata taraneasca, care s'a apropiat ca
nimeni altul de sufletul taranesc. S'a bucurat cu taranii si
in clipe grele a izbucnit si el cu ei: Noi vrem pamant".
Sub influenta lui Cosbuc std toata manifestarea noua a
literaturii ardelene. Si e firesc sa fie asa.
Noi suntem un popor de tarani. Cu toate ca unii dintre
noi am lapAdat sarica, aceasta Invaluie si mai departe sufle-
tele noastre. Literatura noastra de-ad se va ocupa mult Inca,
foarte mult de taranime, cad e prea intima legatura intre noi
si pAtura, din care ne-am ridicat. Degeaba vor fi toate Inju-
rAturile si sfaturile anumitor stranepoti de crai bizantini ...."
Asa a Incheiat dl Goga.
Conferenta a fost adese intreruptd de aplausele
publicului, mai ales pomenirea numelui poetului Copuc,
de fata si el, a fost primita cu aclamatiile cele mai
vii si ovatiile cele mai sincere. In deosebi cuvintele
din urma ale conferentiarului, cu o find aluzie la adresa
lui D. Zamfirescu, au fost demonstrativ aplaudate.

www.dacoromanica.ro
 91 -
Masi la Mitropolitul.
Dupa sedinta sectiilor, 1. P. S. Sa Mitropolitul
Mihalyi a oferit, in resedinta sa, o masa de vreo 120
de tacamuri oaspetilor mai distin0 si personagiilor
mai marcante ale serbarilor Intre cei invitati au fost
toti arhiereii, comitetele celor 2 societati intrunite la
Blaj etc. Lista celor invitati la aceasta masa, precum
Si menu-ul, cetitorul le gase§te la anexe.
S'au rostit si numeroase toaste.
Cel dintdiu toast l-a ridicat insus mitropolitul Mihdlyi
pentru oaspeti. Presdrat cu glume, acest toast a facut im-
presie excelentd.
I. P. S. Sa mitropolitul Me liana dela Sibiiu a rdspuns
cel dintaiu, relevand momentul istoric, cand toti Arhiereii ro-
mani, uniti si ortodoxi, se adund in resedinta metropolitand
din Blaj, veniti in acest orasel insemnat, pentru a sprijini prin
prezenta for marile probleme culturale ale poporului romanesc.
Toastul episcopului Dr. Demetriu Radu s'a impus prin
nota nationals pronuntatd si prin demnitatea, cu care apdra
dreptul culturii nationale. De mult nu s'au mai auzit din gura
unui arldereu roman accente atilt de hokirit romanesti. Cand
si-a terminat toastul, citand pe poetul Andreiu Murdsan: Pre-
oti cu crucea 'n frunte", a izbucnit ropot de aplause: toatd
asistenta, in frunte cu Arhiereii, s'a ridicat in picioare, can-
tand aceastd strofd din Desteaptd-te Romane".
D. Urban-Jarnik, profesor universitar din Praga, vechiu
membru al Asociatiei, a povestit din reminiscentele sale din
trecut, and inainte cu 35 de ani a venit la Blaj, pentru a fi
cununat in biserica catedrald. A vorbit o splendidd limbd ro-
maneascd.
DI Andrei Barseanu a inchinat pentru Arhierei.
A urmat apoi toastul dlui Simion Mehedinii, profesor
universitar in Bucuresti. Rostit inteun ton cu multe reticente
diplomatice, facand apologia Junimii" si a revistei Convor-
biri literare", toastul a fost inchinat. pentru unitatea culturala.
Multd insufletire a starnit discursul, intretesut cu amin-
tiri personale, al dlui I. Bianu, bibliotecarul Academiei romane

www.dacoromanica.ro
 - 92 -
din Bucuresti, care a reinviat trecutul scolilor din Blaj, ara-
tand importanta for istorica pentru cultura neamului romanesc.
Ultimul toast a fost al dlui Partenie Cosma, in care ve-
nerabilul batran a salutat oaspetii din Romania si a multumit
pentru ospitalitatea, ce li-s'a dat
Agapa gazetarilor.
In aeeas vreme, redactia foii Unirea" a oferit re-
prezenfantilor presei un banchet prietinesc in grAdina
din Veza. Mancari bune (tocanita, ciulama, muschi
pe grAtar cafea) voie build multA.
La agapa a luat parte si maiestrul Caragiale,
protopopul Clujului Dr. Elie Daianu, poetii St. 0. Iosif
si Victor Eftimiu din Bucuresti, artistul Petre Liciu si
reprezentantii presei din Regat $i dela noi.
Toasturi nu s'au ridicat. Au inchinat numai, in cateva
cuvinte, dl Aurel C. Domsa pentru Caragiale si Dr. Elie Da-
ianu pentru Liciu. Tn schimb, neintrecutul nostru artist Liciu
a declamat cateva anecdote, starnind mult haz.
Altfel, arare se va fi pomenit atata multime de
gazetari, ca sj la aceste serbari. S'au dat 38 de le-
gitimatii pentru corespondenti. Toate ziarele roma-
nesti de dincoace, foarte multe de dincolo, aproape
toate ziarele maghiare din capitala Ungariei isi au re-
prezentantii. Alkotmany" are tocmai pe redactorul-
sef Turi Bela. Furoare face prezenta lui H. W. Steed
§i Clemence Rose, corespondentii ziarelor mondiale
engleze Times *i Morning Post, veniti cu doamnele
lor, in societatea Dlui Moroian dela ambasada ro-
mans din Viena.
editifa a doua a Astrei.
Dupa amiazi la orele 4 3/4, prezidentul Barseanu
deschide a doua sedinta, in pavilionul din curtea gim-
nasiului,

www.dacoromanica.ro
 ga

Din multimea de telegrame sosite pentru adu-

narea generals, din cauza scurtimii timpului, se citesc
numai doua, a dlor N. Iorga si Dr. C. Istrate, rema--
nand ca celelalte sa se publice in Transilvania" si in
ziare.
Se constatA, in urma anuntarii la biroul central,
prezenta delegatilor urmatoarelor despdrtdminte:
Abrud-Campeni, Aiud-Teius, Alba-Iulia, Beius, Bistrita,
Blaj, Brad, Bran, Brasov, Ceica, Cluj, Dej, Deva, Dicio-San-
Martin, Dobra, FagAras, Gherla, Hateg, Hida-Huedin, Hune-
doard, lbasfalau, Lapusul-ung., Lipova, Lugoj, Marghita, Me-
dias, Mercurea, Mociu, Murds-Ludos, Murds-Osorheiu, Murds-
Uioara, NAsAud, Nocrichiu, Oradea-mare, Orastie, Oravita, Re-
ghin, Sdliste, Sanmiclausul-mare, Satmar-Ugocia, Sebes, Sibiiu,
Sighisoara, Simleu, TAsnad, Teaca, Turda, Varset, Viseu-Iza,
Zarnesti. In sedinta prima s'a fost constatat, ca la adunarea
aceasta generals, Asociatiunea din Maramuras e reprezentatA
prin dl Dr. Vasile Chindris, advocat In Sighet, Reuniunea In-
vatatorilor din protopopiatele Timisoara, Be lint, Comlosul-mare
si Lipova prin presedintele luliu Vuia si Reuniunea InvAta-
torilor din Salagiu prin Teodor Murasan, Invatator
DI Dr. G. Tripon, adv. in Bistrita, raporteazA
apoi, in numele comisiunii pentru examinarea rapor-
tului general. Dupa cateva cuvinte de introducere
i reprivire asupra activitatii comitetului central pe
anul expirat, constatand cu bucurie munca rodnica si
prop4irea Astrei noastre, face adunarii generale ur-
matoarele propuneri:
a) sa is act de cuprinsul raportului general at comitetului
central si sa-i exprime multarnitA pentru activitatea ce a des-
fAsurat-o in anul 1910.
b) sa dea expresie prin ridicare durerii sale pentru pier-
derea prezidentului Iosif St. Sulutu, a binefAcAtorilor Dr. Gri-
gorie Sandeanu (care a lAsat Intreaga averea sa, preste 100.000
cor pentru scopurile Asociatiunii), Dr. Gh. Anca si Petru NIA
si a membrilor decedati dela ultima adunare generalA Incoace.

www.dacoromanica.ro
 94

c) sa aleagd de membri onorari ai Asociatiunii pe Exce-

lentiile Lor Metropolitii loan Metianu si Dr. Victor Mihdlyi,
apoi pe dnii: loan cavaler de Puscariu, domiciliat in Bran, I.
Micu Moldovan, prepozit capitular in Blaj.
d) sä multumeascA dlui Vasile Stroescu pentru donatiunea
de 60,000 cor. precum si tuturor celoralalti binefAcAtori, cari
au fAcut donatiuni pentru asezamintele Asociatiunii si sa tri-
mita. dlui Stroescu o telegrams, in care Romanii Intruniti la
serbarile culturale din Blaj sa-i exprime multumiri pentru aju-
toarele cu cari sprijineste inaintarea culturald a poporului nostru,
e) sA aproabe modificarea §-lui 3 din Regulamentul ge-
neral al sectiilor stiintifice-literare", omitand cuvintele Wand
la numAr de 5", die alineatul ultim.
f) sd ia act cu placere de initiarea ridicArii ate unui
bust in Sibiiu lui Mihail Eminescu si lui Gheorghe Baritiu si
sA aprobeze votarea sutnei de 1000 cor. din cassa Asociatiunii
spre acest scop.
g) sa aproabe lucrArile comitetului central In ce priveste
infiintarea si cradirea unui internat pe seama studentilor ro-
mani dela universitatea din Cluj si sa -1 autoriseze sa se ocupe
si mai departe cu realizarea acestui plan, Ingrijindu-se si de
procurarea mijloacelor materiale necesare.
h) sA dea comitetului central spre studiare toate propu-
nerile prezentate adunArii generale, cu exceptiunea propunerii
dlui Teodor Bucurescu de a se schimba § 40 at statutelor
care, nefiind oportunl, sA nu se primeasa
Adunarea primecte cu aplaus toate propune-
rile referentului Dr. G. Tripon, iar prezidentul dupa
acestea, la orele 5' /2, suspendand sedinta, si anuntand
continuarea ei pe a doua zi, la orele 3 dupa masa,
publicul de fata grabeste sa ia parte la
Sborul lui Vlaicu
Fara indoiala, de acest punct al serbarilor se
va legs multa vreme amintirea celor de fata. $i mu/ti
au fost de fata: numarul celor ce au vazut de Vlaicu,
sburand la Blaj, poate fi socotit peste 30.000.

www.dacoromanica.ro
 M

De doua zile 1) mereu vine lume din toate par-

tile sa vada pe cel dintaiu aviator roman. Mai
9. .1

r
F

4.

t.

Aurel Vlaicu.
multa lume vine in ziva sborului, Marti. Toate
trenurile sunt tixite.
9 Din raportul ,Tribunei, 230 1911.

www.dacoromanica.ro
 96

Ziva intreaga e un adevarat pelerinaj la hangarul de

pe Campul Libertatii, ca sa vaza aeroplanul lui
Vlaicu, strajuit de 8 feciori din Bintinti, satul natal
al lui Vlaicu, in frunte cu Ion.... fratele lui Aurel.
Sborul e anuntat pe orele 5 §i jumatate, dar de pe
la orele 3 Campul Libertatii incepe sä se negreasca,
pe ad, sa se albeasca pe dincolo, de miile de Ro-
mani, carturari §i tarani. Cu lmile, cari jur imprejur
ingradesc Campul Libertatii, sunt deasemenea ocu-
pate de locuitorii satelor invecinate, cari de aici
vreau sa asiste la triumful geniului romanesc.
Locul rezervat are forma de potcoava. Dealungul
stoborului de scanduri jandarmi cu baioneta mentin
ordinea. Prezenta for este, Insa, de prisos, caci organi-
zatorii din Blaj, agili §i neobositi, in frunte cu inginerul
Negrutiu, cu vorba stapanesc multimea pasnica.
Dupa orele 5, iese din hangar Ion, sa vaza ce
vant bate.
Are sa sboare frumos, caci vremea e buna!" ne
spune cu fata radioasa. Alaturi de el, un Oran
voinic, tatal lui Aurel, §i o femeie modesta, in brate
cu o fetita de vre-o 3 ani, mama i sora lui Aurel,
stau de vorba cu privilegiatii, cari au primit voie
sä treaca peste stobor.... 1).
.... Si a sburat Vlaicu! Cu o viteza de 90 km.,
a facut de trei on ocolul Campului Libertatii, vreme
de 29 minute. Si a aterizat elegant, upr, norocos....
Trasura Mitropolitului Mihalyi trebul sä-1 fure i
sa-1 ascunda dinaintea ovatiilor multimii, ce nu mai
vreau sa is sfar0!
Se cuvine sa inchinam §i not acestui triumf al
geniului romanesc, o pagind deosebild in cartea ser-
barilor dela Blaj!
I) Pans aici raportorul ,Tribuneic.

www.dacoromanica.ro
 97 -
Mfinastirea Argeului.
Vestita compozitie muzicala a maiestrului lacob Mu-
resianu a ocupat seara zilei a doua a serbarilor. In-
*irAm si acest punct al programului intre ez'enimen-
tele zilei. Compozitia a fost reprezentata sceneric, cu
costume, tablouri, peisajuri, evocand duhul vremii lui
Negru Voda Basarab. Tabloul din urma: fatada ma-
nastirii dela Curtea de Arges pictura talentatului
maiestru Zeiller a fost, in deosebi, superb!
Altfel, infatisarea externs a serii a fost ca si cu
o seara inainte: pavilionul arhiplin, curtea gimnaziului
plina, entuziasmul amestecat cu emotiuni din cele mai
puternice, prestatiunile solistilor, a corului si a orhe-
strei, vrednice de toata admirarea noastra. Capitolul
»ftrestatiunilor artistice,, lamureste, din peana corn-
petenta, gi valoarea artistica nepretuita a piesei insasi.

Balul.
Cel ce scrie aceste sire, Isi aduce aminte ca a
incercat sa intre in sala de gimnastica, unde avea sä
se Vila balul, dar nu a izbutit. Sala gemea de
lume. $i imi vine sa cred. ca tot asa au pa'tit-o
$i raportorii gazetelor. Caci cele cate-va sire, prizarite
prin rapoartele despre serbari ale gazetelor noastre,
stint prea scurte, prea sarbede, decat ca sa fi fost scrise
sub impresia unei nopti de bal.
Adevarul este, ca sala de girrinastica, unde la
ocazii de festivitati scolare, incape usor toata tinerimea
scolilor noastre din Blaj la 1000 de persoane s'a
dovedit de astadata de prea mica, pentru a cuprinde
publicul dcritor de dans.
Aranjerii au incercat sä faca posibil dansul, dar
cu toate acestea, nu se putea sa faci macar o tura de
7

www.dacoromanica.ro
 98

boston; fara ca sa te alegi cu cate-va ghionturi, mai

mult on mai putin gingase....
Cator-va dintre oaspetii mai tineri le vent idea
salutara de a se refugia la Univers", uncle in sala
cea mare aranjaza al doilea bal, pentru care obtinura
si invoirea prealabila a cator-va garde-dame.... De acest
al doilea bal au vorbit gazetele noastre mai tarziu,
in legatura cu patania nenei" George Cosbuc, pe care
until dintre aranjerii ad hoc, nerecunoscandu-I, in zorul
sail de a grip sa nu intre Area mult public in sala dan-
sului, nu a voit sä-1 lase inlauntru, decat numai dupa
ce a platit taxa de intrare de 2 cor. si dupd ce si-a spus
numele si adresa
Atata se mai poste spune, Ca o privire din usa
salei de bal trebuia sa te umple de admirare pentru
nenumeratele costume romdnefti, care de care mai
frumoase si originate, ale dansatoarelor. Admirarea
si mandria noastra nu trebuie sa se margineasca insa
numai la costume: serbarile dela Blaj ne-au dat prilej
sa admiram, in tot decursul lor, pi sa fim mandri, din
tot sufletul nostru, si de frumseta fi eleganta femeii
romdne.

@miCo-Arze,"
4 4

www.dacoromanica.ro
 VI.

Ziva a treia.

www.dacoromanica.ro
 -.1B1410
w 0 0 0 0
L
Te deum....
Dimineata a fost iarasi o sfanta liturghie, dupd
carea s'a cantat Doxologia cea mare, ca multumita lui
Dumnezeu, pentruca a ocrotit in chip asa de minunat
serbarile noastre, dand tuturor celor ce au fost de fata
duh de blandete, de intelegere Imprumutata, de ordine.
A urmat apoi in sala de gimnastica,
edinta a II-a a fondului de teatru.
sub prezidiul Dlui Vasile Goldin. In vreme ce unul
dintre notarii adunarii, Dl Augustin Caliani, cetia su-
marul desbaterilor sedintei de ieri, se porni deodata
de catra use o furtuna de aplause, carea crestea tot
mai asurzitor, !Ana ce se pomeni tot publicul in pi-
cioare, aclamand pe: Nicolae lorga.
Dl lorga sosise noaptea cu acceleratul la Blaj si veni la
sedintd. Intr'un tarziu abia se contenird aplausele, si DI Iorga
se asezd pe scaun, in daratul mesei pezidiale, iar notarul putt.'
sd-si sfarseascd cetirea procesului verbal.
Raportorul comisiunii pentru Inscrierea de membri noi, di-
rectorul Dr. A. Chetianu, ceteste lista noilor membri ai Socie-
tatii: fundatori si pe vieata, ordinari si ajutAtori. In total, noii
membri au contribuit cu aproape 5000 cor. la sporirea averii
sociefatii.
Dl Dr. Valer Braniste este referentul comisiunii pentru
cenzurarea raportului general.
Dsa arata, 1) ca activitatea desfasuratA de societate a fost
anul trecut neobisnuit de importantA, pentruck Intre altele, s'au
') Dupt rezumatul ,Tribuneit Nr. 181.

www.dacoromanica.ro
 - 102 -
lArgit statutele, deschizandu-se tin mai larg teren de muncd.
Multd vreme societatea a avut singurul scop sa adune fondul
necesar pentru infiintarea teatrului. De acum inainte, insa, ea
va aved ca tinta prevalenta insas infiintarea teatrului roma-
nesc. Un curent de nervositate, ce s'a rernarcat in anii din
urmA, framantand spiritele, a grAbit termenul unei activitati cu
acest scop. Face pe scurt istoricul anilor din urma. Incepand
dela adunarea din Ndsdud, pentru comitet, a fost o preocu-
patie de cApetenie largirea statutelor. Lucrarile pregatitoare
s'au remarcat in impartirea de burse, in sprijinirea literaturei
dramatice dela noi, in ajutoare pentru colectarea melodiilor si
a celorlalte comori din popor. Chiar la inceputul acestor lu-
crAri pregAtitoare, a observat comitetul ca e in primejdie sa
depaseasca hotarele impuse de fortele materiale ale societatii.
De and a venit in fruntea societatii domnul Dr. loan Mihu
(trdeascd!), comitetul s'a apropiat cu pasi repezi de tinta lui
mai nouA. Nu se stie, dacd tin demers la forurile competente
va puted sa aibA rezultatul dorit. DI Mihu a depus toate si-
lintele si anul trecut a si izbutit sä obtina modificarea statutelor.
Statute le acum incuviinteaza o mai mare libertate pentru lucrarile
pregatitoare. S'a sporit cu doi si numarul membrilor din co-
mitet. Societatea va da mai multe burse, va imparti premii
pentru piese bune, va sprijini una sau mai multe tripe am-
bulante, va imparti premii si ajutoare intre eel cari isi vor da
concursul la. lucrArile pregatitoare, ce se vor face in vederea
teatrului romanesc.
Intre restrictiunile impuse de guvern e si ca bursele
numai supusilor unguri se pot da. Societatea va puted, apoi,
spriginl numai trupele, cari au dela ministrul de interne per-
misiunea. de a juca teatru in Ungaria. Roaga adunarea sa
aproabe modificarea, in sensul ardtat.
In ce priveste planul de actiune" fixat pentru zece ani,
acest plan expiry in anul viitor. Acum doi ani, comitetul a
primit insArcinarea sa elaboreze un non plan de actiune. Noul
plan s'a distribuit membrilor, pentru ca sa-1 studieze. Data
fiind imprejurarea ca averea Societatii a trecut azi peste o
jumdtate milon si ca panA in 1922 pana la jubileul ei semi-
centenar averea aceasta poate sa sporeasca la un milion, avem
sperante a panA la infiintarea teatrului romanesc nu mai avem,
deck un deceniu de strAduinti.

www.dacoromanica.ro
 103

Raportorul vorbeste apoi de fondurile speciale ale socie-

tatii, cari au de asemenea menirea de a sport averea ei. Aju-
toarele se vor da din aceste fonduri alternativ.
In ce prive§te activitatea comitetelor filiale, sunt toate
Inca in stadiul tnceputului. 0 activitate multamitoare au des-
fasurat numai comitetele din Beius si Des. Trebuie sa se tie
cont pretutindeni de imprejurarile speciale ale tinutului si sa
se intocmeasca activitatea comitetelor asa, ca sa fie cat mai
rodnica. Bursierii au fost dnii Marcus si Crisan (trAeasca!).
Concertele din serile trecute au dovedit ca bursele s'au dat
unor oameni vrednici. Ajutoare s'au dat drei Voileanu si drei
Marioara Dima Tra e as cd!). Raportorul improspateaza aici
partea referitoare din raportul general
Roagd adunarea sa aprobe planul de actiune si propune-
rile speciale. Controlor e propus dl Gh. Dima, caruia i-se
fac ovatii.
Adunarea. prin sculare, cinsteste apoi memoria lui Pro-
copie Casotti binefacatorul Societatii
Dl Dr. Constantin Pavel, raportorul comisiei Insarcinate
cu cenzurarea raportului casarului, spune ca raportul a fost
aflat in cea mai buns ordine.
Prezidentul anunta, ca societatea a primit o invitare dela
Oradea-mare, crede totus ca adunarea sa lase in sarcina co-
mitetului fixarea locului pentru viitoarea adunare generals.
Se citesc telegramele omagiale cari au sosit de ieri pans
astazi.
DI Gavril Precup prezinta propunerea, ca sa se dea o
bursa specials pentru un tinar, care va studia jocurile noa-
stre nationale si va propaga aceste jocuri. Comitetul sä
vie in cea mai apropiata adunare cu o propunere in aceasta
privinta".
Presedintele anunta Ca dl N. Iorga va tiparl o biblio-
teca a autorilor nostri dralnatici, incepand seria cu operele
dramatice ale lui Alexandri si ca din fiecare numar va darul
Societatii 200 de exemplare. Publicul aclama cu frenezie si
pe dl lorga.
Urmeaza conferenta dlui Horea P. Petrescu, profesor In
Brasov. Conferenta, cetita cu very& a avut ca tema: Publicul
si teatrul".1).
1) Dupa extrasul din 'Gazeta Transilvanieic Nr. 182.

www.dacoromanica.ro
 104

Simpaticul nostru conferentiar trece in revista momentele

cele mai insemnate din miscarea noastra teatrala, inzista cu
deosebire asupra luptei ce au dus-o Inaintasii nostri in parla-
mentul tArii si inafara pentru promovarea si sprijinirea mia-
carii noastre culturale, trece apoi Ia reprezentatiunile teatrale
romanesti date la orase si sate, caracteriseaza pc baza expe-
rientielor castigate atitudinea publicului nostru si in deosebi
a tAranilor nostri fata de reprezentatiile teatrale, apreciazA li-
teratura noastra dramaticd si ajunge la concluziunea, ca Ro-
manul se stie hisufleti pentru teatrul sAu, it stie sprijini, dar
noi carturarii avem datorinta sa controlam miscarea noastra
teatrala, sa ne spunem franc parerea noastra in ce priveste
piesele teatrale si sa scoatem din repertoarul .pieselor jucate
Ia sate, pe cele, cari nu se potrivesc gustului si priceperii ta-
ranilor nostri.
Cu blandeta si tact, cu multa bunavointa va trebul ur-
marita miscarea noastra teatralA. Nu cu forta brachiald, nu cu
satirizarea muscatoare. Oamenii sA simteasca, ca vrei sA in-
drepti si ca to doare inima de starea inapoiatA, in care ne
aflAm. Numai astfel vom putea avea rezultatele dorite de toti
cei buni ai nostri.
Cu timpul vor venI si mult asteptatele opere nationale,
cari vor satiriza starile noastre sociale, cu cumpat, cu vervA,
dar totdeauna cu dragoste de neam. Avem sä ne vedem sca-
derile in caricaturi reusite si avem sa radem si noi.
Dar vom avea sa si suspinAm la teatru. Ne vom rasa
dusi de sentimentul cel mai stump de sentimentul consti-
intei, ca facem parte dintr'un complex, dintr'un neam, din neamul
romanesc si cand vow simti fiorii de emotie, fiorii evlaviei,
cand vom auzi cuvantul romanesc frumos pe scena noa-
stra, cand vom auzi doinele noastre intretAsute in piese tea-
trale mai de seams, cand vom vedea obiceiurile si portul no-
stru adus cu cinste pe scena romaneascA atunci ne vom
acoperi fata si vom plange de bucurie si vow rade de feri-
cire, ca actorul din Oradea-mare Instrainat de noi, care plangea
dupA culise, auzind doina noastra romaneasca..
Conferentiarul a fost viu felicitat si aclamat pentru in-
structivele si interesantele sale expuneri,

www.dacoromanica.ro
 - 105

In cuvantul de incheiere, Dl Go lk constata ea

cu ocazia serbarilor s'a afirmat solidaritatea noastrA
nationals, s'a dovedit dragostea noastra pentru popor,
care formeaza singura nostra class $i, in sfarsit, s'a
reliefat Intelegerea ce avem pentru adevarul: prin not
Insine". Acestea sunt trei principii, propagate si de cel
mai mare barbat al neamului nostru, bArbat care se
afla acum in mijlocul nostru. Dlui lorga i-se fac
entuziaste manifestatii de simpatie.
Membrii not ai Societatii pentru fondul de teatru.
S'au facut membri fundatori: Patria", cassa de economii,
societate pe actii in Blaj, Petru de Mocsonyi Bulcs, Petru Ionas
Timisioara, Artimon Blajan preot Obreja, Alma Dr. Pop n.
Maior Lugoj, Aniti Dr Morar n. Bohatal, Dr. Stefan Morar
advocat Cluj, Izidor Saturn preot Merisor, vad. Iosif Vulcan
Oradea-mare.
Membrii pe vieata s'au facut: Dr. Enea Papiu advocat in
Orastie, loan Dobrean preot Corbu, Dr Alexandru Nicolescu
profesor Blaj, Gavril Grama functionar Corbu. Emil Francu preot
Cerghidul-mare, Dr. lustin Closca luga Brasov, Victor Stanciu,
Aurel Harsian preot Cenade, Simeon Moldovan viceprotopop
Noul-sasesc, Octavian Murasan preot Sibiiu, Valeriu Suciu
profesor Blaj, luliu Grama preot Chiheriul-de-sus, Horia P.
Petrescu publicist Brasov, Niculae Rusu proprietar Poiana
Ariesului, Stefan Pop canonic Blaj, Sever Salagian, Teodora
Salagian Pusztahollod, Hie Grindean N.- lkland, Niculae Motora
preot, Traian Ciban preot Cella, Piso Pompiliu preot Carpinis,
Dr. Victor Macaveiu profesor teol. Blaj, Banca poporala, Dr.
Petru Barbu, Dr. Vasile Suciu canonic Blaj, Dr. A'ex. Rusu
prof teol Blaj, Stefan Rosian prof teol. Blaj, Aurel Barbu
notar Lancram.
Membri ordinari: Augustin Caliani profesor Blaj, Vasile
Tatar preot Kebele-Szt-Ivan, Adrian Costin preot V -camaras,
Vasie Hopartean preot Gadalin, loan Bozac v.-protopop onor
Sambotelec, Francisc Hossu Longin adv. Deva.
Membri ajutdtori: Petru Chetian preot Densus.

www.dacoromanica.ro
 - 106 -
Masa in cinstea artistilor.
La ora 1, Ex. Sa I. P. S. Mitropolitul Mihalyi a dat in
cinstea artistilor o masa, la carea au fost invitati: Dl si
Dna lacob Muresanu, Dna A. Romanescu, Dl si Dna Z.
Barsanu, Dl P. Liciu, Dl Nicu Corfescu si DI Ione!
Crisan, apoi Dnii George Cosbuc, P. Locusteanu,
Aurel C. Domsa §i Gavril Precup.
Sedinta a treia a Astrei.
0 deschide la orele 3 '.14, in sala de gimnastica,
tot dl Barseanu, salutand pe T. P. S. Mitropolitul Mi-
halyi si pe P. S. episcop Dr. Radu, cari iau loc la
masa prezidiala.
Raportorul comisiei pentru cenzurarea socotilor Astrei, Dl
loan I. Lapedatu constata ca socotile pe 1910 s'au aflat in
perfecta ordine si pe deplin justificate, iar proiectul de budget
pe 1912 e facut in cadrele veniturilor normale ale Asociatiunii.
La propunerea referentului adunarea generald:
a) aproaba bilantul pe 1910.
b) aproaba socotelile despre venite si cheltueli, (land in-
demnizare ulterioard pentru suma de Cor. 341288, cheltuita
peste preliminar si absolvand Comitetul central pentru gestiunea
financiara a anului trecut.
c) exprima multumita celor doi stipendisti ai Asociatiunii,
dlor Andreiu Barseanu si Andreiu Cosma, cari si-au rAscum-
parat stipendiile avute, in favorul fondului general, si-si exprima
dorinta, ca exemplul for sA afle urmare si la ceilalti multe
sute de intelectuali romani, crescuti cu stipendii dela fonduri
si fundatiuni romanesti.
d) aproba proiectul de budget pe 1912.
In vremea aceasta TO face aparitia in said eroul nostru
de ieri, aviatorul Vlaicu, incunjurat de o garda de prietini ti-
neri si publicul erumpe in calduroase ovatii, cari nu mai
vreau sa conteneasca. Tinarul erou inainteaza sfios, ca o fats
mare, cu ochii umezi. Presedintele ridicandu-se, fixeaza intre
aclamArile publicului solemnitatea clipei.

www.dacoromanica.ro
 107

Abid contenesc ovatiile, fAcute lui Vlaicu, card rasund alte

strigate de trdeasca, tot atat de puternice, cari vestesc aparitia
altui sburdtor, tot atat de indrasnet si de ilustru, sburatorul
gandului, al mintii romanesti: prof. kart?. Stint clipe foarte
serbdtoresti acestea. Apostolul neamului 1si poarta ochii mari,
sugestivi,' peste multimea de fete extaziate, inaintand domol,
cu marea barbs revArsata frumos peste piept
UrmeazA is cuvant Par. Stefan Rosiattu, raportorul comi-
siei pentru inscrierea de membri. Constata cu bucurie marele
interes, ce-1 poarta lumea noastra pentru cea mai Malta insti-
tutie culturald romans. Dovadd numdrul mare de membri,
fundatori, pe vieata si ordinari, cari s'au Inscris cu acest prilej,
cari reprezina un spor de avere a Astrei in alma de aproape
10.000 Cor Parintele Rosianu citeste lista celor Inscrisi, pe
cari prezidentul, indatd ii si proclamA de membri.
Noii membri ai Astrei.
a) fundatori: Patria", cassa de economii, soc. pe actii,
Blaj I); Vasile Bian, doctor, (Buzau); Simeon Pop Mateiu, ca-
nonic, Blaj; luniu Brut Hodosiu, director de bancA, Blaj;
Amalia Dr. Bran nasc. Simon, sotie de adv. Teaca; Geoge Pop,
direct. de finante pens., cons. min., Lugoj; Alma Dr. Pop nasc.
Maior, sotie de adv. Lugoj; Dr. George Popescu, adv. Turda;
Dr. Iustin Pop, advocat, Deva; Dr. Izidor Marcu, canonic, Blaj;
Artimon Bldjan, preot gr. cat. Obreja; Eugenia Dr. St. C. Pop
nasc. Macaveiu Arad; Dr. Stefan C. Pop, deputat, Arad; Petru
de Mocsonyi, mare proprietar, Bulciu; Dr. Emil Babes, advocat
Pesta; Dr. Tit Babes, advocat, Pesta; Dr. Alexandru Pop, medic,
Blaj; Emil Petran, preot gr. cat., Almas.
b) pe vieata: Aniti Dr. Morar nasc. BohAta, sotie de adv.
Cluj; Dr. Stefan Morar, adv. Cluj; .tefan Crisan, InvAt. penz.,
Tents; Aurel Barbu, notar comunal, Lancram; Dr. Alexandru

1) Fixam aci un articol al 'Revistei Economicec, sciis in preajma

serbarilor, undc se statue pentru intrarea in massa a tuturor institutelor
noastre de bani, socictati pe actii si insotiri, cari inca nu sunt membri ai
Asociatiunii, in sirul fundatorilor acestei institutii ceca ce ar insemna,
dupa.' calculul articolului, o sums de ca. 80000 cor., revenita deodata Asocia-
tiunii: constituind o impunatoare manifestatie pentru promovarea si conser-
varca culturii noastre nationals.

www.dacoromanica.ro
 lOS -

Dobrescu, medic, Sibiiu ; Nicolau Rus, proprietar, Poiana

Ariesului; Aurel Harsan, preot gr. cat., Cenade; Aurel Aron,
preot gr. cat. Miraslau; Dr. Alexandru Nicolescu, profesor, Blaj;
losif Mustetiu, maior c. si r. Rafna; Dr. George Patacean, adv.
Turda; Vasile Hatagan, notar, Oarda-de-jos; Dr. Eugen Tatar,
adv. Deva; Dr. Stefan Banfi, medic, Bucium; I. Harsia, Milasel;
Dr. luliu Morar, advocat, Muras-Uioara; Cornel Mesaros, inginer.
Budapesta; Dr. George Garda, adv. Fadet; Pompeiu Fagarasan,
preot gr. cat., Beclean; Dr. Toma lenciu, adv., Puj; Joan Corbul,
notar la sedria orf., Bistrita; Iuliu Popp, dirigent de banca,
Gherla; Victor Blasian, inginer sup. Lupeni; Gavriil Precup,
profesor, Blaj; Dr. Eugen Sampetrean, adv., Zernesti; Teofil
Crisan, preot, gr. cat. Perul; loan Maior, adm. dom.. Blaj; Dr.
luliu Mania, adv., Blaj; Dr. luliu Popescu, advocat, Turda; Dr
Enea Papiu, adv., OrAstie; Eugen E. Pacurar, protopop gr. cat
Sebesul-sasesc; Dr. Alexandru Fodor, medic, Alba Julia; Vasile
Morar, inv., Ludos; Maria Dr. Pop, n. Rozor, sutie de jude,
Geoagiul-de-jos; Simeon Corvin jun., comerc. Orastie; Aurel
C. Domsa, redactor si contabil, Blaj; Aurelia Morariu n. Bata-
cuiu, sotie de notar, Ohaba; Dr. Eugen Metianu, adv , Brasov;
Dumitru Evolceanu, prof., Bran; Tiberiu Eremie, inginer, Brasov;
loanu I. Lapadatu, dir. de banca, Orastie; Piso Pompiliu, preot
gr. or. Carpinis.
c) ordinari: Gheorghe Anghel, consilier de contabilitate,
Sibiiu; Traian Lazar, teolog, Gambas; Alimpiu Suciu, preot gr.
cat.. Iscroni; Emeric Pop de Basesti, adv., Jibou; Joan Crisan,
vice-notar, Zlatna; Dr. losif Turcu, medic, Viena; loan Bozdoc,
preot gr. cat, Cicud; George Faina, preot gr. cat., Micoslaca;
Emil Comanescu, funct. de bane& Sibiiu; Zaharie Boila, exec.
reg., Dicio-San-Martin; Hie Ungurean, econom, Besineu; Lazar
Caba, preot gr. cat §oimus; Ilariu Banciu, adv si director,
Muras-Uioara; Dr. Horia Petra-Petrescu, ziarist, Brasov; Vin-
centiu Nemes, vice-protopop onor. Sanmartinul-sarat; Teodor
PAnazan. inv. dir., Sancel; Nicolae Latiu, preot gr. cat, Cra-
ciunel; George Vancea, proprietar, Blaj; Traian German, prof.,
Blaj; Joan Puscas, proprietar, Blaj; lacob Domsa, preot gr cat.
Blaj; loan Vancea, rigorozant in drept, Blaj; Anton Zeiler, pictor,
Blaj; loan Fodor, profesor, Blaj; Alexandru Ciura, profesor,
Blaj; Emil F. Negrutiu, adm. dominial, Petrisat; loan F. Negrutiu,
inginer, Blaj; loan Barbat, inv., Sancel; loan Sever Fratila,

www.dacoromanica.ro
 - 109 -
preot gr. cat., Ciufud; Dionisiu Velicea, preot gr. cat, SpAtac;
loan Handrea, preot gr. cat, Manarade; Nicolae Sabau, corner-
ciant, Lupsa.
Si-au achitat taxa urnzartoril membri vechi: Iuliu M. Mon-
tani, protopop gr. cat., Zlatna; Emil Vlassa, proprietar, Sancel;
Stefan Lita, preot gr. cat., Lunca; George Barbat, prot., Blaj;
Augustin Caliani, prof., Blaj; Dr. Ambroziu Chetianu, dir. gimn.
Blaj; Amalia nasc. Grama, proprietara, Blaj; loan Cornel Maior,
Marioara Olga Maior, eleva, Blaj; Simeon Muntean, notar cerc.
Blaj; Nicolae F. Negrutiu, profesor, Blaj; Dr. lustin Nestor,
cand. de adv., Blaj; Silvestru Nestor, dir. scolii civ., Blaj; Ni-
colae Pop, profesor, Blaj; Virgil Pop, proprietar, Blaj; Iacob
Popa, secret. metr, Blaj; Victor Precup. inginer silvic, Blaj;
Dr. loan Ratiu, profesor, Blaj; Dr. Alexandru Rusu, profesor,
Blaj; Augustin Stupariu, comerciant, Blaj; Vasile Suciu, pref.
tipogr., Blaj; Aurel Trifan, croitor, Blaj; Alexiu Viciu, profesor,
Blaj; Emiliu Viciu, profesor, Blaj; Valer Suciu, profesor, Blaj;
Dr. Victor Macaveiu, profesor, Blaj; Dr. Eugen Solomon, medic,
Blaj; Stefan Rosian, profesor, Blaj.
Banca Pitesti" din Pitesti a donat suma de Lei 200'
Acest numar considerabil de membrii noi constitue tin
.
record, caci niciodata atatia nu s'au facut cu prilejul vreunei
adunari generale. Este de a se multumi aceasta Insufletirii ce
a stapanit sufletele, dar nu mai putin si zelului comisiunii in-
credintate cu inscrierea de membrii noi.
Alegerea prezidiului.
Adunarea iubilara avea, in urma mortii preziden-
tului Sulutiu, sa umple si scaunul ce acesta I-a avut in
fruntea Asociatiunii. In Sedinta de Luni s'a ales §i o
comisiune pentru candidarea prezidiului, statatoare din
domnii I. M. Moldovan, G. Pop de Base§ti, Dr. Aurel
Lazar, Dr. Stefan C. Pop, Dr. G. Proca, Antoniu Mo-
csonyi, Parteniu Cosma, Nic. Bogdan §i Vasile Goldi§.
Raportorul acestei comisii, constituite sub prezidiul Par.
prepozit Moldovan, deputatul Dr. Stefan C. Pop, declara, ca
misiunea comisiunii a fost foarte usoara. Neamul romanesc
isi are deja alesul sau Dupa moartea fericitului si de toti

www.dacoromanica.ro
 - 110 -
regretatului ulutiu ne-a ramas, ca vrednic urmas, un singur
om, care este Andreiu Barseanu. Fac deci propunerea ca, in
scaunul marelui Andreiu Baron de Saguna si a altor prezi-
denti ilustri de pie memorie, sa fie ales dl profesor Andreiu
Barseanu. (Aprobari si aplause unanime la adresa dlui BAr-
seanu). Prin inaltarea dlui Barseanu in scaunul prezidential,
devenind vacant postul de vice-prezident, propunem, in aceastA
onoare, pe distinsul canonic, Reverendisimul domn Dr. Vasile
Suciu (Aclarnari si aprobari generale).
Noul prezident Andreiu Barseanu multumeste emotionat,
pentru marea onoare ce i-se face prin alegerea prezentA si
promite ca toaie puterile sale si-le va pune in serviciul marei
cauze a Asociatiunii. Dec lard apoi de vice-prezident ales pe
Dr. Vasile Suciu.
Noul vice-prezident Dr. Vasile Suciu, sosind in sala
sedintei, is cuvantul, ca sa multumeascd pentru onoarea ce
i-se face. Spune, ca acest fapt 1-a ajuns absolut pe neastep-
tate, fiind pand acum, pentru multa lume dela noi, aproape un
necunoscut. Tocmai fiindca asa WA veste 1-a ajuns aceasta
demnitate, nu poate face fagadueli pentrn viitor, nici desfasurd
programe si planuri. Dar ca unul, care mi-am facut scolile
la leaganul neamului nostru romanesc, la Roma, voiu Sti sa-mi
fac datoria on unde voiu fi pus. Imi pun nadejdea in ince-
lepciunea presedintelui nostru ilustru, a secretarilor nostri si a
tuturor membrilor din comitet, nazuindu-ne, cu totii, sa ajun-
gem, cu ajutorul lui Dumnezeu, acolo unde tinde Asociatiunea
noastrA, la cultura si inaltarea poporului romanesc din aceastA
tara", (Aplause nesfarsite).
indata dupd acestea se ridica Excelenta Sa Mitropolitul
Mihalyi si felicita Asociatiunea pentru foarte potrivita alegere
ce a facut si spune: Me pot felicita si pe mine insu-mi, ca
mama mea dreapta a fost inaltata la o demnitate atat de ono-
rifica. Asigur Asociatiunea, ca barbatul acesta, pe care it
cunosc si II pretuesc pentru munca sa grea de 15 ani, in slujba
arhidiecezei pastorite de mine, va fi unul dintre cei mai de
frunte muncitori pentru inaintarea si prosperarea ei. Vestit
scriitor pe taramul literaturii biericesti, si adanc cunoscator
al limbii romanesti, insemneaza o noun putere pentru nazuin-
tele Asociatiunii. Rog pe Dumnezeu sa-i binecuvinte munca
si stradaniile, ca sa poata lucra cu acelas zel si devotament,

www.dacoromanica.ro
 111

cu care a slugit el Biserica si pe Arhiereul sat'. (Furtunoase

aplause).
Deputatul ySt. C. Pop, salutd pe noii alesi in numele po-
porului romanesc. Sd fiti voi clopotul bisericii marete, ai
carei slugitori ati fost Voi alesi astazi. Cad biserica este Aso-

IS

Jr

Andreiu Barseanu.

ciatiunea noastra. Biserica culturald, ale carei temelii trebuie

sd fie morala si cultura crestina. Misiunea clopotului trebuie
sa o impliniti Voi, din locul Vostru de veghere, a clopotului,
despre care s'a scris: Vivos voco, mortuos plango, fulgura
frango". Da, sd chemati la altarul culturii pe toti cei vii ai

www.dacoromanica.ro
 - 112 -
nostri, cu lacrimi pioase si cu inimi de slavire sA deplangeti
pe cei rAposati ai nostri, cari au fost marl in vieata si sA-i
puneti pildd de urmare tuturor. Fulgura frango! veni-vor nor:
grei si fulgere.... voi sunteti chemati ca sa alungati, cu intelep-
ciunea si inima voastra strabatuta de iubire de neam, furtunile,
cari ar incerca sa intunece soarele culturii noastre, vieata noa-
stra ca neam deosebit.... SA fie numele tau, nou alesule vice-
prezident, ca numele savantului Timoteiu Cipariu si sa to
avem multi ani, in ogorul de munca al neamului nostru"
(Ovatii entuziaste).
Noul prezident Andreiu Barseanu.
Ridicarea dlui Barseanu in scaunul de prezident al celei
dintaiu societati culturale a noastre a fost primita cu cea mai
deplina satisfactie, din partea opiniei publice. MCA d. p. ce
scrie Tribune in Nr. 180, despre noul prezident:
Andreiu Barseanu a fost ridicat astazi in scaunul de pre-
zident a celei mai mari institutii culturale a noastre. Andreiu
Barseanu, profesorul distins, literatul .si academicianul nostril
apreciat, este chemat sa conduca, de astazi inainte, destinele
Asociatiunii" noastre: vestea aceasta trebuie sA umple de
bucurie inima oricarui roman patruns de marea insemnatate
ce o are aceasta institutie nationals a noastra
Nu se gasia intre noi om, care sä fi putut indeplini,
cu mai multa pricepere aceasta functie onorifica a neamului
nostru. Andreiu Barseanu era designat de mult sa ajunga
acolo unde a ajuns astazi, prin votul membrilor Asociatiunii",
stim doar cu totii ca imediat dupa moartea batranului I. Sterca
Sulutiu, privirile tuturor romanilor dela noi s'au indreptat spre
acest iubit dascal, menit sA duca mai departe spre perfectio-
nare opera mare inceputa de generosii nostri inaintasi. In
Andreiu Barseanu am cautat si am gAsit, toti cei cari muncim
cu desinteres si insufletire in ogorul culturii nationale, perso-
nalitalea armonioasa si puternica, vrednica si capabila sa in-
drumeze toate manifestapile noastre culturale.
Andreiu Barseanu va fi fost si un profesor iubit si res-
pectat de clevii lui cari nici odatA nu-si vor putea scoate din
suflet chipul acela luminos de ow superior. Andreiu Bar-
seanu este si un invatat temeinic, un literat plin de intelegere

www.dacoromanica.ro
 - 113 -
pentru toate manifestArile spiritului omenesc, un muncitor
spornic pe toate terenele vietii noastre publice, si mai pe sus
de toate, un splendid caracter de om cinstit, o nobild inima
de aur, frumoasd si curatd. Cine a trecut pe langd acest
bdrbat, cine a privit in ochii lui vii si strdlucitori de inteli-
gentd, si nu a simtit strecurandu-i-se in suflet o tainicA liniste,
o seninAtate binefAcAtoare, ca dupd cetirea unei poezii ora-
Vane?
Andreiu Barseanu este Tntruparea cea mai fericitd a cinstei
si a rigorismului moral, atat de uitat in vremea noastrd din
urmA. In el, prin o generoasd darnicie a naturii, s'au putut
impreuna, si rafinamentul artei si rigurosul simt de datorie,
aspra fire de apostol neiertator si poezia sufletului de visator.
0 minunatd personalitate armonicd, dulce si impundtoare, care
a cucerit inimile tuturor romanilor.
Noi vedem in aceasta nimeritd alegere a lui Andreiu Bar-
seanu, nu numai un act de recunostintd fats de meritele unui
om, ci si un triumf al noilor idei regenerAtoare, cari au pd-
truns in inima Asociatiunii" noastre....
Tot cam asemenea scrie despre noul prezident si Tele-
graful Roman" Nr. 89, la loc de frunte:
Domnul Andreiu Barseanu e unul dintre cei mai luminati
bArbati ai neamului nostru de pretutindeni. StApan totdeauna
pe gandirile sale, are darul de a si-le sti turns, cu graiul si in
scris, Mtn) forma desavarsitd, care captiveazd si Incanta de-
odatd; iar zelul sau de a munci pentru binele de obste e ne-
intrecut, intocmai cum sus de tot stA si caracterul sat' nobil si
mare, curat ca raza soarelui.
Cine altul putea deci sd fie chemat si pus in fruntea
Asociatiunii noastre, ca nou conducAtor si ca nou indrumAtor
spre alte scopuri frumoase, pe cari vrem sd le ajungem in
viitor, decat numai de toti veneratul Andreiu Barseanu?
Astazi it avem pe dl Barseanu in fruntea Asociatiunii, ca
prezident al ei, si linistiti putem sd fim toti, aci in mani mai
bune, mai destoinice si mai curate, destinele Asociatiunii noa-
stre nu puteau sd fie depuse.
Suntem mandri, ca putem sd-I salutdm in fruntea celei
mai marl si mai inalte institutiuni culturale pe care o avem,
noi, Romanii din partea aceasta, pe acest ales dintre alesi, si
8

www.dacoromanica.ro
 - 114 -
suntem siguri, ca cu Intelepciunea sa, cu tactul ssu cel rar,
cu munca sa neobositd, cu darul sat' de a atrage si a Inchega,
dl Barseanu nu poate.'sdduca decat numai la glorie, la md-
rire si la inflorire Asociatiunea noastrA.
Noul viceprezident' Dr. Vasile Suciu.
InvAlatul canonic, un muncitor Indarjit si viguros, se po-
triveste, cum nu se poate mai bine, pentru aceasta demnitate.
Intru adevAr, Blajul nu puted da astdzi un bArbat mai potrivit
Asociatiei si culturii romanesti peste tot. DAm aici cate-va
date din biografia noului viceprezident:
S'a ndscut in CopAcel, Tara Oltului, la 13 Ianuarie 1873,
din pdrinti tdrani. A terminat liceul in Blaj, trecand examenul
de maturitate la 1892. In acest an a fost trimis la Roma in
colegiul Sf. Atanasiu. Aici, la Propaganda Fide", care ne-a
dat atatia bArbati ilustri noun Romani lor, a luat doctoratul in
filozofie si teologie. A fost hirotonit tot in Roma la 1895.
Intors la Blaj, a fost catdva vreme duhovnic In seminarul teo-
logic si catehet la pedagogie. La 1899 a fost numit profesor
de dogmaticd la facultatea de teologie si la 1900 prefect de
studii in seminarul aceleasi facultati. La liceu propunek tot
In aceeas vreme, religia in clasele superioare. Mai tarziu a
fost trecut ca rector la Seminarul vancean al junimii dela
gimnaz, iar dupd trecerea la celea vesnice a regretatului Dr.
Aug. Bunea, a fost ales canonic de fundatiune bobiand. AstAzi
e tot in fruntea Internatului de bdieti, pe care it conduce cu
o rays intelepciune.
Are la activ o intensd activitate literard. A redaatat o
vreme Unirea". Iar pe tdrimul literaturii bisericesti §i-a ca-
stigat renume la noi, la Romani. A tiparit urmatoarele carp:
1. Hipnotism si Spiritism". Blaj. 1906.
2. Teologia dogmaticd fundamentals ", 2 volume marl,
Blaj, 1907.
3. Teologia dogmaticd speciald" tot 2 marl volume,
Blaj, 1908
4. RaportuI dintre Religie, sStiinta si Filozofie, Blaj si VA-
lenii de munte, 1910.
Apoi manuale pentru studiul religiei In clasele superioare
ale gimnaziului si diferiti articoli in gazetele si revistele dela

www.dacoromanica.ro
 115

noi. LucreazA, intre altele, impreund cu Excelenta Sa Mitro-

politul Dr. V. Mihalyi, la revidiarea retiparirea cartilor noa-
stre biserice0.

GI

o.

Dr. Vasile Suciu.

Inchiderea adunarii.
De inchiere, prezidentul A. Barseanu improviseaza
un avantat discurs. Remarca momentele mai insemnate
ale s2rbarilor: participarea arhiereilor, sborul lui Vlaicu,
prestatiile artistice, prezenta atator oaspeti distin0 dela
noi Si din Romania, si armonia desavarsita care a sta-
8*

www.dacoromanica.ro
 - 116 -
panit pans in sfar§it. Mergand acasa, spune dl Bar-
seanu, sä propagam acest spirit al pacii §1 al bunei
intelegeri frate0, aducandu-ne aminte ca Intre impre-
jurarile noastre esceptionale, interesele superioare ale
neamului trebuie Ingrijite, cu ajutorul unirii dintre noi,
i cu ajutorul unei activitati din toate puterile noastre...
Aplausele la adresa prezidentului, a arhiereilor, a
dlor Iorga, Vlaicu etc. nu mai voiau sa Inceteze, §i pu-
blicul, numai pe Incetul, se hotArete sa paraseasca sala
de gimnastica, martora celor mai frumoase desbateri,
ce s'au putut tines cu prilejul vreunei adunari generale.
Reprezentafia teatrala.
Seara la orele 8, lumea se intrune§te Inca odata
in pavilionul serbarilor, ca sa asculte pe arti§tii no§tri
dela Teatrul National". Firete ca reprezentantia a
izbutit la culme, transportand publicul in sferele celei
mai curate arte romanep. Pavilionul era iar4 in-
tesat de lume.
S'au jucat piesele Schinteia", comedie Intr'un
act de Ed. Pailleron Si Cuib de foim", poem dra-
matic intr'un act, de I. C. Bistriteanu. Atat geniala
noastra artists Romanescu, 'cat i dna Si dl Zaharie Bar-
sanu au avut unul din cele mai frumoase succese ale
lor. D. Petre Liciu i dna Romanescu au variat pro-
gramul cu declamatii, monoloage etc.
Conveniri, consfatuiri etc.
Am trece cadrele acestui volum, daca am starui
cu deamanuntul §i asupra tuturor convenirilor, consfa-
tuirilor etc., de o importanta mai mutt on mai putin
generals, aranjate din prilejul serbarilor. Si-au dat
intalnire cu prilejul acesta: membrii ale§i pentru corn-
punerea de statute pentru societatea bisericeasca-cul-

www.dacoromanica.ro
 - 117 -
turala sf. Unire au tinut o consfatuire comerciantii
romani, discutand problema organizarii lor Intr'un corp,
cu tendinta de a-0 promova interesele statului lor,
§i-au dat rendez-vous atata absolventi ai colilor noa-
stre: liceu si facultatea teologica.
S'au revAzut la serbari prietini vechi, colegi de
coala, pe cari vieata si valurile ei i-au despartit de
zeci de ani, i-au reimprospatat, la masa din coltul cu-
tarui restaurant on a gradinei din Veza, amintirile ti-
neretei trecute....
Cine ar putea da seams de toate acestea?
La mormantul lui Augustin Bunea.
Cele trei zile cat au tinut serbdrile, spun foile noastre, a
fost un adevarat peregrinaj la mormantul regretatului Dr. Au-
gustin Bunea.
Gazeta Transilvaniei" Nr. 182 are d. p. urmatoarea co-
respondents din Blaj, cu dto de Miercuri, 30 Aug. n.:
La marginea orasului Blaj, inspre gara Kiiktilloszog", ce
are menirea sd se dea uitArii nurnele istoric al acestui centru
romanesc, se and cimiterul cel nou romanesc gr. cat. in acest
cimiter, a cArui liniste o conturbd zuzAtul trenului ce trece pe
marginea lui, se ridicA multe cruci, cari ne dau de stire despre
cei ce isi dorm somnul de veci aici. Era scump acest loc
si mai inainte, pentru toti aceia, cari ad au dat pAmantului
pe iubitii lor, dar de aproape doi ani acest cimiter a devenit
un loc scump pentru Intreaga suflare romaneasca... pentrucd
cuprinde osemintele fericitului si marelui Augustin Bunea.
In jurul mormantului marelui bArbat, Ingrijit destul de
bine si impodobit cu iederd, stau Miercuri dimineata cativa
tineri, cari cu ochii InlAcrAmati Isi revoacd in minte pe marele
preot...
DeodatA sosesc la usa cirniterului 2 trAsuri. Din prima,
coboard invdtatul profesor Nicolae Iorga cu dna, si dl Aurel
Bunea din Romania, fratele mult regretatului canonic. Din a
doua trasurd, coboard dnul Francisc Hossu Longin si doamna,
Insotiti de dnii lacob Domsa si A. C. Domp.

www.dacoromanica.ro
 118

ingandurati pAsesc admiratorii marelui preot spre locul,

unde odihnesc ramasitele pAmantesti ale fericitului Bunea. DI
N. Iorga apropiandu-se de mormant depune un buchet de flori,
legandu-1 de umila cruce. Pe funda ce atarnA de buchetul de
flori, era scris cu mana dlui Iorga: Dela al Mu prietin, care
nu to uitaa . Apoi dl Iorga Isi pleacA genunchii la pAmant
si inaltA o rugA pentru odihna i ubitului sail prietin ... Doud
mArgAritare de lacrimi, ce se preling peste obraz, vestesc celor
de fatA durerea cea mare, ce cutropeste sufetul acestui lumi-
nAtor si iubitor de neam. Doamna Iorga nu-si poate InAbusi
durerea, si suspine vestitoare de durere si regret i-se desprind
din piept. Rupe cateva flori, de dureroasA amintire.
Deasemenea si dl Francisc Hossu Longin impreuna cu
stimata-i sotie, intre lacrimi depun un buchet de flori pe mor-
mant, apoi dupA ce Isi dau curs liber lacrimilor de durere, se
IndreaptA cu totii spre usa cimiterului.
Abia se depArteazA dansii si din nou o altA trAsurA aduce
alti admirAtori ai marelui bArbat, pe dl cApitan in pensiune
Martian si pe protopopul I. DAnilA dela CAtina,... apoi iarAs altii,
cu pasi smeriti si cu sufletul indurerat. Fapta Dlui Iorga,
mai ales, a fAcut impresie adancA in public.
Plecarea oaspe ilor.
Clipele ce au urmat dupA reprezentatia teatrala au fost
clipele despartirii.... Reprezentatia a fost ultimul punct din
programul serbarilor dela Blaj. Dumnezeu ne ajutase intru
toate, §i publicul putea sa piece acasa mangaiat, intarit i
inaltat suflei.ete. Serbarile tineau acuma de cateva
zile §i pentru multi se implinia o saptamanA, din ziva
plecarii de acasa....
TrAsurile se dovedirA mult prea putine pentru publicul
ce doria sA ajungA la garA, ca sA poata pleca cu trenurile de
noapte. Cea mai mare parte o luA pe jos.
La garA o imbulzeara, de care n'a mai vAzut modesta
garA a Blajului 1). Cu cel dintaiu tren de noapte au plecat
spre Sibiiu dnii Goga, Caragiale, poetul Iosif si inginerul
Vlaicu.
1) tia descrie plecarea oaspetilor raportorul ,Tribuneic Nr, 181.

www.dacoromanica.ro
 119

Mu la lume nu a putut sä strabata pans la ghiseu si a

fost nevoita sa piece fara bilet. Altii au ramas in gars, ne
mai izbutind sa-si gaseasca un loc in vagoane. Aceeas aglo-
meratie si la trenurile de dimineata. Din pricina imensei mul-
timi a calatorilor au intarziat toate trenurile si astfel Blajul
a zapacit circulatia pe toate liniile principale din lard. A
doua zi inainte de amiazi a plecat si dl lorga, In societatea
mai multor sute de oaspeti din Romania. Scene le de despar-
tire au fost emotionante. Trenul spre Predea.I a ; plecat Intr'un
tunet necontenit de urale. Mii de batiste fluturau in urma celui
care a venit sa dea o si mai mare atractie frumoaselor serbari.
Abia urcati in tren, si salvati din invalmasala serbarilor,
ne dam seama de enormele anevointe ce au trebuit sa invinga
organizatorii, in interesul ordinei. Si ne dam seama de enorma
insemnatate a imprejurarii, ca ordinea, in tot decursul serba-
rilor, s'a mentinut in cele mai perfecte conditii, frustrand ne-
cesitatea ()liar& interventii din partea pazitorilor legali ai or-
dinei.
Lauda si cinste binemeritata Blajenilor, cari au stiut sa
faca faca atator greutati.
Poate niciodata nu s'a dovedit mai eclatant, decat cu
aceasta ocazie, spiritul nostru de ordine si autoritatile dim-
preuna cu guvernul pot sa aleaga din faptul acesta o mare
Invatatura, care sa-i faca a se trichina in fata demnitatii in-
cultului popor valah".
Post festa.
S'a imprastiat lumea ') oraselul nostru a ramas
pustiu, deli sute si sute de elevi au impopulat de
atunci zidurile institutelor noastre de invatAmant.
Nu mai e insa lumea aceea romaneasca, nu mai
e acel distins public, care 'a tinut sa onoreze cu pre-
zenta lui acest modest centru de cultura romaneasca.
Raman amintirile numai §i Invatamintele!
') Reproducem, ca incheiere a acestei cronici a serbarilor, pasajul
din urma al articolului 'Post festac, din *Unireag Nr. 83.

www.dacoromanica.ro
 - 120 -
$i acestea, asemenea cercurilor ce se ivesc la
suprafata unui lac, vor trece tot mai linistite, tot mai
impunatoare, pans departe la hotarele ce imprejmuiesc
pe fiii aceluias neam.
Blajul ramane indatorat obstei romanesti pentru
zilele de inaltare sufleteascg, ce i-a cauzat, incredintat
pe deplin, ca menirea Iui, departe de a fi trecut in
domeniul istoriei cum se credea este tocmai
aceea a prezentului!

www.dacoromanica.ro
 VII.

Articole, discursuri, cuvantari etc.

(A nexe.)

www.dacoromanica.ro
 1 i a a I

Li] D D
I 0 I- I 0 I I

In Cafedrala sfintei Treimi

de loan Agarbiceanu.
Clopotele vechei catedrale, de langd seminarul Buneive-
stiri, Cana astazi un cantec adanc si mdret, cum de multd
vreme n'au mai cantat. In recea for aramd s'au coborit azi
cAldura si maretia altor vremi, fiorul slant pe care it coborise
in sufletele purificate a zecilor de mii adunati, °data, pe Campul
Libertatii. Glasul for trece astAzi in undele sonore, metalice,
ca si glasul unor marl bdtrani, cari dupd vremile mAririi de
°data, au adurmit, ca desteptandu-se dupa un somn indelungat
sd vesteasca mArire si mai mare: credinta tare Intr'un strd-
lucit viitor.
Lumea romaneasca din patru unghiuri, venise in 48 pe
Campul Libertatii sd-si cearA drepturile de popor, si 'Mtn)
uriasA infatisare sa mArturiseascA ce nu au fost, sd jure ce
vor sA fie. Inima celor doi vIddici de pre vremuri Muse
atunci aldturea cu inima poporului, setos de libertate, de vieata
nationala.
Lumea romaneasca din patru unghiuri, in frunte cu ,sase
vIddici vine sd-si marturiseascd adanca, sfanta convingere in
singura mantuitoare fortA a culturii rotnanesti, sa-si arete ne-
tarmurita dragoste si alipire la aceasta culturd, sd-si aducd
inchinarea cuvenitd celor cloud societati culturale ale noastre.
In cdntecul vechei arame, infiorate azi de-un nou suflu
de vieatd, noi, cei mai tineri, n'am cunocut Inca atata sfintenie,
atata putere. i din strimtele ulicioare, din larga Oath', lumea
curge mereu, intristatd par'ca sub povara emotiunilor, si se
apropie de intrarea Catedralei sfintei Treimi.
Fie in veci slavitd pomenirea celor ce au Inaltat acest
locas senin de Inchinare crestineasca si romaneasca, la imbi-
narea celor cloud rduri tulburi, a Tarnavelor! In cuprinsul ace-
stei biserici s'au rugat lui Dumnezeu atatea suflete mari si

www.dacoromanica.ro
 - 124 -
minti inalte, ridicate din neamul nostru Cati visionari vor fi
visat aici, vor fi intrezdrit aici viitorul mandru al neamului
nostru.
Sub boltile inalte, in mirosul tamaiei si a srnirnei sfintite,
sub povara amintirilor atator fii marl ai rotnanismului, ne
simtim atat de mici si neinsemnati, noi fii si nepotii lor.
Umbrele for sfinte par'cd plutesc in jurul nostru, par'cd simtim
adierea aripilor usoare a sborului dintealte lumi, si sufletul
nostru se cutremurA. Da, putin vom auzl din tainica slujbd
ce se inaltA spre Domnul. Vom vedea numai ca in vis cere-
monia de astAzi si vom simtl aievea figurile marilor preoti si
apostoli dispdruti. Ne pare, in larga incapere a Catedralei
sfintei Treimi, ca ne tree pe dinaintea ochilor figurile mArete
ale intreg neamului nostru. Chiar si ale acelora, cari au trait
si au luptat vitejeste departe de Blaj Franturi din intreaga
noastrd istorie nationald vai Inca nescrisd deplin, ne tulburd
sufletele noastre cutremurate, si fiecare din noi, intro clipd de
avant, cearcd sa insemne in linii hotdrite istoria noastrd viitoare.
Slujba diving umple cu melodiile-i dulci on dureroase
boltile inalte, si cu cat ne lAsam mai tare stdpaniti de simte-
mintele ce nasc si cresc repede in sufletele noastre, simtim
cum ni-se impune, cum ne robeste tot mai mutt vesnicul
adevAr mantuitor: o limbd, o culturd, un neam, o credintd!
Impresia ce ne frange sufletul e atotcovarsitoare, si simtim ca
micile certe, neintelegeri, micile patimi omenesti cari se yard
in restimpuri, in sirurile neamului nostru, sunt mai putin decat
nimica. Da, simtim ca sunt fleacuri. Cade de pe noi noroiul
si tina, cade intunerecul de multe feluri, si cand ne privim
mai de aproap, si ne vedem neimpodobiti cu micile sdrente
ale vietii zilnice, ne cunoastem rudenii cu totii, mladitele ace-
luiasi trunchiu, avand aceeas tints in vieata, aceleasi bucurii
si aceleasi dureri.
In fata umbrelor marete, cari ne-au dat mult din ce
avem, simtim, ca nici nu putem sd ne prezentam plini de pa-
timi. Din sfanta for pace privirea for limpede ne-ar face sd
murim de rusine, fAcandu-ne sd ne vedem micimea noastrd de
suflet.
Venni din patru unghiuri, in domul sfintei Treimi, simtim
mai mult ca on cand, ceeace ne inrudeste, ceeace ne dd vieatA

www.dacoromanica.ro
 125

si tarie. Vedem, cA in lumea aceasta trecdtoare un singur

lucru e vesnic: munca, pe care o pui spre binele neamului, sau
a oamenilor peste tot. in pomelnicul oamenilor cari vietuesc
si dupd moarte, a caror inima bate cats vreme traieste un
popor, vedem, ca-s pomeniti numai eroii credintei si a cul-
turei noastre. Munca lor o recunoastem de singura munca
adevAratA, si ne dam seama, ca nimic nu vom insemna, cA
nici o dungy de lumina nu vom rasa in urma noastra, daca nu
ne vom asemana lor.
Amintirea oamenilor marl, e in toate timpurile o scoald
nepretuita, pentru cei ce traesc in urma lor. indrumarea lor,
indemnul lor, o inima adevarata trebuie sA be primeasca tot-
deauna, iar o inima bolnava trebuie sä se insanatoseze sub
inraurirea lor binefacAtoare.
Si ma gandesc, neuitate parinte Augustine, ce zguduire
nestearsa ar ramanea, pe toatA vieata, in sufletele noastre, dna
Tu ne-ai vorbi azi din amvonul catedralei, si, fulgerandu-ne
slabiciunile, ne-ai pune Inaintea ochilor pildele vii ale Main-
tasilor, iubitori de neamul, de cultura si credinta noastra.
(vTribuna, Nr 178).

Triumful culturii romane§ii.

(In extras).
Arficol al Tribunei".
in vartejul luptelor noastre politice adeseori ant pArasit
campul culturii noastre. Ne-am hartuit cu dusmanii, Ia gazeta,
am tinut cuvantari, mai mult sau mai putin plangatoare, pe Ia
intruniri si numai arareori ne-am gandit, ca adevarata noastra
lupta, marele si hotaratorul rasboiu, trebuie sA-I asezam pe
temelia solids a culturii nationale. Am gresit, deli inainteL
noastra aveam pilde vii; pilda asupritorilor nostri, cari tot-
deauna s'au nazuit sä sfarme mai ales tendentele noastre cul-
turale, si pilda generatiei romanesti trecute, care hnediat dupA
ce a depus arma sangeroasa a anului patruzecisiopt, cu o in-
telepciune romans s'a Tntors la ogorul culturei nationale.
Se pare, insa, cA in zilele noastre generatia tinAra se pA-
trunde din ce in ce mai mult de Insemnatatea culturii ca
arma politica. indemnuri noue se ivesc si prind in apele for
limpezi pe cei mai intelepti fii ai neamului, glasuri noun ra-

www.dacoromanica.ro
 - 126 -
suns si pAtrund in inimile celor ce se marturisesc ostasi Insu-
fletiti prin cultura ai luptelor noastre politice nationale. Ser-
baffle culturale, ce se vor da saptamana viitoare la Blaj, Inca
trebuie privite prin lumina acestui adevar.

Blajul este oraselul istoric in care au rasarit primele lu-

mini sfioase ale culturii noastre romanesti. De acolo au pornit
cei dintai marl dascali ai neamului, cari au raspandit prin
scrisul for nu numai focul dragostii de neam, ci si intelegerea
superioara pentru crearea unei culturi nationale singura
pavaza a fiintei noastre romanesti. Din Blaj au pornit nu
numai acei cinstiti si insufletiti cercetatori ai trecutului nostru
inegurat, de acolo s'a inaltat si mareata figura a unui Inocentiu
M. Klein. Blajul marilor invatati romani si al culturii, scale
lui, a trebuit sa ne dea noun, caci numai el putea sa ne dea,
si prima noastra manifestare politica constienta. Blajul este un
simbol, pe care trebuie sA-I priveasca cu intelegere once ro-
man luptator pentru neamul sau asuprit.
Este, deci, in faptul, ca marile noastre serbari culturale
se tin in anul acesta la Blaj, nu numai un act de pietate fata
de gloriosul trecut al acestui orasel de pe Tarnave, ci si o
adancA intelegere fata de rostul cultural si politic national ce
au avut odinioara institutiile create in el. Toti acei, cari vor
merge saptamana viitoare la Blaj, vor avea prilej sa se pa-
trunda de necesitatea de prima ordine a nazuintelor noastre
culturale, petrecand prin minte istoria Blajului si vazand acolo
manifestarea aproape completa a culturii noastre
*
La Blaj va fi adunarea jubilara a Asociatiunii" si adu-
narea Societatii pentru fond de teatru, vor fi expozitii diferite
si va zbura Vlaicu, singurul si marele nostru inventator. in-
tr'un singur manunchiu vor fi concentrate acolo toate produc-
tele nazuintelor noastre de progres cultural. Cine be va cer-
ceta, va constata cat de modeste mijloace ne stau noun la
dispozitie in greaua noastra lupta pentru existenta nationala,
dar in aceeas vreme se va convinge, ca numai ridicand la un
mare nivel toate aceste institutiuni culturale si crearid altele,
dupa porunca spiritului vremii, se va putea crol din poporul
nostru o stanca, nebiruita de nici o forta aruncata asupra ei
cu gand de nimicire.

www.dacoromanica.ro
 - 127 -
Dar tot la Blaj vom putea saluta in mijlocul nostru si
pe reprezentantii cei mai de seams ai teatrului romanesc.
DupA zeci de ani de opreliste, vor vent unii dintre cei mai
distinsi artisti dramatici ai Romaniei, sa arete Wand la ce inal-
timi s'a putut ridica geniul neamului nostru, in ramura aceasta
data desavarsit numai neamurilor ajunse la cea mai 'Malta
treapta a civilizatiei. DI Petre Liciu, stralucitul artist dramatic
dela Teatrul national din Bucuresti, unul dintre cele mai pu-
ternice talente ale noastre, care pe langd inalta culturd ce po-
sede, mai este si un roman nationalist insufletit, impreuna cu
doamna Aristizza Romanescu, marea actrita roman*, care a
ilustrat cele mai de seams scene, vor juca la Blaj...
Dar venim la ultimul punct din programul acestor ser-
bari, punct care prin noutatea lui ne aduce nu numai o pla-
cuta surpriza ci si o ir are mangaiere sufleteasca. Toti arhie-
reii nostri, fard deosebire de confesiune, vor merge de data
aceasta la Blaj, sa se piece in fata culturii romanesti, care a
invins in sfarsit orice suparari nemotivate, a triumfat asupra
ingustimei confesionalismului pagubitor, imbratisand pe fiii
ambelor biserici surori.
Acestui fapt trebuie sa i-se atribuie o mare important/
Nici °data, dela iticeputul Asociatiunii, arhiereii nostri nu au
luat parte in corpore la o manifestare cultural* a noastra, nu
au luat parte in corpore si adeseori au lipsit cu totii, teman-
du-se unul fiecare de prezenta celuialalt. 0 raceal/ care nu
putea fi incalzita nici de cele mai importante momente natio-
nale, ii tines departe. Acum, iata, ca se spulberd orice piedeci
Inchipuite. Arhiereii nostri, Vara a-si face vreun scrupul con-
fesional, se duc la Blaj cu totii, unde Catedrala romaneasca ii
va putea gAzdul deopotriva, intocmai cum va gazdul si pe
membrii Asociatiei si ai Fondului de teatru, doua institutii
culturale ale noastre, cari nu reprezinta nici pe uniti nici pe
neuniti, ci cultura romaneascA una si nedespartita.
Salutam cu adanca multumire acest gest frumos al pre-
latilor nostri si speram, ca de astAzi inainte, facut fiind greul
inceput, vom avea fericirea sa-i vedem vesnic impreund, in
mijlocul tuturor actiunilor noastre nationale.
AceastA faptd frumoasa a arhiereilor nostri este, de altfel,
si un semn al vremii. Astazi intreg neamul nostru nu mai
poate fi impartit in mal multe tabere, cdci cultura noastra din

www.dacoromanica.ro
 128

ce in ce mai molt cuceritoare, sfarmA zdgazurile tuturor pre-

juditiilor si convingerilor rau formulate. in numele culturii
nationale randurile noastre se vor inchega tot mai mult, zi-
dind cetatea nationald asteptata de toti cugetatorii neamului.
,Tribunac Nr. 176.

La Blajl
Dr. liorea Petra-Pelrescu.
De acum lozinca noastra fie: Blaj!
Dacd inainte cu 50 de ani, in 4 noemvrie n. 1861, s'au pus
temeliile celei dintaiu institutii culturale romanesti din Ardeal
in sala seminarului greco-oriental roman din Sibiiu acum
sa ne apropiem de seminarul greco-catolic romanesc al Bla-
jului si sa prindem noue puteri de muncA, stiindu-ne si unii
si altii de orice religie am fi frati de un sange si de un
cuget. Frdlia de cuget, iatA ce sd dea Dumnezeu, sA ne
conduca!
In timpurile aceste grele, cand se pravAl cu amenintari
hidoase nori, cari cautd sA ne intunece albastrul cerului, visat
de sufletele noastre curate, nori, ce vreau sd ne tulbure lirn-
pezimea apelor si sa ne potopeasca brazdele trase de plugu-
rile mintilor noastre, in zilele acestea de Brea cumpAnd
sufleteasa ridicati un steag alb, neintinat de mani
murdare, sA falfdie in bataia vantului, sa fie in vazul tuturora,
un steag cu patru litere, cari spun totul: Blaj!
Numai in'acest semn vom invinge I
Orasul, in care au trait si au lucrat:
Irzocentiu Micu Clain, Gheorghe Sincai, Petru Major, Ti-
mote! eipariu, loan ilaiorescu, Simeon Bdrnutiu, Gheorghe Ba-
Hilt!, Andreiu Muresianu, Aron Pumnul, Alexandra Papiu Ila-
rian, orasul acesta mic, modest, dar mare si strAlucit pentru
ochii nostri, cdci aici au trait suflete romanesti de diamant
orasul acesta si sPrbArile din el sd fie pentru zilele noastre o
pavozd culturala, de care sa se izbeascd toti, cati vreau sa se
pund in calea gandurilor noastre curate.
Dacd in 1848 s'a cerut libertate politicA, mai cu seams,
in zilele ce au sa urmeze in curand, sa pretindem cu aceeas
insufletire libertatea culturald, nu numai dela aliii, ci si dela
not insine, sa ne cimentam si mai tare convingerea, ca am

www.dacoromanica.ro
 129 -
apucat pe o cArare bunA, urmand Indemnurile sufletelor noa-
stre, spre cultura specific nationalA, si ca vom persevere pe
cdrarea apucata.
Te vAd, preot dintr'alte vremuri, care vii sa mai vezi, Inca
odata, cu ochii tai trupesti, orasul unde ai umblat la scoalA,
pe cand Timotei Cipariu era IncA directorul liceului. Te vAd,
cum te pregAtesti la aceastA cAlatorie, lungA si grea pentru
puterile tale, si cum Ili aduni amintirile mAnunchiu, de-mi par
niste boabe curate de mAtAnii fiecare amintire cate o rugA-
dune. 0 sa pasesti din nou peste pragul scolilor iubite, o sa
retrAiesti multe si multe clipite din trecut (ochii lui Cipariu
au sa te urmAreasca numai din portret!) si ai sä lAcrimezi, sA
plangi chiar un plans, care-ti serveste spre lauds.
Te vAd si pe tine, tanAr student roman, cum petreci se-
rile la mescioara ta, cu lampa aprinsa, pregAtindu-te pentru
aceasta serbare nationala. Te vad, cum aduni creitar langA
creitar, pentru cAlAtorie. Esti sdrac, Iti tragi dela gura dar
n'ai schimba cu Croesus! Tu stii ce va sA zicA sä calci pa-
mant sfintit si vreai sA pricepi din toata inima ta Insemna-
tatea clipitelor, cari le vei trAl.
De aceea te pregatesti ca pentru cuminecaturA: cetesti
din istoria neamului tau, ce s'a petrecut in Blajul romanesc,
iai istoria lui Baritiu in mans si cArtile scrise de Varga lui
Moise", de Petru Maior, te infiori de cuvintele lui Barnutiu is
ale lui Saguna, rostite pe Campul libertAtii si la Infiintarea
Asociatiei", in Sibiiu, cuvinte cari traiesc si astAzi, si bine-
cuvinti ceasul, in care te-ai nascut ca fiu al unui popor atat
de curat in lupta, care o poarta pentru dreptate. Te invidiez,
tinere roman, si traiesc ImpreunA cu tine clipitele astea de
Inaltare sufleteascA.
As vrea sa fiu ca tine, sA nu fi vazut Inca Campul li-
bertatii", sa ma apropiu de Blaj pentru prima -ors. SA cu-
treer tinutul in locul tau si sa ma cuprindA fiori de entuziasm,
cum te vor cuprinde pe tine, cand vei da cu ochii de mor-
mintele celor marl ai nostri.
Cum? Morminte prea simple? Dar cu atat ne sunt mor(ii
mai mari! Nu ne-au lAsat altii sA ridicam cruci mai pompoase
dar monumentele din inimele noastre nu se pot clAramit ele
dainuesc in ciuda tuturor oprelistelor. De aceea, descopere-ti
9

www.dacoromanica.ro
 - 130 -
capul, rosteste o rugAciune, (din tot sufletul tau, cum o stii
to spune mai bine si mai frumos) uneste-te Intr'un gand cu
cei mari, cei dusi dintre noi, cere-le sprijinul for in lupta,
care o duci si departeazd-te, tinere, cu inima impacatd, ca ti-ai
indeplinit datoria to fata de neam.
Vad, de pe acuma, sute si sute de parinti cu fiii for de
mans, apropiandu-se de Campul libertAtii". Ochii tinerilor si
ai batranilor se vor cduta si se vor Intelege, caci ochii tu-
turor vor glAsul intr'o limba inteleasd de bataile inimii noastre:
Da, jurdm, ca inaintasii nostri, ca vom fi una, ca vrem sd
fim un neam cu limba si drepturile sale nationale. Da, jurdm,
ca toata dragostea vom pune-o in slujba InaintArii neamului
nostru la
Si jurdmantul acesta trebuie sd ni-1 facem, cdci altfel
n'am fi vrednici sd fim fiii unui neam. Numai asa ne dicteazd
constiinta curatd, numai asa vom fi in stare sd inspirdm res-
pect celorlalte neamuri conlocuitoare.
Si mai vdd Inca ceva. Vdd pe cate unul din cei cari
vor fi de fata la maretele serbAri culturale, Il zdresc cum se
strecoard pe Inserate, cum iese din mijlocul multimii, care
freamdtd si cum se dd pradd gandurilor, cercand Intr'un
colt de stradd, neluat in seams de lume sd-si reconstru-
eased vieata Blajului de altadatd. Std dus pe ganduri si
deodatd vede cum se schimbA pe dinaintea ochilor lui fata
lucrurilor,
...N'a sunat de vecernie? Clopotnita manAstirii sfintei
Treimia trimite chemarea la rugAciune. Dela Duna vestire"
ii rdspunde clopotul manastirii de acolo. De prin cdmArutele
cAlugaresti se pornesc calugdrii 'Meet, Incet, gray, la vecernie.
Se inaltd rugdciuni lui Dumnezeu. Fiecare cere in rugaciu-
nile sale ajutorul ceresc spre ducerea la isbanda a planurilor
sale pentru ridicarea neamului. Rozariile tacanesc in tacerea
rugaciunilor rostite in gand, cu buzele tremurate, noaptea
se lass domol peste mandstiri, luminile de ceard Isi trimit lu-
mina palpditoare peste capetele descoperite, evlavioase... ca.-
lugdrii ies din mandstiri, se Imprdstie in chiliutele for si incep
sd scrie.
Istoria lui Varlaam si losafat, invAtAturile lui Toma de
Kempis, Omiliile sfantului Joan gura de aur, Belisariu dupd

www.dacoromanica.ro
 - 131 -
Marmontel, Fabulele lui Esop, Pravila dupd randul slovelor....
Afars e 1ntunerec. Blajul doarme numai calugarii si alti
cativa mireni Invatati veghiaza.
Se intreaba mereu oamenii astia: Cum o sä ridicam
neamul nostru? Cum o sa-i dam hrana invataturii? Cum o sa
poata tined piept cu neamurile Invecinate?
Framantari sfinte! Pana cand voi va framantati mintea cu
astfel de ganduri, pans atunci mii si mii de alti oameni, in-
Waite locuri, isi pierd vieata in desfrau. Fratii vostri, Oran:
romani, dorm linistiti, obositi de munca de peste zi a campului.
Munca campului vostru intelenit, calugari idealisti, o sa
aduca roads, roads bogata de o sa se bucure sufletele
voastre acolo, unde petrec ele acum...
Si sta dus pe ganduri si privia masinal inainte cel ce s'a
smuts din multimea celor ce sat-Moreau clipita mareata, si tot
mai bine-i venea la cunostinta Insemnatatea acestui Fulda"
a Romanilor si tot mai mutt simtia ca-i bate inima, Ia fiecare
pas ce faces pe pamantul acesta...
Deacum lozinca noastra fie: Map La Blaj! Lasati-va cu-
prinsi de fiorii trecutului, stand asemenea celui smuts din mul-
time, si reinviand trecutul, lasati-va patrunsi de insemnatateg
momentului de fats st jurati, jurati solemn, cu inima curatk
pentru viitor, dragoste de neam pans ce va mai fi suflare in
trupurile voastre. (.Romanulc Nr. 172).

Dupg cincizeci de ani.

Articol al Romanului".
Sci uranz deci acestei tinere plante, care astdzi se impltintd
in a doua a noastrd patrie, sd-i urdm binecuvontare dela cel ce
sprijinege toate, ca cu ajutorul celui prea Malt $i cu zelul in-
vdpaiat al natiunii nutrita $i crescutd, sd ajungd cat mai cu-
rand la statura normald, in care sd inverzeascd, sd infrunzeascd
$1 fructe innulte sd aducd de bun $i dulce gust tuturor roma-
nilor, fructe de culturd $i propd$ire in toate ramurile $tiintei,
artei $i civilizatiunii".
Sunt cuvintele canonicului Timoteiu Cipariu, rostite In ziva
de 4 noemvrie n. 1861, Ia adunanta" constituanta a Asocia-
tiunii, In sala seminarului din Sibiiu, ca raspuns discursului
9*

www.dacoromanica.ro
 - 132 -
de deschidere a adunarii din partea episcopului Andrei baron
de $aguna.
Si iata, cu ajutorul celui preainalt si cu zelul invapaiat
al natiunii nutrita si crescuta in cursul unei jumatati de veac
Asociatiunea pentru literatura romana si cultura poporului
roman a ajuns sa inverzeasca, sa infrunzeasca si fructe sa
aduca de bun si dulce gust tuturor romanilor, fructe de cul-
tura si propasire in toate ramurile stiintei, artei si civilizatiunii.
Cincizeci de ani. E mult in vieata individului, clips tre-
catoare in vieata unui popor. Si cum omul toate le masoara
cu dorurile si temerile sale, cum fiecare ar dorl sa-si vada
implinit gandul la marirea natiunii sale, multora li-se pare, ca
cei cincizeci de ani in vieata Asociatiunii nu au produs tot,
ce ar fi trebuit sa produca, ce ar fi putut sa producd.
Pe langa tenacitatea inteadevar uimitoare, cu care po-
porul romanesc tine, poate chiar inconstient, la limba sa mo-
stenita dela colonii lui Traian, fara indoiala acest neam de
oameni are in firea sa si o doza de indolenta, o enigmatica
apatie fata de vieata sa obsteasca, pe care nu o poate simti
ca fiind vieata sa proprie, dela a carei prosperitate atarna in
cea mai mare parte fericirea sa individuals, ci o priveste mai
mult ca un fel de mijloc al distractiei sale sufletesti. Acest
fond al firii romanesti este piedeca cea mai grea de invins
a consolidarii noastre desavarsite, in lupta pentru creiarea con-
ditiunilor indispensabile la intemeierea vietii noastre ca na-
tiune libera, cum ar trebul si cum ar putea sä fie un popor
constient, care nun-1AM 3 milioane si jurnatate de suflete.
Si sub acest raport se poate sustinea, se poate chiar
dovedl, ca Asociatiunea pentru literatura romans si cultura
poporului roman, in cei 50 de ani ai activitatii sale, n'a rea-
lizat toate acelea succese, pe cari le reclamau trebuintele cul-
turale ale natiunii noastre, care lipsita cu desavarsire de spri-
jinul Statului, ba impiedecata chiar de puterea de stat in
mersul sau spre cultura, care nu poate fi decat cea nationala
romaneasca, cu atat mai vartos aveh trebuinta a-# incordet
toate puterile proprii, spre a nu ramanea culturaliceste indaratul
celorlalte neamuri conlocuitoare.
Oricata bucurie se salaslueste in sufletul nOstru astazi,
cand am ajuns sa sarbatorim implinirea unei jumatati de veac

www.dacoromanica.ro
 - 133
dela Infiintarea Asociatiunii noastre culturale si, mai ales, oricat
ne inveseleste interesul obstesc si intensiv ce-1 vedem mani-
festandu-se pentru marea sarbdtoare jubilard dela Blaj, ne-am
face vinovati de neglijarea datorintelor noastre publicistice,
clack tocmai In bucuria generald a momentului, am omite a
constata faptul, ca in timpul lung de 50 de ani s'a facut putin,
in raport cu ceeace s'ar fi putut face. Simtemantul acesta
trebuie sd fie infiltrat in sufletul tuturor acelora, cari astAzi,
din prilejul sarbatorilor dela Blaj, se gandesc la Asociatiune
on vor lua chiar parte la acele grandioase serbAri. CAci nu
vom serba mai cu demnitate acest jubileu, decat luand in
gandul nostru hotAtirea §i primind asuprd-ne Indatorirea, de a
InlAtura pe viitor toate piedecile, cari i-s'au pus Asociatiunii
intru Indeplinirea sublimei sale misiuni, de a Inlocul Statul, in
Indatoririle sale fats de cultivarea natiunii romane din Ungaria
§i Ardeal.
Popor orfan, sub stdpanirea unei mame maVere, care ar
dorl sd ne rdpeascd chiar tot avutul nostru mo§tenit dela
pArinti, natitinea romans cu atat mai vartos trebuie sd fie
bArbatA, sdli incordeze tdate puterile, sd aducd toate jertfele,
cari i-se cer, pentru ca sd-§i Intemeieze cultura nationald,
faro de care zcidarnice roman toate zbuciumdrile noastre pentru
libertate si fericire.
Cine nu cunoa0e adevdrul, se nimice§te prin minciund,
§i omul cuminte cu tot dinadinsul cautd sA-si cunoascd de-
fectele, spre a le InlAtura din calea desAvarOrii sale IngAduite
prin legile firii.
and Insd bine ne dam seams de ceeace nu am fAcut,
din toate Cate am fi putut savar§1, nu mai putin §tim aprecia
marea valoare a celor sAvarOte §i, in ziva aceasta de glorioasd
sarbdtoare nationald, cu pietate si adancd multumitA, IrichinAm
tot gandul si tot sufletul nostru acelor fericiti Inainta§i ai no-
01, cari au jertfit osteneala for intru ridicarea si prosperarea
Asociatiunii", acestui neintrecut focular de culturd si mangd-
iere pentru obiditul nostru neam romanesc.
Scoala civild de fete, casa si muzeul national al Aso-
ciatiunii", biblioteca pentru popor, nesfarOtul Ian' al prele-
gerilor poporale §i toate celelalte actiuni salutare ale Asocia-
tiunii", sunt dovadd strAlucitoare despre puterea de vieatA a

www.dacoromanica.ro
 - 134 -
acestei institutiuni si ne dau mangaitoare nAdejde in rodnicia
ei tot mai bogatA pentru viitor.
lar zilele sarbAtorilor dela Blaj, prin manifestarea atat de
puternicA a nAzuintelor noastre culturale, vor fi eternizate in
istoria zbuciumatei noastre vieti nationale, ca un prag luminos,
peste care treand, vom lua asupra-ne cu Inoita si indoita pu-
tere de vointa, munca izbavitoare spre mantuirea noastra din
robie, prin atotbiruitoarele arme ale civilizatiunii omenesti.
Geniul bun al neamului nostru va intruni de astAdata la Blaj
toata floarea natiunii noastre si-i vom vedea alaturi, la masa
intinsa a culturii romanesti, pe toti arhiereii romani, dandu-se
astfel cea mai clasicA dovadA despre adevarul mantuitor, ca
una suntem cu Wit in cukrete $i in simtiri.
Si sborul spre cer at unui fiu din natiunea noastra, sim-
bolizeazA IndreptAtitul nostru gand spre mArirea viitoare, cAci
neamul, care produce astfel de genii, are in firea sa indrepta-
tirea, sa-si afle locul Intre natiunile fruntase ale omenirii.
Faptele say:if-site in cursul celor cincizeci de ani dela in-
fiintarea Asociatiunii ne IndreptAtesc sa Incheram aceste ran-
duri cu cuvintele Invatatului si Inteleptului Timoteiu Cipariu,
rostite la Infiintarea ei:
Natiunile, earl viseaza $i traesc in acel vis de$ert, ea
oarecand tot vor sa aduca pe roman sa -$i despretueasca limba
$i sa adoreze alta straina, cal 1 nu se pot desbrcica de iluziu-
nile lor, ca romanul va voi sa se impaneze cu penele straine,
pentru a inavutl sarack acestor natiuni ingamfate $i pretenzive,
depuna-$i odata pentru totdeauna toate ambitiunile rau calculate,
de$tepte-se din visul lor $i nu se mai nutreasca cu iluziuni seci
pi amagitoare. Caci amin, amin be zicem lor, mai curand va
trece cerul $i pamantul, decat sa se mai prefaca romanul in
natiunea aceea sau aceea. De roman ca natiune" vorbesc, nu
de roman ca individ. Pentruca, Baca au lost imprejurari, ca nd
cede un biet de roman, sau de foame sau de golatate, on
din oarecare ambitiune sau din alt calcul, s'a indepar-
tat din trupina natiunii sale $i s'a inochiat ca un oliv do-
mestic in olio salbatic, asta s'a putut intampla $i poate se va
mai intampla $i se poate sa vedem, chiar $i in zilele noastre, cu
ochii, astfel de intamplciri. Sa-i lasam insa in numele lui Dum-
nezeu, sa-fi caute fericirea fi repausul inimii unde le place fi

www.dacoromanica.ro
 135

unde sperecad sa le afle. Dar romanul ca natiune, pe care 17

secole 1-au aplecat la pdmant intr'adevOr $i nu 1-au front, nici
nu 1-au smuts din rcidacind, chiar sa mai treacd peste el de 17
on 17 secole, tot roman va rOmaneer, de s'ar duce pi cu miile
cei ce se Instrdinerada.
Cu gandul Inseninat de bucurie salutarn mareata manife-
statie culturala dela Blaj.
(*Romanulc 178).

Serbgrile dela Blaj, sub raporf politic.

Articol at Drapelului".
Mane se Incep la Blaj marile serbari ale culturei nationale
romtine, din Ungaria proprie si Transilvania, serbari cari con-
centreaza acum asupra for privirile tuturor Romani lor, faro
privire la stapaniri Si frontiere politice.
Poate a dela expozitia din Sibiiu, de Inainte de aceasta
cu trei decenii, serbare asa mare a culturii romanesti din pa-
trie Inca n'am avut si poate ca peste tot n'am avut Inca asa
serbare mare si generals, pe aceste vai si plaiuri ale coroanei
ungare.
Serbarea iubileului semicentenar al Asociatiunii este numai
prilejul binevenit, pentru a ne manifesto in aceste zile de grea
cumpana, ca un factor cultural important in aceasta teara, care
in acceptia proprie a cuvantului este si patria noastra, cad
pe teritorul, care apartine astazi Coroanei Sfantului Stefan, a
stat odinioara, Inca cu mult inainte de mnfiriparea statului
ungar, leaganul Inchegarii individualitatii noastre etnice din
colonii lui Traian, cari au absorbit remasitele viteazului popor
dac, tulpina pe care s'a inoculat aici vlastariul Romei, ca sa
dea nastere fiintei poporului roman.
Nu numai noi, dar nici popoarele conlocuitoare si In
deosebi politica de guvernament a terii nu mai poate trece
cu vederea deosebita importanta a acestor manifestatiuni cul-
turale nationale, cari demonstreaza mai elocvent decat orice
act politic, ca suntem aici, ca ne avem individualitatea etnica
distincta, ca ne avem vieata noastra proprie culturala si ca
am Incetat de mult de a mai fi material brut, din care sa se
hraneasca vieti nationale straine de noi, ci toate energiile noa-
stre de vieata se concentreaza, pe zi ce merge tot mai potentat,

www.dacoromanica.ro
 - 136 -
In serviciul construirii tipului cultural national roman in Un-
garia.
De aici acea mare importantA a serbArilor nationale cul-
turale, cari se incep mane in Blaj.
Ori din ce punct de vedere am privI lupta si emulatia
rasselor, care formeazd astazi preocupatiunea dominants in
toate statele manate de revendicatiunile civilizatiei zilelor noa-
stre, in definitiv aceasta luptd si emulatiune se reduce la afir-
marea culturii specifice nationale a popoarelor, cari cautd a-si
lua partea din munca civilizatoricA a veacului.
Fdrd exagerare putem zice, ca astazi dreptul la existenta
proprie nationald a popoarelor se afirma, in mod neindoios,
numai prin valoarea culturald a poporului. Dacd un popor a
reusit in marea emulatiune sa se afirme ca factor cultural po-
zitiv, ca purtatorul unui tip cultural propriu si distinct, exis-
tenta sa este asiguratA mai presus de orice indoiala, fie refe-
rintele politice, sub cari trdeste, oricat de grele si anevoioase.
lar dacd n'a asjuns Inca poporul la o culturd proprie, fie re-
ferintele politice on cat de avantagioase, dreptul Jul la exis-
tents proprie este Inca indoios, cad neputand sta in privintd
culturald pe picioarele proprii, ajunge fara doar si poate in
robia culturala a altui popor on a altor popoare, cari mai in-
ainte sau mai tarziu it vor absorbl. Aceasta e o lege a evo-
lutiunii,, pe care o intalnim necontenit in cursul istoriei. De
aici rezultd, ca toate luptele nationale sunt, in ultima analizA,
lupte pentru afirmarea culturei proprii nationale.
N'avem sa mergem mai departe, ci sa ne analizdm numai
sal-He din patrie, ca sd ne convingem, ca si la not se afirmA
pe intreaga linie aceeas luptd pentru cultura proprie nationald,
care e nota caracteristicd a frAmantarilor nationale din Un-
garia, dela trezirea constiintei nationale a popoarelor Ungariei
incoace!
Veacuri dearandul au trait toate popoarele Ungariei im-
preund in robia sufleteasca a unei culturi straine, lipsite de
caracter national si fArA de a fi purtatA de o individualitate
etnicd distinctd. Era o cultura, remdsita a starilor medievale,
care absorbia sucurile de vieata ale tuturor popoarelor
terii, fArd de a se putea avanta la rolul creator, cdci era
lipsitA de orice nota individuald. Formele medievale ale drep-

www.dacoromanica.ro
 - 137 -
tului public cutropisera once constiinta nationala si letargia
nationala era nota dominants la toate popoarele terii.
Deabia strabatand si Ia noi ideile generoase ale Apusului
mai Inaintat, aducand cu sine curentul democratic si al suvera-
nitatii poporului, s'au trezit rand pe rand si popoarele Unga-
riei la constiinta nationala proprie. Actiunea si reactiunea a
deslantuit energiile adormite si Ia noua vieata s'a trezit in aceasta
teara un manunchiu de popoare, despre a caror existents, nefiind
ingradita cu privilegii istorice, pans atunci nu se stia aproape nimic,
La sfarsitul secolului al XVIII-lea si incepu tul secolului
al XIX-lea s'a petrecut acest proces in tara noastra si, in in-
telesul propriu al cuvantului, de atunci dateaza la noi lupta
nationala a popoarelor, care a devenit nota dominants a t u-
turor framantarilor Interne.
Nobilimea terii, care pans atunci era singura purtatoare
a drepturilor, a trecut, fail privire la originea sa, in servi-
ciul culturei maghiare, care atunci Incepuse a se Infiripa si
deprinsa fiind cu monopolul de drept a cautat dupa nationali-
zarea sa, sä treaca privilegiile, ce le-a avut, si asupra tinerei
culturi maghiare, ca singura culturd Indreptatita In acest stat,
fara de a-si mai putea da seams despre fortele giganticei re-
actiuni nationale, ce a trezit la constienta proprie nationala
popoarele, cari nu mai voiau sa fie tributarele unei culturi
straine, ci cautau sa-si desvoalte si Ingradeasca cu legi drep-
turile la cultura proprie.
In mod Inversunat ;: erupt aceasta lupta in anul 1848, cand
exclusivismul national cultural al cercurilor domnitoare a com-
promis toate frumoasele revendicatiuni democratice ale acestui
an. Oricat ne va spune istoria partinitoare despre alte cauze,
despre reactii improprii ale unei camarile negre si cate si mai
cate, jalnicul potop de sange si de flacari mistuitoare a dat
peste teara noastra, din cauze curat nationale. Deja de atunci
erau clar desemnate conflictele, cari durere nici astazi
nu sunt Impacate, des' vremea care a trecut de atunci ar fi
putut trezi pe multi buimaciti la cap, ca sa inteleaga ca dupa
trezirea popoarelor la constiinta proprie nationala, opresiunea
nationala, izvorita din exclusivismul national, este si mai
teribila decat cum era odinioara opresiunea izvorita din
exclusivismul dominatiunii de casts. §i nici astazi nu inteleg

www.dacoromanica.ro
 - 138 -
cercurile dominante, ca toate incercarile de democratizare a
terii sunt svarcoliri neputincioase, cats vreme se sustine
dogma exclusivismului de rasa Dar astazi supozitiunea ori-
cdrui regim democratic, precum si a domnirii legii si dreptAtii
nu poate fi alta, decat desdvarsita libertate nationals.
Este insa un fapt al experientei, ca in evolutiunea isto-
ricA numai faptele au putere doveditoare stringenta. Ori cArei
teorii se poate opune altA teorie, on cdrui argument alt con-
tra-argument, numai faptele sunt mai pe sus de orice discusiune,
iar eel ce nu voieste sa vadA si inteleagA faptele, acela numai
pe sine se amageste si se insala.
La acest punct am ajuns si noi.
AstAzi ar insemna a bate apa in piud, daca am mai vol
sa discutdm in teorie, ca mai avem si noi, afard de Maghiari,
drept la culturd proprie nationald in aceasta para. Ar fi eel
mai zddarnic lucru a vent cu argumente teoretice, pentru a
combate dogma actualei politice de guvernament, ca in Ceara
aceasta o singurA culturd este cu putinta: cea nationald ma-
ghiard. Am ajuns la punctul, ca faptele sa vorbeascA.
Si tocmai aici rezidA marea importantd a serbArilor, cari
se incep mane la Blaj, cAci aceste serbari sunt chemate a do-
vedi prin fapte, nu numai ca suntem aici, ci si ca ne avem
cultura noastrA proprie nationald, care nu se mai poate Ind-
busi si care in urma valorii ei interne ne garanteazA, mai
presus de orice indoiala, dreptul nostru de a fi, in marea con -
curenta a neamurilor Iumii.
§i dacd ar putea gral brusii de pamant de pe Campul,
care, inainte de aceasta cu case decenii si mai bine, a vAzut
cele patruzeci de mii de Romani, cari impreund inteun gand
si dor au marturisit aci credeul for politic si vor vedea acum
miile de Romani adunati sub flamura culturei, ar putea face
mArturie clasied, cat de mult justified faptele celor de astAzi
aspiratiile celor de acum vase decenii si mai bine!
Faptele vor vorbi la Blaj! bar cine nu va putea intelege
rostul acestor fapte, acela numai pe sine se amAgeste si vie -si
isi face cea mai mare pagubd.
Tn speranta, ca manifestatiile culturale dela Blaj vor con-
tribul mult la asezarea in lumina corectA a pozitiei noastre
aici acasA, salutam si sub raport politic serbArile dela Blaj.
(,Drapelulc Nr. 91).

www.dacoromanica.ro
 - 139 -
La iubileul de cincizeci de ani al Asociatiunii".
De Andreiu Barseanu.
Anul acesta se Implineste o jumAtate de veac dela infiin-
tarea Asociatiunii pentru literatura si cultura poporului roman".
PlAmAditA inteun timp de apAsare politica, cand popoa-
rele, aruncate la parnant de puterea baionetelor, tanjiau sub
domnia unui absolutism aspru, dar deopotrivA pentru toti in
asprimea sa, ea vestia zorile unor zile mai senine, visate si
dorite de vanjoasa generatiune din anul 1848.
Orice manifestare politicA fiind pe atunci impiedecata,
energia nationald isi cautd si-si aflA alt camp mai neted si
mai manos: ctimpul nesfar$it vmdc roditor al culturei.
Urmasii vechilor iobagi, traiti atatea veacuri in Intunerec,
voiau sa ajungO la lumina; ceice tanjiserA atata vreme in sA-
rAcie, voiau sa -si croieascA o vieatO mai vrednicA de fiinta
omeneascA; ceice purtaserd pand acum coarnele plugului pe
mosia nemeseasca, cAutau sa lucre mai cu folos petecul de
loc, pe care ajunseserd stApani; cei deprinsi pand acum numai
cu lucrarea pAmantului si cu ingrijirea vitelor incepurd a-si
indreptd privirile spre atelierele meseriasilor si spre contoarele
negutatorilor. Inchise pentru ei mai inainte; cei dedati cu cre-
stAturile in lemn si cu cioplitul stalpilor se gandiau la mAie-
striile mai Inalte.
Un dor de inaintare, o nazuinta spre progres parcA cu-
prinsese pe cei abid scApati de lanturile apAsAtoare ale feu-
dalismului de veacuri.
Efectele acestei nazuinte se si arAtard in curand. In satele
abid reInviate din cenusa, in urma evenimentelor din anii vi-
jeliosi 1848/9, incepura a se ridica scolute, in cari se invAta
carte romaneasca; in comunele mai mari si mai cu dare de
mans se intemeiard scoli capitale", la cari se aduna, setoasa
de InvataturA, tinerimea din imprejurime. Pe langd vechile si
venerabilele scoli mai inalte din Blaj si din Beius, Brasovenii
infiintara, cu jertfe foarte mari si cu un devotament vrednic
de admirat, un institut de crestere si invatamant, care, in scurtA
vreme, se ridica pe aceeas treaptd cu surorile sale mai in
varsta.
Mail de aceea Bisericile romane incepura a se organiza.
Seminariile pentru cresterea preotilor si invatAtorilor se intoc-

www.dacoromanica.ro
 - 140 -
mire din nou, largindu-se si introducand cursuri noua. Tipa-
rele din Blaj, Sibiiu si Brasov scoteau, desi sub privegherea
stricta a politiei, carp, calindare si gazete, cari raspandeau cu-
nostinte folositoare in popor si-i aduceau veste de schimbArile
din lumea mare: de minunile carului de foc, ale vaporului si
ale telegrafului, aflate nu de mult de mintea iscoditoare a
omului, si cari incepusera a cuceri Odle batranei Europe.
Cu un cuvant timpul absolutismului de 10 ani, dell apa-
sator din punct de vedere politic, a fost pentru noi, Romanii
de sub coroana Habsburgilor, un timp de reculegere culturala
si economics, un timp de concentrare nationala si de deprin-.
dere cu conceptele vietii moderne.
Dare cu toate ca in aceasta epoca poporul nostru ince-
puse a se intrema, Intocmai ca un bolnav dupd o suferinta
Indelungata, totus el simtia Inca multe lipsuri, avea trebuinta
Inca de multe intocmiri, ca sa poata vindeca ranele lasate de
un trecut nefericit si sa ajunga pe aceeas treapta cu alte nea-
muri mai putin prigonite de soarte.
In deosebi se simtia trebuinta unei institutiuni, care sa
ingrijasca de interesele culturale mai inalte ale neamului: sa
cultiveze limba nationala, care incepuse a se folosi la oficiile
publice, sa fixeze ortografia, sa cerceteze istoria, sa sprijineasca
tinara literature nationala si peste tot sa promoveze, mai mult
decat se putuse face pand atunci, progresul poporului nostru
pe toate terenele.
i cum aceste probleme interesau pe toti Romanii din
aceasta tarn deopotriva, noua institutiune, a carei lipsa se
simtia asa de mult, avea sa fie a tuturor Romani lor fare de-
osebire de confesiune si de stare socials, avea sa-i intruneasca
pe toti Intr'un manunchiu, cum impreuna plugarul in snop
spicele de grau curat".
Ideea Infiintarii unei asemenea institutiuni culturale, sule-
vata mai intaiu pe cale ziaristica si in convorbiri particulare,
se si apropia de realizare, in urma sangerarii dela Solferino",
care WA pe guvernul absolutistic mai accesibil pentru dorin-
tele popoarelor si in urma intervenirii celor 176 fruntasi ro-
mani, In frunte cu Arhiereii Alexandru Sterca $ulut, Andreiu
baron de aguna si loan Alexi, cari in petitiunea for din 10
Maiu 1860 cer voie dela Locotenenta transilvana pentru o adu-

www.dacoromanica.ro
 141 -
nare consultatoare spre scopul Infiintarii unei reuniuni, a
carei chemare sa fie latirea culturii populare si inaintarea Ii-
teraturii cu puteri unite".

metropolitans din Blaj.

Dupd oarecari traganari si obiectiuni din partea Guyer-

vernului provincial ardelean, si dupd ce situatiunea generala
politica se schimba in mod insemnat prin diploma impara-
teasca din 20 Octomvrie 1860, concesiunea ceruta se dete, si

www.dacoromanica.ro
 - 142 -
in Martie 1861 se urzira temeliile nouei societati, care, dupa
Imprejurarile politice de atunci, avea sa poarte numele Aso-
ciatiunea transilvana pentru literatura romans si cultura po-
porului roman" si al carei scop se determine astfel: Scopul
Asociatiunii e inaintarea literaturii romane si cultura poporului
roman In deosebitele ramuri prin studiu, elaborarea si edarea
de opuri, prin premii §i stipendii pentru diferitele specialitati
de §tiinIA si arte si alte asemenea".
Obtinandu-se aprobarea Maj. Sale pentru statutele 'Main-
tate, cu mare bucurie se convoaca si cu o Insufletire deose-
bita se tinii in Sibiiu, in zilele de 23 pans In 26 Octomvie v.
1861, adunarea de constituire a tinerei societati, fata de care
se hraniau sperante asa de marl.
Cei mai buni barbati ai nostri din timpul acela, in frunte
cu nemuritorii Arhierei *aguna si §ulut, se grabira a Intra in
sirul membrilor nouei societati, contribuind fiecare dupa pu-
tere la temelia ei materiala; in fruntea tinerei institutiuni se
alesera barbatii cei mai luminati si mai cu vaza, de cari dis,-
punea neamul nostru pe atunci: toti erau Insufletiti de sco-
purile Insotirii atat de mult dorite si cu totii aveau fata cu
dansa asteptarile cele mai ademenitoare.
Laguna, nou alesul presedinte, cu glasul plin de emo-
tiune vesteste; Masa dulcei maicii noastre este pregatita
pentru oaspeti multi; maica noastra a fost pans acum Imbra-
cata in doliu, dar de acum inainte se imbraca in haine de
nunta si pofteste la masa pe toti fiii sai, ca sa straluceasca
si ea In casa si cu casa sa, si sa innoieasca pe fii sai, precum
se innoiesc tineretele vulturului". lar Timotei Cipariu, eru-
ditul canonic, ales ca vicepresedinte, numeste noua Asocia-
tiune: un razim nationalitatii romane" si ureaza tinerei plante",
ca, cu ajutorul celui Prealnalt si cu zelul invapaiat at na-
tiunii nutrita si crescuta, sa ajunga cat mai curand la statura
normala, in care sa inverzeasca, infrunzeasca si fructuri in-
miite sa aduca de bun si dulce gust tuturor Romanilor, fruc-
turi de cultura si propasire in toate ramurile stiintei, artei si
civilizatiunii".
La randul sau, neobositul George Baritiu, noul primse-
cretar, desfasura un program intreg de actiune al tinerei so-
cietati, program croit pentru decenii inainte.

www.dacoromanica.ro
 - 143 -
Dar nu numai in Ardeal produse inaugurarea nouei so-
cietati o miscare atat de vie a inimilor, ci ea fii intimpinata
cu o insufletire deosebita i in celelalte tinuturi locuite de

mctropolitana din Blaj.

Romani. Nobilul Andreiu Mocioni de Foen felicita pe cei

adunati, Inscriindu-se ca membru cu 200 fl.; nemuritorul bine-
facator Emanuil Gojdu, pe atunci comite suprem al comitatului

www.dacoromanica.ro
 - 144 -
Carasului, promite asemenea, ca se ye Inscrie ca membru fun-
dator si va starul pentru Inaintarea nouintemeiatei societAti;
vrednicul Eudoxiu Hurmuzachi, vlAstarul marinimoasei familii
bucovinene, salutand adunarea, cere sA fie primit Intre mem-
bril Asociatiunii, intocmai ca mult meritatul loan Maiorescu,
care se anuntA ca membru pe sine si pe fiul sAu
Tot cu aceeas Insufletire, dar cu un numAr cu mult mai
mare de participanti din tara intreagd si in fiinta de fats a
caforva oaspeti distinsi din Tara-Romaneasca, se tinii a doua
adunare generals la Brasov, in vara anului 1862, adunare Int-
preunatA cu o expozitiune industrials si agricola, cea dintaiu
la. not Romanii de dincoace de Munti. La adunarea aceasta
§aguna par'cA vede Inaintea ochilor sAi sufletesti roadele, ce
le va aduce in scurta vreme tinara institutiune: literatura
limbei noastre la asemenea grad de cultura cu ale celorlalte
limbi culte; scolile si institutele literare in stare Infloritoare,
satele si orasele romane regulate si Inaintate; gradini si holde
frumoase, cultivate, bogate de pomi fructiferi, unde panA ieri
alaltaieri erau numai palamida si alte ierburi salbatice; eco-
nomia rationale la plugarii nostri; Inflorirea artelor si a tot
felul de maestrii la Romanii nostri... Pe scurt: Nu vor trece
multe zeci de ani, si natiunea romans va fi regenerata si in-
tinerita in puterile sale intelectuale, industriale si materiale,
pentruca natiunea este setoasa dupe cultura si luminare, iar
membrii acestei Asociatiuni nu vor cruta nici un sacrificiu, ce
ar conditions un viitor mai fericit si propAsirea nationals"
Tot la aceasta adunare, Gavriil Munteanu, directorul ta-
narului gimnaziu brasovean, propune compunerea unui dic-
tionar al limbei romane; eruditul T. Cipariu starueste pentru
infiintarea unei biblioteci de carp vechi romanesti, pe temeiul
carora sd se poata lucre mutt doritul dictionar; loan Puscariu
aratA trebuinta intocmirii unui album al familiilor nobile de
nationalitate romans; George Baritiu cere infintarea unei ca-
tedre de Estetica pentru cultivarea artelor frumoase, iara pentru
promovarea stiintei se hotareste infiintarea sectiilor: filologica,
istorica si fizico-naturals.
Cu astfel de sentimente, cu astfel de planuri si cu astfel
de aspiratiuni se InaugurA activitatea Asociatiunii noastre, in
acelas chip urmA ea si mai departe, cu o intensitate aci mai

www.dacoromanica.ro
 - 145 -
mare, aci mai mica, dupa oameni, timpuri si imprejurari,
pana cand la a. 1895 din Asociatiunea transilvana" sa des-
voalta in Asociatiunea culturala a tuturor Romanilor din Un-
gari, si pana and pe cadranul vremii se insemnara de cinci-
zeci de on cate 365 de zile

Se naste de sine intrebarea, ridicata de altfel in repetite

randuri, daca in timpul acesta, destul de indelungat in vieata
unei institutiuni, Asociatiunea noastra a implinit, macar in parte,
asteptarile intemeiatorilor ei, adeca a putut atinge cat de cat
tinta fixata la urzirea ei si daca serviciile aduse de dansa so-
cietatii romanesti coraspund jertfelor depuse pe altarul ei?
Ca sa putem raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa ne
dam seams, ca vieata unei institutiuni nu se poate desvolta
cu regularitatea si preciziunea unui mecanism, ci ea se poate
asemana mai bine cu desvoltarea unui organism, a carui exis-
tents si prosperare atarad de diferite imprejurari. Dacd aceste,
imprejurari sunt favorabile, el creste si se intareste, vazand cu
ochii; dimpotriva, sub imprejurari neprielnice, incepe a tanji,
lancezeste pe zi ce fnerge, pana cand se prapadeste cu totul
Chemata la vieata inteun timp de reculegere nationala,
Asociatiunea" reoglindeste in trecutul sau de 50 de ani in-
treaga evolutiunea poporului nostru din aceasta tara, in de-
cursul acestui restimp. Cand vieata publics romaneasca Ian-
cezeste, tanjeste si ea; dimpotriva, cand constiinta nationala
se manifests mai cu putere, cand un sange mai viu pulseaza
in arteriile vietii nationale, par'ca si ea se apropie tot mai
mult de scopurile, pentru cari a fost creata.
Dupa primii ani de insufletire, in cari a fost intemeiata,
urmeaza, de pe la anul 1870, un timp de miscare mai lent&
pand cand dupa largirea terenului sail de activitate in 1895,
din nou se manifests mai cu putere.
Probleme marete isi pusese Asociatiunea" noastra la
intemeierea sa, probleme, cari, dupa vorba marelui Arhiereu
Andreiu *aguna, cereal' inteadevar o perseveranta de fier si
un sacriiiciu din inime.
Deoparte ea voia sa contribuie la desvoltarea literaturii
nationale prin studii, publicatiuni, premii si stipendii, iara de
alta, parte se nazuia sa ridice cultura generala a poporului,
no

www.dacoromanica.ro
 - 146 -
rAspandind in toate straturile cunostintele folositoare, propa-
gand spiritul de insotire, dand indrumari pentru o mai build
lucrare a pamantului si indemnand pe fill poporului nostru la
imbratisarea negotului si meseriilor.
Cu alte cuvinte, Asociatiunea" era menita sä fie pe deo-
parte o societate literard, iara de altd parte o societate cultu-
raid, o societate de popularizare.
A lucra cu succes in ambele directiuni era foarte greu
si mai cu seams a desvolta o activitate mai mare literara st
stiintifica, cu deosebire cum s'au pornit imprejurar:le politice
dela 1867 incoace, si cu mijloacele materiale de tot restranse,
de care dispunea Asociatiunea", era aproape peste putintd.
Cu toate acestea si in aceasta directiune s'a produs cate
ceva, cat permiteau puterile si tmprejurarile. Disertatiunile
publicate in Ana fele" aparute si in anii cei dintaiu, revista
Transilvania" redigiatd un lung sir de ani de mutt meritatul
G. Baritiu, publicarea catorva lucrari de specialitate, premiarea
catorva scrieri literare de valoare, intemeierea unei biblioteci
destul de considerabile, infiintarea Muzeului istoric si etno-
grafic, care se desvoaltd din an in an, intrunirea unui grup
de cArturari in sectiile literare-stiintifice, cari dau many de
ajutor comitetului central in chestiunite de specialitate, sunt
tot atatea semne, ca Asociatiunea" a cautat sa -si Med* da-
toria sa si pe acest teren.
Mai mult insd a izbutit ea a faptul pe celelalte campuri
de actiune, ce si-le alesese.
Voind a inmulti numdrul intelectualilor, de cari se simtia
lipsd asa de mare in deceniul 1860-1870, ea impArti un numar
insemnat de stipendii tinerilor dela scolile secundare si supe-
rioare, despre cari spera, ca vor fi tot atatia lumindtori si
conducatori devotati ai poporului. De altd parte, nazuindu-se
a imprietini si pe Romani cu negotul si cu meseriile, de cari
statuserd departe pand acum, ajutd un numar mare de uce-
nici, sa invete maiestriile mai de lipsa si totodata dete cateva
ajutoare elevilor dela scolile de comerciu.
Ajutd cateva scoli lipsite de mijloace, si pornind dela
punctul de vedere corect, ca progresul unei societhti atarnd
in mare parte dela cultura femeii, infiinta cu jertfe foarte marl
scola civild de fetite, care si-a serbat anul acesta jubileul exi-
stentei sale de un pdtrar de veac.

www.dacoromanica.ro
 - 147 -
Dar nu numai tineretul avil parte de binefacerile socie-
tatii noastre, ci intreg publicul roman: tineri si bAtrani, bar-
bati si femei, sdteni si ordseni. Cu deosebire dela infiintarea
despartdmintelor, hotaritd in anul 1869, si, si mai mult, dupd
reorganizarea din anul 1895, Asociatiunea" cdutd ss pdtrundd
in toate straturile popotului, indemnand si sfatuind, invdtand
si admoniand, prin adundri, prin prelegeri poporale, prin in-
fiintarea de biblioteci si de insotiri, prin publicarea unei Bi-
blioteci poporale" proprii.
Ea incercd in diferite randuri, sa concentreze publicul
nostru la muncd comund si sa destepte increderea In puterile
proprii, prin aranjarea de expozitiuni mai mari si mai mici.
De altd parte, administrand bine averea sa, indemnd pe
mai multi generosi binefacatori ai poporului nostru, sa -i in-
credinteze spre chivernisire diferite fundatiuni cu scop cul-
tural sf filantropic.
Toate aceste fapte, indeplinite cea mai mare parte fail
nici o rasplatd materiald, ci numai din dragostea de neam si
de dorul de a impinge cu un pas mai departe pe calea pro-
gresului acest popor bantuit in trecut de o soarte nemiloasd,
sunt tot atatea dovezi, ca Asociatiunea" noastra n'a trait in-
zadar, n'a inselat aspiratiunile intemeietorilor ei, ci a cdutat
sa facd tot ceeace i-a ingaduit timpul si imprejurdrile, si
astfel si-a castigat un titlu la recunostinta si sprijinul publi-
cului nostru.
Dar pe langd toate cele amintite pand aici si cari se vor
putea vedea mai pe larg in capitolele urmatoare, Asocia-
tiunea" si-a castigat un merit nediscutabil prin caracterul am-
bulant al intrunirilor sale. Ea a facut pe Romanii din dife-
ritele pArti al- terii sa se cunoascd unii pe altii, i-a d prins
sa lucre impreund si sa se stimeze unii pe altii, i-a invatat
sa -si pretuieascd si sa-si cultive limba; a sustinut vie scanteia
nationald, chiar si acolo, unde era In primejdie a se stinge; a
aplanat contrastele sociale si confesionale; ne-a deprins a ne
simti cu totii fii aceluias popor si a hrdni acelas ideal: asi-
gurarea existentei si intarirea materiald, morald si culturald a
neamului, din care facem parte.
Chiar dacd Asociatiunea nu ar fi obtinut alte rezultate
mai concrete, totus din punctul de vedere amintit mai pe urmd
ar merits toatd stima si toatd recunostinta noastrd.
los

www.dacoromanica.ro
 148

Astfel, nu ni-se par exagerate cuvintele nemuritorului G.

Baritiu, cand, la pag. 32 din vol. III al lucrArii sale PArti alese
din istoria Transilvaniei", zice:
De nu ar mai fi facut nimic Romanii in 1860 spre des-
voltarea si consolidarea vietii for nationale, posteritatea tot
le-ar fi datoare cu recunostintA, pentru infiintarea Asociatiunii.
Cine neaga aceasta, este dator, ca om iubitor de adevdr, sa
ceteascA toate actele acelui institut, apArute in cei 30 ani ai
existentei sale si sa traga consecintele: imprumutarea de idei
intre compatriotii cari vorbesc aceeas limba materna; desvol-
tarea sentimentelor umanitare; desvoltarea tot mai solidard a
constiintei nationale; inavutirea, netezirea si purificarea Iimbei
materne; unificarea ei, precum nu mai fusese niciodata, pen-
truca sa o stii cu atat mai mult stima si iubl; castigarea con-
victiunii, ca in in aceasta limba poti cultiva prea bine stiintele
si artele, cum si a. legifera si administra o tars, un stat; in
fine intrarea natiunii noastre cu limba sa in concertul din
Europa. Existenta si activitatea Asociatiunii transilvane a
vibrat, des1 fars multd parada si asa numite reclamuri, in tot
corpul natiunii din toate terile locuite de Romani; ea a fost
un bold spre a se infiinta si in alte WOO spre aceleasi scopuri
diverse societati sau reuniuni. Cu impArtirea de burse in sums
de cateva zeci de mii Asociatiunea a accelerat inmultirea atat
de indispensabill a inteligentei superioare in natiune. Cu in-
demnarea prin ajutoare de bani la InvAtare de profesiuni si
la comerciu s'a facut un pas decisiv catra campul cel vast at
industriei".
SA binecuvantam deci amintirea acelor bArbati cu suflet
mare, cari au intemeiat acum 50 de ani aceasta mareata in-
stitutiune, iar mostenirea for sa o pastrAm cu sfintenie, sA o
inmultim, sA o facem tot mai folositoare neamului, din care
facem parte!
Daca prima jumAtate de veac din existenta Asociatiunii
a fost timpul infiintarii si at incercdrilor, a doua jumAtate sA
fie timpul muncii sistematice si constiente.
Asa sA ne ajute Dumnezeu!
'Transilvaniac, Nrul jubilar.

www.dacoromanica.ro
 149

Prinos.
Din prilejul serbarilor culturale ale .Astreic.
De Dr. Iuliu Maniu.
ApAsat de greutatea veacurilor si persecutat de nenorocul
sortii sale, poporul romanesc abia inteun tarziu a putut prinde
razele bineracatoare ale desteptarii. Inima cucernicilor calu-
gar' si sufletul sfiosilor dascali ai Blajului s'a incalzit pentru
prima orA de razele culturii apusene cercetand adevAruri.
Ei au sirntit pentru intaiu fiorul dulce al renasterii. Ei
au fost mai intaiu munciti de constiinta lipselor grozave ale
unui popor cu mari aptitudini, dar necrezut de lipsit in mijloace.
Modestii muncitori a: condeiului au devenit insufletiti or-
ganizatori ai fintei noastre nationale. Prin stabilirea continui-
tatii noastre istorice, ei au ridicat stanca, pe care alti mari
dascali ai neamului romanesc au infaptuit nu peste mult re-
nasterea politica a Natiunii Romane.
Sangele cald alor zeci de mii de Romani, vArsat pe aceste
plaiuri, a fost jertfa, fail care renastere nu se poate inchipul.
Din acest sange s'a revarsat asupra noastra aldura prima-
verii de acum 50 ani, din care au rAsarit cele cloud Metropolii
romanesti si prima societate culturald a Romanilor ardeleni.
Aceste mari institutii culturale au organizat munca resfi-
rata a indivizilor si au strans rand pe rand inteun puternic
manunchiu straduintele culturale ale unui neam viguros, care
se poate mandr1 cA a facut, intr'un timp relativ scurt, din in-
tunerecul, in care se afla, cei mai gigantici pasi spre cultura
si prin cultura la civilizatie.
Framantarile unui jumatate de veac IV vor prasnul mane
in Blaj dAinuirea lor.
Cate sperante deserte, cate dureri inabusite si cate la-
crimi nesterse nu si-au facut in acest timp calea, torcand
firul suferintelor unui neam!
SA le uitam toate in ziva de sarbatoare, ca sA inchinam
intreg sufletul nostru acelora, cari prin munca for stAruitoare
au intarit sufletul nostru si au sporit credinta in fericirea zi-
lelor de mane. Zidurile Blajului, pline de marete umbre sa
inveselesc la gandul, cA mane vor putea cuprinde in ele glasul
bArbatesc al capeteniilor natiunii romane. Indurerata piatrA
a libertAtir se cutremurA intineritA, vazand, ca au inviat sfa-

www.dacoromanica.ro
 150

ramAturile trupului propriu, svarlite cu nemilA in toate unghiu-

rile pAmantului romanesc, si goronul lui §incai", prin frea-
matul frunzelor povestitoare ale trecutului mare, prevesteste
cu Incredere mAretia din viitor a neamului romanesci
Jar noi, urmasii mici ai celor mari din vremuri, aducem
prinosul recunostintei noastre calugarilor cucernici si dAscd-
lilor mari, cApitanilor viteji si eroilor fara nume: pentrucci au
infciptuit unitatea in gandire $i straduinle ii au zidit cetatea
neinvinsa a constiintei de sine a Natiunii Romane! Aducem pri-
nosul multAmitei noastre marilor cApetenii ai neamului roma-
nesc si fratilor de pretutindeni, cari dand ascultare glasului
nostru rugator, au prefacut festivalul iubilar al Astrei" in o
grandioasa manifestare a solidaritOlii Naliunii Romane in strd-
duintele sale culturale.
,Revista politica si literaia. Nr, 1.

Blajul.
De Dr. loan Raliu.
La imbinarea celor doua Tarnave, oraselul Blaj isi resfira
cele cateva uliti, la adapostul arborilor umbrosi. Un cadru
frumos '11 imprejmuie, dealuri si pAduri invecinate, apoi munti
mai indepartati, cari veghiaza pared asupra-i, ca niste strajeri
din vremuri apuse.
Muntii apuseni isi posteazA la marginea orizonului cea
din urrnA blocada de stand, iar departe, la MiazAzi-rAsarit,
piscurile uriase ale Carpatilor stralucesc pans tarziu in vara,
sub imaculata haina a zapezii.
E asa de mic acest oras cu trei mii locuitori, dar creste
mult in proportii, cand it privesti cu ochii scrutAtorului istoric.

Peste podul de fier, unde se impreuna cele doua rauri,

acceleratul trece intr'un sficiator ropot de biruinta.
Era un pod de lemn aici pe vremuri, erau casute acope-
rite cu paie, erau mlastini si pAdure, inainte cu douA-trei sute
de ani, cand acest orasel nu era Inca pe lume.
Blaj-satul s'a ridicat mai intaiu din slugile, ce se ocro-
tiau la nemesescul castel al lui Apaffy. 0 singurd stradA e
totul. Casutele se insirue destul de curatele. Mai cAtra capul

www.dacoromanica.ro
 - 151 -
satului" vezi case acoperite cu stuh, dupa cum era intreaga
ulita inainte cu doua decenii numai, dar cum to -ai apropiat
de strada ce (la in spre gara noua (zidita inainte cu un de-
ceniu), cladirile se primenesc; vezi case, acoperite cu tigla, din
ce in ce mai frumusele, iar noua biserica reformats to intim-
pina cu un aer de siguranta, facandu-te sa-ti uiti, cat de sa-
racacioasa era umila ei antecesora!
Cum vii dela gara cea noua, in stanga, se deschide o
ulita noua, cu casute si vile curatele, cari se inghesuesc din
ce in ce mai mult. Centrul orasului, prin ridicarea nouai
gari, graviteaza intr'acolo, in defavorul garii celei vechi, care ama-
gise pe vremuri cateva casute frumusele in preajma ei.
Sa !ell si salami iti pun acum piedeca ochiului scrutator.
E cimitirul orcisenesc, in care odihnesc vechii greci" si prie-
tini si cunoscuti de ai nostri, cari au trecut pragul, ce des-
parte vieata de moarte. De-o vreme incoace, fie spus spre
lauda celor cari li-se cuvine, cimitirul are o infatisare vrednica,
e Nine ingradit un paznic se ingrigeste de curatirea lui
si monumentele, de granit sau de marmora, se ridica tot mai
numeroase, vestind lumii numele pornit spre uitare, at celor
ce aici odihnesc in Domnul". Canonici, cari au fost pe vre-
muri stalpi ai vielii noastre bisericesti-culturale; profesori cari
si-au risipit aurul mintii lor odraslelor neamului, pe plata pu-
tina; elevi, cari au venit la acest focular at stiintei cu gandul
unui viitor frumos si nu s'au mai intors pe urma la vatra
parinteasca; cetateni onorabili, carturari, meseriasi si plugari
se insirue frumos langa olalta sub morminte, in conglasuire cu
termometrul de pietate al posteritatii.
tti intorci apoi privirea spre strada cea lungcf, pe care
intri in B1aj -orac. Ce frumoasa e strada asta, cand o privesti
din dealul dela viile Ciufudului. Larga, dreapta, imprejmuita
de salcami de pe vremea fostului primar Ordace cu
strada aceasta s'ar putea mandri orice oras provincial. Zidi-
rile se ridica tot mai mandre; casutele modeste au disparut
aproape cu totul. Chiar la intrare o cladire veche iti atrage
atentia, zidita de marele Mitropolit *ulut, ajunsa azi pe alte
mani... Alaturi, unde era pe vremuri o ingraditura de scanduri,
se ridica un institut de invatamant, scoala de stat... si casele
se in Orue, luand, in cladirile unui nabab roman, proportii gran-

www.dacoromanica.ro
 - 152 -
dioase. Spre dreapta era azilul de copii, care din neno-
rocire nu mai exists Inlocuit azi cu Internatul preparandial.
Spre plata largd si incdpatoare poti sd intri prin Ulita
mica, numita pe vremuri Ulita placintelor, pentru noroiul ei
form idabi I.
i deodata to opresti, fard voie. Catedrala, cu Infdtisarea
ei impundtoare, isi ridicd cele trei turnuri spre bolta cereasca.
De jur imprejur institutele noastre de invatamant se ocrotesc
sub umbra ei primitoare, cum se aduna puii sub aripile gdinii.
E un simbol acesta, Infatisand rolul decizAtor al bisericii in
toate manifestdrile vietii noastre ca popor.
in dreapta e gimnaziul, institutul pedagogic, koala de
aplicatie, scola de meserii, internatul de ba left, in stanga semi-
narul teologic, internatul de fetite.
Aproape o mie de elevi se aduna anual in aceste palestre
ale muzelor, ca sd se adape la izvorul dAtator de vieata al
culturii nationale. Si thee aceste institutiuni culturale cele
mai vechi ale notstre s'au ridicat si s'au sustinut, dupa
cum se sustin si astazi, din marinimia Arhiereilor Blajului, cari
au jertfit totul pentru scoli, daca ar fi fost lipsa vorba f e-
ricitului Vancea chiar si crucea de mitropolit.
Sub boltiturile acestor ziduri, a rasunat glasul de ar-
hanghel al lui Clain, Sincai si Maior, trezind la o noud vieata
sufletul lancezit al neamului, alaturi de nemuritorii dascali
invatati: Cipariu, Banutiu, Baritiu, Pumnul, Bunea s. a. o serie
luminoasd de carturari, mai mutt sau mai putin cunoscuti,
pans Ia acei invatati calugari obscuri, a caror nume se pierde
in colbul arhivelor, dupace si-au impartit vieata intre cloud ideale,
inerente carierei de dascAl: munca si sdrAcia.
Si sub boltiturile acestor ziduri s'au perandat, de un veac
si jumdtate, generatii dupa generatii de elevi, adapandu-se la
izvorul stiintei, raspandind-o apoi peste intreg neamul, pand
la Dundre si pand Ia Nistru
. Castelul metropolitan, vechea resedintd a lui Apaffy, se
ridicd cu demnitate, incunjurat de grAdina extinsd, avand in
fata vechea zidire a MAndstirii Buneivestiri, cu bisericuta
azi oficiul arhidiecezan.
Cum scobori pe strada povarnitd ajungi Sub curte, o
parte noud a orasului, ridicatd numai de cateva decenii,' pe

www.dacoromanica.ro
 - 153 -
locul unui cimitir, ale carei oase mai ies si azi la iveald,
cate odatd.
Ajuns la Podul Tarnavei, ce duce spre Veza, o iai in
stanga, spre institute. Bisericu(a grecilor, cea mai veche
biserica a Blajului, se ridica in dreapta, iar spre stanga,
localul nou zidit de institutul Patria", adaposteste Casina
romand $i Societatea meseriesilor.
Re tutors In piata, admiri extensiunea ei, te gandesti cat
castig s'ar putea realiza in acest centru economic, exploatat
in cea mai mare parte de jidani. Dar vine chiar acum Plu-
garul" sd pund el maila, pe partea de munca, ce ne priveste.
Treci prin Strada tipografiei, te opresti in vitrina libra-
riei, cu carti bisericesti si manuale de scoalA, cu cele mai
proaspete volume din Bucuresti si din VAlenii-de-Munte.
Ajungi pe aleea putin ingrijitd, eaci locul de plimbare al
blajenilor e bercul, si vezi cu mirare, cum peste podul ce
duce la sura vIddiceascd, se ridica, cu o repeziciune uimitoare case
din ce in ce mai frumoase. E republica" Blajului, care se ex-
tinde pand in hula" si azi-mane pand la lacul Chereteu".
Spre gara cea veche nu mai mergem. Sunt si aici cateva
zidiri, si s'ar mai fi ridicat Inca multe allele, dacd gara cea
noud nu ar fi suprimat avantul acestei WO de oras.
Casute mititele se inghesuesc sub alee, ascunzandu-se
par'ca de ochii lumii, alcAtuind partea de oras numita Sub-
hurubi.
*
Si iata in cateva priviri rdslete am trecut in revista acest
ordsel atat de mic, si totus atat de mare!
Departe stralucesc vAile Tarnavelor, departandu-se toi
mai mutt de olaltd, in sus.
Si la poalele institutelor, se Intinde no camp extins, un
camp al cdrui nume e scris in istoria neamului nostril: G'ampul
libertatii. intre Tarnava mare si !Ana sus Ia gara cea veche,
ogorul poarta urmele sfinte ale inaintasilor, cari Ia 48 s'au
adunat aci in numar de 40,000, ca sd scuture jugul sclaviei,
ascultand glasul de rdsboinic apostol a lui Barnut. 0 piatra
monumentald arAta posteritatii locul, de unde s'au rostit atunci
vorbirile inflAcdrate, dar mani miselesti au aruncat-o In `aer
cu dinamitd. Ci a trecut vremea, cand lumina istoriei se putea

www.dacoromanica.ro
 -154-
ascunde sub obroc; Piatra libertatii s'a ridicat iaras, din pro-
pria ei ruing, din propria ei cenusa, ca nemuritoarea pasere
Phoenix.

De toate acestea nu era nici pomenire, inainte cu cateva

vecuri, cand nu exists orasul, ci o vila numai, la imbinarea
Tarnavelor, iila lui Herbord, dupa cum cetim Mtn) diploma
din 1271 (inter duos fluvios kukullu, ubi iidem fluvii conju-
guntur"). Vila si domeniul constatator din mai multe sate,
ajunge la 1395 in posesiunea lui Blasiu Cserei care i-a dat
numirea de azi (satul Iui Blasiu, Balazsfalva). Pe la 1535
trece in posesiunea lui Gcorkre Bagdi, care a ridicat castelul
ce avea sa serveasca mai tarziu, dupd prefaceri si renovari,
de resedinta episcopeasca. Dupd 1600 trece in posesiunea lui
Gavril Beth len, care a incunjurat castelul cu muri. Acesta iI
doneaza apoi cancelarului sau Pechy (1617) care obtinn pentru
Blaj si locuitorii lui mai multe favoruri, intre altele, dreptul de
targ. Dupa moartea acestuia, Blajui inschimba, in scurta vreme,
mai multi stapani: Petru Haller, Petru &Mien, Gavrd Haller,
iar la 1664 Ana Bornemisza sotia lui M. Apaffy 1, devenind
Blajul de aici inainte un placut loc de distractie al familiei
princiare. Abdicand Apaffy II de princirtul Transilvaniei, in
favorul curtii domnitoare, Blajul trece si el in posesiunea era-
rului, pand la 1738, cand episcopul 1nocentiu Klain it primeste
in schimb pentru alte mosii, mai putin potrivite cu planu-
rile sale.
El pune baza Blajului-ores. care avea sä vie. Ca Roman
mare ce era, a vrtt sa faca din resedinta Iui oral romcinesc.
Spre acest scop a adus de pretutindeni locuitori romani
mai ales industriasi si comercianti dandu-le pamant si loc
de ma, pentru niste taxe minimale, de ad numirea de taxa-
listi", ce se cla acestor locuitori, cari alaturi de iobagi, sunt
cei mai vechi in Blaj. El a croit plata in forma extinsa, cua-
drata; el a pus temeiul la toate scolile inalte, ce s'au deschis
insa abia mai tarziu, pe cand marele urzitor manca panea
amara a exilului.
Samanta aruncata insa, a dus roade imbelsugate. Azi
Blajul e cel mai puternic centru cultural al Romani lor de
dincoace.

www.dacoromanica.ro
 155

Si Mitropolitul$ulutu,testandu-si bisericii averea lui, ce atinge

milionul, viseazA In fundul gropii un vis indraznet si utopic:
o universilate ronzaneasca in Blaj, sau cel putin o academie!...
Din Scurte notile informative", scrise cu prilejul scrbarilor. Brasov,
Ciurcu. Prctul 80 bani 1 vol. tio de 90 pagini.

Cuvantul Ex. Sale 1. P. S. Mitropolit Mihalyi

la sf. liturghie.
.Toata limba sa m5itwiscasca ca Domn
este Isus lliistos. intru mai irca lui
Dumnezcu Tatal= (1°iliperi II. 11).
Fiul unul nascut si cuvantul Iui Dumnezeu, cel ce este
fara de moarte, si a fost mai inainte de toti vecii, din sub-
stanta TatAlui nascut, si de o fiinta cu Tatal, Isus Hristos
Domnul Ia plinirea vremii a primit pentru mantuirea noastrA
a se micsora pe sine, intru asemanarea oamenilor facandu-se,
precum toti oamenii se zic a fi asemenea Ia fel, dupa firea cea
omeneascA si cu inchipuirea sau forma externs, aflandu-se ca
si oricare om de rand, cela ce ins& dupa cum talcuieste sf.
loan Gura-de-aur, era intr'un mod osebit Dumnezeu-om.
Acest Fiu al lui Dumnezeu neschimbct s'a intrupat din
Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si pururca Fec!oara Maria,
cares pe Dumnezeu-Cuvantul cu oamenii prin preamarita na-
sterea sa I -a unit, si firea cea lapadata a neamului nostru cu
cele ceresti o a impreunat" 1)
Actul acesta, prin care firea cea dumnezeeasca si firea
Lea omeneasca inteun mod nespus si necuprins s'au unit in-
tr'un ipostas al Cuvantului: ne-a dat noua pe unul Isus Hristos,
indoit in fire, iar nu in fata. De aceea Maica Domnului, in-
vrednicita a mijloci uniunea aceasta ipostatica, Preafericita
Fecioara Maria, este cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu.
Adevarurile aceste, statorite in sinodul ecumenic I dela
Nicea, si al III-lea dela Efes, stint dogme fundamentale ale
religiunii crestine.
Din acele intelegem adancul sinereniei Domnului: ca fiind
el intocmai cu Dumnezeu, se Wu ascultator pand Ia moarte,
iara moartea crucii
') IDupacinariul mic.

www.dacoromanica.ro
 156

De aceea si Dumnezeu pe dansul 1-a preaindltat, inviin-

du-I din morti, si preamarindu-1 cu nume, care este peste tot
numele, ca sd fie el mijlocitor si mantuitor, rdscumpArandu-ne
pe not din blAstAmul legii, cu scumpul sdu sange, pe cruce
pironindu-se si cu sulita impungandu-se, nemurire a izvorit
oamenilor" 9.
Din traditiune stim ca Precurata Fecioard Maria, pentru
vrednicia ei de maica, si din indurarea Fiului sau, dobandl
partinire ca aceea, cat dupAce adormise, fu primita in ceruri
dimpreund cu trupul ei preasfant.
Aceastd credintd o mArturisesc toti crestinii, cand prds-
nuesc Adormirea preasfintei mAritei Doamnei noastre Ndscd-
toare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Marie.
Biserica catolicd Inca nu a adus judecata, in puterea cd-
reia, toti ar fi obligati a tines tare si a marturls1, ca Preasfanta
Doamna Noastra de Dumnezeu Nascatoarea adormind, cu
trupul ei dimpreuna, ar fi fost primita in ceruri.
Biserica greceasca in condacul sArbdtoarei sustine, ca
pe Nascatoarea de Dumnezeu... mormantul si moartea nu au
tinut-o". lard in canonul prim at sArbdtoarei de astAzi, Kir
Cosma Agiopolitul si poeticul episcop dela Maiuma in Pale-
lestina, care train pe timpul turburdrilor iconociastice, la can-
tarea a IX-a Irmos, adormirea Preacuratei Inc g o pune intre
intamplarile cele peste cursul ordinar al firii, ca zice:
Biruescu-se hotarele firii intru tine, Fecioara curatA, ca
Nasterea Fecioard rdmane, si moartea izvoreste vieata. Ceeace
esti dupd Nastere Fecioard, si dupd moarte vie, mantuesti pu-
rurea, Nascdtoare de Dumnezeu, mostenirea Ta".
Traditiunea aceasta constanta in biserica mai bine de
unsprezece veacuri, cred, ca indeamnd si pe aceasta obste
crestineascd, sd prAznuieasca Adormirea Preacuratei; adunan-
du-ne astAzi dela margini, intocmai ca apostolii, nu la pro-
hodul Maicei Domnului, ci ca sd pomenim facerile de bine
primite din mana providentei, sd ne tragem seama de sporul
fAcut, iluminati cu invAtaturile trecutului, sa ne arAtam vrednici
de numele si de mostenirea pdrinteascd. De aceea, binevoiti a
suferi, ca cu acest nou prilej sA vA rog cu Moise: Aduceti-vd
aminte de zilele veacului; socotiti anii neamului neamurilor:
') Tropariul inaiptea Des legarii in sf. si marea Vineri.

www.dacoromanica.ro
 167

inteaba pe fatal tau, si iti va povestl, si pe cei batrani ai tai,

vor spune tie" 1). Si iarasi; sa va indemn cu inteleptul:
Asculta fiule invataturile tatane-tau, si nu lapada legile maicei
tale" 2).
Ne-am adunat crestinilor, si o rugam 15.e Maica Domnului,
pe cea vie si dupa moarte, ca sa ajute mostenirii ei; si
precum Dans4 Intru nastere a pazit fecioria, asa si intru ador-
mirea ei, sa nu paraseasca biserica si poprul romanesc; care
cu credinta marfurisesc, Ca Domn este Isus Hristos, Intru ma-
rirea lui Dumnezeu Tatal.
Pe acea0a mijlocitoare a noastra duioasa catra Dum-
nezeu, cu lacrimi in ochi sä o rugam, ca sa aline sunetul va-
lurilor acestei vieti si sa domoleasca tulburarea neamurilor.
Dansa pe fiul sau si pe Domnul Nostru cu indrazneala de
mama cuprinzandu-1, II va indupleca sä cerceteze pamantul
stramosilor, gatindu-ne noua celor de acum grau de hrana,
udand brazdele lui, asemanand gliile lui, cu povoiul va misca
pe el si fructul lui ii va binecuvanta... cu bucurie se vor in-
cinge dealurile, imbraca-se-vor pasunile cu of si vaile se vor
acoperi cu grau" 3).
Si se va imbraca poporul credincios cu buns cuviinta,
si cu taria cea de sus, ca, cu indrasneala lui Navuthe Israil-
teanul, sa poata raspunde lacomiei lui Achab celui de acum
fereasca-ma Dumnezeul men, sä dau eu mosia parintilor
mei tie" 4).
Si fericit va fi poporul, caruia Dumnezeul lui Iacob este
ajutorul lui, nadejdea lui spre Dumnezeul lui... spre cel ce pa-
zeste adevarul in veac, spre cel ce face judecata celor nä-
pastuiti, spre cel ce da hrana celor flarnanzi... Domnul ridica
pe cei surpati, Domnul iubeste p2 cei drepti, Domnul pazeste
pe cei drepti. Pe saracul si pe vaduva va pimi, si calea pa-
catosilor o va pierde. imparati-va Domnul in veac, Dumne-
zeul tau Sione in neam si ncam" 5).
Deci toata limba sa marturiseasca, ca. Domn este Isus
Hristos, Intru marirea lui Dumnezeu Tatar. Amin!
') A doua lege XXXII. 7.
') Pildele lui Solomon I. 8.
2) Psalm LXIV.
4) III. Imp. XXI. 3.
5) Psalm CXLV 10.

www.dacoromanica.ro
 158

Cuvantul de deschidere
iostit de viceprczidentul Asociatiunii., dl Andreiu Barseanu, la adunarea
juhilara din Blaj, in 15/28 August 1911.
Excelenfiile Voastre, halt l teasfinti /ilor Parin /i Arhiepi-
scopt si Mitropolifi !
Preasfintitilor Parinti Episcopi !
Onorabild Adunare g-enerald !
Cand vad inaintea mea un public asa de numaros si ales,
intrunit in acest dumnezeesc lacas, in frunte cu Arhiereii bise-
ricii noastre nationale de ambele confesiuni, fart de voie rasar
inaintea ochilor mei sufletesti cateva momente mari, din tre-
cutul vijelios al rnult cercatului nostru neam. Cu deosebire
se desfac luminoase clipele acelea marete, cand era vorba de
existenta sau neexistenta neamului nostru pe aceste plaiuri,
cand fii cei mai buni ai poporului nostru, fart deosebire de confe-
siune si de stare socials, stau ingrijorati inaintea acestui sfant
altar, asteptand sfatul Celui Prea-inalt, pana cand, rasunand
cuvantul de mantuire prin rostul trimisului lui si recunoscan-
du-se unii pe altii ca frati de acelas sange, cu aceleasi sufe-
rinse si cu aceleasi aspiratiuni, isi jurara credinta vesnica unii
altora, credinta pecetluita cu sangele multora dintre dansii.
Cu totul de alts natura, desi pornind din acelas complex
de sentimente, este adunarea noastra de astazi.
Ne-am intrunit, doamnelor si domnilor, ca sa sarbatorim
impreuna clipa aceea fericita, cand, inainte de aceasta cu 50
de ani, parintii nostri, voind a asigura viitorul urmasilor lor,
au pus temelie Insotirii Inchinate literaturii romane si culturii
poporului romanesc.
0 sarbatore de bucurie este aceasta, o sarbatoare de
pietate si de recunostinta, dar totodata un prilej de concen-
trare si de meditatie, un moment de reculegere si de Imbar-
Mare pentru viitor.
Si unde s'ar fi putut tines mai bine aceasta serbare cul-
tural' romaneasca, decal in oraselul acesta dela impreunarea
Tarnavelor, de unde au purces, timp de un veac si jumatate,
atatea raze de lumina In toate colturile locuite de romani;
unde au alergat atatea generatii de tineri, ca sa-si stampere
setea for de stiinta, ajutati fiind in nazuintele for de munifi-
centa unor marl Arhipastori, doritori de inaintarea bisericii si

www.dacoromanica.ro
 - 159 -
neamului lor; unde a Hasa de atateaori in noptile lungi de
lama candela rabdurie a cercetatorilor graiului si trecutului popo-
rului nostru; unde a rasunat odinioara glasul marilor dascali ai
neamului nostru: al unui Samuil Micul, Gheorghe incai si
Petru Maior, al unui Timoteiu Cipariu si Simeon Barnutiu; de
unde au pornit, plini de insufletire, atati apostoli devotati, in
toate tinuturile cu graiu romanesc; unde s'au Intrunit de
atateaori in vremuri grele, cautand sfat si imbarbatare, alesii
neamului nostru, in tocmai ca albinele pe Tanga matca; unde
inteun moment hotaritor, pe care 1-am amintit mai sus, a
batut inima intreg poporului nostru din aceasta patrie si in
pamantul caruia zac osamintele atator iubiti ai nostri?
in adevar, multe centre infloritoare romanesti avem, din
mila lui Dumnezeu, in aceasta tars, dar din toate nici unul nu
se poate potrivi cu Blajul, and e vorba de serbarea unui
moment de insemnatate istorica, de impreunarea prezentului
cu trecutul, de evocarea imprejurarilor de odinioara si de
cumpanirea unor noun indrumari pentru viitor.
De aceea trebuie sa fim deosebit de multumitori fratilor
din acest despartamant, Ca n'au pregetat a ne cherna la dansii
cu prilejul serbarii semicentenare a insotirii noastre culturale,
facandu-ne astfel cu putinta a ne concentra din nou in inima
tinutului ardelenesc, si privind atatea lucruri, cari ne amintesc
trecutul, a ne intarl sufletele, in tocmai cum Anteu din pove-
stile cele vechi prindea putere, de cateori venia in atingere cu
paman tul, care-i era mama
Bucuria noastra, cInd ne vedem adunati la un loc intr'un
numar asa de frumos, in acest vechiu focular al culturii ro-
mane, purtati de acelas gand si de acelas dor, ar fi deplina,
cand locul acesta de onoare, din care indrasnesc a rosti aceste
cuvinte, ar fi cuprins de acela, care a condus un sir intreg
de ani destinele insotirii noastre si pe cari am avut neferi-
cirea a-1 pierde cu cateva luni mai Mainte.
Cu ce entuziasm ne-ar fi vorbit mult regretatul losif
Sterca Sulutiu, batranul cu inima tanara, reales presedinte al
Asociatiunii" in adunarca generals din anul trecut, tinuta in
Dej, de insufletirea, cu care s'a intemeiat insotirea noastra
culturala, incepand dela petitia celor 181 fruntasi romani, in
frunte cu nemuritorii arhierei: Alexandru Sterca §ulutiu, An-

www.dacoromanica.ro
 - 160 -
dreiu baron de Saguna si loan Alexi, adresata guvernului pro-
vincial ardelean in 10 Maiu 1860 si urmand cu conferenta din
Martie al anului urmator, in care s'au urzit temeliile insetirii
atai de mult dorite! Cu MCA caldura ne-ar fi povestit despre
adunarea de constituire tinuta in Sibiiu, in zilele de 23-26
Octomvrie v. 1861, in care s'au inscris primii membri ai nou-
infiintatei societati si in care eruditul Timoteiu Cipariu, mul-
tumind in numele celor adunati marelui arhiereu Andreiu bar.
Saguna pentru ostenelile depose la infaptuirea ei, a tinut acel
scurt, dar maduvos discurs, despre insemnatatea limbei ma-
terne, discurs, ale carui cuvinte pare ca sunt sapate in granit
pentru toate timpurile!
Cat de 'impede si cu cats vioiciune ne-ar fi hesfaprat el
schimbarile, prin care a trecut insotirea noastra in restimpul
celor cincizeci de ani, de cand exists; cu cats plasticitate ar
fi fixat el momentele principale din vieata ei, din care la cele
mai multe avuse prilej a fi insus partas: stralucita adunare
gerierala tinuta in 1862 in Brasov, in fiinta de fata a ambilor
arhipastori ai bisericilor romane surori si impreunata cu o
frumoasa expozitiune industrials si agricola, cea dintaiu la noi,
romanii de dincoace de munti; insufletitele adunari dela Blaj,
Hateg si apoi din Alba-lulia, din anul 1866, la care cei doi
venerati Ierarhi ai bisericii noastre stau din nou unul Tanga
altul, intocmai ca la Brasov, si cum avem fericirea a-i vedea
astazi pe vrednicii for urmasi; adunarea urmatoare din Cluj, in
care se alese ca presedinte fericitul baron Vasile Ladislau Pop,
si care fu onorata cu prezenta comisarului plenipotent regesc
pentru Ardeal, contele Emanuil Pechy, si a fericitului arhiereu
loan Vancea de Buteasa, pe atunci episcop in Gherla, Tar ceva
mai tarziu arhiepiscop si mitropolit in acest de Dumnezeu
pazit orasel, care va vesti pururea marinimositatea lui; cea din
I..omcuta-mare din anul 1869, in care, la staruintele conzilierului
aulic Iacob Bologa, se hotari infiintarea despartamintelor, me-
nite sa puns in legatura Asociatia cu massele cele mari ale
poporului; cea din Nasaud, din anul urmator, in care 44 co-
mune din districtul nasaudean se inscriu intre membrii fun-
datori si pe vieata ai Asocietiunii, incasandu-se cu totul la
aceasta adunare suma de 7000 fl.; a treia din Sibiiu, tinuta
in 1881 sub prezidiul eruditului canonic Timoteiu Cipariu
si cu prilejul careia se intocmi o noua expozitiune, cu mult

www.dacoromanica.ro
 - 161 -
mai bogata si mai succeasa ca cea din 1862; a doua adunare
generals din Brasov, in anul 1883, in care s'a hotarit infiin-
tarea scolii civile de fetite a Asociatiunii", lucrare adusa la
indeplinire trei ani dupa aceea; a treia adunare tinuta in Blaj,
in anul 1895, in care, la cererea guvernului terii, s'a hotarit
schimbarea statutelor Asociatiunii", schimbare impreunata cu
parasirea unui nume istoric scump, dar care in schimb a dat
insotirii noastre putinta a-si extinde binecuvantata sa lucrare
asupra tuturor tinuturilor locuite de Romani din patrie si in
genere a dat regulelor ei fundamentale o forma mai coraspun-
zatoare imprejurarilor; adunarile din Lugoj, Beius, Mehadia,
Oravita si Baia -mare, in care fratii nostri din tinuturile de cu-
rand anexate la terenul de actitme al Asociatiunii" au primit
insotirea noastra cu atata insufletire, in sfarsit, memorabila
adunare din Sibiiu, de acum Base ani, condusa de insus mutt
regretatul prezident losif Sterca *ulut, cu prilejul careia s'a
inaugurat muzeul istoric si etnografic at Asociatiunii", inau-
gurare impreunata cu o frumoasa expozitiune retrospective si
etnografica!
Cu cats competenta ne-ar fi infatisat mult regretatul ba-
trail munca desfasurata sub steagul Asociatiei noastre timp de
50 de ani, problemele urmarite in acest timp, destul de inde-
lungat, sfatuirile, Ittcrarile si staruintele comitetelor de pe vre-
muri, la cari luase insus parte timp de peste 30 de ani, jert-
fele aduse de publicul nostru pe altarul acestei institutiuni,
succesele si deceptiunile, de cari nu poate fi lipsita nici o in-
treprindere omeneasca!
In lipsa fie-iertatului prezident, a carui trecere din vieata,
desi la limitele extreme date muritorilor pe acest pamant, am
deplans-o cu totii, voiu incerca eu a scoate la iveala doua-
trei momente, din vieata de 50 de ani a institutiunii noastre
culturale, nu din autopsie, nu din intuitie proprie, nu din con-
tractul direct at faptelor si at impresiunilor, ci mai mutt pe
temeiul insemnarilor reci si de multeori defectuoase.
Doua au fost, dupa a mea modesta parere,. motivele de
capetenie, cari au condus pe parintii nostri la infiintarea ace-
stei Asociatiuni: dorul for de lumina, de Inaintare, ci simful
for de solidaritate nationala.
Ramasi inapoi in privinta culturii, fats cu celelalte nea-
11

www.dacoromanica.ro
 -- 162 -
muri conlocuitoare, In urma ImprejurArilor vitrege din trecut,
romanii din aceastA tail nu doriau nimic mai fierbinte, ca de-
laturarea Ingraditurilor mestesugite sff nedrepte, care-i tineau
departe de izvoarele luminii, desfacerea legaturilor nabusi-
toare, cari le acopereau ochii mintii, admiterea fiilor lor la
InvatAturA si la tot felul de mAiestrii, cu un cuvant: mantuirea
tor, nu numai de iobagia corporals, ci mai vartos de cea
spirituals.
Dorinta aceasta fierbinte a mosilor si stramosilor nostri
o vedem exprimata in toate plangerile sff cererile adresate
domnitorilor sff sfaturilor tariff, In cursul veacului al XVIII-lea
si In partea primA a veacului al XIX-lea, Incepand dela cere-
rile energicului si In veci neuitatului arhiereu loan Inocentiu
Micul, pans la rugamintea episcopilor Vasile Moga si loan
Lemenyi, Inaintata Dietei ardelene in an. 1842, In cauza ro-
rnanilor locuitori pe pamantul crAiesc, numit sff sAsesc", sff
panA la rezolutiunile memorabilei adunAri de pe Campul li-
bertAtii" din 3/15 si 4/16 Maiu 1848
Nazuintele Inaintasilor nostri din restimpul acesta le-as
putea asemAna cu dorul de lumina al celui ce pierdut
vederea, cu chinul celui Insetosat, care aude In apropiere mur-
murul unui izvor, la care Insa nu po; to ajunge, cu zvarcoli-
rile unei paseri inchise in colivie, cu cAutarea unei licAriri de
lumina de planta, ce tanjeste In Intuneric.
$i cand batii ciasul de mantuire, and iobAgia se des-
flint& and se introdusera randuieli noud si in tam aceasta,
randuieli, cart nu mai faceau deosebire 'hare om si om, ci-1
lAsau pe fiecare sa se fericeascA dupd vrerea si putinta sa,
cu cats ravnA se Indreptara pArintii nostri pe carnpul larg sff
bogat in roade al culturii, cu cats sete IncepurA ei a sorbi
din izvorul oprit mai Inainte, cu card bucurie salutarA ei raza
de lumina, ce se arAtase In sfarsit sff pentru dansii!
Fiii fostilor iobagi alergau din toate partite la invatAtura,
peste tot incepura a se ridica scoli mai mici si mai marl,
de multe on cu jertfe aproape supraomenesti, tiparele se pu-
serA In miscare, Insemnand pe hartie alba slovl romaneasca,
Biserica nationalA incepii a se organiza din nou si, in multe
pArti ale Orli, se InaltarA din cenuse altare noua, drept semn
de multamita Celui Atotputernic pentru norocoasa schimbare
a lucrurilor.

www.dacoromanica.ro
 - 163 -
In timpiil acesta de reculegere nationala se ivi, sau, mai
bine zis, se relua idea infiintarii unei societati, care sä aiba
de scop cultivarea limbii, sprijinirea tinerei literaturi nationale
si propagarea cunostintelor folositoare in mijlocul poporului:
a unui Panteon roman", a unor sarbatori olimpice", unde
tinerii sa aucla pe batrani vorbind romaneste", a unei mnsotiri,
care din o contribuire, ce o ar hotari statutele", ar infiinta
un fond pentru formarea de biblioteca romans, muzeu roman"
si la care literatii nostri si mai ales cei incepatori, mai ina-
inte de a-si da opurile sale pe myna fiilor lui Guttenberg,
le-ar asterne spre o reviziune literary ".
Idea aceasta, reinviata de nou in aceasta forma de ve-
nerabilul batran loan cavaler de Puscariu, pe atunci pretorele
cercului Venetia din Tara Oltului, afla rasunet in toate par-
tile. Din mai multe locuri se auzira glasuri, cari sprijineau
din toate puterile propunerea corespondentului anonim din
Tara Oltului", aparuta in nrul 12 din 24 Martie 1860 al foii
Telegraful Roman". Intre altii, profesorul blajan, fericitul
Joan Russu, mai pe urma canonic metropolitan, scria in aceeas
foaie: ,,...N'am decat a aplauda si a consimtI din inima si a
dori realizarea acestei idei; caci cine n'a simtit si nu simte
pans astazi trebuinta unei asemenea reuniuni pentru cuno-
stintele anticve si literare, unde capacitatile noastre cele mai
alese si mai deprinse, avand ocaziune a-si comunica ideile si
cunostintele sale, prin aceasta ar da o directiune mai salutary
si mai avantagioasa literaturii noastre, caci e prea cunoscut
si constatat acel adevar, ca fiecare natiune, care s'a in-
teresat de prosperarea si inaintarea literaturii sale, numai prin
atari asociatiuni a putut ajunge la scopul dorit in sfera litera-
turii!... Avand not atari reuniuni, de care face pomenire co-
respondentele Telegr. Rom." din Tara Oltului", s'ar putea
delatura multe piedeci, ce ni-se ivesc chiar si in privinta
limbii si a scrierii; s'ar mijiocl si statornici o uniformitate, si
n'am orbeca si nu ne-am conduce fieste-care numai de prin-
cipiile si convictiunile individuale. Din atari asociatiuni s'ar
starni si nutri in barbatii nostri si un spirit de emulare, de
activitate si incurajare, si auctorii de producte literare n'ar
avea teams, ca opurile for vor zacea cu zeci de ani nechel-
tuite si mancate de pulbere. S'ar nevol fiecare, zic, in sfera
11*

www.dacoromanica.ro
 - i64 -
obiectelor sale, cu care s'a ocupat in vieatA, sa iasa la lumina
cu niscari producte pipAite si rumegate si date la lumina numai
dupace au suferit cu rezultat bun proba acestei auctoritati Ii-
terare, Cu un cuvant: literatura noastra ar avea astfel oca-
ziunea cea mai placuta a Inainta in productele sale, In diverse
ramuri de stiinta".
Propunerea pretorelui Puscariu fu asadara intimpinata cu
bucurie, cu deosebire din partea elementelor mai tinere din
aceea vreme; cu totii simtiau trebuinta unei Insotiri de felul
celei proiectate, dela care asteptau atata bine pentru viitor.
Era Intrebarea Insa, cine sa is initiativa pentru infaptu-
irea ideii puse in miscare, cine sa aduca la Indeplinire aceea,
ce se prefacuse In dorinta generals a partii mai luminate a
romanilor ardeleni?
Privirile tuturor se indreptara la arhiereii bisericii ratio-
nale, la conducatorii naturali ai poporului nostru, cari nici
and nu si-au parasit in momentele grele turma for cuvan-
tatoare si a caror chemare era, si este, tocmai apararea inte-
reselor mai inalte morale si intelectuale ale neamului.
Si cei trei nemuritori arhierei, ale caror nume binecu-
vantate le-am amintit mai sus, intelegand dorinta generals,
dorinta justificata si de schimbarile politice, ce erau in per-
spective, nu pregetara a se face interpretii ei. Ei isi pu-
sera numele in fruntea petitiei din 10 Maiu 1860, acoperite de
181 iscalituri si adresate locotenentei transilvane, pentru per-
miterea unei adunari conzultatoare", spre scopul infiintarii
unei reuniuni, a carei chemare sa fie latirea culturii poporale
si Inaintarea literaturii cu puteri unite".
Rezultatul acestei petitii, dupa oarecari obiectiuni si tra-
ganari din partea guvernului provincial transilvan si dupa-ce
intr'aceea imprejurarile politice din monarhie se schimbara. In
in mod insemnat, in urma diplomei imparatesti din 20 Octom-
vrie 1860, RI concesiunea adunarii de conzultare, adunare ti-
nuta in zilele de 9--11 Martie v. 1861 in Sibiiu, sub prezidiul
marelui si in veci nemuritorului arhiereu Audreiu Saguna.
In aceasta adunare se crol temelia, se fixara regulele
fundamentale ale insotirii atat de mult dorite, si care, dupA
Imprejurarile -politice de atunci, avea sa poarte numele: Aso-
ciatitmea transilvand pentru literatura romand pi cultura popo-
rului roman".

www.dacoromanica.ro
 - 165 -
Principiile si convingerile, din can au pornit antecesorii
nostri, cand au hotarit, acum- 50 de ani si ceva, Intemeiarea
acestei societati, se pot vedea mai bine din memorabila cu-
vantare tinuta cu acest prilej de marele arhiereu Andreiu $a-
guna. Noi", zice nemuritorul barbat in acele momente in-
semnate, in care un viitor mai bun se pArea ca zambeste si
pentru mult cercatul nostru neam, simtim in noi o putinta de
a ne perfections, pe noi si pe ai nostri, prin mijloacele liber-
tAtii nationale, si spre a ajunge aceea, ne-am hotArit a ne con-
solida i'ntr'o asociatiune bine organizatd, care-si face sie-si de
problemd promovarea literaturii si culturii poporului nostru
roman, precum si inaintarea industriei si a agriculturii in sanul
natiei noastre".
lard mai jos urmeazd astfel: ,Se poate, ca cineva imi va
infatisa starea cea strdlucita a Romanilor vechi si monumen-
tele cele strAlucite ale maridi lor, de care tara noastra este
plink si asemAnandu-o cu starea noastra de astAzi, care e de-
stul de deplorabild, va gandi: de ce sa tntreprindem un lucru
mai mare spre cultivarea nationale, deoarece este posibil, ca
va veni un timp barbar, care lucrdrile noastre le va nimici si
natia o va degrade la sclAvie?.. Asa este, caci nime nu poate
trage la Indoiala, ca aceea, ce °data s'a implinit in lume, nu
s'ar mai putea intampla mai de multe-ori. Totus, eu inteacolo
imi dau pArerea mea, ca monumentele materiale ale unui pe-
riod cult se pot nimici prin mani barbare si o natie liberd se
poate lipsi de libertate prin niste legi draconice; insd monu-
mentele spirituale si moravurile cele morale, precum si valoarea
lor, rdman pentru toti timpii nerdsturnavere, caci acestea sunt
mai presus de once putere silnicd si fizicd: de ele nu se poate
atinge mana barbarului; furul nu be poate furs; moliile nu le
pot manca. Fiind asadard problema noastra a inainta litera-
tura, cultura, industria si agricultura natiunii noastre, adecd a
inainta starea spirituald si materiald a poporului nostru, vrem
a destepta prin mijloace nationale facultatile, va sa zica: cu-
getarile cele senine si serioase in poporul nostru, ca sa cu-
noasca fiinta si destinatia sa si sa o stie intrebuinta spre tot
binele, precum si alte natii fac astazi aceasta si precum este
spiritul cel civilizator al secolului nostru; darurile lui vor ga-
ranta viitorul cel mai ferice al mult cercatei noastre natiuni
si o vor fed de niste lovituri ucigatoare de religia si limba ei".

www.dacoromanica.ro
 - 166 -
Am reprodus din nou cuvintele acestea ale marelui bArbat,
citate de atateaori, cad nicairi nu afldm infatisate mai evident
ideile, pornirile si aspiratiunile, ce frAmantau neamul nostru
acurn 50 de ani si din cari a izvorit, intre altele, si Asociatia
noastrd iubilara.
Vulturul, ce fusese Inlantuit atata vreme, isi intinse ari-
pile, in care simtia Inca destuld putere, si se pregatia a-si lua
sborul spre soare, spre sfere mai senine, pe cari le doria cu
atata sete, dar de care fusese tinut departe pand acuma.
Dupd desbateri serioase de trei zile, la cari luara parte
barbati ca Joan Bran de Lemenyi, loan Aldulean, Gheorghe
Baritiu, loan Puscariu, Jacob Bologa, Dr. Joan Rack', loan
Codru, Nicolae &Sean, Die Macelariu, loan Axente Sever, loan
Hannia, si altii, idea, care planase pans acum in aer ca o do-
rinta, lud forma concreta. Noua institutiune isi avea conthrile
sale bine determinate. in graiul rece al paragrafilor menirea
nou-urzitei insotiri sd norms astfel: Scopul A sociatiunii e
Inaintarea literaturii romane si cultura poporului roman in
deosebitele ramuri, prin studiu, elaborarea si edarea de opuri,
prin premii si stipendii pentru diferitele specialitati de stiinta
si arte, si alte asemenea". Mijloacele materiale ale ei aveau
sa se compund din taxele anuale ale membrilor si din daru-
rile, ce se sperau din partea binefacatorilor. Ca membru putea
sd fie orice persoand privata sau morals, dac A platia taxa
anuald de 5 fl. sau dacd depunea, odata pentru totdeauna, un
capital, care ss produa aceastA sums ca interese. Sediul
cancelariei Asociatiunii avea sd fie Sibiiul.
Primind, in 6 Septemvrie 1861, proiectul acesta de sta-
tute, cu o singurd modificare, aprobarea Majestatii Sale, a bu-
nului nostru monarh, marele episcop Andreiu Saguna, caruia
i-se ImpArtdsise rezolutiunea iparAteasca, se si grbI a chema
adunarea de inaugurare si constituire a nouei insotiri, pe ziva
de 23 Octomvrie v. al aceluias an.
Ne putem inchipul, cu cats bucurie si cu cats insufletire
s'a tinut aceastA memorabilA aduilare, care a durat cu totul
4 zile si la Inceputul careia marele arhiereu a rostit urmatoa-
rele cuvinte, izvorlte din adancul inimii sale: WA, domnilor,
a sosit ziva cea doritd pentru infiintarea unei Asociatiuni,
carea sA aibd de problemd literatura romans si cultura po-

www.dacoromanica.ro
 - 167 -
porului roman!... MArturisesc sincer convingerea mea, ca eu
problema Asociatiunii noastre o caracterisez pe cat de nobild si
frumoasa si unica in felul sat' astAzi in Intreaga noastra na-
tiune din toate pArtile, unde se aflA ea, pe atata si de serioasA
si grea, pentruca cere o perseveranta de fier si un sacrificiu
din inimA".
Si a terminat cu des repetata, dar in veci frumoasa si
miscAtoarea metaforA: Masa dulcei maicei noastre este pre-
gAtitA pentru oaspeti multi; maica noastrA a fost pans acum
imbracata in doliu, dar de acum Inainte se imbracA In hainA
de nunta si pofteste la mass pe toti fiii sai, ca sa strAluceascA
si ea in casa si cu casa sa si sa innoeascd pe fiii sai,
precum se Innoesc tineretele vulturului!"
Si chemarea marelui arhiereu nu ramase zAdarnicA. La
aceasta adunare se Inscrisera 212 membri, Intre cari 9 funda-
tori, incasandu-se cu totul suma de 7028 fl. 40 cr. si 2 galbeni
Prima temelie materials a nouei Insotiri, pe care Tlmoteiu Ci-
pariu in clasica sa vorbire o numeste un razim nationalitAtii
romane", o puserA cei doi arhierei, contribuind Alexandru
Sterca Sulutu, care se afla in cAlAtorie, suma de 2000 fl., iar
episcopul Andreiu Saguna 1050 fl. intre membri aflAm aproape
pe toti fruntasii romani din Ardeal din aceea vreme, jail de-
osebire de confesiune si de pozitie socialA: preoti si mireni,
functionari si profesori, proprietari si negutAtori. Pand si
alumnii din seminarul metropolitan din Blaj contribue cu suma
de 43 fI. 40 cr.
Dar nu numai in Ardeal fit intimpinatA tanAra insotire
cu insufletire, ci Inactivarea ei fu salutatA cu bucurie si in
celelalte tinuturi locuite de romani. Nobilul Andreiu Mocioni
de Foen felicitA pe acei adunati, trimitand suma de 200 fI.
Mare le binefAcator Emanuil Gozsdu, pe atunci comite suprem
at comitatului Carasului, trimite de asemenea salutArile sale,
promitand, ca va intra in sirul membrilor fundatori si va stArui
pentru Inaintarea tinerei institutiuni. Tot cu aceeas insufletire
salutarA noua insotire vrednicul Eudoxiu Hurmuzachi din Bu-
covina si mult meritatul Joan Maiorescu din Tara RomaneascA,
care se anunta ca membru pe sine si pe ful sAu.
Astfel trebuie sa dam toata dreptatea nemuritorului Ti-
moteiu Cipariu, and in discursul sau de deschidere dela adu-

www.dacoromanica.ro
 168 -
narea generald din Sibiiu, din anul 1881, zice: Asociatiunea a
fost Infiintata prin zelul, stdruinta si patriotismul general al
tuturor barbatilor de inimd si devotament".
Tot cu asemenea armonie se fAcii si constituirea tinerei
Insotiri, alegandu-se presedinte episcopal Andreiu ,';aguna, care
avuse partea leului la intemeiarea ei, ca vicepresedinte eru-
ditul Timoteiu Cipariu, al cdrui clasic discurs electrizase pe
cei adunati, ca prim-secretar mult meritatul Gheorghe Baritiu,
care, cu hdrnicia-i caracteristica, nu IntarziA a desfasurd un
program intreg de actiune pentru cocietatea nou- infiintata, de
casier negutdtorul sibian Antoniu Bechnitz, de controlor loan
Pinciu, proprietar in Rdsinari, ca arhivar si bibliotecar Visarion
Roman, invatator si redactor tot din Rdsinari, iard ca membrii
in comitet: Ilie Macelariu, loan Axente Severu, canonicul Con-
stantin Papfalvi, conzilierul financiar Petru Man, protopopul si
profesorul seminarial loan Hannia, care, resignand in cursul
sedintei, fu inlocuit cu conzilierul scolar drul Pavel Vasici,
preotul din Rasinari Sava Popovici-Barcian, protopopul bra-
sovean loan Popasu, protosincelul Nicolae Popea, conzilierul
lacob Bologa, directorul gimnazial Gavriil Munteanu din Bra-
sov, profesorul loan Antonelli din Blaj si advocatul sibian Dr.
loan Nemes.
Asa cdpata fiintd si-si putii incepe binecuvantata sa ac-
tivitate Asociatia noastra jubilard: prin Insufletirea si colabo-
rarea tuturor romanilor de inima din aceea vreme, prin armonia
sufletelor, prin unitatea vointelor, dovadd si pildd pentru
toate timpurile, ca lucrurile mari se pot face numai prin build
Intelegere frateascd, prin incredere reciprocd, prin purcedere
solidard, si ca atunci, chid e vorba de interesele superioare
ale neamului, orice ziduri despartitoare trebuie sa can', orice
ambitii si jigniri personale, intemeiate sau 1nchipuite, trebuie
sa dispard, orice interes personal sau de clica trebuie dat la
la o parte, ca astfel tin singur punct lumindtor sa tintuiasca
toate privirile si sufletele: binele pi Inaintarea neamului din
care facem parte!
Am stdruit ceva mai mult asupra modului cum s'a in-
temeiat Asociatia noastra, de oarece acest moment, din vieata
ei, este tot asa de Insemnat, ca si ziva nasterii pentru tin in-
divid si de oarece tocmai pentru serbarea acestui moment
ne-am adunat cu totii astAzi aici.

www.dacoromanica.ro
 169

Ar urma acum sa povestesc, cum s'au inceput si cum au

urmat, timp de 5 decenii, lucrarile insotirii noastre: cum con-
ducatorii ei, vkand lipsa cea mare de intelectuali, lipsA sim-
tita cu deosebire in deceniul 1860-1870, cand vieata publicA
°feria si romanilor atatea cariere, ajutara un numAr in-
semnat de tineri, sa urmeze si sa termine .cursurile secundare
si superioare; cum, ceva mai tarziu, convingandu-se de nece-
sitatea formArii unei clase mijlocii Ia poporul nostru, spriji-
nira un numar tot asa de mare de ucenici si de calfe, asezati
Ia diferite meserii, precum si cativa tineri, cari urmau scolile
de comert; cum ajutara in diferite randuri mai multe scoli lip-
site de mijloace; cum, voind sa indeplineasca scopurile literare
ale Asociatiunii", premiarA si publicara cateva lucrAri literare
si de stiinta, si totodata, incepand din an 1868, editarA foaea
Jransilvania", care, cu deosebire sub neobos:ta si staruitoarea
conducere a mult meritatului Gheorghe Baritiu, dete la iveara
un material istoric pretios; cum, spre acelas stop, dupa ca-
teva incercari zadarnice,se organizara in anal 1900, sectiunile
stientifice si literare, menite sa dea mans de ajutor comite-
tului central in chestiunile de specialitate si in genere sA
urmareasca si sA sprijineascA miscarea noastra literara, con-
tribuind in acelas timp la popularizarea stiintelor; cum, avand
in vedere chemarea insemnata a femeii in societate, Asociatia
noastra infiintA in an. 1886, cu marl jertfe materiale, scola ci-
vila de fetite din Sibiiu, scoala menita sA dea copilelor noa-
stre o crestere solids romaneasca si care, in timpul de 25 de
ani, de cand exists, 5i-a 5i indeplinit in chipul cel mai strA-
lucit menirea sa; cum, pentru adunarea si pastrarea aminti-
rilor istorice ale neamului nostru, precum si pentru cunoa-
sterea felului de vieata si a aplecArilor artistice ale poporului
nostru, s'a treat in anii din tirma un muzeu istoric si etno-
grafic, adapostit inteun edificiu propriu, muzeu, care si pans
acum cuprinde destule lucruri vrednice de vazut si care spe-
ram, ca se va desvolta si mai mult in viitor; cum, incetul cu
incetul, s'au format, cu deosebire prin daruri dela societati si
dela particulari, o modesta biblioteca, care sta la dispozitia
publicului, si care de prezent numara peste 6000 opuri in
7600 volume, 6600 brosuri si 27 WV; cum, pentru desvoltarea
spiritului de asociatie la poporul nostru si pentru inaintarea
agriculturei, industriei si artei, s'au intocmit cateva expozitii

www.dacoromanica.ro
 - 170 -
mai marl si mai mici, dintre earl cele mai insemnate au fost
cele din anii 1862, 1881 si 1905; cum, pentru luminarea publi-
cului nostru dela orase si dela sate, s'a tinut un numar in-
semnat de conferente si prelegeri poporale; cum, Indeosebi
pentru luminarea satenilor nostri, s'a dat la iveala o colectie
anumita de carticele, iar pe seama tinerimii a inceput a se
publics, acum mai pe urma, o modesty Biblioteca a tinere-
tului"; cum la initiativa Asociatiunii noastre a inceput a se
se forma, cu deosebire in timpul din urma un numar oarecare
de insotiri economice si culturale, cum s'au facut si se fac in-
cercari a deprinde cu cetitul si cu scrisul pe cei nestiutori de
carte; cum in sfarsit Asociatia noastra a cautat sail indepli-
neasca menirea sa pe diferite cal, In consonanta cu statutele
sale, in timpul celor 50 de ani de cand viaza, sub conducerea
neuitatilor prezidenti: Andreiu Saguna si Vasile Ladislau Pop,
lacob Bologa si Timoteiu Cipariu, Gheorghe Baritiu, Dr. Ale-
xandru Mocsonyi si losif Sterca Sulutiu, precum si a venera-
bilului prepozit capitular loan Micu Moldovan, pe care ne
simtim fericiti, ca-I putem saluta in mijlocul nostru, Intreg,
cinstit, sanatos", si a tovarasilor for de mulled, trecuti in
hotarele vesniciei, sau aflatori in vieata.
A tracts Insa mai pe larg lucrurile acestea, ar trece peste
cadrele unei festivitati ca cea de astazi si ar obosi de buns
seams paciinta Dvoastre, si asa, poate, prea obosita.
Un singur punct din activitatea semi centenary a insotirii
noastre imi voiu lua libertatea a-1 atinge ceva mai cu din-
adinsul, anume, crrarea si desvoltarea despartamintelor ei.
Instituite in anul 1869, despartamintele erau chemate sa
tins legatura intre conducerea Asociatiunii si Intre massele
cele marl ale poporului, tinand viu interesul publicului nostru,
si mai vartos al celui dela tail, fats cu scopurile Insotirii noa-
stre si in deosebi inlesnind realizarea problemelor ei, prin In-
fiintarea de biblioteci poporale, prin tinerea de prelegeri pentru
popor, mai cu seama din domeniul agriculturei, industriei si
comertului, prin procurarea de masini agricole si explicarea
Intrebuintarii lor, prin Infiintarea gradinilor scolare si a altor
reuniuni de model, prin indemnarea poporului de a infiinta
Insotiri economice si culturale; in fine prin combaterea alco-
olismului, prin raspandirea cunostintelor higienice si a altor
cunostinte folositoare.

www.dacoromanica.ro
 - 171 -
La inceput, desi infiintate, multe din ele aria vegetau,
marginindu-se a incasa taxele dela membri si a tined din cand
in cand cate o adunare cercuald.
Abia dui:id noua arondare din anul 1888, si mai cu seams
dui:id noua organizare din 1898, incepurd despArtamintele a-si
implini in adevar misiunea lor. Astdzi, constat cu cea mai
mare multumire sufleteasca, ele stint factorii cei mai insem-
nati ai Asociatiei noastre, Ia indeplinirea lucrdrii ei mantuitoare
pentru luminarea poporului si pentru povatuirea lui in toate
cele bune si folositoare; ele sunt rddacinile, cari dau pomului
insotirii noastre hrana trebuincioasa, si totodata ramurile pline
de vieata, prin care isi imparte ea roadele sale, din ce in ce
mai bogate, in mijlocul poporului nostru. In cele mai multe
din ele, cari an inceput a patrunde pand la periferiile ti-
nuturilor locuite de romani in aceasta lard, chiar si in Mara-
murasul departat, se observd in timpul din urma o ade-
varatA emulatie, de a face insotirea noastrd cat mai folositoare
pentru neamul din care facem parte, si nu gasesc cuvinte de
ajuns a Mudd zelul conducdtorilor lor, patrunsi asa de adanc
de chemarea ce be e incredintatd.
Afle-si multumirea acesti campioni ai culturii noastre
nationale in constiinta, ca si-au implinit si-si implinesc o da-
torie sfanta fata de fratii lor de sange, si in incredintarea, ca
semintele aruncate prin silinta lor nu se vor pierde in zadar,
ci vor produce rod insutit si inmiit!
Se pot afla oameni, cari sd nu fie pe deplin multun!iti
cu lucrdrile indeplinite de Asociatia nostra in timpul de o
jumatate de veac, de cand viaza, lucrdri, pe cari mi-am
permis a le schita in liniamente generale, si carora sä li-se
pars prea mare diferenta intre cele planuite Ia plamddirea in-
sotirii noastre si intre rezultatele obtinute. Unora ca acestora
be aduc aminte, ca intreprinderile omenesti sunt supuse la di-
ferite imprejurari, cari pot promova sau impiedeca lucrArile
acestor intreprinderi si ca imprejurarile, sub cari s'a desvoltat
Asociatia noastra, n'au fost totdeauna din cele mai favorabile.
Altii iardsi se vor Intreba cu mirare, cum oare o socie-
tate culturald a unui popor de peste 3 milioane, chip' o vieata
de o jumatate de veac, a ajuns la rezultate asa de modeste
materiale, avand, impreund cu fundatiunile ce be administreazd

www.dacoromanica.ro
 - 172 -
o avere de abia un milion de coroane, pe cand societal' mai
tinere ale popoarelor conlocuitoare din aceasta tars posedd
averi cu mult mai insemnate?
Unii ca acestia n'ar trebul ss uite mai intaiu de relatiile
materiale nefavorabile, in cari a trait poporul nostru in trecut,
si apoi de jertfele deosebit de mari, pe cari le-a adus si le
aduce acest popor pentru sustinerea institutiilor sale morale
si culturale. Cine-si ds seams de greutatile, cu cari se luptd
poporul nostru, ca sd-si poata sustinea cele vre-o trei mii de
scoli si si mai multe biserici, pe langd purtarea greutatilor
statului ale comitatelor si comunelor, nu se va mire, ca n'a
putut face mai mult pentru reuniunile sale, al cdror numar se
urea de prezent la cdteva sute. Dimpotrivd, va trebul ss
ajunga la convingerea, ca neamul nostru a facut si face, in
raport cu starea sa materials, extraordinar de mult pentru pa-
strarea si desvoltarea bunurilor sale sufletesti, aratandu-se
astfel ca un popor capabil de culturd, si ca s'ar face vinovati
de o mare gresald, de o crime chiar in contra umanitatii si a
progresului aceia, cari din on -si-ce consideratiuni, ar cautd
sa-1 impiedece in nAzuintele lui culturale. Totodata, judecand
progresele, pe cari le-a facut poporul nostru in ultimii 50 de
ani, cu toate greutatile, ce au avut a le intimpina, va trebul
ss constate, ca romanul nici nu poate fi oprit in drumul sau
spre propdsire, deoarece el are inteansul puterea picaturii de
de apd, care sfarma stancile: non vi, sed saepe cadendo".
ySi la aceste progrese ale poporului nostru din ultima

juindtate de veac, Asociatia noastra de bund seams Inca a con-

tribuit cu ceva.
Ss binecuvantam deci amintirea acelor barbati cu suflet
mare, cari au intemeiat acum 50 de ani aceasta mareata in-
stitutiune culturale, iar mostenirea for sa o pAstram cu sfin-
tenie, sd o inmultim, sa o facem tot mai folositoare neamului,
ai cdruia fii ne numim!
Si acum dupace am aruncat o privire asupra trecutului
de o jumdtate de veac al Insotirii noastre, sd ne cugetam o
clips si la viitor.
Ce drum sa urmeze Asociatia noastra de aici inainte?
cred, ca este intrebarea ce i-se impune orisicdruia dintre noi,
in aceasta clipitd.

www.dacoromanica.ro
 - 173 -
La aceastA intrebare nu pot raspunde altceva, deck:
calea ce a urmat-o panA acum, care este in conglasuire cu
dorintele fericitilor ei intemeietori si care s'a afirmat, ca este
cea dreapta.
Vom cultiva deci inainte de toate graiul national: acel
tezaur, nascut cu not dela titele maicei noastre, dulce ca
F.ArutArile maicutelor, cand ne aplecau la sanul lor; tezaur mai
scump decat vieata: tezaur, care, de 1-am fi pierdut, de 1-am
pierde, de vom suferl vreodatA; ca cineva cu puterea, au cu
morneli sa ni-I rapeasca din manile noastre, atunci mai bine,
mai bine sd ne InghitA pAmantul de vii, sd ne adunAm la pa-
rintii nostri cu aceea mangkere, ca nu am trAdat cea mai
scumpd ereditate, fard de care nu am fi demni de a ne mai
numi fiii for ". I1 vom cultiva, nu in intelesul de a plAsmul o
limba noun, sau a reinvia forme vechi, ceeace s'a dovedit a
fi o gresala, ci cercetand comorile aflAtoare in popor, addpart-
du-ne din izvorul dAtator de vieata, din care au gustat un Ale-
xandri, un Eminescu, up Alexandru Odobescu si un loan
Creanga, si din care s'a inspirat si se inspird un Gheorghe
Cosbuc si ceilalti alesi ai nostri, aflatori in vieata.
Vom gral on si uncle si fald cu on si cine cu mandrie
acest graiu, care s'a arAtat destoinic a exprima orice cugetare
cat de Malta, orice simtire cat de profunda. vom iubl din
T1

toata inima, II vom phi cu lumina ochilor si-1 vom apAra

chiar si cu pretul sangelui nostru, toti fArA deosebire: barbati
si femei, tineri si batrani. Vom pretul on si ce limbA, mai
vartos ale concetatenilor nostri, dar vom vorbl mai bucuros pe
a noastrA: limba romemeascd..
Vom cerceta trecutul poporului nostru, cultivand istoria
nationald si adunand cu pietate on si ce urmA, ce ne amin-
teste acest trecut. Poporul nostru din aceasta fara poate nu
este in stare a arata in trecutul ski pagini asa stralucite ca alte
neamuri. E si usor de inteles, deoarece trecutul sAu a fast mai
mult o suferinta indelungatA, din care iesia stralucirea altora.
Cu toate acestea, si in istoria neamului nostru vom afla cateva
figuri marl si vrednice de toata cinstea, cari vor putea servi
on si cand ca pilde urmasilor: din paginile, de multeori mo-
horite, ale ei vom desprinde invatAtura, cs neamul nostru nu

www.dacoromanica.ro
 174 -

se pierde asa de usor, deoarece a fost otelit, in trecutul sau

aproape bimilenar, de focul, aproape neintrerupt, al incerca-
rilor si suferintelor.
Vom cauta mai departe sa cunoastem cu deamAnuntul
pAmantul pe care locuim, cu frumusetile si bogatiile sale, pa-
m6tul, in care odihnesc osemintele mosilor si stramosilor no-
stri si in sanul caruia vom odihni si not odata, Incredintati fiind,ca,
cu cat 11 vom cunoaste mai bine, cu atat it vom iubi mai mult.
Vom cauta, inainte de toate, sä cunoastem poporul din
care facem parte, cu toate insusirile si particularitatile lui: cu
graiul si obiceiurile lui, cu credintele si superstitiile lui, cu
portul si cu felul de vieata al lui, cu cantecele si jocurile, cu
lucrarile lui artistice, care atrag tot mai mult atentiunea pri-
cepatorilor si care ne pot servl in adevar de fala.
Cunoscandu-1, sau mai bine zis, cunoscandu-ne, vom cauta
sa cultivam si sa perfectionAm partile bone, iard pe cele rele
sa le delaturam, intru cat ne va fi .cu putinta.
Ne vom indrepta in deosebi cu dragoste privirile la po-
porul nostru dela tail, care formeaza puterea neamului no-
stru si care s'a aratat si pans acum ca un pamant primitor
si roditor, cautand sä-1 luminam cu toate mijloacele culturii
moderne, sa-i desvoltam increderea in puterile proprii §i astfel
sä facem dintr'ansul un popor constiu si tot mai folositor siesi
si tarei, pe care o iubeste cu atata cAldura.
La aceasta munca, ce ne asteapta de aici Inainte, chem
toate elernentele luminate ale neamului nostru din patrie, fara
deosebire de sex si de etate. SA ne inrolam cu totii, cu inima
curata si cu suflet plin de insufletire, sub steagul acestei in-
sotiri, care poarta deviza: inaintarea literaturii romane si cul-
tura poporului roman"; sä cautam a ne face fiecare partea din
aceea, ce suntem datori neamului, din sanul caruia am iesit;
sä urmarn cu credinta exemplul fericitilor nostri inaintasi, si
atunci putem privI fara teams in viitor!
Si acum, sub scutul Celui Preenalt, in al cArui sfintit
lacas ne aflam si care a venit de atateaori in vremuri grele
in ajutorul mosilor si stramosilor nostri, sa trecem intr'a doua
jumatate de veac a Insotirii noastre.
Cu binecuvantarea tnalt Prea Sfintitilor si Prea Sfintitilor
Arhierei, cari au binevoit a onora cu prezenta for fntrunirea
nostra, declar adunarea generalA jubilara deschisa!

www.dacoromanica.ro
 175

Rgspunsul
Episcopului loan 1. Papp al Aradului, la vorbirea de bineventare, cu care
a fost intampinat Preasfinjia Sa gi Preasfinjitului Episcop Miron E. Cris lea
at Caransebeplui, la sosirea in gara din Blaj.
Primiti, VA rog, profunda si sincera noastra multamita
pentru aceasta intampinare neasteptata si pentru caldura dra-
gostei fratesti, cu care ne salutati Ia descalecarea noastra pe
aceste locuri, neumblate pans acum de catra multi dintre noi,
dar pe cari le cunoastem din evenimentele for istorice si de
dupa bogatele institutiuni centrale de cari dispune Blajul,
institutiuni culturale, binevazute si apreciate de intreg neamul
romanesc.
Noi, Arhiereii de acum ai bisericei romane din iubita
noastra patrie, intocmai ca si antecesorii nostri, suntem constii
de chemarea si datorinta noastra, si ca atari nu incetam a ne
da seama de legatura sfanta in care stam cu neamul, ai carui
fii suntem, precum nu incetain a ne da seama si de legatura
duhovniceasca in care stam cu poporul, ai carui luminatori si
conducatori firesti suntem.
Dandu-ne sama de acestea, nu putem pierde din vedere
nici adevarul, ca un popor traieste si se afirma grin limba si
literatura sa, deci trebue sa ne dam seama, ca cultivarea
limbei si a literaturei nationale este de cea mai mare impor-
tanta pentru fiecare neam de oameni, si astfel si pentru neamul
nostru romanesc, neam cu aspiratiuni juste de consolidare si
cu drepturi naturale de existents, desvoltare si de conservare
a individualitat i sale.
Condusi de aceste vederi si sentimente, este de inteles
bucuria, cu care clerul si poporul romanesc din iubita noastra
patrie a intampinat vestea, ca Asociatiunea pentru literatura
roman" isi serbeazA jubileul de 50 ani al existentei si activi-
tatii sale rodnice, deci este de inteles si motivul din care si
noi Arhiereii am luat indemn de participare Ia aceste sarbatori
rari, la aceste sarbatori de imitate culturahl.
Noi Arhiereii am grabit sa venim aici inainte de toate,
ca sa dam tributul recunostintei noastre memoriei acelor bar-
bati vrednici de amintire, in creerii carora s'a conceput ideea,
in a caror minte prevazatoare s'au tors firele si cu a caror
dragoste de neam s'a tesut panza, din care s'a cusut flamura,

www.dacoromanica.ro
 - 176 -
sub care neamul nostru se grupeaza cu noi impreund, in scopul
conservArii si cultivarii limbei si literaturei sale nationale.
Am venit sd dam tributul recunostintei noastre si acelora,
cari au condus In trecutul Indepartat si apropiat, precum si
acelora, cari conduc in present destinele acestei institutiuni
culturale, si am venit cu scopul si dorinta, ca luandu-ne
si noi partea cuvenita din bucuria praznuirii acestor sArbatori
jubilare, sd facein deplinA bucurie neamului, si sd dam si
dovadd vie generatiunii de acum si celor viitoare, ca desi noi
Romanii din aceastd patrie suntem divizati in doud biserici,
totusi suntem una in ce priveste cultivarea $i conservarea limbei
si a literaturei noastre nationale §i ne prezentAm totdeauna
ca doi brazi intr'o tulpind, ca doi ochi intr'o lumina".
Relnoindu-ne acum sincerile noastre multdmiri pentru
buna primire, imploram darul si binecuvantarea cereasca asupra
Asociatiunii noastre literare si a lucrdrilor ei, precum imploram
si darul si binecuvantarea cereasca asupra patriei noastre
iubitc, ai carei cetateni credinciosi suntem si dorim a ramaned".

Textul telegramei trimise Maiestglii Sale Monarhului.

Cabinet Kanzlei Sr. Apostolischer Majestat Wien.
Arhiereii Romanilor de sub coroana Sf. Stefan si toti
membrii Asociatiunii pentru literatura si cultura poporului
roman, 1ntruniti in adunarea generals din Blaj, spre a serbd a
50-a aniversare a Intemeierii acestui asezamant cultural, Isi
aduc cu recunostintd aminte de bundtatea Mdiestatii Sale
Preagratiosului Nostru Monarh, care a 1ncuviintat la anul 1861
infiintarea Asociatiei, a dat un razim puternic limbii si culturii
romane si un mijloc sigur de Inaintare spre binele si prosperarea
patriei. In aceste momente solemne miile de membri ai Aso-
ciatiunii depun cu Incredere fieascd la treptele Prea Inaltului
Tron omagiile for de alipire, credintd si supunere nestramutatd
fats de Capul Incoronat al patriei noastre.
Prezidentul Asociatiunii
Andreiu Barseanu.
La aceastd telegrama Domnul Dr. kiln Maniu, directorul
despartamantului Blaj al Asociatiunii, a primit urmdtoarea
scrisoarereispuns:

www.dacoromanica.ro
 01
gz. 610-1911.
foisp.
Als Metier varmegye foispanjatell.
0 csaszari es apostoli kir. Felsege a roman irodalmi es
kozmiivel8desi egyesilletnek, otven eves fenallasa alkaltnabed,
Balazsfalvan tartott finneplo kozgytilesebol kuldott tavirati ho-
dolatat, legkegyelmesebben kOszOnettel fogadni meltortatott.
Nagyenyed, 1911 szeptember 22-en.
Szdsz Iozsef s. k.
foispan.

Dela Prefectul comitatului Albei de jos.

Majestatea Sa cesaro si regeasca apostolica s'a Indurat
prea gratios a priml cu multAmita telegrama omagiala, ce i-s'a
trimis din adunarea generala festiva, tinuta la Blaj cu prilejul
jubileului de 50 ani al Asociatiunii pentru literatura si cultura
romans.
Aiud, 22 Septemvrie 1911.

Cuvantarea
Ilustritatii Sale domnului prepozit capitular si membru al
Academiei romane loan M. Moldovanu.
Doninule Presedinte!
Onoratd Adunare !
Azi e zi cu soare, azi e zi de sArbAtoare! si Inca asa
sarbatoare, carei asemenea Romanii din Ungaria numai una an
mai avut.
Azi ne vedem adunati din toate campiile, din toate ascun-
zisurile si din toate poienile cari infrumseteaza aceastA parte
minunata a patriei noastre. Ba dorul de frati ne-a surprins si
cu prezenta unora din regiuni departate.
Inima mea salts de bucurie, and vAd o adunare atat de
impunatoare, precum nu am sperat sa ajung acum, la apusul
vietii mele.
VA salut cu iubire frateasca, si din adancul sufletului meu
va zic: bine ati venit!
trec la ocaziunea, care a facut sA convenim cu totii
inteacest loc de mare Insemnatate pentru toata suflarea romans.
12

www.dacoromanica.ro
 Cu 50--60 de ani inainte, Nemtii faceau pe aici opintiri
mari, ca sA rAspandeasca limba si cultura germana, iar alte
tenditite culturale sd le sugrume si starpeascA cu totul.
Atunci o pleiadA de barbati, bAtrani si tineri, pAtrunsi de
fricA, ca nu cumva sA ni-se stirbeasca sau chiar sA perdem
tezaurul, pentru care, dupA marturia celor vechi, parintii nostri
au luptat mai mult decal pentru vieata, inteo intelegere
deplind s'au ridicat ca un singur om, constiu de ceeace vrea
sA -lack si in loc de a se descuraja sub greutatea apasarii
dusmane, s'au umplut de insufletire deosebita si impreunandu-se
inteo falangA puternica, an inceput sa staruie cu intelegere
bunA si devotament rar, ca sA infiinteze un addpost sigur
pentru apararea limbei, si totodatA mijloc puternic pentru des-
voltarea ei.
Inteligentii romani erau pe atunci in numAr foarte res-
trans. Mara de cariera preoleasca, pe alte cariere ale vietii
publice aveam foarte putini indivizi. Mai inainte ne-a impe-
decat iobagia, nesuferind proprietarii, ca averea for cu tip de
om sA se subtraga de sub libera dispunerea dansilor. Jar dupA
sfarmarea acelui jug, au intrevenit alte piedeci. Regimul abso-
lutistic legase in catusi de fier price miscare cu tendinte na-
tionale; iar stAriIe materiale erau cele caracterizate pentru
toate timpurile prin vorba nu am pane, nu am sare", care o
cantau in cor toti locuitorii, faca deosebire de limbA si natio-
nalitate. Foarte putini puteau darn sä grijeasca de cresterea
pruncilor sei. Mijloacele de comunicatiune, intru cari azi ne
ImbuibAm, lipsiau mai de tot, incat o calatorie la Brascv, la
Somcuta-mare, la Hateg, era o adevArata jertfd de timp, de
forte trupesti si de bani, pentrucd oamenii se foloseau mai
mult numai de drumuri asternute de mama naturA, lipsite intre
altele si de adAposturi, in cari calatorul sA se poatA odihni de
ostenelele zilei.
Cu toate greutatile, staruinta de fier a barbatilor nostri a
ajuns acolo, de in 23 Octomvrie vechiu 1861 societatea noastra
s'a inaugurat, in adunarea ce s'a tinut la Sibiiu, participand
numai 131 indivizi, dintr'un popor de preste 2,000.000.
Pe cat de mic a fost numAiul membrilor la inceput, pe
atat de modeste erau si resursele materiale ale societatii
noastre.

www.dacoromanica.ro
 i,9
Ani de-arandul nu a fost In stare de a tined fie mdCar 6
singurd persoand, care sa poatd dedica dansei toatd activi-
tatea sa.
Cu toate acestea, societatea noastrd necontenit a fAcut
progres, incet si liii, insd sigur. Ea s'a adus pe sine la cuno-
stinta poporului roman rdslet in regiuni dep.-al-tate; ea s'a do-
vedit ca un centru destinat a tines in leg-Mull stransd toate
tendintele noastre culturale.
Progresele uimitoare, ce a facia si face omenimea, se
iesimt din ce in mai mutt si la poporul nostru, si asa socie-
tatea noastrd a luat avant. Prin conducere Inte leaptd si apli-
carea unor indivizi, cari cu devotament sacrifice toatd activi-
tatea sa spre realisarea scopurilor acestei societati, ea a devenit
creerul in care se cern, se frdmantd si se ordineazd toate miscdrile
culturale ale noastre, st verigele, cari duc pulsatiunile centrului
spre periferie, devin din ce in ce mai numeroase si mai tari.
Ea a putut cugeta, pe. langd smerenia mijtoacelor sale, la
crearea unor institutiuni de mare insemnatate pentru desvol-
tarea si luminarea noastrd.
Avizati totdeauna numai si numai la puterile noastre, nici
odatd nu am fi ajuns acolo, ca dela un numAr de 131 indivizi,
cand se plinesc 50 de ani, se -i putem serba jubileut In numAr
atat de impundtor, Neat necum casele, dard nici stradele
acestui loc nu-1 poate cuprinde, dacd societatea noastrA nu
ar fi tinut necontenit in vedere doud lucruri.
Intai, ea s'a ferit. ca de foc de politica. Recunoastem cu
totii si marturisim incer dorintele noastre, de a ne castiga In
concertul conlocuitorilor nostri valoarea, ce ni-se cuvine dupe
dreptate. Dar lucruri de felul acesta sunt cu totul exchise din
cadrele activitatii acestei societati Totdeauna am tins si avem
sa tindem si in viitor numai la paza tezaurului nostru celui
mai pretios, care este limba noastrd. Am tinut in vedere tot-
deauna numai si numai desvoltarea literaturii noastre si cultura
poporului, si aceste am tins a-le apdra, fare cea mai mica
jignire a celor din jur. Fiind poporul nostru destul de numdros
intru aceste parti si spornic, a lipsit orice tendintd agresivd, st
asa prin .carmuire inteleapta am desfasurat puterile noastre
spre tanta ce ne este prefiptd
Al doilea lucru de mare moment, care a adus binecu-
12*

www.dacoromanica.ro
 = 180

'vantage pentru societatea noastrA este, ca din sinul ei au Post

exchise diferentele de clasd si confesiune.
Lipsita de politica si de confesionalism, cari adeseori
otravesc relatiunile vietii omenesti, societatea noastrd a ajuns
la desvoltarea Imbucurdtoare, despre care este marturie ser-
barea de azi.
Cumcd Romanii, cand e vorba de aceasta institutiune cul-
turald, stiu aprecia dupd merit interesele ei, ne adevereste mai
pe sus de toate chiar adunarea prezentd, la care cu deosebitd
mangdiere sufleteascd si sperdri Incurajatoare pentru viitor,
salutdm pe toti maritii arhierei ai celor cloud biserici ale
noastre. Exemplul dat de prea devotatii nostri arhierei va
servi de facia animatoare, luminand carat-He credinciosilor sal,
si arAtandu-le pe unde si cum sunt datori a purcede fatd de
aceasta institutiune culturald. Ei si-au castigat titli de drept la
multamita si recunostinta nu numai a noastra, a celor ce
suntem de MO, dar a toata suflarea romans.
Preasfintiti Parinti, domni si frati! Serbdm jubileul de 50
ani a celei dintai societAti culturale a poporului roman de pe
aceste plaiuri. Mai suntem pe aci un numdr mic, dintre cei ce
au luat parte la constituanta din 1861. Ca depositari credinciosi
ai traditiunilor neamului nostru, avem mangdierea de-a constata,
ca prin conducere InteleaptA si lucrarea insufletita a tinerimei
noastre, societatea noastrd a luat avant imbucurator, de care
este foarte mare lipsd acum, cand sistemul de crestere res-
tringe mult aspiratiunile noastre culturale.
Animat de aceste idei si simteminte, va zic la toti, cel
mai sincer: Bine ati venit!
Totodata va rog pe toti, ca pentru insuficienta noastrd
de-a primi dug cuviinta o adunare atat de impundtoare, sd
nu ne faceti imputari: ca -ce ne-am incumetat a invitd adu-
narea aceasta Intr'un loc atat de mic. Nu am facut'o din in-
credere in puterile noastre, cari be stiam a fi atat de slabe: ci
pentruca sd ne plecam dorintei de a se tined aceste serbari
culturale in locul, care este cel mai vechiu cuib al d_steptdrii
noastre nationale. Nu cautati dard la putina comoditate, ce Va
putem oferl: ci mai vartos apreciati simtemintele noastre de
iubire frAteascd, cu care va imbrAtisdm si va zicem Inca °data:
Bine ati venit!

www.dacoromanica.ro
 - 181 -
Saluful
Dlui Vasile Goldin, in numele fondului de teatru.
Domnule Prepdinte!
Onorata Adunare!
Din partea comitetului Societatii pentru crearea unui fond
de teatru national roman am primit onorifica misiune, ca in
reprezentanta si in numele acelei societati sa salut aceasta adu-
nare generald a Asociatiunii pentru literatura romans si cul-
tura poporulul roman.
Ma achit din tot sufletul de aceasta onorifica indatorire.
in aceasta zi frumoasd si mare, cand Asociatiunea pentru
literatura romans si cultura poporului roman serbeazd anul al
50-lea dela infiintarea sa, la care au luat parte atatea suflete
nobile si bArbati ca Andreiu baron de Saguna, Timoteiu Ci-
pariu si Gheorghe Baritiu, care roman nu simte oare incal-
zindu-i-se sufletul de nespusa bucurie, pentru roadele bogate
ale activitatii celei de jumdtate de veac a Asociatiunii noastre
culturale si, in fata trecutului frumos, care suflet romanesc nu
va prinde nadejdi inveselitoare pentru marirea viitoare a nea-
mului nostru?
Atat de mare este ziva aceasta, atat de sfanta si plind
de adanc inteles, incat par'ca simtim cu totii, ca nu se afla
cuvinte indestut de potrivite, cari sa exprime tot ceeace sim-
tim, tot ceeace gandim in zilele acestea mdrete dela Blaj. 8i,
dacd s'ar afla vre-un mdiestru al graiului romanesc, care sa
alba in sufletul sau rostirea congruentd a simtirilor noastre de
astazi, tine stie, dacd ea totus ar puted sa fie rostita?
Eu unul simtesc, ca salutand adunarea aceasta in numele
societatii pentru crearea unui fond de teatru national roman,
nu am in cuvenita masurd darul cuvantnlui, ca sa pot spune
tot ce simt si ce gandesc, in clipele acestea ale triumfului
nostru cultural.
Sa mi-se ierte deci, ca imprumut din cuvintele de our
ale inteleptului Timoteiu Cipariu, care in anti! 1867, in ziva de
4 Noemvrie n. la Sibiiu, cand s'a infiintat aceasta Asociatiune,
vazandu-se impresurat, prin frati romani de pretutindeni, a ex-
clamat atunci, cum ar puted sa exclame si astAzi:
Chiar si aceasta zi solemna, care ne-a adunat din toate
pArtile patriei, e un testimoniu al vietii romanesti si o prote-

www.dacoromanica.ro
 182

statiune, mai solemna decat juramantul, ca natiunea romans

nu vrea si nu va suferi niciodata ca sa apuna din seria na-
tiunilor, ca natiunea romans nu vrea si nu va suferi niciodatA
batjocura, ca sa se lapede de al sau nume si de sa limbs, in
favoarea nici a celei mai culte natiuni si limbi din lume".
§i, daca in constiinta modestei mele pitted, de a afla taina
vorbei potrivita gandului, am imprumutat acestea clasice cu-
vinte dela preainvatatul canonic Timoteiu Cipariu, cum pu-
tere-as sa termin mai potrivit salutul meu la adresa scumpei
noastre Asociatiuni, decat prin cuvintele cu care si-a terminat
marele Andreiu baron de Saguna discursul sau de inaugurare
a acestei Asociatiuni:
Domnilor, masa dulcei maicei noastre este pregatita
pentru oaspeti multi. Maica noastra a fost pans acum Imbra-
cata in doliu, dar de acum Inainte se imbraca in haind de
nunta si pofteste la masa pe toti fii sai, ca sa straluceasca si
ea in casa sa si sa inoiasca pe fii sai, precum se inoiesc
tineretele vulturului si se roaga lui Dumnezeu zicand: Doamne,
al puterilor, fii cu Asociatiunea aceasta, acum si totdeauna,
caci tot darul desavarsit e de sus dela tine, parintele luminilor,
Amin".

Cateva date din Raportul general

al comitetului central al Asociatiunii pentru literatura romans
si cultura poporului roman" catra adunarea generals din
15/28 si 16/29 August II.
Membri. Pans la 1 August a. c. erau Inscrisi intre
membri: 9 onorari, 118 fondatori, 316 pe viata, 1939 activi
(ordinari), cu tottil laolalta 2431. Numarul membrilor s'a
sporit cu 395 In curs de un an. Pe Tanga acesti membri,
Asociatiunea a mai avut pand la August acest an aproape
I

11,000 (unsprezece mii) de membri ajutatori, cei mai multi tä-

rani, ceeace Insemneaza un moment nou si de cea mai mare
importanta in viata institutiunii noastre nationale. In frunte,
cu mai multi membri, se afla Sibiu!, cu' 140 de membri (6
fondatori, 33 pe viata si 101 ordinari), urmeaza Blajul cu 120
membri (4 fond., 4 pe viata si 112 ord.), apoi Brasovul cu 119,
Nascludul cu 93 si Salistea cu 80), Satmar- Ugocea (la mar-
') Raportul in eNtenso e ptiblicat in nuticarul jubilar al ,Transilvanieic.

www.dacoromanica.ro
 183 -
ginea Romdnismului) cu 78, $inzleul cu 76 de membri. Cele-
lalte despartaminte au mai putini.
Despdrldmintele Asocialiunii, de toate sunt 63.
Activitatea cea mai Insemnata a for a fost rdspandirea
culturii intre tarani si carturari, aranjand prelegeri poporale,
conferente, reprezentatii teatrale, sezatori culturale, cursuri de
analfabeti, expozitii si infiintand agenturi si biblioteci poporale
la sate.
Prelegeri poporale si conferente pentru cdrturari. Numdrul
prelegerilor poporale tinute in cursul anului 1910 au fost de
497, dintre cari 13 tinute de conferentiarul Asociatiunii. La
prelegeri au luat parte aproape o sutd de mii de tarani. In
133 de prelegeri s'au vorbit de chestiuni culturale, sociale, mo-
rale si religioase, in 97 despre economie si ramurile ei, in 60
despre Asociatiune, in 58 despre boale si pAstrarea sanAtatii,
in 49 despre asigurdri, insotiri, in 26 despre limba si literatura
romand s. a.
Cei 231 de conferentiari au fost 82 preoti, cari au
tinut 140 prelegeri, 61 de invdtatori cu 104, 22 de profesori cu
92, 19 advocati cu 37, 17 functionari de bancd cu 29, 14 func-
tionari administrativi (notari s. a.) cu 18, 2 agronomi cu 16, 1
medic veterinar (doctor de vite) cu 11, 5 medici cu 9, 5 stu-
denti cu 9 prelegeri s. a.
Conferente pentru cdrturari s'au tinut 61 In 14 despartd
minte. Conferinte sistematice au fost numai in Bistrita, Blaj,
Brad, Brasov si Sibiiu.
Cincisprezece despartaminte au aranjat si reprezentatiuni
teatrale, serate artisticeliterare cu cantece, declamatiuni si
ceti re.
1nsfructia analfabejilor. Cursuri cu oarecari rezultate s'au
tinut numai in noun despartaminte, instruandu-se in total 243
de persoane.
insotiri economice $i diverse alte reuniuni bune. Desp.
Bistrita si Bran au infiintat In 15 comune insotiri pentru asi-
gurarea vitelor, In leg-Atm-a cu centrala din Ordstie; desp Cluj
o bancd poporald Raiffeisen in Feiurd; desp. Media banci
poporale in patru comune; despArt. Mercuria o bancd poporald
In Rod si o reuniune de cantdri in Mercuria; desp. Mur4-Ludu$
2 reuniuni de temperantd (de-a nu mai be.a beuturi spirtuoase)

www.dacoromanica.ro
 - 184 7
in Lechinta-de-MurAs si Iclandul-mare; desp. Naseind tovardsii
de consum in Rebrisoara, Salva, Rodna veche, Telciu si IIdsdud,
tovardsii pentru procurarea masinilor de imbratit in Mintiul
romanesc si Rebrisoara, iar in patru comune societAti de in-
mormantare; desp. Sebes o bancd poporala in Cioara; desp.
Zarnesti o bancd poporald in Poiana mdrului. Aceasta activitate
a despArtdmintelor Asociatiunii e de cea mai mare insemndtate
si vrednicd de toatd lauda, mai ales activitatea de model a
despArtdmatitnlui NasAud. Cele 50 de mii de coroane ddruite
de binefacAtorul neamului nostru, dl Vasile Stroescu pentru a
face o propaganda cat mai mare si cu mai build socoteald
pentru infiintarea astorfel de Insotiri, vor ajuta foarte mult sd
ne organizAm la sate si pe cale economics.
Expozitii. Cateva despartdminte au aranjat cand cu adu-
Waffle cercuale si expozitiuni. Asa despArtdmintele Agnita, Blaj,
Bran, Ldpusul-unguresc, Ndsdud, si Sdliste.
Desp. Brasov a impartit Intre tdranii din Ghimbav si
Cristian altoi si tot felul de seminte, iar sAtenilor din Arpatac
le-a cumparat o masind de tdiat sfecle, cu 20 cor. Desp. Zdr-
nesti a dat spre folosintd taranilor o masind de tdiat sfecle si
una de strujit cucuruz.
Alte stiri frumoase dela despArtAminte. Cu sfarsitul anului
1910 despartdmintele Asociatiunii au avut 259 de agenturi §i
375 biblioteci poporale. In 22 de despartaminte, dela cari s'au
primit rapoarte despre circulatia cartilor in cursul anului, cele
213 biblioteci ale for au avut 6000 de cetitori.
Desp. Agnita, Aiud-Teius, Beius, Bistrita, Blaj, Bocsa.
Brad, Bran, Brasov, Cluj, Gherla, Lugoj, Orade, Sighisoara,
Sibiiu si Simleu au Impcirtit intre tdrani mai multe mii de bro-
curi, cu ocazia adundrilor generale si a prelegerilor poporale.
DespArtdmantul Hida-Huedin publicd si o foaie poporald:
SfAtuitoriul".
Biblioteca Asociatiunii avea, la sfasitul anului trecut, 6342
opere in 7624 volume, 6607 brosuri si 27 WV.
Averea curatA a Asociatiunii la sfarsitul anului 1910 a
fost de 922,985 cor. 9 bani; cresterea anului din tirma: 31,275
cor. 45 fil. Fundatiuni Incredintate Asociatiunii, in cursul
anului: 100,000 cor. dela fericitul medic Dr. Gr. Sandeanu si
dela Dr. G. Anca 40,000 cor.

www.dacoromanica.ro
 - 185 -
Discursul
rostit de profesorul Gavril Precup, la deschiderea expozitiei
istorice-culturale a despartamantului Blaj.
Domnule Prezident!
halt Preasfintiti Arhierei!
Mcirita adunare!
Veacul ce trdim este veac de emulatie al neaniurilor.
Campul de bataie sunt expozitiile, iar armele de lupta: rezul-
tatele muncii indelungate, insotite de energia fizica sub deose-
bitele ei forme Poporul romanesc de pe aceste plaiuri, tra-
ind in conditii putin prielnice unei desvoltari spre o vieata
civilizata, abia tarziu a ajuns in situatia de a-se afirma ama-
surat aptitudinilor, cu cari 1-a daruit Dumnezeu din belsug.
Legat de glie, toed energia si-a cheltuit-o pentru altii.
Trezit la vieata, Inainte cu 157 ani, grin schinteia invata-
turilor rdspandite din rostul unor cucernici calugari adapostiti
in acestea sfinte ziduri, incet cu incetul ia putere, creste si
se intareste, la fel cu pomul, a carui radacini dau de pamant
bun si roditor. Ajuns la constiinta, tot mai mult Psi reclama
dreptul la vieata, creandu-si institutiuni, cari sA-1 ajute a se
insirul alaturi de celelalte popoare conlocuitoare, favorizate
de soarta.
In deosebi, sub scutul si la indemnurile Asociatiunii, al
carei semicentenar 11 serbam astazi is si el partea in aceasta
directie greu de urmat, dar singur mantuitoare.
Despartamantul Blaj urmand acestor bune indemnuri,
a aranjat in incaperile acestor scumpe lacasuri o expozitie,
pe care o inchinA drept prinos Asociatiunii, din prilejul adu-
narii iubilare de astazi. Expozitia, ce am aranjat, are caracter
local; e numai a despArtamantului.
Nu ne putem mandri cu paviloane arhitectonice, nici cu
opere de stiinta si arta de valoare universalA; nu cu ultimele
rezultate pe taramul mecanicei si al electrotehnicei. Desvol-
tarea acestora reclama alte imprejurAri Prea mare a fost
sbuciumul vietii poporului nostru; prea mult i-au fost angajate
puterile pentru altii, decat sA alba timp si mijloace pentru
astfel de ocupatiuni. Tot, ce va putem arata, e rezultatul
trudei noastre, munca dreaptA din puterile noastre farA con-

www.dacoromanica.ro
 - 186 -
cursul nimAnui. Paviloanele expozitiunii noastre sunt Inca-
perile modeste ale scolilor noastre din Blaj, cari timp de 157
ani au ocrotii zeci de generatii. In aceste ziduri sfinte s'au
pus temeliile stiintei romanesti. Expozitia noastra e marturie
graitoare de munca desfasurata in aceste scoli.
Dle prezident! malt Preasfintiti Arhierei! Luand-o in
primire, veti constata, ca in preajma acestei sfinte manastiri
s'au adapostit calugari si profesori smeriti, cari cu scrisul for
au desteptat la vieata si constiinta nationalA obstea roma-
neascA de pretutindeni, prezentandu-ne lumii straine ca pe
urmasii unui falnic popor, Ei au sustinut cu indadire ro-
manitatea neamului nostru. Veti vedea, ca scale Blajului au
dat bisericii romanesti un lung sir de arhierei, earl au pastorit
cu vrednicie Sionul romanesc. Veti Intalni o serie de barbati,
cari toata agoniseala muncii for si-au depus-o pe altarul cul-
turii romane; veti gasi barbati, cari s'au afirmat cu destoinicie
in Inalte functii de stat; veti vedea barbati, cari au ajuns a fi
propagatorii culturii romanesti la fratii nostri din Bucovina,
Romania si Macedonia.
Expozitia ce veti cerceta vs va da probe de inaltele ca-
litati artistice cu carie inzestrata taranca romans. VA va
convinge de pasul spre cultura a damelor noastre din Blaj;
va marturisl de bogatia pamantului muncit de taranii acestui
despartamant si de nazuintele noastre de emancipare economics.
Pe urmA in expozitia noastrA vi-se da prilej sa luati act de
injghebarea unei clase de mijloc, care e chematd sa pastreze
caracterul de pans aici al acestui cuib scump si temut.
Dat Iiind, ca izvorul si temelia vietii noastre culturale a
fost si este biserica, fnainte de a lua In primire acest modest
prinos, rugator ma indrept catra Malt Preasfintitii nostri at-
hierei, cerand sa imploare binecuvantarea cereasca asupra lu-
crarilor noastre.
Cu acestea, in numele comitetului despartAmantului Blaj,
predau expozitia istoricd culturala Dvoastre, Dle prezident,
rugandu-Va sa o deschideti!

www.dacoromanica.ro
 - 187 -
Toasful
Exc. Sale, Inaltpreasfintitului Arhiepiscop si Mitropolit loan
Metianu, rostit Ia banchetul festiv din pavilionul serbarilor.
Multumesc cordial, Dlui antevorbitor (Vasi:e Goldis), pen-
tru elogioasele cuvinte rostite si la adresa noastra, a Arhiereilor.
Totodata VA' multamesc si Dvoastre, domnilor membri ai Aso-
ciatiunei, pentru simpatica manifestare, cu care ati binevoit a
Insoti acele cuvinte elogioase.
Tin sa declar, Ca doua sentimente maxi si puternice ne-au
Intrunit si pe noi, Arhiereii Dvoastre, Ia aceste serbari jubilare
ale culturii si unitatii noastre nationale, si anume: sentimentul
datorintei si acela al iubirei noastre de neam, cari ne .chiaina
si pe noi acolo, unde este si turma noastra cuvantatoare.
Noi, Arhiereii, stim bine, domnilor, ca atat onoarea, cat
si pozilia noastra, dupa Dumnezeu, avem a o nzultami turmei
noastre cuvantatoare. Cad dacd n'ar fi turma, nu ar fi nici
pastorul. Si credem, ca tot asemenea va sti si turma noastra
cuvantatoare, ca fara de pastori, nici ea nu ar putea exista.
Purcezand de aici, este nu numai o snare si sfanta dato-
rinta, dar si cel mai mare interes at nostru, ca si at tuturor
adevaratilor pastori, a !Licit, precum nice si sfantul Apostol:
cu vreme si fara vreme", Ia bunastarea, binele si fericirea
turmei, caci binele si fericirea turmei este si binele si fericirea
pastorului, ca si din contra. De aceea, precum fiecare parinte
numai atunci se simte bine si ferice, cand stie si pe fiii sei
asa, tot asemenea si pastoriul numai atunci se si mte bine si
este fericit, cand stie si pe pastoritii sai, ca sunt bine si ferice.
Des' bisericile noastre nationale ne ofer, noua, Arhiereilor
romani de ambele confesiuni, ur, vast si manos teren de acti-
vitate, la promovarea culturii religioase-morale, si prin aceasta
la promovarea -binelui si fericirii pastoritilor nostri : totusi da-
torinta si iubirea noastra fata de popor ne-a adus si la aceasta
frumoasa Intrunire, pentruca sa conlucram si noi, impreuna cu
Dvoastra, domnilor, la opal eel mare al viitorului nostru, sa
conlucram si noi, impreund cu Dvoastra, la inzestrarea popo-
rului nostru cu armele luminii si ale culturii, pentru a putea
suporta, cu bun succes, apriga lupta de esistenta, ce decurge
in lume, si pentru a-si putea creia un viitor tot mai bun si
mai ferice.

www.dacoromanica.ro
 - 188 -
Dar fiindcd si sfanta carte ne spune, ca de nu va zidi
Domnul casa bunAtatilor, inzadar ne-am osteni", adecd, dacd
lucrarile si staruintele noastre nu vor fi insotite si de ajutoriul
cel puternic al lui Dumnezeu, Ina:far ne-am osteni : eu rog
ferbinte si din acest loc pe bunul Dumnezeu, sa ne lumineze
cu duhul dragostei si al intelepciunei sale si sd reverse darul
si binecuvantarea sa asupra tuturor membrilor Asociatiunei si
asupra tuturor lucrdrilor noastre, in folosul nostru si al iubitei
noastre patrii, pentruca si in aceasta sa se preamareasca
vecinic Preasfant numele sau.
Iar pe D-voastre, domnilor, va rog, sa inchinati impreund
cu noi, Arhiereii, acest pdhar in sandtatea si fericita viata a
membrilor comitetului, si in deosebi a domnului pregdinte al
Asociatiunei".

Toasful
domnului asesor conzistorial Nicolae Ivan, ridicat in onoarea
reprezentantului guvernului.
IlustrA masa ! Inaltpreasfintiti Domni Arhiepiscopi si
Mitropoliti, Preasfintiti Domni Episcopi!
Ochii Romanilor dela Carpati pans, la Tisa sunt indrep-
tati spre Blaj, acest focular de culturd nationald, in care la
cererea obstei romanesti, am tinut sd serbam jubileul de 50
de ani dela intemeierea celei mai inalte institutii culturale na-
tionale. Si nici ca se puted un loc mai nimerit, ca Blajul cu
cele mai vechi asezaminte de culturd, cu barbati de valoare,
cari si-au inscris numele in istoria noastrd nationald si cultu-
raid cu litere de aur.
Proportiile marl pe cari le-au luat aceste festivitati de
caracter cultural, Ia cari participd, spre nespusa noastrd bucurie
si mAndrie, toti Arhiereii bizericilor noastre, si tot ce avem
mai de seama in viata noastrd publica, dela VIddica pand Ia
opined', au atras si atentiunea guvernului M. Sale asupra lor,
si guvernul a exmis ca reprezentant al sail, pe Ilustritatea Sa
domnul comite suprem al acestui comitat, Szdsz lOzsef, cavaler
al ordinului Coroana de fier cl. III, barb; t, care ne cunoaste
limba, cunoaste poporul, stie ca aspiratiile noastre nationale
sunt numai spre binele si folosul tarii si al patriei, si pe care

www.dacoromanica.ro
 = 18D

eti tirog sa fie talmaciu, sincer si loial la cel mai competent

loc, ca noi, Romanii, suntem un popor de ordine, tinem la
neamul si credinta noastra, tinem cu toata sfintenia la glia
parinteasca, Ia mormintele in cari ne zac mosii si strAmosii,
si ca un popor dinastic si loial ca al nostru are dreptul sa fie
sprijinit in nazuintele sale culturale,* caci cultura e premerga-
toarea libertatii si fericirei popoarelor, e schinteea dumne-
zeiasca, sadita In sufletele oamenilor, ca sa ajunga la cel mai
Malt grad de perfectionare.
Salutam deci cu drag pe reprezentantul guvernului in
mijlocul adunarii noastre, dorindu-i un sincer SA traiasca"!

Cuvanful
rostit de DI loan F. Negrutiu, in cimiterul bisericei parohiale
din Blaj, in amintirea fundatorilor si binefacatorilor repausati
ai Asociatiunii.
halt Presfinfifi Arhierei!
Frafilor iubifi!
In casa Parintelui rlostru ceresc am inaltat rugaciuni de
multamita, ca ne-am invrednicit sa ajungem aceste zile de
sarbatoare culturala. de insemnatate mare pentru Intreg neamul
romanesc.
Uniti in cugete si in simtiri, stam acum in acest loc de
odihna, Impodobit cu cateva cruci si monumente, uncle am
venit, ca dupa legea noastra stramoseasca, sa ridicam ruga-
giuni la tronul celui Atotputernic, pentru odihna sufletelor re-
pauzatilor membri fundatori si l,inefacatori ai Asociatiunii, in-
mormantati aci si in alte locuri, de vesnica amintire pentru noi.
Noi Romanii de pretutindeni, intruniti la serbarile jubi-
lare de 50 de ani ale Asociatiunii, nu puteam savarsi un act
mai maret, o fapta mai Inaltatoare de inimi, ca acest pelerinaj
Ia mormintele acelor fruntasi ai neamului romanesc, cari sub
aceste cruci modeste isi asteapta invierea.
Ad sunt inmormantati unii dintre acei multi barbati de
inima, cari acum sunt de 50 de ani au intemeiat: Asociafiunea
pentru literatura romand §i culttu a poporului roman"; cea din-
taiu, cea mai veche si cea mai Malta institutiune culturala a
Romanilor din regatul sf. Stefan.

www.dacoromanica.ro
 100

In aceste momente sarbatoresti ni-se prezinta inaintea

ochilor sufletesti toate faptele, toata energia, toatA munca lor,
cheltuita pentru cultura poporului roman.
Langa aceste morminte ni-se infatiseaza inaintea inimei
noastre, inaintea sufletului nostru, toate figurile marcante ale
neamului romanesc.
Langa aceste morminte a tovarasilor lor de munca vedem
insiruite umbrele tuturor acelor barbati fruntasi, cari la anti!
1860 hotaresc infiintarea Asociatiunii pentru literatura romana
si cultura poporului roman.
Vedem cu ochii sufletului nostru, iesind din acest. mor-
mant umbra tnarelui Arhiereu: Alexandru Sterca Sulutiu, care
Impreuna cu marele Arhiereu Andreiu baron de §aguna, si in
conglasuire cu loan Alexi, primul episcop dela Gherla, insotiti
de alti 171 fruntasi romani, la 10 Maiu 1860 subscriu si inain-
teaza guvernatorului din Transilvania o adresa, in care cer
voie sa tina in Sibiu o consfatiiire, in scopul unei Asociatiuni
Culturale".
Par'ca si acum auzim din glasul marelui Athipreu Andreiu
baron de Saguna, primul prezident al Aociatiunii", cuvintele:
lata Domnilor, a sosit ziva cea dorita pentru Infiintarea unel
Asociatittni", care sa ailmi de stop literatura romana $i cul-
tura poporului roman".
Aici inaintea noastra avem mormantul lui Timoteiu Cipariu,
pArintele filologiei romane, cel dintaiu vice-prezident' al Aso-
ciatiunii pentru literatura romana si cultura poporului roman.
Discursul clasic a lui Cipariu, tinut la 1861, se aseamana cu
un cantec de jale a trecutului nostru, si ne serveste totodata
ca un memento, ca un cuvant de incurajare pentru toate tim-
purile, in lupta noastra cultural/ Limba noastra roma-
neascd ziced Cipariu e un tezaur, nascut cu not dela
titele maicii noastre; dulce ca sdrutdrile mdicutelor, sand ne
plecau la sinul lor. E an tezaur mai scump decat vieata; te-
zaur, care de 1-am fi pierdut, de 1-am pierde, de vom suferl
vreodatd, ca cineva cu puierea, sail cu inseldciunea, suu cu mo-
mele sd ni -i ropeascd, atunci mai bine sa ne inghita pamantul
de vii; sa ne adundm la parinfii nostri cu mangdierea, cd n'am
tradat cea mai scumpa mostenire, fora de care n'am fi vrednici
de a ne mumi fii for ".

www.dacoromanica.ro
 191

mnalti Preasfintiti Arhierei!

Fratilor iubi(i!
In aceste momente de mandrie nationala, ne amintim cu
pietate de o serie intreaga de barbati, cari au conlucrat la inte-
meiarea si inaintarea Asociatiunii pentru literatura romans si
cultura poporului roman.
Intre acestia se numara: Andreiu Mocsonyi de Foen, mare
proprietar, Dr. loan Ratiu, barbatul, care a compus cu multa
ingrijire petitia dela 10 Maiu 1861, si prezidentul de pie me-
morie al partidului national. Aci ni-se Infatisaza umbra ma-
reata alui Gheorghe Baritiu, marele nostru istoric, nestorul
publicisticei romane, secretarul I., timp de 28 ani neintrerupt,
si mai tarziu prezidentul Asociatiunii, care Impreuna cu
Joan Cay. de Puscariu, until dintre cei mai activi si mai insu-
fletiti intemeietori ai Asociatiunii, si cu Timoteiu Cipariu, au
compus cote un proiect de statute pentru Asociatiune.
Intre intemeietorii si binefacatorii Asociatiunii se numara
mai departe:
Axente Sever, luptatorul neInfrant pentru libertate, egali-
tate si fratietate: pentru drepturile poporului roman.
Nicolae Popea, vicar arhiepiscopesc si episcop mai tarziu,
v.-prezident! loan Popazu, episcopul de pie memorie dela
Caransebes.
Baronul Vasile Pop, al doilea prezident si loan Hannia,
al doilea v.-prezident al Asociatiunii;
Iacob Bo loga, conzilier c. r., vice- si apoi prezident al
Asociatiunii.
losif Vulcan, advocat, intemeietorul si redactorul revistei
Familia"; lustin Popfiu, cunoscut ca mare orator bisericesc.
loan Popescu profesor si fost secretar I. Antoniu Ves-
temian, Dr. D. P. Barcianu, fosti secretari II. ai Astrei; Dr.
Alexandru Mocsoni, lost prezident al Asociatiunii; Iosif
Sterca Sulutiu vice- si apoi prezident al Asociatiunii, sub a
carui Ingrijire s'a ridicat scoala de fete si internatul, precum si
muzeul national; Zaharic Boiu prim secretar; loan Bran
de Lemenyi, capitan suprem; Visarion Roman, Intemeietorul
primului institut de credit si de economii Albino "; Petru
Man, conzilier c. r. financiar; Constantin Stejar, capitan c r.
Niculae Gaetan, adv. conzilier c. r.; loan Florian prezident

www.dacoromanica.ro
 192

de tabla; Dr. Iosif Hodos, distinsul scriitor si fost membru

al Academiei romane. Gregoriu Mihali, canonic; loan V.
Rus, profesor, protopop, secretar si timp mai Indelungat membru
activ in comitetul central al Asociatiunii; mai tarziu canonic;
Gavril Muntean, director gimn.; Dr. Pavel Vasiciu, con-
siker c. r. Dr. loan Mesota profesot; Basiliu Ratiu, vicar
arhiepiscopesc; Constantin Papfalvi, Constantin Alutan,
Joan F. Negrutiu, loan Pamfilie, Alexandra Micu, loan Anto-
nelli, canonici; loan Tarta, Ghedeori Blasian, profesori s. a.
Acesti barbati ai neamului romanesc, impreuna cu toti
tovarasii lor de munca, dintre cari 3-4 mai sunt in vieata
si de fata la aceasta sarbatoare jubilara, acesti luminatori
ai poporului roman ne-au aratat calea mantuirii; ne-au dovedit
prin vieata lor, prin faptele lor, ca, si pentru noi Romanii, arma
biruintei este cultura si intdrirea noastrd pe toate terenele, in
congidsuire deplind cu poruncile lui Dumnezeu. Ei au ajuns biruitori
prin munca, prin dragostea, prin credinta, prin Increderea lor Im-
prumutata. Ei au aprins facia, care lumineaza tuturor Romani lor.
Ei ne-au dat problema culturii noastre nationale, si ca ajutor la re-
zolvirea acestei probleme cidturale ne-au lasat indemnul, pilda lor
vie: ca Imprejurarile viefii noastre, fie acele cot de grele, cat de vi-
trege,niciodata sa nu ne amdgeascd, niciodatd sa nu ne sperie; nici- .

°data sa nu ne descurajeze; ci totdeauna: si in timpuri bone

si in timpuri rele, sa avem increderea deplind in Dumnezeu si
in puterea de vieata a neamului romanesc.
intemeietorii Asociatiunii ne ziceau si ne zic in continuu:
Luminati-Vd $i. Vei fi. Munciti cu stdruinta si lard
a osteni, cat veil trdi. Faceti-vd datoriile constiincios si lard
sovaire. Luminati poporul, indemnd ndu-1 la munca si crutare!
$i inainte de toate cresteti si invdtati fiii neamului romanesc in
frica lui Dumnezeu, sa-si pazeasca limba, credinfa, legea, podia
st obiceiurile bane ale pdrintilor-nostri".
Astfel, urmand noi povetele si invataturile inaintasilor
nostri, cari au intemeiat Asociatiunea, sa-i facem nemuritori
si prin faptele, ce vom savarsi noi si urmasii nostri, in nu-
mele lor.
*
inaintea voastra, marete umbre, cu pietate, cu recuno-
stinta ne plecam capetele noastre! VA rugam sa va intrepu-

www.dacoromanica.ro
 198

neti pentru noi, sä cereti sa ne scuteasca, Pdrintele indurdrilor,

neamul nostru, si toate institutiunile noastre culturale sd le
scuteascil de toata vrajba dintre frati; sä ne apere de toatd
striceiciurea vrdjmasilor $i, pentru ca sci scapam noi de tot
ndcazul, mania $i nevoia, Domnului sa va rugati!
Voi, suflete nobile, veghiati din plaiurile fericirii vesnice:
,,unde nu-i durere, nici suspin!" veghiati si cereti binecuvan-
tarea Tatalui nostru ceresc asupra Asociatiunii, asupra acestei
institutiuni culturale a neamului romanesc, a carei fundament
voi 1-ati pus, acum sunt 50 de ani! Ajutati-ne cu ruedciunile
voastre, ca astfel munca voastrd sa fie intemeinicitd pe vecie!
lar noi, in aceste momente solemne, aci langa aceste mor-
minte ale tovarasilor vostri de munca, ne legam, ca voin avea
totdeauna inaintea noastra lumina faptelor voastre, ne vom nd-
zul, sa le pricepem $i sa le urmam.
Ad, in acest loc, sub cerul liber, la umbra mormantului
marelui nostru Arhiereu Alexandru, ne legam, ca vom pant
totdeauna poruncile lui Dumnezeu, ocrotitorul neamului roma-
nesc. Noi credem, noi stim, ca poporul roman numai cu aju-
torul celui Atolputernic a invins nevoile, nacazurile, mania si
ispitele, de cari a avut parte, in cursul vremurilor trecute.
Noi stim, ca numai sub scutul Lui neinvins, pot sa inain-
teze, sa infforeasca toate institutiunile noastre culturale. Noi
credem, ca mana Ltd cea tare a condus si Wand act naia cul-
turii noastre nationale. Nadajduim, ca fiii nostri si toti ur-
inasii for vor ramanea tari in credinta, in legea noastra stra-
moseasca, isi vor iubi, apara si pdstra limba, tara si mosia
stramoseasca, in toate timpurile.
$i acum veniti, fratilor iubiti, sa dam mortilor nostri sd-
rutarea tainicd! Veniti sa marturisim to fata acestor morminte
si umbre ale neamului romanesc sentimentele noastre de dra-
goste, de veneratiune si de recunostinta, ce datoriin tuturor
interneiatorilor si binefacatorilor Asociatiunii pentru literatura
romans si cultura poporului roman!
*
Tu Doanzne al indurdrilor, care ai trimis asupra sfintilor
tai Apostoli Spiritul cel sfant, sd-i inkireascd pe ei $i pe ur-
ma$ii for in predicarea evangheliei Tale: intdrege-ne $i pe noi
Intru pazirea poruncilor Tale!
13

www.dacoromanica.ro
 144

Prime,* rugdciunem noastrd de multdmitel $i de Mudd,

ee-Ti aducem noi nevrednicii, in semn de ve$nicd dragoste $i re-
cuno$tinfd, pentrucd ai trimis bisericii noastre na(ionale $i nea-
mului romanesc luceferi pururea lumindtori, bdrbali providentiali,
cari au alungat negura intunerecului din mintea noastrd, cari
prin invdraturilelor, prin faptele lor, an degeptat in inima noa-
slit dragostea catrd biserica, card neam $i catra patria noa-
stra iubitd!
Tie-Ti aducem aceasta rugdciune, Doamne al puterilor!
$i Tie mdrire ifi indltdm: Tatdlui $i Fialui $i Spiritului slant;
acum i pururea 0 in vecii vecilor. Amin.

Cuvantarea
de deschidere a adunarei generale a Fondului de teatru,
rostita de dl Vasile Goldin.
1. P. S. Voastre Domnilor Mitropoliti!
P. S. Voastre Domnilor Episcopi!
lubiti oaspeti!
Cu adancA pArere de rAu trebue sa anunt, a atat ilustrul
presedinte at acestei societati d. dr. loan Mihu, cat si vrednicul
nostru vicepresedinte, d. Virgil Onitiu, din motive sanitare, stint
impiepecati a lua parte la aceasta adunare generalA.
Astfel in ultimul moment, ca membru mai vechiu al co-
mitetului, am fost necesitat eu sä primesc asupra-mi de astA-
data conducerea adunArii generale a societatii pentru crearea
unui fond de teatru national roman.
Regret adanc aceasta hitamplare, nu numai pentru motivul,
ca ea ne-a lipsit de bucuria a avea intre noi pe cei doi bar-
bati distinsi ai neamului nostru, dar o regret si pentru cu-
vantul, ca in Ast chip aceasta adunare generalA, menitd sA
contribue la inaltarea serbarilor culturale ale natiunii noastre,
cari se desfasura cu atata splendoare, in acestea zile, pe pA-
mantul Blajului sfintit prin atatea scumpe amintiri, este lipsita
de decorul, pe care 1-ar fi primit prin conducerea ilustrului
presedinte on a vrednicului nostru vicepresedinte.
i tocmai acum am fi avut mai mare trebuintA de ince-

lepciunea acestor frati ai nostri, cand societatea pentru crearea

unui fond de teatru roman intrA in o noun faza a propAsirii

www.dacoromanica.ro
 - -19g

spre maretul scop, pentru care cu adevarat idealism a fost

sustinuta prin atatea greutati si indoieli.
In adunarea generals extraordinary din anul trecut s'a
facut schimbarea statutelor acestei societati, in scopul ca sa
avem putinta de a initia lucrarile pregatitoare pentru inacti-
varea faptica a teatrului roman. Guvernul a incuviintat aceasta
schimbare de statute si astfel societatea noastra se afla in
fata problemei: ce si cum este de facut, ca visul frumos al
inaintasilor nostri, care, atata vreme multora dintre not li-se pares
inteadevar vis, in veci nerealizabil, teatrul nostru national ro-
man, sa se infaptuieasca.
E mare si grea problema aceasta, dar ea este totodata
si una din cele mai arzatoare, din cele mai frumoase probleme
ale vietii noastre obstesti, caci, asa simtim, teatrul roman are
sa devie mijlocul cel mai efectiv pentru desavarsirea constientei
noastre nationale si, in consecinta, pentru consolidarea unitatii
culturale a intregului neam romanesc, cad teatrul, ce voim a
infiinta, nu va fi teatrul meserie", intreprindere comerciala, ci
trebuie sa fie teatrul arta", biserica a bunelor moravuri, scoala
de insufletire si slant indemn spre tot ce este bun, nobil si
frumos.
Suntem adanc convinsi de adevarul cuprins in cuvintele
lui Mihail Eminescu: Daca repertoriul e sufletul unui teatru,
actorii sunt corpul lui, stint materia in care se intrupeaza re-
pertoriul".
Teatrul national roman, pe care voim a-I infiinta, trebuie
sa fie suflet frumos in trup sanatos, caci numai in acest chip
el va deveni templul, in care se va lucra cu insufletire si de-
votament la faurirea maririi si fericirii natiunii noastre ro-
manesti.
Si tocmai, fiincica a sosit ceasul, in care societatea tea-
trala romans are sa puns temelie principiilor, cari sa fie diri-
guitoare la creiarea repertoriului potrivit, a fiitorului teatru
roman, precum si la cresterea, indrumarea si angajarea pute-
rilor necesare de actori, trebuie mai vartos sa regretam lip-
sirea din mijlocul nostru a presedintilor acestei societati, cari
ar putea sa alba si indreptatirea si chemarea, dar si patrun-
derea inteleapta, spre a desemna linii conducatoare pentru re-
zolvirea problemei frumoase, dar grele, cari ne preocupa.
13*

www.dacoromanica.ro
 - 196

Mie imi lipseste doar' toate acestea, dar fArd indoiald imi
lipseste indreptatirea, ca dela acest loc sä preocup, prin ale
mele vederi, dorintele si hotaririle eventuale ale Onoratei Adu-
nari asupra chestiunilor, cari de astadatA vor fi puse la ordinea
zilei. Simtesc, Ca in acest loc nu am alt drept, decat dato-
rinta conducerii formale a desbaterilor onoratei adunAri ge-
nerale.
Problemele date spre rezolvirea acestei adunari sunt cu-
prinse toate, in rapoartele Comitetului, cari vi-s'au inaintat.
Inainte de a trece Insa la acestea, imi tin de cea mai plAcutA
datorintd a aduce adanca multamitd Excelentelor lor Malt
Preasfintitilor Domni Arhiepiscopi si Mitropoliti si Presfintitilor
Domni Episcopi ai bisericilor romane, cari ilustreaza cu Inalta
for prezenta si aceasta adunare a nostrA. Cu atat mai vartos
ma simt dator la aceasta, ca unul dintre Preasfintiile lor,
anume P. S Sa D. Episcop Dr. Miron E Cristea din Caran-
sebes a fost totdeauna sprijinitorul cel mai mare al acestei
societati, ba ani dearandul a fost in Sibiiu barbatul de incre-
dere al comitetului nostru. As putea acum sd termin, dar pri-
lejul, pentru care societatea teatrald isi tine adunarea sa ge-
nerald anul acesta la Blaj, ma indeamnA, ca si din acest loc
sA exprim fericirea noastrd, ca ni-s'a dat sa fim martori si
pArtasi la aceste zile marete, la aceasta triumfara sArbAtoare a
culturii nationale romanesti.
Sord mai mica, dar soil dulce si iubitoare, Societatea
pentru crearea unui fond de teatru a venit cu drag si cu man-
drie sa is parte la nunta frumoasd si vesela a surorei sale
mai mari, la nunta, la care cu binecuvantarea tuturor metro-
politilor si episcopilor romani natiunea romans din Ungaria .i
Transilvania a jurat credinta pe veci unitatii sale culturale,
unitatii sale in cugete si in simtiri.
Din ceruri ne privesc math arhierei, cari au fost, si An-
dreiu cu umilinta se prosterne dinaintea tronului celui Atot-
puternic zicand: Tie iti multdmesc, Doamne, cAci vAd inoin-
du-se fiii natiunii mele, cum se inoiesc tineretele vulturului".
Adunarea generald a societAtii pentru crearea unui fond
de teatru national roman o declar deschisd.

www.dacoromanica.ro
 - 197 -
Saluful
Dlui dir. gimn. Dr. Ambroziu Chelian, adresat Societatii noastre
teatrale, in numele Blajului.
Excel. Voastra Domnule Mitropolit!
Preasfinfiti Pdrinfi Episcopi!
Domnule Presedinte!
Onorata adunare generalci!
Sunt Base ani, de cand Societatea fondului de teatru ro-
man si-a tinut adunarea generala in Sibiiu, deodata cu Aso-
ciatiunea pentru literatura romans si cultura poporulua roman,
atunci, cand prin serbari frumoase s'a inaugurat Muzeul isto-
rico-etnografic al acesteia.
Din vointa si cu ajutorul lui I)umnezeu, caile acestor so-
cietati culturale s'au intrunit din nou, si de astadata, in mo-
destul nostru orasel, unde ati venit ca sa va dati seams despre
munca de un an, si sa praznuiti impreuna, jumatatea de veac
implinita de Asociatiune.
Ati venit, Domnule Presedinte si onorata adunare gene-
rala, in aceasta localitate, in care la anul 1826, s'a urzit si s'a
facut inceputul teatrului roman, in seminarul teologic dela
umbra sfintei noastre Catedrale, unde tinerii clerici au jucat
piesa: Ecloga pastorald, compusa de clericul Timoteiu Cipariu,
marele filolog roman; si de unde, la indemnul tinarului cleric
Gheorghe Baritiu, istoricul nostru, prin anii 1834-35, a pornit
miscarea teatrului roman.
E un fapt foarte imbucurator, ca Asociatiunea, care duce
in poporul roman facia stiintei, e insotita si urmata pe calea
culturala de Societatea fondului de teatru, care va avea sa
poarte in poporul nostru facla artei.
Da, facia artei are chemarea sä o duck nu insa a artei,
care prin copiarea, reproducerea formelor, on a colorilor natu-
rale, leaga sufletul omului de frumusetile naturii; ci facia
artei sociale, care prin prezentarea fidela a faptelor, prin tufa-
tosarea in icoane vii a intamplarilor, nobiliteaza sentimentele,
intareste caracterele din societate, si leaga astfel sufletul omului
cu legile nescrise si necodificate ale moralei crestine.

www.dacoromanica.ro
 198

Dorind, ca societatea fondului de teatru roman sa-si

poata implin3 aceasta chemare frumoasa in timpul cel mai
scull, in numele comitetului filial si al inteligentei romane din
Blaj, salut adunarea ei generals, si va zic: Bine ati venit!

Un discurs nerostit *)
al presedintelui Societatii pentru fond de teatru roman Dr.
loan Mihu, pregatit pentru deschiderea adunArii anuale
dela Blaj.
Onoratd adunare!
Primul meu cuvant, este acel de multumire Ia adresa co-
mitetului din localitate, care a oferit si membrilor Societatii
pentru fond de teatru romanesc, fericitul prilej, sA asiste la
serbArile inaltatoare, impreunate cu praznicul jubilar al Aso-
ciatiunii" noastre.
Ascultand glasul de chemare al confratilor din Blaj, incat
ma priveste, cu frica si cu dragoste" m'am apropiat de acest
orasel, mic si modest in thfatisarea sa, dar mare si falnic prin
traditiile sale glorioase, prin importanta sa in prezent, si scump
inimilor romanesti pentru marile nadejdi, ce le legam de rostul
sau viitor, in desfasurarea vietii romanesti din aceasta tars,
care este si a noastra.
Cu dragoste a trebuit sa ne apropiem, onorata adunare,
caci, dupa negura vremurilor de urgie, aici s'a ivit raza aurie,
calda si luminoasa, care a reinviat un tntreg neam la cuno-
stinta de sine, si prin aceasta la o mad vieatd romcineasca.
Cu dragoste a trebuit sa ne apropiem, pentruca: de aici
s'a aruncat in ogorurile romanesti acea samanta binecuvantata,
din care a incoltit si rodit: Ideea nationalitaid romilne#i, tnte-
meiata pe constiinta renviata a latinitatii noastre, care ne-a
*) Nespus de mult am regretat cu totii, ca Dl Dr. I. Mihu prezidentul
Societatii pentru fond de teatru n'a putut lua parte la adunarca mareata
tinuta Ia Blaj. Prezenta Dsale ar fi dat un bun prilcj publicului romanesc,
de a-si arata recunostinta sa fata de DI Dr. I. Mihu, pentru interesul cald
ce-1 poarta tuturor chestiunilor noastre de ordin public. Nc face o placere
deosebita, ca su tern in pliicuta situatic de a putea reproduce in intregime
discursul Dsale, pregatit pentru adunarca din Blaj, care c4tiga in impor-
tanta nu numai prin bogatia ideilor si frumseta sa literara, ci si prin per-
sonalitatea marcanta a Dlui Dr I. Mihu.

www.dacoromanica.ro
 - 199

salvat de pierzare in trecut si care este, si, in orice inpreju-

rani, va trebui sa ramana steaua noastra conducatoare si In
viitor.
Cu dragoste a trebuit sa venim, onorata adunare, si
pentru aceea, ca de aid a pornit dorul de carte romaneasca
si de libertate nationals, sub a caror inriurire s'a plamadit
sufletul nostru romanesc, care reaflandu-si rostul sau in lume,
de atuncia, rasbeste cu aripi tot mai intarite spre tinta sa
astazi, durere, Inca indepartata, tinta care este: Inchegarea
acelei mentalitati romanesti, care trebuie sa rezulte din uni-
tatea sufleteasca si culturala a neamului
Multe, mari si scumpe sunt amintirile, ce ne leaga de
acest petec de pamant al Ardealului nostru si eu regret mult
ca n'am nici rAgazul, nici darul trebuitor, sa le invoc pe toate
asa, cum ar cere importanta ion, peste un eveniment insa
nu pot sä tree, pentruca mi-se pare prea important, prea in-
structiv si pentruca e prea scump tuturor Romani lor, inteleg:
pilda mareata de solidaritate romaneasca ce ni-s'a dat aici,
in aceea zi in veci memorabila, 3/15 Maiu, cand parintii nostri,
intelegand poruncile vremii, au lasat la o parte orice conside-
ratii inguste si mid veleitati, si, alergand aici din vai si din
campii, sub conducerea inteleapta a capeteniilor celor doua
biserici surori, a episcopilor de pe vremuri, marele $aguna si
Lemenyi, mans in mans, umar la umar, in frateasca bunavoire
s'au sfatuit, si mai pe urma au luptat, pentru a Intrupa aceea
ce formeaza: evanghelia mantuirii noastre nationale!
Cred ca nu gresesc pentruca nu ma indoesc ca vor-
besc din inima Dvoastra, cand spun, a mult am dori, ca
aceastd pilda de solidaritate, sa o vedem cot de des repe-
tata si in veci perpetuatci, spre fericirea si mandria neamului
si spre binele si intarirea patriei comune, a carei credinciosi
fii am fost, suntem si vrem sa ramanem!
Socotesc ca, la asemenea zi de sarbatoare romaneasca,
se cuvine, sa ne aducem aminte de gandurile si faptele tre-
cutului, si aflu ca e bine si necesar sa o facem, mai ales In
zilele noastre, cand, in lipsa de convingeri tari si orientari si-
gure, prea adeseori suntem ispititi sa ratacim dela calea cea
dreapta, si prea usor ne aprindem, ne dedAm la porniri si tm-
pArecheri pAgubitoare, la framantari sterile, atat de regretabile

www.dacoromanica.ro
 - 200 -
in o epoca, and si altcum intalnim atatea suflete slabite si
chinuite de indoiala, ce in chip fatal rezultA din situatia in
care ne aflam si la a carei indreptare datori am fi a lucra
umar la umAr!
Dar, cum spuneam la inceput, nu numai cu dragoste, ci,
in acelas timp, si cu fricA, adecA pAtrunsi de un legitim sen-
timent de rapundere, a trebuit sa venim la acest leagAn al
vietii romanesti.
Da, onoratA adunare, pentruca, de sigur nicAiri nu este
locul mai nimit ca aici, sA ne punem Intrebarea: Cum am
gospodarit cu acel complex de idei romanesti, ce ne-au ramas
dela inaintasii nostri, cari nu ararcori au fost adevarati eroi
ai gandirii, simtirii si faptuirii romanesti? Aici e locul a1 ne
examinAm, pentru a vedea, judecat din punct de vedere roma-
nesc, cari ne sunt cugetele, dar, mai ales, cari ne sunt faptele?
ce dun stdpaneste vieata noastra particulard ,si publica?
cum ne Tmplinim indatoririle noastre sfinte fats de biserica,
scoala si problemele Asociatiilor noastre culturale? cum
cinstim limba noastra dulce si frumoasa", cel putin in acele
domenii, unde folosirea ei ne-a Camas IngaduitA, sau unde nu
e chip sa fie impiedecatd? ce sprijin dam si ce dragoste
pAstram scrisului roma nese, reprezentat astazi, spre bucuria
noastra, acasa si in regat, prin scriitori de valoare, cari pot sa
formeze mandria oricarui neam? cari ne sunt preocuparile
serioase pentru ramasitele vechi si inceputurile nuoi de arta
si muzica romaneasca, apreciate adeseori mai just de cAtra
strAini, decat de catra noi? indeosebi insa aici e locul, sA
ne dam seams, daca am facut si facem noi tot, ce cu bun spor
am puted face, pentru luminarea ci Indltarea semenilor noctri,
multi, mici si buni, din statele romanesti, prin a cdror truda si
harnicie, ne-am ridicat si trAim si astazi, cei mai multi noi, in
situatiile, la cari am ajuns?
Scurt spus, aici e locul sa se marturiseascd fiecare in-
aintea cohstiintei sale, si sa precizeze, ce este fond adevarat
si ce sunt numai aparente, in manifestArile sale de vieata ro-
maneasca?
Numai facandu-ne aceasta analiza severs, se va deslusi,
that se potrivesc si la noi, cuvintele poetului-filozof:

www.dacoromanica.ro
 - 201 -
La not totul e spoiala, totu-i lustru fara baza,
Noi nu credem in nimic...* "
sau acele a!e cantaretului patimirilor noastre:
Noi sunteam drumetii piticilor vremi,
Pitici in putintA si vrere!"
Iar daca raspunsurile datorite acestor intrebari, nil vor
putea fi deplin multumitoare, tot aici e locul, ca, primind noui
indemnuri din invataturile trecutului, sa luAm fiecare noui
si tari hotariri, pentru o munca romaneasca constientA, soli-
dara si fara preget!
Cand aceasta necesitate va fi inteleasa de mii de minti,
va fi marturisita pe fata de mii de glasuri, cand pentru infap-
tuirea ei vor fi puse in miscare mii de energii, atunci, onorata
adunare, putem conta, ea odata si °data, totus se va implini
prorocirea neuitatului Bunea, eternizata in clintecul sau de le-
beda dela adunarea noastra din Alba-liiiia, and, cu acel
farmec ce-I caracteriza, intre aplauzele noastre insufletite, astfel
a glasuit:
Dar, pe ruinele vechi, not vom recladi °data iaras tern-
plul dararnat, vom ridica iaras templul culturii si libertatii
noastre nationale...
Da, onorata adunare, muncind fiecare in sfera sa de ac-
tivitate mai larga sau mai restransa, staruitor, in frateasca bu-
naintelegere si cu credinta tare, nu ne este ingaduit sa ne in-
doim de rezultatul final at nAdejdilor noaste, pentruca, cum a
spus un mare cantaret al neamului, in aceea minunata creatie
alegorica, cu care si-a ilustrat paginile sale de Pasti unul
dintre cotidianele noastre:
Nebiruit e omul, ce luptd cu credinta,
El she ca pe lume nimic zadarnic nu-i,
Ca, dincolo de truda si jertfa clipei lui,
In taina, vremea tese la sfanta biruinta,
Ca vuetele toate viseaza armonie,
Ca... este o dreptate si... trebuie sa vie!..."
Onorata adunare!
Daca este insa, sa statornicim o vieata romaneasca in-
floritoare, in aceasta tara locuita de neamuri diferite, de un
lucru trebuie sa fim patrunsi, anume, ca natiunile nu traiesc,
decat prin cultura for nationald specified, caci un popor n'are

www.dacoromanica.ro
 - 202 -
alt mijloc de a se pastra, deeat cultivandu-si cu dragoste
limba, sufletul si insusirile sale, ramase dela mosi-stramosi,
iar din cultura neamurilor inaintate, imprumutand numai ce e
ferment de progres real, ce poate fi asimilat, sau ce nu poate
strica sufletul propriu.
Cel-ce doreste deci, sa duca o vieata romaneasca in tam
noastra poliglota, trebuie sd find cu o hotddre hicdpdfinatd, cu
Inddreitnicie chiar, la cultura sa nafionald $t la tot ce e spe-
cific at nostru!
Nu e vorba, lupta pentru existenta si afirmarea unui neam
poate fi data pe diferite taramuri, cu toate acestea ar fi gresit
in judecata sa, celce ar marturisi, ca problemele culturale ale
neamului, pot fi lasate in planul al doilea. 0, nu! Pentruca
este un adevar etern, indiscutabil, ce a spus, la adunarea Aso-
ciatiunii dela Oravita, mult regretatul nostru Alex Mocsonyi,
farg indoiala cel mai ilustru reprezentant si luptator national
al vremilor din urma:
Lupta pentru cultura, zice dansul in acel discurs, nu
este deck lupta pentru existenta nafionald! Fireste, numai
cultura adevarata are aceasta putere conzervatoare, dar cul-
tura adevarata nu poate sa fie alta, decal numai si numai
cultura nationals ".
Asa fiind, (WO felul meu de a vedea, este de datoria
celor ce se afla la conducerea neamului, sa potriveasca un
echilibru just intre diferitele noastre probleme si silinti, cad,
in imprejurari cum sunt ale noastre, ar fi pacat, Domnilor, sa
dam preferinti exagerate, sau chiar exclusive, altor probleme,
in paguba evidenta a celor culturale si sufletesti!
Onoratd adunare!
Astfel judecand importanta vietii culturale a unui neam,
sunt foarte fericit, ca in fata unui public atat de numaros si
asa de select, am cinstea deosebita, se pot prezida adunarea
anuala a unei societati, care in sfera sa mai restransa si cu
mijloace mai modeste, Inca are menirea inalta, sa faca opera
constienta de cultura si conservare nationala. In adunarile
noastre anterioare, dela Alba-lulia si Reghinul-sasesc, am cautat
sa deslusesc, care poate fi rostul Societatii noastre in situatia
data, si sa precizez caile si mijloacele, ce ne pot apropia mai
bine de tanta la care tindem ? Vazand, ca pentru multe din

www.dacoromanica.ro
 - 203 -
cele sustinute cu acele prilejuri, a inceput sa se formeze
oaresicare curent favorabil in opinia noastra publics sff stiind,
CA comitetul SocietAtii vine cu propuneri concrete in directia
indicata, cred ca nu e nevoe sä insist de nou asupra acestor
chestiuni, Indeosebi. Ma marginesc deci sa accentuez, ca in
anul despre care urmeaza sa vd darn seams, am facut un pas
insemnat spre scopul ce-I urmarim. Aniline: dupa prevederile
statutelor sale, Societatea noastra nu avea alts indatorire, dar
nici alts indreptatire, decat a strange fondurile necesare pentru
un teatru national al viitorului. In urma modificarilor ce le-am
introdus in acest an in textul statutelor, modificari, cari au
avut darul sa afle, -Fara zAbavA, aprobarea indatoritoare a gu-
vernului tariff, Societatea noastra astazi este in situatie, a face
toate pregAtirile necesare pentru infiintarea teatrului dorit, avand
asigurat sff acel drept pretios, de a organiza, sustinea sau sub-
ventions, una sau mai it-mite trupe leatrale ambulante. Pentru
a putea insd infaptul, ceeace astazi ne este ingaduit de catra
autoritatea legal constituita in stat, avem nevoie indispenzabila,
sa ne inmultim fondurile sff sä le sporim renta anuala, cad, la
modificarea statutelor am tinut sa rAmana nealterat scopul ini-
tial al Societatii, drept-aceea am prevazut anume, ca stocul
capitalului sff inmultirea lui prin capitalizarea unei parti a ve-
niturilor normale, in orice caz, sä ramana si in viitor neatinse.
In vederea acestei necesitati, ma folosesc de acest mo-
ment festiv, sa fac un cald apel catra toti Romanii de bine,
din apropiere si din departare, tineri sff batrani, femei sff bar-
bati, in special rog pe toti cei prezenti, cari n'ar fi Inca membrii
Societatii noastre, sa se inroleze sub mandrul nostru steag, ca
astfel cu puteri unite, invingand sff ultima greutate ce ne sta
in cale, adeca insuficienta fondurilor, cu o zi mai de graba,
cel putin in parte, sa vedem intrupat, ceeace a fost visul bu-
nilor nostri batrani, si este dorul ferbinte si datoria sfanta a
generatiei de astazi !
Dupa acestea, fie-mi ingaduit, sa ma intorc catra Exce-
lenta VoastrA, Inalt Preasfintite Parinte si cu fiiasca afectiune
sa VA rog, sa binevoiti a primi asigurarea omagiului sincer,
consideratiunii Mahe sff devotamentului profund, ce VA pastram
si sa VA multumesc fierbinte pentru cinstea rara, ce ne-ati
dat, prin inaltul act de prezenta, cu care ne-ati invrednicit

www.dacoromanica.ro
 204

Terminand, VA rog pe toti, cari, manati de dorul si dra-

gostea culturii si vietii romanesti, ati grabit sa asistati la adu-
narea noastrA de fata, sa primiti salutul fratesc al comitetului
SocietAtii si cu acestea deschid a XXXVIII-a adunare anuala
a Societatii pentru fond de teatru romanesc.

Cal eva dale

din Raporlul general') al comitetului Societatii pentru fond de
teatru roman, pe anul 1910/11.
Reproducem din introducerea Raportului urmatoarele cu-
vinte:
Simtim o bucurie deosebitti in sufletul nostru, cand ne
prezentam cu Societatea pentru fond de teatru roman in orasul
Blaj, aceasta veche vatra a luptelor pentru cultura romaneasca.
Locul acesta sacrat prin jertfele sale seculare pentru
neam, precum si prilejul festiv al adunArii ne scot in relief
ideia continuitatii luptelor noastre culturale. Locul si prilejul
acesta ne fac sa simtim, ca not toti, si indeosebi, toate societatile
noastre culturale alcatuim o zala, care se leagA de o traditie
mare; to prin jertfe si staruitoare prin munca si care tinde la
un asemenea viitor. Locul si prilejul de azi constitue in sine
un control per eminentiam sever si cu desavarsire chemat,
de a ne judeca pe toti, daca in activitatea noastra pentru cul-
tura romaneascA am inaintat pe aceea cale traditionala a jertfei
si a muncii si daca am urmarit acelas ideal cultural, ca fericitii
nostri inaintasi".
$edinjele comitetului. Comitetul s'a intrunit in acest an in
10 sedinte. Chestiunile principale, de cari s'a ocupat comitetul
in sedintele sal,;, sunt urmAtoarele.
Modificarea statutelor. Expirand cu anul 1913 periodul
de 10 ani, pentn: care se determinase, prin principiile depuse
in planul de actiune votat de adunarea generalA din 1903,
calea de urmat, pe timp de 10 ani, in vederea desvoltArii sco-
pului Societatii noastre, Comitetul a Inceput a se ocupa de
ideea: cum sa se indrume activitatea Societatii pentru viitor,
potrivit cu puterea, ce reprezinta acum Societatea si potrivit
'I Distribuit, cu aclusele sale, in tipar, membrilor si publicului dela
adunarea generalti.

www.dacoromanica.ro
 - 205 -
cu problema, ce i-se impune in baza stadiului ei de desvoltare
de acum.
Comitetul a ajuns la convingerea, nutrita altcum de mutt
de toti aceia, cari se cugeta la binefacerile culturale si artistice,
ce ar fi chemata Societatea noastrA sä reverse asupra neamului
nostru din patrie, ca mai intaiu sä initieze modificarea statu-
telor Societatii.
Ultima adunare generala ordinary, tinutA in Reghinul-
sasesc, a si dat Comitetului mandat, sA se ocupe de chestiunea
aceasta. In baza aceasta, Comitetul a pregatit un proiect de
modificare a statutelor, pe care adunarea generala extraordi-
nary din Brasov I'a primit, iar Ministrul reg ung. de interne,
cu datul de 13 Decemvrie 1910, Nr. 175624 din 1910 V-a, I'a
si aprobat, cu unele mici observari.
in baza §. 7. al Statutelor modificate adunarea generala
extraordinary din 6 Nov. a. tr. a si Intregit numarul meml,rilor
din comitet, dela 7 la 9, alegand Inca doi membri not in co-
mitet, anume pe d-nii Dr. lutiu Maniu si Anton Mocsonyi de
Foen. A mai ramas ca On. adunare generala actuala sA aleaga
din sinul comitetului un controlor, la postul treat prin §. 7. al
statutelor modificate.
Planul de actiune pentru viitor. Comitetul, in urma man-
datului adundrii generale trecute precum si in urma situatiunii
schimbate prin modifi carea statutelor. a pregatit un noir plan
de actiune, cuprinzand principiile si normele menite a indruma
in viitor, dui:Ca expirarea planului de actiune in vigoare acum,
activitatea Societatii, precum si normele pentru sistemizarea
unui organ executiv salariznt.
Averea SocielAtii. Cu sfarsitul anului 1910/11, 30 lunie
1911, averea Societatii consta din cor. 528,837'44. Sporul averii
realizat in anul din urma, este cu totul, cor. 31,417'40.
Fondul Dr. 1. Mihu. In baza dispozitiilor regulamentului
de administrare si impartire a acestui fond, Comitetul a pu-
blicat Inca in anul acesta concurs pentru distribuirea venitului
fondului de pe cei doi ani trecuti, in sums de 1000 cor. pentru:
I. premiarea si publicarea de piese teatrale originate
romanesti potrivite scopului urmArit de Societate si
II. premiarea sau ajutorarea publicarii de colectiuni de
muzicA poporala romans sau compozitii muzicale originate cu
motive romanesti".

www.dacoromanica.ro
 206

La acest concurs s'au prezentat lucrAri muzicale dela 8

compozitori, si si piese teatrale dela autori. Lucrkile intrate
la concurs s'au dat spre censurare unei comisiuni, care isi va
prezenta raportul pans la 1/14 Octotrivrie a. c
Legatul Procopie Cazotti. Mutandu-se anul trecut la cele
vecinice sufletul acestui distins barbat, Eforia Spitalelor civile din
Bucuresti, ca mostenitor universal si executor testamentar a
fericitului fundator, a liberat Societatii in 21 lanuarie a. c., la
intrevenirea Comitetului, legatul de 10,000 lei, conform testa-
mentului din 2 Deceit-II/Ile 1905, in doua scrisuri fonciare ro-
mane de 50.
Din legatul sus amintit se va constitul un fond special,
cu numele Procopie Cazotti", al anti venit se va imparti
dupa normele si In baza Regulamentului fondului Dr. I. Mihu,
asa, ca in viitor sa se impartA ca premii si ajutoare in un an
venitul fondului Dr. I. Mihu, si in altul venitul fondului Proc.
Cazotti.
Comitetele filiale. Ca once lucru nou, aceste comitete
filiale, dintre cari cele mai multe s'au infiintat, acum doi ani,
arata pans acum durere putina putere de muncA. Avem
pans acum 63 comitete filiale, aproape in toate tinuturile lo-
auite de romani Cu laudA se amintesc Comitetele filiale
din Dees si Beius, pentru activitatea for condusa cu zel
si cu pricepere. In decursul anului din urma s'au constituit
comitete filiale in: Tinca, Beius, Oradia mare, Carei, Satmar,
Seini, Baia mare, Viseu si Manastur.
Directorul artistic. D1 A. P. Banutiu, directorul artistic al
SocietAtii, a continuat si anul acesta cu munca sa pentru opera
de IntArire a Societatii, organizand comitete filiale, colaborand
la reprezentatii artistice de diletanti, Orland conferinte si adu-
nand membri in jurul Societatii. Pentru vara aceasta, Comitetul
a aflat de bine a-1 exmite inteun nou turneu artistic, in tinu-
turile periferiale ale Romanilor din patria noastra, pe care 1 -a
intreprins, In colaborare cu bursierul societatii d-1 lone! Crisan,
(d-1 St. Marcus fit impedecat a se asocia) cu d-soara Ana
Voilean, apreciata eleva a Academiei de musics din Viena, si
a unor diletanti bine reputati Prin asemenea serate artistice
couerte, reprezantantii teatrale si recitatiuni se Inde-
plinesc scopuri culturale si artistice de mare insemnatate si
totdeodata se cultivA interesul fats de Societatea noastra.

www.dacoromanica.ro
 - 207 -
Bursierii si ajutoarele. Bursierii Societatii sunt dnii: lone!
Crisan si Stefan Marcus.
Comitetul a mai votat pe anul acesta diferite ajutoare,
de cate 300 500 cor. D-lui I Harsia, d-soarei Ana Voilean,
d-soarei Marioara Dima.
Pentru sporirea repertorului teatral, comitetul a votat si
in anul acesta onorare mai mici, cate 50 cor., pentru 4 piese,
comedii localizate, corespunzatoare imprejurarilor noastre, iar
pentru publicarea si Icitirea de lucrciri muzicale romanesti a
votat d-lui Dr. Tib. Bredicean 600 cor. ca sa-si poata tipari
lucrarea La sezatoare" si a liquidat dlui I. Vidu un ajutor de
500 cor. pentru acoperirea speselor de tipar avute cu edarea
lucrarilor sale muzicale poporale.
Biblioteca teatra15, edata de libraria I. Ciurcu sub con :u-
cerea si supravegherea comitetului, s'a sporit in acest an cu
6 piese tiparite. Biblioteca consta acum din 32 piese, 2 piese
sunt admise si vor ajunge in scurt timp la tipar; 4 piese
sunt date spre cenzurare. Toate localizari, mai ales din lite-
ratura franceza.
Membrii Societatii. Societatea are acum, in viata, 263
membri fundatori, 731 pe viata, 172 ordinari si 11 ajutatori.
Anuarul Societatii, de pe anul 1909/10 (al XIV-lea) a iesit
de sub tipar si s'a impartit deja membrilor Societatii, institu-
telor culturale si barbatilor distinsi ai vietii noastre romanesti!

Oaspetii
invitati la masa I. P. S. Mitropolitului Dr. Victor Mihirlyi de
Apsa, in ziva de 29 August 1911.
Agarbicean loan preot, Orlat.
Dr. Babes Titu adv., Budapesta, Banut P. Aurel director
artistic, Brasov, Dr. Barbu Petru Caransebes, Barseanu Andreiu
presed. Asoc. Sibiiu, Berlogia Avram jude reg. de curie, Dr.
Beu Ilie medic Sibiiu, Bian loan prof. univ., membru al Acad.
Rom. Bucuresti, Dr. Blaga losif prof. Brasov, Bogoevici Ghenadie
parohprotosincel Budapesta, Dr. Bologa Vasile director la
scoala civ. de fete a Asoc. Sibiiu, Dr. Borcia loan prof. Sibiiu,
Dr. Bran Eugen adv. Teaca, Dr. Braniste Valer director is
Drapelul" Lugoj, Branzeu Niculae prof. Pitesti, Dr. Bredicean

www.dacoromanica.ro
 208

Tiberiu, secretariul Albinei" Sibiiu, Bunea Arsenie secr fon-

durilor granit. Sibiiu.
Caragiale Luca loan, Bucuresti, Dr. Chirtop Zosim adv.
Beius, Ciorogar Romul protosincel Arad, Cosbuc George Bu-
curesti, Cozma Partenie director at Albinei" Sibiiu, Dr. Cristea
M. Elie episcop Caransebes.
Damian Vasile protopop. dep. diet. Baia de Cris, Dr.
Diaconovich Cornel Bucuresti, Dima George profesor de muz.
Brasov, Dr. Domide Octavian canonic Gherla, Duca deputat
Romania.
Dr. Erddlyi Stefan medic Orastie, Evolcean D. prof. Bu-
curesti.
Folyovics secr. comit. supr. Aiud.
Dr. Ghetie loan dir. gimn. Nasaud, Ghica T. loan deputat
Bucuresti, Goga Octavian secr. Asoc. Sibiiu, Goldis Vasile secr.
eppesc Arad.
Halita, adm. vicarial Nasaud, Hateg Titu, adv. Lugoj,
Hossu Longin Francisc adv. Deva, Dr. Hossu Iuliu secr. eppesc
Lugoj, Dr. Hossu Vasile episcop Lugoj.
Ionas prof Caransebes, Ivan Nicolae asesor cons. Sibiiu.
Klein C. Daniil ing. silt'. Ploesti.
Lapadat Alexandru prof. Bucuresti, Lapadat loan dir. de
banca Orastie, Dr. Lemenyi Liviu adv. Sibiiu, Lengher Joan
adv. Brasov, Dr. Lupas loan protopop Saliste.
Mehedinti Simeon prof. univ. Bucuresti, Dr Metianu Eugen
protofisc comit. Brasov, Metian loan Mitropolit Sibiiu, Mezei
loan jude de curie penz. Budapesta, Dr. Mihali Teodor adv.
dep. diet. Dej, Dr. Manolescu I. Mladian Bucuresti, Romania,
Mocsonyi Anton de Foen mare propr., Mocsonyi Petru de
Foen mare propr, Moldovan M. loan prepozit Blaj, Dr. Mol-
dovan Valer adv. Turda, Moroian George, atasat at legatiunii
rom. Viena Muresian lacob prof. muz. Blaj, Dr. Murgoci G. M. prof.
de geologie la univ. Bucuresti.
Dr. Oncu Nicolae adv. Arad. Dr. Oprean Nestor adv.
Pap Ladislau ases. orf penz. Cluj, Papiu Aron prof. Blaj.
Pap I. Ignatie episcop Arad, Paul I. secret. la minist. culte
Bucuresti, Paulian St. loan prof. Turnu Severin, Dr. Petrescu
Petrea Horea publicist Brasov, Petrescu P. Nicolae dir. de
bancA Fofeldea, Pilat general, Romania, Dr. Pop Coriolan adv.
dir. de banca Oradeamare, Pop Emeric dir. de banca Jibou,

www.dacoromanica.ro
Pop Gheorghe dir. finant. penz. Lugoj, Pop Gheorghe de BA-
sesti mare propr. Basesti, Dr. Pop Izidor adv. Lugoj, Dr. Pop
Tustin adv. Deva, Dr. Pop Laurentiu Abrud, Pop Romul jude
de trib., Dr. Pop C. Stefan adv. dep dietal Arad, Dr. Popescu
Gheorghe adv. Turda, Dr. Popoviciu losif prof. agregat at
univers. Budapesta, Dr Proca Gheorghe secr. cons. Sibiiu,
Dr. Puscariu Sextil prof. univ. Cernauti.

RE.ZIPENTFI METROP0UTRN1
Blaj, 29 august n. 1911.
9
(1-
Jr JC

MENU:
Sup Julienne
Peste in aspic
Muschi garnisiti
Clarza cu sarmale
Friptura de galita compot
Torte,

Mere cas,

Uin de masa 15laj 1908

Pk 1908 ros
Special: Maderat 1868,

Cafea,

Racota Nicolau medic §eica, Dr. Radu Demetriu episcop

Oradeamare, Raducan I. Bucuresti, Dr. Scurtu Joan prof. Bu-
curesti, Savean secr. de stat Bucuresti, Dr. Serban Nicolae adv.
dep. diet. Fggaras, Sandru general Brasov, Simu Romul Inv.
penz. Sibiiu, Solomon Nicolae protopop Ludos, *tefanica Va-
siliu dir. gimn. Beius, Strajan Mihail prof. penz. Craiova,
Szasz Jozsef comite supr. Aiud.
14

www.dacoromanica.ro
 W.)

Taslauan C. Octavian secr. Asoc. Sibiiu, Togan Nicolae

protopop Sibiiu, Dr. Tripon Gavrila adv. Bistrita, Tritean Lazar
ases. cons. Sibiiu, Jarnik Urban I. prof. univ. Praga.
Dr. Vecerdea Nicolae dir. de banca Brasov, Vlaicu Aurel
ingin. aviator Bucuresti, Vuia loan pres. Inv. din Banat, Ca-
ransebes.
Zigre Nicolau secr. metrop. Sibiiu.

Toasful
rostit de DI I. Urban Jarnik, prof. universitar in Praga, la masa
data in castelul metropolitan.
Excelentille Voastre,
Prea Sfintiti Domni Episcopi,
Stimatilor Domni!
VA rog sa-mi dati voie a-mi spune bucuria aflandu-mä,
dupa atat amar de vreme, iaras in mijlocul Romani lor si Inca
intr'un oras, de care sunt legate pentru mine niste aduceri
aminte de cele mai placute.
§i cum s'ar putea sa fie altfel? Doara aici cu 35 ani
mai nainte am venit, arzand de sete, sa invat, Infra cat aceasta
este cu putinta unui strain, limba stramoseasca a D-Voastra.
Aici am avut fericirea sa fac cunostinta nestorului filologiei
romane, venerabilul canonic Timoteiu Cipariu; aici gustaiu
placerea sa-mi petrec ceasuri fericite in societatea vrednicului
rector de atunci al gimnaziului, parintescul men prietin si
ocrotitor loan Micu Moldovan; de aici tot atunci m'am Intors
in tara mea unde am pasit cu logodnica mea Inaintea altarului,
ca sa ne unim pentru vieata.
In asemenea Imprejurari, puteti sa va inchipuiti Dvoastra,
cari Imi erau gandurile cand, acum un an, aflasem din jurnale,
alma. Asociatiunea, din care ma mandresc sa fac parte si eu,
are sa-si tie ast-an adunarea sa jubilara tocmai in Blaj Chiar
atunci mi-se nastea in minte-mi gandul, cat de bine ar fi,
dac-as putea sa ma raped si eu in mijlocul Dvoastra, ca dupa
vorba sfintei Scripturi, sa ma veselesc cu cei veseli. Luand
In socoteala cata vreme are sa mai treaca si cate se pot in-
tampla In restimpul unui an, ma feream cu deasila sa fauresc
niste planuri, cari poate nu se vor pune In lucrare.

www.dacoromanica.ro
 21i -
Si tntr'adevar: cu cat se apropia ziva mutt dorita, cu atat
mi-se pares mai putin probabil, ca voiu putea sa merg. MA si
gandeam cum sa fac, cum sa dreg, sa injgheb o scrisoare
bine nimerita, pe care s'o trimet adunarii generale, impreund
cu parerea mea de rau, ca nu mi-a fost dat sa viu.
Cand iata ce s'a intamplat? Cu vre-o doua saptAmani
mai inainte, inteo fruinoasa dimineata, ma pomenesc din chiar
senin cu o invitare afara din cale cordials, din partea iubitului
mieu prietin, fost scolar si mai tarziu colaborator, viceprese-
dintele valoros at Asociatiunii, DI Andreiu Barseanu. Dsa a
stiut sa afle niste cuvinte atat de gingase si ademenitoare,
sari trebuie sa fi atins o coarda tainica a inimii mele, asa
Mat toate indoielile s'au spulberat, toate piedecile, fie ade-
varate, fie inchipuite, au disparut, in tocmai cum dispare ceata
Inaintea soarelui stralucitor si ramasei numai cu gandul, ca
on si cum trebuie sa viu.
Si ca invingerea mea sa fie deplina, iata ca vine si ve-
nerabilul domn prepozit at capitulului, imbiindu-mi-se tot
asa de gratios, ca in anti 1876 si 79, cu cortelul" si atunci
cine s'ar mai fi putut Impotrivi?
lata-ma deci in mijlocul Dvoastre, cu 35 ani mai batran,
cu puterile trupesti si sufletesti slabite, darn par-ca intinerit
prin contact cu Dvoastra, prin aceste cate-va momente petre-
cute in orasul acesta, vechiu focar al unei culturi curat
rom Atte.
VA rog sa primiti urArile mele de bine cele mai caldu-
roase, nu numai pentru sporul acestei adunari iubitoare si
pentru activitatea rodnica si mai incolo a Asociatiunii, ci si
pentru inaintarea si prop'asirea culturii a toata obstea roma-
neasca. Sa traieasca limba romans cea frumoasA, dulce
si armonioasA (cum zice poetul), plina de vlagA si de fade,
mladioasa si maduvoasa, aceasta unealta minunata, in care
poporul stie sa imbrace pla'smuirile de tot felul ale mintii sale
agere si intelepte. Nu e nici o mirare, daca cu aceste insu-
siri ale sale limba stramoseasca a D-voastra dela intaiul mo-
ment ne cazil tronc la inima, atat mie, cat si baiatului meu
celui mai mare, care neputand sa vie, m'a rugat sa va talma-
cesc si urarile sale de bine.
Apropiandu-ma de sfarsit, va multumesc Dniilor voastre
13*

www.dacoromanica.ro
 21J

de rabdarea, cu care ati binevoit sa dati ascultare unuia, care

veni sa is parte la aceste serbari atat de insemnate pentru
intreg neamul roman.
RAbdarea Dvoastre o pretuiesc cu atat mai mult, fiindca
stiu prea bine, ca cu toata dragostea mea pentru limba ro-
mans, totus n-am putut sa ma feresc de niste greseli, care
trebuie sa fie atins neplacut urechile voastre.
In anii 1876 si 1879 am colindat prin terile locuite de
Romani si pretutindeni am aflat o primire nu numai amicala,
ci chiar frAteasca. *i cats ospitalitate!
Asa si in vremea petrecerii mele la Bucuresti in 1879,
doua luni de zile am fost primit in casa ospitalA a Dlui Maio-
rescu, actualul ministru al afacerilor strAine.
Si tot asa, in casa vrednicului preot din Darste rang&
Brasov, tatal dlui Andreiu Barseanu, ma simtiam ca acasa;
in sfarsit, in acesti doi ani citati mai sus, si in zilele aceste,
am trait si traiesc la Dl prepozit loan M. Moldovan intocmai
cum traieste copilul in sanul maicA-sa, m-am asezat la masa
fericitilor metropoliti loan Vancea de Buteasa si Miron si tot
asa astAzi, prin gratiositatea Excelentei Sale, mi-s'a mijlocit sa
petrec aceste momente in mijlocul Dvoastre. Ridic paharul
meu pentru cunoscuta ospitalitate romaneasca!

Telegrama
trimisA marelui mecenat V. Stroescu, la Odessa.
Adunarea generals a Ascciatiunii pentru literatura si cul-
tura poporului roman", serbandu-si in Blaj jubileul ei de 50
de ani, sub conducerea pArinteascA a tuturor arhiereilor romani
din patrie, in fata zecilor de mii de cArturari si tArani, Intru-
niti din toate partile in acest vechiu focar al culturii romane,
a hotarit cu Insufletire nemarginitA sa VA exprime sentimen-
telele sale de gratitudine pentru generoasele binefaceri, cu
cari DVoastra sprijiniti nazuintele culturale ale poporului nostru,
care VA va pastry totdeauna o caldd recunostinta, multumind
lui Dumnezeu, ca in DVoastra a daruit mult incercatului nostru
neam, in aceste zile grele, un atat de puternic razim al exis-
tentei sale nationale.
I'rezidiul A sociatiunii
Andreiu Barseanu.

www.dacoromanica.ro
 213

Felicirari §i adererq.
lenii de munte.
Ori undo se lucreaza pentru cultura nationals romaneasca, Liga cul-
tural& se cade datoare a-si aduce fratestile salutari, ea NI ureaza solidaritate
deplina in munca inviersunata pentru trezirea prin lumina a energiei uriase
ce se ascunde in sufletele a patru milioane de romani.
Secretarul Ligei culturale Iorga
VAlenii de munte.
A fi cu sufletul in mijlocul D-Voastra nu poate supara pe nimeni,
ingaduiti aceasta, pans cand vremuri mai bune vor face pe acela, care vi-s'a
facut tovaras de munca, sa poat& fi si tovarasul bucuriilor D-Voastre.
Iorga.
Campine.
In numele Asociatiunii romane pentru inaintarea si raspandirea
intelor, uram prosperitate pentru bunul mers al neamului.
Prezident: Iouescu. Secretar general: Istrati.
Campina.
Societatea roman& de stiince va ureaza cale larga si luminoasa in viitor.
Secretar perpetuu: Istrati.
Campine.
Cu inima si cu sufletul cu voi si pentru voi.
Istrati.
Kolozsvar.
Az nAsociatiunea pentru literatura romana si cultura poporului roman'
felszazados jubilcuma alkalmibol a roman irodalom es ktizmtiveltides fej-
leszteseert sikert es szerencset kivan, az tinnepliiket tidviizli as ,Erdelyi
Muzeum Egyestiletg elnOksege.
Graf Eszterhazy, elnbk. Kelemen, titkar.
(Traducere).
Cluj.
Din prilejul jubileului semisecular at .Asociatiunii pentru literatura
malaria si cultura poporului roman( ureaza reusita si noroc pentru inain-
tarea litcraturii si culturii romane si saluta pe acei, cari serbeaza, prezidiul
societatii ,Erdelyi Muzeum Egyestiletx.
Conte Eszterhizy, prezident. Kelemen, secretar.
Sinaia.
In numele comitetului central at societatii ortodoxe nationale a fe-
meilor romane, va rog si binevoiti a fi interpretul salutarilor noastre oma-
giale catra domnii presedinti ai societatilor intrunite in istoricul oras al
Blajului pentru sarbatorirea unei jumatati de veac in vieata cultural( a fra-
tilor nostri din regatul ungur, cultura neamului romanesc este una si ne-
despartita cu sufletul si graiul nostru stramosesc. Dragostea de neam si
credinta crestineasca, temeliile societatii ortodoxe nationale, ne indeamna a
vi exprima sentimentele fratesti, entusiasmul rominesc si admiratia noastra
pentru progresul D-Voastra cultural.
Prezidenta: Anastasia Grigore Filipescu.

www.dacoromanica.ro
 214

Cantpulung.
Reprezentantii poporului si culturii romanesti din Campulung si im-
prejui ime, urmasi ai falnicilor tovarasi ai lui Ncgru Voda, cai e din Fagaras
descalecand a pus trainica temelie statului roman modern, salutam cu ad-
miratie maretele serbari jubilare semisecularc din Blaj, leaganul litcraturii
si culturii poporului romanesc de pretutindeni, si uram rezultatc imbelsugatc
pentru realisarea idcalului unitatii culturale a neamului. Cu 1)umnczcu in ainte !
In numele lor: Alexandra Musatescu, primarul Campulungului.
An die Asociatiunea pentru literatura romans si cultura pop. roman".
Von einer langeren Reisc nach Leipzig zuritkgekehrt, finde unter
den Drucksachen auch die Einladung zum 50 jahrigen lubileum der Aso-
ciatiunea, deren Ehrenmitglicd zu scin, ich dic Ehre habe. Ich bedauere,
dass ich nicht rcchtzeitig meinc Gliickwiinsche aussprechen konntc, so thus
ich es, wenn auch nachtraglich, so doch nicht weniger herziich. Moge dic
Asociatiunea wie seither zur Verbreitung der Kultur des rumanischen Volkes
in Siebenbiirgen beitragcn and immer tiefere Wurzeln nicht nur in dem
Kreise der Gebildcten, sondern auch in der Masse des Volkes fassen, dann
wird sie ein Bohlwerk bilden, das kein Feind erobern kann.
Leipzig, 31 Aug. 1911.
In Ergebenhe it: Hofrat Weigand.
Onoratului Comitet al Asociatiunii pentru literatura romilna si cultura
poporului roman.
Sibiiu.
Asociatiunea pentru cultura poporului roman din Nlaramuras, infiintata
in 1860, din ocaziunea iubileului de 50 ani al Asociatiunii pentru litcratura
romans si cultura poporului roman, cu bucurie saluta. aceasta Asociatiune
binefacatoare pentru toti romanii si-i doreste prosperare si inflorire!
Ca rcprezentant la iubileul Asociatiunii, Comitetul exmitc pe Spcct.
Domn advocat Dr. Vasilc Chindris, ca sil talcuiasca si cu graiu viu salutarea
noastra frateasca.
Din sedinta Comitetului Asociatiunii pentru cultura poporului roman
din Maramuras, tinuta in Sighet, in localitatile convictului in 4 Aug. st. n. 1911.
Tit Bud, m. p., loan Donis, m. p.,
vicar, viceprcz. Asociatiunii. prot. preotul Slatinci, not. Asoc.
Liga pentru Unitatea culturalit
a Romanilor Sectia Constanta. Constanta, 12 August 1911.
Domnule Prezidcnt!
Romanii de pc malul Marei Negrc, adunati sub steagul .Ligei pentru
unitatea culturala a tuturor Romanilore, trimit membrilor Astrei, adunati pe
Cfunpia libertatii culturale dela Blaj, salutarile lor fratesti plinc de dragoste,
si expresiunea admiratiunii lor, pentru tenacita.tea neclintita in lupta lor
culturala romaneasca.
Aceste cuvinte esite din adancul inimii noastre be transmitem prin
delegatul Ligci culturale sectiunca Constanta, D-1 Ilariu Banciu, advocat,
prezident.
Dr. Al. Taltitleseu m. p. secretar. N. Diaconescu m. p.

www.dacoromanica.ro
 215

Al Hilmar.
impiedecati de a putea participa in perioand, din departare dorim
iubitci noastrc Astre jubilante roadc bogate in nobila sa activitate pentru
desteptarea neamului. Nicolae Popovici, Gheorghe Miclea, Dr Gheorghe
aria, Dr. Petru (Inca vreo cateva iscalituri nedescitrabile).
Arad.
Cu durcre absentam dela maretele serbari, cu sutictul insa suntem
intre Dvoastrc, dorind falnicei institutiuni un viitor glorios. Trieasca uni-
tatca romaneascal Iuliu Herbay, Dr. Iustin Marseu, Sava Raicu, Dr,
Gheorghe Crisan, Dr. Sever Miclea, Dr. Liviu Tamasdan, Ludovic Fazekas,
Dr. Alexandiu Hoinescu, Petru Vasilon, Gheorghe Popovici, Dr Gheorghe
Ciuhandru, Gheoghe Purcariu, Aurel Chelnicean, Sava Seviciu, Gerasim Serb,
Vasile Olariu, Dr. Emil Miclosi, Dr. Cornel Albu.
Arad.
Salutam cu adevaratil dragoste romaneasca Asociatiunea jubilanti,
imbratisam cu iubire frateasca pe toti cci adunati in semnul culturii roma-
nesti, sa traeasca, sa creasca, sa infloreasca Asociatiunea romans
Redactia: =RomiLnulo si ,l'oporul Romano.
Arad.
Varsand insufletire si umpland inimile romanesti de marl sperante, de
un jumatate secol propasiti falnic in fruntea tuturor reuniunilor culturale
sprc marele ideal, caruia i -sc inching azi intreg neamul romanesc in frunte
cu teti Arhiereii sai, urand izbanda, inchinam si not steagul reuniunii noa-
stre in acest moment epocal
Reuniunea invatatorilor romani din protopopiatele aradane 1 VII.
Iosif Moldovan, presedinte.
Baizna.
Cu regrcte eterne de a nu putea fi acolo uncle adunatu-s'au fruntasii
neamului, salut cu rcspecte si devotament A sociatia jubilara.
Virgil Onitiu.
Becichereenl-mare.
Piedeci neatarnatoare de mine nu mi-au permis a lug parte la ser-
baffle marete, rog Atotputernicul sa binecuvinte activitatea Astrei, spre
marirea lui Dumnezeu si inaintarea poporului nostru.
Dr. Chiroiu, advocat.
Reins.
Salutam cu omagiala dragoste adunarea generals jubilara. a Astrei, in
istoricul oras al ienasterii culturei romanesti, dorim munca rodnicg in cea
mai perfecti armonic. Pentru despartamantul Beius.
Dr. Coma.
Bistrita
Salutam respectuos Astra:semicentenaral, dorindu-i veacuri de activi-
tate fericita, traieasca prelatii, intreaga falanga Astrei.
Despartamint; 1 Bistrita, Dr. Onisor, Dr. German, Chin, Dican, Micu.

www.dacoromanica.ro
 216

Bistrita.
Salut respectuos adunarea jubilara a culturii noastre si it doresc
roade bogate.
Dr. Onisor.
Bistrita.
Serbarea jubilara si munca perpetual sa produca rod binofacator.
Dr. Login.
Bistrita.
Regretam ca nu putem participa la serbarile cpocalc din mica noa-
stra Roma, dar salutam cu toata caldura inimii falnica adunare a poporului
nostru romanesc, dimpreuna cu pe capii si conducatorii ei. Omagiile noa-
stre arhiereilor de lege romaneasca! Stralucite succese serbarilor si marelui
(nedescifrabil) Vlaicu. lar tu, Blajule, salts si to veselcstc, int, u invierea si
vicata neamului tau.
Familia GavriRi. Vertic, familia Dr. Pahone, Ilarie Pahone, tonsil. militar.
Bogsa montana.
Yn numele despartamantului Bogsa salut adunarea generala iubi-
lara.. a Asociatiunii cu marile ei serbari, ale culturii noastre nationals
romanesti.
loan Marcia, director.
Borla Cluj!' Ini.
Uniti in cugete si simtiri, salutam cu dragoste mareata adunare.
Romftnii din Bollix.
Brad
Salutam cu toata insutletirea mareata adunarc dela Blaj, menita a
deschide zorile unei noun ere in vieata poporului nostru. Dr. Radu, Albu,
Kdri, Boneu, Rimbas, Stoia, Bogdan, Mazzuchi, Stanca, Safta, Garoiu, Dr.
Muntean. Dante German, Comsa, Draia, Dr. Glava.
Bratsov.
Cei ramasi acasa salutam mareata adunarc generala, dorindu-i si de
aici inainte (nedescifr.) culturei poporului roman.
Desparcitmitntul.
Brasov.
Salut cu bucurie ziva invierii mult cercatului nostru neam.
Dr. Saftu.
Brasov.
Salutam cu bucurie adunarca general`s jubilara, dorind ca samanta
culturei sadita astazi de cei mai luminati barbati at neamului romanesc pe
campul Libertatii sa produca roads bogata, pentru cultura, armonia frateasca
si fericirea neamului romanesc.
Familia Saintdeanu.
Bucium
Opt mii de poporeni, cu preotimea in fruntc, de sub poala Mesesului,
adunati in onoarea vergurci Maria in biserica din Bucium, azi si-au inchinat
rugile catra imparateasa cerului, ca sa proteaga Astra, spre a putea realiza
munca noua spre inaintarea culturii romanesti.
Clerul gr. cat.

www.dacoromanica.ro
 217

Cacova.
Din inima Banatului venim cu iubire si vencratiunc sa. salutam Aso-
ciatiunea si conducatorii ei, rugand pe Dumnezeu, ca precum s'au inbinat
in ganduri prelatii nostri, asa sa se inbine laolalta in cugetc si simtiri po-
porul romanesc, sa fie una si atunci nici portilc iadului nu vor putea sa-1
subjuge si desmosteneasca. Traiasca arhicreii, traiasca presedintii, traiasca
poporul roman!
Cacovenii din Banat.
CAlimanesti.
Din Cozia, cetatea marilor si vitejilor voevozi romani, aparatori ai
libertatii romanismului, VA urez dcplin succes pentru unitatea culturii si
limbii romanesti.
I. Mircea.
Ciimpulung.
Salutam cu admiratie serbarile jubilare. Literatura si cultura roma-
neasca vecinic sa traiasca, mcreu sa intiorcasca, bogate roade sa aduca. Ura!
Familia Petrisor, inspector scolar, Grozescu, chimist, Silvia Petrisor, Dr.
Susu, Familia Borgovanu.
Campeni.
Romanii de pe tarinelc Iancului saluta cu insutletire adunarca jubilara
a Astrei, ii doresc progres si adcreaza necondition at la conclusele aduse
pentru fericirea noastra.
Campeni.
Salutam adunarca jubilara de 50 de ani a primului nostru institut
cultural, dorim isbanda si aderam la concluzele adusc.
Polon institut de credit.
Campeni.
Cu respect salutam adunarea jubilara a Astrei si-i dorim succes
pentru luminarea poporului roman.
Meseriasii romani din Campeni.
Campeni.
Casina romans din Campcni saluta adunarea jubilara a Asociatiunii
si-i doreste succese pentru implinirea nobilului scop cc si l'a luat dela ne-
muritorii ei intemeietori.
Campeni.
Suntem departe cu trupal, cu sutletele suntem cu voi. Pentru Sohodo-
leni : N. Onetiu, Mariti Papiu, preotii : Papiu, M. Costea, S. Goia si George Todea.
Carmensylva.
De pe malul marii romanesti salutam cu devotament praznicul semi-
centenar at Asociatiunii noastre, cu dorinta ca prin raspandirea culturii ro-
manesti sa se realizeze cu desavarsire maracta idee a inteleptilor el intc-
meetori. Dr. Mire] Cosma, Lucie Cosma.
Ctirausel es.
Salutam cu toata dragostea si caldura inimci noastre marea adunare
pentru cultura nationals. Loc. col. los Stoianel, Trica major, Iefta Biju,
loan Petru Lepa Lazar Schiopu, Petiu Valusescu, Dr. Badescu, protosincel,
Ghidiu protopop, Patriciu Dragalina, A. Moaca, Maiorul Jumanca, Dr. Murariu.

www.dacoromanica.ro
 218

('ra ova.
Cel mai profund omagiu maretelor serbari culturalc! u de este co-
moara noastra, arolo e si inima noastra.
Virgil Pop
Cojoenti.
Preotii romani si poporul adunat in numar insemnat la ruga din Co-
jocna feliciteaza adunarea jubilara a oAstreic si a teatrului national, dorin-
du-le succese stralucite. Trdiasca Blajul istoric, care primestc stralucitii oaspeti.
Protopopul traetului.
Coustaiita.
Urez congrcsului izbanda. Raze le de lumina sa incalzeasca inima, sa
desteptc constiinta si sa intareasca caractercle tuturor Romani lor.
Sava Sonailteseu.
Deda.
Desi nu putcm lua parte la marea serbatoarc a neamului romanesc,
totus ne alluccm si not amintc si cu caldura salutam jubileul de 50 ani al
Asociatiunii. Traiasca. Asociatiunea! Voda loan paroh, Ncagos Petru medic,
Bucur loan notar, Contra Grigore invitator, IVIorerean Stefan cantor.
Devi.
Cu recunostinta ne aplecam inaintea umbrelor marete, cati au pus
temelia Astrei, cu veneratiune ficasca salutam pc iubitii nostri arhierei intruniti
si cu fratie imbratosatn ccata romana vezenta la adunarea mareata de azi,
imploram dela Atotputernicul darul sau cerese asupra lucrarilor voastre si
va asiguram de conlucrarca la inaintzu ea si ajungcrea scopului propus.
Dr. Alesintlru L Hosszu, pentru romanii din Deva si jur.
Erica.
Compiimente si inchinaciune dela Romanii de langa Tisa.
Magda preot.
Erszakicsi
Adunati azi la masa Domnului, am rugat pc Dumnezeul parintilor
nostri, s& conduca neamul nostru pc caile propasirci si a fericirii! Cu pro-
fund respect si mandric national& salutam adunarea, in frunte ru marii
arhierei prezenti! Holden, preot, cu popoiul din ( ig, si sotii lui.
Ftigitra
Salutam adundrile dorindu-le spor bun si dcplin succes in opera cul-
turii nationale.
Protopopul Borzoi', Dr Senchea.
(411erla.
Salutam cu toata dragostea adunarea ge . jubilara a asociatiunii
pentru cultura si literatura poporului roman dorind din inima Asocia-
tiunei progres si succese stralucite. loan Georgiu vicar capitular, loan
Welle canonic, Grigore Pop canonic. Vasile l'ordea notar cozistorial, Dr.
Alexandru Ghetie profesor de tcologie.
Giurgin.
In numele Ligei culturalc sectia Giurgiu, salutam inaltatoarea adunare,
uram societatilor intrunite in cetatea de obarsie a culturii si constiintel

www.dacoromanica.ro
 219

nationals, continua propasire pentru intarirea si inaintwea neamului ro-

manesc.
Presedinte: Parisianu. Secretar: Aurel Scurtu.
Gurghiu-Sinmiclittis.
Felicit adunarea jnbilara a culturii romime.
Campeau'', protopop.
II a ceg.
Omagiu si recunostinta, traeasca si infloreasca. Dr Gavril Suciu,
Hortcnzia Suciu, Paul Oltean, preotul Popescu, Aurel si Samuil Popescu,
Victor Pop.
Bade Ilereulane.
Salutam cu toata caldura inimii march lc serbari. In numcle vizi-
tatorilor rornani: Dr Craciunescu, general Vercescu, general Georgescu, Dr.
Valean, Spineanu, Borccanu, Gardareanu, Demetrianu
Kinesesfil, (Gorgrinyszentimi
Noi, cari din cuvioasa pricing. nu ne am putut prezenta, dorim celca
mai stralucite succese Demetriu Moldovan, Vasilic Moldovan, Augustin
Andone, Teodor Baciu, Demetriu Mafis, Demetriu Harlan.
Lugoj.
Coadunati in Roma mica la marile serbari jubilare ale culturii no-
mane, in frunte cu cei Base vencrabili si iubiti Arhicrei ai poporului roman
de sub coroana sfaritulu .tefan, transmitem salutul omagial, binecu-
vantilm memoria scumpilor inaintasi decedali, glorificam entuziasmati soli-
daritatca si inalta prezentg a ilustrilor Prelati, ca un bun augur al promo-
varii cauzei sfinte, si dorim triumf stralucit vitalitgtii si geniului roman pe
Campul Libertatii. Canonicii Madincea, Nestor, Popoviciu, ascsor Tincu,
arhivar Dr Mioc.
Lugoj.
Solidaritatea episcopilor romani manifcstata azi din nou pc Campul
Libertatii (lg. avant desvoltarii si izbandei culturci nationals. inchegati Ia-
ola ta, nimeni si nimic nu ne va infringe. Inainte cu Dumnezeu, iubita
Astra, pe plaiul culturii nationalc!
Pentru Romanii lugojeni: Dr. Gheorghe Dobrin.
3Iarghita.
insufletiti de mareata serbare trimitem omagiile noastre
Romaii din Margliita i jur.
Mereurea.
Dorim munca rocinica Asociatiunii.
Petra I. Tiimponariti, Stroia
Nitsaud.
Salutam cu insutletire sarbatoarea jubilara a scumpei noastre Aso-
ciatiuni.
Grivase si Emil Tisea.

www.dacoromanica.ro
 220

Oradea-mare.
Si not cci din departare, acolo suntem cu spiritul Dorim Astrci din
veac in veac succcse tot mai stralucite pcntru cultura neamului romanesc.
Dr. Augustin Lauran, loan Butean, Dr. Florian Stan, Moise Nycs, Dr.
Cornel Bulcu, Joan Gentz, Mihai Ditz, Popescu, Dr. Iletcou, Dr. Micu las,
Tarnaian, Magyar, Dr. loan Duna, Dr. Tcodor Prodanoviciu, Ioncl Brina,
Dr. Gheorghe Niathe, Dr. Ger lan, Dr. Boros, Dr. Roxin, Diamandi, Ioan
Szabo, Avram Papp, Dr. Victor Bolchis, Gavriel Pall, Dr. Dernetriu Kiss,
Dr. Egry, Dr. Silviu Maior, Dr. Mangrd, Dr. Zigre, Dr Nicolae Zigre, Dr.
Grigoric Pap, Mihaiu Szilagyi, Vasilc Terdic, Agustin Szabo.
Oravita.
Ne inchinam cu smerenic inaintea alesilor nostri intruniti la Blaj
pentru inscninarea viitorului.
Oravitenii.
Orova
Preamari n reinvierea zilelor do mandrie nationals, deci admiratiune
si omagiala inchinaciune proslavitilor antestatori si devot salut inimosilor
impreunatori ai mesei maretului praznic at natiunii. 0! De-ar insemna el
prabusirea pentru vecie a zidului despartitor dintre fratii de un sange.
Asaltul astrilor de navalnicul geniu at lui Vlaicu atat dc clocuent siinbol al
aspiratiunilor Astrei, ne striga doara: indrazniti!.. cu am biruit vazduhul! In
numele micei sentinele dela Portile de fier ale Dunarii blonde, dorim in-
florire, prosperitate si avant intens Astrei si demnci ci surori, Taliei ro-
mane. Dure preot, Dr. loan Popoviciu, Gheorghe loanovici comer -
ciant, Petru Bortean magistru silvic, Pavel Pascu forestier, Traian Hentiu
invatator, Aurel Popescu Brasoveanul, Mioc comerciant, Alexandru loano-
vici, Mioc primcodrean, Romul Popovici stud. acad. orient., Alexandru
Saban abs. de comerciale.
Orseva.
Reuniunea invatatorilor rom. gr. ort. din dieceza Caransebesului trans
mite Astrei expresiuni!e de admiratiuue, asupra rezultatelor obtinute in de-
cursul celor 50 de ani plini de activitate rodnica, prin raspandirea litera-
turii culturii in paturile cele largi ale poporului, dorindu -i vieata inde-
lungata si spornica, spre binele si folosul natiunii romane
Trainn Hentiu, prezident.
Panciova.
Traeasca apostolii si ostasii culturii nationale romanesti.
Dr. Pentia.

Dorim splendid succes color ce tin la fericirea tuturor Romani lot%

Dr. L'rediceann, Peicu, Cowrie.
Ratunie leea.
Salutam cu dragoste semicentenarul Astrei, urand durata nesfarsita
si stralucita izbanda.
Dr. Dritgeseu, general Mareu.

www.dacoromanica.ro
 /21

Stain cu pietate in fat.' mormantului marclui Andreiu, depunand cu-

nuna ()feria de Asociatiune mcmoriei primului ci prezident, cu prilejul
sarbatorilor jubilarc, dorim rodnica activitatc Asociatiunii si un nou pova-
tuitor, demn urmas al celui dintaiu presedinte.

Reteng.
Salutain cu dragoste frateasch adunarca jubilara a Asociatiunii. Dum-
nezeu binecuvinte lucrarilc Cl, cu inima si cu sufletul Want parte la ma-
retele se! bari. Omagiu ilustrilor arhierci. Omagiu primului aviator roman
Vlaicu Omagiul nostru lilajului, luccafarului desteptarii noastre.
In numele fiilor sufletesti din Retcag: preotul loan Sonea.
Rodna- veehe.
Salut respectuos Arcopagul cultural din incidental jubileului de 50 ani
din istoricul Maj.
Dr. Victor Colcerin, medic.
Rodna-veche.
Salutam Astra cu ocazia jubileului de 50 de ani. Iosif Diet; pro-
prietar si Vasilie Taman invatator.
Reghintil sasese.
In numele celor de un cuget si o simtire din tinutul (nedescifrabil)
salut Astra iubilara, si rog pe bunul Dumnezeu, sa se indurc a realiza
idealul culturei romanesti. Oniga, director scolastic penzionat.
Stiraralva.
Romanii din Saratalva glorifica si saluta a ncamului serbarc! Andron
Isac Oarsa, Mateiu lonica, Teodor Matei, Matei Vanu, Petru Rosa, Blaga,
Eugenia Olariu, Bic Nicolescu, George $iclovan, Savu ]sac Oarsa, loan
Oarsa, Lupu Eugenia, Ignat Mateiu.
Salagi loll.
Prczidiului Astrei Maj.
Dumineca Tomii a anului 1 s48 in lilaj ni-a desfa,urat credeul vietei
noastre nationale romanesti pc acestca plaiuri, creden marturisit sus si
tare dc marii Aihierei de pe vremuri ai ambelor noastre biscrici nationale
si de toata obstea neamului.
Data festiva de azi, tot in accasta mctropolc, ne marturiseste la auzul
lumci de un popor de ordinc, element de cultura si civilizatiune in con-
ccrtul celoralaltc popoare europene, marturisire nesovaiclnica isbucnita
din inimi solidara a tuturor marilor nostri Arhierei de fata si a bravilor
nostri conducatori.
Sa traiasca poporul roman. Sit creasca si sa infloreasca solidaritatea
indisolubila dintre toti fill lui de bine!!
Sa traiasca purtatorul prin vazduh si nori al renumclui de Roman,
inginerul Aurel Vlaicu!!! Salagenii: Or. Coriolan Mesesian advocat, Ale-
sandru Sima preot, Alimpic Costc preot, Traian Trufas prcot, Avram Dragon
preot, Cassiu Delcu, proprietar, Teodor AlextVian proprietar, Patriciu Trufas
teolog absolut, Victor Botian invatator, Laurentiu Avram preot

www.dacoromanica.ro
 22:2

Unribpg.
Lumina stralucita 'Ana la not strabate, suflctul ne c acolo, desi sun=
tern departe. Vicas, protopop, Victoria, Cornelia, Eugenia, Vicas, Letitia
Dr. Aciu, Octavian Basti, Dr. Alcxandru Aciu.
Sibiiu.
Cu infratirea arhiereilor romani s'a inccput Asociatiunca si cu Infra-
tirea for se inchee prima jumatate veac. Dumnezeu binecuvinte aceasta noun
infratire. Voileanu, Verzariu. Borcia Ci BAmar.
Sibiiu.
Societatca vAndrciu Sagunad a teologilor din Sibiiu saluta cu mandrie
romilneasca adunarea jubilara a ,Astreig.
Sinaia.
Fiind imposihilitate a veni precum sperasem, azi ma asociez de de-
parte la frumoascle serbari nationaic din 13Iaj si va trimit urarile rude
pcntru reusita stralucita
Cu expresiunea dragostei melt cattle pcntru cauza si apostolii ei.
Alexandra Florescu, BlWenari.
Slanic Prahova.
Salutam cu respect si recunostinta adunarea generals jubilara a =Aso-
ciatiuniit rugam pc 1)umnezeu sa reverse binecuvantarea sa asupra acti-
vitatii D-Voastra. - Presedintele sectiunii Ligei rulturale Lucia, secretar
Dimitrescu.
Suceava
Cu prilejul maretului jubileu aducem cu bucurie tributul cuviincios
de vencratiune si rectinostinta vredniciei indrumatoare a culturii romanesti
si ii uram isprava rodnica si binecuvantata pcntru sccolelc viitoarc.
Sconla romitua.
Tilengd
Conducatori ai sufletului nostru, la iubilcul culturei, gloric voua.
\Iuuteauu protopop.
Tarda.
Impcdecat la participare in persoana, Va fclicit dorindu-va succese
stralucite. VIAdutiu.
Viena.
vAstrac sa traiasca, crcasca, si in veci sa infloreasca.
Dr. Lazar Popoviciu.
Viena.
Romanii din Viena saluta poporul roman unit in adunarea jubilara
pc acct pamant consacrat, adereaza si contribuc in solidaritate la tot cc
decideti pcntru inaintarca ncamului nostru legat prin sangc, limba si cul-
tura si menit a fi luceafarul orientului, Dr. Ciurcu. Aurcl Onciul, Dr. Erna-
noil Doctor, Dr Turcu, Dr. Cuparescu, Dr. Lazar Popoviciu, Dr. Mandrilla,
Gheorghe Marco, Dr. Rosca, Cesar Popoviciu, Dr. 14Iihai Popoviciu, Dr.
Virgil Cioban, Euseb Mandicevschi, Dr. Moldovan, Dr. Dragt.n, prof Nedelcu

www.dacoromanica.ro
 -- 228

Wiillisellbot.
Salutam mareata adunarc care intruneste mintca si inima romanilor
langa Campul libertatii.
llomanii din Wiilliselthof.
Un caldutos salut trimitc, in ,Unirea nr. 77. DI Dimitrie Pilitza,
roman macedoncan emotionat de "Miltatoarcle momente ale serbarilor dcla
Blaj, in aceeas vreme cu durerc in sufict pcntru starea nationals primej-
duita a fratilor din Macedonia!
Ctimpintt.
Din satul meu de nastcre, provinta Campina, unde ma aflu azi, gandul
mi-e indreptat la Blaj, unde fratii romani fara deosebire confesionala adu-
nati din toatc partite, scrbatoresc munca culturala de o jumatate de veac
a neamului si pomenesc pc apostolii ci, cu toata inima ma asociez la
accasta insernnata sarbatoare si impreuna praznuind zic: Dumnezeu ss
ajutc cultura noastra romaneasca, sa traiasca si sa infloreasca.
Pimen mitropolitul Moldov(i.
Moisciu.
Excelentei Sale illetrapalitulni Milttilyi Blaj.
Clcrul si poporul roman maiamurasan, coadunat la sfintirea manastirii
dela Moisciu, in numar aproapc de zcce mii, saluta adunarea jubilara a celui
mai ales institut culturil romancsc si pc Excelenta Voastra ca pc cel mai
ilustru fiu al Maramurasului si al ncamului nostru romanesc.
Simleul-Silvaniei la 28 Aug. 1911.
Din incredintare: Dr. Petro Fabian.
Ieei, 10 August 1911.
Donnule Prefedinte!
Ma grabesc a Va comunick, cl ma un .sc si cu, cu toata sutlarea ro-
maneasca de pcste munti si din regat, la inaltatoarea scrbarc a Romanitor
din Transilvania, dorindu i din toata inima o reusita cat Sc poate mai
stralucita.
an timpul tineretei mete am urmarit cu placerc toatc miscarile din
Al deal. Fagaducsc, ca si de acum inaintc le voiu urmari cu cel mai mare
interes si voiu cauta sa conlucrcz si cu, cat imi va sta in putinta, la binelc
poporului roman, atat twpcsc cat si sufletesc. Va fagaduesc de asemenea,
ca voiu inalta, in timpul acestor zile de sarbatoare, rugaciuni fierbinti iii
sfanta jertfa la bunul Dumnczeu, ca Cl sti binccuvintc aceste manifesta-
tiuni cu adcvarat patr oticc si sa aduca °data pc WO Romanii sub acelas
pastor sufletesc.
Cu ccl mai adanc resp-ct: Dr. Anton (labor
spiritual si prof. la semin. cat. din Iasi.
Preaveneral Presidia! Aldritti Adtmare !
Langa leaganul tau am fest, iubita .Astta., cand to -a Inffisat mania
natiune ca pe primogenita sa, sarutandu-ti fruntca pt in scmnul Crucii. Ai
devenit mania tuturor institutclor culturalc romane laptate la pieptul tau.

www.dacoromanica.ro
 k2it -
Eu ti-am Post tovaras credincios de calatorie, cu Tine m'am bucurat, cu
Tine am suspinat si am gustat apa cristalina a iubirci dc neam izvorita din
inima sa. Pletcle-ti shiciuitc de furtunc sunt argintii, dar fata iti este ru-
mens de bucurie: ca vezi pc fiicele talc in jurul mcsei talc, Si en am
Imbatranit, dar inima-mi tanara palpiteaza pentru Tine, si azi in suflct praz-
nuesc dimpreuna cu tine.
Doresc, si sunt convins, ca dorului meu fierbinte se va asocia dotal
milioanelor de romani indulciti de cultura izvorita din inima ta: ca sub
patronajul Maicii lui Dumnezeu a carcia serbatoare stralucita azi o cele-
bram si sprijinita de rugaciunile llustrilor nostri Arhicrci si a prcotimei ro-
mane cu crucea in fruntc Dumnezeul parintilor nostri sa Tc faca ncmu-
ritoare, ca pe a doua Mentora a ncamului roman din sclavajul nestiintii.
VA oferesc o cununa impletita din rugaciuni, rourata cu lacrimcle
bucuriei: ca bunul Dumnezeu pe Maica scumpa zAstrag, pe Ilustrii nostri
Arhierei, Ingerii ncamului, pc llustrul Prczidcnt si l'reavcncratul Comitct, ca
pc stalpii culturii noastre sa-i traiasca intru multi si fericiti ani!!!
Dealtmintrea nobilelor sentiments recomandat, cu profunda vencra-
tiune sum: Al Preaveneratului Prezidiu sincer dcvotat cultore
Alimpiu Barbolovici u,
vicarul for. episcop. al Silvaniei.
Directorul desp. Simleu si Cavaler al Ordului Francisc Iosif. I.

Rug5ciunea
rostita de Ex. Sa dl mitropolit Dr. Victor Mihalyi, la ser-
viciul divin, din ziva ultima a festivitatilor:
Multumim tie, Doamne iubitorule de oameni, Imparatului
veacurilor si datatorului de bunatati, celui ce ai stricat paretele
din mijloc at dusmaniei si ai dat pace genului omenesc, celui
ce si acum ai daruit pace servilor CAL Inradacineaza intransii
frica ta si Intareste iubirea unuia spre altul. Stinge toatA cearta.
Ta dintre dansii toate smintelele de imparechere. CA to esti
pacea noastra si tie se cuvine marire etc.

5 a

www.dacoromanica.ro
 VIII.

Conferente.

www.dacoromanica.ro
 !WI 00..-

I o B

Conierenta
P. S. Sale Episcopului Dr. Miron E. Crisfea, rostita in prima
sedinta a adunarii Societatii pentru fond de teatru
- in rezumat. -
ft-tail Preasfinfite Domnule Mitropolit!
Preafintitilor Frati!
Onoratd adunare generald!
intre asezArnintele de cultura ale unui popor teatrul na-
tional trebuie sA ocupe loc de frunte, cad dacA-i bine condus
teatrul, poate sä devina o scoalA din cele mai Thsemnate pentru
cresterea si entuziasmarea masselor marl ale poporului,
o scoala, care peste tot ne nobiliteaza ca oameni;
o scoala, care ne reaminteste si prezintA faptele glorioase
ale stramosilor, Inaltandu-ne astfel constiinta si mandria na-
tionals si otelindu-ne virtutile cetAtenesti cu toate ramificatiu-
nile iubirii de patrie si de neam;
o scoala care mai presus de toate contribue la formarea
caracterelor, fail de cari nici un popor nu poate ajunge la
creanga verde;
o scoala, care ne infatiseaza vieata idilicA a poporului,
cu toate nentrecutele noastre obiceiuri, datini si cu mani-
festatiunile ei carateristice.
Teatrul trebuie sa mai cultive muzica, cantArile si dan-
surile cele originate ale poporului, cari sunt comori din cele
mai de pret ale Romanului. Si am face o gresala de neiertat,
daca n'am fixa si n'am cultiva si dacA am !Asa sA piara aceste
insusiri admirabile ale poporului dela lark pe cari vieata mo-
derns din zilele noastre tot mai tare le surghiuneste din satele
noastre, odinioaral atat de pline de farmec, de poezie si de
vieata idilica.
15*

www.dacoromanica.ro
 SA nu vi-se pard curios, dnilor si dnelor, faptul, ca un
preot, ba chiar un arhiereu vorbeste despre lucruri, pe cari
multi le tin atat de profane sau lumesti: despre teatru, cantari,
dansuri sau jocuri. Doara sfantul loan gura-de-aur altfel de
om a fost, si totus, mai ales in tinerele voind a cunoaste
toate sbuciumarile sufletesti ale societatii de pe atunci s'a
interesat, ba a cercetat si el teatrul dela Atena.
Eu zic, Onorata adunare generals, ca si un preot si un
arhiereu chiar, se poate interesa si poate vorbi, despre toate
trebuintele unui popor. AtarnA numai ce vorbeste si cum?
Multi din DVoastre yeti fi surprinsi, daca va voiu desco-
perl adevarul istoric, cif dansurile, jocurile si teatrul au izvorit
din retie ia popoarelor.
Au existat in trecut popoare, ce-i drept necrestine, si
mai exists si azi, la cari dansurile nu sunt altceva, decat ac-
tiuni rituale, religioase, de preamarire a zeilor sau de multA-
mita si cerere.
in aceasta privintA se pot Insira sute si mii de exemple,
dar ajung si numai unele.
Grecii vechi d. e., aveau multe jocuri religioase.
in Delos jucau junii, Ia sunet de flaute si citera, in jurul
jertfelor, ce se aduceau. Mai ales pe insula Creta erau in uz
dansurile religioase, numite paane, insotite de cantari. Se jucau
in semn de multamita sau bucurie pentru scaparea de vrr-un
nacaz sau suferinta. Prosodion sau enoplion, era un alt joc
ritual, de procesiune, cand mergeau la vre-un altar, la vre-un
templu, sau cu care incunjurau templele.
Procesiunile religioase din zilele noastre, d. e. din Ro-
mania si si din terile catolice, in frunte cu preotimea, cu epi-
scopii si cu icoane facatoare de minuni, sunt rAmAsitele unor
asemenea procesiuni cu jocuri rituale pagane.
Chiar si Grecii de azi au o serbare poporala, Pa nigyri,
Ia care poporul tarani si >arance joaca si cants (tra-
goudia) in progadia bisericilor, in cinstea Maicei Domnului sau
a unui sfant.
$i in eparhia mea, la Lugoj, pe la rugs sau hram, adeca la
Sf. Marie mare, joaca poporul adunat din tot jurul in curtea
bisericii. Cel mai mare preot protopopul fie si de 80
ani, incepe hora cu cea dintaiu femeie din parohie.

www.dacoromanica.ro
 - 22) -
Dansurile religioase, ce compuneau in vechime cultul
pagan at poporului german din Saxonia, Turingia si al Fran-
cilor, au trecut si in vieata religioase cresting a poporului
german. Mai ales jucau In noaptea Craciunului in progadia
bisericilor. Apostolul Nemtilor, Bonifacius, a pasit impotriva
for (743).
In tinutul raurilor Rin si Mosel erau foarte 'Mite jocurile
ss. Vitus si loan Bot. Focul Sanzienelor, in jurul caruia
jucau, e si azi un uz latit la unii germani si slavi. L-am vazut
asta vary in Istria. Irodiada Inca cu jocul a castigat capul sf.
loan Botezatorul.
Jucau si preotii. Episcopul Burchard din Worms a dat
(1024) circulare de oprire. Totus s'au sustinut si pane in
veacul 17. lezuitul Menetrier istoriseste, Ca (1682) a vazut In
unele biserici fete bisericesti si copii din cor, jucand piinsi de
mans si cantand cantari de multamita, pline de evlavie.
Jocuri religioase au avut si Romanii. Dela ei au trecut
si la noi. Junii din jurul Sibiiului joaca Caluserul si Batuta
etc., tocmai la sarbatorile Craciunului si Anului nou. Dovada,
Ca provenienta for e religioase.
art biserica Maicei Incoronate" din Neapole e o icoana
pictata de Giotto (1276-1336), care reprezenta o nunta. Pre-
otul cununa si nuntasii joaca hora, tinandu-se de mani. ySi
In biserica noastra, tot la nunta prinzandu-se de mani pre-
otul, mirii si nasii Intr'un fel de hora ling, Incunjura ico-
nostasul cel mic, cantandu-se Isaia dantueste".
Vestitul vizitator al muntelui Athos, Didron, spune in
Ermyneia tys zografikys" (pag. 327 trad. Godefr. Schafer
Trier 1855): In biserica greceasca dansul e o parte Intregi-
toare a serviciului divin.... In biserica din Eleusis zice el
am vazut la botezul unui copil pe preotul, pe nasi si pe in-
vital', jucand in jurul baptisteriului (cristelnitei). In Atena am
vazut pe nuntasi si pe preotii slugitori, jucand in biserica".
Iconografia bizantina, ilustrand fraza psalmistului toata su-
flarea sa laude pe Domnul", zugraveste Intre toate fiintele
lumii si pe unii jucand, asa un june joaca cu o fund si in mos
cu nepotul si nepoata sa" chiar si frunza pomilor salty tre-
murand (p. 239),

www.dacoromanica.ro
 - 230
Aceeasi origine religioasa o are si teatrul. Multi scriitori
ne spun, ca la greci drama s'a nascut din cultul grecesc".
lard la popoarele crestine primele inceputuri de teatru
au fost copiii cu steaua si cu cei trei crai dela rAsarit.
Dupd aceste reprezentatii primitive au urmat vestitele
productiuni teatrale religioase, numite nzisterii. Fiind compose
din elemente curat religioase, se jucau in in biserica; apoi va-
randu-se in ele si elemente lumesti, preotii ie-au scos din bi-
serica si s'au continuat in progadii, de unde iardsi au fost
scoase in masura, in care s'au sporit in ele elemente lumesti.
Astazi atat dansurile, cat si teatrul au devenit lucruri
aproape exclusiv de distractie lumesti.
SA fiu, onorata adunare generals, bine inteles! Am facut
aceasta reprivire istoricA, nu ca doard as don sd se reintro-
ducd in vieata religioasd jocul si teatrul, sau ca as vol sa scuz
pe unii preoti tineri, cari joacd cand n'ar trebui, ci numai ca
sa arat provenienta religioasA a acestor lucruri, ajungand la
concluzia: ca precum persoanele asa .i instituhiunile nu-i
iertat sa -$i renege trecutul. Deci si teatrul national al popo-
rului nostru, cu toate apartinentele lui Orland cont de ori-
ginea sa religioasd sd caute a se fen de orice exagerdri
§i de degenerare; si sd se desvoalte in cadrele unei educatiuni
pururea morale a poporului.
Atunci teatrul nostru cand vom fi fericiti a-I avea
va deveni o institutiune de mare folos Ceea ce nu poate
face biserica, scoala si celealalte asezAminte de cultura, va
suplini teatrul, ca astfel cultura poporului sä fie deplina, Vara
lacune, si astfel in mod armonic se vor cultiva toate facul-
tatile si insusirile cele frumoase, cari formeazd fiinta noastra
etnicA de Romani.
Asa doreste biserica sd devie teatrul nostru national si
in aceasta directiune sd se desvoalte si pregAtirile, cc pre-
merg infiintdrii.

Ne-am intrunit la o serbare culturald jubilara a Asocia-

tiunii" aici in Blaj. Ca sa se ridice splendoarea ei, Socie-
tatea pentru crearea unui fond de teatru roman" Inca ni-s'au
atasat.
Cu adevarat, pentru prdsnuirea jubileului de 50 de ani
de existenta a Asociatiunii", nu se putea statori alt loc mai

www.dacoromanica.ro
 - 231 -
potrivit, decat Map!. Caci, daca Asociatiunea s'a plazmuit
la 1861 in Sibiiu, centrul bisericei ortodoxe romane, sub con-
ducerea lui Saguna, incunjurat de fiii ambelor biserici roma-
nesti, Infratiti sub steagul culturii nationale: era lucrul cel mai
firesc, ca dupa 50 de ani sä serbam amintirea nemuritorilor
intemeiatori, in cadrele marite ale unei munci de 5 decenii,
aid, In Blaj, centrul initropoliei gr. cat. romane, in acest fo-
cular de cultura romaneasca, plin de neperitoare traditii pentru
luminarea neamului intreg si de pretutindeni.
Pana la Infiintarea Asociatiunii" erau bisericile romane,
ici-colea si ziaristica, singurii Indrumatori ai culturii poporului;
iar in curs de 50 de ani a desvoltat si Asociatiunea" si So-
cietatea pentru fond de teatru roman" isnsemnata munca in
aceasta priivinta, spriginind biserica In nazuintele ei spre lu-
minarea poporului.
Episcopatul roman Indeplineste deci numai o sfanta da-
torinta, cand s'a decis sa fie oarecum corporativ de fata, acolo,
unde credinciosii bisericilor romane s'au intrunit sub stindardul
culturii nationale. Unde sunt 2 sau 3 adunati in numele cul-
turii noastre, acolo noi datorinta sfanta avem a fi de fata,
cad nu numai mantuirea vesnica a sufletului credinciosilor
nostri, nu numai cultivarea virtutilor crestinesti si cetatenesti
sau patriotice, este misiunea bisericii romane, ci si mantuirea
vremelnica a poporului nostru, prin armele luminii si ale cul-
turii romanesti.
Iara In deosebi noi, episcopii bisericii ortodoxe, am tinut
sa fim WO de fata la aceasta serbare a culturii noastre, ca
deoparte sä aducem prinos de rectinostinta marelui nostru
ierarh Andreiu, care a avut partea leului la infiintarea Aso-
ciatiunii" si sa aratam, ca suntem constii de misiunea noastra
de a urma pilda lui, care a promis a sprijini din toate pute-
rile sale Asociatiunea; iara de alts parte venit-am, ca sa ne
inchinam si noi memoriei sfinte a acelor marl Romani, cari au
trait aici, sa ne Inchinam memoriei acelui smerit apostol ro-
man, care in desagii sal purta intreaga coinoara din trecutul
neamului, si tuturor nemuritorilor lui ucenici; am venit sa ne In-
chinam si tuturor traditiilor culturale scumpe, a caror duh stra-
bate, In masura sporita, si azi, atmosfera acestui loc.
Facem aceasta, ca sa aratam tuturor fiilor bisericilor ro-

www.dacoromanica.ro
 - 232 -
mane, ca numai inrolandu-ne dela vladica pans Ia opined" la
munca pentru cultura romaneasca, interneiata pe vechile sale
traditii bisericesti, putem as:gura viitorul poporului nostru,
asteptand ca pilda noastra sa fie un simbol, un indemn pu-
ternic, pentru toti credinciosii nostri, de a pune Ia o parte,
cand e vorba de cultivarea poporului orice fel de separa-
tism, orice susceptibilitati, caci in aceasta privinta nu putem
admite decat o singura rivalitate: de a ne intrece la fapte bune
unii pe altii. De alts parte dorim, ca nu numai unii, ci toti
carturarii de pretutindeni, sa simta datorinta a sprijinl Aso-
ciatiunea", Societ. p. f. d. t r." si toate insotirile noastre cul-
turale, caci durere mai sunt multe tinuturi, unde fruntasii
se cearta pentru nimicuri si maruntisuri, iara in alte locuri
pentru niste fraze goale, zadarnicind faptele, cari singure in-
chiagA si intaresc temeliile de progres ale poporului.
Nu 2500 membrii ordinari trebuie sa alba Asociatiunea",
ci cel putin 10.000. Celelalte societati asemenea.
Deci, daca voim sa serbam cu vrednicie memoria
marilor nostri inaintasi si intemeiatori ai asezamintelor de
cultura, trebuie toll, de pretutindeni punand deoparte
indiferentismul sau susceptibilitatile de orice naturA sa ne
facem, fie si numai ca simpli gregari, datorinta catra cultura
neamului. Asa facand, toate institutiunile culturale, in trunte
cu Asociatiunea, vor inainta cu pasi mai repezi; iara poporul
se va de.5tepta, lumina si mantul, din intunerecul, de care in
multe locuri mai e cuprins.
Si fiindca o manifestatie culturala atat de solidara si
unitara, in frunte cu lamura inteligentei si cu intreg episco-
patul roman, n'au mai fost la noi, de cand ne-am pomenit
pe aceste plaiuri si campii: nu aflu cuvinte mai potrivite de-a
scoate la iveala acest fapt maret, decat dorinta exprimata de
aguna la inchierea constituantei Asociatiunii in cuvintele:
Dea Dzeu, ca pond la capcitul veacului set fie tot asa. Sd ne
mai intalnim la masa manzei noastre conzune, sa ne indulcim
de limba, nationalitatea si de toate cote sunt ale Romanului".
Veacul, in care a trait Saguna, s'a incheiat; deaceea se
iveste treLuinta de-a completa dorinta marelui ierarh, zicand:
Dea Dumnezeu, ca pond la sfiirsitul veacurilor set fie tot asa
set muncim imprelitui ortodoxi fi uni(i in frateascri ara-

www.dacoromanica.ro
 - 233 -
goste $i deplimi armonie, pentru inaintarea scumpului nostru
popor, in cele bisericesti, culturale $i in toate privin/ele, cad prin
aceasta mijlocim $i progresul iubitei noastre patrii, in care
Romanii formanz o parte foarte insemnata a celor mai credin-
cioci locuitori ai ei.
SA ne tie Dzeu pe toti urzitorii si propovaduitorii cul-
turii noastre romanesti. Amin.

Acful de hotel
al primei societati romane din Ungaria.
Comunicat.
De Dr. V. Branisce.
In. Prea Sfintiti domni mitropoliji,
Prea Sfinfiti domni episcopi,
Domnilor ci doamnelor!
Intruniti in aceasta localitate clasica a istoriei redestep-
tarii noastre nationale, cu prilejul jubileului semicentenar al
celei mai vechi societati culturale a noastra, dati-mi voie sa
fac un scurt comunicat despre prima socictate nationala a
Romanilor din Ungaria, scotind la iveala de sub colbul filelor
ingalbinite un act, trecut cu vederea, care in originalitatea sa,
proprie vremurilor in care a fost redactat, ne serveste o ne-
mijlocita mArturie despre acel sfant entuziasin al zilelor de
redesteptare, din care s'au hrAnit toate nazuintele noastre stA-
ruitoare, de vieata "nationala, pe toate terenele vietii noastre
publice: este actul de botez, extrasul de matricula botezatilor,
redactat la 30 August 1848 in toata forma de parintele iero-
monah Nichita Hartularie, despre nasterea din parinti legiuiti a
Societdfii nationare ronzone", botezata fiind la 10/12 August
1848 prin episcopul de atunci al Romanilor neuniti din Ardeal,
Andrei Laguna, ca nas este introdus in extrasul matricular
deputatiunea romans regnicolara din Ardeal, iar ca parinti le-
giuiti deputatii romani din dieta ungara, prima dieta a tariff, la
care si-au putut trimite si Romani' din Ungaria reprezentantii
for alesi.
Din statutele societatii, date publicitatii in nrul 14 din
26 August (7 Septemvrie) 1848 al revistei saptainanale Amicul
Poporului" ce se Oita prin comisia centrals din Pesta", re-

www.dacoromanica.ro
 - 234 -
dactor fiind deputatul Sigismund Pap, pe care I-am ajuns
sub numele Pap Jiga", vedem, ca: societatea isi is nu-
mele de Societate nationare romans" (§. 1). Scopul societatii
e binele de obste al patriei si inaintarea intereselor romane
din toata Ungaria, impreuna cu Transilvania, pe temeiul liber-
tatii, egalitatii si fratietatii pe cale legiuita (§. 2). Societatea
va sta din membrii ordinari si onorari (§. 3). Membru ordinar
poate fi oricare Roman, ce se va 'frivol cu scopul si principiile
societatii (§. 4). Membru onorar poate fi oricare strain cu-
noscut de simpatia sa catra poporul roman (§. 5).
Fiecare membru ordinar se indatoreaza a fi membru pe
trei ani (§. 6.) Oricare membru ordinar va plati pe tot anul, la
inceput, 5 fI. argint. Iar cei':e vor platl cel putin 50 fI. argint
se vor condecora cu nume de Patronii Societatii. Inceputul
anului e Luna lui Noemvrie (§. 7).
Dupa constituirea societatii, membru ordinar poate fi, pe
care doi din membrii ordinari recomandandu-1, societatea in
sedinta ordinara it va afla vrednic (§. 8.) membrii onorari ii
va denumI adunarea generals (§. 9.) societatea va avea un
presedinte, un vicepresedinte, doi notari, un perceptor si tin
econom, afara de presedinte toti locuitori in Budapesta; acestia
se vor alege in adunarea generals pe un an cu multimea vo-
turilor secrete (§. 10).
Presedintele de fata va presida in toate sedintele ordi-
nare si in cele generale anuale, va deschide si inchide sau
proroga sedintele; va convoca adunarile extraordinare, la in-
tamplAri, si va autentica cu subscrifrea sa toate actele oficioase
a societatii. In nefiinta de 'bp a presidentului, toate acestea le
va implini vicepresedintele. (§. 11).
Notarii vor duce protocolul tuturor adunarilor si vor sub-
scrie cu presedintele corespondentele si toate actele societatii
(§. 12). Perceptorul va duce socoteala curata si documentata
despre toate veniturile si cheltuelile societatii, care o va a§-
terne adunarii generale a societatii in tot anul (§. 13). Eco-
nomul va ingriji de arendarea unei localitati comode si netede
pentru societate, va conduce un servitor pentru tinerea curata
a localitatii, precum lumanari, hartie s. a. toate pe spesele so-
cietatii si cu asignarea presidentului. (§. 14).
Societatea va tines doua adunari generale, pe an, in Du-
mineca dintai a lunei Iui lanuarie si in 8/20 August (§. 15).

www.dacoromanica.ro
 - 235 -

edintele particulare ordinare le vor porn cel pupil 15 membri

ordinari ai societatii (§. 16). §edintele vor fi publice, cu vot
decisiv numai pentru membrii ordinari ai societatii (§. 17).
Desbaterile vor fi libere Si cu cuviinta, pentru care va ingriji
presidentul. (§. 18). Initiativa este in dreptul fiecarui membru
ordinar al societatii (§. 19). Concluzele adunarii se vor enunta
prin presedintele, dupA pluralitatea absolute a membrilor ordi-
nari de fall (§. 20).
Presedintele va ingriji a se infatisa adundrilor generale
un raport despre lucrarile societatii, dela terminul adunArii cei
mai aproape trecute. Societatea va si publics lucrarile sale
prin organele foilor politice romane (. 21).
Societatea va sta in corespondenta cu toate societatile
romane si redactiunile foilor romane din toatd romanimea. Isi
va cerca si alti corespondent' intre romani si strain'. (§. 22).
Corespondentele si alte scrisori adresate societatii so vor cell
in adunare, au se vor increde unui comitet ales din cinci
membri ai societatii ordinari spre referire. ( 23).
Societatea va tinea toate foile romane politice, literare,
economice, comerciale s. a., iar din cele de alte limbi cate-i
vor fi prin putintd, incepand dela cele mai insemnate. (§. 24).
Societatea se va nevol dupd putinta a infiinta si o bi-
blioteca, pe cat se poate mai romaneascA, cu cAutare mai ales
la literatura mai noun (§. 25). Societatea are drept in adundri
generale a-si revedea si indrepta statutele dupd trebuintele
timpului, numai pentru intrAmarea scopului acestui societal'
(§. 26).
Din acest text al statutelor transpird acel spirit inviosator
al liberalismului national saturat de revendicatinile democratiei,
ale carei zori inselAtoare se iviserd atunci si la noi, pentruca
desamAgirea ce a urmat sä fie si mai cutropitoare.
In deosebi, in pdrtile banatene, bihorene si maratnuresene
s'au inrolat cu insufletire fruntasii nostri de pe acele vremuri
in serviciul soliei de libertate, egalitate si frAtietate, care venea
din Pesta, unde tineritnea generoasA, Vara deosebire de neam
si lege, deschise portile si pentru martini' Romanilor de pe
acele vremi, Euthniu Murgu, dupAce suferise trei ani si mai
bine robie, devenind apoi sufletul miscarei constitutionale in
Banat, unde deodata a fost ales deputat in trei cercuri, la

www.dacoromanica.ro
 236

Li goj, Faget si Oravita, in comitatul de atunci al Carasrilui,

iar in o petitie specials recomandat Maj. Sale sa fie numit
capitan al Romanilor din Banat.
Numai resfoind filele mucegaite ale acelor vremi, vom
intelege nemarginita insufletire si credinta, cu care s'au atasat
romanii ungureni si banateni primului ministeriu responzabil,
dela care asteptau desrobirea bisericei romane orientale, de
sub jugul ierarhiei sarbesti si ingradirea dreptului poporului
roman la existents proprie nationala prin legi fundamentale.
Ca expresia acestor sentimente publica Deheleana, In nrul
17 al Amicului Poporului" din 1848, versurile:
Dela Tisa pan' la mare
Striga echo'n rasunare
Striga-a timpului schimbare
$i a romonilor inviare,
Din Walla de fenice
Jar trup o sa se ridice,
Din adanca adormire
0 agerd vie /wire.
Si fecioara romaneasca
Ca serbarea sa cinsteasca
Cu maslinuri se chiteste
Si cu flamuri se 'npupeste.
Cu cocarde tricolore!
Rosu, albastru si ca soare
Peptisoru-si frumseteste,
Marsaila*) glAsueste...
A fost tfri vis frutnos, din care s'a hranit insufletirea
sfanta a acelor vremi, din insufletirea aceasta s'a nascut socie-
tatea nationare romans, al carui act de botez s'a publicat, ca
extras din matricula botezatilor, in nrul 13 din 19 (31) August
1848 in Amicul Poporului".
II reproduc aici, ca amanunt dat uitarii, vrednic de a fi
improspatat astazi, ca dovada a Insufletirei inaintasilor nostri
de pe acele vremuri. Redactia adause nota, ca acest extras de
*) Intelege: Marseillezal Nota 1 ed.

www.dacoromanica.ro
botez este compus dupd formula preotilor satenesti, insa ne
rugam ce sa nu rataceasca cineva a gandi, ca doara vrem prin
aceasta a batjocori".
Iata actul:
Extractul protocolului
Ace la ce s'au botezat la contelegerea natiunei romane,sti
ce are hramul libertatii, egalitatii si fratietatii, pus pe temeiul
constitutiunei de acum, al tarii acesteia, in orasul Pesta
aflatoriu:
S'au nascut: societatea,
Parte: romaneasca.
In anul dela Xs 1848, a lunei lui August, ziva in 15/27.
Parintii societatii sunt: deputatii romani dupa lege;
S'au botezat si s'au uns cu sfantul mir, in luna lui Aug.
10/22, prin Andreiu Saguna, episcopul Ardealului.
Nasul societatii au fost: Deputatiunea romans regnicolara
din Ardeal, aleasa dupa proportia poporului roman.
Nume i-s'au dat: Societatea nationare romans ", care in
Pesta neincetat se va tines.
Cumca acest Extract este scos din cuvant in cuvant din
Matricula Botezatilor intru adevar marturisesc si cu iscalitura
numelui meu intaresc.
Dat-am in Pesta, anul 1848, a lunei lui August in 10.
Nichita Hartularie, ieromonach".
Gustului mai rafinat al zilelor noastre pare poate acest
extract" o gluma seaca, un joc copilaresc cu forme serioase,
dar sa nu uitam ca in acele zile de redesteptare la lumina,
dupa o noapte lungs si intunecoasa, a fost bucuria si fericirea
atat de mare, incat nu mai stiau cum sa cleie glas acelor sen-
timente isbucnitoare.
Dar nu mult le-a tinut aceasta bucurie. N'au avut parte
sa li-se implineasca don!l de a vedea neincetat" societatea,
dupa cum o spun cu mare Incredere, in Extractul Procolului.
In curand s'au ivit nori negri si intunecosi. In Viena 1-au
legat de felinar pe Latour, in Pesta 1-au ucis pe podul de
peste Dunare pe Lambert si, cu sabia udata in sangele cald, a
alergat eroicul ucigas in diets sa anunte biruinta fatald. Jela-
sibi a trecut Drava, iar aici in Blaj au venit Romanii inarmati
la adunarea din Septemvrie.

www.dacoromanica.ro
 iii
fn curand s'a imbracat tam in flacari si sange: Izbucni
eel mai teribil rasboiu civil, dupa a carui infrangere s'a Insta-
panit de nou abolutismul, nabusind germenii vietii ce tasnise,
hraniti cu nadejdi atat de mari si atat de inselatoare. Incetul
cu Incetul au inceput apoi sä se resfire norii grei si lamurin-
du-se in Ardeal reintroducerea constitutionalismului pe bazele
noua ale egalitatii celor patru natiuni, s'a chemat la vieata
Asociatiunea transilvana pentru literatura romans si cultura
poporului roman, care tocmai acum isi serbeaza jubileul semi-
centenar al existentei sale, si restabilindu-se in Ungaria con-
stitutiunea, deputatii romani adunati in Pesta, sub conducerea
fericitilor Al. Mocsonyi si I. Hodos si cu colaborarea neuitatului
nostru losif Vulcan, au chemat Ia vieata Societatea pentru
fond de teatru roman, intrunita astazi aici, ca sä participarn
Ia jubileul societatii surori, doar ambele si-au luat fiinta din
acelas dor nemarginit, de a vedea inaltandu-se poporul roman
prin cultura nationals la rolul si rangul ce-i revine in con-
certul popoarelor, in urma originei sale, numarului sau, situa-
tiei sale geografice si a inaltelor sale aptitudini culturale si
civilizatorice.
Este acelas dor si acelas avant, din care s'a nascut si
prima societate romans din Ungaria, precursorul, stans inainte
de vreme, al societatilor cari astazi impeuna se bucura de
munca ce au savarsit si de rezuaatele ce le-au realizat.
M'am sitntit dator a aduce, in aceste tnomente solemne,
acest nepretentios comunicat, ca prinos amintirii primei so-
cietati, care n'a avut parte sä se bucure astazi cu not Im-
preunA de munca culturala savarsita in ultima jumatate de
veac, pe ogorul intelenit al vietii noastre nationale.

loan Maiorescu.
Parti din discursul comemorativ, cu ocaziunea centenarului
serbat la 16/29 August 1911 in Blaj.
De Dr. losif Popovici.
I.
Comemoram memoria celui mai bray si mai distins barbat
din generatia veche, acelui barbat mare, care a format gloria
emigratilor in Romania. Daca Cipariu si Saguna au fost ai
Romani lor de sub obladuirea coroanei sf. Stefan, loan Maio-

www.dacoromanica.ro
 39 -
rescu a lost al Intregei romanimi. Activitatea Iui prodigioasA,
mintea Iui luminatA si inima lui curatd au fost tot atatea In-
susiri, cari 1-au ridicat Ia culmea gandirii romanesti, 1-au inaltat
pe treapta cea mai Malta a moralei sociale.
Serbam comemorarea acestui bray roman din cloud puncte
de vedere: intai pentru cultul strAmosilor, faptul cel mai clasic
al religei strabunilor nostri, si at doilea, ca sd risipim ura, care
ne urmAreste faptele noastre si careia i-a dat expresiune can-
taretul libertatii noastre, Andreiu Muresianu, la 1848 printr'un
puternic acord, care ne-a cutremurat: Pe voi vs nimicira..."
etc., in Rasunetul vestit.
Si dacd ieri am trait momente de acum 50 de ani, dacd
ne-au inviat intelepciunea lui *aguna si Cipariu prin rostul for
de aur, mergem astazi cu cincizeci de ani si mai departe, cu-
prindem, va sd zica in studiul nostru o sutd de ani. Ce e sutd
de ani in vieata unui popor ? Nu e nimic! Dar pentru not
aceastd sutd de ani e cea mai frumoasd din vieata poporului
nostru, fiindca in aceasta suta de ani s'au organizat si alcatuit
bazele vietii sociale ale poporului romanesc de pretutindeni.
Activitatea lui loan Maiorescu trebue privity din patru
puncte de vedere: 1, ca roman, 2, ca scriitor, 3 ca profesor si
4, ca bArbat de scoala.
Nascut Ia Bucerdea (langa Blaj) la 1811, si-a Inceput
studiile acolo si si-a pdscut privirile pe vastul camp al liber-
tAtii, la a carui adunare mdreata din 1848 n'a putut sd is parte,
fiind ocupat pentru binele neamului intr'alte pArti. Si-a con-
tinuat studiile la Cluj si Budapesta, de unde se reIntoarce ca
absolvent de teologie la Blaj. Episcopul de atunci Lemenyi,
vdzandu-1 desghielat, iI trimite la Viena la Sf. Barbara. Anul
mergerii lui la Viena se poate stabili pe 1834, cAci In acest an
a venit si C. Hurmuzachi, ministrul justitiei de mai tarziu al
Moldovei si distinsul barbat de stat al Romaniei, cu care loan
Maiorescu a facut atatea lucruri frumoase pentru inaintarea
politicA a Romaniei. Tot Ia Viena s'a intalnit cu loan Popasu,
pe a cdrui sord o is de nevastd la 1837.
Lui loan Maiorescu nu i-a pldcut popia, a studiat teologia
de dragul unchiului sau dupd mama, S. Vulcan dela Oradea-
mare. Mai mult s'a ocupat Insa cu studiul istoriei si filologiei.
Teologia n'a absolvat-o si de groaza popiei a si fugit Ia 1836
In Romania. Pe unde a trecut, trecut-a prin Banat sau peste

www.dacoromanica.ro
 - 1,4o -
Ardeal, nu stim. Destul ca la 1836 e la Cerneti, capitala de
atunci a judetului Mehedinti, azi un suburbiu ticalosit al Se-
verinului. Aici, la sfatul si Indemnul lui, se infiinteazd o scoala
primary romaneascd, unde e ales de profesor. Se pune pe
lucru sff invatd foarte mult. La 1837, Alexandru Ghica, domnul
Munteniei, face o caldtorie prin Oltenia si trece pela Severin
si Cerneti. loan Maiorescu bineventeazd pe Domnul tariff, acesta
remane uimit de modul sff cultura acestui tanar, neobicinuite In
tara romaneascd, si-I mutt' Ia Craiova la scoala centrals sff
nationals, care era liceul orasufui. Aici devine, la 16 August
1836, inspector al scoaiei centrale din Craiova si profesor de
istoria universals si de stilul national". Dar sinceritatea lui si
dorul pentru progresul poporului romanesc iff aprinde paiele In
cap si-i amaresc zilele sff traiul. Se Intampld CA la 1838 la 16
Aprilie Foaia Literary Nr. 16 ii publics o corespondenta, pe
care i-o ceruse G. Baritiu.
Corespondenta aceasta nevinovata, in care loan Maiorescu
se plange de un materialism cras, ce s'a lasat ca un nor peste
tara,... de o judecata stricata, de un lux grozav, ddrApandtor; de
usurAtate, nestatornicie, procopsinta sociald, de lipsa patrio-
tismului, destoiniciei sff ravnei profesorilor. Aceasta litanie trista
e urmarea influintei culturii franceze. Corespondenta aceasta
a avut un efect neasteptat. Din cloud parti a fost loan Maio-
rescu atacat cumplit sff ridicat din post prin intrigi. In Nr. 19
(24 Aprilie 1838) II atacd un pseudonim: Rucarean din Campu-
lung, care zeflemizeaza pe loan Maiorescu si-si bate joc de
toate vorbele lui. In Nr. 20 scrie S. M., un abonat at foii din
Bucuresti, Simeon Marcovici, profesor de retoria la Sf. Sava
sff traducAtorul noptilor lui Young, alt articol, si mai vehement.
Lupta s'a dat Intre ei pe vieata sff pe moarte, scurta a tras-o
Joan Maiorescu, care a fost silit sa iscAleasca o scrisoare
deagata, in care cere scuze sff marturiseste ca n'a cunoscut im-
prejurarile sff cd articolul sau grabit nu coraspunde adevdrului.
Scrisoarea aceasta s'a publicat In Nr. 24 (p. 192) in Foaia
Literary. A trebuit sd se umileasca el, care a fost condus de
eternul principiu al Calocagatiei vechi, el care a fost numai
lumina si inima, a sucombat, pentru scaparea familiei, Ia sfatul
lui P. Poienaru, dar caderea a avut bazd morald. La Craiova
a muncit din toate puterile Wand Ia 1848. Cand flacarile revo-
lutiei ne-au cuprins mosia sff cand bubuitul tunurilor ne trezeste

www.dacoromanica.ro
 - 241 -
din somnul cel de moarte, Joan Maiorescu, cu 20 si mai bine
de lipitori pe trup, face drumul la Frankfurt si se abate in tale
la Brasov, Sibiiu, Pesta, Viena si Berlin. La Frankfurt lucreaza
la marile puteri necontenit, ca plenipotentiat al guvernului
adhoc, prin petitii, memorii, informatiuni si articole de jurnal.
Arma lui i-a fost pana, arma lui i-a fost limba; a lucrat, con-
dus de o intelepciune mare si de o inima nobila. Dreptul
public al terisoarelor romane si amarul romanilor i-au condus
pasii si munca lui a fost enorma. Cand a vazut ca nu poate
muncl, cum ii place, se muta la Viena si continua din nou
munca inceputa. Aici incepe acum lucrul pentru Romanii din
Ungaria si Ardeal. Scrie memorii, face rapoarte despre cre-
dinta romanilor catra casa domnitoare. Toate acestea, precum
si celelalte lucrari, le-a facut fiindca era Roman. Scrisorile lui
loan Maiorescu catra G. Baritiu, indeosebi catra A. G. Golescu
sunt pline de duiosie. Citez un pasagiu dintr'una, scrisa lui A.
G. Golescu la 28 August (9 Septemvrie) 1848, din Frankfurt.
(vezi Cony. literare 1898 p. 10).
Spune-mi acum, scrie I. Maiorescu, n'am drept de a ma
plange, vazand ca ma socotesc, dupa un serviciu de 13 ani ca
amploiat public si dupace am implinit si formalitatile cerute
de lege, tot de strein ? Pas acum si lucreazA cu curaj! Eu
voiu lucra pentruca sunt roman, dar ma doare. M'am si plans
pentru aceasta catra Eliade si Tell, de aici din Frankfurt.
Numai lui Aron i-s'a dat dreptul de a putea fi ales, cand
Aron numai in anul 1856 a dat suplica, dupa staruirea mea.
Rusine, ca in epoca aceasta ne mai numesc streini, si
mai vartos pe mine, care m'am expus dela inceputul revolu-
tiunii, pe mine, pe care in zilele de reactiune ma paziau Cra-
iovenii pe drumuri sa ma omoare, pe mine a caruia familie
in zilele de caimacanie abia a scapat din Craiova noaptea,
ratacind nevasta si copiii prin paduri, pana ce a scapat la
Ramnic si de acolo la Bucuresti! Spune-mi, n'am dreptate sa
ma plang? In Ardeal, pafnantul nasterii, ma cauta Maghiarii
sa ma prinda, in urma scrisorii tale, in Romania nu vor sA-mi
dea patrie; din Moldova am lapadat postal si onoarea ce mi-a
fost data in anul 1842 43, cand ma scoasera din Romania
pentru adresa de atunci; va sa zica, eu in toata Romanimea
n'am patrie! SA-ti spui drept, atat sunt de turburat, incat in'am
16

www.dacoromanica.ro
 242

determinat sa lucrez, ca sa mi se des catedra de limba si

literatura romans, ce este sa se infiinteze la universitatea Vienei".
Dar mai apoi continua, linistindu-se, pe p. 11 a C. L din
1898: Sa nu socotesti ca mahnirea mi-a taiat curajul; nu, eu
lucrez tot cu aceea caldura, cu care am lucrat si voiu lucra,
pentrucd Inca odata: eu sunt Roman!"
Citatul acesta ne dovedeste curatenia sentimentelor lui
loan Maiorescu, la a caror forrnare a prezidat Romanismul El
a fost cumpatat. Gloria Romani lor 1-a insufletit, dar nu I-a
robit. Asa de exemplu si cu privire la studiul limbei romane,
I. Maiorescu a fost moderat. In corespondenta,. ce i-a cauzat
atata durere, scrie: In limba toti vor sa fie ziditori. 0 tot
netezesc si o pieptena, pans ce-i trag pielea; apoi ii dau alta".
Cf. Foaia Literara, Nr. 16 (1838), p. 121-123.
Cat a iubit I. Maiorescu limba, dovedeste cu once ocazie,
and a trebuit sa se apropie de ea. Asa, de ex., cu ocaziunea
unui discurs, de Incheiere a anului scolar, tinut la Craiova
zice: SA ne invatdm limba! Atunci vom sti cine ce avem si
ceea ce ne lipseste; atunci ne vom putea intelege mai bine si
mai curand; atunci fiii si nepotii ne vor binecuvanta, ca pu-
nandu-i pe drumul adevaratei culturi, le-am aratat si mijiocul
de a cunoaste ceeace are RomAnul mai pretios si mai mare:
limba si prin ea nationalitatea sa1).

Intors din Frankfurt se stabileste la Viena. Aici e aplicat

de ministrul Alex. Bach in ministerul de Justitie.
Traduce tariful vamal, legile, si functioneaza pana la 1853
singur, iar dela 1853-1856 cu colegul sau Aron Florian. Acesta,
desi roman, i-a cauzat multe dureri si neajunsuri lui I. Maio-
rescu. Pe acea vreme era porunca stricta ca functionarii n'au
voie sa scrie la gazete. I. Maiorescu n'a putut sa nu scrie, caci
nu l'a lasat inima.
El n'a intrat in minister din capatuilla, el a intrat cu
gandul sd faca bine, si de aceea a publicat diferiti articoli in-
formativi despre romani, in Augsbarger Allgemeine Zeitune,
in Die Pressea etc., precum si rapoartele din Die Romanen
der Oesterreichischen Monarhie", ca sa predisp.ina opinia pu-
') Cf. Foaia p. m. in. si lit. Nr. 51 din 1846.

www.dacoromanica.ro
 243

blicA in favorul Romani lor si sa castige inalta gratie a mo-

narhului.
Stralucirea lui, precum si trecerea de care se bucura, a
trezit ura in sufletul lui Aron Florian si acesta II denuntd.
Chemat la raport, I. Maiorescu nu tagadueste, vede denuntul
lui Aron Florian, care e dimis imediat. Sfarsitul a fost, fiind
denuntat din nou din Sibiiu, punerea lui Joan Maiorescu in
disponibilitate. Aceasta s'a tntamplat in Maiu 1850.
I-s'a fost pus in vedere o penzie, dar fritealt act i-se
spune, ca aceea i-s'a fost comunicat numai din gresala", si
slujba i-a fost despagubita cu 1200 fl.
Aproape un an Intreg a colindat I. Maiorescu din Viena
la Brasov si dela Brasov la Viena, sa -si aranjeze afacerea, dar
nu i-a succes. Pe Titu, feciorul sdu, it plaseazd ca intern, in
Octomvrie 1856, in Theresianum, cu interventia principelui
Barbu Stirbey. Mattil a fost primul eminent In acest liceu.
Aci im, -lard slujbA si fard lucru, se hotdreste sa viziteze pe Ro-
manii din Istria.
Sunt cloud versiuni, cari au in vedere explicarea vizitei
lui I. Maiorescu in Istria. Una malitioasd 9, care pretinde a sti,
ca I. Maiorescu a vizitat pe acesti romani cu scopuri austriace,
tar alta, ca ar fi fost trimis de guvernul roman in Istria2).
Parerea intdia e absolut eronatd. A doua e nemotivata.
SA vedem ce scrie Nicoara, op. cit. pag. 3:
E inteadevar lucru de mirare, ca. guvernul Romaniei, care
Thca'n lunile Iunie si lulie ale anului 1857, a fost trimis pe I.
Maiorescu in Istria, ca sa descopere si sa studieze fractiunea
aceasta de Romani, pe cat de neinsemnata la numar, pe atat
de interesanta pentru limba si istoria romans, s'a oprit la atata;
si ca chiar nici Academia de stiinte din Bucuresti, care cu
ajutoarele sale materiale si morale, ar fi putut face cea mai
buns isprava, nu si-a Indreptat ochiul sau cu deadinsul asupra
acestui obiect, de un extrem interes" pentru limba si istoria
romans ".
loan Maiorescu n'a fost trimis in Istria de nici un gu-
vern. El s'a dus acolo din indemnul sdu propriu. Intreaga lui
') Comunicata de d -1 profesor loan Ciocan din Budapesta.
2; V. Nicoara, Romanii ishieni, vezi ,Transilvaniad, anul XXI. (1890)
p. 3 9
16*

www.dacoromanica.ro
 244

fiintA a fost de atare natura. Ca student la Viena s'a ocupat

cu predilectie de filologie si istorie. In memoriile sale, in pe-
titiile sale, In tratatele sale, opereaza, pe langa cunostintele sale
de drept public, cu cele mai tari argumente de drept istoric,
scoase din istoria neamului romanesc. loan Maiorescu a fost
aprins de dragostea pentru tot ce e romanesc si, in spiritul
vremii de atunci, era un ce imperativ vizitarea si studiarea
Romani lor din Istria. Atat Cipariu, atat Maiorescu, cat si Bar-
nutiu si Popfiu si toti ceialalti, studiau limba. Chestia acestor
frati pare sa fi fost la ordinea zilei, cAci dupa studiile Iui A.
Covag, dupA rugaciunile culese si publicate in gazete, se simtia
lipsa si dorul acestei vizite. Bi acest dor 1-a 1mplinit I. Maio-
rescu. CA a fost asa, se vede si dintr'o scrisoare ce o trimite
T. Cipariu la 15/27 Decemvrie 1853 lui BArnutiu la Pavia, cu
privire la dialectele romane din Istria:1) limba romaneasca,
scrie Cipariu, nu o mai aflam in Italia, decat in Istria, unde
se stinge, durere! Inainte de a se afla macar un roman, care
sA o apere de stingerea totals a tezaurului ei. Un strein s'a
fost apucat, inainte de vre-o cativa ani, in Triest, a aduna
ramasitele ei, ci de atunci nu am mai auzit de rdsunet". loan
Maiorescu a simtit si aceasta lipsa si a si facut lucrul cu-
minte si cu dragoste adevarata. Vizita lui s'a facut din dra-
gostea de neam, cu ajutorul vreunei colecte initiate de C.
Hurmuzachi.
Aceasta e pArerea dlui Titu Maiorescu si nici nu se pare
a fi altfel. Inima lui a fost mai tare, decat orisice guvern si
lucrul Iui a format piatra fundamentald a Dialectologlei romane,
cu mult mai nainte de studiile lui Cipariu si Miclosich.
Activit; tea de scriitor a lui I. Maiorescu e foarte insem-
nata. Materialul e foarte risipit si pans azi nu i-a venit nimanui
gandul sd-I adune intr'un manunchiu. El scria repede si usor,
fragmentar si convingAtor. Acesta e I. Maiorescu in petitiile,
memoriile si informatiunile sale la jurnal si catra diferitele gu-
verne, acesta e Maiorescu in Tratatul dela Bruxelles 1856 8) si
11 Cf. Amieui Familiei XIV. (1890 p. 95).
1 Comunicat personal.
') Desvollarea drepturilor Principalelor Moldoromeine in urma Itata-
talui de Paris din 3o .1larlie 1855, publ. Bruxelles 1857.
cf. Acte si documente relative la ist renasterii Romaniei de I). Sturdza,
vol. 111. 179 -259.

www.dacoromanica.ro
 245

I. Maiorescu in Itinerariul din Istria, publicat la 1884, ca lucrare

postuma Paginile lui au izvorit din tainele sufletului nostru
si au fost scrise pentru linistirea noastra si pentru imbogatirea
culturei no.fAstre. loan Maiorescu a implinit o misiune inherenta
spiritului nostru si tocmai acesta e motivul recunostintii noastre
fata de el. Propaganda culturala si apostolatul, facut in trei
tart ale limbei romane, l'a facut profesor. In mintea acestui
profesor s'a cristalizat toata invatatura neamului romanesc si
filozofia rapsodica a neamului nostru a izbucnit, ca izvorul din
stanca, puternic si curat Elevii Iui loan Maiorescu isi aduc cu
dragoste aminte de batranul lor profesor, care nu faces parada
cu vorbele si le spunea, fiindca trebuiau sa fie spuse.
Eu, frate, zicea profesorul, Inca am vazut multe, si din toate
aceste multe m'am convins, ca not, Vara carte, aici in tara
aceasta, si mai departe in tarile acelea locuite de romani,
multa vieata nu vom avea. Am fost si eu in tarile apusului, si
apoi fost-am si la Viena, si pe acolo, pretutindeni, am inteles,
Ca nimic nu intareste si nu impodobeste vieata omului si, deci,
vieata poporului, mai mult ca invatatura, stiinta si artele. Asta
n'o uitati, frate, in toate luptele vietii voastre, ca apoi Inca si
not vom ajunge ca polonii, si nu-i frumos, nu-i bine"2). Cu-
vintele aceste cuprind in ele trei momente priiicipale: ai carte,
ai parte, judecata izvorita din experienta trecutului, si aplicarea
acestui adevar la viitor: numai cultura e in stare sa ne asigure
viitorul, e o trasatura puternica aceasta, care si-a aflat rasu-
netul cel mai mare in sufletul Iui Eminescu, si a treia: atat
cartea, cat si cultura, sa fie facute spre triumful binelui si a
frumosului calocagatia din trecutul clasic al grecilor. Nu
numai ce spunea, ci si felul cum spunea, era foarte interesant
la I. Maiorescu. Avem informatii asupra acestui fapt dela elevii
lui loan Maiorescu 3).
Vorbia bine, cetim in Revista Noud" loc. cit., incet si
apasat; cuvintele-i iesiau din gull intregi si de mai inainte
cantarite. Glasul ii era curat si rasunator; privirea vie si

) Ilinerar in Istria Si vocabular istriano-roman, Iassi 1874, ed. II.

13ucurqti 1000 (editat de casa Socec comp).
2) Cf. loan Maiorescu, in vRevista Noua, .11. 401. Com. elevilor sli
d-nii prof. Siaicariu gi M. Petrescu.
3) Cf. op. cit. 413.

www.dacoromanica.ro
 246

energica; gestul hotArit si sincer. Cand vorbia, din tonul cu-

vantarii se percepea convingerea cea mai adanca si care, apoi,
trecea si in mintea auditorilor sai". Asa a fost I. Maiorescu
ca profesor.
Cand s'a reintors din Istria la cumnatul sate in Brasov,
protopopul Joan Popasu, a fost spionat din toate partite si
supraveghiat de politie. Acest barbat distins at nostru a trebuit
sa stea inchis si ascuns in case. Evident, ca o atare petrecere
n'a fost de loc prielnica lui loan Maiorescu si se mute indarat
in tail, unde a fost numit asesor in ministerul de justitie sub
Costache Cretulescu. Cand insa ajunge ministru de culte A.
G. Golescu, loan Maiorescu e numit directorul acestui depar-
tament.
La 1860 e numit directorul eforiei scoalelor, mai apoi
profesor de istoria nationals la cursul suplementar dela sf.
Sava, embrionul facultatii de litere de azi. A murit la 4 Sep-
temvrie 1864.
Ca barbat de scoala a desvoltat o activitate foarte bo-
gata in fapte loan Maiorescu a organizat in Muntenia pentru
primadata invatamantul. A lucrat programe, regulamente si a
pregatit terenul pentru noua lege de invatamant care s'a si
votat la 1864.
Lucrarea lui a fost paralela cu lucrarea lui C. Hurmuzachi
in Moldova. Ar trebui cineva sa-i studieze toate rapoartele,
toate vorbirile din ministerul cultelor si cele tinute la distri-
buirea premiilor, atat in Craiova cat si la Bucuresti. El e cel
dintai, care a introdus statistica in studiarea starii invataman-
tului. Discursurile lui au adus totdeauna ceva nou; ele faceau
efect atat de puternic, incat se vorbia de ele zile si chiar
saptamani intregt. Citez abia doua pasagii, care ne arata starea
instructiunii publice la 1860 1), prin cuvintele maiestre si logice
ale lui Joan Maiorescu:
Aceasta ar fi astazi starea instructiunii la noi. Consi-
derate in raport cu anii trecuti, ea constata un progres imbu-
curator; considerate in raport cu starea instructiunii publice la
natiunile civilizate, ea ne arata cat de mult am ramas inapoi;
considerate, in fine, in raport cu indigintele noastre, cu nece-

Cf, Foaia p. m in si lit. pr. 31 (26 Iplic MO). n, 223-224.

www.dacoromanica.ro
 - 247 -
sitatile noastre si mai intai de toate cu lipsa de bArbati, ca-
pabili de a conlucra la desvoltarea si punerea in lucrare a
nouelor institutiuni si prin aceasta la intarirea si consolidarea
nationalitaiii romane, ea ne spune cat de mult mai avem Inca
a face, 'Ana sa ajungem in stare de a putea indeplinl misiunea
destinata natiunii noastre aici la tarmurii Europei, la poarta
Orientului".
Natural a in acest discurs mAiestru e vorba de instruc-
tiunea primara, secundara. Se arata nu numai starile, ci tot-
.odata si imbunatatirile, se organizeaza si se controleazA inva-
tamantul, deoarece atat una, cat si alta, sunt factorii progresului
si noi avem misiune de implinit.
Discursul acesta splendid se terming cu urmatoarele
cuvinte: Populii ce, din nedreptatea timpurilor trecute, au
limas inapoi, daca voiesc a merge alaturea cu natiunile civi-
lizate, sunt constransi a se pune pe calea progresului, a-si
reculege toate puterile si a nu se trage inapoi, dela nici un
sacrificiu ce ar cere crearea on desvoltarea acelor institute,
cari le pot da cele mai bune garantii de existents si de pros-
peritate, si aceste sunt cu preferinta institulele de instructiunea
publics ". Am citat aceste cuvinte, fiindcA, deli vechi, sunt de
actualitate si pentru vremea noastra, deoarece adevarul exprimat
in ele e legat de vieata neamului nostru. Orice progres e un
pas catra asigurarea existent ii noastre, care se face numai prin
carte si cultura.
SA reasumam! Am comemorat centenarul lui loan Maio-
rescu, fiindca el e al romanirnii intregi. Prin comemorarea lui
am implinit cea mai sfanta datorinta fatA de noi insine, luta-
rind cull ul stramosilor. Noi si asa suferim de pacatul nerecu-
nostintii, la noi comemorAri si sarbatoriri in vieata se fac
rareori, iar meritele sunt recunoscute, daca sunt recunoscute,
numai dupa moarte. A sarbatorl pe I. Maiorescu e una din
cele mai nobile fapte, pe cari toti romanii trebue sa o faca.
loan Maiorescu ne-a ap'Arat mosia in vieata lui, a cultivat
tezaurul nostru national, limba, a desvoltat si usurat progresul
literaturii si culturii noastre.
Noi nu ne putem izola dela aceasta sfanta sarbatoare,
pentru capricii, cAci activitatea lui a fost strAbAtutA de cel mai
curat patriotism. Nu-i acela patriot, care ascunde adevArul, ci

www.dacoromanica.ro
 - 248 -
acela, care-I spune si-I urmeaza. Si loan Maiorescu a cultivat
adevarurile ideate si stiintifice, bazat pe morala socials si pe
dreptul public, can recunosc neatarnarea si dau vole libera
evolutiei nationale ale unui popor.
loan Maiorescu a fost embrionul miscarii terminate de
fiul sau Titu, care a facilitat triumful culturii noastre nationale.
Rar se intampla in vieata unui popor, ca o familie sa exprime
cu atata vigoare o directie, sa o cultive si sa o desavarseasca,
dupa cum aceasta s'a facia din partea lui loan si Titu Maio-
rescu. A studia si a sarbatori acest triumf, aceasta e o glorie
si o datorinta literara.

Curente de idei In literatura ardeleang, dela 1848

pang in zilele noastre.
De Octavian Goga.
Doamnelor si Domnilor!
E atat de mare puterea de evocare a trecutului, pe care
o au lucrurile neinsufletite din jurul nostru. S'ar pares ca si
ele primesc ceva din taina vremilor, a caror marturii au fost
fost si ca apropiindu-te de ele te supune vraja clipelor apuse.
Astfel e deajuns sa vezi o frantura de brat dinteo status an-
tics, ca sa-ti vie in minte imaginea lui Praxitel, e de ajuns
sa te opresti la poalele unei cetati in ruine, ca din macinisul
de pietri sä alegi glasul tulnicului rasboinic, chiotului de
de lupte si zanganitului de otele.... Lucrurile mute isi au limba
for tainica, pietrile vorbesc si drumetul le intelege.
Trecand piagul muzeului britic si strecurandu-te pe sub
boltiturile largi in vestita sala cu friza Partenonului, in mij-
locul trupurilor de marmord, stand asa singer cu ochii rata-
citori dealungul reliefurilor, cari infatiseaza praznicele ateniene,
on privind in treacat plansul sapat in piatra al reginei Ade-
misa, dupa Mausolos, vei simti cum, clips de clips, privirile
ti-se intorc inlatintru si sufletul ti-se pierde sub cerul senin
al clasicismului greco-roman.
Cu cat mai puternica trebuie sa fie aceasta senzatie de
reinviere a trecutului romanesc pentru fiecare din noi, de cate-
od ne abatem in acest °rasel linistit, ale carui ziduri batrane
sunt atat de inrudite cu inimile noastre, Blajul, cu campia

www.dacoromanica.ro
 - 249 -
care-1 Imprejmuie, cu casele lui modeste, cu scolile Iui de 6e-
mult, cu coridoarele intunecate ale zidurilor din stramosi, cu
singuratatea asprd a chiliilor mdnastiresti, Blajul e un muzeu,
unde fiecare colt isi are povestea lui, o fAramiturd scumpd
din povestea noastra a tuturora, din mareata si jalnica epopee
a neamului romanesc. Calcand pe acest colt de pamant, not
vom simti totdeauna pietatea care ne supune, in fata mor-
mantului parintesc, si in inima ni-se vor rascoli amintiri de
vremuri marl. Si fire-ar on cat de vitrege legile cari vor sd
indbuse un cantec de marire, puterea sufletului frange orice
catusi omenesti si acolo in suflet se vor trezi pururea in-
demnuri ca un ecou intarziat din strigatul de biruinta cu
care zeci de mii de piepturi au intdrit cuvintele lui Bdrnutiu
pe Campul libertatii, in vreme ce mintea noastrA ne va duce
la oddita singuratecd in care Cipariu desgropa din hrisoave
rostul limbei romanesti.
Fie-mi ingaduit, ca in cateva cuvinte spuse in trecat si
pornite mai mult din dragoste, decat din ragazul cercetdrii, sa
incerc a zugravi o seams de icoane, pe cari mi-le evoacd
acest vechiu focar al nazuintelor noastre. Voiu atinge deci
in cele urmatoare curentele de idei cari au framantat literatura
ardeleana, dela anul 1848, resiintindu-si indrumarile lor pans
in zilele noastre.
Literatura, ca orice expresie stifieteasca a unui popor, nu
e manifestarea izolata a unor taleote scoase intamplator la
iveald de ursita capricioasa, ci e intruparea organics a marelui
sbucium ce robeste toate inimile multimii, in cari dormiteaza,
in umbra. Din vaierul celor fard nume, din credinte si na-
dejdi cari indruma pe cei din jurul lui, din fulgerele vaz-
duhului, din patimile cari rod in adancimi nepatrunse, artistul
smulge constient sau inconscient, accentele din cari isi im-
pleteste cantecul. Dupd largimea sufletului sau, dupd puterea
cu care a cuprins, mai mult on mai putin, din acest vesnic
sbucium neadormit, se croiesc si proportiile unui talent ar-
tistic, si durata creatiunilor Iui si Carla cu care se trec aceste
in constiinta publicd.
Fireste ca. anul 1848, care a tdiat unde largi in sufletul
milioanelor noastre de iobagi oropsiti, acest an de prefacere
cu flacArile si lozincele lui, a trebuit sã lase urme, cu deslan-

www.dacoromanica.ro
 - 250 -
tuirea lui de energie, si in paginile atat de sarace ale litera-
turii noastre ardelene. Cand inainte cu sasezeci de ani marea
revolutie franceza si-a pornit chiotul de alarmA, atunci din
avantul cetatenilor dornici de libertate, din chiotul rAgusit al
cetelor de jacobini, din samintele aruncate de ideile generoase
ale vremii, din zanganit de arme si din vuietul surd al caste-
lelor dArimate, a tasnit tin cantec, care a pus stapanire pe mi-
lioane: Marseilesa. TinArul ofiter Rouget de Lisle, care a
aruncat pe hartie aceste strofe, nu mai scrisese aproape nimic
si cu atat s'a ales literatura pe urma lui.... Ca plantele din
familia monocotilidoanelor, cari in vieata for indelungA nu dau
decat o singura floare, asa a fost cantaretul, prin glasul cAruia
geniul francez a cerut cuvant...
Astfel si la noi, anul patruzeci si opt ne-a daruit, alatuii
de alte intrupari ale unor forte, dospite veacuri dearandul, si
cea mai glorioasa paging literara Dupd cum eruptiunea unui
vulcan e rezultatul unei anume formatiuni de straturi geologice,
astfel si sbuciumarea unei mari idei pe campul literar e de-
terminate de straturile de idei si sentimente, cari i-au premers
in sufletul multimii si pe urma carora a rasarit. Astfel, la
patruzeci si opt, cand flacarile revolutiei mijeau la orizont,
cand cetele lui lancu se revarsau in valuri spre campia Bla-
jului, unde glasul lui Barnutiu avea sa le propovaduieasca
evanghelia zilei de mane, in aceste zile de desrobire a nadej-
dilor seculare, din vartejul gandurilor cari agitau massele, din
misterul nedeslusit al marilor primeniri cari isi poarta fiorul
in sufletul unui popor din veac in veac, din viforul de patimi
si din clinchetul ascutit al lancilor pe cari mesteri fauri be
alcatuiau la marginile satelor de iobagi, din toate aceste,
trecute prin sufletul unui scriitor cAruia intr'o clipA i-a ful-
gerat pe dinainte tot rostul neamului sau, a prins intrupare,
ca o eruptiune vulcanica, strigatul:
Decteaptd -te Romane, din somnul eel de moarte...
DacA cumpAnim astAzi fiecare cuvant din aceastd can-
tare, atunci ii intelegem pe deplin notele vremii, caracterul
oarecum programatic, care cuprindea intr'un manunchiu de
flacari vapaia celor multi. Revolta, cu care se sfarmA lanturile
ruginite ale sclaviei din batrani, accentele de mandrie ale ori-
ginii noastre romanice, evocarea de onArete umbre: Mihaiu,

www.dacoromanica.ro
 251 -
Stefan, Corvine", cari ne amintesc marirea ingropata in toate
partile pamantului romanesc, trezind in inimi idealul vremii:
unitatea nationals, strigarea de Ina-dire:
Acum se 'ncearcA cruzii, in oarba for trufie,
SA ne rApeasca limba, dar morti numai o darn ",
si, alaturi de aceste, rasvratirea mandriei ranite:
De fulgere sA piarA, de trasnet si pucioasa,
Ori care s'ar retrage din gloriosul loc",
toate aceste sunt cuvinte din marele glas al vremii. Imnul
Desteapta-te Romane", ce va ramanea pururea viu prin rostul
lui adanc, e trimbita fermecata, prin care anul patruzeci si opt
al neamului romanesc isi striga lumii avantul sAu spre ideal.
Poeziile marl pot fl socotite ca niste capitole din istoria
culturala, politica si socials a unui popor. in ele se oglindesc,
cum spuneam, nazuintele si aspiratiile celor multi, in ele se
resfrange curentul de idei care stapania in vremea ce le-a scos
la suprafata. Desteapta-te Romane" al lui MurAsanu, a carui
lira s'a discordat, pe urma acestui cantec sguduitor, e expresia
de inalt talent literar a curentului de idei care indruma litera-
tura ardeleanA in acest timp si pe urma caruia, mai multe
decenii, strunele cantaretilor incearca aceeas melodie, cu mai
putin relief, cu mai slabs indemanare. Ca un mare foc e
imnul lui Muresanu, care inalta spre cer limbi orbitoare de
flacAri, in vreme ce stihuitori marunti se ridica sfios, pe ici pe
colo, ca niste opaite tremuratoare.
Trecutul glorios al unui neam, pentru care prezentul e
vitreg si viitorul trebuie sA fie mai bun, originea noastra daco-
romanica, iatA cel mai puternic Leit motiv, din simfonia acestei
vremi. Istoria si filologia si pe urma for literatura si-au dat
mana; ca sa zugraveasca inaintea sufletelor descurajate icoane
strAlucitoare. Mandriei ti trebuia un razim, care sä stearga in
constiinta obstei urmele unei umilinti istorice, de aceea ochii
trebuiau sä priveascA departe, spre stralucirea minunata a vul-
turului roman. Nu era aceasta vremea potrivita, pentru a se da
cuvant micilor dureri din jur de noi, erau zile de praznic, cand
se spuneau vorbe marl, se imbracau vesminte .de sArbatoare
si cantAretii amutindu-si indemnurile lor, coborau pe strune
mArirea stramosilor.

www.dacoromanica.ro
 - 252
Glasul de arama a lui Muresanu calla
Acum, on niciodata, sa dam dovezi la lume,
Ca 'n aste mani mai curge un sange de roman
Si ca 'n a noastre piepturi purtain cu un nume
Triumfator in lupte, un nume de Traian".
Aceste randuri cu maiestatea lor oglindesc atat de bine
nota vremii, cand prefecti, tribuni si centurioni duceau la bataie
legiunile de lanceri, cand invatatii deslusiau din carti, pe ur-
mele lui Petru Maior, descendenta noastra latina, cand Cipariu
isi croia teoriile lui asupra limbii literare. Toate fibrele sufle-
tului romanesc erau patrunse, la acest timp, de imagina stra-
lucitoare a imparatului roman, care se ivea, ca o aratare a
mandriei desgropate, in toate slovele scrisului roman esc. Oamenii
nu-si cautau in ei insisi justificarea... Erau atat de minunate
aceste moaste, atat de fermecator trecutul pe care-I luminau, in
cat robeau cu totul ochii privitorului. Astfel literatura a inceput
sä ne deie cantece de slava, imnuri de preamarire. Negresit,
a in aceasta sarbatoare indelunga glasurile au obosit cu
vremea, accentele inrudite s'au pierdut i'ntr'o monotonie fara
relief si sinceritatea inspiratiei a secat. Corul de cantareti ma-
runti, sirul destul de lung de poetae minores, veniti in urma
lui Muresanu, ne-a lasat o mostenire fara pret.
Dar mai era o imprejurare de mare importanta, izvorita
din acelas cerc de idei, prin care se indruma *bite° directie
gresita si se curma avantul unei miscari literare. Era chestiunea
limbii literare. Cipariu, in ale sale Principii de limba si scrip-
tura-", sub influinta ideilor curente, pornind din principiul ca
limba romans, ca dialect italian, la inceputul aratarii ei in
Dacia, fit cu mutt mai curata in forme si mai avuta in cuvinte
romane de cum este astazi', a inceput cu nobila straduinta
sa thlature slavonismele si alte elemente straine, cari s'au in-
trodus cu vremea in graiul nostru. In munca lui, sprijinita de
o inalta eruditie si favorizaia de spiritul general al societatii,
el se nizuia sa stearga din corpul viu al limbii ranele crud-
fixiunei ei", urmand programul de a reinsufleti moartele, ui-
tatele, palisade forme, insemnari si cuvinte". S'a inceput
deci opera vasta a purificarii", care a inlantuit desvoltarea
literara decenii intregi.

www.dacoromanica.ro
 - 253
Miscandu-se deci inteun cerc impropriu de inspiratie si
folosindu-se de o limbs improprie, literatura, care se faces la
not pe vremea absolutismului austriac, pans dupa anii 70, in
proza si poezie, nu poate rAspunde, decat unor exigente prea
rudimentare.
Un nationalism ieftin povatuia condeiele, cari se pierdeau
in tirade de proslavire a gloriei romanice, o laudarosie born-
bastica afisa zilnic figura lui Traian, poezia se aservis?. tuturor
evenimentelor zilnice pe cari le comenta in accentele rAsuna-
toare ale unui fals retorism. In puzderia de novele din co-
loanele Familiei" sau din Amicul familiei" se vorbea de
curtea lui Decebal, se faureau povesti fantastice, cari se des-
fasurau intre zidurile Sariniseghetuzei, se teseau istorii rasarite
din romantismul exagerat at vremii, on in cel mai bun caz
ate o idila de amor a unui pretins pastor fat-frumos cu to
miri ce contesa unguroaica. Nimeni nu se gandea insa sa-si
coboare privirea la cei din jur, sa aseze pe hartie crampeie
din sufletul multimii, care se agita in intunerec. Oamenii
acestia erau strasnic de presbiti, prin ochelarii trandafirii a
vremii for nu puteau vedea decat departe. Figura cuminte, cu
judecata sloboda si cu graiul curgator, fata luminata de ince-
lepciunea batraneasca a taranului nostru nu se vedea la aceste
banchete, unde intr'o limbs neinteleasa de el se spuneau tot
felul de profetii, care de care mai impodobite. $i data se ivea
arare, era mai mutt desbracat de rostul lui firesc, impopotat
cu panglici tricolore, un fel de figura de carneval, care in vorbe
ticluite dupa principiile" lui Cipariu lauds pe Mihaiu Viteazul...
Poezia urma aceeas matca. Aron Densusanu cu strofele
lui greoaie, purtand urmele influentei germane si nota covar-
sitoare a lui Bolintineanu, Dorurile si suspinele" lui Zaharia
Boiu tinute intr'un ton dulceag si oratoric, Grozescu cu ver-
surile Iui sentimentale, Noptile carpatine" in cari I. DrAgeascu
reinvia icoana Iui Horia cu surle de triumf si chiote de alarms,
toate aceste, si multe altele, sunt lipsite de sinceritatea ins-
piratiei, sunt impletituri de cuvinte rasucite cu slab mestesug,
in umbra carora, temperamente lipsite de orice patiinA, bunii
burghezi greoi isi duc tihnita for vieata gospodareasca. Unul
din acesti si nu eel mai lipsit de talent e C. Justin
Popfiu, care la 1870, in volumul sau Poezie si proza", isi
instruna lira preamarind virtutile stratuosesti:

www.dacoromanica.ro
 - 254 -

Dar cum in miezul noptii vezi stele de pe cer

Cazand intru 'ntunerec si-apoi in haos pier,
Astfel si nimbul nostru in ceata s'a 'nchinat,
Si falnica natiune, natiunea ce odata
Era regina lumii, de glorie 'ncunjurata,
In pulbere-a sa frunte regal' o a plecat".
Tot dansul striga, fats de nizuintele guvernelor maghiare
dusmane din vremea lui:
Nainte dar la lupta, la lupta nationala,
Romani din Satumare, Arad si din Bihor,
Raspingeti cu virtute cercarea infernala
TintitA spre a stange acest strAvechiu popor".
Un astfel de retor, mai lipsit de energia frazei, in schimb
insa vorbaret, neobosit la scris, cand impins de un patos ar-
tificial, cand alintat de copilaroase dulcegari amoroase, losif
Vulcan, redacteaza, vreme de patruzeci de ani, Familia" care
isi face loc in cele mai multe case ale carturarimii romanesti
dela noi. In versurile lui cuprinse in Lira mea", aparute la
1882, e ace' s seninatate netulburata, aceeas vesela jubilare,
care nu mai conteneste:
P'a maririi scary dreapta
Romanismul cel rapus,
Plin de fala urc'o treapta
Catra scopul ce si-a pus.
DupA scecoli de durere
Azi Romanu-i rasplatit,
Mos Traian cu mangaiere,
Varsa lacrimi fericit".
Se intelege, aici nu poaie fi vorba despre nota utilitatii
necontestate a acestor tiparuri cari, cu toata stangacia lor,
au propagat, trite() societate infiripata in pripa si lipsita de
once traditii culturale, dragostea de carte.
*
In acest timp, in alts parte a romanismului se urma o
prefacere intensa a notiunilor culturale, o lupta indrazneara
de modificare a valorilor estetice si de indrumare a limbei
spre izvorul viu al graiului popular. In Moldova, Mihail Ko-
galniceanu, acest bArbat de inalta cultura literary si deosebit

www.dacoromanica.ro
 255

bun simt, a pornit o serie de atacuri violente Impotriva limbii

si ortografiei cipariene, cerand Intonarea In literatura a limbei
uzuale, singura care e chemata sa exprime framantarea sufle-
teasca a unui popor.
In aceasta lupta care se Inteteste, trezind tot mai multa
patima si provocand o Instrainare a carturarimii de aici de
reprezentantii literelor romanesti in principatele unite, a ramas
biruitor Kogalniceanu, pe partea caruia era adevarul si catra
care se ridicau glasuri de multumire, ca cel al moldoveanului
Rusu: Da-ne idei multe si bune In limba proasta si cetitorii
to vor binecuvanta.... Christos nu a spus oare a vorbeste
pentru prosti si lipsiti? Vorbia nu In limba fariseilor si cartu-
rarilor, ci in limba lui Petru pescariul- ')....
Para lel cu criticismul inaugurat de Kogalniceanu si sus-
tinut cu vremea de mai multe minti limpezi, literatura Indru-
mata de Alexandri spre limba taranului Imprumutase o note
mai fireasca, cautandu-si inspiratia Inteun cerc de sentimente
si de idei cu mult mai apropiat de sufletul nostru. In locul
gloriei dacoromanice a Inceput sa desgroape lira poetului slava
trecutului romanesc, vitejia domnilor munteni si moldoveni,
balade haiducesti si cantece patriotice. Din Occidentul in-
spirat de ideile generoase ale unui larg umanitarism, acest fiu
de boier adusese o dragoste pentru cei obijduiti, cari 1-au
fermecat cu frumseta graiului si cu plasticitatea poeziei lor.
Astfel au Inceput sa se iveasca taranii in poezia lui Alexandri,
niste tarani rumeni, tarani de Dumineca, veseli, sanatosi, ma-
nand boil plavani, cate Base la carale lor ferecate, niste tarani
vazuti de departe, dintr'un varf de munte, on cel putin din
halconul caselor boieresti, unde se urzeau cantecele fericitului
bard. Cu toate aceste insa, literatura lui Alexandri, sustinuta
de un real talent fecund, nu putea trece fare a lass urme
binefacatoare in literatura ardeleneasca.
In acest tin;p societatea literara Junimea" din Iasi, prin
condeiul dlui Maiorescu, indica idealul cultural si literar at
vremilor schimbate, pe ruinele doctrinei politico-juridice a
scolii Barnutiu, ale limbei germano-latinesti din gazetele Ar-
dealului si ale tiradelor Inchinate lui Mos Traian", spul-
') N. forga: .fstoria literaturii romane3ti in veacul al %I\ -leac vol.
111., pag. 230

www.dacoromanica.ro
 - 256 -
berate de nemilosul critic. Tot din acest cerc, care porneste
revista Convorbiri literare", ies Ia ivealA minunatele pove-
stiri ale lui Creanga si cu vremea accentele de energie neobis-
nuita ale genialului Eminescu.
Fireste ca aceasta miscare intelectuala cu fermentarea ei
trebuia sa treacA muntii, Indrumand condeiele de bun simt spre
convingeri literare cari nu urmau ogasa traditionald. Astfel de
pela Inceputul anilor 70 se observA o schimbare spre bine in
productia curenta dela noi. Alaturi de accentele pline de vi-
goare ale nenorocitului Nicoleanu, prin Indrazneala imaginilor
si prin nota-i pronuntat pesimista un precursor a lui Eminescu,
se ridica loan Al. Lapedatu, care in versurile sale si mai
tArziu in nuvele istorice sacrifice tot mai multe din gresurile
vremii, isbutind a ne da sub influinta lni Alexandri strofe so-
nore, intr'o limbd curate si melodioasa. Dansul publics mai
tarziu, in editura harnicului Visarion Roman, revista Albina
Carpatilor", cu riult superioara Familiei" din Orade, unde se
urma inainte cu regularitate vechiul macinis de vorbe, fare
rasunet in suflete. In Albina" inceputa la' 1877, Lapedat ne-a
dat dupe model german cea mai build revista de familie
care si astazi ne lipseste. In coloanele ei si-a publicat novelele
cu subiect istoric si versurile patrunse de valul unei melan-
colii usoare:
CrescurAm Ia olalta din frageda pruncie,
Voi grijilor si eu.
Ce stransa legatura si ce tovarasie
PAstraram pand astazi si vom pastra mereu.:
Dar nu mi-a albit parul si crete n'am pe frunte,
0 griji mai dati ragaz!
Doresc sA ies din lurne cu pletele carunte,
SA duc urmele voastre semnate pe obraz.
Prin scrisul sAu, Lapedat, doborit in pragul barbatiei abia,
ni se InfAtiseazd ca scriitorul de transitie intre cloud epoci
literare, intre curentul romantic InstApanit la noi Intre anii
48-80 si scoala literard moderns, inaugurate de Slavici si
Cosbuc.
In vremea asta s'au petrecut evenimente marl, cari au
sguduit in temelii sufletul romanesc: rasboitil de independents,
proclamarea Romaniei ca Regat. Tunurile dela Plevna cu bu-

www.dacoromanica.ro
 - 257 -
buitul for au patruns si atmosfera intelectuald a romanismului.
Chiotul de triumf al dorobantilor a adus in suflet o noun pu-
tere morals, a Tutors privirile literatilor din ceata trecutului
vaporos spre noi insine. Aquila romans nu ne mai trebuid
acum, aveam o altd emblems, stropita de sange romanesc:
steagurile inaintea carora s'a frant mandria lui Osman pasa.
Traian si Decebal cu legiunile for au dispdrut ca prin farmec
din fantazia poetilor, Wand loc cutarui sergent cu cusma pe
urechie", care infruntd moartea in potopul de gloante si bi-
ruieste, on se prdvale, cu feciorii lui, in santul de sub parapet.
De pe campul literar se duc regii, domnii cu steme, feti, fru-
mosii si cosanzenele, ivindu-se masa de tarani, asa cum sunt
ei, plini de praf si de noroi, veseli si fard griji, nepisAtori de
nevoile vietii. Literatura vine acasa la noi si lumea incepe sa
inteleagd, ca in milioanele astea oropsite e toata puterea noastra,
ca acesti oameni muncitori ai parnantului trebuie intelesi si
ascultati, ca ei au o minunata lume de ganduri si vise, au
tragedii, cari se petrec in umbra, au o vieata larga si intinsa,
care poate fi izvorul plin de sdnatate al inspiratiei literare. Se
da deci in acest timp o luptd puternica, care revolutioneazd
gandirea romaneascd si creiazd noud valori estetice.
Cum n'ar fi gasit acest curent cel mai priincios teren de
desvoltare tocmai la noi, in Ardeal, dandu-ne astfel o justificare
superioara insas existentei noastre nationale, razimatd numai
pe umerii vigurosi ai taranilor? A prins, fireste, intelegand
lumea degraba, ca. Jupiter si Diana, Traian si Aurelian cu
toata cohorta for stralucitoare sunt figuri de muzeu, in vreme
ce adevarata vieata cu 11111 ei de patimi se dapand acolo sub
tavanul de grinzi al casutelor dela tail. Cum n'am fi inteles
acest adevar elementar noi, cari abia ne desfacusem din stra-
iele tardnesti, cari imbraca si astazi sufletul nOstru? Trebuid
sa-1 intelegem si se astepta numai condeiul, care sa ded cu-
vant acestei noud framantari a sufletelor.
Condeiul mester si priceput, menit a intrupa in forme ne-
peritoare acest nou curent, ne-a fost daruit prin loan Slavici.
Crescut sub indrumarea literaturii poporaniste unguresti, care-si
ajunsese pe vremea lui apogeul, in JOkai, Slavici, povatuit mai
tarziu de un puternic fond de culturd germana, lustruit la ful-
gerele de lumina* ale geniului lui Eminescu in a carui tovardsie
17

www.dacoromanica.ro
 - 258 -
soartea l'a tinut ani de zile, umbland in scoala Junimei, a in-
ceput sa-si publice novelele sale minunate, infiripate din acest
cerc de idei, cu totul nou si neobisnuit. Nu mai era vorba
aici de marirea ingropatd a Sarmiseghetuzei, ci de satul SA-
rAceni, care la poalele unei coline verzi isi revarsd salba de
casute albe sub ocrotirea inteleptului pops Tanda, de Budulea
taichi", care se duce cu merindea in desagi la scoala ungu-
reascd, primind pe rand povetele culturii, de Moara cu noroc",
unde se tes idile de dragoste tArdneascd. Ce lume schimbatd,
ce atmosferd familiars, ce clipe de intimitate casnica si cats
duiosie a amintirilor, cari ne-au legAnat copilaria tuturor.
In ziarul-Tribuna", scos de Slavici, se duce mai departe
acest curent de inovatie literara, care-si smulge biruinta in
timpul cel mai apropiat. In coloanele ziaristice se instApaneste
acest duh de dragoste sincere pentru multimea dela sate, care
in vieata politica se manifesteazA prin principiile celei mai
avansate democratii, tradand pe alocurea usoare nuante de
demagogie, iar in literature, printr'un viu interes cu care se
imbrAtisa productia folklorica.
In aceasta noun constelatie literarA crescand sub in-
drumarile ei si desfAsurandu-se sub ocrotirea unui exceptional
talent, a inceput bogata carierA literard a lui Cosbuc, care a
castigat desavarsita invingere pe seama acestui nou curent.
Drumul inceput de Slavici in proza l'a continuat in poezie
Cosbuc. Nu e aici locul potrivit si nu sunt eu chemat a ju-
deca opera literara a acestui mare mester al versului romanesc,
atata insd putem spune, ca condeiul lui a fixat definitiv noua
formula a poeziei romanesti in Ardeal, hotAritoare pans in
pragul zilelor noastre. Cosbuc, patrunzandu-se de credinta, ca
sinceritatea unei inspiratii literare numai atunci poate fi sal-
vats, cand pleacA dela not insine, cand purcede din fibrele
ascunse ale sufletului nostru, cand rascoleste taine si incre-
meneste dureri din propriul nostru sbucium, s'a oprit cu ochii
lui limpezi la ograda taranului, s'a imbatat de mireasma florilor
de camp, si-a legAnat inchipuirea in undele de lumina ale mi-
tului romanesc si a facut astfel din scrisul lui o oglinda a na-
tionalismului nostru organic, o literature nationald. Cu vremea
s'a apropiat tot mai mult de tarina stramoseasca, deslegand
din ce in ce misterul acestei vieti simple, cu adanci intelesuri,

www.dacoromanica.ro
 259

iar mai tarziu si-a dat seama, ca poezia trebuie infratitA cu

marile dureri vii, cari framanta sufletul neamului si ca arta e
apostolatul prin care se propaga credinta mantuirii unui popor.
Din acest sbucium ne-a intrupat poetul Baladelor si idilelor"
cantarea fulgeratoare Noi vrem pAmant".
Pe acest drum nou se desfasura' 'Ana' in zilele noastre
crezul literar al scriitorilor ardeleni: literatura nationals, care
isi cauta inspiratia in atmosfera sanatoasa a vietii taranesti,
singura class socialA, care la noi are trecut, are traditie si un
perfect echilibru sufletesc.
Desigur, ca cei mai multi .dintre noi, dupace ne-am smuts
din sumanul stramosesc si am primit botezul cultural al oc-
cidentului, simtim focul mistuitor al intelectualitatii moderne,
mintea ne tresare la fiecare pas chinuita de problemele unei
dualitAti sufletesti necontenite, avem sbucniri de sanatate rus-
tics si slabiciuni de rafinerie apuseana, dar in adancul inimii
purtAm totdeauna fratietatea cu cei ramasi in urma si sur-
prindem accente din simfonia nemarginita a durerii lor. De
aceea sufletul delicat al artistului nostru, in care nu pot tral
microbii parvenitismului atot uitator, va fi o harfa aeoliana ce
cants psalmodii impletite din marea jelanie purtata de vanturi.
Versul lui va fi buciumul de alarms, prin care se striga lumit
puterea de vieata a unui popor, cea mai superioara justificare
a existentei lui nationale. Lira poetilor va desgropa arnaraciuni,
cari dormiteaza in umbra si va cohort pe strune marile idei
generoase, menite a lumina soarta multimit oropsite.
Literatura ardeleana, doamnelor si domnilor, va purta Inca
multa vreme aceasta dragoste de taranime, on cari ar fi pre-
tentiile de inghetata si mandra arta olimpica a temperamen-
telor izolate de dorurile vulgului profan si on ate teorii ne-
putincioase ne-ar trimite anumiti stranepoti de crai bizantini
oplositi pe pamantul indelung iertator al frumoasei Romanii.
Noi suntem un popor de tarani si carturArimea noastra si-a
ridicat zestrea ei sufleteasca din comoara geniului popular.
De aceea, pentru scriitorul acestui neam care are Inca vi-
suri de implinit taranul va ramanea incA multa vreme cel
mai de capetenie, cel mai iubit si cel mai interesant subiect
literar.

17

www.dacoromanica.ro
 - 260 -
Publicul nostril §i feafrul
conferentA cetita in a doua sedinta a Soc. p. fond
de teatru roman".
De Dr. lioria Petra-Petrescu.
Doamnelor $i Domnilor!
Stiu Area bine, onorata adunare, cat de insemnate sunt .
zilele acestea pentru istoria neamului nostru: niste pagini de
aur, cari vor figura de aid inainte in fruntea istoriei noastre
culturale. Dace ma gandesc la importanta aceasta capitals si
la pasul, care-I fac acuma, vorbind aici imi par un intrus,
care va rapeste timpul acum. AvAnd circumstanta aceasta ate-
nuanta a pacatului meu recunoscut, poate ca nu ma veti judeca
atat de aspru.
Mai am o circumstanta atenuanta, care pledeaza in fa-
vorul meu: sunt condus de o ideie, care cred cu tarie ca este
buns. VA veti da verdictul, daca ideia mea e de fapt
bun& sau rea si chiar si numai indeletnicirea aceasta cu pro-
blema, care o tractez, sau vreau sa o tractez, chiar si numai
procesul acesta psihologic cred ca va fi intrucatva util cauzei. 0
sa-mi dau toata silinta ca sa pledez pentru ideia, de care sunt
condus, cu mijloacele cele mai bune, cari imi stau mie la in-
demand si as fi fericit daca una sau cloud din principiile, de
cari sunt patruns, v'ar afla consenzul Dv.
Va rog de buncivointa si de rcibdare, ca sa pot desvolta
ceeace vreau se spun, in cateva cuvinte.
Problema aleasa: Publicul nostru si teatrul este atat de
vasta ilustra adunare, incat cu greu se va putea ex-
hauria, intr'o conferinta, seria de intrebar, cari se impun, daca
vrei sa tractezi tema aceasta. Voiu alege deci cateva din in-
trebarile principale, atingand altele numai in treacat.
*
Rasfoind o revista umoristica de moda veche*), am gasit,
inteun numar din anul 1864, o caricature si un comentar foarte
semnificativ. Nevasta intreaba pe barbatul, care e imbracat de
iarna, in blani groase: Da ce sezi, barbate, invaluit intr'o
*) .1.1moristul,, Pesta. 1864.

www.dacoromanica.ro
 - 261
bunda, acum, In caldura aceasta mare ?", iar bArbatul ii ras-
punde posac si laconic: MA tern sa nu ma rAcesc, de raceala
publicului fata de literatura noastra".
Cred, doamnelor si domnilor, ca bArbatul imbrAcat in anul
1864, In mantaua sa cea groasA, ar Incepe in zilele noastre
sa-si mai dea de pe umeri haina mastodonta, ca sA rAsufle
mai in draga voie. Simtim cu totii cum se desface pojghita,
cum se sparge ghiata, cum prinde teren vorba scrisa a lite-
raturei noastre. Inca n'ar putea zice bArbatul: n'am nici o teams
de o rAceala mititica, dar totusi se desprimAvAreaza.
Desprimavararea aceasta o simtim cu totii, cAci ne cu-
treiera prin vine un argint viu, care e un semn de bine, de
Indemnuri pentru viitor.
Si in literatura dramatics se observa aceasta fermentatie
tacita, nu aici la noi ci in Romania. Publicul cerceteaza
teatrul mai cu placere. Autori dramatici incearcA cu nou avant
sa se manifeste pe scandurile scenei. SA ne bucuram de aceasta,
cad progresele scenei romane din Romania se vor incetatenl
si la noi cu timpul. LeAraturile noastre cu miscarea teatrala din
Romania vor trebul sA fie din in ce mai stranse, repertoriul
bun va trebul sA se transplante si la noi, cad unitatea noastra
culturalci este un desiderat atat de logic, de just si de sfant
pentru cauza noastra, incat ar fi un lucru scelerat sa denegi
indreptatirea pornirilor noastre in directia aceasta.
AtarnA dela d-voastra, doamnelor si domnilor, can ati
alergat din toate unghiurile aici, ca evolutia teatralA spre o
treapta culturala mai inaintata, sa se accelereze, dela inte-
resul desvoltat pentru teatrul romanesc, pentru institutia
aceasta, in sanul careia am onoarea sa vorbesc eu astAzi.
De aceea am ales terra aceasta.
Vreau se vA puneti intrebarea: cum sprijinim si cum ar
trebul sA sprijinim miscarea teatrala la noi ?
Inainte de toate, trebue sa constate fiecare om nepreocupat,
ca enluziasm pentru teatru exists in sirurile noastre. D. BAnutiu,
dir. teatral, ne-ar putea adeverl cu date concrete, cu liste de
subscriptie, interesul manifestat. Si aceasta e o fapta elocventd,
cad dela oameni, can n'au interes fats de ceva, cu greu vei
putea exopera sprijinul pecuniar, mai cu seamy sprijinul pe-
cuniar !

www.dacoromanica.ro
 - 262 -
Dar numai atat nu este de-ajuns.
Poate sa aibd un neam milioane de milioane, capitaluri
pentru o miscare teatrald, dacd n'are putinta, daca n'are Inte-
legerea pentru manifestatiile teatrului e vrednic de deplans
neamul acesta. Sä fereascd Dumnezeu sd ajungem in stadiul
milionarului putred de bogat, dar Vara de nici un dram de
simt, fatd de ce e bun si frumos!
Oricine va ceti istoria neamului nostru, va veded lamurit
multele, infinit de multele greutati, cari am avut sä le intam-
pindm.
In cateva randuri se va putea intreba scrutatorul, dacd
n'am fi putut sa ne manifestam mai bine, mai cu efect, tot-
deauna Insd va trebui sä conceada, ca starea noastrd a fost
de fapt critics, fiindca altii si altii aveau putinta sä se
desvoalte in liniste completa, nestingheriti de nimeni, pand
and noi ne duceam amarul saraciei de pe o zi pe alta.
lata dovezi din istoria teatrului nostru.
Cine ne-a sprijinit pe noi in actiunea noastrd? Cine ne-a
intrebat din fotoliul ministerial si din fotoliul comitelui suprem
vreodatd: cum am putea sa facilitam propaganda pentru teatru
romanesc ?
Ca sd nu amintesc, decal numai cloud cazuri: va rog re-
cetiti rapoartele parlamentare din anul 1870 si 1908. losif
Hodos cerea, in sedinta dietei ungare din 11 Februarie 1870
paralel cu subventionarea din grew a teatrului unguresc
200.000 fl. din partea statului, pentru Infiintarea unui teatru
national romanes. In Decemvrie 1908 cerea deputatul nostru
Dr. Stefan C. Pop un sprjin al statului si spunea ca, !Ana cand
noi nu primim absolut nimic, miscarea teatrald ungureasca e spri-
jinita antral cu 1,400.000 de coroane. Notitele stenografice ne
spun, Ca* dupd vorbirile acestea a urmat: Sgonzot. Sgomotul e
de cele mai multe on semnul de desaprobare. Asa a si fost:
propunerile au cazut, fiind sprijinite numai de infima parte a
romanilor.
Aici trebue amintita tinuta justa a politicianului si marelui
barbat de stat Dedk, care a declarat, ca statul nu e cu cale
sd sprijineasca tin teatru al unei natiuni, dacd celelalte natiuni
din Ungaria nu se bucura de acelas favor.
Publicul nostru se spunea din partea contrarilor pro-
punerilor aduse n'are trebuintd de teatru national. Publicul

www.dacoromanica.ro
 263

nostru nu stie aprecia o piesa teatrala, fiindca un curent tea-

tral romanesc nu exists. Iosif Hodos rAspundea, argumentand
foarte logic, astfel: DacA nu exists Inca teatru national roman,
exists natiunea romans, care tine de necesara ridicarea, con-
servarea si asigurarea acestei institutiuni"
Dar avem date plausibile, ilustra adunare, ca publicul
romanesc avea dragoste de teatru. Cetiti anuarele soc. noastre
de teatru si o sa dati de o multime de manifestatii frumoase,
desi modeste, pentru institutia aceasta culturala.
VA rog sa recititi studiile si notitele referitoare la mis-
carea teatrala din diferitele noastre °rase, apoi despre peleri-
nagiile unui Petculescu sau Milo, ca sA vA convingeti ca
dragostea pentru reprezentatiile teatrale s'a manifestat la noi,
dar ca n'am fost sprijiniti de alti factori, independenti de
vointa noastra.

0 dovada si mai eclatanta, despre dorinta noastra de a

vedea teatru romanesc, am aflat cetind o istorie a teatrului
german din Transilvania, scrisa de drul Even Filtsch in
Archly des Vereines fur Siebenbiirgische Landeskunde", vol. 21
si 23 9. Acolo am gasit, spre marea mea surprindere, notate
trei reprezentatii teatrale date pentru publicul romanesc din
partea societatii actorilor germani. Piesele teatrale au fost
jucate in romone.ste, Vecincitatea periculoascia tradusA din
Kotzebue3), un balet Eliberarea valachilor si drama romantics
Horia 0 Clogaa , cu coruri de Hauenstein. Trupele lui Gerger,
losepha Uhlich (din Weimar) si Kreibig-, cari au jucat in Brapv
aceste piese teatrale, cu toate ca activitatea for era sa fie res-
transA numai In serviciul concetatenilor nostri sasi, au adeverit
prin tiparirea programelor in romano.te cu litere cirile, si a
reprezentatiilor in limba noastra, augmentate cu cativa diletanti

') Pacatianu: 'Cartea de aura. Vol. V. pag. 288.

') Vol. 21 si 23. Hermannstadt, 1887 si 1890.
3) A figurat si in repertoriul din Iasi 1837-8, tradusa de Asachi (?)
v. lorga, 1st lit. rum. soc. X1X. vol. 1. 195 subt numirea vVecinatatea
primejdioasa .

In urma constatarilor studiului german cade asertiunea dlui Bogdan

Duica din zOmagiu. (1900) ca primul traducator al lui Kotzebue ar fi fost
Iancu Vacarescu in 1830.

www.dacoromanica.ro
 264

romani, ca publicul romonesc sprijinea nzult teatrul Berman.

neavand altul in loc.1)
Si aceasta, cand ? In anii 1815 (5 Mai), 1822 (20 Dec.) si
1824 (2 Ian.). Datele acestea sunt de o deosebita importanta
pentru noi.
Va rog sa vA aduceti aminte ca anul 1826 se considera
'Ana acum drept anul, in care s'a dat prima reprezentatie
teatrala in limba romaneasca in Transilvania 2). Aici, in Blaj,
s'a dat aceasta reprezentatie, de catra clericii seminarului epi-
scopesc, cu ocazia zilei onomastice a rectorului Simeon
Crainic. Piesa a fost Ecloga pastorale ", intr'un act, in versuri,
scrisa de Timoteiu Cipariu, reluata in 1833.
Despre aceasta Ecloga" ne spune prof. loara, ca are
in adevar, versuri de o curatie si de o limpiditate, de o re-
zistenta clasica minunata, care sunt vrednice de a fi puse, fiind
Insa mai romanesti, ca limba, ca inspiratie, alaturi cu ale lui
Asachi". (Ist. lit. rom., sec. XIX. volumul I, pagina 298).
Oricine va putea trage concluzia urmatoare, ilustra adu-
nare, din cele spuse mai sus: Dace in 1815, 1822 si 1824 se
manifestA interesul publicului nostru atat de evident pentru
teatru, Mat trupe streine joaca pies., teatrale, in limba noastra
ce am fi putut presta pana acuma, dace am fi avut sprijinul
pecuniar din partea factorilor competenti? Sigur ar fi trebuit
sa se nasca si scriitori dramatici romani de seama, caci Fara
de ei n'ar putea exists miscare teatrala constie, dar intreb
call au avut posibilitatea sä se desvoalte pentru teatru, cand
starea noastra culturala era stransa In lanfurile cele mai infri-
cosate, in lanfurile sdniciei materiale?
Nu, bogatia nu naste, nu creiaza artisti dramatici si scrii-
tori de seams, dar ea faciliteaza desvoltarea, aduce inflorirea
unui gen dace germenul talentului se desvolta in parnant
primitor.

%) »Transilvania , numSr fcstiv, (25 a. 1895, pag 61) articolul scris

de dr. Grigoriu Silasi.
2) 'Sulzer, Gesch. des Transalp. Daciens , T. III, pag 19, vorbeste
despre o comedic pastorale romaneasca reprezcntata in Brasov la o nnnta
saseasca, inaintc de 1782.
Cea mai veche scriere romaneasca cu continut teatral (ca. 1777 si
1780) Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa, autorul necu-
nogcut, Ms. se afla in bibl. episcopiei gr. cat. din Oradea-mare.

www.dacoromanica.ro
 266

Brunetiere, criticul francez, criticul al islarlz", cum it nu-

meste un profesor german vestit, analizand personalitatea lui
Moliere,1) sustine, ca Moliere s'a ridicat la rangul sau In
urma a trei marl calitati si calitatile acestea ar fi fost: expe-
rientele sale ca actor, experientele din provincie, pe unde a
cutrierat dupa cum se stie ani indelungati, si umilirile,
suferintele cate a avut sa le indurc.
Punctele insirate sunt foarte juste, dar mai lipseste unul :
-marele sprijin at lui Ludovic al XIV-lea, at regelui Soare".
Noi n'am avut, ilustra adunare, nici soare, nici hla, nici
chiar stele, cari sa ne sprijineasca noi am visat mereu de
poleiul minunat al lor, Vara de a fi vazut vre-odata prea lumi-
nata-le fats, noi am avut parte de un intuneric ca pacura, prin
care aprindeau cate o luminita si porneau la drum, haida-hai,
Milo si Petculescu, iar acuni, mai la urma Zaharia Barsan si
Aurel P. Banutiu cu sotii sal.
Cum sa arati deci o stare l'nfloritoare teateala ? Cum sä
Inaintezi, daca statul 1211 to sprijineste, daca nu exista in mij-
locul neamului tau multi oameni bogati, daca chiar si mani-
festatiile teatrale infonsive ale tale sunt privite cu ochi rai ?
Vino streine"si-ti bate joc de noi, ca n'avem teatru na-
tional. Vino si spune ca n'avem opera dar ceteste mai intai
rapoartele Inaintate de un senator in camera franceza, in care
se spune, ca pierderea dintr'un singur an la opera din Viena
e de 2 milioane coroane, la Scala din Milano de 300,000 de
lire, la opera din. New-York de 1,200.000 de coroane si ca o
singura reprezentatie la opera din Paris recere spese de cel
putin 17.000 de franci 2). Uita-te, dupace ai cetit acestea, in
budgetul societatii noastre teatrale si vei veda ca Intreg capi-
talul nostru trece putin peste 500.000 de coroane.
Sa vedem daca vei mai avea dispretul acesta MO de
manifestatiile noastre, cari nu prea pot fi altele, din cauza starii
noastre precare materiate.
Am zis: nu prea pot fi altele si am sä motivez pentruce.
Daca constatam, CA sumele enorme, cari se recer la re-
prezentatiile marl teatrale din strainatate, nu pot sa fie platite,
nici chiar a douazecea parte din ele, din partea noastra

') xLes 6poques du theatre irancais , ed. 7, prelegerca a patra.

') Senatorul Rivet, in camera franceza, a 1911.

www.dacoromanica.ro
 266

totusi, suntem constii, ca suma atat mica, cat o avem o

sA ne multumeasca intru catva, daca o sa stim chivernisi ca-
pitalul si (mai cu seams) idealismul publicului nostru, dtipA
cum trebuie.
Propaganda, care o facem, 'rebate sa fie mare. SA nu ne
lasam invinsi de lipsa de mijloace. SA intrebuintam creitarul
peste care dispunem, astfel, ca sa ne stim cu inima impacata,
ca ne-am indeplinit datoria.
Publicul sA priceapa ce poate astepta dela o societate
cum e aceasta. 0 sa fiu mai explicit in cele urmAtoare.
*
Teatrul nostru are o misiune culturala de indeplinit. Cu-
vantul frumos romanesc, rostit pe scenele noastre modeste, e
chemat sa fie pavaza neamului nostril.
MA gandesc la sutele de sate romanesti, in cari o serata
teatraIA-declamatorica este un eveniment. Ma gandesc la satele
de prin Bihor si Maramurcis, unde fiecare intelectual roman
are o misiune de indeplinit, unde nu prea sunt librArii roma-
nesti si unde gazete romanesti abia ca sunt cetite.
Poate sa spuna unul si altul, ca reprezentatiile teatrale
de prin satele unde stArn slab culturaliceste, sunt sub toatA
critica, ca nu poate fi nici vorba de o arty teatrala la mijloc
ar fi sacrilegia insa sa nu ne gandim la sanarea raului, sa
nu ne batem capul, cum sa ridiccim relativ aceste pro-
ductiuni primitive teatrale, constii fiind, Ca momentele acestea
de colaborare sunt momente culturale de prima ordine pentru
satele noastre.
Am azistat si eu, ilustra adunare, la multe din reprezen-
tatiile acestea. Scene mici, primitive, sail cat o gAoace, inbacsite
de praf si de aer greu, piese teatrale stangace, jocul scenic at
diletantilor, cum nu se poate fnchipul mai rudimentar. Publicul
asculta cu placere, chicotea de bucurie la cele mai mici ma-
nifestatii ale diletantilor. Adevarate cOpii ale reprezentatiilor
dela §unturug, descrise atat de plastic de d. vice-prezident a
societAtii noastre.
Sufletul meu, va marturisesc sincer, se sbuciuma amar.
Simteam cele mai marl desiluzii, Imi ziceam mereu: Ce poti
incepe cu un astfel de public?", caci vedeam, ca e cuprins de
un delir de plAcere, cand diletantul fAcea cele mai disgratioase
miscari, ca sA intre in gratiile publicului. MA simteam trans-

www.dacoromanica.ro
 267

portat pe vremea harlechiniadelor", cand Hans Wurst"-ul

german si Colombina" italiand jucau rolurile lor bAddrane, in
mijlocul aplauzelor targovetilor mArginiti.
Sd nu infrumsetam lucrurile: avem si in ziva de astazi
astfel de reprezentatii, in multe din satele noastre.
Ce sa facem insa, doamnelor si domnilor? Sa ne batem
joc de manifestatiile acestea, ca bietii oameni sa -si piardd orice
pond de a mai juca? In numele artei sa aruncam anatema
asupra lor? Nu s'ar putea ameliorci starile acestea? N'am putea
inocula un dram de bun sim( in alegerea pieselor teatrale si
a declamatiilor ? N'am putea da indemnuri conducatorilor firesti
de prin. satele respective, descriindu-le, in culori atragatoare,
elocvente, plausibile pentru dansii, alte reprezentatii, cu alte
sail, tot atat de modeste, dar mai sanatoase, mai simpatice,
cu alto atmosfera, mai curatd? E vorba de tonalitatea, in care
vorbesti cu oamenii acestia, e vorba de materialul, care-I alegi
pe seama lor, e vorba ca to sa ai inima pentru ei, ca inima
sa to doard si sa incerci toate mijloacele sa ridici nivelul
acestor reprezentatii.
Am urmarit ce se face in directia aceasta in Germania
si va marturisesc sincer, ca nu sunt decat un ecou al miscarii
de acolo, atunci, cand pledez in felul acesta pentru imbund-
tatirea repertoriului teatral la sate. Acolo au inceput campania
aceasta laudabiia societati culturale, cum e d. e. Diirerbund"-ul,
raspandind brosuri, in sute de mii de exemplare, cari cuprind
informatii excelente referitoare la piesele vrednice de jucat si
la felul cum trebuiesc executate.
Pe langa brosurile acestea explicative va trebui sa se
institue un control constiincios a tot ce se joaca la noi, apoi o
bibliotecci principalci, cu sediul in Brasov, d. e., si sa se des o
atentie deosebita prelegerilor si seratelor noastre declamatorice-
muzicale, ca acestea sa ajunga la un nivel mai ridicat.
Intr'o conferintd tinuta in Brasov 1), is anul acesta, am
pledat pentru tinerea conferintelor sistematice, cu lecturi din
autorii dramatici interpretate in decursul conferintei.
Fireste, programul acesta se poate duce in indeplinire
mai cu seama in orasele noastre, pand cand la sate ne vom
9 S'a publicat in »Luccafarule, 1911, in numilrul triplu.

www.dacoromanica.ro
 265

'Asa condusi de alte criterii, decal acelea, cari le avem la aran-

jarea seratelor literare din orase.
Alt repertoriu, dacA nu in intregime, eel putin partial altul,
se recere dupd parerea mea in orasele noastre.
Cu pretentiunea aceasta a mea, stiu, ca voiu atinge neplacut
pe unii dintre noi. Mi-se va spune: cum? Vrei o diferentiare?
Altceva la sate si altceva la orase?
Voiu rAspunde astfel: Da, o oarescare diferentiare o
diferentiare fatalmente intrinsecd vietii de oral §i o mentali-
tate mai bogata, mai rafinata, in senzul eel bun al cuvantului,
dar o mentalitate, care sa nu fie domne fereste! anti-
poda celei tardnesti, ci de multeori sa fie chiar identicA. Nu
putem, doamnelor si domnilor, sä rAmanem la oras numai si
numai cu comedioarele si farsele in cafe un act ale lui Ale-
xandri. Nu vorbesc aici de piesele teatrale mai marl ale lui
NeRruzzi §i Kotzebue. Unii din noi mai merg si pe la teatre
straine, mai cetesc, mai fac calatorii. Se bucura din cand in
cand de piesele naive, cate-odatd dragalase in naivitatea lor, a
scriitorilor amintiti. stiu sa be aprecieze importanta for mare
culturald, dar, sa nu li-se is in nume de rdu, dacd mai
pretind si aliceva, ceeace la sate nu s'ar puted reprezentd.
E clar.
Am ajuns, cred, in urma ideilor sulevate, la un pullet de
foarte mare importanta pentru bunul mers al curentului nostru
E vorba de principiul fundamental, de care se lass
teatral.
condusa miscarea teatrala lardneasca in Germania, ca: pub-
licul sd fie o massa omogend, compactd.
Numai asa poti ajunge rezultate favorabile: dacd publicul
din said se ea pe acelac grad intelectual in marea sa ma-
joritate.
De aceea cred eu, ca se and rasetele grozav de jignitoare
pentru tin om cu bun simt, cand artistul nostru Zaharie Barsan,
joaca bine scene foarte serioase, in cari trebuie sa bed d.
e. de disperare sau sa-si bats nevasta de pe scena. Cetiti
amintirile turneu'ui sau artistic din anii trecuti ') si o sa ve-
deli de cateori se plange de rAsetele infundate si de scenele
interpretate fals din partea publicului.

') ,linpresii de teatru din Ardealc, Arad, 1908, pag. 8, etc.

www.dacoromanica.ro
 - -269

Ce am putea face sa ocolim momentele acestea penibile?

Daca intreg publicul ar avea o scoald literard si daca s'ar re-
cruta dintr'o anumitd class socials, ai putea sä lucrezi cu un
factor omogen, pipaindu-i pulsul ca un medic expert dar
asa orice indemnuri spre bine ale tale, actorul plin de dra-
goste de inaintarea artei, vor ramanea fara de efectul dorit,
fiindcd tot ce incerci .sa ridici e nimicit de o parte a publi-
cului, care nu vrea sau nu poate sa to inteleaga.
E, ca si cand ar trebui sä vorbesc, ilustrd adunare, acuma
i'ntr'o limbs romaneasca, ocolind cuvintele: factor omogen,
eticd, desiderate culturale, etc de teams, a nu voiu fi tnteles.
Nu sustin ar fi nonsenz ca nu se poate vorbi plin
de finete si plasticitate in frumoasa noastra limbs dela tars,
nu stiu nici aceea, ca nu ne vom putea rasa rapiti cateodata,
in momente solemne, sa fim una: taranime si carturdrime, in
manifestatille noastre artistice (o sa aduc exemple!), sustin
insd cd tin public mai omogen poate fi adus mai cu usurinVi
la progrese vOdite, deck atunci, cand ai In sala de teatru, ca
public spectator, pi intelectuali p' taranime.
Aduc cloud exemple, (s'ar putea spori la infinit): Ndpasta
mdestrului nostru Caragla le poate fi jucata cu mare efect, si
in fata taranimii, si in fata intelectualilor nostri.
Pentru amandoud partile cuprinde nuance aperceptibile
si daca e jucata cu un realism artistic de prima ordine poate
sa lase adanci urme, atat in inima unui intelectual, cat si in
inima until Oran. Asa e la germani, spre pilda, seria de piese
teatrale din vieata tardneascd, de Anzengruber sau de Schon-
herr, asa stint la francezi piesele lui Eamann-Chatrian si a
altora. Ace las efect nu 1-am putea exopera, la un public he-
terogen, cu piesele de salon nu gandesc d. e. la Scanteia"
lui l'ailleron, care se joaca minunat la teatrul national din Bu-
curesti si care ma bucur ca o vad jucata astazi si la noi.
Cu timpul va trebui sa avem si noi un contingent mai respec-
tabil de piese originale, cari nu vor putea fi jucate la sate,
din simplul motiv ca nu stint scrise pentru sate.
Lucrul acesta pare atat de evident, Incat se vor mira
poate unii, de ce-1 mai si amintesc, dar vad, doamnelor si
domnilor, ca la noi se face abuz cu alegerea pieselor si se
joaca din partea diletantilor multe piese frantuzesti de salon

www.dacoromanica.ro
 - 270
cari n'au nici in clin, nici in manecA cu cercul de idei al tA-
ranilor nostri.
John Ruskin, esteticianul englez, zice cu foarte multa
dreptate: Spiritul se intareste on slAbeste de lectura, intocmai
ca trupul de aerul proaspat sau de cel pestilentiat". Dace se
slabeste sau se intareste spiritul de lecturA, cum sä nu slA-
beasca sau sä nu se intareasca, cu prilejul mai multor repre-
zentatii teatrale, cari sunt o lectura mai potentate? Cum vor
primi taranii nostri comediile, cari nu-s pentru ei? in cazul
cel mai favorabil, vor ramanea impasibili, dar cu asta le tam-
pesti simtul fata de ce e frumos si i'i aduci sa fie apatici.
*
Ca sA poata aprecia un public prestatiunile artistice mai
elevate, va trebul ca publicul sA-si dea osteneala, sA-si dea
seama despre importanta pieselor vazute, va trebui ca cultura
publicului sA fie ajuns pe o treapta respectabilA.
Ca jocul sä poatA fi apreciat, e de lipsa, ca spectatorul
sa fie informat de mai inainte, tine a fost persoana istorica,
despre care e vorba d. e. intr'o piesa si sA se stie orients,
cat de cat, asupra importantei piesei, care se joaca. Nu vom
putea pretinde ca publicul nostru sä aibA cunostinte speciale
in domeniul literaturilor vechi si a celor mai indepartate nea-
muri, cunostiinte, in liniamente generale, din literatura germanA
si francezA insa, pe langA cunostintele princip ale din literatura
romaneasca, tot vom putea pretinde, dela un public, care se
respects.
in privinta aceasta asteptarile prea marl deceptioneaza,
de obiceiu. Poate ati citit seria de articole, scrisA de profe-
sorul Volkelt cu privire la publicul german din Germania.
Ati vazut cat de mic este procentul oamenilor, cari au de
fapt plAcere estetica la teatru. Si totus cat de sus
stau germanii in privinta aceasta, fata de altii! Volkelt judeca
ca un intelectual, care 'pretinde, in urma secolilor de culturA
din trecut a neamului sau, un procent mult mai mare de spec-
tatori cu adevArat deltati idealului unui teatru. De aceea
vede dansul atat de negru Coate.
Eu cred, Ca si institutia teatrului nostru s'ar putea ri-
dica la un nivel mai malt, dace publicul, dacd dvoastra, doam-
nelor si domnilor, at ji mai comunicativi in privinta teatrului

www.dacoromanica.ro
 271

si v-ati expritna pdrerile, bune sau rele, pe fata, in decursul

si dupa reprezentatiile noastre teatrale, cu mai multa hotarire.
Directorul de teatru este un medic sufletesc ar trebul
sa fie un medic sufletesc care are in grija sa, ca client,
publicul intreg. Medicul trebuie sa aiba putinta sä percuteze,
ca sa se convinga ce lipseste bolnavului. Pipaie pulsul, ca sa
yad' daca circulatia sangelui este cea normala. Cu un client,
care nu poate da aproape nici o deslusire despre ceeace-i
lipseste va merge greu de tot curarisirea.
Veti fi auzit, de sigur, domnelor si domnilor, de fostul
director de teatru Henrich Laube, care a avut o influenta ho-
taritoare, multi ani de zile, asupra Burgtheater"-ului din Viena.
0 gresala capitals a activitatii sale a fost, ea a dat Area mare
atentie elementului strein, francez, introducand cu duiumul
piese frantozesti de salon calitati a avut insa (pe de alts
parte) multe. Directorul acesta de teatru ne-a lasat memorii
si notite foarte interesante, referitoare la repertoriul sau, cari
se conzulta si scum cu succes de directorii de teatru si de
aceia, cari scruteaza trecutul teatrului.
Despre activitatea sa teatrala isi da seama Laube in scris,
motivand, sondand tinuta publicului. Asa d. e., introducand o
prelucrare a comediei de Scribe si Leg-ouve Batai Ile de dames"
(Lupta intre femei, aparuta in 1851), aminteste de multeori in
memoriile sale referitoare la Burg-theater" ') piesa aceasta,
insirand-o intre piesele cari fac seria cea mai mare.
Vorbesc despre aceasta comedie, fiindca am cetit ca dl
Liciu a voit sa o joace aici, in Blaj. Iata ce spune Laube de
ea: e o piesa de repertoriu, foarte iubita de public (volumul V,
pag. 3, loc citat) tree multi ani pans se inventeaza o co-
medie atat de placula ca piesa aceasta". (Vol. V, pag. 119).
Aq putea city mai departe si mai mult, mai cu seama despre
alte piese, ca sa arat cum isi motiva Laube tinuta fats de
public si cum cauta sa sondeze ceeace place publicului. Ar
fi o lucrare independents, multumitoare, analiza aceasta, dar
nu s'ar tines strans de subiectul ales pentru astazi.
Si not Romanii avem cateva notite, ca ale lui Laube, dar
sunt prea incomplete si prea fragmentare Costache Caraglale
11 ,Das Burgtheaterc, volumele din operele alese editia H H.
Houben !Hesse, Lipsca).

www.dacoromanica.ro
 272

(In 18551), Dna Aristizza Romanescu (in 1904), Zaharie Barsan

(In 1908), au tiparit brosuri si volumase, in cari isi dau seama
de evolutia lor artistica si de succesele repurtate la publicul
nostru.
Iatd ce gasesc despre o piesd germand de Kotzebue, In-
tr'un studiu scris de dl Bogdan-Duica: Misantropia si po-
cciintaa ( Menschenhass and Reue, tradusd in 1837 de I.
Voinescu,) face o impresie enormd asupra publicului. tnvin-
gerea a fost senzationala. 2)
Aceeas piesd a cutreierat Europa in deceniile trecute,
starnind vifore de aplauze. Cercetand revistele de seams ale
classicilor germani, In biblioteca orasului Lipsca, any cetit un
raport din Paris despre aceeas piesa, in Athenaeum", (vol.
II, partea II, pag. 721-2), revista condusd de fratii Schlegel,
in care se spune ca francezii erau atat de captivati de cu-
prinsul piesei acesteia, incat plangeau de emotie. Aceeas
soarte a avut piesa aceasta si in Germania.
Astazi e cetitd numai din partea acelora, cari scruteazd
istoria teatrului, caci calitatile literare remarcabile ii lipsesc.
Ca notitele acestea sd fie mai complete si is noi, ca in-
demnurile actorilor si ale conducdtorilor trupei sd fie mai pu-
ternice, atarnd dela publicul spectator.
Publicul are sd dea directiva, are sa motiveze de ce res-
pinge una sau alta din piesele jucate, are sd pretindd sä i-se
dea altceva, cu singura mare conditic, ca sa si motiveze cu
argumente de ce ii displace ceva.
Numai astfel vor afla conducatorii trupelor noastre sim-
patiile publicului si se vor conforms dorintelor sau, dacd vor
crede ca argumentele nu sunt toate plausibile vor incerca
sa inoculeze elemente noud, pe cari le tin dlor de salutare,
Wand experientd.
Francezii adord pe Edmond Rostand, italienii pe D'Anunzio.
Germanii n'au simpatii atat de pronuntate pentru acesti doi
scriitori. In schimb inteleg mai bine pe Shakespeare si pe
Ibsen. Fiecare neam trebuie, fatalmente, sa aiba ceva specific
si In simpatiile si antipatiile sale. Si in miscarea teatrala trebuie
sd se resimteasca ceva din sbuciumarile acestea intelectuale
ale unui neam.
') Olanescu, in 1897, 1898
3) Bogdan-Duica *Omagii 190o) despre Aug. de Kotzebue

www.dacoromanica.ro
 273

Dv. sunteti chemati sA vA spuneti cuvantul. Trebuie sA

luati insa in seamy ce este cu putintd sa se duca in indepli-
nire acuma. Teatrul compus din adevArati actori o sA-1 vedem
intrupat numai in cativa ani, daca vom urma sfaturilor cuminti
ale dlui presedinte, Dr. I. Mihu.
Avem, panA atunci, pe iubitii nostri artisti dramatici de
astAzi, can cutreierd tinuturile, propagand dragoste de neam si
de arty romaneascA. Mai avem instituite asa numitele comitete
finale" ale societalii, multumitd energiei dlui Banutiu, In sate
si orasele romanesti.
Comitetele sunt constituite, e vorba sA le dam de lucru,
sa nu duca numai o vieata fictiva.
Oricat am fi impotriva teatrelor de diletanti, totusi, va
trebul sA ne gandim la promovarea miscArii acesteia.
Am urmarit ce fac francezii si germanii cu teatrele for
de diletanti. Nu ne vom lua dupA Leo Claretie, Histoire des
theatres de societe", (ed. 2, 1907), care scrie istoria teatrului
de diletanti din clasa aristocratiei franceze, ci vom priml in-
demnuri dela poporul conlocuitor sas, spre pilda, care a in-
teles misiunea cea mare ce o are un contact cultural a clasei
intelectuale cu taranimea. Cetind istoria teatrului concetate-
nilor nostri sasi'), am gasit date interesante, referitoare la tru-
pele for de diletanti.
In anii 1813-19 si 1834-38 exista in Brasov o socie-
tate de diletanti sasi, care numara peste 101 de diletanti, re-
crutati din toate clasele sociale sasesti ale Brasovului. De atunci
si pana astazi exista societati de acestea nenuindrate.
Ar fi prea obositor acuma sa le insir.
Poporul cel mai cuminte este acela, care vede cumin-
tenia celoralalte popoare", zice Schlegel.
In decursul acestei conferente a mele vA vor fi atins poate
citatele din autorii straini.
Eu cred, ilustrA adunare, a nu dam atentia cuvenitd
card teatrale din straindtate, cred, ca vazand mai cu deamd-
nuntul felul de propaganda al strainilor, vom putea avea mult
mai marl succese in domeniul teatrului nostru. De aceea am
si aratat, in treacdt, ce se face in strainAtate, in directia aceasta.
Daca Jean Jacques Rousseau a scris o diatribd impotriva lui
1) Cartea citaa a drului Filtsch.
18

www.dacoromanica.ro
 - 274 -
d'Alembert si a teatrului, sustinand i'ntr'o brosura celebra, ca
,,orice petrecere (amusement) este un rau, inutil pentru o fiinta
care are o vieata atat de scurta, si dispune de un timp atat
de pretios". (Collection complete des oeuvres de J. J. Rousseau,
etc." ed. in 11 vol., din 1775, in vol. al III-lea, pg. 12), argu-
mentele acestea ale lui Rousseau, care a scris chiar si el piese
teatrale, pe Tanga toata ura sa impotriva teatrului, n'au sa ne
opreasca de a nu face propaganda cat mai extinsa pentru
teatru, tocmai diametral opus cu parerile lui Rousseau, pentru
teatru, ca o institutie culturala de prima ordine.
La toate planurile acestea insa, ilustra adunare, se recere
dragoste de neam, ca cu totii sa putem lucra impreuna. Desi-
deratul acesta mi-se pare atat de logic, incat ma sfiesc amin-
tindu-1, ca sa nu se simteasca cineva atins, ca si cand ar exists
o umbra de banuiala fata de manifestatiile sale in folosul
neamului. §i cu toate acestea, trebuie atins si punctul acesta,
aici, pentruca in zilele noastre a avea dragoste de neam in-
semneaza mult.
Cu bland* si tact, cu multa bunavointa va trebul indrumata
miscarea noastra teatrala. Nu cu forta brachiala, nu cu sati-
rizarea muscAtoare. Oamenii sa simteasca ca vrei sa indrepti
si ca to doare inima de starea inapoiata in care ne afram.
Numai astfel vom putea avea rezultatele dorite de toti cei buni
ai nostri.
Cu timpul vor vent si mult asteptatele opere nationale,
autorii, cari vor satiriza starile noastre sociale, cu cumpat, cu
verva, dar totdeauna cu dragoste de neam. Avem sa ne vedem
scaderile in caricaturi reusite si avem sä radem si noi.
Dar vom avea sa si suspinam la teatru. Ne vom rasa
dusi de sentimentul cel mai scump de sentimentul con-
cd facem parte dintr'un complex, dintr'un neam, din
neamul romanesc si cand vom simti fiorii de emotie, fiorii
evlaviei, cand vom auzi cuvantul romanesc clar, frumos, pe
scena noastra, cand vom auzl doinele noastre intretesute in
piese teatrale de seams, cand vom vedea obiceiurile si
portul nostru adus cu cinste pe scena romane; sca atunci
ne vom acoperi fata si vom plange de bucurie si vom rade
de fericire, ca actorul din Oradea-mare instrainat de noi, care
plangeh dupa culise, auzind doina noastra romaneasca....

www.dacoromanica.ro
 IX.

Conductul etnografic.

www.dacoromanica.ro
 r E
r

El
B
E4S-4tEl

iol El El
B t_
8

I
J

El m

Un moment din cele mai de frunte ale serbArilor jubilare

din Blaj, a fost abunaseama conductul etnografic. In intelesul
strict al cuvantului, acesta a fost serbatoarea poporului roma-
nesc, a celor multi si mici si buni din satele umile romanesti.
epte saptarnani dearandul, alergat-au bravii nostrii tineri din
Blaj, in frunte cu Dr. lustin Nestor, prin celea 40 de sate,
apartinatoare despartAmantului Blaj, sa pregateasca tineretul
pentru defilarea mareata, pe care au admirat-o strainii; si
trebue sa marturisim cu mandrie, ca sfortarile for au fost in-
coronate cu succes splendid.
Luni, la 4 1/2 d. a., de catra strada tipografiei, se and
chiote puternice, sunete de vioara, cantari voinicesti, amestecate
cu melodii domoale si dulci de fete sfioase. In cateva minute,
lumea se alarmeaza si, in vasta piata, din cele 4 strade si de prin
curtile si casele ei, rasate tot publicul strain al serbarilor. Pri-
virile si pasii se indreapta mai ales spre strada tipografiei,
spre intimpinarea celor ce vin.
0 mare de capete umple strada asta larga, dela un cap
la celalalt. 0 avalansa de oameni se tot apropie, creste, Wand
contururi tot .mai deslusite. In frunte isi flutura faldurile mandre
un steag albastru, peste marea de capete. La mijlocul massei
de om, ce se framanta ca o mare agitata, paseste coloana mandra
a satelor noastre romanesti, feciorii nostrii, speranta zilei de
maine, in siruri de cate patru, si pamantul se zgudue sub pi-
cioarele for grele. Feciorii fiecarui sat, merg inainte, can-
tand din pepturi puternice, urmati numai decat de cate-un
card de fete vesele, flori mandre a gradinii neamului nostru,
tovarasele for de joc. Cat ce intra in plata larga a Blajului,
un cadrilater maret, croit de vladica nemuritor Inochentie M.
Klein, poti observa, mai cu ragaz, grupurile singuraticelor sate.
Fiecare grup poarta in frunte o MHO, cu numele satului. lata

www.dacoromanica.ro
 - 278 -
intaiu vin Mihaltenii, frumosi si mandri, multi, de nu se mai
sfarsesc. Iata-i si pe cei de pe Tarnave, de pe Secas si mai
din jos, apoi iar cei de pe Mures etc. Vin sa ne reaminteasca
vremuri trecute, 'de cand au coborit intai la Blaj Motii lui
Iancu, Murasenii lui Axente, Campia lui Moldovan si toata
suflarea romaneasca, in anul de framantari cumplite, care a
copsfintit Blajul nostru pentru toate vremurile". In fruntea
grupurilor: preotii si invatatorii, parintii sufletesti ai poporului
nostru, cari poarta in inima for large, toate aspiratiile, toate
&truffle si suferintele seculare ale acestuia. Feciorii cu pene
in palarie, priest in tact mandru, cu mainile petrecute pe dupd
grumazii ortacilor, acompaniand cu voce tare melodia, ce se
desprinde de pe, coardele viorii zmeului de tigan. Fetele de ase-
menea, se in imbratisate strans, si cu fata for inflorita, cu veselia
sanatoasa intiparita pe trasaturi, cu portul lor pitoresc, camesile
albe ca zapada, cu alt!te, cu manunchiul de flori aromate dela brau,
raspandesc primavara, chiar si in sufletele atinse de inghietul
iernii. Nimic nu turbura tabloul viu, de-o frumsete artistica,
care se desfasura inaintea noastra. Nu afli nici o note discor-
danta. Toata tinuta grupului acestuia maret de ocmeni, e
demna si cuviincioasa. Nu auzi racnete de balciu, glasuri ra-
gusite si stridente de betivi. Totul e cuviinta intrupata. De aceea,
cand singuraticele grupuri defileaza pe dinaintea noastra, mul-
timea intelectualilor Ii primeste cu rot:tote de aplauze si ochii
tuturora innoata in lacrimi de mandrie nationala. Atatia ochi
umezi, ca cu ocazia aceasta, n'am mai vazut nicairea. Damele
fluturau batistele din ferestile caselor, de pe terasa manastirei,
de pretutindenea. bar barbatii aclamau, din toata puterea
glasului. Sigur, ca marii morti din mormintele Blajului au
tresarit de fericire rare, vazand vrednicia nepotilor, pentru cari
s-au jertfit vieata.
Am calculat la cel putin 5000 de sateni, cari au luat
parte active la defilare. Vazandu-i, nu se putea sa nu to Iasi
purtat de gandurile tale, Inapoi la 48, cand Romanii din patru
unghiuri, au umplut acest orasel modest, revarsandu-se, zeci
de mii, pe campia in veci glorioasa a Libertatii. Atunci mintile
multimei erau agitate de fantoma razboiului sangeros. Inimile
for erau pline de fiorii razboiului civil. t;;i toll inteo unire,
inteun singur glas au jurat credinta pentru apararea tronului
si a existenfei noastre ca popor. Astazi sufletele acestea, la-

www.dacoromanica.ro
 ,
In

t."--^7 Iu

.-
Conductul etnografic: Sosirca satelor.

www.dacoromanica.ro
 280 -
murite In focul suferintelor de veacuri, sunt stapanite de alte
se poarta cu armele luminoase ale stiintii. i
idealuri. Ei se avanta In alt razboi. In razboiul culturii, care
cand ii vezi pe
toti, grupati cu aceasta ocazie serbatoreasca in jurul paturii
culte, in jurul Astrei, esti impacat In sufletul tau, ca da, vii-
toriul acestui neam este asigurat. A priceput semnele vre-
murilor !!
' Dupace miile de terani au Incunjurat Intreaga piata,
formand un cordon de ostasi ai culturii, la un semn dat se
despart in patru coloane marete, si se Intorc cu totii cu fata
spte manastire.
Incep jocurile nationale: caluserul, batuta, invartita, hai-
daul etc., jucate de fiecare sat, separat, cu vataful for in frunte.
Publicul privitor, nemai putand rezista valului Insufletirii,
rupe orice zagaz si se amesteca intre jucatori. Vladicii dau
pilda buns, cei dintaiu, Trec dela grup la grup, admira, stre-
cura cate-o vorba de Incurajare si se ceteste pe fata lor, ca
sufletele li-s stapanite de focul sacru al elituziasmului.
Aievea ai ce admiral
Cand vezi chipurile mandre ale calwrilor cu zurgalai,
impodobite cu treicolor si camase cu pui; cand vezi miscarile
for elegante, usoare si gratioase; cand vezi salturile for in-
Indraznete; cand vezi figurile grele ce le fac: la caluser" sa-
rind peste MIA (fig. 6); lovindu-si, iute ca o sfarleaza, piciorul
stang pe sub bats, de rasuna vazduhul (fig. 7); I5sandu-se Ia
pamant, cu piciorul stang Intins, iar cel drept petrecut sub el
In forma de cruce oblica, si sarind iaras sprinten si elegant In
sus (fig. 5); lasandu-se Ia pamant fara nici o greutate, cu pi-
cioarele cracite si genunchii adunati (fig. 10); sau sarind in
sus, usor, ca o capra de munte, si adunandu-si picioarele in
forma foarfecelor si atingand pamantul cu palma, iute ca ful-
gerul, (fig. 11); zic, cand vezi toate acestea, nu stii ce sa
admiri mai tare!
Tot asa, cand contempli salturile sprintene, intr'un picior,
la dreapta si la stanga; izbirea sau ciocnirea furtunoasa a
picioarelor si calcaielor; framantarea pamantului; sau apro-
pierea si amestecarea coloanelor, ca la cadril, in jocul
&data, careia ii mai zic pe Tarnava si Banul Mankind,
IV .amintesti locurile vechi romane si eline.

www.dacoromanica.ro
 etnogtalic: Sosirea satelor.
Conductul etnogialic: Sosirea satelor.

www.dacoromanica.ro
 - 282 -
Vazand scena aceasta feerica, imi aduc aminte de elo-
giile, date, pe vremuri, de presa italiana, jocur;lor romanesti.
Era vremea congresului latin din Urbea eterna, cand excursio-
nistii romani au avut idea fericita, sd se producd cu ele pe
scena teatrului national de acolo. Imi aduc aminte, cu cats
mandrie ardtam to colegilor, din institutul Propaganda Fide,
apretierile elogioase ale ziarului ,La Voce della Verity ". Insu-
fletirea mea de atunci, se repeta astazi in o forma mult mai
pronuntata.
Vad, ca multimea privitorilor sa uita mai cu atentiune, la
cateva grupuri raslete, a caror joc se caracteriseazd prin mis-
cdri aristocratice, pline de nobletd. Ma apropiu si ma in-
formez. Se. joacd haidaul". Feciorii, cu cate o fata de mans,
formeazd un cerc larg. Pe tactul muzicei se adund la mijloc,
ca la holt, si se retrag; se adund iaras si se retrag, in miscare
ritmicd. invartesc fata pe sub mans si apoi joacd unul fie-
care cate-o figura din cdluser sau batuta. Privitorul fermecat,
vede in chipul acesta, de-odatd, toatd frumuseta classics a ace-
stor jocuri, inteun amestec rapid, vertiginos, de figuri, de mis-
cdri, care de care mai originate si mai frapante. E o emulatie
in miscari, o intrecere frumoasd, ca la jocurile eleusine si
olympice.
Grupurile mai aprinse joaca cu foc inveirtita. Md uit cu
drag si la ele. Feciorii merg unul dupd altul, in frunte cu
cel mai istet. Trecand pe langd grupul de fete isi iau rand
pe rand eate una, invartind-o pe sub mans. Mai umbra. odata
in cerc si-si aleg pe rand si pe a doua, invartind-o usor ca pe
o minge. Apoi contenesc din umblet si mncepe, tot cate un
fecior si cloud fete, invartita, de le sfarae alcaiele si se 'nvarte
pdmantul sub ei. La inceput, pand yin in tact, o iau mai
domol, fdcand doi pasi leganati in dreapta si doi in stanga.
Apoi iutesc pasii in tactul muzicei. Fac in cerc doi pasi mari
si unul mic, unul mic si doi pasi marl, la dreapta, la stanga,
iute ca fulgerul, strigand si chiuind1 Asa-i Romanul in
veselie....! Si astazi aievea ca-i veselie: e praznic national!...
Am prins si cate-va chiuituri mai frumoase, cu cad se
indemnau feciorii la joc:

www.dacoromanica.ro
 Conductul etnogrfic: Calti5eri.

www.dacoromanica.ro
 - 284 -
Pe Murds si pe Tarnava Eu ma duc sd-i dau sa mAnce
Nu-i mandra sd-mi fie drags El imi cere gurd dulce.
Pe Murds si pe Campie
Nu-i mandra sd-mi placd mie. Neamtule, crucea te bats
Iai feciorii dela tats
Murdsel, apd domoald, i dralutul dela tats;
Facere-asi pe tine-o moard Neamtule, bruma te brume
Sd vie Romanele lai feciorii dela mume
SA le macin granele §i drdgutii dela mume.
Sd iau vamd dela ele
Buze dulci si subtirele. Tuna Doamne ce-i tuna
Tuna paiul graului
Dragalasu-i RomAnu, §i condeiul neamtului
Merge ziva la lucru Ca sd nu mai poatd scrie
Vine seara tot cantand Feciorii Ia catanie.
Infra 'n casd fluerand.
Cine stie, cat ar fi tinut petrecerea asta! cad publicul
era ca tintuit locului de toata feeria aceasta splendidd. Dar
umbrele serii se lasau si continuarea jocului avea sd fie pe
pajistea de langd gradina din Veza.
0 hord mare s'a Incins aci :
Trei pasi la stanga linisor,
;,,i alti trei pasi Ia dreapta lor;
Se prind de maul si se desprind,
S'adund cerc si iar se'ntind,
i bat pdmantul tropotind
In tact usor.
Soarele, de dupd deal, nu poate Inchide ochii de fericit ce'i..
Fost-a totul vis sau realitate ?!... Nu stiu!!...
Dr. Ales. Nicolescu.
P. S. Notez satele, cari au participat la defilare: Crdciunel,
Bucerdea granoasa, Iclod, Panade, Spini, Biia, Jidvei, BdIcaciu,
Cdpalna, Valea-sasului, Blaj, Veza, Ciufud, Tiir, Mandrade,
Tau, Glogovet, Hususau, Lunca, Muni, Fdget, Craciunelul de
sus, Chesler, Micasasa, Tap, §orostin, Cenade. Amintire deo-
sebita merits: Mihaltul, Sancelul, Cisteiul si Obreja (copii cd-
luseri) si Armenii, de unde, deli comuna este destul de depdrtatd
dela Blaj, s'au prezentat peste 100 de insi.

www.dacoromanica.ro
 X.

Vlaieu.

www.dacoromanica.ro
 -4

D
1

Vlaicu la noi.
Cu stirea, ca vestitul aviator Vlaicu va venl la Blaj, s'a
dat un nou avant serbdrilor culturale, ce se proiecteazd.1)
Cand s'a prezintat pentru intaia oars in mijlocul nostru,
in tovardsia poetului Goga, a fost fritampinat cu foarte multd
cAldurd. Comitetul serbdrilor, thcantat de aceasta noud mandrie
a noastrA, 1-a Imbratisat cu dragoste, hotarand, ca sborul avia-
torului nostru sd aibd loc Marti In 29 n. a lunei curente, in
ziva a doua a serbdrilor, intre orele 5-7.
Eri sears, aviatorul Vlaicu a sosit la noi, iar aeroplanul
a venit cu trenul de amiazi.
Am mers la gard, unde am luat in primire vagonul cu
aeroplanul, trimes din card cu spese minimale. Era o ladd mai
mare ca vagonul, cu o greutate de 900 chilograme. Am pornit
apoi spre campul Libertatii, si, dupace am descarcat pachetul,
ne-am simtit mai usorati.
Era o vreme caldd si aviatorul nostru avea cele mai bune
nAdejdi, ca sborul va decurge in toatA splendoarea. Incercase
aeroplanul de vre-o zece on in tail, si a reusit in totdeauna.
Acum avea sd se prezinte in mijlocul nostru, in mijlocul Ar-
dealului, a cdrui podoabd este.
Barnele hangarului erau imprdstiate in toate partite, cres-
tate si aranjate de asa, 'Mat sa se poata ridica In scurtd vreme.
Locul hangarului e fixat in partea dinspre Sub hurubi"
a campului. Publicul va fi postat in forma de U de cele cloud
parti ale hangarului, pand in apropiere de malul Tarnavei-
mari. Terenul liber dinspre rasarit va sluji ca loc de aler-
gare pentru aeroplanul, ce se va ridica deasupra Tarnavei,
cel dintaiu aeroplan al celui dintaiu aviator roman.
Vom vedea rotirea lui triumfald si ne vom extazia de
') Din ,Tribuna Nr. 176, coiesp. din Blaj.

www.dacoromanica.ro
 288

aceastA biruinta a distinsului nostru prietin. Va parcurge, in

rotire de vultur urias, culmile Invecinate, va incunjura turnul
bisericii catedrale, nizuind sa atinga si un record de Inaltime,
cu care sa poata tined pas, cu mandrie, alaturi de ceialalti in-
traripati biruitori ai vazduhului.
Vlaicu scoate o cheie si 0 intoarce in lacatul dela usa
ladoiului. i cand usa se deschide, privim mirati la aeroplanul
svelt, la sarmele de pe pareti, la aripile infasurate de margini,
si la cutia, ce cuprinde toate maruntisurile si uneltele de lipsa.
Avand o lungime de 11 metri si o !Mime de 9, aeroplanul e
asa de usor si gingas, cu o greutate de abia 190 chilograme
(jumatate e a motorului), incat to miri, cum a fost lipsd de
aceasta namild de ladoi, ca sa transporteze un aparat atat
de svelt.
Multimea curiosilor se ingramadeste la usa, ci Vlaicu,
dupace pipaeste cateva sarme si isi roteste privirea asupra
cuprinsului, o inchide, incredintand pe un muncitor sa stea de
paza langd ea ziva-noaptea.
Aviatorul are fata radioasa. ti era teams, di aeroplanul
i-se va incurca in Brasov si acum, ca il vedea inainte-i, nu
mai avea nici un gand.
0 sa vedeti, spunea, cum o sa sbor, de nici pasarea
maiastra nu ma intrece. Hangarul e foarte bine asezat, mul-
tumita prietinului meu, inginerul Negruf. Curentul de aer ce
trece deasupra Tarnavei, va fi foarte potrivit pentru a salts
aeroplanul meu dupa cel dintaiu avant. 0 sa ma ridic in vaz-
duh; voi incunjura culmile si manastirea. Aeroplanul acesta al
meu, merge mai repede ca cel vechiu. Are tot atatea puteri
de cai, dar sunt combinate neasamanat mai cu efect. Cunosc
tot cuiul din masina. Nu mi-e teams cand o incalec, caci stiu,
ca e creatiunea mea. Pe-un aeroplan alcatuit de altul, nu m-as
urca nici pentru o fume. i sa nu credeti, ca mi-e teama.. De
sigur, nu privesc in jos niciodatA, caci atunci imi amintesc, ca
de desubtul meu e: golul. Ci privesc asa, piezis, si atunci am
impresia, ca ma uit la dealurile din MO. De urcare n-am nici
habar, scoborarea e mai grea. 0 sa pun o mare bucata de
panza alba, in susul Tarnavei, sa aterisez acolo 1). Cel mai
mic gres la scoborire, poate avea urmAri rele....
9 Mai tarziu, aviatorul nostru nu a mai socotit ca necesara aceasta
masura de precautiune !

www.dacoromanica.ro
 289.

Serbarile culturale ce se vor aranja la noi vor

castiga indoit. Alaturi de triumful si de serbarea jubilara a
celei mai inalte institutii culturale a noastre, vine biruitorul
vazduhului, cel dintaiu aviator roman, sa planeze in regiuni
inalte, incununand cu o coroana de invingere nizuintele noa-
stre culturale.
Am cetit succesele lui Vlaicu, si adeseori am ramas adanc
emotionati de nizuintele spre cucerirea vazduhului, a acestui
fiu al Ardealului. Cunoastem amanuntit lupta lui, pans sa
ajunga a i-se da o atentiune oarecare, si cand am cetit, ca
s'a ridicat triumfator peste toate greutatile si ca jurnalele straine
it pun alaturi de cei mai mari eroi ai aviaticei moderne, am
inteles entusiasmul extraordinar al bucurestenilor, ne venea si
noun sa rupem cordonul si sa "ne napustim asupra eroului
imbratosindu-1 si sarutandu-I intre lacrimi.
Ci Vlaicu e totus fiul Ardealului. Sange din sangele nostru,
odrasla din taranime, a tinut, dupa triumful sau din Bucuresti,
sa vina cu al doilea monoplan intre noi, sa ne ridice si pe noi
in sferele inalte la cari triumful stiintii a avantat de mult pe
alte neamuri mai fericite.
Pe istoricul camp al Libertatii, cu prilejul serbarilor jubi-
lare, vom avea fericirea sa vedem triumful celei mai desavar-
site inventii romanesti. Acolo, unde miile de oameni jurasera
sub cerul lui Dumnezeu, Ca nu vor mai rabda jugul sclaviei,
Vlaicu se va ridica in slava, ca un vultur biruitor, ce pluteste
peste micile mizerii ale vietii de toate zilele. Si strainosii nostri,
cari se odihnesc in cimiterul de langa Bisericuta, vor incerca
un fior de emotie, din fundul gropii Ion povarnite. E cea mai
frumoasa incununare ce ne putem inchipul pentru serbarile
culturale din ajun.
Alaturi de nizuintele culturale ale unui neam, sa planeze
si geniul inventator at aceluia, pe care Dumnezeu I-a distins
cu pecetea neinuririi.
Fii binevenit in mijlocul nostru, iubitul nostru prietin!
Miile de oameni, ce vor urrnarl zborul indraznet si triumful
geniului tau, se vor Indeparta prin satuletele Indepartate cu o
') Din articolul Nr. U9 (10 Aug. n.), signat de Al.
19

www.dacoromanica.ro
 2§0 -
amintire, ce vor transmite-o, ca pe un scump clenodiu, gene-
ratiilor viitoare.
Si cel din urma privitor al tau se va situp ridicat cu o
palma dela pamant, spre culmile, pe cari numai oamenii de
genii' pot sa le atinga....
Sborul.
De doua zile mereu vine lume din toate partle sal vaid
pe cel dintai aviator roman. Mai multa lume vine in ziva
sborului, Marti. Toate trenurile stint tixite O.
Ziva intreaga e tin adevarat pelerinaj la hangarul de pe
Campul Libertatii, ca sa vaza aeroplanul lui-Vlaicu, strajuit de
8 feciori voinici din Bintinti, satul natal al lui Vlaicu, in frunte
cu Ion... fratele lui Aurel.
Sborul e anuntat pe orele 5 si jumatate, dar de pe Ia
orele 3 Campul Libertatii incepe- sä se negriasca, pe aci, sä
se albeasca, pe dincolo, de miile de Romani carturari si tarani.
Culmile cari jur imprejur ingradesc Campul Libertatii cunt de
asemenea ocupate de locuilorii satelor invecinate, cari de aici
vreau sa asiste la triumful geniului romanesc.
Locul rezervat are forma de potcoava. Dealungul stobo-
rului de scanduri, jandarmi cu baioneta mentin ordinea. Pre-
zenta for este, insa, de prisos, caci organizatorii din Blaj, agili
si neobositi, in frunte cu inginerul Negrutiu, cu vorba stapanesc
multimea pasnica
Numarul privitorilor trece peste 30.000 de oameni.
Dupa orele 5, iese din hangar Ion, sa vaza ce vant bate.
Are sa sboare frumos, cad vremea e buna!' ne spune,
cu fata radioasa. Alaturi de el, un taran voinic, tatal lui Aurel,
si o femeie modesta, in brace cu o fetita de vre-o 3 ani, mama
si sora lui Aurel, stau de vorba cu privilegiatii cari au primit
voie sa treaca peste stobor.
Deodata, voinicii dela Bintinti se reped Ia poarta hanga-
rului, inlatura zavoarele si inaintea ochilor nostri curiosi rasare
o constructie eleganta, simpla, usoard. Ajunsa sa fie vazuta de
toti, urale puternice strataie vazduhul, cari se inoiesc and
apare Vlaicu, pentru a se convinge si el despre vant.
Da ordinele necesare, apoi se intoarce in hangar, de uncle
peste cateva clipe rasare din nou, in costum de aviator. Intre
') Din raportul ,Tribuneic nr. 1SO.

www.dacoromanica.ro
 Conductul etnografic: C' iluseri.

www.dacoromanica.ro
 - 292 -
urale nesfarsite se apropie de aeroplan, netezeste rind pe rind
sarmele cari sustin planurile-aripi, cum ai netezi coama unui
ro:b, apoi deodata sare pe scaunul sau din dreptul motorului,
face un semn si mehanicul pune in miscare elicele.
Aeroplanul se cutremura. Elicele, in'vartindu-se repede,
sbarnaie... 0 tacere ca de moarte stapaneste miile adunate. Nu
se and decat sbarnaiturile elicelor. 0 incordare nervoasa, su
focanta, ne cuprinde pe toti. Sam locului si privim cu rasu-
flarea oprita.
Deodata, Vlaicu face un semn, voinici i din Bintinti dau
drumul franghiei care opred aeroplanul. Un moment Inca, apoi
aeroplanul aluneca vre-o 5 -6 rnetri pe iarba verde, ca deodata
sa se ridice in vazduh, usor, Vara cea mai usoara leganare, ca
o pasare, mai usor ca o pasare.
Incordarea se deslantuie intr'o furtuna de urale.
A descrie emotia, de care eram stapaniti cu totii, este
aproape cu neputinta. Oameni in varsta isi intorceau capul, ca.
sa stearga pe ascuns o lacrima. E un singur chiot ce se repeta,
dela un colt at Campului Libertatii pans pe culmile indepartate.
Batistele flutura, palariile sunt aruncate in aier, lumea isi
strange manile cu caldura. E un adevarat paroxism.
BSI Vlaicu sboara usor, tot mai sus, inspre Manarade face
un viraj repede, se intoarce spre Blaj, trece Tarnava, trece
peste capetele multimii, ocoleste catedrala, trece peste culmile
de pe cari mil de ochi sunt pironiti spre vazduh si se intoarce
din nou, peste capetele mrlltimii, inspre Manarade.
Cum trece deasupra noastra, uralele de bucurie stint atat
de puternice incat fac sa amutiasca sbarnaiturile elicelor cari
se misca cu o iuteala de 500 intorsaturi pe minut, si Vlaicu
raspunde de sus, din albastrul semn, cu mama, starnind nova
valuri de Insufletire.
*1 cum sboara, se ridica tot mai sus, tot mai sus, dispare
in departari, pana abia se mai zareste ca o pasare, tin punct
negru.
Cu o viteza de 90 kim. pe ord, sboara Inainte, facand de
trei on ocolul Campului Libertatii si parcurgand in 29 minute
o distanta de 45 klm, Vara a se cohort
Din toate partile e urmarit de aparate fotografice. Un
fotograf din Bucuresti a venit anume sa is fotografii pentru

www.dacoromanica.ro
 - 293
cinematograf. Si Vlaicu nu se coboard Inca, ci face deodata in
apropierea catedralei, Ia o inaltime de peste 500 metri, un
viraj brusc, indrasnet, aproape pe loc, care ne face sa ne in-
ghete sangele... Dar usor ca o pasare, aeroplanul se intoarce.
Vlaicu e stapan peste el, ii cunoaste toate suruburile, toate
cusururile.
Cu
La ocolul al patralea, Ion anunta lumea ea Vlaicu ateri-
seaza. Teama de mai nainte cuprinde din nou lumea. La ate-
risare s'au intamplat cele mai multe nenorociri. Si aeroplanul
coboara tot mai mutt spre pamant, la 20 m., Ia 5 m., apoi
deodata atinge pamantul usor, Vara once zguduire, Vara once
leganare, mai luneca cativa pasi, apoi se opreste si Vlaicu sare
din sea.
Lumea grabeste inspre el. E luat in brate, e purtat in
triumf pe umere, inconjurat de sute de insi, aclamat de zeci
de mii.
Vlaicu zambeste bland si'si sterge si el o lacrima.
Intre privitori erau multi cari au mai vazut sboruri de ale
altor aviatori celebri, dar nici until n'a reusit sa urce si sä
ateriseze cu atata eleganta si siguranta, ca Vlaicu. Ion si tatal
sau sunt ridicati de multime pe umere. Fostul primar al Bin
tintinului saluta in toate partite si abia isi poate stapani
emotia.
Mama lui Aurel, in momentul and aeroplanul s'a ridicat
in aier, izbucnise in hohot de plans.... Atunci it vedea si ea
pentru intaiasdata sburand, primejduindu-si vieata! Acum se
uita si ea mai linistita in ochii senini ai lui Aurel, pentru care
au jertfit atata.
Prea St. Sa episcopul Caransebesului se apropie de Vlaicu,
II strange In brace, it saruta pe frunte, apoi trece la tatal lui,
ii strange mana si-1 saruta si pe el. Si miile de oameni nu se
due, ci aclama si doresc sa-1 vaza pe eroul zilei. La uralele
for raspund uralele altor nenumarate mii, de pe culmile im-
prejmuitoare.
Vlaicu se retrage in hangar, dar lumea nu se indepar-
teaza. La un cias dupa sbor, par'ca suntem tot atat de multi,
ca si in vremea sborului...
Vlaicu si-a inscris azi numele pentru veci in istoria nea-
mului romanesc...

www.dacoromanica.ro
 294

..... A volt sa se coboare peste vre-o 20 minute'), dar cand

s'a apropiat de pamant si a vazut poporul entuziasmat, atat de
mult s'a emotionat, incat s'a temut sa nei-se intample vre-o
catastrofA dupa cum a declarat mai tarziu si s'a ridicat
din nou, de data aceasta, Ia 750 metri, incat pares ca un vultur
Paserile sburau speriate pe sub aparat, iar acela se rotia cu
siguranta peste campie si imprejurimi.
Dupa sbor a aterisit lin, fard cel mai mic acci-
dent. Publicul era deja i i delir. Impanatii, veniti in numar
de peste o suta, n'au mai putut tines ordine. Au navalit toti
sa-I vada din apropiere, sa-I atinga cu mina pe cel ce a cas-
tigat glorie neamului romanesc.
A fort luat si dus pe sus pang la hangar, ca sa fie
scutit de entuziasmul de nedescris al Romanilor.
L-am vazut cum si-a acoperit fata, in emotiunea-i mare.
Poate plangea....
Odata s'a fortat numai sä ajunga iar la aparat. Voia sa se
mai ridice odata, sa bats recordul de 1000 metri. Dar Ia in-
zistenta arnicilor a trebuit sa abzica de idea aceasta.
Dupace inginerul a intrat in hangar, publicui timp inde-
lungat n'a voit sa se departeze. Cand a esit apoi Vlaicu sa
mearga sa se fotografieze Tanga piatra comemoratNA din campie,
n'a mai putut strabate printre oameni, cari it omorau cu
omenia, cum zice banateanul nostru. A trebuit inteadevar
rapit cu forta din mijlocul publicului si pus pe o birja, care
apoi in fogs nebund l-a scapat de poporul care se afla
in delir.
De li -al hi dat astora coase si topoare, atunci sä hi
vazt.... se suscaid un mosneag pe tlanga mine. inteadevar,
n'a vazut Campul libertatii mai multa insufletire, decal poate
acum 63 de ani.
Martori ai sborului si foile noastre au insemnat tin frumos
amanunt at sborului. Pe cand sbura, frumos si lin, peste Campul
libertatii si pe deasupra Blajului, in jurul turnurilor Catedralei,
trenul accelerat ce merge spre Brasov, plecase din statia
Kiikiilldszog si inainta incolo spre Brasov, and, deodata,
iaca ca calatorii de pe tren si conducatorii masinei vad ca se
') Scrie .Drapelulc Nr. 91

www.dacoromanica.ro
.,-11111111111,11aleriri:.r

J.

- , ,r .

Vlaicu atcriscazil pe Campul Libertatii.

www.dacoromanica.ro
 296

apropie spre ei in sbor lin si maret ciudata pasere: marina

lui Vlaicu! Trenul si-a domolit pasul, ca calatorii de pe el
sa poatA gusts si ei cateva cline din frumoasa vedenie! Si
ci-ca marina Vlaicu a sburat asa de aproape de trenul acce-
lerat, that cei de pe tren i-au putut vedea bine rotilele si au
auzit zbarnAitul helicelor si sgomotul motorului. Toti erau in-
cantati de ce vedeau!
Dupa sbor.
Cu sufletul incarcat de cea mai puternica emotie, am
azistat la sborul lui Vlaicu, acest vultur falnic al nemului nostru 1).
Masina de sburat, °data scoasa din hangar, se simtia mai
la largul ei; helicile se pun in miscare, s'aude sgomotul mo-
torului si marina se asterne campului, ridicandu-se, aproape
dintr'odatA, la inAltime de 30 metri.
A fost un gest grandios.
Cu inima palpitand de emotie, cu ochii plini de lacrimi
urmariam paserea minunata. Pentru o clips am Minas cu-
tropiti de sublimul acestei biruinte; in cealalta clips, ne-am
asvarlit apoi pAlAriile in aer, si din zeci de mii de piepturi, a
isbucnit uraganul aclamarilor.
Aeroplanul oscileaza in slava, cu miscari gratioase si
sigure. Se ridica tot mai sus, bate recordul de 800 metri
Indltime, se vedea acum ca o randunea.
Apoi coboarA; trece peste capetele noastre, auzim des-
lusit paraitul motorului si aclamarile sbucnesc ca o vijelie.
Vlaicu aude, si face semn cu mana.. Emotia se descArca acum,
cad Vlaicu era mai aproape; mai nainte cu cateva minute,
and era la InAltimi de sute de metri, aspectul era mult prea
sublim, decal sA -I putem cuprinde in toata maretia lui.
Cu o intorsAtura eleganta, aeroplanul scoboard in partea
rasAriteand a Campului LibertAtii.
Multimea rupe cordonul, trece ca nebund inspre aeroplan,
cat p'aci sä-I sdrobeasca ridicand pe umeri pe eroul
vAzduhului.
Ce a mai fost pe urma?
imbratisdri, aclamAri si racnete, aglomeratii.... si lacrimi.
') 'Unireac Nr. 78.

www.dacoromanica.ro
 297

Erau izbucnirile unei emotii, ce nu se mai puted suprima;

betia triumfulul, mandria nationals, in fata unei manifestdri de
geniu .. Au tresdrit de sigur si cei patruzeci de mii in gropile
lor, la aceasta descarcare de vijelie; la triumful acestui tinar
erou, care a Incununat cu rotirea lui de aquila Campul Li-
bertatii si serbarile culturale.
rlaicule, salve!
Toata noaptea, pe la baluri, si dupd baluri, numai si
numai despre Vlaicu se vorbeste. Delirul nu vred sd se poto-
leased nici decal 1).
Abia acum se and uncle amanunte si Intampldri.
Indltimea, la care s'a ridicat Vlaicu, atinge aproape 800
de metri, si prin acepta s'a stabilit un record romanesc.
Intaiele cuvinte ale lui Vlaicu au fost, la coborire:
L-am batut pe Bibescu!"
Principele Bibescu anume pand acum numai la 500 m. a
sburat, cu toate acestea, and numai puted, defaima aparatul
lui Vlaicu si se mandria cu sistemul Bleriot, al sau. Inca la
sosirea in Blaj, spuned Vlaicu, intre prietini, cu vorba lui
domoala :
II bat pe Bibescu !"
Acuma, ca Intr'adevar a izbutit, era nespus de vesel, si
prietinii lui asemenea sdltau de bucurie.
Rotirile si le-a facut cu cea mai mare sigurantd, dupd cum
le pldnuise de jos.
Intai peste catedrald, a douaoard peste Piatra Libertatii.
Taranii cu deosebire erau emotionati.
Cand Vlaicu treced pe deasupra crucii istorice din dealul
viilor, de unde prived o multime enorma, un taran de pe aero-
drom striga:
Scupce pe ei domnule, ca si de cloud coroane le-a fost
mils sd-ti ded !"
La hangar astepta episcopul Vasile Hossu, si I -a strdris
in brate pe Vlaicu, iar d. Maniu 1 -a sdrutat.
Portile hangarului se inchid, Vlaicu dispare dupd ele,
afard pdzeste un cordon de jandarmi. D. A. C. Domsa, iese din
hangar si aduce salutul si multumirile lui Vlaicu. Uragan de
9 .Romanulg, Nr. 181.

www.dacoromanica.ro
 298

aplauze, dar lumea nu se Indestuleste cu atat, vrea sa-I vada

pe Vlaicu si sa-I ridice in slava Trei sferturi de ceasuri nu se
imprastie lumea din jurul hangarului.
In lipsa aviatorului, lumea tidied pc umeri de trei on
dupa olalta pc fatal lui Vlaicu, un mosneag cu o fata antics
romans, asa cum se pot vedea statuele larilor" in diferite
muzee.
Bietul batran, se simte is inAltiinea de 2 metri mutt mai
rau si nesigur, decat feciorul sau la 700 in
Lumea tot nu se imprastie.
In hangar, bravul monteur al lui Vlaicu are o ideie geniala.
SA sparga cateva scanduri in dosul hangarului si Vlaicu
sa dispara pe acolo, nebagat in seams.
Unul de afara da vestea, si Vlaicu sta nehotarit, privind
lumea prin deschizatura....
Pe aripile idealului" ').
Cand Inca imi tremura in suflet cantecul sonor al paserei
lui Vlaicu par'ca povestea acestui om ma instapaneste de-a
binele. Si povestea asta imi place s'o tes, din momentul, cand
acest om s'a infiintat pc Campul libertatii cu maiastra sa pa-
sere, in fata nemarginitei imenzitati de oameni. In acest moment
se Incepea par'ca vieata acestui OM, se aprindea tremuratoare
faclia, care avea sa-1 poarte pe drumuri departate si necu-
noscute.
Ina lt, cu fata ca de amnia, incrustata de doi ochi aprinsi,
fulgeratori, in cari lumina flacara geniului, par&I un mandru
ostean pornit sä cucereasca rasvratitul vazduh
In preajma lui se framanta o mare dP. lume, din care se
desprindeau mii de ochi, toti concentrati spre indrasnetul ()s-
team...
....Astazi e zi de sarbatoare. E sarbatoarea celor mici
dar puternici, se anunta intrarea geniului si cei marl se cu-
tremura, se ascund si suflarea le inghiata in oase.
Vlaicu, fiul unui near de jobagi, incaleca roibul sau ina-
ripat, alearga cu iuteala fugerului cateva clipe pe pamantul
udat cu atatea lacrimi s'apoi inteun avant nebun porneste spre
') Articol, in extras, din AGazeta Transilvaniei, Nr. 185, signat de vn.

www.dacoromanica.ro
 - 299 -
tainicele meleaguri ale vazduhului. Un murmur prelung, pornit
din mijlocul miilor de privitori, it insoteste in drumul sau de
cuceritor. In momentul urmAtor acest murmur devine strigat,
s'apoi un chiot prelung si-n urma despica vazduhul, ca un
tunet rupt din aria inaltimilor rasvratite. Nesfarsita mare de
lume se contopeste inteun singur true si un singur suflet: In
fiinta lui Vlaicu! Toti au o singura rasuflare, toti vorbesc
acelas grai, glasuiesc in aceeas limba, in graiul si limba lui Vlaicu!
Cei rai sunt toti buni, inceteaza dusmania dintre om si om,
necunoscutii se imbratiseaza plangand, cei brutali devin blanzi
ca mieii, plang si ei, batranii isi tremurau vazul inlacrimat in
lumina purpurie a apusului de soare, preW.1 cu barbile Inca-
runtite faceau semnul crucii, taranii risipiti prin inaltimile cul-
milor isi agitau manecile catnesilor albe, din cari scaparau
fluturei de argint si de aur, muncitorii surprinsi de minunea
ratacitoare prin vazduh incremenisera cu coasa in mans si cu
bratul pe coarnele plugului, privind nebuni pe sub strasina
manei in zarea albastra ; soarele insus se oprise in loc, privind
mirat de dupa niste culmi prin ochii sai de foc la osteanul
imbracat in halite de purpura, iar de &parte., din nezaritele
meleaguri ale neantului, se ridicase sfios luc.2afarul, luminand
ca o candela necuprinsul zarilor si privind si el cucernic spre
minunea, ce s'apropia de lumile lui.
In aceste clipe sfinte intreg Campul Libertatii pares o
minunata biserica, zidita asa intr'o clipa de niste mani neva-
zute, in care toti credinciosii erau cuprini de o cucernica
evlavie, in vieme ce, in ochii lor, se reflects lumina candelelor,
ce-si tremurau flacara in fata altarului Aceasta biserica era
biserica libertalii, iar in credinciosii, cc se inchinau in fata
altarului ei, traia aceea samanta diving, pe care Cineva mare
si sfant, Cineva puternic si etern o samanase in om, numai
in om, infatisandu-1 pe acesta in toata straluzirea firii sale,
lipsit de pacat, iLbavit de patimi, curat ca omul cel dintaiu,
senin ca ratiunea si entuziast ca un Apollo.
Pc acest Camp al libertatii nu mai erau Romani si Un-
guri sau Sasi, ci era o singura fiinta, un singur om, care n-are
pe cine sa urasca, n-are cu cine sa se certe, n-are pe cine
sa prigoneasca, pe cine sa oprimeze si sa ucida. Un Sas din
Medial alerga nebun cu ochii ingropati in lacrimi si spunea

www.dacoromanica.ro
 300 -
la toata lumea, cunoscuti, necunoscuti, ca el se inching geniului
romanesc. Si lumea zimbia, printre buzele ce tremurau nervos,
si aproba cu lacrimile, ce se rostogoleau bogate pe obrajii
aprinsi spre, bulgarii de pamant.
Si-n vremea aceasta Vlaicu isi faces' indrasnet drumul
sau cuceritor. La picioarele lui inghenunchiase o lume Intreaga,
se facuse deplin stapanitor peste trupuri si suflete si golia
radios paharul nemuririi, cad el era cuceritorul fericit, pe care
invinsii nu-1 primesc cu ura, ci cu inchinari si osanele. Si-n
drumul lui, spiritele acelora, cari vestisera, inainte cu sasezeci
de ani, libertatea unui popor de iobagi, desprinse din necu-
noscutul departarilor, II insoteau Invaluite in nevazuta for haina
de nemuritori, bucurandu-se, ca visul for fapta s'a facut, ca un
indrasnet vultur, pornit tocmai dela Rim, strabate biruitor, pe
aripile idealului vazut, aceasta intindere stapanita de duhul
libertatii eterne.

A fost aceasta clips un moment, in care s'a Infaptuit

geniala idee de infratire a oamenilor, in care atot stapanitoarea
libertate si-a risipit stralucitoarele sale raze peste sufletele
omenesti, facand din acestea toate un singur suflet, asa cum
acesta dela inceput a fost unitatea, din care s'a plamadit fiinta
rationale.
Dar trecuta aceasta clips, neostenitul spirit al raului a
continuat sa-si urmeze actiunea sa distrugatoare. Patima si-a
reluat local si cu pumnul sau plin de noroi a incercat sa
arunce in fata Soarelui, ca sa-i intunece lumina.
Dar soarele tot soare a ramas st, astazi, un neam, care
pang ieri era constiu, ca el trebuie sa fie umilit, priveste dela
inaltime spre aceia, cari ieri ii erau opresori, cad biruinta
idealului ii da si sclavului chip de om.

www.dacoromanica.ro
 XI.

Prestatii artistice.

www.dacoromanica.ro
 OP= --.=

(MINH-ft-MINN- Pp
1E3

Triumful arid muzicale romane la Blaj.

Concertul din 15,28 Aug. Manastirea Argesului.
Reccnziune.
De Dr. I. Cl. luga.
Abia trecura 3 -4 zile dela memorabilele serbari iubilare,
la cari s'a serbatorit triumful culturii si artelor romane: mu-
zicale, dramatice si a celei de sburat, si pared' si azi ne re-
suna 'Inca in urechi preafrumoasele acorduri dela minunatele
compozitii ale marelui maestru al muzicei romanesti, care este:
Jacob Mure$ianu.
As putea zice, ca magnetul cel mai puternic, care a atras
atata lume la marele si vechiul focular al culturii romanesti,
au fost cele 2 productiuni muzicale si, in special, cea din urmA,
minunata opera muzicala MAnastirea Argesului".
In cele urmatoare voiu trece in revista singuraticele
puncte ale celor 2 zoncerte din Blaj si voiu cerca sa dau
seams despre impresia, ce au lasat-o asupra numarosului
public ascultator. 0 sarcina cum grea e aceasta, and voesti
sa apreciezi lucrari de o valoare atat de mare, produse de
fantazia bogata a unui creer genial; dar Imi voiu da silinta, ca
sa ma degajez de dansa, cat voiu putea de bine.
Programul Atat de bine ales at concertului din 15/28 Aug.
s'a Inceput cu Uvertura Jestini Stefan cel Mare", frumoasa
compozitie a maestrului I. Murasianu, executata sub condu-
cerea autorului din partea capelei orasenesti din Sibiiu.
Piesa aceasta e lucrata dupa poezia lui D. Bolintineanu
Pe o stance neagra, Intr'un vechiu caster... o uvertura de-
scriptive, in care sunt cu pricepere descrise toate scenele din
poezia lui Bolintineanu: mergerea la bataie, reintoarcerea la
caste!, dialogul lui Stefan cu mama sa, plecarea din nou la
lupta, predata prin marcia pomposo", si venirea ca invingator,
cu un finale de forts, tot in tempo di marcia.

www.dacoromanica.ro
 304 -
A urmat apoi Imnul Astrei ", fAcut anume pentru aceasta
ocaziune, din partea distinsului prezident al Astrei", A. Bar-
seanu si compus pentru cor mixt si orchestra tot de maestrul
Murasianu. Las sä urmeze aici textul acestei frumoase can-
tail, care poate fi cantata cu succes la toate concertele, ce se
vor aranja de aci Inainte, la adunarile generale ale Asocia-
tiunii":
Pe cerul nostru Innorat De mandra stea calAuziti
Stea mandra s'a ivit Drum nou voi apucati
Si WA, s'a inviorat Si 'n gand si 'n doruri strins uniti
Apus si rAsarit. Ursita v-o schimbati!
L'a ei lucire, frail Romani, Menire 'nalta v'a urzit
Din somn va desteptati; in lume Domnul sfant;
Voi inimile vd 'ncalziti Datori sunteti sa va 'mpliniti
Si mintea luminati! Menirea pe pamant!
Deschideti largi feresti si usi, Iar Tu, ce 'n ceasul de dureri,
Sa intre raza ei; So lie ne-a-i trimis
Primiti cu drag cerescul sol 'al tau izvor de mangaieri
Si 'n colturi de bordeiu! Din nou ni l-ai deschis,
Ajunga veacuri de dureri, Cu dreapta-Ti sA ne ocrotesti,
De cand voi suferiti Puternic Dumnezeu;
Si 'n Intunerec cufundati A noastra stea pe bolti ceresti
Tristi soartea v-o jeliti! Luceasca 'n veci mereu!
Apare apoi pe scend baritonul lonel Crisan, care ne In-
cantA cu predarea frumoasa a Prologului din opera Pagliacci"
de R. Leoncavallo, si a cloud cantece poporale romanesti de
Brediceanu.
De oarece in recenziunea prezenta am intentiunea, de a
ma ocupa mai mult cu cele cloud lucrari marl ale maestrului
1. Muresianu: Erculeanu" si Manastirea Argesului", la cele-
lalte puncte din program nu ma voiu opri mult, ci atat despre
baritonul Crisan, cat si despre tenorul ,Stefan Marcus, care a
cantat Aria din opera La Boheme" de Puccini si 2 cantece
poporale rom. de G. Dima si Brediceanu, voiu constata un
pronuntat progres, fata de trecut, dand ambii dovada de o
scoala bunk ce si-au Insusit-o la Viena.
Despre Dna Veturia Triteanu s'a scris mult si bine. 0
cunosc si am auzit-o cantand, Inainte de asta cu vr'o 6-7 ani,

www.dacoromanica.ro
 1

- 305 -A-

An na A Itra
reese .4 R 13 eg:M.-4.,...
/7 i 54Tri.....r.
JitlitH
`AV.,..
...MANINMIMOMII.....n.
.411611..71111111.1111111MMINP=9111MNIMMIIIM-
1m
11/_.1=11M

:.
...
.,..i. zzi. /r.7...... I 7_,
.,.... ,.... ..i. ..... ,..../ .1 ..g.. .... 1..... ...
.."r`
. .
INIUMCAMF4 1 .117imilMIMAls=CIMINNE=M1.14
/1=11 MEI 1
MY ..IMINIIIMOIMMIND
.AM- =01M11410-11111MMIet...II
IIIIIIMMINNA11,=1.0.1111. IMBIlmolli,1

AIM,
NS
IMF 'Mb
liall.
1.1.1MCM1114=11
.1111-1=11=11=1111. AN.IWMINM.MMTVMM=101.11
1111110IPMENNIIM..111111M/.1015..,IMM.11 Mie
"Ms

MEM

.1NMI1=111
----r, _.,
MI111
!MEN
J. A11101011
um
MIN =111=1111i
11m1
Mg=IMMIMIMI .1=1Mm
'. i
. p
.... ., -v. az ....: _. .r... - IL
"- . - .,...,. ..f.... - `---r `.....
I.. ,.
=1. 1IMIN11. .411=1-41mms
=wr-mlie so C.

at' A f
r=.
=MAIM M - '1111 l0=1 .....
ii.

IC 111110MINI,/
II
... 11 .
.4.

)Af
...,. fti.
LL.I
...mamiascalmmrr ron.-.-ani..m
=rminal_.......,,r...wwww.
1
tow--
...=.
'MM. EMMY . 11.
11111M M1=Is
III .wwwwor
111110.1.1Iirlit III1 ____ N.MIIMINV
PP MN
f
IIND MIS
. 4

Z: , A :

ammo*
'WREN 71M,'-_.

=1 t111
.
..............=

71.
mwar-
.m

" 1 MY-W.
witsommsrum.
11=1=W
_-........
.-...............,-....=..m,....mn.w.......,
=1..111.111%1IMMIMP40111.1.
:;.; 4-" lialMMIRMI
lowasamws=.
io. . mminr
-:.=amo.wmnl.
WWII IMN.
mmor ..= moor. Imlimm
.^ -/,/

mom Am,
,,..,

yr..,
moms
IONIMINIsMIII 1=11001M Nwm, 111/
X... .- C

1
711111 ANN IM1 11=r11111111101
l' f1

7 1.. 7 E
.... ..... .. . AA. 4.... 1 .. ...y. +v.

1111111=
III

.1i...1111.111.1M 1-1,01
Ulla .0Mo. 11',..I.MI ..
= 8...,, i.

INNIIM1011,11111M,11. ,.
II,.7( IMENI
/1 MM.

1111r=
=111111 allit.
ONNIIMMINIMEN=1=1. MIIM11=11111111.
MM.
P....
1
X1,1
MEM =IM
..MINQ OM OM
1E w,
,

.1Z,1111

40

www.dacoromanica.ro
 .- 306 -
si am observat, ca si-a insusit de atunci o scoala buns si a
progresat foarte mult. Duetul din opera Bajazzo" de Leon-
cavallo, pe care I-a executat, diMpreuna cu frateje Dsale,
0. Muresianu, care disptine de-o voce sonora si bunk dar
Inca nescolarizata, de bas, nu m'a indestulit pe deplin. Speram
insa, ca Dl 0. Muresianu in-viitor se va perfections.
DI I. Muresianu ne-a prezentat apoi 2 cantece vechi po-
porale: Asa-i Romanul" si. Dorul meu", aranjate pentru cor
mixt a capella", cantece, cari au existat si acum 50 ani.
De sigur a voit sa ne arete-progresul ce s-a facut pe
terenul muzicei romanesti, in .decurs de 50 ani, prezentan-
du-ne cantecele aceste vechi, earl au fost predate cu multa
dragalasie si cu preciziune, rapind auditorul cu crescendo si
decrescendo -urile for executate la perfectiune.
Aceste 2 cantece poporale, in raport cu Erculeanul", pro-
ductul cel mai nou al fantaziei Dlui Muresianu, ne arata dis-
tanta dintre trecut si prezent, si ca DI Muresianu, desi aruncat
de soarte in un loc atat de putin favorabil; din punct de ve-
dere muzical, cum e Blajul, totus imbogatesfe literatura muzi-
cala cu cap de opere ale muzicei romane.stl.
Erculean", ca structure, e. tin ce- Intreg si e scris in stil
lirico-dramatic. Textul e o legends de V. Alexandri, care cu-
prinde o alegorie ingenioasa si poetics asupra -descoperirei
apelor minerale dela Mehadia din Banat. Numele-de Ercul-
Erculean rapoarta gandirea la timpu-rife-doinnirei- Romanilar in
Dacia, pe cand baile, astazi cunoseute sub nutnele de AIefiadia,
purtau numirea latina de: Ponies Hercur si ad; Tnedias
aquas sacras". Chiar si in ziva de azi. unurdih acele itvoare
minerale se chiatna izvorul lui l rcul, zeul.ptite-tei, fiind era
lui intaritoare.
Sora cea mai mica si mai salbatica, e-e sta ascunsa intr'o
stance si plange in umbra adanc.a, reprezinta sub forma ale-
gorica un izvor limpede si datator de vieata, numit in ziva de
azi: izvorul tamdduirii. Temerea surorii celei mai mici de a fi
sorbita de razele soarelui si cuibul sat] de floricele asezat la
racoare, infatiseaza imagina unui parau de munte, ce curge la
umbra padurilor.
Cerna este numele paraului de munte, ce curge prin Me-
hadia si merge de se arunca in Dunare.

www.dacoromanica.ro
 307

In limba slavond cuvantul Cerna insemneazA un lucru

negru; de aici se explica pentruce Erculean zice pAraului:
Nerd limpezie.
Ca sA putem intelege bine lucrarea d-lui I. Muresianu, e
neapArat de lipsa, sA cunoastem textul legendei. Dau deci aci
pe scurt continutul ei: Trei surori au plecat dupa flori.
.Sora cea mai mare a plecat spre mare, cea mijlocie pe
mai in gradina, iar cea mai mica s'a dus pe Cerna in sus.
Dupa ele au plecat mai multi voinici, 'Mire cari si un capitan
Ram lean, ca sA le caute. In drum se intalneste cu Cerna si o
intreaba:
Nerd limpezie
Stai de-mi spune mie
Despre trei surori
Plecate in zori".
Nera ii raspunde, ca cea mai mare a plecat spre mare,
cea mijlocie s'a dus in grAdina, iar cea mai mica si mai sAl-
ball ca
Prange colo'n stanca
La umbra aciancA".
Erculean pleaca repede cu calul dupa ea si ajungand la
stancA ii zice:
Esi fata din piatra
Sa to vad ()data!"
Fata ii raspunde, ca nu poate esi, fiincl goalA si ca -i e
teams de soare, ca o va sorbi.
Erculean o imbarbateaza si ii promite, ca o va ferl el de
toate, la ceea-ce fata ii raspunde:
Badita, badita
De-ti sunt dragulita
Sotie de vreai
De vreai sa ma iai,
MA scoate din stanca,
Din umbra adancA..."
DtipAc,: Erculean a incredintat-o, ca o va apArk fata a
iesit din stAnca. Erculean a luat-o in brate, a strans-o la piept
20*

www.dacoromanica.ro
 - 308 -
0 a Ieganat-o tncet, panace a adormit-o; apoi i-a facut un
cuib de floricele, ivite la stele
lar in locul acela a izvorit izvorul tamaduirii.
Imbracarea in haina muzicala a acestei legende d-nul I.
Muresianu a facut-o cu cea mai mare ingrijire, prezentandu-ne
in muzica toate fazele, prin cari a trecut, atat fetita, cat si ca-
pitanul Ramlean, Ercul Erculean, In lucrarea aceasta a lui Mu-
resianu, attain descrierea in tonuri a sentimentului nerabdarii,
a agitatiei, a vointei, etc., ceea-ce ne reaminteste formarea de
motive muzicale (Motivbildung) a lui Wagner.
Preludiul resp. Introducerea reprezinta freamatul codrului,
descris prin tremolo de instrumente bassi cu coarde. Intrand
in padure la cornul conducerea, executand o melodie duioasa
si plina de sentiment. Indata apoi se aude echo"-ul, dupa
care urmeaza o melodie dulce si delicata, cheinata sa reprezinte
ciripitul paserilor, cari in vreme ce cornul canta melodia f ru-
moasa de sus, stateau amutite. Vieata paskilor vine descrisa
prin trioluri produse de viole si cello. 0 idila muzicala de
toata frumseta, care pe un adevarat muzicant it incanta.
In orhestra se aude motivul nerabdarii, si indata auzim
pe Erculeanu, care sosise la Cerna si s'a oprit pe malul ei,
int eband de cele 3 surori. Aici 'recta maestrul 1. Muresianu la
perfectie murmurul apei. lncepe cu violoncello solo, care esecuta
triluri cu semitonuri, trecand apoi la contrabas, corni si violine,
ne ilustreaza perfect murmurul si mersul repede al Cernei.
Nerabdarea si dorinta vie de a vedea pe sora cea mai
mica, pe frumsetea leg_ndei, dt:pi care alearga Erculean, sunt
exprimate cu tempo agitato, v:vace si mai pe urma presto, cari
arata cum creste in peptul lui Erculean nerabdarea si dorul
de a vedea pe frumsetea mult cautatg. Culmea sentimentelor
ajunge la suStenuto, unde el leganandu-o si adormindu-o, ea
furata de somn, repeta in continuu:
Badita, badiia,
De-ti sunt dragulita
Solie de vrei,
vrei sa ma iei,
Ma scoate din stanca
Din umbra adanca
Sa-ti ies la lumina
Cu inima plina".

www.dacoromanica.ro
 - 809 -
0 partie de toata frumuseta, and coral in tact de 6/4,
apoi o naratoare ne poveste§te: Iar cel Erculean, Capitan
Ram lean, Mi -o apuca 'n brate".... etc., in vreme ce fata se
roaga de Erculean: Badita, bAdita, sotie de vrei".... Toate
aceste formeaza un intreg, care te rape§te, te transpune in
sfere inalte §i dulci.
Cantecul lui Erculean, cand adoarme pe fata cea mica:
Dormi copila
Dormi iubita mea
Dormi §i n-ai frica
Fate salbaticA"....
cu introducerea violoncelului solosi a violinelor acompania-
toare, ne reaminte§te incatva accente din opera lui Wagner,
Lohengrin".
Cu toate aceste insa impresia aceasta este numai trecatoare,
deoarece maestrului MurA§anu i-a succes sa pareze eventualele
efecte muzicale straine 0.i din toate partile Iucrarii transpire
motivul national.
Dupa duetele frumoase i pline de sentimente, tasute, ca
tin fir de matasa, care nu se rupe nici cand, cu un allegro
vivace in triole bine marcate §i cu sunetul posaunelor maes-
toase pline de putere, termina autorul patul de flori:
Cuib de floricele
1vite la stele"
ce 1-a gatit Erculean pe seama iubitei lui cautate cu zor, din
care apoi izvoreVe izvorul vindecator.
Cu aceasta se termina balada.

Ce privete predarea acestei frumoase piese, observ, ca

m-a indestulit pe depiin.
Corurile au fost bine instruate, dand dovada de o buns
discipline. Dintre soli0 s'a distins dna Victoria L Cawi,
in rolul fetitei, care §i de astadata ne-a dovedit, ca e poate
nu exagerez, dace sustin cea mai de seama cantareata
dela noi.
Tenorul dulce §i mladios al dlui V. Popovici Inca ne-a
placut foarte mult.
Nu-1 auzisem cantand vre-o 10 ani §i pacca Ii era mai

www.dacoromanica.ro
 - 310 -
ostenita vocea acuma. Pacat, ca nu s'a dedicat carierei mu-
zicale. Cu toate acestea ar fi de dorit sa nu Inceteze a-si
trend vocea si de ad inainte, Wand exercitii sistematice.
Rolul naratorei 1-a sustinut cu succes dsoara .11elania
Brdndupn.
Ca Inchierea pArtii prime a recensiunii mele fixez aid
faptul, ca la finea concertului dl profesor 1. $t. Paulianu din
Turnu-Severin (Romania), tinand o alocutie, a predat male-
strului I. Muresianu si o prea frumoasa lira, trimisa de socie-
tatea corals Doina" din Turnu-Severin, care mai daunazi II
alesese si membru onorar.

Marti In 16129 Aug. a avut loc a 2-a reprezentatiune mu-

zicala, predanclu-se celebra compozitie a maiestrului Iacob
Muresianu: Manristirea Arffesulur. in programa serbarilor
aceasta compozitie e numita opera aranjata sceneric", iar
altii zic, ca e balada" sedusi poate de textul ei, care de fapt
nu e aitceva, decat renumita baladd Manastirea Argesului",
din colectia de balade a nemuritorului bard dela Mircesti, V.
Alexandri; e una dintre pietrile scumpe ale comorii" ai unul
dintre copii gasiti ai geniului romanesc" dupa cum isi nu-
meste marele bard baladele, iii scrisoarea din fruntea colec-
tiei sale dedicate Mariei Sale Doamnei Elena.
Privita insa din punct de vedere muzical, cutez a afirma,
ca nu e nici opera si nu e nici balada. Daca ar fi opera,
atunci ce rost au in ea naratorul si corurile, cari iaras au
rolul naratorului? Apoi nici nu coraspunde cerintelor operei,
a dramei muzicale, deoarece opera numim acel soiu de crea-
tiuni muzicale, In care se exprima si se prezenta desfasurarea
unei actiuni psihologice si dramatice, prin contopirea muzicei
si a poeziei dramatice-lirice, adeseori in legatura cu alte arte
scenice, precum e mimica, dansul etc.
Baladd Inca nu e, deoarece balada este a creatiune mu-
zicala de continut liric-epic, care tracteaza sujete istorice, ro-
mantice, cu o actiune simpla; ce se desfasoarci repede.
Piesa dlui I. Muresianu Insa. nu Intruneste toate condi-
tiunile acestea, deoarece Ii lipseste chiar cea mai caracteri-
stica conditie a baladei: desfasurarea repede a actiunii. Crea-
tiimea dlui Muresianu e Impartita In 3 acte, cari stint In contul
scurtimii ei.

www.dacoromanica.ro
 311 -
Aceasta preafrumoasa piesa muzicala se poate clasifica
ca un fel de poem dramatic muzical (Dramatische Dichtung).
impartita insa in on si ce fel de clasa, aceasta piesA ramane
o creatiune muzicala pan' acum unica pe acest teren la not
si de o valoare incontestabil de mare.
Ca si la on si ce fel de piesa mare muzicala, astfel si
Manastirea Argesului", ca sa o putem bine intelege si ur-
marl cu atentiune, e neaparat de lipsa sa cunoastem conti-
nutul ei. Poate celor mai multi dintre cetitori le va fi cuno-
scuta balada lui V. Alexandri, totus cred, Ca nu va strica, daca
voiu schita si aci pe scurt continlitul ei, inainte de a trece la
tractarea muzicei.
Negru-Voda voeste sa zideasca o -manastire pe Arges,
uncle isi pusese pi scaunul domniei. Cauta deci, dimpreuna
cu mesterul Manole si cu cei
Noua mesteri marl
Calfe si zidari"
tin loc potrivit pentru manastire.
Un cioban fi indreapta la un .zid parasit si neispravit,
pe care, cand II vad, canii latra" a pustiu si urla a mortiu.
Aci voeste Negru-Voda sa-si zideasca manastirea. 0 vrea
aceasta cu atat mai vartos, cu cat poporul credea, ca in acelea
ziduri locuesc spirite rele. Se da deci mesterilor aspra po-
runca, ca sa cladeasca manastire 'nalta, cum n'a mai fost
alts, ca de nu, atunci o sa ii zideasca pe ei de vii, chiar in
temelii.
Mesterii se apnea de lucru, dar tot ce lucrau ziva, noaptea
se surpa.
Se stie, ca poporul in privinta zidirilor are inai multe
superstitii. El crede d. e.: ca o zidire nu poate avea trainicie,
daca nu se savarsesc anumite fapte mistice, precum de pilda
ingroparea umbrei unui .om in temelia zidirii. Pietrarii au obi-
ceiul de a masura umbra cutarui om cu o trestie si a o zidl
apoi in talpa zidirii. Cel masurat apoi moai e pans in 40 de
zile, devenind geniul intaritor al zidirii.
Manole si cu sotii^ sai sunt desperati, temandu-se de arne-
nintarile domnitorului. In fine Manole, influintat poate de su-
perstitia poporului amintita mai sus, salveaza situatia, comu-
nicandu-si sotilor sai visul ce-1 avuse, ca o Soapta de sus a

www.dacoromanica.ro
 - 312 -
zis, ce orice vor lucre, nOaptea se va surpa, panA nu vor ho-
tail sä zideascA In zid pe cea dintaiu sotioara, on sotioara",
care va veni in zori de zi, oducand bucate, Ia sot on Ia frate".
Se pun deci cu totii si joara, ca pe femeia, care se va
se va ivi mai intaiu In zorile zilei urmAtbare, sA o zideasca
In zid.
Nu se stie InsA, Intamplarea aduse cu sine, on Manole a
lost inselat din partea sotilor sAi, dar in cealaltA zi prima
femeie, pe care o zArl, venind In zori de zi cu mancare, era Ana,
Sotioara lui
Floarea campului.
Aici ajunge elementul dramatic la culme.
SArmanul Manole, and Isi vAzfi sotia iubitA, apropiindu-se
de primejdia ce o ameninta, desperat se roaga, ca sA dea cerul
0 ploaie cu spume
SA facA pAraie,
SA curgA siroaie,
Apele sA creascA
Mandra sA.-i opreascA"....
Cerul ascultA ruga lui, dar inzadar, cad dragostea sotiei
lui e mai puternica, decat toate elementele naturii. Ea, In mania
tuturor elementelor, se, apropie tot mai mutt de locul unde e
urzitA peirea ei. Manole e desperat de tot, el se roaga din nou
sa dea Dumnezeu tin vent, sA sufle pe pArnant
Brazii sA-i despoaie
Paltini se indoaie
Muntii sa rAstoarne
Mandra sa-mi Intoarne"....
§i de astAdatA, ruga fi fit ascultatA, dar nici aceasta nu
poate intoarce pe sotia lui, care se tot apropia, pana ce in
fine ajunse la Manole §i sotii lui.
Mesterii, cand o Vac!, se inveselesc, dar Manole turbeazA;
isi saruta sotia, o pune pe zid si ii zice, ca vrea numai sA
glumeascA 5i sA o zideasca.
Sotia lui se fncredea, si era veselA. far Manole, cu o grabA
desperate, oftand, se apucA sä implineasca visul Si sA-si tie
jurAmantul.

www.dacoromanica.ro
 - 313 -
ySi zidea, tided, nand ce Ana, solia lui, incepii sa vadd,
ca aci nu-i gluma. incepu deci sä-1 roage sa nu mai glumeasca,
ca gluma aceasta nu e build; ca zidul o strange si trupu-
soru-i frange". Manole insa zidia mai departe. Zidul se tot
Malta:
Pan' la gleznisoare
Pan' la pulpisoare
Pan' la costisoare
Pan' la titisoare
Pan' la ochisori...
Incat vai de ea
Nu se mai vedea.
Din zid se mai and gerhetele Anei:
Manole, Mano le,
Zidul rau ma strange
Vieata mi-se stange."
In fine lucrarea e terminate si e trainicd, nu se mai surpa
noaptea.
Venind Negru -Voda sa iea manastirea in seams, e pe
deplin multumit cu ea. Martdru de aceasta opera frumoasa a
maestrilor lui, ii pune la proba si ii intreaba, de ar fi in stare
sa mai zideasca o astfel de manastire.
Mesterii raspund cu ingamfare, ca ei sunt in stare sa
zideasca alts manastire, mult mai Itiminoasd si mult mai fru-
moasa."
Domnul, in ambitiunea lui, ca dansul sa alba cea mai
frumoasa manastire si fiindu-i teams, ca acesti mesteri ingam-
fati de fapt ar putea zidi altcuiva o manastire, care sä o in-
treacd pe a lui, porunceste sa strice schelele, sa ridice sterile
si sa-i lase pe mesteri deasupra, pe grindis, ca acolo sä pu-
trezeascd.
Vazandu-se dati peirei, mesterii cearca sa scape, Man-
du-si aripi de sindile; daravantandu-se cu ele, c.id jos si mor.
Bietul Manole, cand voeste si el sa scape, aude din zid glasul
ndbusit al sotiei sale iubite:
Manole, Manole,
Vieata mi-se stange,
pe care auzindu-I, i-se invarte lumea inaintea ochilor si cade
mort de pe coperis. lar In locul unde cAzil el, izvorf o fan-

www.dacoromanica.ro
 314

tans find, cu apa putina, cu apa sarata, cu lacrimi ticiata

Cu aceasta se terming balada.
lar acum se incerc a descrie stimatilor cetitori, cum a
inteles si patruns compozitorul Muresianu balada aceasta si
cum a fost predate, din partea corului de 120 de insi si a or-
hestrei acompaniatoare.

Analizand muzica piesei Manastirea Argesului", citez aci

cuvintele unui vechiu critic .a maestrului Muresianu, care zice:
Haina muzicala in care dl I. Muresianu a imbracat admira-
bila poezie epics-lirica, nu este o haina din stofa usoara, ci
este o tesatura tare si fink care pe Ianga frumseta mai de-
note si trainicie. Compozitia intreaga este de-o singura struc-
tura. Nimic carpacit intransa, nimic ce ar aduce pe auditor in
conflict cu sentimentele lui. Muzica e puternica si desi se pre-
zinta in costumul clasicismului, dupa toate cerintele artei, ea
totus se impune ascultatorului roman in mod iresistibil; II
castiga, II convinge, it induioseaza, II insufleteste si-I rapeste
cu sine. Par'ca le vezi si le simti toate, cum se petrec; vezi
cum se misca ceata condusa de Negru-Voda pe Arges in jos,
si cum se desfasoara scena dupa scenk facandu-te sä urma-
resti cu tot mai mare incordare toate peripetiile tabloului im-
punator, ce ti-I ofere armonizarea si orchestrarea intregii opere.
Este soiul de muzica naturalista, introdusa de marele compo-
sitor german Wagner si acum cu mare succes cultivate de
Italieni, cum e Mascagni, iar in timpul din urma Verdi si de
Francesi, cum e Massenet ".
Muzica insa in timpul din urma a inaintat mult. Directia
inaugurate de Richard Wagner a fost dusa la perfectie ori, am
putea zice, ca chiar si la ridicol, deoarece dela sublim pans
la ridicol e numai un pas, din partea lui Strauss Richard,
renumitul autor a Salomei, Electrei si a Rosen-Kavalier"-ului I
Manastirea Argesului" s'a predat in public acum a
treia bars, odata la Blaj in 1895, apoi la Bucuresti si acum
iaras la Blaj si dace s'ar mai preda si de-o suta de ori dupa
olalta, tot ar fi in stare a atrage public mutt. Aceasta carac-
teriseaza operele marl, in can vezi inteadevar intrupat fru-
niosul in muzica. Opera fericitului T. Flondor Mos Ciocarlan"
sia predat, dupa cat still, Vaud acum numai de. doua ori, in-

www.dacoromanica.ro
 - 315
teleg la doua ocasiuni, in Sibiiu si in Bucuresti; dar de atunci
n-am auzit sa se mai fi predat undeva.
Piesa intreaga e impArtita in 3 00, dupa cum am aratat
mai sus. Partea prima se sfarseste cu juramantul zidarilor.
Partea a doua e cea mai dramatics. Ea cuprinde in sine ni-
zuintele desperate a mesterului Manole, de a-si reintoarce so-
tioara iubita dela marginea primejdiei, spre care se apropia,
in mania tuturor elementelor naturii, si se termina cu tipetele
desperate ale Anei. Partea a treia se incepe cu venirea lui
Negro -Voda sa iea in seams falnica manastire si se termina
cu peirea celor 10 mesteri.
Atat armonizarea si orhestrarea fiecareia dintre singura-
ticile parti, cat si legatura for intre olalta e reusita pe deplin.
Corul are 2 roluri, in uncle parti de narator, desi mai
e 'Inca un narator separat, iar, in altele, prin cor se mai
exprima si o actiune vie, pe care o indeplineste cu orhestra
itnpreuna, dand astfel un colorit mai natural cuprinsului ba-
ladei, in vreme ce naratorul face numai pe simplul povestitor.
Solistii sunt: Negru-Voda (parintele Octavian Muresianu),
Ciobanul (baritonul Crisan), Manole (tenorul dramatic Nicu
Corfescu) si Ana (dna Victoria I. Carsai).
Partea I. se incepe cu o uvertura plina de efect, in care
ascultatorul este pregatit la cele ce se vor desfasura in piesa.
Cu multa pricepere sunt descrise in ea ruinele zidului parasit
4i neispravit. Aici s'a dovedit autorul de adevarat maestru al
tonurilor, cand a imitat in cuarte si cuinte stilul Wagnerian,
tinand insa seams de frumuseta si gingasia baladei si lasand
sa treaca prin intreaga armonizarea, ca un fir rosu, accentele
lirice ale doinei ciobanesti.
Corurile din partea prima stint aranjate, parte in forma
de canon, ulide doua voci terte conduc totdeauna rnelodia,
parte in forma de fwd., unde e acelas mers armonic, cu deo-
sebirea, ea fiecare voce incepe cu alt ton.
Obsery de altfel, ca dnul 1. Muresianu e mare mester in
canon si in fugi. Deja ca elev al conservatorului din Lipsca,
unde dupa cum Imi spusese tin coleg al d-sale, dnul Max
Krause din Brasov, era primal eminent, a fost totdeauna
premiat si, intre allele, si un canon frumos al d-sale inca ob-
tinuse tin premiu.

www.dacoromanica.ro
 - 81.6 -
Corului drAgAlas dela inceput ii urmeaza solo lui Negru-
Voda:
Mandre ciobanas,
Din fluer doinas"...
Aici se reproduce limbajul poporal prin flaut, fluerul
nefiind Inca introdus in muzica de orchestra, care executa o
doing ciobaneasca. 0 partie de toata frumuseta, unde fru-
moasa voce de bas a parintelui Oct. Muresanu s'a valorat
foarte si a placut mult.
Ciobanul ti raspunde, tot In accente poporale:
Ba Doamne, am vazut
Pe unde am trecut"....
and insa ajunge la partia:
Canii cum fl vad
La el se reped
Si latra a pustiu
Si urla a mortitia,
accentele lirice se schimba in dramatice, exprimand astfel groaza
ce -I apuca pe cioban, cand se gandWe la zidul pustiu, de
de care se leaga superstitia amintita Ia inceput. Muzica, aco-
modandu-se textului, imbraca forma recitativului.
Cu un canon frumos, in care sopranul si altul Incep, iar
tenorul si basul Intra d Ip'aceea, incepe corul:
cat 11 auzia
Domnu 'nveseliA"....
iar orhestra imiteazd mersul celor din suita lui Radu-Negru.
Una dintre cele mai frumoase parti a operei este aceea
unde Negru-Voda sosind Ia ruine exclama:
Iata zidul meu!
Aici aleg Eu
Loc de manastire"....
In sunetul maestos al fanfarelor, cari dau acorduri, ce
leaga melodie de melodie, exprima compozitorul maretia mo-
mentului.
Si ca sa fie si mai maestos, autorul exprima cuvantul
Eu" prin C-ul din octava mare de bas, care-I Intareste si cu
o fermata (coroana).

www.dacoromanica.ro
 Corul scrbarilor.
,f7

f
d
.

nm. it
...1111100 ..-

vest.11

en
A CI
4-4

... ir -,. ... ,n-

"-' 'Aize(5,
4er
wo

d. 4 wi, AI wk.::
=.
°
A.. .
1

GI 977
° ..., ..-. 4,1 ;

114 °

www.dacoromanica.ro
 -318 --
Urmeazd dupd aceasta o fuga grandioasA, cum numai la
autorii cei marl poti afla, cand coral Incepe:
Mesterii grAbia
Sforile 'ntincla

Dar on ce lucra
Noaptea se surpa.
A doua zi iar,
A treia zi iar"....
Orhestra aici imiteazd surparea zidului si lucrul meste-
rilor, cum Intind sforile, masurA locul, sapA santuri si lucra la
ridicarea zidului.
Toate acestea sunt exprimate cu multd maestrie din
partea autorului.
Naratorul ne descrie desperarea celor 9 mesteri si alui
Manole, care Isi pierduse deja toata speranta in terminarea
zidirii. Manolc se culcd.
Cu un fortissimo grandios exprimd toatd orchestra de-
steptarea lui Manole, care-si destainueste celor 9 mesteri
marl visul atat de hotAritor si important asupra sortii zi-
dirii si atat de dezastruas asupra sfarsitului lor. Chiar din
aceasta cauza, importanta aceasta mare a visului lui se re-
oglindeste In grandiositatea si mdiestatea muzicei.
Prin romanta plinA de gingAsie:
O soapta de sus
Aevea mi-a spus"....
Isi destainueste Manole visul si in chip energic, bine exprimat
in muzica din partea autorului, ii provoacd pe cei 9 mesteri,
ca sA primeasca juramantul ce-I ofere el; la ceeace coral cu
Intreaga orhestra accentuiazd. primirea ofertului si depunerea
solemnd a juramantului:
Pe ea s-o jertfim
In zid s-o zidim".
$i cu un final maiestos se incheie partea prima a piesei,
lAsand o ant-Ica impresiune in ascultatori.
Partea cea mai frumoasa, mai dramatics si mai plina de
efect a compozitiel lui I. Muresianu este partea a doua.

www.dacoromanica.ro
 - 319
Si aceasta parte incepe cu o uvertura, care insA e prea
lungs si mai putin succeasd, ca si cea dela inceputul partii
prime. Apoi mai e si prea simfonica, in raport cu ceeace tre-
buie sa fie introducerea unei Orli a baladei.
Cu multa pricepere muzicala sunt descrise in aceasta
uvertura zorile zilei si rasaritul soarelui, voind prin aceasta
compozitorul .a reoglinda si in muzica textul, cu care incepe
corn! a enara:
WA 'n zori de zi
Manea se trezi"....
Din acest moment incepand si panA la tragica zidire a
Anei, muzica inteun minunat crescendo, ce tot mai tare se
desvoalta si creste, 'Ana ce isi ajunge culmea dramatismului
, in tipetele desperate ale Anei impresurate de zid, tipete acorn-
paniate de romanta a doua-a lui Manole, de corul si orhestra
intreaga, descrie in colori de tot vii desfasurarea actiunii
dramatice, producand o adanca. impresie asupra unei urechi
pricepatoare de muzica. Iti vine sa crezi in realizarea cuvin-
telor genialului creator al draniei muzicale, Richard Wagner,
care inteun moment de Malta inspiratie a exclamat: va veni
vremea, cand muzica va inlocul limba si vorbirea".
. Dupe enararea corului si a naratorului urtneazA ruga-
ciunea desperate alui Manole:
DA, Domne pe lume
0 ploaie cu spume,
SA Ma pArae,
SA curga siroaie
Apele sa creascA
Mandra sa -ini opreasca,
S-o opreasca 'n vale
S-o 'ntoarca din cale!
Partea aceasta e 'le tot frumoasA si to impresioneaza
adanc, cum vezi staruinta lui Manole, care in ruga lui despe-
rata, exprimata in muzica cu allegro vivace in tacte de 6/8, ar
vol, ca Dumnezeu tntr'un moment sa -i implineasca rugAciunea
si sa-i opreasca mandra 'n cale, s-o duce la vale. Si iata mi-
nunea intamplatA ni-o anunta corn! a capella

www.dacoromanica.ro
 - 320 -
Domnul se 'ndura
Ruga-i asculta,
Norii aduna
Ceriu 'ntuneca
ySi curgeA de-odatA
Ploaie spuniegata"....
Titnpane le, cari singure acompaniaza corul, ne re-
prezinta inceperea furtunei, adunarea norilor si caderea ploii,
exprimate totodata si prin acorduri lungi si variate.
ToatA puterea naturii insa nu e in stare sä invinga dra-
gostea de sotie a Anei. Ea se apropie tot mai tare, ceea ce-1
face pe Manole sA se roage din nou, cerand acum, sA sufle
un vant puternic, care:
Brazii sA-i. despoaie
Paltinii sA 'ndoaie
Muntii sA rastoarne"....
Domnul iar asculta ruga lui Manole. Partea aceasta este
compusa de maestrul Muresianu cu o pricepere, care iti re-
aminteste pe compoziturii marl mondiali, cum e d. e. Richard
Wagner, care in uvertura dela prea frurnoasa opera Die Wal-
are", cu o puternica coloratura muzicala ne descrie frumsetea
si pompa ingrozitoare a unei furtune grozave; in care tras-
neste si fulgera, de creLi, ca a sosit ziva de apoi. Fulgerul e
descris acolo prin o figura muzicala capricioasA, cAreia in tot
momentul ii raspund timpanele si motivul trasnetului (Donner-
Ruf) din opera Comoara Rinului" tot de Wagner. .

Aceste reminiscence muzicale castigate in opera din Viena,

mi-le-a reimprospatat in memorie partea aceasta a creatiunii
muzicale a maiestrului Muresianu, care descrie atat de viu
furtuna, ce s'a iscat in urma rugaciunii lui Manole. Corul
infra cu vehement& in tempo foarte: accelerat, orhestra imi-
teaza vantul si vijelia, bleat tabloig unei furtuni iti sta viu
inaintea ochilor, daca urmaresti cu atentiune desfAsurarea
dramei. La cuvintele, cu cari incheie corul :
5i amar de ea
Iata c'ajungea!"
furtuna inceteaza, se face o liniste, in care auditorul e sta-
panit de o adancA emotiune, din care numai recitativul nara-
www.dacoromanica.ro
 321

torului ii trezeste, care ne anuntd, ca in butul intregei manii

a naturii si spre bucuria fatise a celor 9 mesteri, Ana totus
a sosit.
Durerea adanca a lui Manole e exprimata prin muzicA
in romanta:
Staff mandruta mea
Nu to speria"....
cand acompaniat numai de o violins, ca astfel efectul sd fie
mai mare, se preface ca glumeste si incepe a-si pecetlui
soarta sa si a sotiei sale iubite, zidind-o pe aceasta in zid.
In partea ce urmeaza, cand corul ne enareazd atitudinea
Anei, in fata glumei prefacute a barbatului ei, muzica ne pre-
zinta parti de-o coloratura muzicald de tot frumoasa, chid
merge crescand tot mai tare, in tdrie si in iuteara, si isi ajunge
culmea la cuvintele de incheiete a corului:
Iar ea, vai de ea!
Nici ca mai radea"....
Stilul wagnerian la aceasta parte iese mai bine la iveald.
Autorul deja de cu vreme lasd sa intre in cor sopranul
Anei, cu B-ul cel de sus, ca astfel auditorul sa fie pregatit la
momentele tragice ce se petrec cu ocaziunea zidirii Anei.
Orhestra desvoalta cea mai mare putere, iar corul asemenea,
inganandu-se cu orhestra necontenit, iti face impresia, ca si
cum s'ar rostogoll un snop de voci de cor si orhestra, cari la
urma toate se calmeaza si se sfarsesc lin, ca si o undd de
valuri de ale mdrii, ce se pierde in oceanul imens....
Toata descrierea aceasta muzicald exprimA foarte po-
trivit desfAsurarea actiunii dramatice din piesd.
Urmeaza apoi solo Anei:
Mariole, Manole
Mestere Manole"....
cu scadentd in semitonuri, ce iarAs ne reaininteste pe marele
R. Wagner.
Dupd corul Ana se 'ncredea" urmeaza duetul Anei si al
lui Manole, cari deodata isi canta fiecare melodiile lor, ce ca-
dreazd foarte bine din punct de vedere armonic, astfel ca
duetul acesta intreg formeaza o tasatura find muzicald.
21

www.dacoromanica.ro
 - -322

Dupa duet urmeaza un ansamblu frumos, in care Ana

Incepe: ,Manole, Manole, mestere Manole", si imediat infra
Manole cu: Stai mandruta mea, nu to speria", si corul cu:
Zidul se suia
Si o cuprindea
Pan' la buzisoare
Pan' la ochisori
incat, vai de ea,
Nu se mai vedea!"
Aici se unesc toate puterile vocale cu orhestra, pentru
a putea produce efectul dorit din piesa, care ad e la cul-
mea dramatics.
Mdiestrului Murasianu i-a si succes sa produca acest
efect. Cu cats maiestrie sunt intretasute tipetele desperate
si pline de gitaza ale Anei, in viersurile:
Zidul rau ma strange
Vieata mi-se stinge",
cand Ana, de opt on dupa olalta, scoate pe C" cel de sus,
pe care la fine 11 tine Inca 2 tacte.
Corul si orhestra cu un final grandios si plin de efect
incheie tragedia zidirii, cu cuvintele:
bleat vai de ea
Nu se mai vedea!"....
Cu acestea se termina partea a doua a baladei, care
dupa cum am accentuat si la inceput este cea mai reusita
dintre toate.
Prin aceasta maiestrul Muresianu ne-a dat o puternica
dovada despre talentul dsale creator si adanca sa pricepere
muzicala. S'a mai afirmat maiestrul Murasianu si ca un astfel
de manuator al muzicei noastre poporale, care a tras prima
si cea mai puternica brazda spre ridicarea ei la nivelul mu-
zicei clasice, fail insa de a-i alters caracterul ei poporan.
0 singura si modesta observare as avea, ca si un nein-
semnat muncitor de rand" in agrul muzicei noastre popo-,
rale. Si anume: acolo, unde Ana zidita isi cants solo-ul, Ma-
nole, Manole, mestere Mano le, ajunga-ti de saga..." autorul nu
reds fidel pe sotia lui Manole, pe romancuta numita in balada

www.dacoromanica.ro
 - 323 -
floarea campului". Acestei romancute cu cratinta nu ii prea
sta bine in costumul nemtesc al lui Wagner. Am insa firma
credinta, ca maestrul Murasianu, daca voieste sa tina cont de
o asemenea dorinta modesta, o sa stie sa-si 1mbrace pe Ana
in cel mai minunat costum muzical national.

Partea a treia a operei dlui I. Muresianu este cea mai

scurta, ceea ce e si foarte potrivit, deoarece, dupa scenele
dramatice, dupa furtunele si tipetele sfasietoare si miscatoare
de suflet din partea a doua, ascultatorii sunt miscati adanc si
sufietele for parca au lipsa de putina liniste si recreare.
Aceasta recreare li-o ofere corul ce introduce partea a
111-a, si care ne povesteste cum vine Negru-Voda sa se in-
chine la falnica manastire.
Partea aceasta ni-o preda corul incepand cu o fugd, In
care altistele incep, cantand melodia in 4 tacte. intra apoi
sopranul, basul si tenorul, cari toate apoi se intrunesc la cu-
vintele:
Manastire 'nalta
Cum n'a mai fost alta"....
voind autorul, prin acest ansamblu de voci, sa exprime parerea
generals despre adevarul cuprins in cuvintele din text.
Dupa solo-ul lui Negru-Voda urmeaza raspunsul zidarilor.
cari in cor barbatesc a capella, cu o melodie vesela si dulce,
raspund plini de fala:
Ca not mesteri mari
Calfe si zidari
Altii nici ca sunt
Pe acest pamant"....
Forma corului barbatesc a capella" e potrivita textului,
care cuprinde in sine un raspuns barbatesc despre capabili-
tatea si increderea in puterile proprii a zidarilor. De aceea
a rams acompaniarea orhestrei, deoarece nici cei 9 mesteri
mari" n-au lipsa de ajutorul altora, cand construesc cate o
zidire.
Nu inteleg insa rostul corului de dame, ce is rolul nara-
torului. Eu as fi predat aceasta parte naratorului insuc
21*

www.dacoromanica.ro
 - 324 -
Las' ca nici nu e asa bine lucrat si instrumentat, ca si cele-
lalte parti.
Partia naratorului, cu acordurile ei variate, cari par a
exprima gandurile si planurile de scapare, cu earl se framanta
creierii mesterilor, e in perfectas consonants en textul si e in
toata privinta foarte succeasa.
Urmeaza apoi povestirea sfarsitului tragic a mesterului
Manole, care inca se ocupa cu planul scaparii. Dar in mo-
mentul cand voeste ss si-1 execute, aude din zid un glas
nadusit:
Manole, Manole
Vieata mi-se stange!"....
si cade mort de pe grindis.
Aid autorul ne descrie mustrarile constiintei lui Manole,
care sub greutatea pacatului ce I-a savarsit, zidindu-si sotia
de viu, parca ii tot aude ultimele cuvinte, cu cari sarmana
femeie si-a dat sufletul.
in partea aceasta, autorul voind a scoate mai molt in
relief lupta interns a lui Manole, a facut o schimbare in textul
baladei, intercaland, drept raspuns din partea lui Manole, la cu-
vintele, ce i-se pareau acestuia, Ca le auzise din zid, strigatul:
Viu Ano!
Fie-mi permis a face aici o observare critics.
Intercalarea aceasta e potrivita si mareste efectul, dar
!Wand in considerare imprejurarea, ca in momentul acesta
eroul principal al dramei cade, momentului acesta compozi-
torul ar fi trebuit sa ii dea o importanta mai mare in muzica
sa, si ar fi fost foarte la loc, ca Indata dupa stigatul lui Ma-
nole: viu Ano! muzica sa raspunda cu putere Intrun grandios
fortissimo si cu acorduri varii si pline, exprimand astfel si
lupta grozava sufleteasca a lui Manole, care ajuns in conflict
cu universalul isi face el sfarsitul, jar de alts parte exprimand
si groaza ce-1 cuprinde pe on si care om, cand vede sfarsitul
atat de tragic al cuiva, cum a fost cel al nefericitului Manole.
$i numai dupa ce treptat-treptat, inteun lung decrescendo,
s'ar fi domolit puterea exprimata prin muzica, sa-si fi luat
iaras rolul sau naratorul, in a carui partie se putea da expli-
care sfarsitului tragic, si care ar fi chemat sa trezeasca, sa des-

www.dacoromanica.ro
 - 325 -
ineteceascd pe ascultatori din groaza ce i-a cuprins la auzul
mortii tragice a lui Manole.
Partia naratorului puted r0 nailed lucrata asa cum e, ca un
fel de echou al sfarsitului tragic, imitand astfel si natura cu
ocaziunea unei lovituri de trasnet, care rasund apoi in in-
treaga bona cereasca.
Aceste sunt modestele mete observari.
Corul tncheie, spunand in ritmul unui mars funebru, ca in
locul unde a cazut Manole s'a facut:
O fantand lind
Cu apa putina,
Cu apa sdrata
Cu lacrimi udata!
lar orhestra, in acompaniarea corului, executa tema prima
dela inceput: ,,Pe Arges in jos".... ceea ce e foarte potrivit.
In cele de pand aci am ardtat cum a inteles mdestrul
Muresianu minunata baladd a lui Alexandri si cum a stiut sa
o Imbrace i'ntr'o haina muzicala atat de pompoasa.
Inainte de a trece la prestatiunile corului, solistilor si a
orhestrei, ca un fel de apreciere a minunatei creatiuni muzi-
cale a dlui Muresianu, las aci sa urmeze vre-o cateva recen-
siuni aparute mai de mult in ziare, referitoare la piesa dnului
Muresianu.
Observ, ca in tuna lui Main 1906 piesa s'a predat si la
Bucuresti in 2 randuri.
Cu aceste ocasiuni s'a scris mult despre succesul, ce
1-a obtinut.
Ziarul Actiunea Conservatoare" a scris despre acest con-
cert dat de soc. corald Carmen" unnatoarele: ,,... s'au cantat
primele cloud parti din splendida balada Mandstirea Arge-
suite, compozitie gingase a talentatului compositor de peste
munti, dl Jacob Muresianu.
Numarosul public, ce a asistat la concertul de ieri, a
Camas pe drept cuvant entuziasmat de aceasta maiastra com-
pozitiune.
Autorul, dnul Muresianu, care se afla intr'o loje, a fost
ac!amat cu frenesie de mai multe od.
M. Sa Regina a binevoit sa-1 invite In loja regala, fe-
licitandu-1 calduros.

www.dacoromanica.ro
 - 326 -
Ma nastirea Arge$ului poate fi clasificata faro indoiala in
fruntea celor mai splendide compozitiuni muzicale na(ionale.
Suntem fericiti a vest' cetitorilor nostri, ca rospunzand
inaltei dorinte a M. S. Reginei $i dorin(ei unanime a auditorului
de ieri, soc. Carmen" va cants, cu prilejul unui viitor ,si apro-
piat concert, cate$ treile parti ale acestei minunate $i duioase
balade."
Un alt ziar scrie urmatoarele: ManAstirea de Arges"
este, dupd pArerea noastrd, prima opera dramatics muzicald
la noi Romanii, care in haina unei balade se prezenta ca o
lucrare, ce 1ntruneste toate exigentele muzicii clasice moderne
si se poate pune, si ca muzica vocals si ca muzicA instru-
mentalA, alaturi cu compozitiile de acest fel ale natiunilor
culte apusene.
Accentele melodiilor poporale romane rAsuna din toata
lucrarea si trec printrInsa ca un fir rosu, asa, ca nici un mo-
ment nu ne simtim strAini, ci mereu numai Tntre cei-ce simt
cu noi, vorbesc limba noastra si exprima sentimentele, super-
stitiile, cugetele, credintele, fala si gloria neamului romanesc."
Iar Gazeta Transilvaniei" din 1906 in numarul 103 pu-
blics urmAtoarea telegramd primita din Bucuresti :
Concertul dat in Ateneu de soc. Carmen" a fost un
adevarat eveniment muzical pentru Capitals.
M. Sa Regina a luat parte la concert, insotita de damele
de onoare Bengescu si Poenariu.
La cererea Reginei, balada Mandstirea Argesului" de 1.
Muresanu s'a executat inaintea celoralalte puncte, cari dupd
program ii premergiau. Cu incordatd atentiune si cu vadita
emotiune, M. S. Regina, cu suita sa si intreg publicul, au ur-
mArit prestatiunile eminente ale corului, solistilor si ale or-
hestrei Teatrului National, ce erau intrecute numai de valoarea
artisticA a compozitiunii muzicale si de puterea si gingasia
cantecelor ei.
Publicul intreg a isbucnit dupd fiecare parte in tunete
de aplause, la care Insas regina deded semnalul. De repetite
on M. Sa s-a tutors spre compositorul I. Muresianu, care fiind
de fats, a fost chemat si aclamat de public, facand semne
de aprobare.
Regina, multumind, a chemat in loja Sa pe mdestrul corn-
pozitor, spunandu-i cu lacrimi in ochi si cu cuvinte pline de

www.dacoromanica.ro
 - 327 -
recunostintk ca a ramas foarte emotionata de frumoasa com-
pozitiune muzicala, pe care doreste s'o mai audd §i Inca com-
plect"...
Astfel vorbiau ziarele, la ceeace eu, sArmanul muritor
observ, ca din parte-mi am spus prea putin despre valoroasa
lucrare a maestrului Muresianu.
Ca un fel de intregire adaug urmatoarele : Mdestrul Mu-
resianu este la not in muzica ceeace a fost V. Alexandri In
poezia romans.
Precum Alexandri a fost primul, care a inceput a aduna
margAritarele poeziei noastre poporale, astfel mAestrul Mu-
resianu este cel dintai, care a inceput a colecta sistematic
margAritarele muzicii poporale romanesti, In revista, sa muzicala
Musa Romans."
Un compozitor, cu o fantazie nespus de bogatd, careia
pail acum avem de a-i multuml zamislirea celor mai valoroase
compozitii mari romanesti.
Asa d. e., afard de Mandstirea Arge§ului" si de balada
Erculean", mai are urmAtoarele compozitii mari : Constantin
Briincoveanu", balada pentru cor bArbatesc, orhestra si soli;
Brumarelur balada pentru cor mixt, orchestra si soli; Scara
maid" operetA; apoi mai multe compozitiuni romanesti de
concert, pentru plan, cum sunt: Cimpoiul, Olteanca, Capriciu
in Fis moll, Scherzo etc.; mai multe fantazii §i piese, pentru
voce si pian, cor mixt §i barbatesc, irmoase, si alte compozitii
bisericesti.
Dintre celealalte compozitii remarchez cele 2 canon-duette
Ce a fost" si Cum n-ar fi fost", premiate in 1882 la con-
servatorul din Lipsca, al canal distins elev a fost maestrul
Muresianu.
DI Muresianu si-a castigat mari merite pe terenul mu-
zicei romanesti prin edarea foaiei muzicale Musa Romans ",
inagazinul atator mArgaritare ale muzicii romanesti. Pacat, ca
aceasta valoroasd revista muzicalA, In urma desinteresului §i
gustului muzical stricat al publicului, a trebuit sa apund.
Spre paguba muzicii romanesti acest mere mAestru al
tonurilor a fost aruncat de soartea capritioasa in micul °rapt
Blaj, loc cu totul neprielnic pentru el si pentru muzica,
undo necum concerte mari, on muzica militara, dar nici un

www.dacoromanica.ro
 - 328 -
taraf cinstit de lautari nu poti afla, unde fantazia lui atat
de bogata nu-si poate lua sborul sau, unde talentul sau re-
marcabil zace ingropat.
Sa nu ne miram insa de aceea, ca maestrul Muresianu in
Blaj nu-si poate lua avantul sail artistic, cand la not in Brasov,
cel mai muzical oral din Transilvania si Ungaria, unde e oca-
ziune destuld a auzi muzica bund si serioasa la concertcic fi-
larmonice, a capelei orasenesti si militare, a reuniunii de can-
tad sasesti etc., un alt luceafar al muzicii romanesti, maestrul
Gh. Dima, in urma indoientei publicului roman onoare pu-
tinelor esceptiuni, nu poate face nimica, neavand material
de voci, gall de corul bisericii sf. Niculae, care singur e in
functiune.
Asa e Romanul. Nu stie pretui ceeace are!

Iar acum ca inchiere sa trec la apreciarea prestatiunii

corului, solistilor si a orhestrei.
Corul a fost compus din 120 insi, domni si dame, iar
orhestra din 30 insi. Corul nu e stabil, ci a fost format oca-
zional. Cine stie ce insemneaza a recruta un cor si, mai cu
seams, un cor atat de mare, un. cor de ocazie iar scriitorul
acestor sire o stie aceasta foarte bine, din propria-i experinta
numai acela isi poate da seams de greutatile cu cari a
avut de a se lupta maestrul Muresianu. Si aceste greutati
pentru d-sa au fost Indoite, de oarece ca un adevarat si mare
artist, a trebuit sa sufere mai mutt, fiind mai simtitor.
Ce sa mai zicem apoi despre celealalte dificultati im-
preunate cu 2 concerte diferite, ce le-au oferit cele 2 piese
mari muzicale? Si cu toate acestea nu putem decat sa-i
aducem elogii binemeritate maestrului, ca pe Tanga toate aceste
greutdti a raportat un succes stralucit.
Toate corurile, atat cel mixt, cat si cel barbatesc, au fost
precise in prestatiunile Tor. Sgomotul, ce se produces uneori
din cauza multimii de vre-o 5-6 mii de ascultatori, ne im-
piedeca adese a ne delecta in cele mai frumoase coloraturi
muzicale si efecte dinamice ale corurilor.
In ambele coruri am observat mai multe voci bune si
cu scoala.

www.dacoromanica.ro
 - 329 -
Solistii au avut o parte foarte grea, de care insa s'au
achitat in chip foarte multamitor.
Solo-urile au fost Impartite in chipul urmator:
Ana (sopran) a fost dna Victoria L Carpi din Gherla;
Manole (tenor) a fo3t cunoscutul tenor dramatic, dnul Nicu
Corfescu din Bucuresti; Negru-Voda (bas) a fost parintele
Octavian Muresianu din Sibiiu; naratorul (tenor) a fost parin-
tele V. Popoviciu; iar ciobanul (Lariton) a fost simpaticul
nostru bursier at soc. teatrale, I. Crisan.
Dna Victoria I. CarsaL sotia profesorului roman I. Carpi
din Gherla, a avut tin succes neasteptat. Ea are o voce me-
talica de tin timbru argintiu, frumoasa, gingase, dulce si
totodata, puternica, si de o extensiune colosal de mare, un
sopran superb, putandu-si pastry toate insusirile sale si in po-
zitiile cele mai inalte.
A scos in finalul partii a Il -a, curat si clar, pe C ccl de
sus de opt ori, una dupa alta, si la urma I -a tinut 2 tacte,
producand astfel efectul dor,t at momentului celui mai dra-
matic din balada.
Dna Carsai are o scoala foarte bunk cants cu siguranta
mare si e stapana pe vocea sa.
Eu unul, dimpreuna cu alti oameni versati in muzica,
cari au avut ocasiunea a o auzl, o clasific de cea mai mare can-
tareata la not in Ardeal ri de unica noastra ciintdreafii dranzaticti.
DI Nicu Corfescu este binecunoscut in toate partite lo-
cuite de Romani prin multele sale concerte. ce le-a dat si le
da si acuma. D-sa e un tenor dramatic de forts. Vocea d-sale
e plink de un timbru placut, numai exprimarea de i-ar fi mai
clara. Fiindca despre d-sa s'a scris atat de mutt pans acuni,
nu ma voiu opri mai mutt la apreciarea d-sale.
DI Octavian Aluresanu, din Sibiiu este un bun cantaret
de bas. Are o voce foarte buns, ciara st frumoasa dar ii
lipseste scoala. S'a achitat bine de rolul d-sale.
DI Vasile Popoviciu Inca ni-e cunoscut, Inca de and era
in corul dlui Dima. Rolul d-sale a fost mic, dar ne-a incantat
cu dulceata frumoasei d-sale voci de tenor. Neat, ca s'a lasat
de muzica, de oarece un tenor asa dulce, ca al d-lui, nu prea
auzim.
DI lone! Crisan, vrednicul bursier at fondului teatral a
avut un rot de tot mic si astfel am fost lipsiti de inalta pla-

www.dacoromanica.ro
 330

cere artisticA, de a ne delecta in vocea prea placutd a d-sale

de bariton, atat de bine cultivatd in conservatorul din Viena.
Dl Crisan are viitor la noi, deoarece baritoni nu prea
avem. Ii doresc cale presdratd cu trandafiri.
Ce priveste acuma orhestra, observ, ca si-a indeplinit
chemarea destul de bine.
Neputand insd in invalmasala cea mare a-mi castiga date
referitoare la recrutarea diferitelor voci instrumentaie (Bese-
tzung), nu-mi pot da o parere detailata asupra ei, ci obsery
numai atat, ca a fost cam slabd, in raport cu mdrimea pavi-
lonului in care s'a concertat. Apoi singuraticile instrumente
puteau fi putin mai acordate.
Timpanele trebuiau sa desvoalte mai multd putere, mai
cu seamy la predarea furtunei, iar cello par'cd era cam slab
acolo, unde conduced melodia.
Ansamblul intreg 'lima a fost admirabil. lmpresia produsd
asupra publicului a fost puternicd, dovadd ropotele de aplause,
cu cari ii incarca publicul pe vrednicul mdestru dirigent.
Dupd reprezentatic toti vorbiau in termini foarte cAlduro§i
despre baladd si autorul ei. 0 astfel de lucrare e si vrednicd
sd fie Idudata si incurajatd de toti, deoarece este un product
foarte succes al unui geniu romanesc.
Brasov, in luna lui Septemvrie, 1911.
(foilet. .Gazetei Transilvaniei)..

lacob Murqianu. ')

Si vei veni Tu, Mdestre Murdsianu, odrasla Murdsenilor
de fericita pomenire, si ne vei legana in armonia dulce a ne-
muritoarelor tale compozitii.
Tu care ai introdus in muzica Malta motivele noastre
nationale, in cadrul strAlucit al mdestrilor muzicali, cari sunt
podoaba neamtirilor, ce poartd steagul mandru al civilizatiei.
Vom asculta pentru intaia oars MAndstirea de Arges"
sceneric si in intregime. Vom pleca cu Negru-Vodd §i cu
Manole pe Arges in jos, vom insoti pe cei noun mesteri mari
in tirnpii allegro, vivace si presto.... Vom simti si noi, laicii
in ale muzicei, puterea de vrajd a muzicei descriptive. Vom
vedea, cum zidurile se tidied, febrilitatea muncii si desndddj-
1) Articol din ,Unireat 14r. 74, inainte de serbari.

www.dacoromanica.ro
 t

Iacob NIure ianu.

www.dacoromanica.ro
 - 332 -
duirea enervanta alui Manole, cand vede, ca toata munca lui
e zadarnica, si tot ce ridica ziva, peste noapte se surpa.
Visul lui Manole ne va strange deja inima. Vom intelege cu
totii, ca zidirea mareata, cere o jertfa. Juramantul aprins al
zidarilor de a jertfi pe cea dintaiu sotioara, ce se va ivl in
zorii zilei, ne va cutremura. Vom intelege lupta sufleteasca a
lor, in fata nesigurantei, scena de extrem tragic dintre Manole
si Ana, inchiderea ei in zid.... Si vom lacrima Ia elegicul final,
cand Negru-Voda lasa pe cei noua mesteri marl, sa putre-
zeasca pe coperis, ca sa nu mai poata alcatui o alta mana-
stire mai frumosa, ca aceea zidita Ia porunca Iui. In clipa
aceasta de mahnire sufleteasca, ai aflat, Maestre, o raza de
mangaiere artistica. Se vor deschide portile bisericii de pe
scena, si corul va canta, chiar in ziva sfintei Wadi cea
mai noua compozitie a Ta: Neamurile toate Te fericesc pe
Tine, una de Dumnezeu Nascatoare, Marie".
*
Si vom porni apoi pentru intaia data pe Cerna in
sus, in cautarea celor trei fete de imparr.t, dintre cari n'a ramas
stire decat despre cea mai mica. Auzim deslusit in tactul
compozitiei t:opotul calului, ce izbeste cu copita in stand,
in cautarea fetei minunate. Ci ea nu vrea sa iasa din ascunzis,
numai dupa ce viteazul o incredinteaza, ca o va lua de sotie.
Si cum se iveste aparitia din basm a fecioarei, adoarme la
sarutul soarelui si Ia mangaierile viteazului, ce o leagana pe
brate si o culca pe tin pat de flori. Se topeste in aceste
mangaieri, ca roua diminetii, prefacandu-se inteun izvor de
tamaduire. E una din cele mai frumoase plasmuiri ale ge-
niului nostru poporal, in care tisnirea izvorului tainaduitor
dela Mile Erculane e imbracata in haina de vraja a mitului de
metamorfoza. Si muzica ne desluseste pe deplin toate aceste
frumuseti de arta, dela invapaierea Iui Erculean si sfiiciunea
fecioarei minunate, pans la acel final sublim, in care simtim
adurmirea fecioarei, leganarea ei si metamorfozarea in izvor
cu valuri murmuratoare....
*
Mai sunt si alte compozitii, cu cari ne vei delecta, Ma-
estre, ci nu e aci locul sä be insiruim.
Compozitiile Tale bisericesti, vor intimpina obstea roma-
neasca 'Inca in decursul Iiturghiei de Luni,

www.dacoromanica.ro
 333

Noi le cunoastem si ne-am elevat adese sufleteste ascul-

tandu-le. Noi, cari Ti-am fost elevi, nu ne vom lua aerul de
a le aprecia, ci .vom lass cuvantul unui distins barbat al bi-
sericii noastre, care in calitate de pricepator, scria, inainte cu
unsprezece ani, urmatoarea apreciere despre activitatea Ta, in
coloanele foil noastre, apreciere cc se potriveste foarte bine,
la cantarile liturgice, ce le vei executa acum:
Cantarile sfintei liturgii le-a executat corul dlui profesor
Muresianu. Intreaga executare a fost purtata de aripile emo-
tiunii, ce a cuprins pe toti, in momentele aceste atat de so-
lemne si de momentuoase pentru biserica noastra. Executarea
a culminat cu Cantarea Heruvimilor", In irmosul Ingerul a
strigat" si in cuminecarul Ochiul inimii mele". Cea dintdiu
si a treia e compusa pentru trei coruri simultane: cor bar-
batesc, cor de copii si cor mestecat 9. In unele parti cantarea
Heruvimilor e asemenea unui uragan, care iti rapeste cu sine
mintea Si inima, cat iti e cu neputinta, sa gandesti on sa sim-
testi altceva, afara de ceea ce-ti spume textul si melodia lui.
lar Cuminecarul Ochiul inimii mele" 1-am mai auzit in cate-
drala noastra. IntrInsul asta ne e parerea dnul lacob
Muresianu si-a creat compozitia cea mai perfecta. Text si
melodie se strabat imprumutat, cu o perfectiune asa de ad-
mirabila, cat ti-se pare cu neputinta a le separa de olalta.
Melodia si textul ei sunt, de o potriva, rugaciunea cea mai cal-
duroasa a sarmanului suflet omenesc."

Lumea ce va veni la acest praznic al culturii nationale,

va duce amintirea stralucitului Tau talent, ale carui raze vor
Inteauri aceste clipe solemne.
§i numele Tau, cunoscut asa de putin, in comparatie cu
valoarea ce continea va trece din gura in gura, pans din-
colo de hotarele romanismului !

Pro d uclia teafra18.

Spatiul nu ne ingadue sa ne oprim mai cu deadinsul si
asupra productiunii teatrale din seara de Miercuri, 30 Aug. n.
Altfel cetitorilor be va fi de ajuns sa be pomenim numele
') In tocmai s'au cantat si de asta data, la liturghia din ziva sfintei
Mara marl.

www.dacoromanica.ro
 - 334 -
asa de cunoscute Romanimei intregi, a sotilor Barsan, a Dlui
Liciu si a doamnei Aristizza Romanescu, pentru ca sd-si poatA
Inchipul arta acestor slugitori, dintre cei mai de frunte ai
Thaliei romane.
Jurnalele noastre au adus numaroase dad de seams despre
acest punct al serbdrilor. Amintim, in deosebi, raportul ce II
dA, pe 3 coloane ale sale, Tribuna" dela Arad, In numArul
din 7 Septemvrie n., iar la acest loc reproducem, spre Intregirea
volumului nostru, sirele ce le gasim in Gazeta Transilvaniei"
Nr. 182:
Comedia Schinteia a fost jucatd cu avant si dragalAsie
de dna Romanescu, dna Baron si dl Z. Barsan.
In special dna Barsan in rolul tinerei fete a stors aplau-
sele repetite ale publicului.
Au urmat declamatiunile dnei Aristifa Ronzaneseu, §i ne-a
fost dat sA ascultam o limbs dulce si frumoasa si o dictiune
mdiastra. In special Miorita" a fost la culme.
Dl Liciu, mdestrul recunoscut al comediei, a fost aplaudat
minute Intregi. Mimica si gesturile si subtilitAtile artei sale
desdvarsite au fost o revelatiune, pentru ceice n-au auzit Inca
pe acest admirabil artist de comedie.
0 infinita variatiune de intonatie si accentuare am as-
cultat d. e. In Vieata", iar celealalte poezii cornice an starnit
o ilaritate generald.
La sfarsit aclamatiunile nu mai conteneau.
De Inchiere, puternicul poem, Cuib de soimi" la mijloc
prea distrAmat si monoton in spusele batranului tdran Insd
indreptat prin Inchierea puternica si apelul puternic al mamei
cAtra fiul Stefan, a fost splendid si fiecare propozitie a d-nei
Romanescu era subliniata de aplausele publicului imens.
Foarte bine a fost, si ca mascd si ca declamatie, Stefan
si la sfarsitul piesei WV artisti au fost de repetiteori rechemati
la rampA.
Dna Romanescu si dna Barsan au primit cloud frumoase
buchete de flori si felicitari din partea tuturora.

www.dacoromanica.ro
 XII,

Expozitia.

www.dacoromanica.ro
 I I I i

I.

III

1 i ) 1

Cu prilejul serbArilor dela Blaj, unul dintre cele mai Trial-

tatoare momente a fost expozitia istoricd-culturald a despar-
tamantului Blaj.
Reproducem aici, in loc de altd descriere, seria de foile-
toane, ce s'au publicat in Unirea", Nr. 84 si urm., despre sin-
guraticele sectii ale acestei expozitii.
Sectia colara.
Pe sulitele de fier ale IntrArii in gimnaz se ceteau de de-
parte cuvintele: Expozitia istoricci-culturald a despartdmantului
Blaj. indata ce ajungem pe coridorul dela aripa veche a
gimnaziului, o sarbdtoreascA atmosferd ne impresoard. Pe co-
ridor inainte, pe ambii pAreti, icoane de icoane se insiruie,
scotand Ia suprafatd o lume veche cu munca si silintele ei
spre inaintare si lumina. Chipuri grandioase, monumente ne-
peritoare, opere, ce vor vestI in veci triumful geniului ome-
nesc, privesc modest din cadre una langd alta, cAutand din
lumi de fabule si mdrire la trecAtorii, ce merg inainte cu
fruntea IncretitA. Colea o piramidA se Malta cdtrd orizont si
beduinul trece resignat Ia rAdacina ei, cu cdmila de frau; mai
incolo, pAreti cu frumoase colonade si arcuituri vestesc gloria
artei grecesti. Langd aceste, conturele unui colos de amphi-
teatru roman isi ridicA crestele tdiate de urmele ferestruilor in
lumina palida a lunei, si la cea dintaiu cotiturd iatd si primele
monumente ale artei crestine. Bazilici admirabile in stil roman
se perandd una dupd alta, ca incurand sd facd loc bisericilor
cupolate, ocrotite cu atata Myna de Bizant. Un colt e re-
zervat singur pentru Hagia Sofia lui lustinian, gloria artei bi-
zantine, ca apoi sd se incheie brusc avantul, ce ar fi voit sd
se porneascA din aceasta a doua capitald a pdmantului, cdci
sosit-au turcii pe pdmant binecuvantat si scris era: Unde calcd
calul mieu, inn' sd nu mai crescd si pAmantul sd ardd sub
pasul piciorului meu.
7 2.

www.dacoromanica.ro
 - 338 -
Cu atat mai mult se lucra insa in occident. Din icoane
!tsar tipicele monumente de arta gotica, cu turnuri ascutite
si ridicate in slava, cu usi, ferestri tuguiate, stritnte. Biserici,
ce Isi ridica in sila coperisele slabe pe aci incolea. Si din ce
inaintam, din aceea se complied si stilul acesta, pans ce ajunge
la ferestri cu ochiuri marunte, multi-unghiulare si de o mie
de colon. Suntem in epoca de our a cavalerilor. Se simte
atmosfera tainica a locului. In lumina palida a coridoarelor
oamenii de abih se cunosc, colea la cotitura apare cavalerul
in annatura lui specified, cautand Calle intunecoase, ce duc la
intriga, renume si dragoste. Prin ferestrele intunecoase ale
bisericilor se strecoara anevoios o slabs lumina, ce stoarce
lacrimi din ochii mari, plangatori ai eutarei maice si da bogat
prilej de meditat calugarului, ce sta, cufundat in ganduri, dupe
un scaun de marturisire.
Simtim aci suflul de ghiata at secolului si cautam sa esim
din aceasta atmosfera create de geniul crunt al gertnanului. Pa reca
anume au fost puce, tocmai cand simliam necesitatea unei
recreari, cele cateva icoane de arta zimbibare a renaissans-
ului. Cladiri spatioase .cu minunate colonade si ferestre scli-
picioase imprastie deodata intunerecul din jurul nostru. Soa-
rele Italiei isi varsa lumina sa bogata peste epoca aceasta
plina de misticism. Mergand pe fir, ajungem la epoca lui
Ludovic al XIV. si mai departe la cea a Mariei Teresia, cu
ciudatele combinatii de stil rococo-baroc. Inca un pas si in
fata noastra avem statui, biserici, cladiri noua gustul e tot
mai apropiat de noi, un eclectism mai mutt sau mai putin ra-
finat, panace dam de primele urme de arta nationald si
suntem in coridorul deasupra.
La cea dintaiu sale de invatamant ne oprin. Deasupra
intrarii cetim cuvintele: sectia scolara. 0 salt spatioasa cu
catedra, banci, labia e scoala. Vechi amintiri trezesc cele
expuse, in sufletul celor ce antra. Mici grupuri vorbesc in
taina, de scoala lor. Un mos cu pletele albe spune nepotului,
unde seztt cand facia maturitatea. Apoi rand pe rand se aduc
in amintire profesori stangaci, profesori buni si profesori Ili,
scolari strengari si intamplari minunate de pe vremea vechiului
Blaj, panace un oarecare misca aceasta adunare de oameni,
zieand:

www.dacoromanica.ro
Expozitia istoric-culturalft a deg-. Maj.

Scotia lari.

www.dacoromanica.ro
 - 340 -
SA mergem Domnilor, ca trebuie sA facem loc celor-
alalti, si trec inainte, de abia observand multele milloace de
InvAtamant moderne, ce pe vremea aceea nu erau
Tabele mari vestesc grija, ce se pune pe invatamantul
intuitiv si par anume a fi aranjate cu consideratiuni deose-
bite. Co lea In partea catrA rAsarit se lnsirue biruitoare mij-
loacele InvAtAmantului real, lasand pAretele de catra apus
pentru cele, ce sunt de folos la invAtamantul clasic. Ambe
grupurile puternice, gata de a Intinde mana dupA Intaietatea,
ce aroaga fiecare in instructiune.
Pe pAretele de catrA grAdina botanica, deasupra mapei
pAmantului, pe o tabela mai mare, vedem omul in toate ra-
sele lui. La drepta se insirue alte tabele, de anatomie, geo-
logie, astronomie, pandce se gala* seria aceasta, in coltul cel
mai din sus, cu sistemul solar, universul Inceputul tuturora.
CAci zise-se in cartea sfanta: La inceput a facut Domnul cerul
si pAmantul.
La stanga dela om vezi celealalte Iiinte ce trAiesc din darul
Domnului, bogAtia pamantului si lumina soarelui. Tot atatea
capitole admirabile, pentru instructiunea din botanicA, zoologie,
higiena. Subt aceste tabele, dulapuri mari cu usi de sticla,
arata cercetAtorilor exemplare alese de minerale, corale, scoici,
apoi sAmantA, flori presate etc. Se incheie sirul invataman-
tului realelor cu un frumos dulap, incarcat cu aparate de fi-
zicA, jar de de pe un cuptor se uita la not schiopticonul gim-
naziului.
Trecem la paretele de vis-à-vis monumentele culturii
clasice. Seria o Incepe Acropolisul, apoi rand pe rand se in-
sirue cateva temple si un mausoleu, toate cu frumoase colo-
nade, scotand la iveala eleganta si gustul rafinat al Elinilor.
De o mai putina eleganta, dar cu atat mai grandioase in pro-
portii, sunt urmele unui amfiteatru roman ce se ridica sus
asteptand pe cineva, care sä-1 scoata din semi-intunerecul, in
care se afla. Langa el, o uriasa poartA friumfala std singurd
peste un drum, ce asteaptA conductul triumfal din tablele ur-
matoare. Aci afram pe roman in elementul lui. Ca furnicarul
se miscA ostasii in tabard. Aquilele stau ridicate in slava si
de sub coifuri capete mandre cu ochi fulgerAtori privesc su-
perb la Traian, ce rosteste ceva de pe tin zid improvizat.

www.dacoromanica.ro
 341 -
Incepe sd clocote sangele de plAcerea rdsboiului. In tabela
vecind si vin cohortele biruitoare, aducand sclavi ferecati in
lanturi, de undeva dela nord le cunoastem fata suflatd de
vanturi si Roma salts de gloria triumpului. In fond o lu-
poaicd de piatrd lapteazd pe cei doi copii, privind din inal-
timea rece la Iuliu Cesar, ce vine biruitor pe carul sau
triumfal.
E chiar destul. Veacul al doudzecilea s'a ostenit a mai
zAbovl la aceste figuri nemiloase de veche istorie si parcd o
simte aceasta si scoala, caci la capetul acestor tabele istorice
se iveste casa romans cu Incdperile ei spatioase, cu atriul
fermecdtor, unde naduful zilei asa de iute II racoreste fantana
usoard sal-Hoare, care imprastie tisnirile sale subtiri in atmos-
fera dogoritoare. Un copil marunt se joacd cu o luntritd in
lacul cristalin al atriului. Ne simtim mai usorati. Din atmos-
fera incArcatd de strigAtul rdsboiului, in care rdtdceam mai
inainte, ne cade asa de bine casa aceasta cu odihna si linistea
ei. Si, nici nu ne-am asezat bine fantazia in Incdperile ei pri-
mitoare, ne si intimpina stApana casei, ce vine imprejmuitd de
o multime de sclave. Ce imboklorita e si ce departe de gu-
stul excentric al vecinelor, grece, ce pe tabelele alaturi apar
aproape in ,reformele" zilelor noastre. Si pe cat sunt aceste
din urmA de cochete si nu se sfiesc a-si ardta gratiile prin
panza usoard trandafirie a hainelor, pe atat sunt romanele de
decente si severe, in tinuta si Imbracaminte. Cautdm con-
tinuarea si nu o gAsim. Aici simti involuntar cum sare scoala
peste istoria si evolutia omenimii in decursul alor 20 secoli.
Cu toate ca multe ne-ar putea spune de Gottfried Bouillon
Dante, Christofor Columb si ceialalti, tot atatea capitole din
sbuciumul omenirii cAtra lumina si libertate.
De desubt, mapa Ungariei, cu cunoscutele-i impArtiri de
comitate. Jur imprejur, icoane din istoria Ungariei, cu frag-
mente din cronici si din codici. Ca Introducere zarim un apus
de soare pe pusta si o turma de oi, ce se apropie timid de
trocile unei fantani cu cumpAnd. Alaturi de pitorescul caste!
din Huniadoara, ca o continuare, servesc chipurile din istoria
literaturii maghiare cu alte fragmente, codici, tiparituri, manu-
scrise. Si la urma o tabela de conjugare maghiard, designand si
aceasta cadrele si proportiile, in cari se propune limba si li-
teratura maghiard in scolile dela noi.

www.dacoromanica.ro
 312

Pe mese jos, mijloacele celealalte de invatamant ca-

iete, manuale, desemne, mape. Incepem cu scoala elementara,
de aplicatie si continuam cu scoala de meserii, preparandie,
scola de fete, gimnaziul si teologia. Intr'o usa, formulare de
testimoniii, matricula de informatiuni, iar pe paretele din fund,
aranjate cu un deosebit gust artistic, desemnele elevilor, mi-
nunatele desemne, ce asa de inaintat arata studiul acesta tinar
studiu in invatamantul gimnazial. Parca anume i-s'a rezervat un
parete intreg, ca sa-si arete importanta, ce i-se cuvine in vea-
cul al XX-lea.
Cu aceasta incheiem excursiunea noastra in sectia sco-
lara, cu aceea convingere, ca munca ce se desfasura la sco-
lite acestea si mijloacele de invatamant, de cari ele dispun,
asigura pe deplin rezultatul, la care priveste cu grije un neam:
stiinta, literatura, cultura si progresul.
Dr. Oct. Frie,
f ro fcsor gimp. Maj.

Sectia istorica.
In sala vecina, ce serveste peste an ca sala de desemn,
a fost aranjata Expozitia istorica, constand din 3 sectii: la
stanga partea bisericeascci, in mijloc partea literard si in dreapta
partea socialci $i culturald. In acestea s'au adunat si expus
spre vedere, tot ce are Blajul mai interesant din punct de ve-
dere istoric ci cultural, cum si obiecte mai pretioase de remi-
niscinta dela barbatii nostri alesi.
Dela intrare in dreapta, chiar in front, era asezat tipul
Maiestatii Save Regelui, iar de desuptul acestuia icoana Esc.
Sale Mitropolitului Victor, incadrate ambele intr'o draperie
frumoasa, impodobita cu ghirlande de cetina si stejar.
La dreapta acestora era asezata grupa icoanelor sfinte si
a reliquielor de altare dela bisericile vechi romanesti din tre-
cutul neamului, cate am putut sa adunitin.
In mijlocul acestora se remarca Icoana Preacuratei fa-
catoare de minuni", dela Manastirea veche a Prislopului de
langa Hateg, care a plans la moartea preavrednicului episcop
Petru Pavel Aron. 0 reliquie de mare pret, nu numai penfru
trecutul salt ci si Ca object de arta al picturei bizantine.

www.dacoromanica.ro
Expozitia istoricd-culturald a desp. Blaj.

iM

'1
1 ma.

Sectia istorica.

www.dacoromanica.ro
 - 344 -
La stanga in front se and un dulap de cArti, din vechea
bibliotecd a pdrintilor Baziliti, primii luminAtori ai Blajului,
intocmai de pe acele vremuri. In acesta erau asezate, pe cat
au incaput, tot ce avem mai bun si mai de interes din operele
acestor mari barbati de inima si invatati. Mai ales carti rari
si manuscrise de ale lor. Cu deosebire amintitn aci corespon-
dinta si protocoalele episcopului loan Inocentiu Klein, ale epis-
copului Petru Pavel Aron si Atananasiu Rednic ; primele pro-
ducte ale tipografiei restaurate de episcopul Aron si cartile, ce
le a scris el, apoi multele manuscrise si cArti ale lui Samuil
Klein; cronica lui George §incai, dimpreuna cu manualele de
scoald edate de el, ca director general al scolilor poporali ro-
manesti din Ardeal; istoriile si celealalte opere de mare pret
ale lui Petru Maior, operele episcopului loan Bob si altele.
Dela acestea urmau de alungul salei pe langd pAreti du-
lapuri si mese de sticla, in cari erau asezate obiecte cari de
cari mai pretioase si mai de interes pentru trecutul si desvol-
tarea culturald a neamului nostru, pe cari ne multumim, a le
aminti aci numai In treacAt si colecliv.
Dulapul prim din stanga contine documente apartinatoare
istorie; biserice$ti, precum acte referitoare la Unirea bisericii
romane cu Roma, bule papali si diplome de ale arhiereilor,
Incepand dela Teofil si Atanasiu pand in prezent. Copiile
diplomelor de strAmutare a episcopiei unite dela Fagaras
la Blaj.
In dulapul al doilea se afla Colectiunea In. P. Sale Mi-
tropolitului, continand mai ales obiecte bisericesti, precum an-
timise dela toti episcopii nostri, potire, discuri, cruci, sigile si alte
reliquii pretioase de ale Metropoliei si dela bisericile romane,
din veacurile 17 si 18 liana in prezent, apoi cArti romanesti
rari, mai ales din epoca calvinismului; conscriptii de ale pa-
rohiilor, cu numdrul sufletelor, de ale portiunilor canonice cu
venitele preotesti, cu date despre biserici, cantori, sfeti scl.
Intre acestea se aflau Conscriptiile din anii 1733, 1750, 1762,
1765, 1767, 1811 si altele, %cute mai ales cu prilejul vizita-
tiunilor canonice episcopesti. Mai departe Urbarii sau Con-
scriptii de ale iobagilor apartinatori domenimi episcopesc,
dimpreund cu pamanturile si toate venitele dominali din Blaj si

www.dacoromanica.ro
 -- 345 --

din satele apartinatoare acestui domeniu. Intro acestea amintim

Urbariul de sub prilicipele Apafi I. din an. 1681, cel din 1726,
cand dupA moartea Catarinei Beth len, a sotiei lui Mihail Apafi II.,
domeniul Blajului a trecut in posesiunea Casei de Habsburg;
Urbariul de sub episcopul loan lnocentiu Klein din 1747; cel
luat dupa moartea epfscopului Atanasiu Rednic, din an. 177213
si cel de sub episcopul loan Bob din an. 1820. Actul de do-
natiune a domeniului Blajului dela an. 1737. Diploma fmpara-
tului Francisc I. din an. 1807, despre Intemeiarea Capitlului si
altele. Contractul In origine al schimbului domeniilor din Sam-
bata de jos si Gherla cu domeniul Blajului.
In dulapul al treilea era asezata colectiunea T. Cipariu,
dimpreuna cu cate-va obiecte pretioase ale gimnazului. Aci era
reprezentata biblioteca sa, cu exemplare rari din literatura
araba, siriaca si chaldaica, dimpreuna cu un exemplar vechiu
de Thora hebraica, pe pergament infasurat pe sul; pretioase
manuscripte vechi romanesti de prin veacul al 16-18-lea,
unele de o elegant' si frumuseta admirabila, precum e Lexi-
conul lui Corbea, cari ne servesc ca totatatea marturii stra-
lucite nu numai despre limba romaneasca frumoasa a veacu-
rilor trecute, ci ne vorbesc intr'un mod clar totodatA si despre
deosebita iscusinta literard, despre inaltele aptitudini si gustul
artistic at carturarilor romani din trecut.
In colectiunea aceasta putem sa vedem aproape toate
monumintple mai vechi si mai rari de lim' romaneasca, In-
cepand dela Coresi, pans pe la mijlocul veacului al 19-lea si
toate scrierile marelui invatat Cipariu, Organul luminarii din
1847 si Organul tuitional din 1848, apoi mai multe requizite
pretioase ale casei si vietii sale private.
Printre dulapuri erau afisate fotografii de biserici si scoale
din arhidieceza, steagul companiei de calareti, echipati de epis-
copul Aron si oferiti imparatesei Maria Terezia la an. 1757, ca
ajutor In rdsboiul de 7 ani, ce a purtat in contra lui Frideric
cel Mare, regele Prusiei; prapori vechi, fete bisericesti vene-
rabile si alte lucruri de arta bisericeasca.
Dulapul al patrulea contine odajdii sacre bisericegi. Al
cincilea §i al aselea avea colectiunea 11. Sale prepozitului loan
M. Moldovan cu numaroase documente istorice, bisericesti,
familiari si altele, mai ales dela Samuil Klein si Petru Maior

www.dacoromanica.ro
 - 346 -
In al ceptelea se aflau pretioase clenodii familiari ramase dela
Simeon Barnut, pe cari le-a expus familia Dr. Maniu si langa
aceste, obiecte de reministinta istorica de ale lui George Barit.
lar in al optulea s'au expus lucruri ramase de repausatii marl
barbati: Mitropolitul loan Vancea, Colonelul Br. Urs de Mar-
gineni si Canonicul Augustin Bunea.
Pe rafturile meselor stau manuscrise vechi de carp bise-
ricesti, informatiuni de ale scolilor din Blaj de pe la Inceputul
si mijlocul veacului al 19-lea, colectiunea foilor periodice ro-
mane aparute in Blaj, colectiunea cercularelor arhidiecezane,
a sematizmelor scl.
Pe podele s'au asezat diferite obiecte de arheologie din
Muzeul gimnaziului, In ordine cronologica, incepand dela epoca
de piatrk pans in veacurile din urma, precum sacuri, oluri,
inele, chei, mozaice de padiment, altare romane, caramizi de
ale Legiunii XIII, tevi de apaducte si de therme, rasnitd de
macinat de sub dominatiunea romans, arme, coifuri, zale, suliti,
sageti medievali, spade, buzdagan, cniite, pusti si pistoale din
veacurile trecute; apoi requisite de cask vase scl. din trecutul
vietii familiare a poporului roman.
Paretii erau impodobiti jur-Imprejur cu tablouri frumoase
de insemnatate istorica, si cu icoanele fruntasilor natiunii ro-
mane. Intre acestea remarcam in fundul salei admirabilul tablou,
lucrat de regretatul pictor roman Vladarean, reprezentand tra-
ditionala Lupoaica" a Romei, ce alapteaza pe gemenii Romul
si Rem. Imprejurul acestuia stau tot fruntasi hisemnati din
trecutul neamului nostru. Toti par a fi patrunsi de in-
semnatatea acestor clipe inaltatoare: figura mareata alui Mihaiu
Viteazul ne arata impunator calea progresului. Dragos-Voda,
Intemeietorul Moldovei, plin de liniste si dignitate, priveste cu
un fel de multumire si satisfactie la progresul cultural al ne-
potilor sai Indepartati. Martirul episcop loan Inocentiu Klein
si neobositul cronicar roman George Sincai, par a fi uitat mi-
zeriile si suferintele amare ale vietii lor. Dr. Ramontai, Bar.
Vasile Pop, Bar. Urs, Mitropolitii $ulut, Saguna si Dr. loan
Vancea, can. Tim. Cipar scl. privesc cu totii in liniste sufleteasca
si cu un fel de mandrie la momentele aceste solemne de ma-
nifestatie culturalk
Tot astfel ni-se prezinta si grupa nemuritorilor nostri
dela anii 1784 si diu 1848, Fata lui Nicolae Urs Horea ne in-

www.dacoromanica.ro
 347

sufla incredere si barbatie, loan Closca constiu de sine TO

urmeaza calea, lancu, Butean, Balint, Axente, Papiu Ilarian,
Simeon Barnut, George Barit, Andreiu si lacob Muresianu,
loan Maiorescu, Laurian, Aron Pumnul si alti fruntasi distinsi
ai neamului, cu infatisarea for dulce aprind focul inimii si ne
imbarbateaza la implinirea datorintelor noastre de frati si ce-
tateni inimosi.
Dintre cei vii amintiin frumosul tablou al generosului
roman basarabean Stroescu si ale episcopilor din zilele noastre.
La mijlocul salei, dealungul, pe cloud mese Intinse, stau
asezate in grupe, dupa autori si in ordine cronologica, pro-
ductele 'derail ale profesorilor, si pe alta ale elevilor iesiti din
scolile Blajului, dimpreuna cu fotografiile lor, pe cat s'au putut
aduna dela o parte insemnata din ci.
Dinaintea salei, in coridor, pe ambii pareti dealungul,
atarna deasemenea tot icoane si fotografii de ale barbatilor;
fosti profesori on clevi ai scolilor din Blaj, aseLate tot in gru-
puri frumoase, dupa felt!' scolii si in ordine cronologica.
In chipul acesta ni-am tinut de datorinta, sa ne aducem
aminte de toti aceea, cari intr'un fel sail altul, au ostenit in
decursul vremii pentru luminarea poporului romanesc si prin
vieata for ni-au dat multe pilde vii ale iubirii de neam.
De aceea, am expus spre vederea fratilor si oaspetilor
nostri iubiti, tot cc am putut avea dela ci, mai scump si mai
drag inimilor nostre.
Si Iv. Nestor,
direct. scolii civilc de tctitc, Blaj.
Industria de casa.
I.

Indata la intrarea in expozitie to intimpina cetini de

brazi impodobitc cu covoara si cusaturi, cari vesteau lumii
harnicia si gustul artistic al tarancelor noastre.
Arcurile de pe boltitura coridorului, usile salelor erau de-
corate cu draperii, formate din mintinate!e covoare tesute din
lana cu motive romanesti.
Dame le din comitetul Reuniunii femeilor romane" din loc,
incredintate cu aranjarea sectiei industriei:de casa, cu sapta-
mani inainte de serbari, au cutreerat satele din despartamantul
Blaj, rugand femeile din popor, sa trimita din lucrurile do
mans ce au mai frumos pentru expozitie.

www.dacoromanica.ro
 348 -
TesAturile si cusdturile stint pentru o Wand, ceeace ju-
vaerele sunt pentru o damd din clasa cultd.
Cat de frumos si convingAtor trebuia sd-i vorbesti ca s'o
pop indupleca, sd-si deschidd lada si din frumusetele de haine
sd trimitd si ea cateva bucdti pentru expozitie. Teama sa nu
se piardA, sau sd nu se strice cumva, pe multe femei nu le-a
Idsat sa se despartd de ele. Doamnele si Dsoarele de preot
au dat multi mans de ajutor Reuniunii femeilor", adunand si
expediand la Blaj lucrurile alese.
Lucrurile industriei de casA erau expuse in cloud sale mari.
in sala prima erau numai tdsaturi si cusAturi de ale td-
ran celor.
Pe pdretele din fata intrdrii erau grupate stergare albe,
in 2, 3 si 4 ite, tesute din bumbac, unele urzite in fir de ca-
nepd, la ambele margini vraste alese in colori diferite, motive
romanesti cu arnici, in zale", alesAturi in tdblite", furculite",
In vrastd suveicatd" etc.
Pe un stativ inaintea pAretelui atarnau iile lucrate atat
de mdrunt si fin, cum numai tarancele noastre stiu sa lucreze
Beata" dela gat, !rasa in creturile panzei, cu mdtasd sau ar-
nici, iti face impresia unei bente de mozaic. Puii" de peste
umeri, clencele" si trAsAturile dela manecd, imbinate cu che-
ita", sunt tot atatea lucruri de arta, cari te uimesc, si te fac
sa tntrebi: cum pot manile acelea asprite de lucrul campului
sd coasd impunsaturi atat de mdrunte si precize.
Tot pe paretele din fata, mai la stanga, sunt fete de pe-
rini cu minunatele motive romanesti. Fundul perinei e lucrat
in diferite alesaturi: vargd cu coltisori", creasta inteo parte",
vargd cu zale", chinteutd", ..zale", pui cu rostul litchis", din-
tisori", cornul berbecului", cruci in 5" si alte multe mo-
dele admirabile, variand prin colori. Fata de perind e tesutd
din calti de canepd, afard de partea in alesdturd, care e de
bumbac, lucratd in arnici.
Pe cat a fost cu putintd, s'au ales din lucrurile de mans
adunate numai celea originale romanesti, atat ca stil, cat si
ca material si colori. Cu durere s'a constatat insa, ca si in
despartamantul nostru, generatia mai tindrd pe incetul Ord-
seste motivele originale, cearcd sd le combine cu modele stra-
ins, colori frapante si 'material nepotrivit, din cari scot la

www.dacoromanica.ro
 Expozitia istorica-culturala a desp. Blaj.

Scctia industrici de casa: casa tarilneasca dc pc Secas.

www.dacoromanica.ro
 35b

iveard o lucrare nesucceasa; asa. d. e. la fetele de perini si la

culme in bumbac fac alesaturi cu berca" (land). Se observa
aceasta mai ales in satele din apropierea oraselor. Cat de
neasemanat mai frumoase erau tesaturile bunicelor si ale strd-
bunelor, decat ale femeii din zilele noastre, se putea observa
si in aceasta expozitie.
Pe pdretele din dreapta, intre covoare si mesarite testae
din land, se afla o grupd de invalitoare" (stergare) de dap
albe, tesute in 4 si 5 ite, pe margine cu o varga late, cuguta
cu ata si fir, cu cusaturd din maghieran", sau taietuta la
broboade", creste cu trei ghiare", floare jumatate", bath.-
relul mic", coltisori", motive foarte vechi, executate cu adeva-
rata aria. Mai frumoase au fost cele din Spini si Panade.
In stanga, pand la odaia taraneasca, jumatate paretele
e acoperit cu covoare de land, asemenea plafonul si paretele
din dreapta. Acestea erau tesute parte din land de oaie
toarsd si vdpsita de tarane, parte din land cumparata, nu-
mita par' de cAmild". Unele aveau si urzeala din land, altele
din ata groasd de canepa. Motivele din covoare si masarite
variazd mult; se intrec: ,genuta" cu carlige", stele mari",
intre vergi de ciente", varga suveicata", ochisori", roata cu
stalpi", furcuta", varga cu darg", varga cu truce", s. a.
0 multime de cratinte, cari de cari mai frumoase, intre-
giau decorul compus din covoare. Aceste tasute din ibrisin"
si fir de aur; motivele in mare parte erau cele de pe covoare
in miniature. La cratinte se putea mai mult observa deose-
birea 'hare motivele vechi, de o frumuseta uimitoare, si c6lea
mai notia, cusute cu flori, sau tesute in modele straine cu fir
cret de metal.
Pe mass straluciau cateva cununi" de inArgele, ce le
poarta flacaii ca decor pe palarii.
In coltul stang era aratijata odaia taraneasa de pe Seca.7.
Conform obiceiului din acest tinut, la fiecare grinds in
lat se intindeau culmele marl si intre grinzi cate-o allure mica.
Acestea tesute in bumbac alb, cu alesaturi colorate din amid
si berca". Motivele variau: opturi de cele mari", cornul
berbecului", ridicaturd cu speteaza", stajnic cu alesaturi",
geana", deste", socituri".
Drept parete despartitor serviau covoarele atarnate de

www.dacoromanica.ro
 Expozitia istoria culturala a clasp. Maj.

I A :
t IN

144

" c

11,
':: ' ,

f, , ,,k, :1"?

5:- .."7 .",_

-- ...../ - I 1 1

Ire:,
4.
'I'... L ,,i

.r I.
, .
I' =

..
I

Scctia industrici dc cast: expo, tari,......easca (1).

www.dacoromanica.ro
 352

lete. In front, oglinda impodobita cu chindeu"; de cloud parti

icoane vechi originale din Nicula, deasupra cuierul pictat cu
flori, de care atarnau canceaua"; din unul nu lipsia obisnu-
itul busuioc. Langa parete, lavita cu valuri de panza si pa-
null, iar in alt colt sedea badita, gatit de sarbatoare, cu ca-
masa cusuta in branel", cu impunsaturi inainte" si ciur",
cu peptarul alb de piele cusut cu matasa colorata; inainte-i
pe niasa acoperita cu Base randuri de intisarite, avea caciula
neagra de bland. de miel. In stanga, patul taranesc cu 20 de
perini, inalt pans in grinds. Inaintea patului lavita, pe care
sadea nevasta &RA de sarbatoare, invalita la cap cu mult
gust. Intre pat si use, rasboiul; dupa use, blidarul cu blide,
lingurarul cu linguri de lemn, o strap de piele si o plosca
romaneasca, iar in fata risboiului pAcelul".
Portul de pe satele din jur ni-I infatiseaza mai multe
papusi in marline naturals.
Pe fereastra din dreptul usii atarnau minunatele perdele
tesute de dna Valeria Rades (Veza) in bumbac alb, cu alesa-
turi in arniciu colorat. Modelele exclusiv in stil romanesc
variau dupa vrastele tesute in latul panzei. Tot asa de fru-
nioase si romanesti erau si perdelele dnei Cornelia Maior
(Blaj), cari decorau celelalte cloud ferestre. Acestea erau te-
stae in table marl ", si din land colorata.
In sala aceasta a expus dna Elena Trifan (Blaj) un ras-
boiu de tesut, construit dupa un metod mai nou, cu tendinta,
ca tarancele noastre, vazand cu cat mai repede si mai comod
se tese pe acest rasboiu, sa se indemne a-I folosi pe acesta,
In locul celui vechiu care e mai primitiv si nespornic. In de-
cursul expozitiei o taranca tesea la rasboiu panza sadea. La
acest rasboiu, braglele sunt provazute cu o sfoara, ale carei
capete se concentreaza intr'un matter de lemn. Sfoara std in
legatura cu patul" suveicei; tragand de maner, suveica alu-
neca cu inlesnire la celalalt pat, incat nu trebuie aruncata si
prinsa cu mana, prin ce se castiga mult timp.
Cand parase0i sala, ramai Inca multa vreme sub im-
presia amestecului de colori, a variatiilor de forma, cu cari
tarancele noastre stiu sa-si impodobeasca casa si hainele Ion
pitoresti.
Aproape din fiecare comuna s'au premiat in bani 1 4

www.dacoromanica.ro
 - 363 -
tArance si la toate se trimit diplome de recunostintA. Las SA
urmeze lista celor premiate:
Blaj: 1. Maria Farcas 2 covoare de !Ana cu model vechiu;
2 Maria Moldovan, covoare.
Besintiu: 1. Silvia Pauletti, covoare; 2. Ana Pauletti, iie,
fete de perinA; 3, Maria Popa I. Vistea: culme.
Bia: 1. lulia Burza: catnap; 2. Victoria Geugean: invali-
toare de cap.
Bucerdea: 1. Lina Bo log: iie; 2. Ana Joica: 2 ii.
Cenade: Ana Marginean: camasa bArbAteasca.
Cergaul -mare: 1. lustina Padurean stergare de culinA; 2.
Lina Harsan: fete de perinA, cratinta; 3. Ana Padurean stergare
de culme, covor.
Cisteiu: 1. Anica Mariu: covor, fete de perini, iie; 2. Lina
Aldea: iie.
Ciufud: 1. Lina SpatAcean: Iepedeu de strArnAturA, era-
tinte; 2. Lina Padurean: fete de perina, cratinte.
Craciunel: 1. Susana Marculet: cAmasa barbateascA, fete
de culme; 2. Victoria Ganga: iie, covor, fete de perinA.
Lodroman: Rafila Ivan: camase barbAteascA.
Manarade: 1. Eugenia Rus; cAmasA barbAteascA; 2. Maria
Handrea a lui Nicolae: covor; 3. Ana Marginean: iie.
Mihalt: 1. Carolina Breaz: covoare, fete de perinA; 2.
Anica Szilagyi: fete de perinA; 3. Veronica Decean: covoare,
fete de perina; 4. Natalia Receu: fete de perina.
Obreja: 1. Lucretia Sarbu: cratinta, fatA de mass, culme;
Simina Manarean: culme, cratinta.
Ohaba: 1. Dragomir alui Zenove: covoare, straita, culme,
cratinta; 2. Maria Arion alui Pavel: cratinta veche; 3. Ana Dra-
gomir alui Mihaila: cratinta veche; 4. Ana Stanea alui Tomi:
chindee.
Panade: Anisia Cipariu: invalitoare de cap.
Rosia: Fira Barbos: culme, straita.
Sancel: 1. Edifta Vintila: iie ; 2. Anica Corbean: crAtinte
vechi; 3. Onica Fratila: covor; 4. Aurelia Erbsdi: cratinta.
$oroitin: Mariuta Cracea: fete de perina, fete de masa.
Spini: 1. Maria Todoran: invalitoare; 2. Maria Truta: in-
valitoare; 3. Lucretia Oanea: invalitoare.
Tau: Mariti Bacila alui Gligor: covor, fete de perinA;
23

www.dacoromanica.ro
 Mt

1. Elisabeta 1. Popa: covoare, crAtinte, culme; 3. Maria 13uzird

alui Dionizie: covor, iie.
Tapu: Susana Aldmorean: covor.
Valea-sasului: Veronica Pocris: fete de perina, masAritd.
Veza: 1. Ana Groze: crAtinta veche; 2. Anica Muntean:
covor, iie; 3. Lina Popa: iie; 4. Saveta Carnat a Vezanului: co-
voare, fete de perina.
II.
In sala a II-a au expus lucruri de mans damele romane
si elevele scolii civile de fete din Blaj. Aici puteai sa to
delectezi in motivele romduesti, aplicate pe diferite lucruri de
folos isi de lux, cu tehnica deosebitd, potrivita materiei si ma-
terialtilui pe ce si cu ce erau lucrate.
Dela aparitia albumului Dlui Dimitrie Comsa si a Dsoarei
Minerva Cosma, a inceput la not un curent romanesc pe toate
terenele industriei de case. Afard de tasatoriile cari le avem
si unde se lucreazd exclusiv in stil original, damele romane
cearca singure sa aplice in tasut si cusut, ba chiar si in pyro-
gravurd. motivele noastre desavarsite, cu a cdror frumseta nu
se pot asemana ale nici unui alt popor.
Cd ne-a succes in mare parte sa scoatem din uz moti-
vele strAine, s'a dovedit prin lucrurile de mans din aceasta said.
Paretii erau impodobiti cu fete de masa din panza alba,
fugatoare, mijloc de masa, Cavite, cusute cu tdieturd", cu cru-
ciulite", cusaturd late pe fir", unele numai lute° coloare, mai
ales celea cu taieturd, in parte insa colorate in colori origi-
nale. Materialul: matasd de spdlat.
Cateva covoare pentru parete si un lambrequin pe stofd
nordice, cusute cu land, unul dintre ele cu colori pastel,
celealalt originale.
Pe paretele din fruntea sdlii atarnd un covor mare de
pat, compus din benzi de peluche, intre cari cate-o bandd de
congres, cusute in motive cu bumbac sclipicios.
Pe cloud stative atarnau stergare cusute cu tdieturd si cu
frangiuri inodate.
Dealungul paretilor erau mese lungi cu albituri femeiesti.
In fruntea sdlii o pompoasd garniturd de mobile, pentru
birou, lucratd cu pyrogravurd in lemn de jugastru, peisage si

www.dacoromanica.ro
 Expozitia istorica-culturala a desp. Maj.

71-1111 11'71,
,L 1.1 I, i",t tmak
o
t
ei" ;$

Ic

I
, 1

'is`A

11,

Scctia industrici de cash: Expozitia damelor k2).

www.dacoromanica.ro
 356

modele in stil romanesc, sofa si fotelele marl trase in smyrna,

cusut in colori si motive iomanesti.
Ce frumos se validiteazd motivele noastre in lucrul de
mans smyrna" s'a mai putut veded la: un tapet mare tesut,
cateva mai mici, perne de sofa si acoperitoare pentru balansoir.
In. mijlocul salei, in doud dulapuri lungi de sticla erau
asezate lucrurile de lux: perne de sofa, mijlocuri de masa,
mape de scris, tamapon etc. lucrate in taeturd, ajours, bro-
dArie lata pe fir, brodarie arabd, danteld spaniold, aplicatiuni,
chelim.
Un paravan si o masuta de salon cu picturd de ac, si ca-
teva toilete cu gust, expuse pe papusi, umpleau colturile sdlii.
Pe pAretele din dreapta sunt 2 covoare vechi, aproape
de 100 ani, tasute de bunica dlui Tit Maiorescu.
Mare parte din lucrurile de mans expuse sunt lucrate de
ejevela scam civile de fete.
LucrArile acestora se remarcd prin directia practica a for
Si prin faptul, ca si decorurile sunt lucrate de mana lor.
Clasa I. civild: masarite, fugAtoare, mijlocuri de masa, ta-
t* lucrate in cruciulite, si in modele usoare din brodarie lata.
Clasa a II-a civ.: pungulite lucrate cu mdtasd in mai multe
colori, iar fondul umplut cu fir de argint, perinute de sofa, cu-
sute cu land si mdtasd. Clasa a III-a civild: albituri femeiesti.
Clasa a IV-a: civild cAmesi de noapte pentru bArbati, pe panzd
creata, cu mdtasd de spdlat in diverse colori, lucruri de lux.
Toate in stil original romanesc.

Cand pardsesti sala, rAmai cu impresia unitard a armo-

niei: lucrurile damelor sunt lucrate pe baza acelorasi motive
nationale, ca si cusaturile tdrancelor. Ai zice, cloud pArdiase,
cari venind din locuri diferite, se imbind in aceias alvie.
Alvia comund e: arta nationals.
Roza CApuan.
prof. @coala civ. de fete.

Sectia agricola.
In altA sala spatioasa clasa IV. gimnaziala aflAm sectia
agricola a expozitiei.
Tin sa amintesc la acest loc, ca Despartcimantal Blaj, de
15 ani 1ncoace, s'a distins prin activitatea sa §i pe terenul

www.dacoromanica.ro
 - 357
economic, tinand in fiecare an mai multe prelegeri poporale
si publicand brosuri pentru popor, din ramul agriculturii; iar
cu ocaziunea adundrilor generale, aranjand in comune expozitii
din industria tdrancei romane, unde totdeauna a impartit Intre
tarancele exponente premii in suma de 50-100 coroane.
Membrii sectiei agricole, toti oameni practici, specia-
listi in ale agriculturii, precum ne dovedeste Intreg aranja-
mentul sectiei lor, au asezat jur imprejur mese Improvizate de
ei, dupd sistemul american, asemenea si la mijlocul salei una
cu etajere. Toate sunt simple, dar foarte practice si aranjate
cu mult gust.
Indatd la intrare ddm de o cojnita de albine, mdestrita
sau rationald, din frumoasa stupind a Ilustritatii Sale Domnului
1. M. Moldovan, din Blaj, cu toate rechizitele necesari la cul-
tura stupilor; precum si cu productele acestor insecte mici,
harnice.
Se vede, ca sectia agricold intentionat a asezat locasul
albinei indatA la intrare, pentruca economii, cari vor vizita
aceastd mica, dar interesantd expozitie, se dea cu ochii mai
intaiu de albind, simbolul muncii si al harniciei, dela care not
cu totii si cu deosebire agricultorii pot sd invete, cum prin
muncd continua si cinstitd, pot sd adune in tinerete bogAtii,
ca sa alba la bdtranete odihnd. Albina vara intreagd munceste,
sboard dela floare la floare, ca se rasplAteascd insutit nein-
semnata osteneard a Ingrijitorului ei: cu miere nutritoare si
vindeatoare, cu ceard, din cari se fac lumindrile pentru altarul
Domnului cerului si al pdmantului.
Silinta si recunostinta albinei se ne serveascd tuturor de
pildA vie in muncd, in vieata noastrd intreagd!
La stanga intrdrii afldm sus pe pArete inscriptia: Admi-
nistratia centrals capitulare, cu productele celor patru fun-
datiuni de pe teritorul Dspartdmantului Blaj", administrate in
regie; in ordinea urmAtoare:
1. Fundatiunea internatului de bdieti Vancean". to saci
grdu de toamnA, °vas, orz de primdvard, mdzAriche, napi de
nutret Mamuth". Un manunchiu de spice de grail de toamnd
si de °yds; rechizite de lAptdrie; un plan de lucrare.
2. Fundatiunea Bazilitana", din Blaj, a expus soiuri de
struguri de masd foarte frumosi si recunoscuti de buni; cu-
rechiu de vara, napi de nutret, galbini si rolii, exemplare de

www.dacoromanica.ro
 - 358
15 20 kg. Tabloul pepinierei de altoi a Administratiei
centrale capitulare, de unde se provad cu altoi toate mosiile
fundationale.
3. Fundafiunea Ldday", din comunele Petrisat si Hususau:
Grau de toamna cu musteti, un HI. = 84 kg. Toata recolta
anului s'a vandut dupd expozitie pentru samantd. Sacard
Montagne" un HI. = 76 kg.; orz, ovas, maLdriche, cucuruz
din 1910. Hind de.grau si de cucuruz, dela moara fundatiunii;
napi de nutret; cartofi roza; mere, prune, struguri. Planul
de lucrare. In tablouri foarte bine reusite: locuinta admi-
nistratorului; curtea cu toate superedificatele economice; moara
de apa cu petri, in lucrare; intaiul iaz de beton, zidit de in-
ginerul arhidiecezan I. F. Negrutiu jun., la anul 1909; turma
de oi; ciurda de porci; 60 de bivoli la pasune pe malul Tar-
navel mari; 20 boi: la lucru, la camp.
4. Seminarul teologic, domeniul Sancel: un mdnunchiu fru-
mos de spice de gilt' de toamna si de ovas; napi de nutret;
struguri. Plan de cultivare. Tabloul vitelor de prasila.
5. Domeniul Metropolitan a expus producte de pe mosiile
din comunele: Blab Sancel, Tiur, Mandrade, Cergau, toate ad-
ministrate in regie proprie. In saci: grau de toamna si de
primavard; cucuruz romanesc H. = 84 kgr.; cucuruz Dintele
calului"; orz cu 2 si cu 4 randuri foarte frumos; ovas, alac,
napi de nutret, o cunund de spice de grau cu musteti; snop
de grail, snop de sacard, inaltd in paiu de 1 m. 60 cm.; linte
foarte frumoasa, canepa in toate stadiile ei; fuior de canepa si
de in. In corfe: ceapd gigantica; cartofi Magnum bonum";
cartofi roza; carfiol; curechiu de yard; pepeni si lubenite; mere,
cucuruz cu firul. to sticle, pe etajerul din mijlocul salei, mai
multe soiuri de vin din anii 1896 7 si de rachiu, cunoscute
publicului ca cele mai bune si mai curate; mai multe sticle
cu compot de cirese, visine, fragi s. a. Harta domeniilor
metropolitane; in tablouri, vitele de prdsild; vitele de jug; ciurda
de porci; stava de cai.
6. Niculae Pop din comuna Blaj, a expus in corfe: pere
de yard.; patlagele rosii; struguri oporto, negri si albi, cordovan
foarte frumosi; altoi de vie.
7. Emil Vlassa, proprietar in comuna Sancel, a expus in
saci: gran de toamna; sacara alba; orz; ovas; cucuruz.

www.dacoromanica.ro
 Expozitia istoricti-culturala a desp. Blaj.

,7111411h,

as

11111111`, .1

-,i

iti - .,7 a . ./.1i

NI 44'!
'..' .14 A
. 1

. '

.A
21,
Pm 112

Sectia agricola (1).

www.dacoromanica.ro
 - 360 -
In borcane de sticld: semanta de morcovi, petringei, pas-
tarnac, curechiu, ceapd, pdtlagele rosii, pepeni, lubenitd, cas-
traveti; fasole alba, fasole verzie, galbind si rosie, trei soiuri
de sdlatd; cloud soiuri de soia; ardei; cloud soiuri de mazere;
spdnac; semanta de luternd si de trifoiu; de canepd si de in.
In corfe, mai multe soiuri de legume: curechiu, pdtlagele
rosii, petrAngei, pdstarnac, teler, morcovi albi, rosii si galbini;
cdralabe uriase; castraveti de yard si de jar* ardeiu galbin,
verde si dulciu, ardeica; pepeni Ananas", Bellegarde", Tur-
chestan"; cartofi galbini, roza si chifli.
In alte corfe, struguri Oporto ", Chasselas" alb si rosu,
PPassatutti", Muscatel"; mere de yard, mere de lama: po-
nice, batule, tigdnesti, domnesti, popesti, pere impardtesti, per-
gamuth, mustoase sau de Santd-Mdrie. Pe etajerul dela mij-
locul salei, mai multe sticle cu compoturi felurite: de perseci,
de fragi, de cirese, de visine, de perisoare s. a.
Sticle, cu vin din Fete", dela anul 1900; rachiu veritabil
de drojdii, de trevere si de prune.
In mai multe tablouri: vitele de prasild, tui ma de oi, ciurda
de porci si 10 pluguri in lucrare.
8. loan Bdrbat din comuna Sancel, a expus deosebiti altoi
de vita de vie cu rddacind: fetesti, lugojand, tita caprii, risling
italian, muscatel, goarnesi s. a..
In corfe, soiuri de struguri din aceste vite.
In deosebite tablouri, prima pepinierd de vita de vie ro-
maneascd, a domnului I. Barbat, care de ani de zile se ocupd
cu bun succes cu altoirea in mare a vitei de vie.
In comuna Sancel sunt deja mai multi tarani, cari se
ocupd cu altoirea vitei, nu numai pentru trebuintele lor, ci si
pentru vanzare.
9. Traian German din comuna Blaj: castraveti
crescuti in gradina sa.
10. V. Precup din Blaj: un bostan Mamuth urias, greu
de 50 kg.
11. Nistor Tutelea, invarator in Cenade, a expus un cuptor
de uscat poame, in miniature, practic si de-o constructie foarte
simple.
12. G. Precup, a expus un paiu de cucuruz monstru:
patru fire crescute din pdmant din aceeas trupina, cu 4
tulei In Oa

www.dacoromanica.ro
Expozi is istorica-culturala a draft Maj.

Sectia agricola (2..

www.dacoromanica.ro
 - 362 -
13. I. F. Negrutiu din Blaj a expus in mai multe code :
cartofi galbini, vineti si chifli; morcovi, petringei, patlagele
vinete, ardeiu verde si rosu, caralabe, bostani de nutret, de 16
chgr. unul; napi de nutret si o curcubeta verde.
14. Vasile Mdarinean din Sallee!: a expus un plug de
Iemn, de acum 100 de ani.
Aceste lucruri mi le-am insemnat in titnpul scurt, cat
mi-a ramas sa vizitez si eu expozitia sectiei agricole.
Cetitorul, care n-a avut fericirea, sa is parte la maretele
serbari jubilare dela 28 29 si 30 August la Blaj, zile marete
pentru intreg neamul romanesc, se va mira cum s'au aflat
numai 14 exponenti, pe intreg teritorul Despcirtcimantului Blaj"?
Aceasta intrebare mi-s'a pus si de unul dintre distinsii
nostri oaspeti, cu u zi Inainte de a se deschide expozitia.
Raspunsul Il yeti primi mane, domnul meu. Mane zi la orele 12'/2
sa ne revedem la sectia agricola". La revedere !
A doua zi, cand Intru la sectia agricola, acelas ma intampina cu
vorbele: Sum foarte multumit cu bogata i frumoasa D-voastra
expozitie". Vedeti domnule ! In sala aceasta mare n-am putut
primi mai multe lucruri, fiindca nu e loc. Ne-am marginit
la aceste lucruri putine, cari Insa va dau o icoana vie despre
priceperea si harnicia plugarului roman din acest jur. Am
expus putine lucruri, fiindca ni-a lipsit locul, si nici aceste nu
le vets putea vedea, decat numai azi si mane, deoarece trebuie
sa Incepem lectiunile, avem lipsa si de sala aceasta".
Am vizitat apoi Impreuna rani pe rand toate lucrurile
expuse: anume dela mana stanga Incepand, am examinat pro-
ductele de pe mosiile celor patru fundatiuni, administrate in
regie proprie, amintite mai sus (ir. 1 4). Administratorii sau
provizorii cum be zic pe aici ai acestor mosii, se pare,
ca emuleaza in cultura rationala si In Ingrijirea pamantului.
Semanturile, fructele, cerealele, cari se prezinta asa de bine
desvoltate, sunt cea mai buns dovada dela priceperea unora,
si de sarguinta tuturor.
Cum am amintit, la Inceputul acestui raport, mesele au
fost asezate jur-Imprejur ; catra pareti putin mai ridicate.
Inaintea meselor aflam sacii plini cu fel de fel de cereale; sus
pe mese, corfele cu poame si cu legume, cum le-am Insirat
mai sus,

www.dacoromanica.ro
 - 363 -
Mergand tot inainte, si trecand pe langa sectia silvanala,
to opresti Ia masa lungd asezata pe langa paretele dela dreapta.
Ad suet cerealele, legumele si poamele de pe mosiile Metro-
pol!ei, lucrate toate in regie proprie, sub conducerea destoinica
a dlui I. Maior, administratorul Domeniului Metropolitan.
Indata dupa aceasta urmeaza lucrurile expuse de pro-
prietarul Emil Vlassa, din Sancel: Inaintea mesei, in saci, tot
felul de cereale, iar partea deasupra e bogat incarcata cu corfe
pline cu legume, cu poame minunate; in fata for pe masa si
pe etajer o serie Intreaga de corfe cu struguri, poame, sticle
cu tot felul de semante de legumi; iar pe culmea etajerului in
un sir cu sticlele de yin, rachiu, compot, expuse de adminis-
tratorul Domeniului Metropolitan, aflarn si sticlele dsale cu
yin, rachiu si compot.
Precum am vazut si din catalogul de mai sus, dl Vlassa
este primul si singurul proprietar, care se ocupa de ani de
zile cu producerea In mare a legumelor si semantelor de le-
gumi. Ce bine ar fi, dacd invatatorii nostril, cu deosebire, si
taranii nostri mai cu dare de 'nand ar face asemenea. Cate
sute, mii, ba chiar sute de mii de coroane, bani castigati cu
multa sudoare de not romanii, trec In mani straine, pentru le-
gume, pe cari bulgarii be produc in Cara noastra, In pamantul
nostru.
Pepiniera de vita de vie a dlui I. Barbat, pe care o cu-
noastem nu numai din tabloul, altoii si strugurii expusi cu
aceasta ocaziune, ne dovedesc, ca romanul are mult talent si
pentru astfel de lucruri practice. Ceice doresc sa-si reorgani-
zeze viile pustiite de filoxera, sau sa-si planteze vie noud, sa
nu uite, ca avem si viticultori romani.
Imi pare rau, ca nu pot sa inzist si asupra planurilor de
lucrare, ce le-am vazut Ia aceasta expozitie. Tin insa sa constat
cu multd bucurie, ca precum ni-se spune, venitele mosiilor
fundationale, de 11 ani Incoace, administrate in regie, din an in
an cresc. Ce bine ar fi, daca s'ar administra in regie proprie,
nu numai cele amintite, ci toate cele 12 mosii fundationale,
cu un teritor de aproape 20.000 jughere catastrale.
Am atins chestiunea, desi cade afard de cadrul acestui
raport, mai mult ca o problema, ce poate ar fi in interesul
tuturor institutelor noastre culturale, sa se discute, si sä se
afle o solutie fericit4.

www.dacoromanica.ro
 -364 --
Intentia si dorinta prirrtului director al mosiilor funda-
tionale, actualul episcop at Lugojului, precum si a succeso-
rului sat' in administratie, a fericitului in Domnul, a marelui
nostru bArbat Augustin Bunea, era ca pe rand sd se iea in
administratie proprie toate mosiile fundationale. §i unde im-
prejurdrile vor permite, sa se instaleze cate-o coals inferioara
de agricultura pentru bdietii de tarani, unde in mod practic,
sa se introducd In economia rationale: in cultura pdmantului,
a pomilor, a legumelor s. a.
Am pdrasit expozitia Desparlamantului Blaj", deplin sa-
tisidcuti, mangdiati, cu ochii udati de lacrimile bucuriei si
mandriei. ce trebuie sa cuprindd iniina fieedrui roman, pentrucd
am inaintat mult in 50 de ani, pe toate terenele culturale, eco-
nomics si sociale.
tar pentru ca sd nu-mi poatd zice nimenea, ca am fost
partial in raportul meu, imi incheiu scrisul cu vorbele domnului
Nicolae lorga, marele barbat al neamului romanesc, care in
amintirile sale pretioase, Serbdrile dela Blaj", despre sectia
agricold zice:
Tdranii nu se lasd mai pe jos. In odaia for to imbatd
mirosul merelor, persecelor si strugurilor. Exemplare neobici-
nuite ca mdrime din felurite fructe, cereale, dovleci, atrag
atentia. Un mare proprietar din imprejurime biruia pe toti.
Lumea, care se strecoard are sd se Impotriveascd ispitelor celor
mai grozave.
Administratia centrald capitulard, Domeniul metropolitan
a dus prin seful silvicultor obiecte, care ar putea face fala
oricdrui Muzeu de istorie naturals (si o colectie de oud de
paseri). Cutiile in forma de carte, cu dosul de scoarta, ar
putea gdsl o rdspandire comerciald".
loan F. Negrutiu,
directorul institutului pedagogic.

Sectia silvanalA.
in timpul ce studiem si ne delectdm in diferitele specii
de producte ale economilor, atentiunea ne este atrasd cdtrd
fundul salei, unde, In aceeas saie cu sectia agronomics, este
aranjatA expozitia silvanala, care e prima de felul acesta
la noi.

www.dacoromanica.ro
 - 365 -
La prima privire observi, ca multimea aceasta a obiectelor
ar fi avut lipsd de un mai mare spat, ca sa se poatd ardta
intuitiv frumsetile, farmecul, poezia si vieata tainica a padurii.
Dar si asa cum e, in acestea cadre mici, este o expozitie bine
aranjatA si impunatoare.
Doi vulturi marl planeaza deasupra sectiei, cart par'cA
privesc cu mandrie la publicul, ce se gramadeste admirandu-i.
La stanga, langa parete, trunchiuri de lemn din pAdure, apoi
frunze de arbori impreuna cu florile for paseri de cele fru-
moase si dragute, la dreapta, mai la o parte cuiburile lor ar-
tistice cu oua in fel de fel de culori muschiul moale de un
verde deschis, aplicat ca decoratie ghirlande din coceni de
brad etc. toate aranjate cu un deosebit gust artistic to impre-
sioneazA profund si-ti reamintesc padurea, cu frunzisul ei
verde Tntunecat, cu tainicul ei clar-obscur, ici colo cu cAte-o
poienita cu mii de floricele, stropite de roud, pe cari razele
soarelui de dimineata be face sa scanteie, ca mii de diamante.
Iti reamintesti nenumdratele insecte mici si mari ce misuna
printre floricele, fluturasii usori ce se leagAnd in soarele cald
al diminetii; simtim in jurul nostru padurea cu a ei poiene,
cu a ei desisuri, cu izvorasul ce rAsare dulce sopotind de
sub stancd si isi duce apa limpede tainic murmurand
In vale; padurea cu al ei dulce echou, cu fosnetul misterios
al frunzeloy, cu corul miilor de pasarele, ce ciripind vioi se
ascund prin frunzis, cu tot farmecul si armonia ei.
La o parte sunt colectiunile bogate ce ne reprezinta partea
botanicA a padurii, desvoltarea fireasca dela sAmanta, ce
contine principiul vital si din care iese mica si delicata plantd
si cu Incetul se desvoalta uriasul stejar in decursul sutelor de
ani, pand la trunchiul, ce zace fara vieata inaintea noastra,
pe care sAcurea nemiloasd la doborit la parnant.
Colectia de samanturi contine semintele a o multime de
specii de arbori si tufe ale padurii, aranjate sistematic; fie-
care dintre ele isi are caracteristica sa, dupd care la prima
vedere se poate cunoaste. Umeazd tablourile, ce ne arata pa-
durea in diferite etati, dela cea mai tindrA, rasadita acum
din samante, Wand la copacii batrani de peste o sutd de ani.
La dreapta e asezata colectia de muguri, cuprinzand mu-
gurii diferitelor specii de arbori si tufisuri, cam 300 la numar,

www.dacoromanica.ro
 366

aranjati sisternatic; fieste care dintre acestia isi are nota ca-
racteristica, prin care dupa putind praxa usor it poti deosebI
de celelalte.
La mijloc e colectia de frunze si flori presate, cam 200,
pe masa dinainte sunt 2 colectiuni de trunchiuri (sectiuni) din
diferitele specii de lemne, cari ocura in pAdurile administrate
de inginerul silv. arhidiecezan. Acestea ne aratA structura di-
feritelor specii de lemne, atat in sectiune longitudinala cat si
transversals. Cea din urma in special aratA inelele anuale,
cari iardsi sunt carateristice pentru fiecare specie de lemn.
Pe masa sunt asezate mai departe colectii de preparate,
foarte instructive, cum: frunza, floarea presata, samanta, sec-
tiunea lemnului si insectele stricacioase diferitelor soiuri de
lemne.
Tot aici sunt asezati cocenii (fructele) diferitelor soiuri
de brad si de cedru (Cedrus Libani si cedrus atlantica).
La stanga se pot vedea morburile lemnelor si cateva
desvoltari abnormale cauzate de buretii morburilor respective,
astfel e: racul stejarului, racul bradului alb (Peridermium ela-
tinum) si al zadului (Peridermium larici) morbul, respective
buretele: Histerium pinastri, ce cauzeaza caderea acelor, bure-
tele Dasciscipha Wilkomii, care causeaza uscarea zadului.
Interesanti sunt parasitii: vascul stejarului (Loranthus
europaeus) si vascul (viscum album), cari Isi infig radacinile
for in structura lemnului atacat si ii extrag sucul destinat
pentru alimentarea lui. Buretii de iasca: poliporus fomenta-
rius, polip. sulfureus si polip. fulvus pe bradul alb. Daedalea
quercina pe stejar, si putrezirea cauzata de buretele poliporus
sulfureus.
Tot aici, ca apartinatoare partii botanice, sunt expuse di-
ferite abnormitati si curiositati lemnare, a caror cauza este
mana omeneasa, vantul, gerul sau alte cauze externe. Astfel
vedem: arbori concrescuti, suciti laolalta, crengi concrescute
In forma de inele si fel de fel de cresteri curioase, noduri,
abnormitati si crepaturi cauzate de gerul iernei etc. Aici
apartin Inca si cartile de lemn, ca lucruri de arta si instruc-
tive totodata. Sunt cutii de lemn Mate din trunchiuri, au
forma unei carti si marimea unui lexicon; in launtru sunt
scobite.

www.dacoromanica.ro
 Expozitia istolica-culturala a dcsp. Maj.

Amu

p.

s
s.

.
I k
fe
I

'..
!...., ,1.4... -1.","-.4011: 1%111'4.1111MM
1.' m :,
-.. "-"-(. ... :."It:;.; it, i !,.,

:::..-s.:....: T.. . .....-!:,-.41 rr ..4.

.7 ,,_ 1 , qoiiii4
, '`

._ , I
_A.
'....
.-- . ;
re "!__'_'
-=..
[ _Ill;
s

P
-..- .
1 r 1 I
s,
,

,,

., . Jr....C.O...,

Z:1.
.

- 1 ..., r ... ' .° tt

www.dacoromanica.ro
Sectia silvana15.
 368 -
Deschizand aceasta carte, se vad in launtru asezate: frunza,
floarea, mugurul, samanta, insectele stricacioase si folositoare a
respectivului arbore. inafara pe paretii cartii se vede struc-
tura lemnului in sectiunea longitudinala, Ia celea doua capete
in sectiunea transversals se vad inelele anuale, iar la partea
unde e legatura cartii, e lasata coaja intreaga. Din punct de
vedere anatomic si fiziologic sunt lucruri foarte interesante si
instructive.
In partea zoologica a expozitiei e de mare insemnatate co-
lectia de insecte, continand insectele folositoare si stricacioase
mai insemnatele a padurilor noastre, cam 300 Ia numar, aran-
jate sisternatic. Intre cele folositoare vedem cicindelele miti-
tele si iuti de picioare, cari dimpreund cu diferitele specii de
carabusi si calosoma, sunt cei mai nemilosi dusmani ai
insectelor stricacioase agronomiei si padurii: apoi silphidele
cele multe si necrophorus, pazitorii neadormiti al ordinei din
natura si a curataniei aerului. Acestea indata ce stmt un
animal mort, se aduna cu miile si-I curata de pe fata Oman-
tului, impiedecand infectarea aerului.
Dupa acestia indata urmeaza lamelicorniile, a caror larve
in special sunt insirate intre cele mai periculoase, atat agrono-
miei cat si padurilor; astfel, de toti binecunoscutul gandac-de-Mai
si rudasca, a carei larva roade de-alungul si latul lemnul cel
tare at stejarului s. a.
Se mai pot vedea cerambicidele cu coarnele mari, tot
atata pustiitori a padurilor, diferitele specii de cynips, cari
produc gogoasele cu continutul for de tanin folosit la argasire
si fluturii cei frumosi si pestriti, a caror larve insa sunt cele
mai dezastruoase pentru arborii padurilor noastre. Si alte si
alte insecte mici si mari.
Langa colectia aceasta sunt cateva rosaturi de cari, ara-
tand vieata tainica a acestora la vedere mici, aproape mi-
croscopice fiinte din rangul animalelor, in realitate insa cei
mai periculosi si mai desastrosi pustiitori si distrugatori ai pa-
durilor noastre sunt acestia. Colo o creanga de brad roasa.
de Bostrichus amitinus, pare a fi un bat sculptat artistic,
asa figuri frumoase a gravat in el gandacul, in lupta pentru
existenta si sustinerea speciei.
Langa aceste, cateva coji de frasin, pe cari se vad rosa-

www.dacoromanica.ro
 365

turile artistice ale insectei: Hilesinus fraxini, apoi alte coji §i

lemne, roase de larva rAdaVei (lucanus cervus) si a insectei
cerambix heros.
Co lea dam peste un trunchiu ros si perforat cu Indadire
de micile si la aparenta nevinovatele furnici, apoi stricAciunile
insectei agrilus solieri, si altele tot atatea lucruri minunate
ale naturii fiecare specie cu rosatura caracteristica, ur-
mand instinctului, ce i-l-a dat Creatorul la Inceputul Ince-
puturilor.
Din domeniul animalelor de pAdure se afla expus un lup
batran, din padurile domeniului metropolitan (Redin), mistretul,
iepurele, viezunele, iar colo sus pe creanga, ascunsa intre rA-
murele, zdre§ti veverita cea sprintenA, rozand cu pofta la ghinda
ce o tine intre picioarele de dinainte.
Dintre paserile padurii vedem expuse vulturul (Aquila
chrysaetus) In doua exemplare, pu§cate in pAdurile me-
tropolitane (Bucerdea), gala (Milvus regalis), uliul (Astur pa-
lumbarius), vindereul (Falco tinunculus), bufnita (Asio otus),
cucul (Cuculus canorus), potarnichea (Perdix perdix), fasanul
(Phasianus colchicus), mierla neagrA (Turdus merula), si altele.
Remaram o foarte interesantA loxia' recurvirostra, paserea cu
ciocul cruci§, pe care i-l'a dat Creatorul, ca cu atat mai upr
sa poatA desface cucuruzul bradului, scotand din el samanta
ce-i serveste spre nutremant.
Co lea zarim si roscovanul (Pirrhula major) cel frumos si
dragut; mai la o parte ciocanitoarea sau gheunoaia (Picus vi-
ridis), una dintre cele mai folositoare paseri ale padurii; do-
canelul (Sitta europaea), singura pasere, care are darul de a
putea merge pe trunchiul lemnului si cu capul in jos; ambele
stint asezate pe un trunchiu, in pozitia cum ciocanind mereu
cauta si scot de sub coaje si din lemn insectele stricacioase,
destructorii padurilor.
La dreapta pe o mass este si o bogata colectie de oud
de paseri aflAtoare in pAdurile noastre. Dela oul vulturului
pans la oul celei mai mici paseri dela noi, ochiul boului
(Troglodytes parvulus), toate sunt aici; in fel de fel de culori
si marime.
Apoi cuiburile cele dragAla§e, fiecare in sine un cap
de operA, asa de cu arta si dibAcie stint construite.
24

www.dacoromanica.ro
 870

Cea mai insemnata parte a expozitiei silvanale este cea

apartinAtoare taxdrii, mdsurdrii, administrArii si exploatdrii pa-
durilor, precum si instrumentele si rechizitele de lipsd pentru
aceste.
De aci se tin bratarele clupele sau grapele de dife-
rite sisteme, expuse; dintre cari remarcam : brAtarul sistem
Aldenbruck, bratarul sau grapa fundatorului Friincu, §i bratarul
cu 2 sini. BrAtarele sunt cele mai de lipsd instrumente pentru
taxarea padurilor ; cu ele se masurd diametrul copacilor, iar
cu ajutorul acestuia volumul lemnelor, in m3. Tot de partea
taxdrii se tin aparatele pentru masurarea indltimii arborilor, si
anume, sistem Cristen si sistem Felber; precum si bAtitele de
signalat.
Dintre toate obiectele expuse, cele mai insemnate stint
insa instrumentele ingineresti : astfel bussola sistem Neuhtifer
provAzut cu cerc limbus, asezat pe stativ dimpreund cu leatul
de mdsurat. Aparatele pentru directionarea, fixarea liniilor si
al unghiurilor. Planimetrele sistem Amster si sistem Conradi.
Cele cloud pantographe pentru mdrirea sau micirea mapelor
silvanale. Transporteurul. Circinul de duplificat, peteaua si-
lantul de mAsurat etc.
In ce priveste exploatarea padurilor, vedem expuse aici :
sAcuri si fireze marl de pAdure ; amenajamentul (planul de
exploatare) padurilor fondului ulutan (1168 iug. c.) din Some ::-
odorheiu; apoi tiparituri pentru tinerea in evidenta Ia exploa-
tarea padurilor; conspect pentru delnite, pentru letnne cu firul
si tiparituri pentru ratiuni; tablouri, cari reprezinta transpor-
tare& lemnelor pe ; pd cu ajutorul zagazurilor sau iezdturilor.
Mai remarcam Inca, dintre obiectele din partea aceasta,
doud dintre cele mai frumoase si practice si anume: conspectul
pAdurilor administrate de forestierul arhidiecezan ; in special
insd conspectul tuturor padurilor a comunelor bisericesti din
arhidiecezd.
In partea vanAtoreasca a expozitiei, din lipsa locului s'a
expus mai putinel, dar cu toate acestea si partea aceasta e
destul de dragutd si cu gust aranjatd.
indata ce intri in said, Ia cea dintAiu privire, vezi, asezat
pe un stativ 1nalt, pe regele vAzduhului, vulturul cel mare. El stA
pe o stancl, cu aripile intinse, cu ochii tintiti in zare, cautSn-

www.dacoromanica.ro
 Ali

du-si prada; parca-1 vezi acum plutind sus printre nod, cif
ochii fulgeratori patrunzand paturile aerului, si apoi ca ful-
gerul repezandu-se asupra prazii de jos; it vezi cum o iea
cp sine sus in vazduh si o duce la cuibul sat], sus pe stanci
carunte, unde numai el e stapan.
Langa acesta, cateva paseri rapitoare: ulii, soimi, bufnita
etc. sunt asezate sub aripile lui, aratand, ca el este regele,
domnul tuturor paserilor.
Din jos inaintea mesei un lup, Infricosatul talhar al
padurilor noastre, std langa un tufis la panda, gata de sa-
ritura, cu peril sculati pe grumaz si pe spinare, cu gura els-
cata, aratandu-si dintii infricosati.
La dreapta, un cap de mistret cu coltii lungi si ascutiti;
sub care atarna armele vanatorului, brAul pentru patroane,
cornul de vanat si traista pentru merinde.
Mai In jos sunt asezate pe parete cateva coarne de ca-
prioara, parechi de colti de mistreti etc. iar langa acestea, fa-
sanul, potarnichea, iepurele etc., tot atatea animale Inuit pre-
tuite de vanator.
Pe urrna vin cateva tablouri vanatoresti: cerbul falnic,
de a carui racniri rasuna toamna padurile, se trezesc echou-
rile muntilor si bate mai cu vehementa inima vanatorului. Colo
o grupa de caprioare svelte si iuti de picioare; iar langa acestea
un tablou, reprezentand foarte nimerit chipul unui braconier
(vanator-fur) tipic. Din el reesa tipul omului resolut si in tot
momentul gata la orice fapta nelegiuita.
In acestea am incercat a da o icoana a primei expozitii
silvanale romanesti dela noi, a obicctelor expuse aici si a
catorva lucruri din carnetul unui forestier; a expozitiei, care
am aranjat-o cu scopul, sa aratam, Intru cat ne std in putere,
insemnatatea cea mare-a padurilor, si astfel sa atragem cat de
putin atentiunea publicului romanesc asupra padurilor, .de cari
atatea avem pe teritorul locuit de noi. Intru cat ne-am ajuns
scopul acesta si Intru cat a Inteles publicul munca si inten-
tiunile noastre, speram, ca o sa simtim dupa aceasta. Gandul
nostru a fost la binele si prosperarea neamului.
De incheiere amintesc, Ca intreaga expozitia, resp. colec-
tiunile si alte obiecte, cari pot fi spre folosul muzeului gim-
naziului din Blaj, s'au daruit acestuia.
29*

www.dacoromanica.ro
 372

Aranjatorului acestei expozitii Dlui Victor Precup, ing.

silv. arhidiecezan, ma simt indatorat sa-i multumesc si in nu-
mele colegilor mei, studenti silvanisti din §emnit, peotruca ne-a
dat prilej de a concurge si not cu ajutorul nostru la aranjarea
acestei prea instructive expozitii.
Emil N. Precup,
stud. ing. silv.

Sectia idustriei si comerciului.

Cadre le expozitiei culturale a despartamantului Blaj le-a
completat foarte nimerit sectia industriei si a comerciului, cu
produsele membrilor societatii meseriasilor romani din Blaj.
Gratie acestei societati, meseriasii romani din Blaj in timpul
abia de noun ani dela infiintarea ei, s'au consolidat si au luat un
avant imbucurator. Nu se prezinta ca pans ad rasleti si cum
da Domnul, ci inchiegati inteo puternica corporatiune sub stin-
dardul Reuniunii. Condusi cu dragoste si intelepciune, deja
in 15 lunie 1908 ne-au surprins cu prima expozitie industrials ;
dovedind Blajului si jurului, Ca sunt in masura a confections
fel de fel de articoli industriali, tot asa de bine si cu gust, ca
si maiestii de alte neamuri.
Dupa un restimp de trei ani, membrii acestei societati se
prezintA in mod vrednic, ca sectie aparte, la expozitia despar-
tamantului Blaj.
Cele patru sale din parterul liceului sunt ocupate aproape
exclusiv cu articoli lucrati de maestrii nostri.
Sala clasei inttliu, in front decorata cu marea inscriptie:
Mdestria este plug de aur" potrivit acestei devize ne aratA
lucrari executate bine si trainic, din bransa fierariei, a meha-
nicei si rotaritului.
Indata la intrare, spre stanga, ne surprind lucrarile de la-
catar a mAestrului Niculae loanovici, in special. o sobs de
bucatarie lucrata din material solid, cu o impartire practica si
decorata cu gust; vrednice de vazut sunt grilajul colorat rosu
si o masa de flori. Tot in partea aceasta sunt lucrArile exe-
tate in atelierul de masini alui Eugen Nicola. Aproape toate
masinile-necesari plugarului nostru le vedem aici: ciur, trier,
masina de taiat nutret, tease, masina de taiat napi, un plug.
-- Domnul Nicola, cu lucrarile ce le executa, deja si-a castigat

www.dacoromanica.ro
 Expozitia istorica-culturala a desp. Blaj.

....ountetu aranjator .:, eAposant.il sectiei inuustriei si cumerciului.

www.dacoromanica.ro
 - 3'74 -
un bun nume, nu numai in Blaj si jur, ci si in departari. Plu-
gurile sistem Nicola sunt cele mai cAutate. Agricultorii
no§tri sunt scutiti de inseldciunea agentilor strAini, cari ii in-
curci cu maga proastA, farA raspundere.
In frunte vedem un plug schimbator cu rotite lucrat
solid si upr de tinArul ferar Stefan Puia; apoi p_tru roate de
cArut, de sodalul Gedeoli Tulea. La paretele din dreapta ex-
pune mAestrul ferar Vasile Barna o trasurA pe arcuri cu in-
valis dupA sistemul cel mai nou si o cAruta tarAneasca. Tot
aici vedem un car complet pentru boi, nemontat, lucrat in ate-
lierul de rotarie alui Simion Bersan. Pe catedra dela intrare
ni atrage atentiunea o colectie de unelte agricole in miniature:
plug, jug, car, roaba, locomotivA, toate facute de loan Metea,
bAiat de Oran in vrastA de 12 ani. Felul, cum sunt fAcute in-
dicA talentul precoce a bAiatului Metea.
Sala de desemn, jur imprejur imprejtnuita cu stelaje ob-
duse cu stofa roza, despartite in pupitre, paretii decorati cu
stegulete, este complet plinA de diverse articole, cari apartin
industriei de ghete, cojocarie, curelarie, barbirarie, franzelarie.
Tot aici gasim patru firme de negustori cu articoli de bacanie,
vase de bucatArie, luminari. tithe toate mAestriile industria
de ghete este mai bine reprezentata. Ghete de lux si co-
mune, pentru barbati si dame, fasoane regulate, in piele neagra,
galbina, bordou, vanAtA, surd, cisme de vanat, in cele mai elc-
gante forme, expun mAestrii papucari: Bindea, Baciu, Mircea,
BAcilA, Izidor SAsArman, Porfiriu Mija, losif Luca, Olejanski si
Nicolau Brumar.
Lucrarile executate de papucarii romani din Blaj pot
multuml cele mai exagerate gusturi. Pot rivaliza cu papu-
carii on cArui mare ora§. Tot aici expune ciobotarul Ale-
xandru Lanza boconci si cisme pentru tarani.
in fund sunt patru vitrine cu gust aranjate, ale comer-
ciantilor: Adrian Nyerges, cu lumini de tot felul; kitefan Nyerges
cu diversi articoli de bacanie: compoturi, mustar, miere de
stup, pasteturi, extracte, branzeturi §i struguri; Societatea co-
mercialA Consum", cu vase de tinichea, aranjament pentru
bucAtarie, vinuri si §ampanie; Traian Novae, cu articole pentru
thani: basmale de cap, albituri, pAlArii, articole de mods, bro-
derii, Mettle dip dreapta intre ferestre 11 ocupA cojocarii:

www.dacoromanica.ro
 - 375 -
Vasile Solomon, loan Barbat, Benjamin Barna si Matei Iclozan.
Toti au expus cojocele albe si colorate, cu impletituri duple
si cu viorele. Cu o deosebita grija sunt lucrate cojoacele
firmei Vasile Solomon.
Paretele dela intrare spre grading e ocupat de Gheorghe
Comaniciu, curelar. Aici vedem serpare barbatesti si pentru
copii, negre si brodate albastre si rosu; frane cu ochelari si o
pereche de capestre. Toate sunt frumos si bine lucrate; la uncle
sunt aplicate motive romanesti.
Franzelarii: Petru Moga si loan Santion au diversi ar-
ticoli de pane: cornuri, cozonace, cugluf, franzele. Remarcam
la Petru Moga un colac cu inscriptia: Astra. In mijloc e So-
cietatea nzeseriailor din Mat cu un tablou grafic, care in-
dica situatia Societatii; tabloul membrilor fundatori si pe vieata;
fotografii, cari reprezinta corul Societatii, membrii, cari au luat
parte is expozitia din 1908; anuarele Societatii pe 1909 si 1910.
La intrare e galantarul frizerului Arcadie lenasel, gatit cu 2
peruci, lucru de par si cosmetice.
In mijlocul salei sunt doua galantare de sticla, decorate
cu stegulete si ghirlande de flori, menite pentru croitori, Dionisiu
Trifan, Aurel Trifan, Ferdinand Kampf, Niculae Chicidean si
sodalul Niculae Popa. La Dionisiu Trifan vedem o garniture
de reverenzi, brodate cu violet, pentru Excelenta Sa Mitropo-
litul Mihalyi; un costum redingote si un smoking; Aurel Trifan
are un costum pentru vanatori, un ulster; Ferdinand Kampf 2
costume sacou, 1 reverends, stofe si jurnale de mode; Chici-
dean 1 jacheta neagra cu gaitane, vests; Popa Niculae o vests
dupla, ce se poarta pe amandoua fetele. Toate garniturile de
vesminte sunt de un croiu neexceptionabil, aranjate bine si
cu gust.
Sala clasei a doua cu inscriptia: Munca nobiliteazd pe
one, e rezervata in mare parte mesterilor, cari cu barda si cu
firezul stiu se des lemnului forme si o stralucire nobila, la fel
cum ciseleaza munca pe om. Trei pareti aproape in intregul
sunt ocupati de tamplari, in urmatoarea ordine: Nicolae Mar-
ginean cu trei tinatori de flori, colorate in alb si cu aur; Cornel
Gruita cu o masa de scris (birou) din stejar masiv si o use
colorate. In cornul din stanga ni-se pironeste privirea pe o
frantura din o garniture de mobile, gatite In atelierul lui losif

www.dacoromanica.ro
 - 376 -
Halasz, de fiul acestuia George Haldsz. Masa de scris (birou),
biblioteca si scaunul cu jet de stejar negru lustruit sunt de
toata frumuseta, Insus dl lorga le-a remarcat cu vorbele: mai
ales un tiimplar, al cdrui birou din stejar luat din apd, merita
toatd lauda".
In front, un alt birou de lemn de paltin Incrustat, Ia mar-
gine cu abanos, tradeazd iscusinta tamplarului Emil Oltean.
Un frumos decor este garnitura de mobile de paie in coloare
verde cu peluche a dnei Maria Kampf ti. Cristian; vrednice de
vAzut sunt si tinatoarea de jurnale lucratd din rafia si un ri-
dictil, tot de dna Kampf.
Spatiul dintre feresti spre gradind e ocupat de butnarul
Petru Besoiu, cu o bute si un butoiu oval. Butoiul oval ii face
cinste dlui Besoiu prin felul cum e construit. Dupd cum suntem
informati, dl Petru Mocsoni Indata ce 1-a vAzut I -a cumparat.
Coltul dela Intrare ne prezintA articolele din tinichea a har-
nicului mdestru tinichigiu loan Raica. De plafond atarnd un
mare candelabru aurit cu 16 lumindri, iar jos pe padiment
vedem o cruce de turn auritd si cateva vase de bucdtarie.
Frontul la Intrare e impodobit de un baldachin bordou, iar
jos o sofa in coloare verde rosie, lucrate de tapeterul Andreiu
Bogdan. In colturi, tinatoare de flori cu flori naturale dau oddii
o infatisare de sarbatoare.
Sala clasei a treia. Fondul salei si o parte din pdretele
din stanga II ocupA tipografia si librdria seminarian. Ceialaltd
parte a salei prezintd lucrari din domeniul tehnicei si atelierul
de ornate sacre a internatului de fetite din Blaj. IndatA Ia in-
trare, in stanga e Societatea pe actii Vulcanur, pentru fabri-
carea de caramizi si tigle. S'a Infiintat in primavara an. 1911
cu capital de 70 mil coroane. S'a deschis la 1 August lu-
creazd carAmizi si tigle de cloud feluri: pentru horn si pentru
zidire, cu un motor de 50 cai putere. Zilnic sunt angajati
45-50 lucrAtori. Are expuse in forma de coperis tigle arse
si crude, apoi cdrAmizi si doud vederi ale fabricii. E prima
fabricd romaneasca In Blaj de a carei viitor sd leaga marl
nAdejdi si credem, CA e un pas Inainte in consolidarea noastra
economics. La pdretele dintre feresti vedem un zid, forma
de arcuiturd, din cdramiddria Neptun", a antreprenorului Emil
Oltean. In mijloc si Imprejur sunt 10 fotografii, cari 1nfatiseazd

www.dacoromanica.ro
 - 377 -
zidiri executate de Emil Oltean, precum sunt: bisericile din:
Bucerdea granoasd, Rosia de Secas, Garbova de jos, Berghin
si scoala de stat din Rosia de munte. Al doilea pArete intre
feresti e al inginerului I. F. Negrutiu, cu cloud tablouri, cari
reprezintd iazul de beton dela moara fundationald Laday din
PetrifalAu; apoi Cate o vedere si interior de ale bisericilor gr.-cat.
din Huedin si Fild. Pe catedrA sunt carp In deosebite ma-
rimi si forme, legate de legdtorii de carti loan Domsa si Ale-
xandru Num. PAretele dela Intrare e decorat cu doi pra-
pori tesuti de doamna preoteasA Harsan din Cenade.
Mijlocul salei 11 ocupd un galantar cu inscriptia: Atelier de
ornate sacre Internatul de fete. Aici vedem cateva potire,
de argint aurit, in diferite stiluri: roman, gotic, seccesion; discuri,
'And, stelute, cAdelnite; odajdii preotesti din stofd de matasA,
unele cu fir veritabil de aur, intre ornate este unul din stofd cu
motive romanesti, tesutd in atelierul din Sibiiu, croit si montat
aici. Lucrurile bisericesti de metal, e adevdrat, ca se comandA
gata, dar dela primele fabrici, si asa atelierul, in aceasta pri-
vintd, este un mijiocitor priceput si desinteresat pentru cre-
dinciosii si bisericile noastre, cari In acest chip nu se expun
primejdiei de a fi Inselati de voiajorii on reclamele atator firme
strdine nereale. Pentru odAjdii, materialul brut necesar se co-
manda de asemenea din mana intaiu, si se confectioneazA sub
ochii superioritAtii Internatului de fete. Atelierul Il conduce, ca
secretar cu pricepere si gust profesorul de teologie Dr. Vict
Macaveiu.
Repetdin Incd °data: iatA o institutiune, care merits sA fie
cunoscutd de toti credinciosii bisericii noastre. PAcat, ca
nu i-se face mai multA reclamd; romanii nostri n-ar fi expusi
speculantilor ovrei, cari le vand ornate gAtite in Galitia, fArd
gust si proaste.
Mid pe rand am trecut in o repede revistd lucrArile ex-
puse de sectia meseriasilor. Privitorul nepreocupat a trebuit
sd iasA cu sufletul inaltat din aceasta expozitie, care e o
viud dovadd de Injghebarea unei clase de mijloc in Blaj, vred-
nicd de toatd conzideratia.
Sectia meseriasilor cu produsele sale ne intdreste In cre-
dinta, ca neamul nostru romanesc e accesibil pentru orice ram
de cultura, si ne-a convins aceasta sectie, ca rneseria0 din

www.dacoromanica.ro
 378

Blaj au destula iscusinta in ale meseriei si, dupe cum se ex-

prima Dl lorga, unit dintre ei ar gdsi clienfi tntr'o capitald.
Felul cum s'au prezintat le face cinste. In consecinta
se tine de datorinta noastra a tuturor sa-i sprijinim.
Dandu-ne banul la oamenii nostri vom fi bogati; o cerinta
pe care o accentueaza atat de nimerit marele invatat lorga.
De inchiere gasesc potrivit sa reproduc dorinta dlui lorga,
care ar trebul sa ne preocupe pe toti romanii de bine, daca
voim marirea Blajului. Orasul de culture de pe Tarnave nu
mai poate fi crescut prin grija earth. Ii trebuie o vieata eco-
nomics si daca nu i-o vom .da-o noi, frica sa ne fie ca altii
ii vor da-o Evreii maghiarizati, cari distrug pe rand carac-
terul istoric patriarhal at tuturor centrelor ardelene. Bancile ar
putea crea aici din folosul for fabrici, cu care s'ar atrage multe
sute si chiar mii de Romani, prin vieata puternica a carora,
s'ar invia si intari orasul" I).
Oavril Precup,
prof. gimn. Blaj.

Expozitia tipografiei seminariale.

In fundul unei sale marl, alaturi de caramida si tigla
celor doua fabrici Neptun" si Vulcan", Tipografia semina-
riala, isi insiruie pe cele cateva mese si pulturi, cartile vechi
si noua, dela Floarea Adevarului" (Flosculus veritatis) a epi-
scopului Aron (1753), pana la cele mai proaspete carti bise-
ricesti si scolare.
E o pagina dintre cele mai luminoase a vietii noastre
culturale expozitia aceasta. In randurile acestor carp pra-
fuite, in tiparul cu buchi al vechilor bocoavne, si-au depus
apostolii culturii nationale, toata comoara de cunostinte casti-
gate departe pe malul Tibrului, toata caldura sentimentelor
puternice, cari au infiorat cele doua veacuri din urma.
Tipografia aceasta, atat de primitive la inceput, a fost
izvorul datator de lumina, la care s'a adapat pentru intaia
oars neamul nostru. Nu stim cu siguranta, dad avem seria
completa a cartilor aparute aci. Numarul for este mare. Af lam
carp bisericesti (Strajnic, 1753, cu initiale interesante si cu
clisee lucrate in lemn), intre acestea renumita traducere a
') Veal N. lorga: Serb 'rlie dela Blaj, VAlenii-de-un.mte 1911. p, 19,

www.dacoromanica.ro
Expozitia istor;cii-culturala a desp. Blaj.

Expozitia Tipografiei Seminariale.

www.dacoromanica.ro
 - 380 -
Bibliei de Samoild Clain (Bib lia, adecA Dumnezeiasca Scripturd
a Legii vechi si celei noun, care s'a tAlmAcit de pe limba eli-
neasca pe Intelesul limbii romanesti. Acum Intaiu s'a tiparit
romaneste sub Francisc at II-lea craiul apostolicesc etc., cu
blagoslovenia Mariei Sale loan Bobb VlAdicul FAgarasului, in
Blaj la Metropolie, anul dela nasterea lui Isus Hristos 1795).
Cea dintaiu carte bisericeasca cu litere latine, Orologerul, apare
la 1835, precum si cele dintaiu foi romartesti cu litere latine:
Organul luminarii (1847) si Organul national (1848) si cea din-
tofu foaie poporalcl: InvAtAtorul poporului (1848).
Afldm apoi celea dintai manuale de scoald, ale celor mai
vechi dascAli ai neamului: Indreptar cdtra aritmetica de G.
Sincai, 1785, Gramatica aceluias. (Prima principia latinae gra-
maticae ad usum scholarum nationalium, quibus propter ma-
iorem incipientium puerorum facilitatem, adiecta est valachica
lingua. Balazsfalva typis Seminarii dioecesani), Catehismul lui
Sincai, Teologia moraliceascd. sau Bogoslovia lui Bobb (1796)
'And la cartile de adevAr ale marelui Cipariu si ale fericitului
Bunea.
Lucrarea decurge de 16 decenii, fare Intrerupere. Gene-
ratiile de carturari, ce s'au succedat, si-au transmis entuziasmul
si dragostea de munca mostenitd dela stramosii lor.
In fruntea acestei tipografii, au stat de obiceiu cAlugdri,
sau functionari ai curtii metropolitane, purtand titlul Revizor
al cartilor ". La anul 1833, Cipariu adapteazd din nou tipo-
grafia, care se desvoaltd din ce in ce mai mult. Dupd anii
70 teascul cel vechiu nu mai functioneazA, munca decurge tot
mai intetita si astazi tipografia lucreazd cu trei masini, ma-
nate cu putere motors.
E o distanta bunisoara dela teascul primitiv dela juma-
tatea veacului aI XVIII-lea si pand la vajaitul motorului de
astazi; si tot atat de mare e distanta dela cei trei oameni cari
lucrau Ia Inceput (un masinist, un culegAtor, un invatacel) si
pand la personalul de astazi de 28 Insi, care abia rdsbeste cu
munca intetita, ce-1 nApadeste. Inafard de celea patru (4) foi,
ce se tipAresc aici: Unirea", Cu !tura cresting ", Foaia sco-
lastica" si Revista politica si literard", tipografia lucreazd de
prezent, Ia utmAtoarele carp: Mineul, Evanghelia, Euhologiu,
Orologer, Pentecostar, Carte de cetire pentru scale poporale,
abstractie Wand dela Imprimatele si Circularele oficiale.

www.dacoromanica.ro
 =ae1
be-o foarte mare importantd sunt cliseele ce se insirue
pe cele trei mese. Sunt clisee lucrate in lemn, de persoane
aplicate in atelierul tipografiei. Cel mai vechiu cliseu, ce se
pastreazd este al lui Petru P. 1), tipograful din 1768. Cei mai
dibaci xilografi, mesteri ai acestor clisee sunt, in afard de
acesta, Sandu tipograful si Vlaicu. Lucruri primitive se in-
sirue aici, alaturi de lucrAri cu adevArat artistice, cum este de
pildci cliseul evanghelistului loan, lucrat de Sandu tipograful
apoi mandstirea din Blaj al lui Vlaicu. Cliseul acesta e de o
deosebita importantd, InfAtisandu-ne MAndstirea in forma ei
primitivd, Inainte de adaptarea ei, ce s'a sAvarsit sub episcopul
Lem6nyi. Deasupra mAndstirii, cliseul lui Vlaicu ne InfatiseazA:
Sf. Treime. Un alt cliseu, mai primitiv ca executie, dar tot
asa de interesant, ca si cel pomenit, infatiseaza Emblema via-
diceasca, ocrotita asemenea de sf. Treime". De desubtul
Emblemei" ni-se infatiseaza Intr'un desemn primitiv mAnd-
stirea din Blaj, iar alaturi castelul vIddicesc si spre stanga
cateva casute si o movild, care dacd nu ne fusels, vrea se fie
hula" de astAzi. Deosebit de frumoase sunt cliseele din
fruntea cArtilor Infatisand cu multd arts patimile Mantuitorului.
lar cliseul ce s'a folosit in Liturgierul din 1775 (Buna-Vestirea,
de tipograful Petru Popovici-Raniceanul) poate servl si astAzi
ca model on -cdrui pictor.
Cu cele cateva lucrAri ce-a expus, si cu volumele mai
noun, tipografia seminariala ne-a convins pe deplin ca poate
sd stea alAturi cu on -care alts institutie similard. Mai are un
singur pas de facut, pentru a atinge recordul marilor tipografii
din capitale: rotativa!
$i, Dumnezeu e bun, vom ajunge si not sa vedem acest
triumf al ei....
Al. Ciura
prof. gimnazial Blaj.

Expozitia ,Atelierului" din Offi§tie.

In comitatul Hunedoarei este o reuniune, cunoscutd obstei
romanesti. Aceasta poarta numele de: Reuniunea Femeilor
Romane din comitatul Hunedoarei". Despre reuniunea aceasta
') Petru Popovici-Ramniceanul.

www.dacoromanica.ro
 312

s'a scris mult prin foile noastre. Da, cAci tntre Scopurile sale,
cel dintaiu este, de a tined treazd in popor dragostea pentru
lucrul de .mans femeiesc si a 1111 lass, ca gustul tdranelor
noastre sd deie inapoi, ci din contra, acesta sa se cu!tive, sa
se inalte, pdstrand in lucrul de mans femeiesc curAtenia din
trecut si ferindu-I de inriurirea corcitoare a gustului strain, ce
ne napAdeste prin lucrurile de fabricd.
Ca reuniunea sa poata realiza chemarea aceasta a sa, cu
ani de zile inainte, a instituit in Ordstie un Atelier de tesa-
turi si cusaturi." Importanta deamnd de laudd si recunostinta
a Atelierului zace in faptul, ca toate lucrurile, ce ies de aci,
sunt executate in cel mai curat stil national. Motive le sunt
luate exclusiv din cusaturi si tesaturi de caracter adevdrat
romanesc. Executia maiastra a lucrurilor acestui Atelier, in
consonants perfecta cu timbrul national desvAlit in ele, cu
adevdrat stoarce admiratiunea privitorului.
Si dacd toate acestea stint asa, de loc nu ne va prinde
mirarea, ca bunul nume al acestui Atelier s'a, rdspandit in toate
colturile locuite de Romani, nu numai, ci acela a trecut si
peste hotare si s'a varit si in cele mai inalte pAturi ale socie-
tAtii romanesti. Suntem mandri, ca aceasta Reuniune modesta
a primit comanda chiar si dela tin membru al Inaltei Case
Domnitoare. Ne cade bine, ca si jurnale strAine au luat act
de acest Atelier, reproducand modele de tesaturi lucrate in-
teinsul. A, intre altele, Wiener Mode" din Viena. Si e na-
tural interesul ce se arata atat de intensiv Cap de aceasta
comoara a noastrA, cad industria noastra poporald, in dife-
ritele ei manifestari, e de o bogAtie si variatiune neintrecutd.
Astfel socotind si apretiind insemnatatea Atelierului, fara
indoiald II putem insira intre asezamintele noastre culturale
de primul rang. Si, ca s'a ridicat la acest nivou, este a se
atribui imprejurdrii, ca destinele Atelierului stint incredintate
unei conduceri destoinice. Prezidenta Atelierului e Doamna
Elena Pop Hossu Longin, care de un patrar de secol lucrd
neobosit intru cultivarea industriei de casd romanesti; direc-
toard e Dna Victoria Dr. Erdelyi, pururea insufletitd pentru
aceeace este romanesc, iar conducatoare e mdiastra D-soars
Tiberia P. Barcian. Acestea trei nume ne dau garanta deplind,
ca Atelierul isi implineste misiunea S3, spre multumirea si fala
noastrd a tuturor.

www.dacoromanica.ro
 883

DupA acestea e de tnteles, ca Si Atelierul si-a Cerut

o modestA parte din marile serbari jubilare, ce s'au desfasurat
in toamna anului trecut la Blaj, din prilejul jubileului semi-
centenar al Asociatiunii, iar comitetul local al serbarilor a
tinut sä deie, in acest scop, tot sprijinul sau Atelierului. Din
prilejul acesta s'a aranjat o expozitie din tesAturi si cusaturi
lucrate in Atelier. Expozitia a fost cu totul separata, in etajul
institulului preparandial.
Am avut fericirea sa privesc cu drag lucrurile expuse si
trebuie sa mArturisesc, ca toate m-au umplut de farmec si ad-
miratiune si nu-mi venea sa ma mai despart de ele.
De o frumuseta rara era Albumul compus din modele pre-
tioase si donat de d. Melete Rautiu stavrofor la Ramnicul-Valcei.

-a 1

.e'r
' ;4-kft--
.4ti
1 C.-.....,...----c.- , --T.I.
i.\. riy,
illirVill'' .!...: 4S; l'.
VP'.i7

fOtAii
0:7,--i:±:-...-r-
r.. W
' . .
1.
..
-%>, '4 .4..
a,"`..1_.-;.
...-:

n,
,

i
t F :. 11)
1,-

L
1.--,4
f q:' : 9'h' *!ir .'-; '? ' " - ' .

&hero' deleslituri ciukturi ,

et :
Asemenea de mare pret era colectia Dnel Victoria Dr.
Erdelyi, din tinuturile Orastiei. S'au putut vedea covoare lu-
crate cu mult gust, ornate bisericesti, covoare de altar, (dela
mAnastirea din Prislop) acoperitoare de altar si de tetrapod
(din Deva), etc.
In mijlocul salei, deasupra, atarna tin splendid prapor
lucrat artistic in atelier si donat bisericii gr.-cat. din OrAstie
de regretatul medic Dr. Stefan Erdelyi. Apoi perinute de divan,
de calatorie, stergare, culmare, straiti si desegute, perdele, ma-
sarite si alte obiecte, care de care mai frumoase, dovedind tin
gust rafinat si delicios.

www.dacoromanica.ro
 == 8g4 -4-

Onorurile expozitiei le-au facut, in toata vrentea, prezi-

denta, directoara, si conducAtoarea Atelierului. Mai erau acolo
si doua fetite tinere, cu gust imbricate, cari sunt aplicate ca
lucratoare la atelier.
Vizitatorii, cu deosebire cei din Romania, nu se puteau
sAtura In privirea obiectelor, vazand marea diferintA de gust
intre obiectele expuse aci si Intre cele din Regat.
S'au facut mai multe comande, atat din Romania, cat si
de aid, si, spre multumire, cea mai mare parte a obiectelor
expuse s'au vandut.
De Inchiere fie numai atata, ca avand si noi Romanii
izvoarele noastre, de unde ne putem castiga lucruri curate, si
romanesti, datorinta noastrA e sA le sprijinim si lipsurile noastre
sA le acoperim de acolo. In atelierul dela Orastie" se gatesc
tot soiul de tesAturi si cusaturi, deci deviza noastrA sA ne fie:
toate lucrurile de mans si toate tesaturile, cari nu le putem
gAtI acasd, sa le comandam la Atelierul de tesaturi si cusaturi
romanesti" din OrAstie. *

Expozifia de picturd.
Gratie dlor F. C. Domsa si tinarului Nicolae Pop, din pri-
lejul serbarilor jubilare ale Asociatiei, s'a improvizat si o ex-
pozitie de pictura 1). Cele expuse aici, cu putine exceptii, sunt
toate Inceputuri timide, altele naive. Se putea aranja o expo-
zitie frumoasa, de pilda, din pictura bisericeascA a pictorului
Smigelschi, apoi din alte panze de ale pictorilor dela Bucuresti.
Dar in timp de-o saptamana se poate face prea putin. Caci
se stie, pictorul Smigelschi traieste la Roma, pentru studii, iar
Bucurestii, fireste, Inca stint departe de noi....
Dintre cele 50 panze, cite s'au expus, se remarcA, atat
prin originalitate cat si prin arta ce-o rAsfrang, panzele tina-
rului Nicolae Pop, originar din Tohanul vechiu de Tanga Brasov.
Dsa, dupe cum Imi spune, a mantuit o academie de arta de-
corativA dela noi. Mat de talent, dupA parerea mea, tinar
dat uitarii din partea obstei noastre atat de certata cu
arta. Dsa ne expune 4 tablouri mari: Carul cu 4 boi in zi
de yard, Castelul dela Riipov, Din Tara Bdrsei, Asfintit de
') Din raportul cc it di{ *Tribuna, Nr. 181.

www.dacoromanica.ro
 385

scare, apoi desemnuri (6 studii figurale), dintre cari unele au

fost premiate de academia din Pesta.
Profesorul de desemn F. C. Domsa ne expune 2 panze
mai de seams: Hristos si Madona, n mixtura de stil bizantin

Episcopul I. Inocenliu Micu Klein,

primul intcmciator al Blajului rorranesc.

si modern. Apoi portretul real al mamei dsale, o smerita

maica preuteasa. DI Domsa a intipArit acestor opere un frumos
si remarcabil talent.
Dsoara Lucia Viciu, fiica profesorului penzionar Alexiu
Viciu, ne pune spre vedere o panza: 0 moarA Trite() regiune
25

www.dacoromanica.ro
 386

romantics, pare-ni-se din !Iolanda, care aduce mult a fi o

copie bine reusitd. Apoi mai dd portretul lui Ilarian Papiu,
de asemenea o copie, Inca neterminatd.
Dl VlAddrean, un amator al picturii, un diletant, de pro-
fesie contabil la Albina" din Brasov, are un peisaj din Neapol,
care se vede a fi o copie scaldatd Intr'o lumina bogata, o
copie, sj dacd nu palidd, nereald, dupd multe peisaje cari se
executa in strainatate. Dsa mai are Inca vre-o 12 bucAti mai
mici, dintre cari cele mai multe par a fi cOpii.
Delicata dsoard MArioara Major, fetita dlui Joan Major,
administr. domeniului metropolitan, expune cloud peisaje ad-
mirabile, cloud nopti cu luny plink cari Iti reamintesc cuvin-
tele lui Eminescu: argint e pe ape si our in aer...." Nu ca sa
fiu indiscret, dar mi-se pare ca penelul dlui Zeillet a creat
mai mult aceasta panza, cdci dsoara Maior e eleva dlui Zeiller.
Ori cum, panzele acestea sunt pline de poezie, stint fermecd-
toare sj poartd nota originalitatii.
DI Zeiller are 3 modele de picturd pentru cupole, si
dupd miniatura acestor sfinti se observa, ca dansul e ucenicul
lui Smigelschi in pictura bisericeascd.
Dsoara Rozica Cdpusan are o copie, admirabil reusitd;
Faun, dupd Benczur, pictorul ungur.
Aceste sunt panzele mai de seams expusc la expozitia
de picturd.

Cate tin raport mai sumar despre expozitie au adus si

alte foi ale noastre. Amintim mai ales raportul Romanul"-tii
(Nr. 35), al Tribunei" din 1 Septemvrie n., al Foil Popo-
rului" Nr. 35 etc. Universal" din Bucuresti (19 Aug. v.) spune:
aceasta expozitie e cea mai bund dovadd de munca foarte
rodnica ce o desfasurd comitetul acestui despartdmant jn mij-
locul taranilor apartindtori".

www.dacoromanica.ro
 XIII

Dupft serbasi.

www.dacoromanica.ro
 IE
0 0 0 0 0 0
E I
1
Ne e cu neputintA sd reproducem, Ia acest loc, tot ce s'a
scris si s'a tipArit, in legAturd cu serbArile dela Blaj.
Zile, putem zice, sAptAmani dearandul, valurile trezite de
manifestatia cUlturald:nationald dela Blaj s'au resimtit in co-
loanele ziarelor si revistelor. incepand cu gazetele de zi dela
noi, pand la cutare organ popular pentru toti Romanii," de
dincolo de Carpati, dela nepretentioasa Foaia Poporului" din
Sibiiu, cu raportul foarte complet, ce I -a adus dela serbAri in
vre-o doi numeri ai sal, pand Ia cea dintaiu revistd din capi-
tala -Romanimii, dela Cdlindarul Minervei" liana la al
Unirii" noastre, si pana peste granitele limbii romanesti,
Ia gazetele vecinilor conloeuitori in aceasta tars, toate-toate
si-au avut paginele -de omagiu on de admirare pentru serba-
rile dela 3laj. DI N. lorga 7- marele nostru lorga ne-a in-
vrednicit chiar de o brosura, cu adevdruri sigandiri tdiate in
bronz, despre ninsemndtatea politick culturald si literarA" a ser-
bdrilor dela Blaj.
Nu e nevoie sa spunern, ca serbArile dela Blaj au fost
unul dintre"`'prilejurile rani, cand cu adevArat intreg neamul
nostru si-a avut Indreptate si atintite privirile spre un singur
punct. Gazetele de zi s'ati Ingrijit ca prin rapoarte zilnice, prin
reproducerea discursurilor, rapoartelor, conferentelor etc. sd
ducd cat mai de grabs in toate partile vestea celorce s'au
spus si s'au petrecut la Blaj: coloanele tuturor gazetelor
noastre de dincoace si ale tuturor gazetelor de seams de din-
cOlo, Minerva", Seara4, Viitorul", Universul", Adevarul"
cate ne-au putut ajunge in mani, cunt dovada viului interes
cu care a fost urmAritA desfAsurarea serbdrilor noastre.
Au urmat, Ia cateva zile dupd serbari, in gazetele noastre,
selia impresiilar.... Apoi a venit randul reliefArii momentelot
mai de frunte dela serbAri, de Indemn $i invdtaturd pentru
viitor. Calindare de ale noastre acesti harnici colportori
ai literaturii si culturii romanesti Intre poporul defy sate,

www.dacoromanica.ro
 390

au incercat apoi, alaturea de revista Asociatiunii," mai pe

Indelete, sd deie, pe seama cetitorilor lor, o icoana mai mult
on mai putin completa a serbArilor dela Blaj. lar acum, scrii-
torul acestor sire se pregAteste, obosit, sa aranjeze pentru tipar
materialul ultimelor doua capitole ale volumului, pe care des-
partdmantul XI. Blaj at Asociatiunii" a hotarit sa-1 pund in
mana publicului romanesc, ca o amintire aleasA a serbArilor,
ca o icoana, cat se poate de completa, a unei strAlucite pagini
din istoria noastra culturala.
Alegem pentru acest capitol, din teancul de gazete si re-
viste, atata cat ne mai ingaduie spatul pentru a completa
tabloul serbarilor dela Blaj.

Zile mari la Blaj".

S'a pogorit mila Domnului din belsug asupra noastra,
caci momentele de sfanta senindtate, la cari nutnai tremurand
de dor si de ingrijorare indrazneam a ne cugeta in fine
ne-au sosit in prag. Feeric pare azi modestul nostru orasel de
ieri de alaltaieri, impopulat dinteodata ca in bazme cu
tot ce poate misca si aprinde o inima romaneasca.
Par'cA toate ostirile ceresti si -ar fi pogorit pe un moment
farmecul for din alte lumi si noi purtati pe aripi ingeresti,
simtim fiorul ce ne strabate la cugetul, ca traim si cinstim
azi zile istorice. Sunt zile de mangaiere si de sfanta cantare
romaneasca!
Cum vom cants cantarea Domnului pe pamant strain,
se intreaba psalmistul indurerat de soarta Evreilor oropsiti,
-
in Vechiul Legamant: si nu afla raspuns potrivit. Raspunde-vom
insa noi, in fata Sionului romanesc: Marimu-Te pe Tine, mare
Dumnezeu facator de minuni, carele ne-ai ridicat din pulberea
pamantului si-ai turnat demnitate omeneasca intru osemintele
noastre; cants -vom Tie si Te vom preamarl: caci plecand
urechea Ta spre rugamintea ce Ti-am adus de veacuri, n-ai
urgisit inima noastra infranta si smerita, ci mai vartos ne-ai
invatat sA credem tare, inainte, in biruinta muncii si a luptei
cinstite....
Astazi, cand zorile mandriei noastre se revarsA rumene
si maiestoase deasupra stAruintei de fier, cu care am fAurit si

www.dacoromanica.ro
 391

faurim mereu Ia viitorul nostru ca oameni si ca Romani

simtim intreit puterea credintei in Tine, Dumnezeu nebiruit,
si asa ne sopteste sufletul, tresarit de frumuseta clipelor prin
care trecem azi, ca sub ocroteala provedintei Tale n'avem sa
murim niciodata....
Din articolul : Zile marl Zn Blaj", 'Unirca , Nr. 76.

Hac iter est, veniant sitientes bibere lymphas, post quas

non ultrd concutit atra sitis" aceste cuvinte, de-o semnifi-
catie profetica, pe cari le-am cetit, trecand pe langa biserica
curtii metropolitane, as vrea, intr'un avant al entusiasmului
ce ma stapaneste, sa le pot scrie azi pe crestetul boltii, in
litere de flacari, ca sa straluceasca departe, vestind tuturor
celor intarziati in umbra marele mister al renasterii Ia o noun
si vesnica vieata prin credinta. as vrea ca toti cei insetati
dui:4 o credinta nesovaitoare in puterea de vieata a neamului
nostru sa vie azi aici si sa-si scalde sufletele in undele tainice
si sfinte ale Insufletirii, care rapeste azi pe cei vre-o 25 de
mii de Romani, cati au venit sa dea acestor serbgri proportii
cu adevarat epopeice. As vrea, cad nu poate sä existe un
suflet atat de coplesit de zgura indoielii, incat sa nu se pu-
rifice si sa nu se renasca de farmecul dumnezeesc al acestor
biruitoare unde de insufletire romaneasca....
intocmai cum miticul Anteu ca sa intrebuintez fru-
moasa comparatie din discursul festiv .al dlui Barseanu
prindea putere de cateori venia in atingere cu pamantul, vor
prinde putere in sufletele lor si zecile de mii de Romani, cari
calca azi pe acest pamant, sfintit de atatea evenimente istorice
romanesti si de atata munca luminata pentru izbavirea din
Intunerec a neamului romanesc. Si umbrele marl, cari veghiaza
vesnic asupra Blajului vor tresari fericite azi, contempland din
lumea for maretia acestor serbari si vor binecuvanta acest
rand de oameni, cari le-au infaptuit, drept chizesie a biruintei
noastre nationale ce va sa vie....
Zilele dela Blaj vor ramanea unul din marile semnale de
lumina, cari vor strabate prin vremuri, aratandu-ne mereu ca-
rarea ce avem sä urmam, caci aceste zile ne-au dat, deplina
ca niciodata in trecut, sinteza vietii noastre nationale. Fericitul
episcop Inocentiu M. Klein, acest inflacarat suflet, care face

www.dacoromanica.ro
 392

panA astAzi, singur, zarea de lumina a veacului al 18-lea, va

fi contemplat azi, senin st impacat in sferele lui ceresti, sin-
teza aceasta, ce s'a intruchipat in catedrala inAltatd de el, la
liturghia solemnd. Si se :vor fi adunat impreund cu el, in sfant
sobor, toate marile suflete ale trecutului nostru, fericitii Maior,
Sincai, S. Klein, lancu, Saguna, Sulutuj Cipar, Barit, Muresianu,
Bunea si intreagd pleiada de mucenici, can s'au savarsit
cinstind acelas ideal ce lumineazd in aceste zile sufletele
noastre. In binecuvantdrile arhieresti va fi tremurat azi si o
tainica razd a binecuvantdrii for si in feeria ceremonialului
divin va fi stralucit si un tainic reflex at fericirii lor....
Slavite sa r'd.'mand aceste zile pentru totdeauna, slava
pdmantul, care Ie -a ocrotit. Unitatea noastrd sufleteascd nu
si-a gdsit niciodata o expresie mai minunata decat in aceste
zile si Blajul primeste in sarcina constiintei sale istorice o
datorie morals mai mutt, cand va. scrie de apum o noun paging
de our in analele sale neperitoare....
Din articolul Zile marl I Blaj," .Tribunac 80 Aug. 1911
L

Neperitoare si cu o putere de regenerare se vor sal*, desigur,

aceste zile, in inimile acelor 20.000 de romani ce s'au adunat, ne-
crutand oboseald si jertfe, materiale, la manifestatiile culturale
dela Blaj, vrand parcd sa redestepte vremurile celor 40.000
de pe Campul Libertatii, adunati odinioard pentru cea mai
grandioask demonstratie politics. Ceeace a inceput sa se
petreacd azi la Blaj, multd vreme va fi pomenit ca cea mai
grandioasa manifestatie culturald in istoria neamului nostru
demn de un viitor mai stralucit.
Ce e Blajul?
Un orAsel cu 3000 de locuitori, 2650 romani, 350 ma-
ghiari, s'ar zice in dictionarul etnkrafic.
Un cuib de agitatori", ar zice oricaie maghiar credin-
cios traditiiior din patruzeci si opt. Cel mai puternic centru
cultural al romanilor de dincoace" spune dl profesor Ratiu in
frumoasa sa brosurd ocazionala, facAnd uitat Sibiiul, inteun
prea iertat elan de mandrie locals.
Mica Roma", zice fiecare roman si mai ales cel ce si-a
depAnat vieata in Blaj.
La acestea cronicarul zilelor de azi mai are de addugat
urmatoarele:

www.dacoromanica.ro
 -393
Blajul, satul lui Blasiu Cserei, boier do prin anii 1095,
dupa dese schimbari de stapard, vanclut, de M. Apaffy 11. Casei
domnitoare, cu care marele Itiocentiu M. Klein face schimb,
oferind mosiile dela Sambata-de-jos si Gherla si mutandu-si
resedinta aci, dela Fagaras. Anii ce urmeaza au facut din
Blaj mica Roma" a romanilor transilvaneni. Bin,einteles, nu o
copie a marelui imperiu cuceritor, nici a cetatii elene de mai
tarziu, ci un chip al anticei Rome si al orasului puternic, intre
paretii caruia puisa toata vieata si istoria romans.
Astfel si cu Blajul.
Timp indelungat, intre paretii institutiilor ce se ridicau
una dupa alta, se plamadia aproape exclusiv, vieata noastra
culturala si politics. Fiestecare episcop era in felul lui un
rex" antic.
Astazi?
Gloria strabuna" nu a pierit nici azi. insa in o mul-
time de privinte Blajul este un caracteristic si revoltator ta-
blou al nelegiuitului regim politic, ce domneste la noi.
Trebuie sa vezi, ca acest oras istoric romanesc fondat
de romani, tnaltat de roman', locuit aproape exclusiv de ro-
mani, acest oras in care an de an se cresc aproape 1000 de
tineri, din toate partile, acest oras cu organizatie bisericeasca,
care dispune asupra unei averi de 7 milioane corone este
guvernat de heghemonii" nostri en colonie, asa de pilda cum
isi guverneazd si Anglia Indiile.
Functionarii dela judecatorie, administratie, finante, jan-
darmerie cu totii sunt streini de neamul nostru, si Intre-
buinteaza cu Inversunare o limbs pe care taranul roman n'o
intelege, dar pe carturarul roman it conrupe.
Din raportul despre serbari al PRomitnult-ui Nr. 179.

Blajul, locul sfintit de o munca culturala de veacuri

pentru luminarea poporului roman nu numai dela noi, ci si
din Romania, locul sfintit, pe care au, calcat luceaferii nea-
mului nostru §incai, Maior s! Klein, locul, unde pe Campul
Libertatii s'a proclamat la anul 1848 lupta pentru libertatea
natiunii romane, a fost orasul cel mai chemat sa cuprinda in
sanul sau miile de Romani veniti sa sarbatoreasca Implinirea
de 50 de ani, dela infiintarea celei mai mari societati culturale
a noastre.

www.dacoromanica.ro
 - 394
Si au venit Rotnanii de pretutindeni, din muntii, cari ne
despart de Romania, de pe Campie, din Tara lui lancu si a lui
Huniade, venit-au de pe Crisuri; din Banatul Infloritor, din
Tara Oltului si a Barsei, de pe Tarnave si Muras, din Salagiu
si din Satmar, din Maramurasul lui Bogdan, descalecatorul
Tarii Moldovei, venit-au din Romania, unde limba si cultura
romaneasca e libera, venit-au de pretutindeni, incat celor ba-
trani li-se pares, ca au inviat vremurile, cand ei feciorasi
fiind, vedeau cetele in haine albe ale parinti:or si mosilor
lor, umpland potecile muntilor si drumurile campului In calea
spre Blajul anului 1848. Atunci mergeau ca sa jure credinta
imparatului si natiunii romane, sa jure, a cu arma in mans
isi vor apara libertatea nationals. JurAmantul si-l-au Implinit.
Si acum mergeau tot pentru un juramant, juramantul de
a lupta totdeauna pentru cultura nationald romans, de-a lupta
cu tarie impotriva culturii straine, care cauta sa ne otravesisca
sufletele....
Blajul e oras mic, dar cu un trecut istoric si cultural, pe care
nu-1 are nici unul din orasele, fie si mai mari, ale pamantului
romanesc din Ardeal si Tara-Ungureasca. Nu se poate o
pilda mai graitoare, ca nu multimea, nici stralucirea din afara
nu face mare numele unui oras, ci duhul, aceasta scanteie
dumnezeeasca, care stapaneste pe locuitorii lui. Si de cand
Blajul a ajuns proprietate romaneasca la anul 1738, cand epi-
scopul Inocentiu Micu-Klein Il primeste in schimb pentru alte
mosii, pans astazi, dela Blaj s'au revarsat din belsug duhul
bunei credinte, al intelepciunii, al invataturii si al dragostii
fierbinti si neinfricate de neam. Dovada numarul cel mare al
barbatilor luminati esiti din scolile Blajului, Inca din vremile,
cand la noi, ca si in Tara Romaneasca, un val de Intunerec,
acoperia neamul romanesc rob. Din scolile Blajului au iesit
episcopii Ignatie Darabant sj Satnuil Vulcan, care a infiintat
gimnaziul din Beius (1828), Samuil Clain, Gheorghe Sincai,
Petru Maior, Dr. I. Molnar. loan Budai Deleanul, poetii si
altii si altii, cu ale caror nume singur am putea umplea pa-
gini intregi.
Si astazi Blajul e la noi cea mai bogata localitate in in-
stitute de crestere si invatamant.
Asocialitmea la Blaj", din .Foaia Poporuluj. Nr. 34.

www.dacoromanica.ro
 395

Serbari le de astazi de pe glorioasa Campie a Libertatii,

aratd, a mai pe sus de certurile rele, de intrigile dusmanoase,
mai pe sus de salbdtacia infricosata a cotropitorului si mai
pe sus de ratAcirile de-o clips, traeste mntreg, neatins, stapan
si rldrz in constiinta puterii lui, sufletul romanesc.
Se implinesc anume cincizeci de ani, dela intemeierea
Asociatiunii pentru literatura si cultura poporului roman",
care e fara indoiald si asazi sufletul cel mai viu al intregei
vieti romanesti de peste Carpati.
Cincizeci de ani de incorddri doar a fortelor sale proprii
si acestea Inca nabusite la tot pasul; cincizeci de ani de vieata
strAdalnica si fail de pace; cincizeci de ani.... 0 sarbatorire
nu atat a unor foloase modeste dupd o muncd nu totdeauna
atat de armonica, cat o sArbatorire a zilei in care a aparut
semnul acesta dumnezeesc, care aved sä arate tuturor dusma-
nilor neamului nostru, floarea Inca vie si pururea vie a vietii
noastre pe un pamant desmostenit. Acestei vieti se inching
asa dar acum miile de oameni, cari s'au adunat pe campia
amintitoare de credinta si sub stapanirea lui suntem indemnati
cu toti Romanii sä sArbatorim desvoltarea culturei si credintei
noastre neclintite.
La Blaj, din >Nona Revist5 Romanic, Nt. 15.

Blajal in sfan 5 sgrbaloare".

Ajunul serbarilor prevede in program cloud' momente: in-
timpinarea oaspetilor, in frunte cu comitetul central din Sibiiu,
si seara de cunostinta.
Intreagd ziva a fost un adevarat ajun de mare sarba-
toare. Grupuri mid si mari, de inteligenti si tarani, clerici si
laici misunau azi in fata Catedralei veterane, ce falnic isi Malta
zidurile cu spoiala for bAtuta de vremuri, reamintind multe
icoane si clipe de restriste din trecut... Si cum stai, oprit in
fata acestui bastion de credinta romdneascd: privind multele
fete straine, lumea agitata si afisele nenumarate, cari fiecarE
par a striga de pe parete, vestind tot ceeace poate interesd
ochiul strain ajuns acum la Blaj, sintte0 rdscolindu-s si
aprinzandu-se tot ce-a fost candva nobil in tine....

www.dacoromanica.ro
 - -
396

In dreapta catedralei, pe o poartd cu grilaj, o mare in-

scriptie te indrumd la: Expozitia istoricd-culturald a Des-
partdmantului Blaj". Cu vre-o doi pasi mai la dreapta face
sgomot multimea adunata dinaintea Cancelariei institutului pe-
dagogic: se cumpard febril bilete pentru concertele si teatrul,
ce au sd urmeze in zilele urmatoare.
Te intorci indArdt, dai pe is Casa centrald capifulard.
Doud afire cu stove mari grase vestesc, ca acolo Biroul de
presA" si Comitetul pentru banchet dau info-rmatiunile
trebuincioase.
Pavilonul din curtea gimnazului e insd centrul atractiv.
Aci s'au tinut si pang_ azi zilnic probele, aci e banchetul de
azi, concertele renumitului nostru lacob Muresianu, si cele mai
de valoare prestatiuni dramatice....
Prin oral pretutindeni voie bund fail fine: pe strazi
de-alungul si Wand pe Campul Libertatii, unde minunea ini-
mosului inginer Aurel Vlaicu isi asteapta ziva indltdrii....
Cucerit de tot ce-ti va tinde acest ordserromanesc in
aceste zile de mArire simtesti aievea 'o satisfactie vagd ne-
spusd,. si te is in stapanire o dulce mangdiere, pentru care
simtesti, ca n'a fost zadarnicd oboseala sj jertfa, -ce ai luat
asupra ta, and ai prins geamantanul in mans si ai urmat
lozincei: la Blaj. Iti uiti, ca trebuie sa-ti cam infunzi maim in
argintii amarnic agonisiti; ba po_ate uiti de grabd si amdreala
mdrunta ce te-a cam rapit in clipd, de cumva mult incercatul
comitet de incvartirare va fi gresit si nu-ti va fi rezervat 'vre-un
loc de. receptacol mai pe placul tau....
Din art. Zile mari Yn Blab" vUnireat Nr. 76, 28 Aug. n.

Cad lume sd zic ea a. venit la Blaj?....

Inca de vineri si sambdtd prin Blaj misund o lume imensd,
ca la cele mai mail targuri, si Duminecd dimineata comitetul
de gazduire constata, ca itrafard de locuintele energid rezer-
vate, 7- ca sd nu zic, aparate ca in *erne de rdsboiu = toate
casele si internatele sunt pline.
De cloud zile toate trenurile sosesc cu intarziere 'la Blaj,
si pleacd cu si mai mare intarziere.
De prin vagoane se revara .un puvoiu de oameni asupra
Blajului, ce std sd-I indcluse,

www.dacoromanica.ro
 897

OrganizAtorii isi pierd toatd puterea, lumea zAboveste Ia

gard vreme lungd si abid cu incetul se poate risipI prin
oral, si satele din jur. Numai bucuria si veselia generals
mai ajutd sd trecem senini peste atatea prilejuri de nemultu-
miri efemere.
Cei mai multi azi nemultumiti, ca mane, vdzandu-i pe
cei-ce vin in urmd, juruiesc lumandri de-un cot sfantului care
i-a protejat.
Vin tarani din marl departdri, cu trenul; vine lume din
Romania, peste 500 numai ei.
Atata lume doar niciodatd nu am mai vazut si asa imi ima-
ginez, c'o fi fost tot la Blaj splendida adunare dela 3115 Maiu 1848.
Cu deosebire trenurile de Duminecd seara, dela Oradea,
Arad si Brasov a lost o minune cats 'time au adus. Loc pentru
dansii nu se mai gdsia, deck cu multa greutate prin Veza si
Sancel, satele- mai apropiate, de unde !And la Blaj calea se
face pe jos.
S'a dovedit de data aceasta de zadarnicd ospitalitatea
WA seaman a familiilor romane din Blaj. 'Cu toate ca unele
au ajuns recordul de 39 de oaspeti in casa mi-se pare dl
loan F. Negrutiu fail de satele dimprejur, lumea ar fi limas
chiar fara addpost. Din raport. desprc iserbari al 1tomanul -ui Nr. 179.

Blajul niciodatd pand acum n-a vazut in mijlocul sau

atata lume romaneasca ca acum. Din toate patru, colturile
lumii romanesti au venit Idoritorii.de inaintare a poporului ro-
manesc. Este cu neputintd a cid lista tuturor oaspetilor, al
cdror numar trace peste 20.000. Remarcdm in deosebi multA
lume romaneasca venitd de peste Catpati. Poetii George Cosbuc
si Stefan 0. losif si mdestriil Caragiale au ftit vremea intreaga
obiectul celei mai vii atentii.
' Intre altii au venit din Romania dnii: Ion Bianu dela Aca-
demia' romans, I. Ghica, fost secretar de stat si prefect de
Constanta, Niculae Brinzeu, fost prefect de Tulcea, profesorii
universitari S. M. Murgoci si S. Mehedinti, deputatul Brdescu,
profesorii N. Baboianu (Bucuresii), Anuscd (Braila), I. Paul
(Iasi), Ion RAducanu, prof. univ., Dr. Sextil Ruscariu (Cernduti),
multi altii. Nurndrul oaspetilor din Regatul Romaniei libere se
apropie de 400.... Zile marl Ia Mai", ,Tribunac, 30 Aug. 1911.

www.dacoromanica.ro
 - 398

Momente $i impresii.
Cand am scoborit din tren si am vazut vioiciunea si zim-
betele multimii din falsul KuktilOszog al gArei Blaj, a inceput
sd-mi batA inima mai tare. Strangerile de maul erau poezii
intregi de frAtie omeneascA. Fe lul cum a primit pe participantii
la serbAri comitetul aranjator, in frurrte cu neobositul presedinte
al acestui comitet, d. Iuliu 'Maniu, a fost cea dintaiu plAcere
la intrarea in Blaj.
Ce adanc simtite si dulci reminiscence are ordselul acesta
dela tovard.sa lui iubitd: Campia Libertatii. Privind-o inteamurg,
mi-se pared, ca visAtorul Blaj, asezat comod intre dealuri,
ascultd Inrarmurit soaptele ei prin cari ii povesteste basmul
Ini 48. Si par'ca si eu insu-mi vedeam pe Simion BArnut agi-
tand cu mana vorbele-i fulgerAtoare, cari asvarleau lumina spre
patruzeci de mii de romani chetnati sA pund baza mantuirii
neamului romanesc din Transilvania.
Asa de clar par'cd vedeam intregul tablou, nu evocat prin
istorie, ci rasarit deodata inainte-mi, ca si and soarele scd-
patat dupd dealuri, s'ar fi intors ca printr'o minune si ar fi
strdlucit deodata deasupra multimii.
Asi fi ramas astfel mult, in transpoitarea asta, dacd sgo-
motul din ordsel nu m'atraged spre dansul. M-am reintors sä
privesc la sutele de oameni, cari veniau necontenit, facandu-se
mii si din ce in ce mai multi. Par'cd voiam sa-i \rad trecand
pe toti spre Campie si reinviind deodata strAlucitorul trecut.
cata buns voe, cats veselie clocotea in Blaj. Cei cari nu
se vazuserd de mull, se revedeau aci ; cei cari nu se cunos-
curd niciodata, s'au cunoscut aci ; multi can s'au vrAjmasit
odinioara, s'au Impdcat aci ; cei cArora nici scoala, nici presa
nu le-au desvoltat constiinta nationald, si-au desvoltat-o aci ;
cei cu sufletul slabit de nevoi si suferinte, si I -au IntArit aci.
In aceasta sfanta sarbatoare de trei zile, Blajul a fest asemenea
unei invieri nationale, in care toti si-au improspatat sufletul
pentru toatA vieata.
*
Moment neperitor a fost prima sedinta a Asociatiunii". Cei
Base prelati cu reverende purpuriane, In mijlocul cArora armoniza
figura distinsA a marelui bArbat Andreiu Barseanu, nu mai puteau
satura privirile aprinse de mandrie ale poporului romanesc

www.dacoromanica.ro
 399

Discursul de deschidere al presedintelui Astrei" este una din

cele mai frumoase carp de invataturi nationale. Sinceritatea,
adevarul, intelepeiunea, idealul, scapara din fiecare vorba,
si chiar stilul cu statistica mersului material al Astr-'" avea

1r,

Episcopul Petru Paul Aron,

sub acgrui ocarmuire s'au deschis scale din Blaj.
In glasul oratorului poezia activitatii sale, care-i aureola ex-
presia fetei, ca sa-i putem pricepe mai bine aceasta activitate.
Discursul dlui Andreiu Barseanu a stabilit si a incredintat fie
toti, cat de mai mare si cat de frumoasa este menirea Astrei".

www.dacoromanica.ro
 - 400 -
Mai 'intense ca cele din Sibiiu, serbarile din Blaj au fost
adevArate manifestAri nationale. S'a sarbAtorit nemurirea- nea-
mului nostru. Constiinta nationalA, solidaritatea, unitatea su-
fletului romanesc au fost demonstrate de popor cu cel mai
mare entuziasm posibil. Ce frumos moment al defilarii tara-
nilor dupa comune. 30 de grupe, In fruntea fiecareia Cate un
steag albastru, simbolizand credinta, taranii au fAcut splen-
didul careu din prima zi pe laturile pietei. StrigAtele for de:
sA trAiascA" adresate domnilor", cuprindea nemAsuratul for
devotament fatA de fruntasii si cArturatii 'lor $i pareau, cs
sunt vechi soldati de-ai lui Mihaiu Viteazul, 0 armatA, care
se adunA dupA o bAtAlie Invingatoare. Ce desehisa e inima
tAranilor nostri si cat de falnic e sufletul 'or. Privindu-i, cu
marea lui dragoste, cum n-ar fi putut spune bAtranul luptator
d. George Pop de Btsesti, ca nu poate crede, ca stint si re-
negati ! Oricine ne-ar cunoaste neamul, ar spune la fel. Si
totus, ce dureroasa adeverire a proverbului, cs in cea mai
frumoasa padure sunt si uscaturi ! PAdurea insa rAmane tot
fru moasa.

Popotul la care credinta n-a disparut, la care redinta

este focuLlui sufletesc, acel popor 111.1 se va stange niciodata.
Si clerul nostru demn stit ash- de bine sä intretie acest foc.
Preotii au toatA ponstiinta menirii lor. Roadele activitatii si
prestigiutut lur s'au vazut destul de clare in decursul serbdrilor.
A contopi religia cu cea mai purl stiintA inseamna sA creezi
adevarata morald.
Arhiereii' nostri urmeaza sA indeplineasca aceasta grea
sarcina, ajiltati de cler cu multa asiduitate si pricepere. Ilus-
tritatea Sa; episcopul Miron Cristea, vorbind in linia de. vedere
a dlui VaSile Goldis, la adunarea Societatii fondului de teatru",
a desvoltat, nu un studiu asupra teatrului, ci simtul clerului
asupra acestei morale.
Onoare preotilor si arhiereilor nostri, cari, am vazut cu
ocazia serbarilor, ca sunt atat de adorati de popor, ca sunt
adevarati .apostoli: ai credintei si ai culturei si cA, Intre
dansii si popor este tin larg conduct sufletesc, prin care se
strecoarA nadejdile noastre de mai bine.

www.dacoromanica.ro
 - 401 -
Vlaicu! Acest nume rostit dela om la om, cu pasiune si
Curiozitate, era preocupatia de aproape a tuturor si poate ca
din punct de vedere emotiv a fost cel mai frumos moment al
serbarilor pentru poporul nostru. Cand au aflat toti taranii
ca primul aviator roman s'a ridicat din randurile lor; si cand
au vazut pe tatal genialului final- in mijlocul lor, de fata la
acensiunea care s'a facut in a doua zi a serbarilor, entuziasmul
a .fost la cel mai inalt grad de bucurie. Fiul si tatal au fost
ridicati pe sus si purtati in triumf, in ovatiunile infocate ale
tuturora, si a celor adunati pe Campie si a celor mai din de-
partare, risipiti pe dealurile din apropiere.
Multamescu-ti Doamne, c'am trait sa vedem si mi-
nunea" asta" spuneau atatia batrani, facandu-si cruce, in
senzatia celei mai adanci pietati. Dar si cei cari 1 -au mai
vazut pe Vlaicu sburand, au avut o placere noun. Prin noul
aeroplan Nr. II, aviatorul a progresat inventiunea sa, realizand
mai multa siguranta in plutire si mai multa agilitate a apa-
ratului. Sborul astfel, alternand intre 500 si 700 metri si fa-
cand elegantele incunjurari ale Campiei pe deasupra dealurilor,
cu repezi virajuri, a starnit admiratia celor mai vechi partici-
panti ai sborurilor lui Vlaicu, din Romania. Cea mai mare
din modernele inventiuni este cucerirea aerului si putem fi
mandri a din popor ne-a rasarit primul cuceritor roman.

Clipele cand maestrii Cosbuc §i Caragiale au fost printre

noi, vorbind si aratandu-si impresiile, insemnau placute mo-
mente tuturora, cari le-au stat in apropiere. Ce rau imi pare
ca mi-au scapat mai multe asemenea momente.
La pranzul ziaristilor dela rusticul restaurant Veza, Cara-
giale n'o fi stiind cats bucurie ne-a procurat prin sosirea lui
intre noi. Ce masa vioae a fost, cu toata nota originals a
aglomeratiei. Toti ii savurau vorbele, prea finele-i spirite.
Dupa ce s'au curmat lungile ovatii dela sosirea sa, cand s'a
gramadit in jurul mesei multimea de fata, el a tinut urinatorul
laconic discurs, cu cel mai gray aer din lume:
Domnilor, daca \fa pare bine si doriti ca sa fiu in mij-
locul dvoastre, sa-mi dati voie, sa ma desbract "
Va. inchipuiti surpriza si hazul. Multi I -au imitat, des-
bracandu-se.... numai de haina, bine inteles si daca
26

www.dacoromanica.ro
 402

simplul pranz a fost excelent, e pentruca, multi dintre noi, am

mancat tocana si ciulamaua Impreund cu vorbele lui.

Sosirea marelui savant Nicolae lorga, aparitia sa male-

stoasa la serbari ce sir de momente rapitoare. Apostol al
neamului, cu aceasta ocazie, el a vazut, ca eternele-i idei au
prins ad'anci si roditoare radacini in massele poporului nostru.
Admiratia Vara margini cu care toti 1-au privit; adevarata
dragoste ce o simtiau toti pentru dansul; respectul acela sincer
al sufletelor, din care naste adorarea, toate acestea erau de
ajuns, ca sa zici ca insus prezenta lui acolo, era cel mai frumos
discurs din cate s'au rostit la Blaj". Acesta este un adevar,
pentru aceia cari I-au citit si 1 -au inteles.
*
Oratorii diverselor cuvantari, au stiut sa scoald In relief
adevarata importanta a serbatorilor, punand in graiu toata cal-
dura sentimentelor lor, si totul era sincer si simtit. In ziva
a 111-a, cand dl deputat St. C. Pop a propus pe presedintele
si pe vicepresedintele Astrei", a fost alt moment de Inaltare
sufleteascd, in care si noii alesi si intreg publicul au simtit la
fel aceeasi fericire. In armonie cu presedintele Astrei" si in
deplina consonants cu folosul moral al cuvantarilor sale stra-
lucite, dl Vasile Goldin, presedintele sedintelor Fondului de
teatru" a infiltrat prin impecabila-i dictiune, tuturor cari I-au
ascultat, ideea ca un popor numai prin el insus isi poate ca-
stiga dreptul la vieata. Sunt indivizi, cari traiesc din mils al-
tora, cari traiesc prin altii. Oratorul a demonstrat ca neamul
nostru nu este un popor de servitori ai altui popor, cum ar
dorl sa fim acei cari doresc aceasta.
Oratorii dela Blaj in frunte cu adoratii arhierei cari an
fost de -NO, au format jumatatea din fericirea generala ce
ne-au realizat-o manifestarile nationale de acolo....
Blajul in sfanta sgriAloare, momente de A. Vernescu, in
,Rorna.nul, Nr. 182 si 183 1).
*

') Amintim la acest loc si aprcciarea calda a distinsei personalitati

a nou-ilesului prezident, ce o da tot ,Romanulc, la locul intaiu in Nrul
sau 181. Tot asa ,LuceafarulA in Nr. 18.

www.dacoromanica.ro
 - 403 -
Numai cine a participat la marile seri:lad culturale dela
Blaj poate sa-si dea seams bine de insemnatatea evenimen-
telor cari au facut ca aceasta cetate de lumina romaneasca
sa straluceasca o clipa cu toata stralucirea marilor barbati si
opere cad au ilustrat-o timp de aproape doua veacuri. Si nu
e putin lucru aceasta, cand ne gandim ca in Blaj au invatat,
s'au ridicat si au propovaduit *incai, Klein, Maior, episcopul
Lemenyi, Cipariu, Barnutiu, Baritiu, Andrei Muresianu, dr. Au-
gustin Bunea si multi altii tot atat de marl.
in atmosfera infiorata de evocarea acestor suflete ma-
rete, in fata campiei deapururi sfinte, unde entuziasmul roma-
nese a ridicat altar vesnic libertatii, s'a adunat poporul roman
din toate partile Ungariei, in frunte cu toil arluereii lui, ca sa
aniverseze semicentenarul Asociatiunii, pentru cultura roma-
neasca si sa asculte vestile bune pe cari aveau sa i-le dea
conducatorii societaiii pentru crearea unui fond de teatru
national.
Solemna clipa! Doi Mitropoliti romani isi intind manile
prietineste, pentru a face impreuna acelas gest de binecuvan-
tare! Doua biserici isi apropie altarele pentru a inlesni ridi-
carea primei scene nationale si a da un prestigiu si o semni-
ficare suprema culturii romanesti.
Se intampla adesea, in mijlocul civilizatiunilor celor mai
inaintate, evenimente cari prin esenta for fac pe spectatori
sa se gandeasca la originea pirma a progreselor infaptuite.
Serbarile dela Blaj fac parte din acestea. Dupa cum in tre-
cutul indepartat teatrul a evoluat din misterele religioase, tot
asa fruntasii bisericilor romanesti din Ardeal se silesc azi sa
infiinteze, din misterul religiunii, primul teatru national ro-
manesc. i astfel, inteo vreme in care pentru cei mai multi
scena a incetat de a mai fi un altar, cei doi mitropoliti din
Ardeal si-au dat mana, pentru ca altarele for sa ridice scene
Acesta este primul inteles al serbarilor dela Blaj, inteles
caruia expresia cea mai clara i-a dat-o P. S. S. episcopul
Miron Cristea, a carui stralucita conferenta despre insemna-
tatea teatrului national a dovedit ca daca arhiereii pot inalta
miscarile culturale prin inaltul for patronaj, si cultura poate
ridica adesea pe arhierei chiar pana la inaltimea scaunelor
pe cari sunt destinati sa troneze.
* 26*

www.dacoromanica.ro
 - 404 -
Al doilea mare inteles al serbArilor dela Blaj, care a
reiesit luminos din toate discursurile rostite: cand e vorba de
culturd romaneasca, singura fold prin care poporul roman
va puted sA-si cucereascd drepturile consacrate de veacuri,
toate patimile trebuie sa tack toate neintelegerile sd dispard,
toate sufletele sd se apropie frateste, cum s'au apropiat la 48
pe Campul Libertatii episcopii aguna si Lemenyi, cum s'au
apropiat acum in mitopolia din Blaj Metropolitii loan Metianu
si Mihalyi de Apsa.
AdevArul acesta 1-au afirmat toti oratorii.

Dar cea mai inalta semnificatie a dat-o serbarilor dela

Blaj sborul lui Vlaicu deasupra Campului Libertatii.
A lost o priveliste ce nu se poate inchipul. Campul pe
care odinioard patruzeci de mii de Romani au ascultat cu-
vantul de desteptare al lui BArnutiu, a primit a doua con-
sacratie istorica. De astddata, aproape treizeci de mii de td-
rani si orAseni, veniti din toate unghiurile romanimii, au privit,
aci nedumeriti, aci entuziasti, miscarea eroica a indraznetului
aviator, care, cu aripi create de geniul lui, a izbutit sA sboare
deasupra pamantului care robeste pe om. Dacd Barnutiu a
propovAduit la 48 libertatea, azi Vlaicu a reusit sa realiseze
cel mai stralucit simbol al eliberdrii.
Romanii multi, cari au asistat la acel sbor, au priceput
intelesul acestui simbol. De aceea, cand Vlaicu s'a ridicat in
sbor maiestos de vultur, atat de sus incat nici chiar pusca
jandarmului sA nu-1 poata ajunge, zeci de mii de cdciuli si
paldrii au umplut aerul, vazduhul a vibrat formidabil de tune-
tele entuziasmului romaesc, iar corespondentii ziarelor ma-
ghiare, zdpaciti de acest succes neasteptat, s'au grAbit sA te-
legrafeze la Budapesta ca.... Transilvania e pierdutal
*
E cinci dimineata. Un nor subtire impanzeste cerul Bla-
jului. MA desteapta un murmur ce se accentueazA din ce in
ce, se lamureste tot mai asurzitor: e murmur de glasuri ome-
nesti. §i tinere si batranesti, si subtiri si grave, si limpezi si
surde, aceste glasuri se amesteca, se alterneazd, se contopesc
intrun sgomot armonios. E svonul zilei de mare sArbAtoare.
Norul se subtieaza din ce in ce, se tidied, se strange,

www.dacoromanica.ro
 405 -
pand ce dispare incet-incet in inaltimi nevazute, ca un %/Al fin
de retea inteun decor de feerie. Perdeaua s'a ridicat; iata acum
decorul intreg at feeriei: pe strada larga si prafuita a Blajului,
marginita de case scunde, curate, drept randuite, gospodareste
chivernisite, yin taranii, palcuri-palcuri. impartiti pe sate, in
frunte cu cate un flacau ce doineste duios din fluer si altul
ce poarta un steag albastru pe care se ceteste cusut numele
comunei careia apartine fiecare grup, invesmantati in porturi
nationale de sarbatoare, impodobiti cu colie la palarie, yin la-
ranii din patruzeci si mai bine de comune, ca sa deie serba-
rilor culturale dela Blaj intelesul profund at fortei vii ce as-
teapta sa intrupeze, in mod neperitor, cultura pe care o pre-
gatesc azi straturile superioare.
Leganate in ritmul lenes al doinei, trec grupuri-grupuri,
din Cenade, Panade, Ic lod, Spini, Lupu, Glogovet, Tapu, So-
rostin, Ciufud, Veza, Spatac, Sanmiclaus, Balcaci, Jidvei, Ma-
narade, Hususau, Lunca, Capalna, Valea-Sasului, Faget, Taunt.
Micasasa, Biia, etc., etc. Si se opresc toti in plata larga din
fata Metropoliei : o mare imensa de palarii cu colie, de ca-
masi albe cusute cu fir rosu si negru, care-si leagana valurile
intr'o necontenita miscare multicolora.
Vin la sarbatoare acesti tarani. Dar fata for nu este ye-
sera de loc. Nici trista nu este insa. Inmarmurita par'ca trite°
vesnica atitudine de rezemnata asteptare, infatisarea taranului
roman aceeas este si la bucurie si la nacaz: un bronz pe care
nu-i iinpresioneazd nimic din afara si care primeste expresie
numai din pornirile ce se tidied din adancurile neschimbate
ale firei lui. DI Goga a caracterizat admirabil pe Oran cand,
in conferenta sa despre literatura romaneasca din veacul at
XIX-lea, a spus, ca clasa taraneasca este singura clasa socials
romaneasca din Ungaria, care are un perfect echilibru sufle-
tesc. Asa este. lar acest echilibru este opera unei expe-
riente de veacuri. Taranul roman din Ungaria nu-si pierde
capul niciodata la bucurie, de frica, par'ca, sa nu piarda
si la durere. Si de aceea, in bucuria lui e totdeauna un aer de
gravitate, iar in durerea lui un zimbet de resemnat scepticism.
In perfectul sau echilibru sufletesc taranul roman din
Ungaria gaseste totdeauna, in clipele mari, o extraordinary
putere de discipline.

www.dacoromanica.ro
 - 406 -
Pe aceasta discipline s'a intemeiat dl Dr. Iuliu Maniu,
cand a garantat, Ca serbarile din Blaj se vor petrece in cea
mai deplina liniste fare concursul, adese provocator, at jan-
darmilor.
Si asa a fost. Peste douazeci de mii de oameni au fost
gazduiti in zidurile glorioase ale Blajului, douazeci de mii de
oameni, cari au beut, au mancat, au petrecut timp de trei
zile, si cu toate acestea nici un scandal nu s'a intamplat.
Caracteristic Insa in privinta disciplinei sufletesti a tara-
nului roman din Ungaria este urmatorul fapt.
Sbura Vlaicu. (In treacat fie zis, acest eveniment istoric
se va putea vedea la cinematograful National, at carui pro-
prietar dl Teodorescu a facut sacrificii insemnate de timp si
bani, pentru a prinde in lumini neperitoare acest important
sbor). Aproape 30.000 oameni, tarani si targoveti, mai multi
tarani decat targoveti, stateau cu ochii mariti de admiratie,
pe campul de aviatie si pe dealurile imprejmuitoare. Aviatorul
ateriseaza admirabil. Din zeci de mii de piepturi izbucnesc
urale. Aviatorul multumeste fericit. Aplauzele si ovatiile continua.
Vlaicu vrea sa sboare din nou.
Atunci cu o singura miscare, toata aceea multime imensa,
care ar fi fost desigur foarte fericita sa mai vada incaodata
pe ingeniosul aviator sburand maiestos peste capetele for si
ale jandarmilor unguri, a intervenit si a impiedecat pe Vlaicu
sa mai sboare.
Prea a fost frumos ! Ajunge!
Si Vlaicu a inteles acest suprem omagiu de pretuire
inalta si crutare plina de dragoste ce i-se aducea, si n-a
mai sburat.
Alaturati acest entuziasm disciplinat, de anarhia entuziasta
a publicului nostril si veti intelege usor de cats concentrare
sunt capabili fratii nostri din Ungaria, pe cari restristea im-
prejurarilor i-a obisnuit sa-si traiasca mai molt in launtrul su-
fletului for si durerile si bucuriile.

Dar data serbarile dela Blaj au avut un succes atat de

stralucit, aceasta se datoreste, desigur, in primul rand, energiei,
tactului si spiritului organizator al dlui Dr. Iuliu Maniu. Stiam
dinainte, ca d. Iuliu Maniu este unul din cei mai de seams

www.dacoromanica.ro
 407

oameni politici pe cari ii are Ungaria. Mintea sa !impede si

adanc vazAtoare, talentul ski oratoric stralucit, eleganta si
subtilitatea gandirii si formei sale de exprimare I-au impus,
din primul moment al aparitiei sale in parlament, In randul
intaiu al oamenilor politici.
Serbarile din Blaj au dovedit Insa, ca dl Dr. Iuliu Maniu,
desi foarte tanar, este tot atat de modest, tot atat de harnic
si bun gospodar, pe cat it cunoastem, ca este de talentat.
Numai gratie amabilitatii sale nemarginite, si Blajul a putut fi
destul de mare, ca sa cuprinda in sinul sau atata oaspeti
veniti din toate colturile romanimii, si oaspetii s'au fAcut destul
de mititei, ca sä incapa Intre zidurile lui.
Desigur, ca acum, cand din maretele serbari n-a mai
Minas decat o amintire scumpa ce nu se va sterge niciodata,
gandurile tuturor celor, cari au fost oaspeti In orasul culturii
ardelene se indreapta cu recunoscatoare aducere aminte spre
acela care, desi nu a tinut nici un discurs, n-a luat parte la
nici un banchet, nu s'a aratat nicairi, n-a cules nici o ovatie
si nici un aplaus, a fost sufletul acestor mari serbari si a me-
ritat toate aplausele si toate ovatiile pe cari ele le-au provocat
Impresii scrise in fug5 de P. Locusleanu, *Viitorulc din 25 si 27 Aug. v.
*

In lungul lant de momente InaltAtoare de inimi, in com-

plexul maret de fapte neuitate, petrecute la serbArile culturale
din Blaj, fora Indoiala poporul de rand ocupa loc de frunte,
atat prin numArul impunator, In care a venit aci, cat si mai
ales pentru exemplara lui purtare, ce-a avut pe durata in-
treaga a serbarilor. Nu-i vorba, preotii Insufletiti si dascalii
cuminte vor fi instruat poporul, cum sa se poarte, sA nu-si in-
greuneze inima cu mancari si betie, iar bAtranii cinstiti ai
atator zeci de sate vor fi spus mandrelor cete de tineri, sA nu
faca rusine neamului si satului lor. Dar purtarea exemplara,
ordinea admirabila, curajul si siguranta in mers, bunAcuviinta
in vorbd Inteleapta, privirea vioaie si inteligenta a poporului
si curatenia hainelor frumos lucrate, ce be purta n'au putut
fi rezultatul unei instructiuni de o zi doua, cu atat mai putin
un mehanism on o spoitura, ci urmarea unei serioase munci
culturale de mai multi ani. In intreaga fiinta poporului dela
serbAri s'au manifestat comorile pretioase, morale si Intelec-

www.dacoromanica.ro
 408 -
tuale, ce Dumnezeu i-le-a pazit ascunse, in atatea veacuri vi-
trege, in cele mai adanci pAturi ale sufletului sau.
Era 30 August, ziva ultima a serbArilor, seara, inainte
de inceperea productiunii teatrale, cand am auzit declaratia
facuta de dl protopretore al Blajului, caruia i-s'au facut ra-
poarte amanuntite despre ordine, ca poporul s'a purtat bine
si ca om beat nici n'a vazut. Acest atestat frumos de con-
duits a poporului, 1-a dat si primarul Blajului. Vorbind mai
tarziu cu Dsa, spunea, ca la serbari, desi in intreg Blajul era
orn Tanga om, nu s'a intamplat nici furturi, nici certe, nici
batai si nici betii.
Poporul a aclamat pe conducatorii sai, stapanit fiind de
o bucurie sfanta izvorita din dragoste si insufletire curata, si
nu a aclamat inteo bucurie salbateca si destrabalata, pricinuita
de beutura. A cantat poporul !impede si armonios, si nu tur-
bure si ragusit, iar la jocurile lui a strigat linistit, ca sa -si
arete numai bogatia de poezie si spiritul viu de observatie,
ce-1 are. Un popor necult, dur in moravuri, nu-i capabil de
asa manifestatii, nu-i in stare sa se intereseze asa viu si sa se
bucure de lucruri artistice, economice, industriale si stiintifice,
in masura cum s'a interesat poporul nostru, in frumoasa si
bogata expozitie ce am avut.
Serbarile culturale din Blaj au desteptat si potentat in
fiecare: mandria nationala, bucuria, CA face parte din acest
popor disciplinat, cumpatat si plin de abnegatie, pe care it
vezi si vreai sa-1 vezi asa, cum 1-a pictat in o splendida icoana
marele pictor Smigelschi, adaugandu-i explicarea: in vesnica
munca roditoare, primenind marirea strabuna, prin vechea
evlavie si gloria noua, spre siguranta viitorului harnic. (Sr.)
Purtarea poporului de rand la Blaj cronica, din .Cultura creOnac Nr. 14.
*

Distinsul maestru muzical lacob Muresianu ne -a procurat

rapitoare momente de transportare sufleteasca. Reusind sa
disciplineze orhestra comtinala din Sibiiu, a putut sa ne des
corect orhestratia frumoasei sale opere Manatirea Argesului".
Tenorii Nicu Corfescu si Popovici au scos in evidenta
calitatea melodicului operei, care pe Tanga caracterul muzicei
noastre nationale cuprinde splendide nuance de romanticism
apusean.

www.dacoromanica.ro
 409

Baritonul Crisan si dna Carsai, cari *au aratat perfect

CU aceasta ocazie calitatile vocilor, si corul bine alcatuit,
au realizat admirabilul succes al maestrului, si 1-au facut mul-
tumit de creatiunea sa, la care adaug cu entuziasm si Imnul
Astrei".
Dar dna Aristita Romanescu si dl P. Liciu! Ii vor tines
minte cei cari nu i-au mai vazut asa, cu fiecare mimics, cu
fiecare simultaneitate artistica. Compatriotii nostri artisti, prin
venirea for la noi, au mai adaugat o nota de crestere a pre-
stigiului, ce trebuie sa-1 formeze poporul artistilor sai teatrali,
indemnandu-1 la mai multa atentie asupra teatrului romanesc.
Dealtfel turneurile sotilor Barsean au determinat perfect acest
prestigiu, absolut necesar.

Despartirea ce poem nemasurat de regrete, si totus

cat entuziasm si aci.
In ochii tuturor lucia voia buns, ca si and atunci ar fi
asteptat tin nou mnceput al serbarilor. Nimeni nu se simtia
obosit, ci cu totii simtiau ca un fel de purificare a sufletului
lor. Toate pareau mai bune, mai cu rost, toata lumea mai
cum se cade si mai frumoasa. Efectul acestor memorabile
serbari a fost cum nu se poate mai eficace asupra solidari-
tatii neamului nostru. Ne-am cunoscut aici, cine stie daca
ne-om mai vedea vre-odata", spunea cineva altuia, cu multa
mahnire.
Ca si cand aceste serbari ar fi fost ultimele manifestari
nationale, asa ar fi sunat aceste cuvinte. Ori poate ele sunt
izvorIte din ins4 neconditionata trebuinta, de a se face cat
mai des si cat mai frumoase asemenea adunari romanesti, prin
cari sa se manifeste toate aspiratiunile neamului, si toate da-
rurile sale morale, pentru a se realiza astfel cat mai repede
desvoltarea poporului nostru. Acei chemati a fi factorii acestei
desvoltari nu vor pregeta sa participe si sa intocmeasca, cu
toate sacrificiile, aceste adunari, pentru insemnarea cat mai
vie a caracterului nostru national.
Blajul In stara sgrbgioare, rnomente de A. Vernescu.
.Romimulc Nr. 184.

www.dacoromanica.ro
 410

Post fesfa.
Ecouri.
Unirea".
A trecut totul ca vraja unui vis!
Cetim darile de seams din jurnale si retraim clipele, prin
cari ne-am strecorat, in zilele mari ale praznicului national.
incepem sa ne concentram impresiile multiple si sa apre-
tiem importanta deosebita a zilelor ce au sburat peste noi, ca
o adiere de basm,
Vedem alaturi pe Arhiereii bisericilor noastre si intelegem,
ca prezenta lor a fost cea mai stralucita podoaba a serbarilor
noastre culturale. Stand in fruntea miscarii noastre cultu-
rale, arhiereii au fost un simbol de o pretioasa insemna-
tate. Coroanele cari impodobiau capetele lor, spuneau lumii
adunate din toate partile ca biserica a stat intotdeauna
in fruntea miscarii noastre culturale. Nu ne-am inchinat nici
in trecut si nu ne vom inching niciodata decat inaintea acelor
manifestatii culturale cari au la temelia lor: biserica. Arhie-
reii nostri mergand in fruntea miscarii noastre pentru litera-
tura si cultura poporului, au dat cea mai stralucita dovada
despre trainicia si unitatea nazuintelor noastre culturale.

Poporul, ce s'a adunat cu miile din imprejurime, a de-

filat in fata publicului, in cea mai stralucita ordine. Admini-
stratia se poate felicity pentru prevenienta, cu care a tinut sa
dea curs liber acestei manifestatii frumoase. Miile de tarani
an defilat, sat de sat, in haine de sarbatoare, cu nuantele
distincte ale portului national, cantandu-si doinele din gura
si din vioara. ySi cu tot alarmul unor gazete ovreesti, iata ca
totul a decurs in cea mai perfecta ordine, in absenta completa
a azistentei jandarmaresti. Nu s'a clatinat temelia terii si ni-
manui nu i-a trecut prin minte sa spuna o inzulta, in clipele
acestea de obsteasca sarbatoare.
A fost un convoiu.... o aglomeratie de tar; ni, cari au stiut
sa confirme, prin prezenta lor, dragostea ce au pentru cultura
nationals si pentru cei ce stau in fruntea ei.

www.dacoromanica.ro
 411

Si valurile de capete se miscau incet-incet, ca undele

unui rau puternic si maiestos, care stie Incatrau e menit sä
mearga.
In amestecul lumii adunate, am avut prilejul sa vedem
luceferi ai Iiteraturii noastre: Cosbuc, Caragiale si Iorga. Si
am ascultat glasul indrumator al acelora, pe cari Dumnezeu
ni i-a dat, ca sa raspandeasca lumina talentului for pretu-
tindeni.
Era o simfonie, o elevare sufleteasca din cele mai extra-
ordinare. Si trebuie sa mai treaca vremca, ca sa ne putem
orandui impresiile, apretiandu-le dupa adevarata for valoare.
Chipul lui Vlaicu se desprinde din valmasagul amintirilor
ridicandu-se in slava si incununand triumful acestor zile de
sartAtoare, cu rotirea lui de vultur falnic. Am urmarit suc-
cesul lui, eleganta si siguranta aeroplanului si paraitul moto-
rului ne suna si azi in urechi, ca o simfonie de biruinta....
5i in pavilonul din curtea gimnaziului, in pavilonul ce
azi nu mai este, vedem Inca amestecul pitoresc al cantaretelor
costumate si auzim acordurile sublimci Mandstiri de Arges",
iar bageta maestrului Muresianu gesticuleaza si acum par'ca
in aer, ca un ecou intarziat dintr'o capo d'opera, ce a amutit....
*
S'a impratiat lumea si oraselul nostru a ramas pustiu,
deli sute si sute de elevi au impopulat de atunci zidirile in-
stitutelor noastre de invatamant.
Nu mai e Insa lumea aceea romaneasca, nu mai e acel
distills public, care a tinut sa onoreze cu prezenta lui acest
modest centru de cultura romaneasca.
Raman amintirile numai si invatamintele!
Si acestea, asemenea cercurilor ce se ivesc la suprafata
unui lac, vor trece tot mai linistite, tot mai impunatoare, pana
departe la hotarele ce imprejmuesc pe fiii aceluias neam.
Blajul ramane indatorat obstei romanesti pentru zilele de
inaltare sufleteasca, ce i-a cauzat, incredintat pe deplin, ca
menirea lui, departe de a fi trecut in domeniul istoriei
cum se credea este tocmai aceea a prezentului si a vii-
torului!
Post festa, articol din »Unireat Nr. 83.

www.dacoromanica.ro
 412

Serbarile culturale dela Blaj ne-au adus in o legatura

mai stransa pe noi Bucurestenii cu Blajenii. Eram noi con-
vinsi de mult, Ca acesti oanieni, statornici In cinste de sfanta
lege, sunt statornici si in cinstea neamului romanesc. sSi daca
nu e asa de mladioasa limba lor, cum e a noastra, ne storc
toata admiratiunea, cu: cultura, Insufletirea nationala si tot ce
vreai. Aceste trei zile de praznic romanesc sa nu se supere
fratii Blajeni au fost prea ocupate, si nu au putut oamenii
observa multe. Era insa un lucru foarte bun, daca ar fi ob-
servat lumea pe oamenii mai de seama dela noi, cum stau sä
soarba cuvintele Intelepte si venite din inimile curate roma-
nesti ale arhiereilor si fruntasi!or. Am observat atentiunea
Dlui Simion Mehedinti, profesor universitar si om foarte in-
semnat in Ora. Putine momente de fericire va avea dansul ca
cele dela Blaj. Domnul Nicolae lorga a venit prea tarziu la Blaj,
cand plecase deja o parte buns din oameni, si nu mai erau
sedinte asa de solemne ca in cele cloud zile dela inceput, dar
de i-ar fi dat voie suprefectul sa spuna cateva vorbe, multi
ar fi inteles focul ce i-se cetia din obrazi si ar fi priceput,
cum de ochii lui nu-si gaseau odihna in vasta said de gim-
nastica.
Gazetele de aici aia accentuat valoarea culturala a acestor
serbari. Domnul Nicolae Iorga a scos si in brosurd articolele
publicate de D-Sa in Neamul romanesc", relevand, ca Blajul
era vrednic de onoarea, ca sa se praznueasca in el jubileul
culturii romanesti, si nici un alt centru nu-i putea disputa
acest drept.
Cronici Bucure*lene, Cousp. yUnirii., Nr. 87.

,Noun Revista Romani."

Cei cari au pregetat, sau cei cari au fost Impiedecati sa
se ducd la serbarile dela Blaj, au pierdut cu siguranta pri-
lejul sa vada o priveliste imbucuratoare pentru neamul roma-
nesc. Face sa Induri toate neajunsurile unor astfel de intruniri,
pentru ca sa cunosti acest popor la el acasa. c i astazi, dupace
i-am cunoscut in mediul si aspiratiunile lor, doresc ca toti ai
nostri sä treacd granita, sä invete a-i cunoaste pe acesti Ro-
mani oropsiti de soarta, dar cari, poate din acasta cauza,

www.dacoromanica.ro
 --413
sunt asa de sanatosi si vrednici, multumindu-se cu putin §i
dand in schimb asa de mult.
SA venim insa la plecare: potrivit jurnalelor, era destul
ca la 14 August ora 12 din zi sa to prezinti la Predeal, pentru
ca toate formalitatile sa fie indeplinite de un delegat din ca-
pitald. Delegatul nu s'a vazut, jar trenul unguresc a plecat
abia cu jumatate din doritorii de a vedea Blajul. Dar sa trecem
si peste acesta, precum si peste mutrele functionarilor de din-
colo, si sa ne multumim, ca la 7 ore seara am ajuns la Blaj
odata cu Mitropolitul Metianu.
Era atata lume si atat de preocupatA de acest Mitropolit
ortodox in capitala unitilor, in cat pe fata multora ceteam:
adio odaie, adio pat, adio odihna! Multi, foarte multi si-au
luat geamantanul in mans si au cutreerat ulitele Blajului rau
luminate si coplesite de atatea mii de curiosi, de trei on mai
multi decat intreaga populatie a pasnicului orasel.
Dar in sfarsit acestea sunt nimicuri.
A douazi ne ducem la serviciul religios din catedrala me-
tropoliei unite a Blajului, care pe cat era de mare pe atat era
ticsita de lume. Toti asteptam cu nerabdare intrarea Mitro-
politilor si a Episcopilor ortodoxi si uniti. De mult nu se vA-
zuse asa ceva in Ardeal, daca se va fi vazut vre-odata! In fine,
la 91/2 fetele bisericesti isi fac aparitia. Marturisesc, ca nimic
nu mi-s'a parut mai maiestos decat intrarea acestor prelati.
Entusiasmul multimii <adunate era asa de mare, incat era usor
de vazut, ca ceeace multimea saluta cu atata aprindere nu era
principiul religios, cat cel national. Era pilda de unire pe care
clerul o da politicianilor.
Si de asta data se putea vedea rolul precumpanitor, pe
care clerul it joaca in fata Romanilor de peste munti. Clerul
este mult atacat, dar si iubit, cad linia lui de activitate este
una si aceeas si de aceea se credea indreptatit Mitropolitul
unit Mihdlyi sa spuna, ca fara biserica nu se poate face nimic!
Ceeace ne-a mirat pe toti este, ca la uniti" serviciul se
face in romaneste, si de nu se rugau lui Dumnezeu si per.tru
Papa dela Roma, intreg serviciul bisericesc era aidoma ca la
not cei ortodoxi. Chiar si actul de o supunere de 200 de tni
Papei, era sapat in parete tot in cuvinte romanesti.
Si cand vedeam toate acestea, ma gandeam, ca unirea n-a
fost decat o tragere pe sfoara reciproca: Papa poate sa

www.dacoromanica.ro
 414

mere cativa adepti-de-forma in plus, iar Romanii s'au ales cel

putin cu o mosie si o biserica mai natiovala si mai indepen-
dents. Protectia Papei, probabil, face pe Mitropolitul Mihalyi
de Apsa sa calce darz si sa tins capul sus. Se zice, ca Un-
gurii nu prea in sa aiba a face cu el. i cu toate acestea
cate clevetiri nu circuld pe selma acestui om! Unii pretind
chiar, ca n-ar fi stiind sa vorbeasca romaneste, desi el a spus-o
impreuna cu Navute Israeliteanul: fereasca-ma, Dumnezeul
meu, sa dau eu mosia parintilor mei tie!"
Tot in catedrala a tinut sa se deschidd prima sedinta a
Asociatiei". Toti cei din Regat ar fi dorit sa vada pe ceice
conduc aceasta Asociatie. , sa-i aucla vorbind. Dar ceice se im-
bulzeau mai mult erau cei in camesi albe. Ce pilda frumoasa
poate sa ne fie aceasta legatura intre popor si asezamintele lui!
Locul de onoare s'a dat prelatilor, in mijlocul cdrora a
fost asezat presedintele Asociatiei". Prefectul comitatului, care
era si reprezentantul impdratului 1) a luat loc imediat inapoia
Arhiereilor. Toti aveau in fata un covor imens atarnat de bal-
conul corului si pe care se vedea un vultur imens gata sa
sboare de pe o cetate minuscule. Toat2 erau inconjurate de
tricolorul ardelean: vanat, galben si rosu.
Ne inchipuim cat de ingrat a fost rolul acestui prefect,
care avea sa vada atata mandrie la neamul nostru. Probabil,
ca impresia a fost adanca, cad mai tarziu la banchet
singur a spus-o, ca dace aceste manifestatii sunt sincere si
nu sunt Indreptate in contra ideii de stat maghiar, se poate
prenumera si el printre admiratorii culturii Romani lor". Se vede,
ca trimisul imparatului constatase de data asta la acest popor,
calitati, pe cari nu avuseso timp sa le descopere pans atunci,
desi fusese prefect atata amar de vreme, si desi cunoaste per-
fect limba comitatului unde domneste.
Reminisce* dela serbgrile din Blaj, insemnari din N. R. R. Nr. 17.

Seara"
0 puternicA si fnaltatoare manifestatie a constiintei na-
tionale a fost zilele acestea pe pamantul istoric al Blajului.
Acolo s'au adunat membrii Asociatiunii" pentru a serba
cincizeci de ani dela infiintarea acesiei societati pentru ras-
') corect: guvernului (nota red.).

www.dacoromanica.ro
 415

pandirea culturii nationale, cum si membrii societatii pentru

infiintarea teatrului romanesc.
Si au mers la serbare mii de romani din toate partite,
mai toti fruntasii vietii romanesti politice si culturale de din-

Nlitiopolitul loan Vancea, al doilca intcmciator al Blajului.

colo, numarosi fruntasi din Romania si capii bisericii romanilor

de dincolo, in frunte cu octogenarul Mitropolit Metianu.
S'au rostit cuvantari pline de avant pentru lupta natio-
nals si s'a dovedit Inca odata cu cats hotarire isi urmaresc
fratii nostri de dincolo idealul national.

www.dacoromanica.ro
 416

Asociatia" este una din puterile vietii noastre culturale

si rezultatele ce a dat in cursul acestei jumatati de veac pentru
raspandirea culturii romanesti si pentru intArirea sentimentului
de solidaritate nationala sunt incalculabile....
Desigur, ca noi cestia din regatul liber si independent
at Romanilor vom puted face mult mai mutt decal facem pentru
aceasta institutie.
Si suntem datori s'o ajutAm, fiindca ea lucreazd pentru
realizarea unui ideal ce ne este scump tuturor romanilor, si
aci la noi se indreaptd sperantele tuturor romanilor pentru
sustinerea cauzei nationale.
intre Asociatia" si Liga Nationale este si trebuie se
fie o stransa legator& pentru ca in comun, cu forte unite, sa
duce lupta pentru rAspandirea culturii romanesti.
Un popor traeste mai ales prin cultura sa, prin operile
ce poartd pecetea geniului sau si care contribuie la marirea
fondului universal de culturA si civilizatie.
Popor mic si impartit In atatea state, noi nu ne putem
indeplini misiunea noastra, deck intarind unitatea culturald si
facand prin unitate de limbs si de credinta, sa contribueasca
romanii de pretutindeni la tnfaptuirea operei ce va reprezenta
geniul nostru national.
Asociatia" lucreaza serios, ea are dreptul la recunostinta
neamului intreg pentru opera savarsita si la concursul tuturor
romanilor, pentru ca sa poata duce mai departe si cu mai
mare succes aceasta. opera.
*
La binecuvantarile date de Mitropoliti si Episcopi, cari
au tinut de a for sfanta datorie sa mearga la Blaj, se aso-
ciaza binecuvantarile unui neam intreg, mandru de Asociatia"
lui si convins, ca ea va realize opera pentru realizarea cAreia
a luat flint&
Ne asociem si noi la urarile de prosperitate si la ona-
gille de recunostinta ce merg din toate partite in spre Blaj,
felicitand din adancul sufletului pe toti acei barbati vrednici,
cari isi dau cu entusiasm munca for pentru Asociatie".
Serbarile dela Blaj au constituit un moment de insufletire
patriotica si toti cei cari au asistat vor duce cu ei o nestearsa
amintire.

www.dacoromanica.ro
 417

Este un popor, care trAeste stiind cum trebuie sA traeascA

si hotArit sA traeascA, asa cum voeste, acela, care in vieata sa
are asemenea InAltatoare momente pentru lupta de desvoltare
a culturii nationale.
Zile de sgrb5loare, din 'Searac, 18 August, v.
Tot Seam' in Nr. din 22 Aug. v. releveaza, Intr'un scurt
entrefilet, solidaritatea Romani lor din Ungaria, precum s'a ma-
nifestat ea cu prilejul serbarilor dela Blaj, iar in Nrul din 24
Aug. se ocupa de vocile presei ungureiti, care si-a ayut si ea
reprezentantii ei la Blab
.Adevarul"

Vin dela Blaj, unde pentru motive independente de vo-

inta mea n'am putut trece de cat in sborul paserii, cu toata
dorinta ce ma mistuia, de a admira Intreg cadrul grandioaselor
serbari din istoricul si atat de linistitul orasel al Blajului.
Totus, putinul timp ce mi-a fost dat sa-I .petrel; la Blab
a fost de ajuns, ca sa-mi reconfortez si sa-mi nutresc sperantele
unui viitor mai bun al fratilor nostri, putandu-mi da seama
de cata vlaga si Intaritata energie e capabil poporul romanesc
din Ungaria, in falnicele sale lupte pentru cultura si libertate.
Serbarile dela Blaj constitue fara indoiala cea mai impozanta
manifestatiune romaneasca din vieata sbuciumata a obijduitilor
nostri frati. Ea a intrecut In grandoare si dimenziuni insas
mareata adunare de pe Campul libertatii din 1848. DacA atunci
erau in fruntea poporului adunat la Blaj cei doi prelati
Saguna si Lemeni astAzi cei 20.000 romani Intruniti din
toate unghiurile aveau in fruntea for pe toti mitropolitii si
episcopii romani, fAra deosebire de rit si de aspiratiuni.
Putinii romani din regat, cari s'au simtit indemnati sa
aziste la serbarile recente dela Blaj, au putut invata si culege
multe lucruri folositoare, din cele ce le-au vazut ochii in orasul
redesteptarii noastre nationale.
Istoricul camp al Blajului, unde s'a Intrunit de astadata
toata suflarea romaneasca dela Nistru panA la Tisa, a prezentat
in ultimele zile un aspect plin de lumina, de jertfe, de entu-
ziasm si de devotament.
Nu ma voiu incumeta sa descriu punct de punct pro-
gramul serbArilor dela Blaj. Voiu spune numai ca tot, dar
27

www.dacoromanica.ro
 418

absolut tot, ce s'a oferit publicului de catra comitetul serba-

rilor, a fost maret si inaltator. Patrimoniul cultural al fratilor
nostri de peste munti ni-s'a prezentat in mijlocul serbarilor
blajene mai pretios si mai bogat, decat imi inchipuiam, si mai
stralucitor, decat s'ar putea crede.
Toti cei de fats am avut impresia puternica a unui popor
de o vitalitate Vara seaman, de o desteptare a mintii si a su-
fletului, cari II fac irezistibil on carui atac In contra fiintei si
nationalitatii sale.
Serbarile organizate la Blaj de catra Asociatiunea pentru
cultura si literatura poporului roman" si de catra Societatea
fondului de teatru roman" au avut marele avantaj a convinge
si pe orbi despre consolidarea tuturor romanilor din regatul
vecin, cari, deli despartiti In cloud tabere prin credintele for re-
ligioase, au Inteles ca poporul roman nu poate fi mare decat
fiind unit si solidar prin comunitatea aspiratiilor, prin identi-
tatea obiceiurilor si nazuintelor culturale si nationale.
i din acest punct de vedere a fost o fericita idee de a
face din prilejul jubileului de 50 de ani dela Infiintarea Aso-
ciatiunii" o Intreita si cea mai falnica serbare a poporului ro-
manesc din regatul ungar.
Evenimentele culturale din istoricul oral al Blajului au
fost marturia unui popor asuprit si totus In plin si mare
progres cultural.
Ele n'au putut stoarce decat respectul si admiratia celor
mai inversunati dusmani ai romanilor.
Impun6toarea vitalitale a unui popor oprimal, Impresii dela Blaj, de
I. Rusu-Abrudeanu. ,Adevarule 21 Aug.

Mai amintim din acest jurnal (Nrul din 24 August) cateva

sire, scrise de DI I. Rusu-Abrudeanu: favattiminte dela Blaj,
relevand dorul de lumina, progresul si solidaritatea noastra
nationala, precum si nazuinta de a cultiva mai ales poporul
muncitor dela sate, care nazuinta o marturiseste si presa strains,
prin scrisul unui ziar din Budapesta.
Frumoase sunt si momentele de frenesie, despre sborul lui
Vlaicu, in Nrul din 22 Aug., precum despre acelas sbor mai
scrie si Dl P. Locusteanu in Viitortd" din 25 Aug.

www.dacoromanica.ro
 - 419 -
Minerva".
Si alte jurnale din lard Seara", Viitorul", Universul",
Adevarul" au adus informatii bogate despre activitatea
Astrei, dar pe cat putem constata din colectia de jurnale din
lard, cate au putut trece granita, Minerva" a adus cetitorilor
sai informatiile si rapoartele celea mai complete despre Astra
noastrd si despre serbari, in mai multi numeri consecutivi.
Asa gasim in Nrii din 12, 13, 14 Aug. reproduse rapoartele
generale ale comitetelor celor 2 societati, planul de actiune al
Societatii pentru teatru; in Nrul din 15 Aug. gdsim informatii
precize despre Blajul din trecut si de azi, despre scolile lui,
despre apostolii blajeni ai culturei nationale informatii da-
torite scrutdrii Drului Bunea , cu o vedere generald a Blajului,
cu portretul Mitropolitului Mihalyi. In Nrii urmAtori gasim
rapoarte zilnice, preciz scrise, despre decursul serbdrilor,
discursul de deschidere alui A. Barseanu in intregime etc.,
presdrate toate cu vederi din Blaj. In Nrul 21 se reproduce
insotit cu cateva cuvinte calde despre autor articolul
Dlui Iuliu Maniu, dinaintea serbdrilor, si pall din articolul,
scris in termini obiectivi si leali, al ziarului ungures Vi 1de.
Iar ecoul serbarilor e prins in urmatoarele cuvinte:
Se va vorbi multd vreme incA, se va pomeni si in istoria
culturei romanesti despre mdretele serbdri dela Blaj, cari au
intrunit sufletele Romani lor de pretutindeni pentru cinstirea
trecutului, pentru priceperea prezentului, pentru pregatirea
viitorului de muncd nationald".

.Universul"
Pe langA alte notite, reproduceri de discursuri etc., dAm
in Nrul din 16 August de un articol, de apretiare a activitAtii
Asociatiunii, a piedecilor ce i-se pun mereu in cale; releveazd
datorinta fratilor din tars de a se interesa de soarta noastra;
de a ne sprijinl ndzuintele noastre culturale, ca o revansd no-
bilk o revansd de frati, servind astfel interesele mari ale nea-
mului romanesc. In fiecare societate culturald de peste munti
trebuie sA vedem o cetAtue menitd a apAra unitatea culturald
a neamului impotriva atacurilor strAine".
27*

www.dacoromanica.ro
 - 420 -
Convorbiri literare".
Directorul acestei distinse reviste, DI S. Mehedinti, apre-
ciaza astfel Zile le de sarbatoare dela Blaj, in Nrul 9 an. XLV.
Maretia serbarilor dela Blaj a Intrecut toate asteptarile.
Buna randuiala a miilor de tarani sositi din tinuturi departate;
cordialitatea fruntasilor, care a priveghiat desfasurare4 tuturor
actelor. serbarii si, mai pe sus de toate, frumoasa pilda de
unire, data de toti capii bisericii romane, vor ramanea dea-
pururi in sufletul celor ce au fost de fats la aceasta neuitata
.solemnitate".
Pentru a lamuri gresala ce, de sigur, fare de un anumit
gand, a fa'cut-o raportorul pripit al unui ziar de dincoace,
scriind despre toastele dela masa Mitropolitului DI S. Me-
hedinti reproduce toastul tinut acolo de Dsa, toast care a fost
inchinat culturei nationale si unitatii ei.
Scoala, Academie, Literature, §tiinta'.... cu ajutorul vo-
stru fratesc le-am intemeiat", zise DI Mehedinti. Dovada este
insas revista Convorbiri-lor literare", carea nu poate uita ca.
Eminescu...., Creanga, Slavici...., Cosbuc...., Popovici-Banateanul....,
Bunea, iar dintre cei vii: A. Barseanu etc. Ardealului datoresc
inspiratia lor, cu carea au ilustrat din cand in cand si pagi-
nile Convorbirilor literare".
Convorbirile deci nu pot uita ca, in timp de aproape o
jumatate de veac, de cand traiesc credincioase idealului cul-
turii noastre, s'au bucurat de o desinteresata colaborare din
partea tuturor scriitorilor de seama esiti din sanul poporului
nostru de dincoace de munti.
De aceea, cu adanca si dreapta recunostinta, cea mai
veche revista romans aduce azi omagiul sat' celei mai vechi
Asociatii pentru cultura poporului roman.
Infloreasca deapururi, pentru a tines treze in toate col-
turile pamantului romanesc: grija de limba noastra, mandria
pentru frumusetea literaturii romanesti, si Increderea in idealul
de unitate culturala, pe care nici o putere nu-I va smulge din
sufletele noastre".
Viata romaneasce.
Marea revista din Iasi da seama despre serbarile nostre
in 2 numeri dupe olalta. In Nrul 9, sub titlul Scrisori din
Ardeal serbarile dela Blaj, Dl 0. Sima (Dr. 0. Ghibu dela

www.dacoromanica.ro
 421

Sibiiu) face o judicioasa revista a momentelor de frunte dela

serbdri, spunand la urma cateva cuvinte despre Insasi Astra
jubilard.
tar In Nrul 10, Viata RomaneascA" face loc, pe 12 pa-
gini, Aniversarului al 50-lea al Centralei Culturale Roma ne
din Ungaria", despre care o notA la calcainl articolului spune
ca va apArea si in revista bohernd ,Cesk6 Revue". Autorul
acestui articol, scris cu dragoste, amestecat cu o sums de ex-
perience si reminiscence personale, este cum cred ca ceti-
torii au ghicit-o deja Dl loan Urban Jarnik, profesor al
universitatii din Praga, carele a luat insus parte la serbdrile
din yard i).
Simtim de data asta si mai adanc pArerea de rdu, ca nu
putem reproduce in cartea serbdrilor dela Blaj, cuvintele calde,
cumpAnit scrise ale marelui filoroman si prietin al limbii si
poporului nostru. incercdm a face InsA o scurtA schitare a
articolului Dsale, Indrumand pe cetitorii nostri la Nrul 10 at
V. R.", unde it pot Os' in Intregime.
Mai intaiu DI Jarnik vorbeste despre numele Asociatiunii
noastre, despre Astra", revista Transilvania", despre teritorul,
peste care s'a extins in trecut si se extinde astAzi activitatea
Astrei; spune apoi cateva cuvinte despre Blaj originea
Blajului romanesc, scolile lui, spunand cu dreptate ca gimna-
ziul de aci este cea mai veche scoalA secundarA romans, (i:n-
fiintat la 1754). Trece apoi la descrierea serbdrilor, a cAror
semn caracteristic a fost o participare imensA a Romanilor
din toate pdrtile Transilvaniei si Ungariei, ca si din Insas Ro-
mania". Spune despre pavilionul serbArilor, despre batichet,
toaste, despre spiritul democratic al poporului roman si al
conducAtorilor 5ai, can ca sd poatA ajunge totus la scaunele
de onoare rezervate la concerte, din pricina zidului viu a par-
ticipantilor, trec cu totii amandoi mitropoliti, 4 episcopi,
I) Legaturile Dlui Jarnik cu Blajul si cu Asociatiunea sunt vechi. La
1879 adunarea generals a Astrei 1-a ales membru oriorar al sau, iar Blajul
a fost cel dintaiu oral roman, in care Dl Jarnik a petrecut vreme mai in-
delungata (sese saptamani), indeletnicindu-se cu studiul limbei romane,
inainte de asta cu 35 ani, la 1876 si apoi la 1879, cand a fost mai intaiu
si la Bucuresti. Si de data asta, cu prilejul serbarilor din vara, ca si
inainte cu atatia ani, gazduitorul Dlui Jarnik a fost parintele prepozit al
Capitlului metropolitan, Dl loan M. Moldovanu,

www.dacoromanica.ro
 422

fispanul si multi alti demnitari peste bariera, din fericire

nu prea inalta, dintre scend si locul de privire! Vorbind de-
spre sedinta jubilard, lamureste de ce aceasta sedintd s'a putut
tined Intel) biserica, in catedrald. RelevA insufletirea din toate
discursurile rostite, intelegerea bund confesionala, culanta gu-
vernului, care de asta data NA' cu serbarile curat culturale
s'a purtat cu totul corect: n'a concentrat la Blaj nici jandar-
meria cu atat mai putin armata, si cu toate acestea, sau
sa zic mai bine tocmai de aceea, toate s'au petrecut in bund
randuialA". Pomeneste apoi dl Jarnik alaiul etnografic, expo-
zitia, concertele, teatrul, oprindu-se la sborul lui Vlaicu, cu
inalta significatie a acestui sbor de pe Campul libertatii, amin-
teste balul, sedinta sectiilor literare, conferentele, stdruind la
urma prin cateva cifre asupra organizatiei si a mersului
Asociatiei. lncheierea o face, in legaturd cu toastul rostit de
Dsa la masa Mitropolitului Mihdlyi, cu cateva reminiscence
personale, ce ii leagA de Blaj si de Asociatie.
Cum se vede, articolul dA o bund orientare asupra vietii
si nazuintelor noastre, si pentru cetitorii strAini, ca cei ai
revistei CeskO Revue.
Din scrisoarea iscalita de 0. Sima din Nrul 9 al V. R."
reproducem aici o parte, in cele ce urmeazd:
Modestului targusor de pe malurile Tarnavei i-a fost scris
sd fie martor al multor clipe de inaltare sufleteascA a popo-
rului nostru din Transilvania. Cea mai mare sarbdtoare pe
care a avut-o neamul nostru de aici, a fost aceea dela 3/15
Maiu 1848, cand patruzeci de mii de Romani au jurat, pe
.campul numit de atunci incoace al libertatii", ca nu voiesc
sA mai fie robi pe pAmantul udat de sangele stramosilor for
si ca vor sA fie deopotriva cu toti ceialalti cetateni ai tarii.
Dela aceasta sarbAtoare [And la cea din 15-17 August
a. c., Blajul n'a mai avut o serbAtoare, care sd se fi putut
asemAnd in maretie cu ea, si putem spune ca nici poporul
romanesc din aceasta tad n'a mai avut o astfel de sarbatoare.
') Intru adevar suntem si not recunoscateri gm-el nului, pentruca pe
stradele Blajului, in vrcmea serbarilor nu prea s'au putut vedca jandar-
merie, in schimb, numai comitetul de incvartirarc st:e ce bucluc i-a facut
incvartirarea celor vreo 60 - 80 jandarmi in localul scolii statului, carea
ni-se pusese inainte de serbari noun, pentru oaspetii nostri, la dispo-
zitie! N. Red.

www.dacoromanica.ro
 - 423 -
Nu se putea alege un loc mai potrivit pentru serbarea
jubileului de 50 de ani al Asociatiunii pentru literatura ro-
mans si 'cultura poporului roman", decat Blajul, acest oras in
care traditiile noastre culturale si nationale sunt mai vechi si
mai puternice, deck in oricare alt loc. NicAiri nu vorbeste
trecutul cu atata elocventa ca in Blajul lui Inocentiu Micu-
Klein, in at lui Clain, Sincai si Major, in at lui Cipariu si al
lui Bunea, in Blajul celor patruzeci de mii" de pe Campul
libertatii", in Blajul care a vazut la 1848 pe Saguna brat la
brat cu Lemenyi, in Blajul scolilor celor mai vechi si mai
multe, in Blajul nostru romanesc, Incunjurat de toate pArtile
numai de pAmant de-al nostru.
in Blajul acesta serbArile nu puteau fi niste simple ser-
bAri jubilare. Si trecutul, si 'prezentul cereau mai mutt
decat atata.
Ca niciodata pand acum, la aceste serbdri ale Asocia-
tiei si-au dat intalnire toti arhiereii romani de ambele confe-
siuni, apropiandu-se in chipul acesta de institutiile culturale
ale neamului, pe cari antecesorii for le-au chemat la vieata
si cari Vara concursul for nu pot sa ducd o existents deamnA.
Participarca celor doi bAtrani mitropoliti (cel din Sibiiu, e de
83 de ani!) si a celor patru episcopi a starnit un entuziasm,
cum nu s'a mai pomenit. Partea active pe care arhiereii au
avut-o in cadrul acestor serbAri a inaltat moralul credincio-
silor mai mult decat sute de circulAri si a intarit constiinta
nationala mai mult decat mii de apeluri si de articole de
gazetd. Sentimentul de solidaritate nationald, pe care pared
a-1 fi snit mutt hArtuelile ultimului an, a castigat o pecet-
luire, care e garanta cea mai sigura a energiei noastre. Intreg
poporul nostru era prezent, in acest chip, prin reprezentantii
lot. Barierele confesionale au cazut, legaturile frAtesti s'au
intarit, randurile noastre s'au indesit si teama de viitorul no-
stru a dispdrut.
In zilele de serbare catedrala Sftei Treimi din Blaj se
prefacuse intr'un templu at culturii romanesti. De pe amvonul
ei cuvanta academicianul Andreiu Barseanu, evocand in cu-
vinte pline de vieata trecutul de 50 de ani al neamului no-
stru si lasand sa treats pe dinaintea noastrA marile figuri a
lui Saguna, Cipariu s. a. Usa impArateasca a altarului se

www.dacoromanica.ro
 - 424 -
deschisese pentru toti preotii culturii si constiintei nationale.
A fost un moment mare acela and pe up ImpArAteascA, at
cArei prag fusese calcat pand aci numai de preotii bisericii
greco-catolice, a apArut de-a dreapta Mitropolitului Mihdlyi si
figura de patriarh a Mitropolitului Metianu. Ambii coboriau
din locasul cel mai sfant, la brat, in mijlocul imensului public,
intocmai ca la 1848 episcopii Saguna si Lemenyi, care ,repre-
zentau atunci un neam smerit ce cered dreptate, pentru ca,
putin dupd aceea, sa si-o cucereascA 'Mats. $i nici s'a vazut,
de and exists suflare romaneascA pe pamant, pentru prese-
dintele vreunei adundri, un mai maret decor deck acela pe
care I-a avut, in ziva de Sf-ta Marie, DI A. Barseanu, actu-
alul presedinte al Asociatiei". Cele case scaune din dreapta
si din stanga Dsale erau ocupate numai de Arhierei: la dreapta
Mitropolitul Metianu si Episcopii Radu si Cristea, iar la
stanga Mitropolitul Mihalyi si Episcopii Pap si Hossu. Si n'au
fost niciodata mai impodobite stranele canonicilor deck pe
timpul slujbei dumnezeesti, cAnd ele erau ocupate de cei patru
episcopi ai celor cloud confesiuni-surori. lar ziva de 16 Au-
gust v., and Mitropolitul Metianu a ocupat, in cursul Intre-
gului serviciu, strana Mitropolitului Mihdlyi, va rdmanea o zi
istoricd.
Ce dovadd mai strapica despre legAturile de solidari-
tate cari ne in stransi inteun manunchiu si cari ne fac tari
In fata acelora ce ne-au crezut totdeauna slabi?!
Arhiereii nostri nu au fost numai oaspeti ai serbdrilor, ci
ei s'au manifestat si ca membrii ai societAtii jubilante. Cei
doi metropoliti au tinut cuvantari remarcabile despre rolul
Asociatiei", iar Episcopul Cristea a tinut o foarte interesanta
disertatie despre biserica si teatru", in cadrul sedintelor so-
cietAtii noastre teatrale, care si-a tinut si ea adunarea anuald
la Blaj, cu prilejul jubileului Asociatiei". Despre Episcopul
Radu se spune ca ar fi rostit la banchetul dat de Mitropolitul
Mihdlyi; un discurs de o energie, care i-a pus pe toti in mi-
rare. Dupd acest discurs se asteapta ca tindrul episcop sa
traduca si in fapte ceeace a spus ap de frumos in cuvinte.
Prezenta Arhiereilor a fost unul dintre cele mai marl mo-
mente cari fac serbArile dela Blaj memorabile pentru vecii-
vecilor. Ei au contribuit in masurA §i mai mare la evocarea

www.dacoromanica.ro
 - 425 -
trecutului maret. Prezenta for amintia lumii romanesti pe
Saguna si pe tot ce a fost mare in vieata Blajului. Se simlia
parcel in aer, pretutindeni, trecutul acestui orAsel si de sub
amintirea lui 3:15 Maiu 1848 nu s'a putut emancipa nimeni, cat
timp au stat ei in Blaj. Legatura aceasta cu vremile noastre
de eroism n'a fost fere efect.
Serbdrile dela Blaj au o insemndtat deosebitd si prin
aceea ca la ele au luat parte tot ce-a avut poporul nostru
mai de seams. Au fost de MIA toti reprezentantii culturii ro-
manesti din Ardeal (la conducerea Asociatiei" a fost totdea-
una si un numar Insemnat de preoti!) si o seams de barbati
politici. Au luat parte intelectuali din Ardeal si unii din Ro-
mania. Prezenta catorva personalitati marcante ale vietii lite-
rare din Tara" a fAcut asupra multimii o impresie deosebita.
Oaspetilor din Romania li-s'au facut ovatii calduroase, cari
nu se vor uita curand.
Ceeace a fdcut sa creascd mandria romaneascd mai mutt
a fost sborul aviatorului Vlaicu pe Campul libertatii ". Peste
30.000 de Romani admirau, pe campul istoric, pe indraznetul
cuceritor al vAzduhului. A fost o betie de entuziasm cum
nu se poate scrie cand aeroplanul tindrului inginer s'a ri-
dicat dela pdmant. Ca cel dintaiu sbor in Ungaria s'a facut
de cab-A un Roman, si Inca pe Campul libertatii", aceasta
pentru multi e un simbol. Toata suflarea vorbia numai de-
spre geniul romanesc biruitor". Si aceasta da consiiintel ti-
mide a masselor o hrand puternica.
Toate momentele serbdrilor din Blaj au fost InaltAtoare
si categorice. Cand 8i -a terminat poetul Goga conferenta sa
despre curentele literare din Ardeal, dela 1848 incoace, cu de-
claratia de perpetuu rdzboiu in contra acelora cari despretuesc
taranimea romans singura class cu traditii vechi si cu o
busold morald in vieata si introduc in literaturd note stri-
dente, aplauzele publicului nu dovediau numai dragostea ace-
stuia MO de cel mai mare poet al nostru, ci si credintele lui
In materie de vieata culturala.
0 altd caracteristicd a serbarilor din Blaj, caracteristicd
pe care acestea nu ar fi putut-o avea nicairi intealt loc, e ca
pretutindeni nu se vedea vre-un alt semn de vieata, decat de
vieata romAneascd. Taranimea cea multd, venitd din toate

www.dacoromanica.ro
 - 426 -
partite, cortejul etnografic cu marea lui variatie de porturi, de
obiceiuri si de danturi, toate acestea au dat serbArilor o
nota unitara atat de simpatica, cum nu credem sa se mai fi
intalnit intealt loc. Era intre toti cei adunati cea mai bunA
frAtie romaneasca.
Dacd mai amintim st reprezentatiile artistice dela Blaj,
ne putem da si mai bine seama despre nivelul vietii noastre
culturale. incercarite de a crew o opera romaneasca ale mA-
estrului /VIuresianu (Manastirea Argesului"), teatrul, cu Liciu
(care a jucat pentru intaiaora in Ardeal) si cu Dna Aristita
Romanescu, cantareti ca bursierii societatii teatrale, toate
acestea sunt momente, cari inseamnA o evolutie sanAtoasa in
preocupatiunile noastre artistice.

....In timpul din urma Asociatia a dovedit, ca e puternica,

si prin ea, puternic e si neamul care a produs-o si care traeste
prin ea.Lucrul acesta I-au simtit si concetatenii nostri de altA
nationalitate. Sasii au facut tacerea pestelui, in fata manife-
starilor de vieata culturala dela Blaj desi nu prea le e obi-
ceiul a ne ignora, mai ales cand pot constata insuficientile
noastre, Ungurii sau au recunoscut ca dovedim ca suntem
.un popor cultural, sau ne-au injurat, asmutand asupra noastra
puterea statului. De mult nu s'a mai scris in foile unguresti
cu atata urA impotriva noastra ca de astadata. Era glasul de
desperate al invinsului. Acest glas a rasunat si cu prilejul
adunarii anuale a celei marl societati culturale (politice) un-
guresti din Ardeal, tinuta zilele trecute, la Clrj. Sub impresia
penibila a serbarilor noastre dela Blaj, sprijinitorii societatii
Emke" au miscat toate pietrile pentru a putea face din adu-
narea for jubilarA (de 25 de ani) o demonstratie in contra
serbArilor noastre. Au venit la adunare toate figurile oficiale:
miniatri, fosti ministri, prefecti (15), subprefecti, deputati si
alt public unguresc in numar de 6.000 (spun ziarele unguresti).
S'au tinut cuvantAri de conceptii marl ", s'au spus vorbe de
imbArbatare, s'a accentuat sprijinul pe care-I are dela guvern
si s'au facut declaratii cari de cari mai respicate, dar toate
acestea n'au putut salva caracterul de carton al intregei ser-
bad (care a tinut o jumatate de zi). A lipsit poporul dela
aceasta serbare, pe care au dat-o domnii si oficialitatea, In-

www.dacoromanica.ro
 - 427 -
sufletirea s'a tradus in cuvantarile scrisc mesa, pe and la
noi ea a fost spontand si generals. De aceea nu ne fac nici
un fel de impresie declaratiile ministrulul de culte: Ungaria
trebuie sA fie, pans in cele mai fine fibre ale ei, ungureascA",
nici acelea ale contelui Apponyi: ca societatea lor (care luc-
reazA prin toate mijloacele pentru desrAdacinarea Romani lor)
vrea sA raspandeasca cultura in toate straturile poporului'
Vara deosebire de nationalitate", si nici acelea ale lui Sze II:
sA nu cerem dela nationalitati sä vorbeasca ungureste, ci
numai sA simtA ungureste".
Toate acescte lucruri pe noi, cari am avut fericirea sä
putem ILIA parte la serbArile curat romanesti dela Blaj, nu
ne ating de loc, mai ales and vedem ca societatea Emke",
care nu face deosebire intre nationalitati, are printre sprijini-
torii ei si pe Evrei, cari se roagA lui lehova pentru propasirea
culturii nationale-unguresti....

Viata Argricola".
in numArul dublu, Septemvrie Octomvrie (9-10), al acestei
reviste, DI C. Filipescu dA, la rubrica literaturA", pe 20 pagini
o frumoasa descriere de calatorie la Blaj, cu observatii potri-
vite si bine prinse, insotitA de cateva ilustratii din vremea
serbArilor. RegretAm ca suntem siliti a da numai o insirare
a popazurilor din aceste note de caldtorie, de pe cal indelun-
gate, cari se cetesc si ca bucatA literarA, cu cea mai mare
plcere sufleteascA. late cuprinsul lor: Pe drum spre Blaj;
Blajul in zilele de sarbatoare; Blajul in prezent; Campia Li-
bertatii; Blajul in trecut; scolile Blajului; Ziva a doua de
serbAri; defilarile Satelor; serbArile de sears; intalnirile, reco-
mandArile; expozitia Asociatiei; afard din Blaj. Cateva mici
inexactitati, ca de ex. ca scolile din Blaj be intretine astazi
Asociatiunea (corect: biserica, din daniile de acum 200 de ani
ale imparAtiei, apoi din ale episcopilor si canonicilor de pe
vremuri!) on vorba despre ritualul deosebit" (in realitate:
unul si acelas) al celor 2 mitropoliti, dela Blaj si dela Sibiiu,
nu influinteaza recunostinta ce datorim Dlui Filipescu pentru
paginile frumoase ce ni-le-a dat despre serbAri si decur-
gerea lor.

www.dacoromanica.ro
 - 428 -
ff LuceafArul".
NumArul 18 al excelentei noastre reviste revine asupra
serbdrilor, Intr'un articol de apreciare si relevare a momen-
telor de frunte (Arhiereii, Vlaicu, defilari poporale", scriitorii,
expozitia), iar la cronica isi spune cuvantul de laudd si asupra
product janitor muzicale si asupra reprezentatiei teatrale dela Blaj.
Reproducem, din lipsd de spatiu, numai o mica parte din
articolul, pe care 11 insotesc vre-o 15 ilustratiii din Blaj si dela
serbdri, risipite pe paginile numArului.
Dacd aceste serbdri s'ar fi tinut in alt centru cultural,
desigur n'ar fi avut mdretia si farmecul pe care I-au avut in
vechiul focar at redesteptdrii noastre nationale, in istoricul Blaj.
Acest targusor, cu abia trei mil de locuitori, situat la
intalnirea celor cloud Tarnave cu ape tulburi, trdieste in ini-
mile noastre ca un loc sfant, de care ne leagd atatea amin-
tiri din trecut. Aproape fiecare coltisor ne aduce aminte de
cate o clipd din vieata de muncA a barbatilor InvAtati si en-
tuziasti, cari si-au jertfit totul pe altarul culturii romanesti.
Blajul e poate singurul orAsel dela noi, care ne trezeste in
suflet pictatea traditiilor culturale si emotiile cucernice ale
faptelor marl. Desi astazi nu mai are stralucirea de odinioard
In vieata noastra culturald, totusi tinem cu evlavie la el, ca
la un local sfant cu morminte scumpe, pe ale carui temelii se
razimA Insesi temeliile culturii si libertatii neamului nostru.
De aceea de cateori calcam pe pdmantul Blajului, ne simtim
constiinta imbArbatata de faptele eroilor cari ne-au sfdramat
cdtusele nestintei si ale robiei; ne simtim sufletul Intinerit de
Indemnurile marl, pe cari le Invdtam din entuziasmul acestor
eroi. In atmosfera de amintiri istorice ale Blajului, Intreaga
noastra fiintd se renaste, simtind mai vie, mai puternica cAl-
dura sentimentelor de mandrie nationald. In preajma mor-
mintelor si locurilor din acest orasel, trdieste In noi credinta
plind de nAdejdi ca avem si noi un trecut de fapte culturale,
pe care, cand it intelegem it cinstim si-1 preamarim prin
muncd stdruitoare si constienta, cAci adevdrata pietate MO de
inaintasii marl, nu o arstam prin lacrimi si prin cuvantdri, fie
ele oricat de frumoase, ci tot prin fapte. Munca neintrerupta.
pentru Inaintarea obstei poporului Intreg e semnul eel mai
ales de pietate al zilelor noastre.

www.dacoromanica.ro
 - 429 -
Serbarile din Blaj au fost until dintre aceste semne.
Idea de a praznui jubileul de 50 de ani al Asociatiunii" in
acest loc istoric 4 fost foarte nimerita. Prin serbarile aranjate
din acest prilej, am dovedit cu prisosinta ca ostenelile Main-
tailor nostri au inceput sa aduca roadele culturale visate de
dansii; am dovedit ca suntem un popor dornic de lumina si
plin de vieata, care, in scurta vreme, a stiut sa se impuna
tuturor stapanilor de pe vremuri. De aceea serbarile din Blaj
se vor pomeni de istoriografii viitorului ca o proba a fortelor
noastre culturale dela Inceputul acestui veac si ca o mani-
festare grandioasa a poporului romanesc dintre Tisa si Carpati".
Transilvania".
Organul oficial al Astrei" in Nr. 5-6 din 1911, reproduce
discursul de deschidere al prezidentului Barseanu, conferenta
Dlui Goga, conferenta ce era sa o tina directorul gimnaziului
nostru, Dr. A. Chetanu, poporului, dupa conductul etnografic
(Stapanirea pamantului prin munca si carte"), o parte a te-
legramelor si scrisorilor de felicitare, cu ocazia adunarii,
procesele verbale ale sedintelor adunarii generale, si pe urma
o descriere scurta a serbarilor.
Revista politica si literary ".
,...intru adevar, ceeace s'a petrecut la Blaj, nu a fost
numai o simply serbare a unei societati, care cu ajutotul lui
Dumnezeu a ajuns Ia varsta de 50 de ani, ci a fost o pu-
ternica manifestare de constiinta, a fost afirmarea dreptului
nostru inalienabil la o cultura proprie, nationaliceste indivi-
dualizata, a fost succesul desavarsit al batjocoritului geniu
roman, care deli in i'mprejurari atat de neprielnice, s'a stiut
validity asa, ca insisi reprezentantii presei maghiare sa fie
siliti a recunoaste, a au trebuit sa vina la Blaj, pentru ca sa
vesteasca lumii: triumful culturii romilnestia.
incepand dela buna randuiala, ce au pazit-o cu atata
bun simt singuraticii: intelectuali si popor deopotriva, conti-
nuand cu modestele dar promitatoarele produse ale mese-
riasilor si industriasilor nostri din localitate,.... trecand pe Tanga
industria de easy,.... trecand peste frumoasele inceputuri de
pictura artistica, intre can mai ales ti-se opresc ochii Ia acele

www.dacoromanica.ro
 - 430 -
cateva tablouri asa de perfect reunite ale talentatului nostru
pictor Flaviu Domsa, ar fi sd ne oprim la cele cloud mo-
mente culminante in desfasurarea programului acestor serbdri,
pentru ca sd putem fixa cu deplind mandrie progresul realizat
de geniul roman. Sunt superbele compozitii muzicale ale ne-
intrecutului maestru lacob Muresianu,.... si este de altd parte
succesul splendid al aviatorului Vlaicu
Dar nu intrd in cadrul acestui articol sd facem apreciarea
acestor succese.
Mai insemnat pentru noi decat chiar progresul realizat
in toate ramurile amintite, este cutremurul acela sfant care cu
aceasta ocazie ne-a unit pe toti in aceeas commdtate de sen-
timente si emotiuni, este pulsatiunea aceea puternicd, care
a intins baierile inimii noastre in asteptarea mdreatd, in do-
rinta ferbinte de a tie vedea cat mai curand pe aceea treapta
de cultura, de unde pand astazi vitregia vremurilor ne-a tinut
departe. §i acest val puternic, care cu acest prilej s'a ridicat
in inimile noastre, de sigur nu se va opri aci, ci-si va tdia
singur calea, va rupe zAgazurile, ce-i stau in cale, va inunda
pdmantul romanesc si va face sd fecundeze °data si ogoarele
intelenite ale inaintarii noastre.
Dar privind din altd lature insemndtatea serbArilor dela
Blaj, avem iara's un motiv mai molt, sd ne intarim increderea
in viitorul neamului romanesc. S'a vadit aci, pe langd toate
intrigele, cu cari contrarii nostri ar vol sd spargd solidaritatea
noastrd nationals, pe langa toata zavistia, ce s'a instApanit de
o vreme incoace intr'o parte a presei noastre, ca dela Via -
died pand la °plink dela un colt al terii pand la celalalt,
toti.... numai Intr'un fel inteleg rostul nostru de a fi pe aceste
plaiuri si acest unit fel este sub semnul culturii nationale. In
acest punct, in aceastA convingere, s'au gasit araturi in cea
mai deplind armonie, ca de cand lumea imbrAtisati: popor si
inteligenta!
Pe cand la alte neamuri, pe urma desechilibriului social,
se deschid largi prapastiile, cari le ameninta cu pierire, pe
atunci la noi, o soarte vitregd dar comuna, netezeste con-
trastele, stabileste echilibriul si ne dd puterea aceea uriasa,
care imprumutA vointei noastre nimbul suveranitAtii.
Chiar si veleitatile confesionale mestesugit aprinse si nu-
trite pand acum de inimi seci si strimte, de speculanti de

www.dacoromanica.ro
 431

rand alunecati cu totul pe panta materialismului, on de niste

suflete hibride, cari in Ast chip credeau sa-si satisfaca vani-
tatea lor de cele mai multeori personalA, au disparut de-
°data, In fata gestului maiestos al arhiereilor nostri, cari con-
stienti de marile indatoriri ce le au fata de cauza noastrA na-
tionalA in aceste vremuri de insemnAtate istoricA, au dat cel
mai strAlucit exemplu, ce trebuie sa-1 urmam
Dar, daca pentru not este nespus de Imbucurator suc-
cesul acestor serbari, dacA el ne este un nesecat izvor de in-
tdrire pentru lupta viitorului, nu trebuie sa uitam, ca in acelas
timp el este si postavul rosu pentru aceia, carora le-ar plAcea
sa ne vada vesnic in opinci. Presa confratilor nostri maghiari
a inceput sa des deja alarma, regreta ivirea prea tarzie a lui
Jeszenszky pe arena publics ca si cum nu tot de Jeszenszky
i-am fi avut parte dela introducerea constitutionalismului In-
coace agita in contra noastra preamarindu-ne, iar unele
foi cer deadreptul nimicirea culturii noastre.
In consonants cu spiritul exprimat in:ziarele lor, sunt
toate dispozitiile guvernelor maghiare, ce s'au perandat in
vremea din urma, iar acum dela serbarile Kulturegylet-ului,
tinute la Cluj cateva zile dupa serbArile noastre, din rostul
tuturor oratorilor lor, in frunte cu insus ministrul de culte,
ni-se da avizul prigonirilor de mane. Este acesta raspunsul
dat nu tocmai sub o impulsiune de prea InaltA noblete, dar
este in sfarsit raspunsul, la care ne-am asteptat....
Sa nu ne lasAm ametiti de rezultatele obtinute, cari in
definitiv sunt un fat at IntamplArii norocoase, care ne-a dat
cateva genii, In butul prigonirilor si in butul indolentei noastre.
SA cautAm pe viitor sa introducem un sistem in toate actiu-
nile noastre culturale, cari sa ne asigure o desvoltare culturala
generala, constants $i unitara. Nmai atunci vom putea serba
aievea I Manifestatia grandioasa dela Blaj este o chezasie, ca
elementul romanesc este copt pentru a priml o conducere in
aceasta directie, iar frumoasele talente, cari cu acest prilej
ne-au rapit inimele, ne dau garanta deplina, ca suntem qi un
popor capabil".
Post testa, in extras, de Aurel Oaf°.

www.dacoromanica.ro
 - 432 -
,Cultura Cresting ".
La cloud saptAmani dupd adunarea jubilara a Astrei si
adunarea generals a fondului pentru teatru romanesc, lumea
romaneascA sta Inca sub impresia serbarilor aranjate cu acest
prilej, in orasul nostru. Ecoul serbArilor se resimte Inca in
coloanele ziarelor noastre, cari continua sa aducA, zi de zi,
amanunte, detailuri, apreciari de ale singuraticelor momente
ale serbArilor, spre a intregi astfel tabloul splendid ce s'a des-
fasurat Ineintea ochilor multimii adunate la Blaj.
Chiar aceasta mul(ime ce s'a adunat la Blaj, e intaiul mo-
ment al serbarilor, ce trebuie retinut. Tot, ce poporul nostru
are mai distins, a venit la iubileul Astrei. In semnul culturei
romanesti, s'au Intrunit la Blaj, in frunte cu cei 6 episcopi ai
nostri In vieata, toata lamura societatii noastre intelectuale de
dincoace, alaturea cu cetele nenumAratului popor, alAturea cu me-
seriasi dela Lugoj si cu tarani din MaramurAs. lar fratii de din-
colo trimisu-si-au oamenii for cei mai de seams, cari sA vadA,
de mai sunt, frati de ai for pe acest pamant", si sA ducd
Inapoi vestea veselA a desvoltArii si progresului oostru cultural.
Si de venirea Astor multi oaspeti, la Blaj tocmai, cu atat
mai bine ne-a pArut, cu cat pentru foarte multi, mai ales dintre
fratii de dincolo, prilejul a fost potrivit ca sA vadA si sA cu-
noasca in adevaratd lumina Blajul, spiritul romanesc al Bla-
jului uniatilor", truda lui din trecut si de astazi si adeva-
ratele lui nazuinte in viitor. in biserIca sa, in scolile sale si
in alte institutii de cultura nationalA, in expozitla istoricAcul-
turalA, in cea de industrie tAraneasca, in prestafiunile artistice
de o InaltA si romaneasca valoare, Blajul si-a desvAlit Inaintea
lumii romanesti de pretutindeni toata bogatia comorii de cul-
tura romaneascA, cu care abia se va putea rauda alt centru
romanesc. 0 spunem aceasta noi, cu o mandrie ce astAzi
nu se poate numi neindreptatitA, dupAce au spus-o, cu prilejul
serbarilor, atatia oameni, cei mai de seams ai nostri.
Dar serbArile culturale din Blaj au si o altA importantA,
a cdrei relevare cade mai ales in competenta presei de zi. As
putea zice cA ele au fost ca o revistA a unei armate, ce stA
gata de lupta. Ne-am vazut la Blaj cat! s.untem, ostasi ai unei
culturi specifice ramanesti, am vAzut cum aceasta oaste, inte-
lectuali si tarani deopotriva, de un gand se calauzeste, Intr'un

www.dacoromanica.ro
 433

singur semn, sub un singur steag sunt uniti: cui nu i-s'au

umezit ochii, vAzand acea admirabild desfasurare de popor la
cpnvoiul etnografic din ziva intaiu a serbdrilor, cu insufletirea
ce stApania inimile taranilor, cari la un semn al conclucAto-
rilor lor, au venit ca sd vadd lumea de domni romani, si sa se
arete lumii, strAinilor mai ales, ca element de ordine si de culturd...
Si apoi last not least pe Campul libertatii, cel mai
nou triumf al geniului romanesc: sborul superb a lui Vlaicu I
Strainii au cuvant ca O. ne invidieze si sa fie ingrijoratil (m.)
Serb5rile culturale din Blaj, cronicg, din Nr. 13.

Gazeta Transivaniei".
Jurnalele noastre de dincoace si-au fAcut deplin datoria
MIA de serbAri. Coloanele for din acelea zile au fost pline de
informatii, rapoarte, reproduceri etc. dela serbAri. Colectiile
tuturor jurnalelor noastre si-au dat contributia for la volumul
ce cetitorul 11 are In mans. La acest capitol tinem sä mai
dam insirarea de articoli, ce au vazut lumina tipariului in zi-
lele de dupA serbari, ca tot atatea ecouri pe urma evenimen-
tului mare, care au fost serbArile dela Blaj. In special, Ga-
zeta" dela Brasov se ocupd in doi numeri consecutivi (183
si 184) cu ceea ce au scris ziarele maghiare despre serbArile
dela Blaj, comentand scrisul for.
Tot asa face
Tribuna"
in articolul Oldh dolgole din Nr. 182. In acelas numar o
scrisoare din Iasi: Un ecou al serbdrilor dela Blaj, releva uni-
tatea culturald a Romanimii intregi ca o nAzuintA, ce se pArea,
Wand acum cativa ani, irealizabild. Azi serbarile Blajului
Transilvanean par serbArile Iasului sau Bucurestiului Roma-
nesc; mane, durerile aceluia§ oras vor fi durerile noastre
Articolul: 0 tdcere elocventd, (Nr. 183) se ocupa lards cu
vocile presei unguresti, relevand tAcerea ziaristilor unguri, cari
au fost de fats la serbdri, a cdror atentie o captivaserd pre-
zenta atator scriitori de renume si atator artisti de seams.
Sufletul acestor ziaristi a fost emotionat, aldturea de al jan-
darmilor unguri, Valid la lacrimi, de sborul superb alui Vlaicu.
Si cu toate acestea, cu putine exceptii, gazetele unguresti au
28

www.dacoromanica.ro
 - 434 -
tacut o Were elocvepta,- caci pentru ele serbarile dela
Blaj nu trebuie sa existe, adevarul for ar fi fost prea crud
pentru stapanitorii nostri. Perspectiva unui viitor na-
tional, ni-se zugraveste, ca o urmare a desteptarii constiintei
nationale, precum s'a manifestat aceasta la Blaj in articolul
Vedem in viitor din Nr. 189.
Rom anul".
,,,,,

Tema unui articol din Nr 182, este Teama de cultura

noastra, de sborul nostru cultural, care nu are nimic de
ascuns, si care numai pentru cei ce neaga Insasi existenta
noastra, prezenta o primejdie. Cam aceeas teza o tracteaza
si articolul: Exallare ,si zapticire, din Nr. 186. Cultura ro-
mans e titlul unui articol at Domnului Dr. Cassiu Maniu
(Nr. 186), cu concluzia: serbari de importanta istorica, cum au
fost acum la Blaj, sa fie inceputul binecuvantat al interesului
obstesc pentru progresul neamului in cultura romaneasca ade-
varata .si cat se poate de inalta....
Glasul mintli seinatoase, din Nr. 187, se ocupa mai ales
de articolul din Vilag", despre care pomenim si not mai jos.
,Drapelul".
In Nr. 79, articolul prim constata, pe urma serbarilor
dela Blaj, ca dam inainte, si progresul nostru este mai presus
de orice indoiala, cu toate piedecile ce ni-se pun, cand totul
este indreptat spre opacirea noastra si desfiintarea noastra
national/ Arhierell no.Ftrii §i pacea confesionala, doi prim-
articoli (in Nr. 95 si 96) foarte bine scrisi sub impresia acestor
doua momente ale serbarilor: participarea tuturor arhiereilor
nostri si buna Intelegere confesionala ce s'a instapanit intre
Romani si carea s'a manifestat si in tot decursul serbarilor
dela Blaj. Dintr'un alt articol, despre zilele meirete dela Blaj
reproducem urmatoarele sire:
Memorabile vor ramanea aceste zile in sufletul fiecarui
Roman cu dragoste de neam si cu credinta in viitorul nostru.
In calea ce o percurgem vor forma o piatra demarcationala,
care va arata Inca multa vreme o statiune din staruintele
noastre de Inaintare in lumina si libertate ca popor constient
de sine si de importanta sa. Inca de multe on vom reveni
cu apreciarile noastre asupra acestor zile, cari multe chestii

www.dacoromanica.ro
 - 435 -
au lamurit si inseamna un nou izvor de vieata in luptele noa-
stre pentru de a ne afirma ca popor select si distinct in
aceasta tarn.
La Blaj nu s'a facut politica si totus fecare clips din
cursul acestor zile este de deosebitcl importanfa politica. Ba
putem zice, fara teams de a cadea in exagerare, Ca pe langa
toate manifestatiunile culturale, fiecare importatita In felul sau,
importanta cea mai mare revine totus rostului politic al ace-
stor zile.
Si este firesc sa fie asa!
Lupta noastra politica in Ungaria culmineaza pentru noi
in chestia de a fi sau a nu fi ca Romani in Ungaria. In jurul
acestei chestii se invart toate framantarile noastre. solidari-
tatea culturala a tuturor Romani lor, afirmata in mod atat de
impunator la Blaj, este in situatia actuala a poporului nostru,
pe deplin identica cu solidaritatea politica; doar toata politica
noastra se concentreaza astazi in chestia ingradrrii si apararii
prin legi a dreptului nostru la cultura proprie nationals roma-
neasca in Ungaria. De aceea, oricat de mult ne-am ferit de a
atinge coarde politice la Blaj, este cu neputinta a retacea im-
porta.nta eminamente politica a zilelor dela Blaj".
Telegraful Roman"
se ocupa si el (in Nr. 92) cu vocile presei maghiare, in spe-
cial cu articolul Iui Kos Karo ly din Budapesti Hirlap".
Foaia Poporului"
din. Sibiiu ne-a dat in numerii 34 si 35, rapoarte foarte pre-
cize si complete despre serbari si singuraticele for momente.
Si celealalte foi poporale Inca si-au facut datorinta: Libertatea
apoi Foaia ilustrata, (suplement la Foaia Poporului roman",
care ne da 10 ilustratii dela serbari. Impodobitd cu cateva ilu-
stratii dela serbarile din Blaj, si cu alte informatii e si ,,Da mbo-
vita" (Foaia Noastra") dela Bucuresti.
"Foaia Poporului"
din Cernauti are de asemenea cuvinte calde de apreciare a
serbarilor, dela Blaj, de unde o unda de caldura a patruns si
pans la noi, din marele foc ce a ars pe altarul dela Blaj".
28*

www.dacoromanica.ro
 - 436 -
Calindare.
Pentru completarea bibliograficd a serbarilor noastre
amintim la acest loc Cdlindarele noastre, dintre cari relevAm
in deosebi CAlindarul Unirer din Blaj, unde pe 82 pagini
ni-se dO o descriere a serbarilor, intocmita dupA rapoartele si
corespondentele razlete, publicate In Unirea", Tribuna", Ro-
manul", Gazeta Transilvaniei" eic. Amintim apoi cu recu-
nostinta faptele §i impresiile dela serbArile culturale din Blaj,
scrise de DI Ion Scurtu, pentru Ccilindarul Minervei pe 1912.
Prin uriasele for proportii si prin strdlucitul for succes, aceste
serbAri inseamnA o rascruce istoricd in vieata Romanilor din
regatul ungar. Nu se puted hotart un loc mai potrivit, un
centru mai simbolic pentru serbarile semicentenare ale cul-
turii fratilor cari traiesc in necurmata lupta pentru apararea
si afirmarea nationalitatii lor.... Cu trecutul sou mAret, cu amin-
tirile si energiile cari rodesc acolo.... unde muncesc si astAzi,
cu pOstrarea traditiilor sfinte, credinciosii culturei romanesti,
apostoli si ucenici.... Blajul este o stralucitO maturie de pu-
terea vitald a neamului romanesc din Ungaria... Constienti de
traditiile si rostul cetatii for modeste, fail de ziduri si fdrA de
tunuri, intAritA numai prin duhul romanesc, Blajenii au facut
sfortAri supraomenesti, s'au sacrificat cu drags inima pentru
organizarea perfecta a serbArilor, pentru gazduirea si multu-
mirea oaspetilor, pentru succesul desavarsit at zilelor jubilare..."
Asa incepe DI Scurtu descrierea sa, continuand-o pe 14 pa-
gini petit si Impodobind-o cu numeroase vederi de ale insti-
tutelor si oamenilor din Blaj.
Bro ura Dlui lorga.
insemnatatea politico, culturalci si literard a serbarilor dela
Blaj a fost fixatA, in 28 pagini tiparite, din partea Dlui Nic.
lorga, la Valenii de munte. A spune o vorbA despre acestea
pagini, ce par a prinde in marmorA on In aramA, idei, oameni,
vremuri etc. socotim a fi nu numai de prisos, ci deadreptul
o profanare. Unicele cuvinte ale noastre despre brosura aceasta
sunt: toile lege!
Voci straine.
Cateva mici spicuiri din gazete straine vor completa ta-
bloul serbarilor dela Blaj. RelevAm un glas german:

www.dacoromanica.ro
 - 437 -
Deutsches Volksblatt", organ al antisemitilor austriaci
releva in cateva sire iubileul Astrei", face o mica dare de
seams despre activitatea ei de pans acuma, incheiand cu cu-
vintele Germanii din Ungaria se uita plini de invidie la fratii
for romani, cari au stiut sa-si pastreze o organizatie atat de
stralucita, si in felicitarile for se amesteca aceasta dorinta in-
.tima: De am fi si not atat de departel (dupa Tribune
din 7 Sept.).
Dintre glasurile presei maghiare reproducem, ca speci-
mene, numai trei: Budapesti Hirlap" (si cam ca B. H." au
scris celelalte gazete maghiare), Alkotmdny" scrie mai cinstit,
iar Vildg" este adevarat sorb alb.
Bud apesti Hirlap".
Daca eu as fi preot maghiar aici in Ardeal, asa scrie
DI KOs Karoly, autorul articolului, mi-as fi ales textul pre-
dicatiei mele pentru Dumineca de ieri din psalmii lui David:
Doamne, cum s'au inmultit dusmanii mei, cat de multi sunt
cei ce vreau sa ma rapue (psalm 3, vers 2).
Pentruca eu am vazut adunarea Astrei si am dorinta sa
vorbesc poporului meu unguresc ardelean despre zilele din Blaj.
Am vazut serbarea vi stiu, ca ea a fost triumful valahimii
asupra noastra. As vorbi poporului meu despre dusmanii no-
stri, dar nu i-as injurk nici nu le-as bagateliza munca.
Caci am vazut adunati la Blaj vase mii de oameni: domni
si doamne din Romania si din toate colturile Ungariei: capii
bisericilor, profesori, proprietari, advocati si deputati; preoti
si dascali, saraci, meseriasi si comercianti si tarani: o socie-
tate intreaga: si oamenii acestia toti au mers aci din insufletire,
la indemnul propriu; nu pentru ca sa bea, on sa-si petreaca,
ci sa se insufleteasca, sa invete, sa asculte sfaturile conduca-
torilor, ca sapandu-si in inima cuvintele lor, sa duca celor 11-
masi acasa insufletire si constiinta nationala pentru alti zece mii.
Noi Maghiarii nu-i stim imita. Noi Ardelenii suntem
deja obositi, iar opinia publica din Ungaria nu se intereseaza
de soarta ungurimii....
Presa este oglinda fidela a opiniei publice: pe timpul
serbarilor dela Blaj ziarele din capitals au publicat cateva ar-
ticole despre adunarea Astrei" (e adevarat, ca in parte chiar

www.dacoromanica.ro
 43$

ziare principale, foarte greOte §i ciudate), dar in curand au

sfarOt cu aceasta, iar azi imblatesc voioase mai departe pa-
iele goale ale obstructiei.
Insd noi nu putem trece a§a upr la ordinea zilei, de-
oarece jocul acesta se face pe socoteala noastrd, in definitiv pe
socoteala tuturor Ungurilor. lar noi am fost la Blaj, pentru
ca sA i invAtdm, de ceea ce avem mare lipsA. i am §i putut
invAta acolo multe dela Romani.
Am vazut o adunare nationalA impozantA, am auzit dis-
cursuri foarte serioase, dar n-am vazut nici o afectare, n-am
auzit haze. Aceasta este o invatAtura.
Am vAzut acolo o armatA: armata nationalA. Pentrucd
adunarea aceasta nu mai poste fi consideratA de horda lui
lancu qi Axente, aceasta nu ne mai ataca cu coase §i tunuri
de lemn §i ea nu va mai servl intereselor Vienei. Aceasta e
acuma natiune, care lucreazA con§tient i s'a inarmat cu bani
§i culturA.... Aceasta e a doua invdtAturA.
Am vAzut, cum poporul adunat acolo sorbia cu sete sfa-
turile conducAtorilor lui, a fost multumit cu ceeace a auzit §i
primit, n-a critizat nimic, dar cu bucurie i§i dedea filerii sei
Astrei. N-a fost in Blaj disordine, nu s'a Mut politica, nu
s'a agitat. Am auzit cetindu-se cifre §i fapte seci. Am avut
impresia, ce acesta a fost cel mai mare eveniment politic al
anilor din urma, aceasta a fost cea mai primejdioasa agitatie
politica nationalista....
Mare le ziarist ungur de odinioard Beksics Gusztav pro-
fetise, a IndatA ce romanii se vor consolida pe teren cultural
economic i social, existenta Ardealului unguresc devine
chestionatA.
Acum, dupd adunarea Astrei", trebuie sA recunoa§tem,
dace nu ne-am astupat ochii §i nu ne-am infundat urechile
zic, trebuie sA recunoa§tem, cd in Ardeal avem de a face cu
o societate romaneascd consolidate, atat pe terenul economic
§i social, cat i pe cel cultural. Societatea aceasta i§i cu-
noa§te deplin puterile §i scopurile; societatea aceasta e disci-
plinatA, fanaticd §i idealistA. Societatea aceasta e natiune....
Cetesc psalmii:
Yn cane noastre ne-au incunjurat i acum pandesc, unde
sa ne poatd lipi pAmantului".

www.dacoromanica.ro
 439 -
Sunt asemenea leului, care-si pandeste prada si asemenea
puiului de leu, ce stA in pesterd". (David, psalm 17, vers
11 12).
Societatea aceasta romaneascd ne este un dusman atat
de firesc, incat nici prin cuvinte frumoase, nici cu forta nu o
mai putem castiga pe seama noastrA. Jertfele ce aduce socie-
tatea sunt zadarnice. Romanul din Ardeal nicicand nu se va
face de voie bund ungur. El nici nu are trebuintA de cuno-
stinta limbei unguresti deorece noi, Ungurii din Ardeal
avem mai mare Upset de cunostinta limbii romonesti.... Dar Ro-
manii nostri nu mai pot fi castigati nici pentru idea de stat
maghiar, cats vreme avem de vecin aproape Romania li-
bel-A, nationald si cu o desvoltare puternicA.
Suntem in situatia aceea, cA societatea ungureascA sArA-
citA, obositA si desnAdajduitA, pas de pas, incet, dar in con-
tinuu e silitA sA dea inddrapt pe toate terenele dinaintea ro-
manilor, cari InainteazA in siruri inchegate, sub conducerea
unitarA si constienta.
Ne vedem Inainte soarta. Noi suntem slabi.... Puterea
statului ar aved datorinta sd ne ajute cel putin, dacA nu vrea
sA ne apere. Ar aved datorinta a ne pune noun la dispozitie
Coate mijloacele, toate armele si a detrage toate mijloacele, toate
armele dela Romeinii noctri, cu cari ne pot strica. Aceasta o
putem numi nedreptate, o putem numi neomenie si aceasta
nici nu are loc in un stat de drept. Dar...
...SaptArnana aceasta societatea Emke Isi va tined adunarea
festivA la Cluj Clujul are 60 mii locuitori si acesti 60 mii
sunt foarte ingrijati, cA unde sA aseze pe cei 600 oaspeti, cari
vor participa la serbArile de aici. In Blaj, care are 2500 lo-
cuitori, 6000 de oameni au fost gAzduiti cu bucurie trei zile
in semnul culturii romanesti.
Allanatiy"
gazeta fArA jidani a partidului catolic din Ungaria vorbeste
mai cuviincios despre mAretele noastre serbAri. Ea constatA
cA preoti si mireni, domni si tArani, greco-orientali si greco-
catolici, nu cunosc nici un pArete despArtitor intre ei, cand e
vorba de trebile Romanimii. Se bucurA vAzand, cA noi suntem
crestini si tinem la o culturA crestineascA, de care vrem sA se

www.dacoromanica.ro
 - 440 -
impartdseascd fiecare Roman. Dar, e supArat scriitorul arti-
colului din Alkotmdny", ca nicAiri in Blaj nu s'a vAzut vr'un
semn, care sd arete, ca e vorba de o serbare culturald pe pd-
mantul Ungariei. Adecd n'am pus steaguri unguresti, nici
n'am spus minciuni, ca guvernele Ungariei ne-au ajutat vreo-
data in desvoltarea culturii noastre...
Atata agerime presupunem cu tot dreptul la dl Turi, ca
sd inteleagd si sd vadA, ca orice sprijin ne dA guvernul sub
raport cultural, ni-I dd anume si ell expresa rezerva de a ne
desfientti cultura noastrd nationals qi a ne absoarbe in cultura
maghiard, singura cultura in tears, spriginitd de stat in mod
efectiv.
De multeori ni-se reproseazd, ca primim, mai ales dela
legea lui Apponyi incoace, ajutor de milioane cor. la an pentru
scale noastre. Da, este adevdrat ca primim sume conside-
rabile ca ajutor dela stat. Dar le primim numai unde suntem
slliti a le priml, pentru a salva principiul scolii confesionale,
cad sprijinul dat de stat nu este sprijin fArd rezerva, ci dat
anume, ca in mAsura in care primim ajutor sd schimbAm ca-
racterul cultural national al scolii, in sarcina culturii noastre
si in beneficiul culturii maghiare.
Intre asemenea imprejurdri politica culturald de stat nici
nu are nici o parte la energiile de vieatA proprie culturala
nationald a poporului roman.
Se mai plange scriitorul dela Alkotniny," ca nu numai
in foile romanesti, dar chiar si in vorbirea de deschidere a
vicepresedintelui Barseanu au rAsunat glasuri, ca si cum planta
frumoasd a culturii romane ar trebul apAratA de mana duj- .

manului". Mai e suparat Alkotmdny" si pentruca s'a cantat

Imnul ImpAratesc dupA vorbirea tinuta pentru imparatul, afard
de aceea vorbitorii ziceau totdeauna monarhul nostru, nu re-
gele. Supdrarea nu e la loc, pentrucA noi cunoastem un singur
imn, pe care-I cants si muzicile militare. Dela noi nu se
poate astepta sd cantAm imnul lui Kossuth Lajosl
"
Au fost grei si plini de luptd acesti cincizeci de ani. In
acest timp Asociatiunea" a avut ss lupte nu numai in contra
inapoierii si nepAsArii poporului roman, dar asa zicand, a avut

www.dacoromanica.ro
 - 441 -
sä infrunte si ura neinfranata a sOVilliS11111111i incult unguresc,
precum si cicanarea aparatului oficios al clasei dominante un-
guresti, cu toate ca asociatiunea aceasta nici cand n-a ur-
marit alte scopuri, ci numai desvoltarea culturii romdnecti. tar
data in jurul acestui scop s'au nascut discutii politice, acelea
nicicand nu s'au deosebit de discutiile, cari obvin cu fiecare
prilej in oricare asociatle progresiva ungureasca....
Abia a venit stirea, ca Asociatiunea" se pregateste sa
serbeze la Blaj, unde si un aviator roman va prezenta pro-
gresul aviatiunii romanesti, Pesti Hirlap", Budapesti Hirlap"
si celelalte ziare patriotice, yin iaras cu povestea veche.
Articole de fond amintesc vremurile fioroase din 1848,
conjuratia in contra Ungurilor facutd pe Campul libertatii", de
unde lancu si sotii au imprastiat taciunele, care a pustiit atat
de groaznic sirurile Ungurilor.
Da, Campul libertatii" si adunarea poporala ce a avut
loc aici la 1848 a fost de mare insemnatate.
Vi lag" face apoi istoricul zilei de 3115 Maiu 1848 dupa
JancsO Benedek, dand si cateva puncte din programul politic
al adunarii, cari i-se par mai interesante, anume: stergerea
iobagiei, libertatea cuvantului si a presei, stergerea cenzurei
si a cautiei ziarelor, asigurarea libertatii personale si dreptul
de libera intrunire. Punctul cel mai important, pe care insa
zice Vilag" jancso iI retace, este:
Natiunea romans pretinde purtarea egala a sarcinilor,
si Inca in raport cu averea platitorilor. Pretinde sa se exmita
o comisiune, care sa desbata si sa decida asupra plangerilor
poporului, pe care acesta be va prezenta in cauze agrare, sil-
vanale si teritoriale".
Iata, spune Vilag", aceasta este hotarirea faimoasei adu-
nari dela Blaj, unde dupa cum se sustine, natiunea romans a
jurat starpirea totals a Ungurilor.
Au rasunat acolo idei foarte democratise, progresive,
probabil cu ura in inimi, nu contra intregei ungurimi, ci contra
unei parti a ei, contra partii sustiitoare de stat" cum se zice,
contra domnilor feudali.
Adunarea aceasta romaneasca nu valoreazd oare si nu este
ea un eveniment important al progresului, ca si adunarea un-
gureasca dela 15 Martie tinuta in Budapest.? Din punctul de

www.dacoromanica.ro
 442 -
vedere al Ungariei progresive n'ar fi oare de dorit, ca Romanii
sApanduli tot mai tare in memorie punctele acestei hotAdri,
sd lupte pentru realizarea acestor dorinfe?....
Aqa credem, ca fArA indoialA, cultura unei teri poliglote
numai prin desvoltarea culturii proprie a nationalitatilor poate
progresa. Progresul culturii romane#i ridica cultura Ungariei.
Nazuintele progresive ale celorlalte nationalitati: pregdtesc for-
matiunea democraticei a tariff.
lubileul Asociatiunii" este sarbAtoare culturalA, adunarea
dela Blaj a fost o expresie a nazuintelor democratice a Ro-
manilor. Cultura adevAratA qi democratia stau in stransA le-
gAturA. Romanii cari sarbAtoresc, qi cu prilejul Asociatiunii"
trebuie revoace In memorie hotArirea dela Blaj, iar Un-
gurii progresivi sA nu se bazeze pe minciuni istorice, ci sA se
cugete asupra acestei reamintiri, cu bucuria pe care o de-
Oeaptd in fiecare om de cultura lupla unui popor de altA
limbA pentru culturd pi democrafie ".

www.dacoromanica.ro
 XIV

incheiere.

www.dacoromanica.ro
 a a

0 0 0 0 0 INarl
o 0

Comitetul central al Asociatiunii pentru literatura romana

si cultura poporului roman" a trimis cu data de 10 Sept. n.
a. c. la adresa dlui Dr. laths Mania, directorul desp. Blaj si
presedintele Comitetului aranjator al serbarilor iubilare, urma-
toarea scrisoare de multamire:
Malt stimate d-le director!
Cu sufletul inaltat de succesul stralucit al maretelor ser-
bari tinute in Blaj in zilele de 28-30 August a. c., membrii
comitetului central al Asociatiunii", intruniti eri in 9 1. c. in
qedintA, au hotarat unanim a exprima profunda for recuno-
stinta tuturor acelor stimate persoane, cari au contribuit Ia
reusita acestor memorabile serbari. In deosebi se simt datori
a aduce tributul for de recunostinta onorabilului comitet aran-
jator si vrednicului lui presedinte, care n'a crutat nici osteneala,
nici timp, nici spese, ca sa faca serbarile, despre cari e vorba,
cat mai inaltatoare.
Afle-si multumirea acesti valorosi barbati in constiinta,
ca si-au indeplinit in modul cel mai stralucit datoria for fata
de insotirea noastra culturala si de sora ei mai tinara, socie-
tatea teatrala, si au contribuit in mod insemnat Ia ridicarea
prestigiului neamului, din care facem parte.
Aducandu-va acestea la cunostinta, ne permitem a va
ruga, mult stimate dle director, sa binevoiti a pastry si pe
viitor Asociatiunii" noastre aceeas dragoste, de care ati dat asa
de stralucita dovada cu prilejul amintit mai sus.
Pentru Comitetul central al Asociatiunii".
Andreiu Barseanu m. p. Octavian Goa m. p.
presedinte. secretar.

www.dacoromanica.ro
 Biuroul central al serbarilor dcla Blaj.

S. Gocan, V. lozon, Valer Suciu, Vasilc Suciu, loan Fodor,

V. Muntean, Dr. A. Nicolescu, Dr. D. Szabo, Dr. V. Macavciu, St. Rosian, Alexe Pop, lacob Popa, Dr. I. Satin, Al. Ciura, A. C.Domsa,
S. Nestor, I. Muresan,1Dna Corn. Deac, Dr. Is. Marcu, Dr. I. Maniu, Dr. V. Suciu. I. F. Negrutiu, ds. R. C5pusan, Dr. A. Chetian, G. Precup-
www.dacoromanica.ro
 Cuprinsul.
Pag
enviint inainte . 3.
I. Pregatiri, pag. 5-20.

.....
Pregatiri mai departate . . . . . . 7.
Biuronl central si diferitele comitete constituite la Blaj, in vederea
serbarilor . . . 12.
Programul serbarilor . . 15.
IL Salutul presei, pag. 21-40.
,Gazeta Transilvaniei. p. 23. 3Tribuna p. )Romanul
p. 26. Drapelul p. 26. DTelegraful Romitn p. 29. Libertatea
p. 30. 'Foaia Poporului' p. 30. 'Transilvaniac p. 31 *Luccafarul
p. 31. 'Revista politica si literara p. 32. Presa din Romania p. 33.
Voci traine p. 37. Unirea p. 38.
III. Preziva serbarilor, pag. 41-54.

.....
Dispotitii pentru incuartirarc . 43.
Sosirea si primirea oaspetilor . 46.
Sosire6. Arhiereilor si a comitetelor centrale 48.
Seara de cunostiinta. . . . . . 52,
1V. Ziva prima, pag. 55-80.
Di mineata . . . . 57.
La sf. 1.iturghie . . . 58.
Sedinta prima a aAstrcia . 61.
Deschklerea expozitiei . 69.
Banchletul . . 72.
Condtctul etnografic . 76.
Concertul . . . 78.
V. Ziva a dciva, pag. 81-98.
La biserica parastasul . 83.
Sedinta 1-a a fondului de teatru 84.
Sedint'a festiva a sectiilor *Astrei 88.
Masi 11 111itropolitul . . 9.
Agapal gazetarilor . . 92.
Sedinta a doua a *Astrei 92.
Sborui lui Vlaicu 94.
,Manastirea Argesului 97
Balul , . 97.
VI. Ziva a treia, pag. 99 -120.
Te deum.... . 101.
Sedinta a II-a a fondului de teatru 101

www.dacoromanica.ro
 447 -
Pag.
Membrii not ai Societ pentru fondul de teatru 105.
Mass in cinstea artistilor 106.
Sedinta a treia a vAstreig 106.
Noii membrii ai .Astreic 107.
Alegerca prezidiului . 109.
Noul prezidentAndreiu Barseanu 112.
Noul viceprezident Dr. Vasile Suciu . . 114.
Inchiderea aduna'rii . . . . 115.
Reprezentatia teatrala . 116.
Conveniri, consfatuiri etc. . . . . 116.
La mormantul lui Augustin Bunea 117.
Plecarea oaspetilor . 118.
Post festa . 119.

VII. Articole, discursuri, cuvantari etc. (anexe), p. 121-224.

In Catedrala sfintei Treimi, articol de I. Agarbiceanu, Tribunao
nr. 178. . . . . . . . . . . . 123.
Triumfal culturii rominesti, articol din vTribunac nr. 175 . 125.
La Blaj! articol, de Dr. Horea P. Petrescu, .Romanul, nr. 172 . 128.
Dupa, cincizeei de ani, articol al Romanuluic (nr. 178). . . 131.
Serbarile dla Blaj, sub raport politic, articol al DDrapeluluic
(nr. 91.1 . . 136.
La inbileul de cinci-zeci de ani nI Asociatinnii, de Andreiu
Barseanu (.Transilvania, nr. jubilar) . . . . . 139.
Prinos, din prilejul serbarilor culturale ale *Astrei, de Dr. Iuliu
Maniu (Revista politica si literary nr. 1). . . . . 149.
Blajul, capitol reprodus din ,Scurte notice informative, scrise cu
prilejul serbarilor de 1)r. loan Ratiu . . . . 150.
Respunsul Episcopului loan I. Papp al Aradului, la cuvantul de
bineventare, cu ocazia sosirei la gara din Blaj. . . . 175.
Cuvantul Ex. Sale I. P. S. Mitropolit iliihailyi, la sf liturgic din
ziva sf Marii . . . . . 155.
Cuvantul de deschidere al adunarii jubilare, rostit de viceprezi-
dentul Astrei, Andreiu Barseanu' . . . , . 158.
Textul telegramei Irimise Maiestatii Sale Monarhului si ills -
punsul primit . . . . . . . 176.
Cuvantare Ilustritatii Sale Dlui prepozit capitular I. M. Moldovanu. 177.
Salutul Dlui Vasile Goldi, in numele fondului dc teatru . . 181.
Cliteva date din Raportul general al comitetului central al PAso-
ciatiunii, catra adunarea generals din 15/28 si 16/29 Aug. . 182.
Discnrsul profesorului Gavril Precup, la deschiderea expozitiei
istorice-culturale a despartamantului Blaj . . . . 185.
Toastul Ex. Sale I. P. S. Mitropolit Metianu, la banchetul festiv
din pavilionul serbarilor . . . . .
. . . 187.
Toastul Domnului asesor conzistorial Nicolae Ivan, ridicat la
banchetul festiv, 4r, onoarea reprezentantului guvernului . 188.

www.dacoromanica.ro
 -- 44R -
Pag.
Cuv,Intul rostit de D1 I. F. Negrutiu, in cimiteriul bisericei pa-
rohiale, in amintirea fundatorilor si binefacatorilor repauzati
ai Asociatiunii . . . . . . . . 189.
Cavantarea de deschidere a adunarii generale a Fondului de
teatru, rostita de Dl Vas. Goldis . . . . . 194.
&dotal Dlui director gimn. Dr. Amb, oziu Chetianu, adresat so-
cietatii noastre teatrale, in numele Blajului . . . . 197.
Un dis..urs nerostit, at prcsedintelui Socictlitii pentru fond de
teatru roman, Dr. loan Alihu, prcgatit pentru deschiderea
adunarii anualc dela lilaj . . . . . . . 198.
Cilteva date din Raportul general al comitctului Societatii pcntru
fond de teatru roman pe anul 1910/11. . . . . . 204.
Oaspetii invitati si menu-ul dela masa I. P. S. Mitropolitului Dr.
V. Mihalyi de .4 psa, in ziva de 29 August 1911. . . . 207.
Toastul rostit de 1)1 1. Urban Jatnik, prof. universitar in Praga, Ia
masa data in castelul mitropolitan . . . . . 210.
Telegrama trimisa marelui mccenat Vas. Strocscu, la Odessa . 212.
Felieitiiri si aderente. . . . . . . . . . 213.
Rugacinnea rostita de Ex. Sa DI Mitrot-olit Dr. V. Mihalyi. la
serviciul divin din zitia ultima a festivitatilor . . . 224.
VIII. Conferente, pag. 225-274.
Conferenta P. S. Sale Episcopului Dr. diron E. Cristea, rostita in
prima sedinta a adunarii societatii pi ntru fund de teatru . 227.
Aetul do hotez at primci societati romans din Ungaria - comu-
nicat - do Dr V. Braniscc . . . . . . 233.
loan Maioresen parti din discursul comcmorativ, cu ocaziunea
centenar, lui serbat Ia 16 29 August 1911 in Blaj, de Dr.
Ios. Popovici , . . . . . . . . . 238.
Curente de idei in literatura ardeleana. dela 1S48 pana in zilcle
noastre, de Octavian Goga . . . . . . . 218.
Publieul nostu si teatrul, confercnta cetita in a doua sedinta a
Societatii p. fond de teatru roman, de Dr. Horea P. Petrescu 2(0.
IX. Conductul etnografic, pag. 274-284.
de Dr. A. Nicolescu . . . 276.
X. Vlaicu, pag. 285-300.
Vlaicu la not . 287.
Sborul 290.
Dupa. sbor . . . . . . . 296.
'Pe aripilc idcaluluie articol din *Gazeta. Transilvaniei, nr. 185,
sign at do vn. 298.
XI. Prestatii artistice, pag. 301-334.
Triumful artei muzicale romane la Blaj. Concertul din 15/28 Aug.
2.Manastirea Argesuluie. - Recenziune de Dr. 1. C. luga 303.
Jacob Muresanu, articol din ,Unireae. . 330.
Productiunea teatrara' . . , 333.

www.dacoromanica.ro
 449 -
Pag.
XII. Expozitia, pag. 335-386.
Sectia scolara, de Dr. 0. Prie. . 337.
Sectia istorica, de Silvestru Nestor. . . . . 342.
Sectia industriei de cases, 14 Rozica Capupn. 347.
Sectia agricola, de loan F. Negrutiu . . . . 356.

..
Sectia silvanala, de Emil H. Precup, stud. ing. silt'. 364.
Sectia industriei gi comerciului, deGavr. Precup . 372.
Tipografia seminariala, de Al. Ciura . 378.
Expozitia de pictura.(din raportul 3.Tribuneie) . 381.
Expozitia Atelierului din Or4tie, de * . 383.
XIII. Dupes serbari, pag. 387-442.
'Zile maxi la Blajc (spicuiri din gazetelc noastrei . . . . 39r.
)131aiul in sfanta sarbatoarce . 395.
Momente si impresii . . 398.
Post testa (ecouril . . . . 410.
vUnireae, p. 410; 'Noua Rev. Romance, pag. 412; vSearae,
pag. 414; *Adevarule, pag. 417; pllinervae, pag. 419; ,Uni-
versule, pag 419: ,Convorbiri literarce, pag 420; *Viata
Romaneascae, pag. 420; vViata Agricola", pag 427; vLucea-
farule, pag. 428; vTransilvaniae, pag. 429; .Revista politica
Si literara, pag. 429; 'Cultura Cretinae, 432; 'Gazeta Tran-
silvanieie, pag 433; ,Tribuna pag. 433; »Romanule, pag.
434; ,Drapelule, pag. 434; ,Telegraful Roman., pag. 435;
'Foaia roporuluie (Sibiiu), p. 435; 'Foaia Poporuluic (Cer-
nautil, pag. 435; Calindare. pag. 436; Bropra dlui lorga,
pug. 436; Voci straine, pag. 4:3E; 'Budapesti Hirlap, pag.
447; vAlkotrnanye, pag 438; vVilage, pag. 440.
XIV. incheiere, pag. 443-445.
Adresa de multamita a comitetului central al Asociatiunii, catra
comitetul serbarilor din Blaj . . . 444.

11^,V717217MMINIEW-.".

29

www.dacoromanica.ro
 IlustratiL
Pag.
I. Blajul, vedere general&. . . 11
2. Arhiereii Romani lor din Transilvania si Ungaria . 53
3. inainte de sfanta liturghie 59
4. Deschiderea expozitiei . '71
5. Banchetul . . . 73
6. Conductul etnografic: sosirea satelor 77
7. Rentoarcerea dela cimiter . 85
8. A viatorul Vlaicu . . . . . . 95
9. Noul prezident at *Astreig Andreiu Barseanu . II I
10. Noul viceprezident al vAstreic 11r Vasile Suciu 115
11. Vechea resedinta metroplitana din Blaj 141
12. Noua resedinta metropolitan& din Blaj 143
13. Conductul etnografic: sosirea satelor 279
14. // 71 1/ 284
15. II I/ caluseri . 283
16. 71 f, caluseri-copii . 291
17. Vlaicu ateriseaza pe Campul libertatii - 295
18. Imnul Astrei: cliseu cu note si text 305
19. Corul serbarilor . 317
20. Prot lacob Muresianu . 331
21. Expozitia: sectia scolara 339
22. )) sectia istoricl . 343
23. 77 sectia industriei de ca.a: casa taraneasca de pc Secas 349
24. 11 sectia industriei de cosi: expozitia damelor (1) . 351
25. )) ,, 77 ,, ,, 77 (2 355
26. agricola (I) 359
27. , (2) 361
28. 11 silvanala. . . . . 367
29. Comitetul aranjator Si expozantii sectiei industriei si comerciului . 373
30. Expozitia tipografiei seminariale . .. 379 .

31. 71 Atelierului dela Orastie . . . . 388 . a o

32. Epp. I. hoc. M. Klein, primul intemeiator at Blajului romanesc 3t5 .

33. Epp. Petru P. Aron, sub a carui ocarmuire s'au deschis scolile din Blaj . 399
34. Mitropolitul loan Vancea, at doilea intemeiator at Blajului romanesc 415
35. Biuroul central at serbarilor dela Blaj . . . . . . 445

Comisiunea care a Ingrijit tipArirea acestui volum:

Alesandru Ciura, Dr. Victor Macaveiu, Dr. Alesandru Nicolescu,
Gavril Precup, Dr. Octavian Prie, Dr. loan Raliu.

www.dacoromanica.ro
 Errata.
Pe pag. 16, punct 5 din programul concertului a fost executat
de corul mixt, iar nu de Dna Veturia Triteauu.
ft ff 62 sirul 15 din sus, a se omite cuvantul z''.

2, ff 93 capitlul: agapa gazetarilor, sirele din urrna, a se

corege ap: si a doamnei Clemence Rose veniti
cu Dl i Dna Dr. Cipicco prof. de limba italiand
la Londra, in societatea etc.
,, 110 sirul 9 din jos, dupd al 3-lea cuvant a se adauge:
in revederea cArtilor bisericesti.
,, " 152 sirul 15 din jos, a se cer 1: Barnutiu, in loc de:
BAnutiu.
,, " 351 a se cetl: expozitia damelor, in loc de: expozitia
tdraneasca.
Erori de interpunctiune on ortografie ici colo ceti-
torul be va scuza cu bunAvointa.

29*

www.dacoromanica.ro
 Catalogui
seetiei istoriee eulturale 1).
1. Arhiva Contractor original, prin care se schimba
domeniul episcopesc dela Gherla si Sambata de jos cu cel dela Blaj (1738);
Protocol lum informationum de Studiosis in Gymnasio Blasiensi ale anno
1802-1811; Protocollum Informationum de Auditoribus Philosophiae in
Lyceo Blasiensi ab anno 1832 3 ad annum 1836/7 et de Studiosis in
Gymnasio Blasiensi ab anno 185314 ad annum 1845 6; Matrichla gimnazului
superior din Blaj pe anii 1851-1857/8. Anuarele gimnazului din anii 1852/3,
1854/5, 1856/7, 1857/8, 1868/9, 1871/2-1911/12.
2. Arhiva mitropolitani: Evangelic in limba slavoni, cu tabla de
argint, proprietatea bisericii gr.cat. din Feleac, manuscript, gait cu porunca
arhiepiscopului Daniil in toamna anului 1487. Conscriptia preotilor si a lo-
cuitorilor romfun din Transilvania gatita la Gherla in 1733. Conscriptia
parohiilor diecezei Fagarasului dela anul 1750; Conscriptia parohienilor gr.
cat. din Transilvania 1762: Conscriptia episcopatului unit de 14-agaras 1765;
Conscriptia diecezei Fagarasului la a. 1767; Acte si corespondinte in cauzele
parohiilor patronate 1803 1009; Protocoale de visitatiune canonica, Vacua
de Mitropolitul Dr. loan Vancea a) in districtul protopopesc al Blajului la
a 1869; b) in distr. protop. al Biei la 1871: c) distr. protop. al Alba-luliei
1873; d) al Fagarasului 1874; el si al Murasului 1876; Conscriptia parohiilor
diecezei Fagarasului 1811: Conscripta parohiilor din 1818 ; Protocol de
vizitatiune canonical dela 1811; Schematismus venerabilis deri graeci ritus
catholicorum, dioeceseos Fogarasiensis in Transsylvania pc anul 1835 si
1842; Sematismul Ven. Cler al Arhidiecezei mitropolitane de Alba-Iulia, pe
anul 1865. 1871, 1876, 1880, 186, 1890, 1896, 1900 si 1906; Urbariul domi-
niului dela Cut, 1858; Conscriptia urbariala a domniului episcopesc dela
Blaj, situat in comitatul Tarnavei (Kilkii116), din 1820; Hotaririle sinodului
dela Iasi din 1642... pentru afurisirea capitolelor patriarhului Chiril, ca facand
parte din eresia calving, publicatc de dl Moldovei loan Vasile Voevod; Co-
lectiunea ccrcularelor arhidiecezane dela 1870-1910; Harta Mitropoliei
gr.-cat de Alba-lulia si Fagaras, harta Arhidiecezei etc.; Doug. harte grafice,
statistice, despre averile bisericesti; Harts grafica statistics despre funda-
tiunile de stipendii; Sigilele vcchi ale Mitropoliei gr.-cat. de Alba-Iulia: a)
imprimate in ceara pe carton 110 bucati) b) originale (6 bucati) ; Diploma
imparateasca a episcopului Pataki; Bula episcopului Alexandru St. Sulutiu
1854: Decretul imparatesc al episcopului Al. St. Sulutiu 1850; Ordinul
Leopoldin al Mitropolitului Al. St. Sulutiu; Bula papala a Mit) opolitului Dr.
Ioan Vancea; Decretul regal de Mitropolit al lui Dr. Ioan Vancea; Diplo-
1) Pentru importanta sa acludem aci si acest catalog al sectiei isto-
rice-culturale, din expozitia despartamantului nostru.
30

www.dacoromanica.ro
IL

mele de advocat si alte scrisori relative la fundatorul Ioan Daniel banut,

si o fotografie a lui; 10 Antimise de sub episcopii si Mitropolitii de
Alba-Iulia si Fagaras : Ioan Pataki, I. I. Klein, P. P. Aron, At. Rednic, Greg.
Major, loan Bobb, loan Lemenyi, Al. St. Sulutiu, Ioan Vancea, Victor
Mihalyi.
3. Arbiva Seminarubli teologic: Protocollum clasificationuni ductus
pro Auditoribus StudiOrum theologicorum in seminario dioecesano Blasiensi
1806/7-1882.
4. Biblioteca arhidiecezana: Cronscriptio dominii Balasfalvensis, din
anul 1681 si 1747; Tractatus in Physicam generalem, ms. din 1705, at lui
loan Constantin Pataki, episcopul de mai tarziu; Evangelie din 1740, scrisa cu
multi arta de popa Ioan Sarbu din Ardeova; Sententiae selectae, extrase
din autorii clasici, doua vorbiri si un tractat de aritmetica a calugarului
Partenie lacob (1781); Mse orig. de alui Samuil Clain (Biblia, traduceri din sf.
Parinti, Filosofia, Istoria Romanilor, Istoria bisericeascal a Romanilor etc.);
Msul Protopopadichiei de Petru Major (17951; Mse de a episcopului Ioan
Bobb (Carte de Invatatari crestinesti despre desertaciunea lumei si datoria
omului in fiestecare stat, culese din SE Scriptural); Prelegeri teologice, ms.
at calugarului Benedict Fogarasi, sfarsitul veac. 18 ; Msele canonicului Teodor
Papp de Ujfalu (Istoria eclesiastica 1E16, Prelectiuni exegetice 1816 si 1830,
Profetii Isaia, Ezechiil si Daniil, Pildele lui Solomon); Predicele episcopului
Basiliu Erdelyi (ms.1; Istoria Horii si a poporului romanesc din Aluntii
apuseni ai Ardealului, compus5. de A. *t. S. (Al. sterca $ulutiu), anul 1860
(ms.);alte mse ale mitropolitului Alexandru *terca *ulutiu; Dr. loan
Vancea: Dialog despre constitutiunea bisericii sj despre sinoade, Oradea
mare 1861.
5. Biblioteca lui Cipariu: I. Celli tifiiz'rite : Tetraevangeliul de
Coresi, completat de Cipariu. Brasov V60-1; Evangelic cu invatatura de
Coresi, Brasov 1581; evangelic cu invatatura. Belgrad 1641; Invatatura peste
toate zilele. Campulung 1642; Psaltirc, Belgrad 1651; Psaltire, Suceava 1679;
Invatatura preotilor pe scurt, Buzeu 702; Catechismus, Sambata-mare 1726;
Vocabulario della Crusca. Venezia 1741.
II. Scrierile sale: Extract de Orthografie cu litere latinesti pc
temeiul limbii si ortografiei bisericesti si osebirea dialectelor, precum s'au
urmat dela 1835 in Typografia de mai jos. Blaj 1841; §tiinta Sfintei Scripturi.
Blaj 1854; Elemente de limba romans dupa dialccte si monumente vechi.
Blaj 1854. Acte si fragmente .latine, romanesti pentru istoria bisericii ro-
mane, mai ales unite. Blaj 1855; Gramatica latina, dupa M. Schinagl.
Partea III. Blaj 1857-1E60; Crestomatie sau Analecte literare. Blaj 1855;
Istoria sfilnta sau biblica a Testamentului vechiu si nou. Edit. II. Blaj 1859;
Elemente de poetics, metrics si versificatiune. Blaj 1860; Elemente de filo-
zofie, dupa W. T. Krug. Tom. 1-1I. Blaj 1861-1863. Cuvant la inaugurarea
Asociatiunii romane Trans. in 1V. Nov. 1861, aparut in contra unei critice.
Edit. II. Blaj 1862; Discurs tinut in adunarea generals a Asociatiunii romane
Trans. pentru lit. rom. si cultura poporului roman, in 29 Iuliu 1862. Brasov
1862; Purtarea de bunacuviinta intre oameni. Edit. II. Sibiiu 1863; Corn-
pendiu de gramatica limbei romane. Edit. IV. Sibiiu 1865. Principie de limba

www.dacoromanica.ro
 Ill

si scriptural. Edit. II. Blaj 1866; Gramatica limbei romane. Partea I. Analitica,
partea II. Sintetica. Bucuresti 1869 si 1877; Despre limba romana, suplement
la sintetica. Blaj 1877.
III. Afanuscrise si documenle: Table ceiate; Breviarium romanum,
cu note rosii si vinete ( 471 ; Pravila de logof. Eustratie, de pela 1632;
Lexicon Latino- roman, tradus de Teodor Corbea sin ieromonah Ioasaf din
Brasov; Psaltirea de Corbea, cancelariul imp5.1atului Petru cel mare; Po-
melnicul bisericii din Bolgaria Brasovului (1729); Testamentul vechiu. Scriptuia
veche de Dumitru, Campulung; Hronicul Romanilor de Demetriu Cantemir;
Istoria Tarii-romanesti de Radu logof. (1729; Letopiset de Stanciul logof.,
dupli al lui Lupul Dascal (1755); Istoria Tarii-romanesti pans la 1774; Sis-
te kul de scriere cu semne al Moldoveanului loan Prale, inaintat Mirropo-
litului Veniamin din /4; Colectia de documente referitoare la Romani,
ficuta de Cipariu; Codicele oronetian, faximilat de Academia Romans;
Gramatica limbei romane. Partea I. Analitica, partea II. Sintetica, premiata
de Academia (ms. orig).
IV. Limbi orientale: Tora jidoveasca, volum de pergament pe sul
de lemn; Gramatica araba; Carte araba; Makamatul Hariri (Sedintele lui
Hariri), cu ;;lose, ms. arab vocalizat; Halbel el Komeit by Navadji (poeti
arabi ; Extrase arabice, facute de Cipariu; Testamentul vechiu, in limba
siriaca; 'fabele astrologice siriace.
V. Dive/se oblate: Icoana Preacuratei; Barometru; Caramida ro-
mana DI. Vale. Sigil vechiu al gimnazului din Blaj; Stampila la culoare;
Stampila uscata; Calimar de portelan; o mobil& a lui Cipariu (dulap
de nue).
6. Biblioteeit gininazului: I. Scrieri de ale foflilor profesori:
S a mul Clain, Elementa linguae Dacoromanae sive Valachicae (in colabo-
rare cu $incai). Vindobonae 1780; Propovedanii la imgropaciunea oamenilor
morti. Blaj 1784; Teologia moraliceasca. Blaj 1796; Biblia. Blaj 1795 V as ile
Neme s: Invatatura crestincasca sau Catechismul cel mare. Blaj 1797.
George $in cai: Epistola ad spectabilem et clarissimum virum Ioannem
Lipszky. Budae 1804; Elementa linguae Daco-romanae sive Valachicae,
Budae 1805; Cronica Romanilor. Tom. 1 111. Iasi 1853- 4. Petru Major:
Istoria pentru inceputul Romanilor in Dacia. Buda 1812; Istoria bisericii
Romanilor atat acestor dincoace cat si a celor dincolo de Dunare. Buda
1813; Ortographia romana sive latino-valachica, una cum clavi, qua pene-
tralia originationis vocum reserantur. Primum valachico idiomate concinnata,
deinde in latinum translata. Budae 1819; Lexicon romanesc, latinesc, ungu
resc si nemtesc. Buda 1825. Dim it rie Boer: Un plan de a scrie limba
romaneasca cu literc latinesti. Sibiiu 1841. loan Rusu: Icoana pamintului
sau Carte de Geografie. Tom. IIII. Blaj 1842. Sim eon B arn utiu: Ra-
porturile Romanilor cu Ungurii si principiele libertatii nationali. Edit. II.
Viena 1852. Dreptul public at Romanilor. Iasi 1867; Dreptul natural privat.
lasi 1868; Pedagogia. Iasi 1870; Psihologia empirical si Logica. Iasi 1871.
loan F. Negruti u: Magyar-roman nyelvtan a romanul tanula ifpisag szamara.
Kolozsvartt 1852; Magyar-roman nyelvtan a romanul tanulok szamara. H.
Jiad. Kolozsvartt $62. Sim eon S, Mi ha 1 i (Mihalescu): Extract din geo-
30*

www.dacoromanica.ro
IV.

grafia universals, dupa Dr. E. H. A. Burger. Blaj 1853. Compendiu de istoria

naturals. Blaj 1856; Geografia Ardealului. Blaj 1857; Elemente de istoria
naturals. Partca IIII. Zoologia, Botanica si Mineralogia. Craiova 1878;
Despre rnigratiunea animalelor. Craiova 1881. B a siliu Ratiu: Istoria bise-
riceasca. Blaj 1854. Ioan V. R us u: Elemente de istoria si geografia veche.
Blaj 1854; Compendiu de istoria Transilvanici cu distincta privire la Romani.
Sibiiu 1864; Carte de lecture. Sibiiu 1876. Macedon Pop: Icoana gale-
riilor sfinte, spre inlesnirea invataturii in scoala, biserica si acasa, tradusa
din tex ul german. Viena 1861. Activitatea vicatilor foranei episcopesti
gr.-cat. din districtul Nasaudului pang la vicariul Anchedim Pop inclusive.
Budapesta 1875. loan Antone Ili: Istoria poporului roman, de T. Liviu
Patavinn. Cartea I- II. Blaj 1860-61; Breviar istoric al scoalelor din Blaj.
Blaj 1877. Aron Pum nul: Lepturariu romanesc. Tom. 1-111, Viena
1862-63; Gramatik der rumanischen Sprache. Wien 1864; Privire repede
peste mosiile manastiresti din fundul religionar al bisericii drept credincioase
ra'saritene din Bucovina. Cernauti 1865. Dr. Joan Bob: Theses ex universa
theologia. Vindobonae 1862; Catechismul cel mare. Blaj 1867. loan S.
Stoian: Manual de aritmetica, dup5. Dr. Francisc Mocnik Blaj 1863.
Nicolae Solomon: Clerus populusque romanus archid.gr.rit.cath. diebus
beati Petri V. lustrorum etc. 1871; Omagiu de fidelitate adus Maiestatei
Sale Francisc Iosif I. cu ocaziunea jubileului de 25 ani dela inalta suire pe
tron. 1873. Petru Solomon si George Muntean: Legendar pentru
clasele elementare. Blaj 1871; Educatiunea si instructiunea generals. Blaj
1874. Alexandru Micu: Elemente de fizica. Blaj 1871; Dr. loan Ratiu:
Principiile speciali sau dogmatice ale tcligiunii crestine. Blaj 1872; Prin-
cipiile generali sau fundamentali ale religiunii crestine. Blaj 1872; Etica
cresting. Blaj 1873. Prelectiuni teologicc despre matrimoniu, impcdimente,
procedure. Blaj 1875; Institutiunile dreptului bisericesc. Blai 1877. B e-
n i amin Po p: Istoria Transilvanici si a tarilor din jur. Blaj 1872. G eorge
Baritiu: Istoria regimentului al 11. romanesc granitar transilvan. Brasov
1874; Catehismul calvinesc impus clerului si poporului romanesc sub 0.
Rakoczy I Il. Sibiiu 1870. Parti alese din istoria .Transilvanici pe dou 5.
sute de ani din urma. Vol. IIII. Sibiiu 1889-91; Criticelc istorice ale
lui losif Sterca Sulutiu de Kerpenyes scarmanate. Sibiiu 1892. Stefan
Pop: Masurile metr cc. Blaj 1875; Economia rurala. Blaj 1t81; Legendar
pentru scolile primare romane. Edit. III. Blaj 1885; Carte de cetire pentru
scolile poporale romane. Edit. VI. Blaj 1899. Dimitri e Far ago-Cai an:
Reguli pentru serierea limbei romane. Focsani 1876; Manual pentru deprin-
deri in cugetare si compozitiuni, dupa I. R. Wurst. Focsani 1877; Istoricul
orasului Focsani. Focsani 1906. Simeon Micu: Teologia fundamentals sau
generala, prelucrata dupa I. Schweiz. Blaj 1876; Teologia dogmatice spe-
cials. Blaj 1881; Catehismul religiunii crestine catolice pentru I, Il si III.
cl. gimn. Blaj 1884. loan Marculet: Manual de arimctica, dup5. Dr.
Francisc Mocnik. Blaj 1877. George Vlassa: Geometric, pentru ginmaziile
inferioare. Dupe Dr. Francisc Mocnik. Partea III. Blaj 1877; Manual de
aritmetica, dupa Dr. Francisc Mocnik. Partea I. Blaj 1879. Manual de arit-
metica pentru I, II si III cl. gimn. Edit. IL Dupe Dr. Francisc Mocnik. Blaj

www.dacoromanica.ro
 V.

1892. Elie C hi r 1 a: Fizica pentru scolile popoialc. I Lrj 1b78. Dr. Alex.
Gr a m a: Principiile morali sau etice ale religiunii crestine. Blaj 1878. In-
troductiunea sfintei Scrioturi. Blaj 1878. Elemente din istoria bisericeasca
universala si particular& a Romanilor. B'aj 879; Istoria universal& a bi-
sericii dela inceputul ei !Ana in zilele noastre. Blaj 18S1; Istoria bisericii
romanesti unite cu Roma. Blaj 1884; Mihail Emincscu. Studiu critic. Blaj 1881;
Cuviat funebru la inmormantarea Mitropolitului Dr. loan oarecand Vancea
de Buteasa. Blaj 1892; Ccstiuni din dreptul si istoria bisericii romanesti
unite. Partea 1. Blaj 1893; Institutiuni calvinesti in biserica romaneasca din
Ardeal. Blaj 1895. Ni cola e P opesc u: Manual de Geografie. Partea I.
Blaj 1878; Tractat istoric asupra oliginei, continuitatii si petrecorii Roma-
nilor in Dacia lui Traian pana la anul 1300. Blaj 1879; Gramatica germana
(in colaborare cu Silvestru Nestor). Blaj 1896. Dr. I o an A r del e an: Istoria
diecezii romane gr. cat a Oradei mars. Partea 11. Blaj 1888 Viciu Emil:
Aritmetica, pentru cl. I-111. Blaj 1889; Fizica, pentru cl. VIIV111. gimn.
Tradusa in colaborare cu losif Hossu, dupa Abt. Blaj 1891: Elemente de
algebra, pentru clasa IV- VIII. Blaj 1896; Fizica, pcntru scolile poporale
(dupa. Elie Chirila). Edit. Ill. Biaj 1898; Geometric, dupa L. Sarkany, pentru
gimnazul superior (in colaborare cu losif Hossu si Dr. loan Radu). Blaj
1900. Alexandru Ui 1 ac an: Elemente de mineralogie, petrografie si
geologie, trad. dupa. Dr. S. Roth. Blaj 1890; Elemente de botanica, trad.
dupa Dr. S. Roth. 131aj 1890; Elemente de zoologic, trad. dupa Roth.
Vangel. Budapesta 1897. Geografia pcntru gimnazii. Trad. dupa Brozik-
-
Paszlayszky. Partea I-11. Budapesta 1898. Dr. Elie Dlianu:
Vocalis Nasalis a roman nyelvben. Budapesta 1895; Cronica anului 1848.
Sibiiu 1898; Supplex libellus Valachorum, latineste si romaneste. Traducere.
Sibiiu 1901; Biserica lui Bob in Cluj. Cluj 1906. Dr. V a si 1 e Hossu: Ma-
nual de filozofie si logica. Blaj 1898. Emi 1 Szab 6: Cosbuc Gyorgy. Balizs-
talva 1904; Cantece, poezii. Blaj 1904. Pr. Alexandru Rusu: A papok
nastilese a gorog katholikus egyhazban. Budzpest 1910.
II. Scrieri de ale Adder elevi: Dr. V asile Pop: Disertatie despre
tipografiile romanesti. Sibiiu 1838. Andrei u Mu r e s an: Icoana c.esterii
role. Brasov 184s; Din poeziile lui. -
13raov 180. Alexandru St er c a
Sulut: Cuvantarc cu ocaziunea solemnei suirii sale in scaunul episcopesc
Buda 1851; Sermo pastoralis quem ocasione solemnis cathedrae episcopalis
occupationis ad clerum suum populumque romanum matcrno idiomate
habuit anno 1851. 131aj 1852; Catehism. Blaj 1857; Cuvantarea tinuta in con-
ferentele regnicolarc din Alba-Iulia in 11 Febr. 1861. Brasov 1861. Al e-
xandru P a pi u I lari an: Istoria Romanilor in Dacia superioara. Vol. I II.
Viena 1851-52; Independenta constitutionala a Transilvaniei. Partea I-11.
Iasi 1861; Tesaur de monuments istorice pentru Romania. Vol. 1-111. Bu-
curesti 1862-65; Ilesponzabilitatea ministeriala. Bucuresti 1866; Vie. ta
operele si ideile lui George Sincai de Hilca. Discuss de receptiune. Bucu-
resti 1869. Ni col a e P op ea: Vechea Mitropolie oitodoxa romans a Trat,sil-
vanici, suprimarea si restaurarea ei. Sibiiu 1870 ; Arhiepiscopul si Mitropolitul
Andrei Baron de Fiiaguna. Sibiiu 1879; Memorialul Arhiepiscopului si Mitro-
politului Andrei Baron de Saguna, sau luptele nationale politice ale Romanilor

www.dacoromanica.ro
VI.

1848-1873. Tom. I. Sibiiu 1889. Dr. Iosif Ho do si u:Descrierea Moldovei,

de Demetriu Cantemir, trad. dupa textul orig. lat. Bucuresti 1875. Io an
Maiorescu: Itinerar in Istoria, Iasi 1874. Nicolae Petra-Petrescu:
Biografii romane. Trad. dupa A. W. Grube Sibiiu 1876; Mandrinu capitanul
banditilor. Trad. dupa Cl. Robert. Sibiiu 1877; Nepotul ca unchiu. Trad.
dupa. Schiller. Sibiiu 1880; Studiu din cconomia nationals. Sibiiu 1881;
Povestiri. Brasov 1901; Gelosii. Traducere. Brasov 1906; Pomul de craciun.
Traduccre. Brasov 1906; Ilie Marin. Bucuresti 1906; Din putere proprie.
Sibiiu 1009. loan Bianu: Viata si activitatea lui Maniu Samuil Micul
alias Clain de Sad. Bucuresti 1876; Psaltirea Scheiana. Tom. I. Bucuresti
1889; Despre cultura si literatura romaneasca in sec. XIX. Bucuresti 1891;
Despre introducerea limbei romanesti in biserica Romanilor. Bucuresti 1904;
Documente romancsti. Bucuresti 1907; Catalogul manuscriptelor romanesti.
Tom. III. Bucuresti 1907 9. Vechea bibliografie rornaneasca 1508-1830,
in colab. cu N. Hodosiu. Bucuresti Dr. A. P. Alexi: Resbelul oriental. Graz.
1877-8 in colaborare cu Maxim Pop); Istoria desvoltArii ideilor cosmo-
gonice si geologice. Bistrita 1878; Insemnatatea stiintelor naturale si refor-
mele ce le reclama studiul for in scolile noastre. Bucuresti 1883; 0
excursiune botanicA in Romania si Dobrogea. Sibiiu 1883; Desprc impor-
tanta studiului botanic. Infiuinta vegetatiunilor asupra desvoltarii vietii
animalice si asupra desvoltarii civilizatiunii omenesti. Sibiiu 1884; Impor-
tanta stiintii meteorologice III. Brasov 1888-89; Helvetia si Wilhelm
Tell. Brasov 1889. Aron D en sus a n: Negriada. Bucuresti 1879; Istoria
limbei si literaturii romane. Iasi 1888; Cercetari literare. Partea 1-1I. Iasi
(Edit. Saraga). Ge orge Pop: Indreptar practic in toate afacerile financiare.
Blaj 1879; Equivalentul, indreptar practic. Blaj 1b81; Az egyenes acidic
ismertetese es a kozsegi addkezeles kezikonyve. Nyiregyhaza 1895; A
belyeg es illetekek ismertetese. Nyiregyhaza 1899. Dr. I. C. Dr agescu:
Maternologia. Constanta 1880; Martini libertatii 1784. is amnicul-sarat 1884;
Publiu Ovidius Nasone. Constanta 1887; lluzii si desamagiri. Constanta 1891;
Desmostenitii. Bucuresti 1903; Un glas din popor. Craiova 1908. Dr. Vasil e
Bianu: Igiena orasului Bucuresti. Bucuresti 1881; liapoit stiintific pe anul
1890; Spitalul rural Horezu (jud. Valcea). Bucuresti 1891; Dare de sama
de operatiunile facute in anul 1895. Spitalul judetului Buzeu. Bucuresti
1896; Itaport stiintific pe anul 1896. Spitalul judetului Buzeu. Bucuresti
1897; Doctorul de cask. sau Dictionarul sanatatii. Buzeu 1910. Ni c o 1 ae
De ns u s a n: Revolutia lui Horia. Bucuresti 1884; Monumente pentru istoria
Tkrii Fagarasului. Bucuresti 1885. I o an P a piu: Orientele catolic (rom.
si lat). Gherla 1855. M i hail Str aj a n: Gradinile de copii. Craiova 1887;
Inceputul renastcrii nationale prin scoli sau despre episcopul Petru Pavel
Aron. Ciaiova 1891; Manual de gramatica limbei romane. Partea I Il.
Fonetica si Etimologia. Edit. VII. Craiova 1896; partea Ill. Sintactica. Edit
VII. Craiova 1897; Cestiuni literare si pedagogice. Craiova 1897; Principii
de estetica si poetics. Partea III. Poetics. Craiova 1896; partea I Estetica.
Edit. II. Craiova 1898; Principie de literatura. Edit. IV. Craiova 1898;
Insemnatatea zilei de 15 Maiu 1848. Ciaiova 1898; Alfabetul cirilic urmat
de note istorice si de felurite modele de scriere veche. Edit. III. Craiova
1901; Din viata lui Inocentiu Micul. CraiovaBlaj 1903; Bucolicele si Geol.

www.dacoromanica.ro
 VII.

gicele lui Virgiliu. Trad. Bucuresti 1904; Legatura insre filozofie si stiintele
experimentale. Bucuresti 1907; Nerina, dupa Paul Heyse. Craiova 1909;
Insemn5.tatea si influinta morals& a caracterului si bunelor maniere, dup5.
S. Smiles. Craiova 1909 ; I. Moartea lui Dante Allighieri. dupa
Silvio Pellico II. Ingerul celor trei nopti (Legenda din viata lui Dante).
Craiova 1911. Dr. Paul Tanco: Probleme algebrice. Vol. I. N'asaud 1892.
Ene a Hod o s: Poezii poporale din Banat. Carans bes 1892; Manual de
istoria literaturii romane. Caransebes 1893; Schite umoristice. Caransebes
1897. Vasi I e Mold ov an: Memorii din 1848 -49. Edit. I. Brasov 1895.
Virgil P op e s cu: Crestomatie germane Intocmitapentru scolile secundare,
cu note explicative. Bucuresti 1895. Nicolae Togan: Catalogul Bibliotecii
Asociatiunii. Sibiiu 1895; Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune
romans din Ungaria (in colaborare cu Silv. Moldovan). Sibiiu 1909. Du-
m itru Dan: Din toponimia romaneasca. Bucuresti 1896; Hailerui Doamne.
Bucuresti 1901. Damian Elie Do ms a: Filotela sau introduccrea la viata
pie, dup5. Sf Francisc de Sales. Blaj 1898. N icolae Br an zeu: Scolile din
Maj. Sibiiu 1898. V as il e S. Mo g a: Cultura marului si parului din punct
de vedere economic si Ministerul domcniilor. I3ucuresti 19 0; Luxul din
punct de vedere al economiei rurale Bucuresti 1900; Cassa rurala in raport
cu marea si mica proprietatc din punct de vedere economic. I3ucuresti
1902; Alcatuirea gospodariei rurale. Edit. DI. Bucuresti 1903; Sistcme de
cultur5. san Asolmente si rotatiuni. Edit. 111 Ducuresti 1904. Invatarnantul
agricol la tars. Bucuresti 1905; Calendar pentru hunii agricultori sateni.
Bucuresti 1905; Cultura viei si fabricarea vinului. Editia IV. Bucuresti 1908;
Cultura legumelor. Editia IV. I3ucuresti 1908; Cultura pomilor roditori.
Editia IV. Bucuresti 1908; Curs de agriculture. Editia V. Bucuresti 1910.
loan Pop es cu: Pedagogie, lucrata pe buzele psihologice si etice ale
rcalizmului Herbartian. Editia III. (cu conlucrarea lui St. Velovan). Sibiiu
1902; Psihologie empirica sau stiinta despre suflet intro marginile obser-
vatiunii. Dr. loan Pop (de Bichis : Combaterea malariei. Brasov 1904;
Despre eel dintai ajutor la vatamari ale ochilor. Brasov 1906; Tutunul,
Brasov 1906; Alcoholul si sistemul nervos. Brasov 1911. Dr. Petru Span:
Intaia carte de lecture si invatatura, dupti. loan Popescu. Editia XVII.
Sibiiu 1906; Carte de cctire III, pentru scolile poporale romane, dupa loan
Popescu. Editia VIII. Sibiiu 1907: Carte dc cetire II. pentru scolile poporale
romane, dup5 loan Popescu. Editia XI. Sibiiu 190S. Dr. lu liu Maniu:
Discursuri parlamentare. Blaj 1906: loan A ga rbicea n: Dela talk nuvele.
13udapesta 1906; In clasa culta, nuvele. Valenii de munte 1908; Delia
iubiri, nuvelc. Valenii de munte 1910; In intuncrcc, nuvele. Bucuresti 1911.
Dr. Tiberiu Brediccanu: Doine si cantece I -II. Sibiiu; Jocuri roma.-
nesti I-111; Preludii si Hora din ,Serata etnografic5.4. Editia II, Sibiiu;
Randunica. Editia II. Sibiiu; Viorele. Editia II. Sibiiu; Aurora. Sibiiu. A ur el
Ciato: Cronici politice. Blaj 1908 Nicolas M az cre: Hartaetnografic5.a
Transilvaniei. Iasi 1909; Suplement la Harta etnogiafica a Transilvaniei Iasi
1909. Octavian C. Taslauanu: InInrmatii litcrare si culturare.
III. Revisle apiirtele in Blaj: ,Organul LuminAtiic (1847-48 , re-
dactat de Tim. Cipariu; 'Organul National, (1848), red. T. Cipariu; Inva-

www.dacoromanica.ro
 tatorul Poporuluit (18481, red. T. Cipariu; ,Arhiv pentru filologie si istoriec
(1867 1872), red. T. Cipariu; ,Foaia administrative arhidiecezana, an. I.
(1868); 'Economulc (1873-79), red. Stefan Pop; 2.Foaia scolasticac (1873 75)
red. Stefan Pop; .Foaia scolastic'd (1875-79), red. I. M. Moldovanu;
2.Foaia bisericeascac, an. I-1V. 11883-86), red. Dr. Alexandru Grama;
vFoaia scolastica., an. I- IV. (1883 -861, red. Ioan German; 'Foaia bise-
riceasca si scolastica., an. 1-111. (1887-89), red. Dr. loan Ratiu si Alex.
Uilacan; .Unirea., foaie bisericeasca-politica (1891-1910), redactata, suc-
cesiv, de Dr. Vasile Hossu, Dr. Victor Szmigelski, Dr. Vasile Suciu si Aurel
C. Domsa; ,Foaia scolastica., (1899 -1910 , red. Ioan F. Negrutiu; ..Revista
politica si literara, an. I III. (1906, 1909 si 1910., red. Aurel Ciato: 'Cul-
tura crestina., an I. (1911), red. profesorii de teologie.
7. Biserica catedrala: Stcagul companici clerului si poporului ro-
man din rasboiul de 7 ani.
8. Capithil mitropolitan: Diploma de intemeiare a capitlului Bobian
(Viena, 6 Martie 1807).
9. Chetianu. Dr. Anthrosiu: Scrierile sale: Adatok a Ruppia Tran-
silvania ismeretaez, Kolozsvart 1891; Istoria naturals si muzeul dela scolile
din Blaj. Blaj 1902; Gcografie, pentru cl. I. gimn. si rcala, I Ungaria, Blaj
1902; II. Europa, Azia si Africa. Blaj 1902; III. America si Australia. Geo-
grafie fizica. si matematica. Blaj 19o3; Buretii comuni Blaj 1905; Ingrijirea
sanatatii. Blaj 1907. lgicna scolarului. Blaj 1907; lstoria naturaia pentru cl.
IV. gimn. I. Botanica. Blaj 1907: Florian Porcius ca botanist. Blaj 1908:
Nicolae Popcscu. Blaj 1909.
10. Ciato, Ida, Dna: Tabloul prepozitului Baziliu Ratiu de Nagylak.
11. Cinra, Alexandria: Scrierile sale: Eminescu si Cosbuc. Blaj
1903; Visuri trecute. Blaj 1903; Icoanc, Budapesta 1906; Educatia vechilor
-
Elini. Blaj 1906: Din zilele lui Nero, dupe Dumas tatal. Blaj 1907; Poetics
si legendar poetic, in colaborare cu Dr. I. Ratiu. Blaj 1911.
12. Colcerin. Ana. dna: Tabloul canonicului loan Antonelli.
13. Coinuna Blii.j: 0 tablita, pc care se comunicau ordinatiur.ile
oficioase inainte cu 50 ani.
14. Costea. Nieolae: Fotografia easel, in care a locuit T. Cipariu.
15. Crian, Ana. dna: lcoand din veacul XVIII.
16. Drac, Aron: Scrierile sale: Geografia politica pentru a VII. cl.
gimnaziala si privati. Blaj, 1891 ; Anticitati romane. Blaj 1902.
17. Despartftmantul Bloj al Asociatinnii: Un tablou cu vederi din
Blaj; Un tablou cu bisericile si scolile de pe teritorul despartamantului;
Biserica gr.-cat. din Ccn ade: Prapor din veacul XVIII; Biserica
gr.-cat. din Jidvei: Cruce din veacul XVIII, Blid din 1804, cu care se
impartia nafura; Biserica gr.-cat. d in Rosia de Sec as: Trei icoane
bisericesti din 1732. Usa imparateasca dc altar, cu 2 aripi, din 1753, Cruce
de lemn, aurita, lucrata artistic de un rob; B i seri c a gr.-cat. din San-
Mi cl au s: Icoana. din 1775; Biserica gr.-cat. din Sorostin: Cruce de
lemn sculptata.', afirmativ din 1610.
Sub egida despart.nm.ntului au expus: Biserica g reco-c at. din
Dumitra: Ornate bisericesti, lucrate de tarancele din Reuniunea femeilor

www.dacoromanica.ro
 lot.

romane din Dumitra; 13iserica gr. -cat. din Penes: Tabloul prepozitului
Dumitru Caian senior; Bi seri ca gr.-cat. di n Pa t a: Cruce din 1740;
Dna Letitia B ota, Sard: Dcsteaptate Romanc, pictat cu acul in matasa ;
Alex an d r u I. up e a n, teolog: Carte romancasca de invatatura, de Var-
laam mitropolitul de tam Moldovei (1643); Dr. Elie Daian u, Cruj: Decrct
do denumire (scris) a preotului Dominic din Ciurila, dat de vladica Pataki
(Cluj 3 Maiu 1720 ; Idem rtiparitur5.1 pcntru preotul Todor din Ciurila, dat
de P. P. Aron (Blaj, 6 Tunic 1755; Idcm (tiparitura) pentru preotul Gavril,
din satul Suceag, dat de vladica Bobb, (1811); Contract de cilsatorie, scris
ungurcste si subscris do vIllyrisfalvy Papp Mihaly4; Atestat dcspre vestirea
lui Cordos Andries, fccior holtei din Dumbravita cu oarecare Floare (29
Aug. 1820 ; Circularul nr. 827 (tip) ) al cpiscopului Joan Lem6nyi, despre
adunarea dcla Blaj (9/21 Maiu 1848); Dispenzatie dcla al 6-lea grad al
cuscriei (Cluj, 26/13 Oct. '849); Icoana veche, xilografata, mLuarea de pe
cruces din tiparnita lui 1Pop Georges din I-15.sdate.
18. Domsa, Aurel C.: Crucea pectorals a Mitropolitului Dr. Joan
Vancea; Scrierile sale: Poctul George Cosbuc, Disertatic, Blaj; Floricelc
de camp, Schitc. Blaj 1904.
19. Donasa. Iacob: I. Toatc scricri e canonicului Augustin Bunea:
Biografia Mitropolitului Vancea. Blaj 1890; Cestiuni din dreptul si istoria
bisericii romane unite. Partea II. Blaj 1893; Episcopul loan Inocentiu Micu
Klein. Blaj 19, 0; istoria scurta a biscricii romane unite cu Roma, in Sema-
tismul Arhidiccezei de Alba-lulia si Fagaras pc 1900; Statistica Romanilor
din 'lransilvania in anul )750, facuta de vicarul episcopesc Petru Aron.
Sibiiu 19(1; Vechile episcopii romanesti. Blaj 1902; Episcopii P. P. Aron,
si Dionisie Novacovici. Blaj 1902; Discursuri. Autonomia bisericeasca. Di-
verse. Blaj 1903; lerarhia Romanilor din Ardeal si Ungaria. Blaj 1904;
Amintirea lui Cipariu, panegiric. Blaj 1905; Mitropolitul Sava Brancovici.
Blaj 1906; Stapanii Tarii Oltului. Bucuresti 1910.
II. Diverse obiecte: Columna lui Traian; Doua fotografii ale cano-
nicului Augustin Bunea; Un aparator de Bartle al canonicului Bunco.; Septe
mcdalii ale canonicului Bunca; 0 fotografie a baronului Ursu din 1859;
Tabloul aparatorilor in proccsul memorandului; Primul percgrinaj la Roma;
Alumnii colegiului sf. Atanasiu din Roma; Documentul despre sf. Unirc din
1698 faximilat
20. Gram, Amalia, dna: Tabloul canonicului Dr. Alexandru Grama.
21. Hossu. Iosif: Fotografia lui losif Hossu, fost profesor in Blaj,
in urma vicc-prczident la suprema curte de compturi; Scrierile sale: Piaui-
metric desemnativa, dupa FodorWagner Blai 1885: Planimetrie construc-
tive, dupa FodorWagner. Blaj 1887; Stereometrie desemnativa, dupa
FodorWagner. Blaj IE.88; Fizica pentru cl. VIIVIII. gimn., trad. dupd
Abt, in colaborare cu Emil Viciu. Blaj 9391; Geometric dup5. L. Sarkany,
pentru gimnazul sup. Trad., in colaborare cu Emil Viciu si Dr. 1. Radu.
Blaj 1900.
22. Ianza, loan: Tabloul color dintai membri ai reuniunii pom-
pierilor voluntari din Blaj.
31

www.dacoromanica.ro
X.

23. Institutnl pedagogic: Protocol de informatiuni despre vechea

scoala normala, din anii 1849/50-1900/901. Seri e ri de ale fostilor elevi:
Romul Simu: Monografia comunci Orlat. Sibiiu 1895; Cartea stuparilor
sateni. Sibiiu 1907. loan Georgescu: Legendar economic. Blaj 1900;
Curs practic de economic. Brasov 1902. Petru Con da: Drepturile si da-
torintele invataforilor romani. Sibiiu 1901. T od or Bogdan: Stefan cel
mare. Traditii, legende, balade sj collude culcse din gura poporului. Brasov
1904. Teo d or Hurducaciu: Aritmetica. Blaj 1905. Rem Lupe scu:
Geografia comitatului Als6-Fehdr. Balazsfalva 1906. Geo r g e B o e r i u
Ge org e Codre a: Metodul fonomimic aplicat la invatarea cetitului si
scrisului romanesc Fagaras 1908; Abecedar dupa metodul fonomimic. Fa-
garas 1910. I o si f Marian: Istoria patriei, pentru clasa V si VI. a scolii
poporale. Blaj 1909; Geografie, pcntru clasa 111VI. a scolilor primare
Blaj 1910.
24. Internalul Vancean dP baieti: Trei tablouri: loan Daniel Da-
nutiu de Fersig, mare fundator; David Br. Ursu de Margina, eroul dela
Lissa, mare fundator; Dr. Vasile Hossu, Episcopul Lugojului, fost rector.
25. Macaveiu, Dr. Victor: Scaunul de biurou al Baronului David Ursu.
26. Major, loan: Cruce de lemn de 10l ani, sculptata artistic de un
calugar din Palestina.
27. Mania, Dr. Tulin: Relicvii dcla Simon Barnutiu: Tcstimoniu
scolastic a lui Barnutiu (1825); Document prin care Barnutiu se denumeste
asesor conzistorial (1839); ziarul lui Barnutiu, dcla 1849 inaintc; Atestatul
lui Barnutiu dela universit .tea din Padua; Diploma de doctor in drept si
stiintele pol. a lui Barnutiu (Padua 1854); Scrisoarea prin care Barnutiu e
invitat profesor la Iasi (1854); Orologiu si catena de aur, donate luj Bar-
nutiu de principele Ghica; Document prin care Barnutiu e numit profesor
la universitatea din Iasi; Diverse Msc a lui Barnutiu: Dreptul public, .Dreptul
gintilor, Istoria filozofiei, Psihologie, Logica, Mctafizica, Etica, Estetica,
Pedagogic; Cantarea funebra dela inmormantarea lui Barnutiu; Bustul lui
Barnutiu.
28. Mares, Dr. Izidor: Scrierile sale: Catchismul religiunii crcstine,
intocmit pentru clasele gimn. inf. Blaj 1894. Idem, cditia 111. Blaj 1905 ; Teo-
logia pastorale. Vol. I-11. Blaj 1902 si 1906; Alcoolismul (in colaborare cu
Stefan Rosian). Blaj 1907.
29. Mitropolia de Alba-Iulia ai Fitgaral: Ornat arhieresc: Saccos,
Patrafir, Omophor si Mitre, cumparate de Mitropolitul Alexandru Sterca
Sulutiu dela firma Faustino Martini din Milano.
30. Milirilyi, Dr. Victor: Mitropolitul de Alba - Julia: I. Obiecte de
arte: Un dulap lucrat in Paris, dupa stilul vigente acolo sub rcgele
Louis XV de Samoil Petrasc din Dostat. Lemn de nuc, cu
iPtarso, pe 4 picioare, cu scene. Una c ru c e de lemn scobita in ambe la-
turile, reprezenta Botezul Domnului si Restignirea cu alte zece serbatori.
Una cruce in os de clefant, de ambe laturile scobita, reprezenta Restig-
nirea, in jur cu icoana celor 12 ss. Apostoli, de cca parte Maica Prea-
curata cu fiul in brate, in jur Is. Xs. cu 9 ss. Profcti si cu Axion In limba
slava. Cumparata dela erezii parohului gr.-cat. din Carei mari, iar acela o a

www.dacoromanica.ro
 XI.

primit dela un capelan militar al arrnatei rusesti in an. 1849. Incadrata in

argint de proba, pre pedistal de lemn tare. Un plaqu et de au r, repre-
zenta pe Maiestatea Sa Francisc losif I. Imp. al Austriei, Rege Apostolic at
Ungariei, cu inscriptiunea: 'Memor Fidei Sibi Et Publicae Saluti Praestitae,
Operum Onerumque Adiutoribus, Franciscus losephus I. Die XVIII. Aug.
MCMX. Lipit de pedistal de marmor alb. (Daruit de Maiestatea Sa). Una
cruce pec torala de aur, cu 7 ametiste, 4 brilliante mari, 32 mijlocie,
37 mici. Dimensiuni: 13 X 9 cm. apoi veriga. La nt de aur sucit in forma
serpelui, lung 113 cm. si copcie de aur. (Fund instruct at Venerandei Mitro-
polic de Alba-Iulia, daruit de Papa Piu al IX in 1858). Inel de aur cu 1
ametist si 16 brilliante mijlocii, in teoc de catifea rosia, cu armele Papei
Piu IX. Una icoana fotografica a bisericii din Denis us; Prof. Paul Lange
Arhitekt. Ausgewahlte Werke von I. P. Pi ran esi. Folio. Wien Ad. Leh-
mann 1888 Vierter Band. Lieferung XIII. XIV. XV. XVI. Tafel 52-120.
Miskovszky Viktor mtiepitdsz: Magyarorszig Kozdpkori es Renaissance stilii
AI 0 eml ekei. Bees 1885 Lehmann Ad. 10 flizet. Folio. Una icoana foto-
grafica a biscricii din S is esti. Pbrtret in oleu al Prepozitului T i mot ei
Cipar, de prof. Flavin C. Domsa. Portret in oleu at Domnului V as iliu
Stroescu. Fotografia membrilor Sinodului Provincial an. 1960
Manastirea Preasfintei Treimi In Blaj. 1900, internul. Manastirea Prea-
sfintei Treimi in Blaj, 1900, internul mai mic. Manastirea Prea-
sfintei Treimi in Blaj cu gimnazul si seminarul, trei editiuni diverse.
Biserica Sfantului Nicolae In Fagaras, internul. Biserica Sfintului
Nicolae in Fag aras, externul. Bisericile si scolile din districtul Gi u r-
geului din an. 1906, in rama scobita a frunze de stejar, din an. 1907.
Pia tra sculptata basorcliefcu inscriptia Aurelius Victor, fragment, aflat la
Ohaba.
II. Manuscrise: Codicele dela Manastirea Mold avita, cc-
prinzand a) Un fragment din Ciasoslov tradus pe limba roman& de lo.
Georgiu itefan Domnul Moldovei; b) Raport despre moartea acelui Dom-
nitor. de Antoniu Arhimandritul; c) Respuns la Catehismul Calvinesc de
Varlaam Mitropolitul Sucevei, anul 7153 dela Xtos 1645. Copia fotografica a
hrisovului dat Mitropolitului de Alba-lulia Atanasie de catra Domnul
Romaniei Jo. Constantin Basarab in anul 1700 despre donatiunea mosiei
Merisani. Pil de fi lo zofesci de pe limba greceasca talmacite romaneste,
de Manu alui Apostol. Manuscript inchinat Domnului lo. Constandin Basarab.
§i scris de mana lui loan Luca Lomei. Manuscript Evangelia in limba
Slava. Urbarium seu Cons criptio dominii fisco-episcopalis Balisfalvensis de
anno 1772/3. Processus productionalis Spectabilis ac Perillustris Domini
Stephani R ed n i k de Gyulafalva emeriti comitatus MaiamarossiensisSubstituti
Vice Comitis. Deliberatum 20 Decembris 1786. Manuscript care cuprinde
1. Istoria lui Ale xa ndr u c el mare, scrisa de Constantin 2. Poveste de
jale asupra mortei lui Constantin Ca n ta cuz e no, tradusa din greceste
de Radul Logofetul Greceanul, scrisa de Dumitru Loga, an. 1736. Manu-
script: Cuvantare pe scurt de Taina Sfi ntei Po c aiane.
III. Celli de cuprins ecclesiastic: Synopsis, adunare de multe
invataturi, cu osteneala a Preaosfintitului Mitropolit at Moldovei Kyr lacob.
31*

www.dacoromanica.ro
XII.

Intru a sa tipografie, in Sfanta Mitropolie in Iasi in anii dela zidirea Wadi

7265, iara dela nastcrea lui Christos 1757. I nv atatura Pre otilor pescurt
de septe taine, tiparita cu porunca a Preasfintitului Mitropolit Kyr Antonie
In Sf. Mitropolic in Iasi, 1732. Legat impreuna cu: vIntrebari si respunsuri
din Evangel ice. Bucovna si carte de rugaciuni Cinstitul Paraclis si
Synaxariu; fragment. 0 ateh sm tiparit in Blaj de cuccrnicii in Xs I ero-
monachoCanonici. Pastoriceasca Datorie dumnezeestei Turmc
vestita cu blagoslovcnia Preaosfintitului Kyriu Kyr P etru Pa v el Aaron
Vladicul Fagarasului tiparita in Blaj la Santa Troita anul 1759. C at e-
hism ul cel mare intocmit pentru folosul tuturor scolilor normalesti a
neamului Rom nese de George Gavriil Sine ai directorul si catehetul
scolii cei normalesti din Blaj. In Blaj cu tipariul Semin. 1783. Indieptare
catra A r i t m e tic a, intaia parte, intocmita pentru folosul si procopseala
tuturor scolilor normalesti a neamului Romanesc de George Sin c a i din
Sinca, directorul si catehetul numitelor scoli in Blaj, cu tiparul Semin. 1785.
Dissertatio canonica de Ma t ri m on i o juxta disciplinam Graecae Orientalis
Ecclesiae ab Samuele Klein de Szad dioec. Fogaras, in Transilv, praes-
bytero conscripta Vindobonac Typis Iosephi Nob. de Kurzbeck
MDCCLX XXI. Poslanie sau dreapta oglinda a pacii, dragostei si unimei de
Nichcta Ho r vat canonicul eccicsiarha a bisericii catcdrale, a Oradei mari.
Vienna, tiparita prin losif de Kurzbeck an. 1787, pentru a neamului roma-
mese folds si mangacre. Prop° v e danie la ingropaciunea oamenilor morti
de preotul Samuil Klain de Sad. Sibiiu 1842. In Tipografia Georg de
Klozius. Observatii do limba Romaneasca prin Patti I org ov iciu facute.
In Buda s'au tiparit la Craiasca Universitatii Tipografie 1799. Dedicate
Episcopului Versetului losif loanoviciu de Sacabent. Instiintare carea a
facut Excell. Sa Prealuminatul si Preasfintitul Domnul loan Bobb, vladica
Fagarasului Cinstitului seu Cler desprc ridicarca Capitulumului in Blaj la
anul 1807. 1 zi lulie, adaugend si 2 Cuvantari: dcspre Preotie. si dcspre duhul
celui bun, si acelui reu Pastor sufletesc. Typarita in Blaj 1808. Adunare de
lucruri moralicesti de folds si spre veselie prin Dositheiu Obr ad ov iciu
intocmite, iara acum in limba Daco-Romaneasca traduse prin Parintele
Dimitrie C ic hin deall parohul Becicherecului mic. Partea intaiu. In Buda
la craiasca tipografie a universitatii unguresti 1808. Intamplarile lui Tel e-
m a ch fiul lui Ulise, intocmite de Fenelon arhiepiscopul Cambrei. De pe
limbs italicneasca pe limba Romaneasca prefacute de Petru Major de
Dicio Samartin protopop, si Craiesc Revisor a cartilor, torn I. La Buda in
Craiasca Tipografie a universitapi din Pesta 1818. Cartea Preluminatului
Episcop grcco-catolic a Oradei mari S a mul Vulcan catra Clerul, si
Poporul quelor septezeci si doua de parohii, quare in XX Septemvrie 1824,
de Eparhia Muncaciului s'au despieunat, si Eparhiei sale s'au adaus. In
Oradea mare cu tipariu lui loan Tichy. Or ologiul eel m are (Ciasoslov)
care cuprinde urmarea orilor, si cate sunt de lipsa spre implinirea laudelor
de toate zilele. Acura intaia oars intru acest tip dupa orig,inalul grecesc
revazut si dat afara cu binecuvantarea Mariei Sale Domnului D. Ioan
Lemdnyi, prin M. Principat at Ardealului si partile Impreunate, Arhiepiscopul
de legea greceasca catolica al Fagarasului, etc. Blaj. In Tipografia roma-

www.dacoromanica.ro
 XIII.

neasca, 1835. (Editiune cu litere latine, facuta de profesoiii din Blaj, pove-
tuiti de Timotei Cipariu).
IV. Cdrli de cuisrins istoric : Martini Br oniovii de Itiezdzfedea
bis in Tartariam nomine Stephani Primi Poloniac Regis Legati, T a rtariae
d es cri p ti o ... cum tabula geographica ejusdem Chcrsoncnn Tauricac. Item:
T r anssy 1 v an i a c ac Moldaviae aliarumque vicinarum regiOnum succincta
descriptio Ge argil a R ciche rs dor f Transsylvani, cum tabulis gcogra-
phicis tam Moldaviac quam Transsylvaniae. Praeterca Geo rg ii V o e r-
ner i De Admirandis Hun gariac aqui s hypomnemation, addita tabella
lacus mirabilis ad Cirknitz. Coloniac Agrippinae, in officina Birckmannica,
sumptibus Arnoldi Mylij Anno CI3I0XCV. Io an n is Tilii, Chronicon de
Regib us Franco rum a Faranundo usque ad Franciscum I. 13asilcae
MDLXIX. (Nate accste sunt legate intr'una). Vetus Da cia ex probatis
scriptoribus deprompta, atque honori Illmi. Domini D. Ladislai Iosika L. B.
de Branicska Transilv. dum in Alma ac Regio-Principali Univcrsitate clau-
diopolitar a, promotore R. F. Franc : Fassching e Societate Iesu...
suprema AA. LL et Philos. Laurca solcmni ritu condecoraretur, a Neo-
Doctoribus condiscipulis oblata. Anno tcmporis novissimi MDCCXXV,
Claudiopoli Transilvaniac. Car r oni in Dacia. Mie osscrvazioni locali'
nazionali, antiquaric sui Valacchi specialmeite e Zingari Transilvani, la
mirabile analogia delta lingua valacca colt' Italiana, cla ncssuna della zingara
colic altre conoscinte. Con un rapporto su le Miniere piu ricche diquel
Principato. Milano dai torchj di G. Dirotta in Santa Radcgonda 1812.
Viaggio Curios° Scientific° -Antiquario per la Valachia, Transilvania e
Ungheria fino a Vienna fatto da Don ncni co Sestini socio di piu Acca-
demic, Fircnza 1815 nclla stamperia di Luigi c Fratelli Magheri. &spun-
dere dcsgurzetoare la cartirca cea in Hale in anul 1823 sub titula: Erweis,
das die Walachen nicht romischer Abkunft sind (adcca, aratarc, cumca
Romanii nu sunt viii de Romani ) dc R. Consiliar de *, facuta. La carea
se adause aratarea cu Scriptori vrcdnici de crcdinta intarita: cumca Ro-
manii sunt adevarati stranepoti a Romanilor. Intaiu latineste tcsuta, iala
acum in limba Daco-Romaneasca preintoarsa, tot dc acclas autor Dam a-
s chin' T h. B oj in ca la inalta tabla cr. a Ungariei jurat notaras. I.a Buda
in craiasca Tipografie a Universitatii ungurcsti din Pesta 1828. Po E m a ti on
de Secunda Legione Valachica. Sub Carolo Barone Enzenbergio. Canebat
Comes Silvius Tann oli. Magno Varadini, excusum in officina Typo-
graphica foanis Tichy 1830. Foaia Iluminccii spre inmuitirea cei de
obste folositoare cunostinte. Alcatuita de o societate de invatati. Sa ivestc
in toata Sambata nr. 1. (Lillie 3. 1837), si nr. 25, (Decemvrie 18. 18371. Loan
Gott Tiparitorul G. Baritiu redactor. Rugamin tea cclor doi cpiscopi
romanesti, a celui greco unit Loan Lemeni dc Eadem, acelui greco-neunit
Vasite Moga. Asternutk Dietei dela 1842, in cauza romanilor locuitori pc
pamantul craiesc. numit si sascsc. Megviligittisa azon Vadiratnak, mcl3et a
kept olah Piispok urak a Szasz Ncmzet ellen az 1841-1843-beli erddlyi
orszaggytildsen a Rendeknck benyujtottak. Ndmettil szerkesztd S chul ler
Karoly linos a Szebeni agostai hitvallasu oskola ktizoktatoja. Magyarra
fordita Hann Fridrik a szebeni jogtudomanyi intact kozoktataja. Szeben.

www.dacoromanica.ro
XIV.

Nyomatott a Hochmeister Marton orokoseinel 1844. Documente Istorice

despre starea Politico si leratica. a Romani lor din Transilvania. Vienna
1850 A. 'I'. L. La vaduva lui I. I. Sol linger. Geschichte des K. u. K. In-
fanterie liegimentcs Nr. 50. Friedrich Wilhelm Ludwig Grossherzog von
Baden, 1762 bis 1850 zweites Sicbenbur ger Roman en-Grenz-
hifanterie Regiment Nr. 17. Verfasst von Gustav Ritter Amon von Trauenfest,
Garde and H ittmcister der Ersten Arcieren Leibgarde. Wien. Verlag der
Regimentes. Druck von Ludwig Maier 1882.
31. Moldi.van, loan M., piepozit: I. airli liptirile: Taloa) evan-
geliilor si molitvclnic roman de Coresi. Brasov 1556; Scutul Catehismului
cu raspuns din scriptura sfanta impotriva raspunsului a doua fora scriptura
sfanta 1656; Sicriul de aur, Carte de propovcdanic la morti, tiparita. in
Sassebes 1683; Molitvclnic izvodit din slovenie pc limba romancasca. Bel-
grad 1689; Strajnic cu blagoslovenia lui Petru Pavel Aron. Blaj 1753; Votiva
apprecatio Domino Petro Paulo Aaron de Bistra a typographis Balastal-
vensibus. Blaj 1760; Epistola consolatoria Petri Pauli Aaron. Blaj 1761;
Acathistier tiparit la Blaj 1774; Psaltirea proorocului si imparatului David,
cu blagoslovenia lui Grigorie Maier. Blaj IMO; Cuvant care Excelentia Sa
Joan Bobb vladic l'a avut in ziva instalatiunii. Blaj 1784; Acathist sau carte
cu multe rugaciuni pentru colazia fiestecarui crestin, de Samuil Clain dela
Sad, leromonah din Blaj Sibiiu 1801; Instiintarea care a facut'o Excelentia
Sa loan Bobb. Blaj 1807; Cuvant pastoresc despre impotrivnica starea si
intocmirea vremilor dcacum. Blaj 1811; Cuvant pastoresc de loan Bobb,
Blaj 1812; Floarea adevarului pent! u pacca si dragostca do obste. Blaj
1812; Trista predica la ingroparea lui loan Bobb, de Teodor Papp de Ujfalu
1830; Fundatiunea fel icitului Alcxandru *term Sulutiu. Blaj 1870; Pente-
costar mic, cu binccuv5ntarea lui loan Vancca. Blaj 1878.
11. Scrierile sale: Geografia Aidealului pentru scoliie poporalc. Blaj
1866; Idem, editia dela i-70 si 1875; Geogratie pentru scolilc poporale.
Blaj 1878; Idcm, editia din 1882 si 1895; Istoria Ardcalului pentru scolile
poporale. Blaj 1865; Istoria patriei. pentru scolile poporale. lilaj 1875; Is-
toria Ungarici, pent, u scoli.e poporale. Blaj 1885; Actc sinodali ale biscricii
romane de Alba-Iulia si Fagaras. Tom. III. Blaj 1869 si 1872; Spicuire in
istoria bisciiceasca a Romanilor. Ilaspuns la Contra-critica d-lui Nicolac
Popea. Blaj 1873; Lectionar latin, dupa M. Schinagl. Blaj 1873.
III. A/se ,ri documente: Slihaiu Voda, Carte de donatic, Fagaras 20
Aprilie 1860. (trad. rom.); Canoanele mitrop. Belgradului Dorotei, 1627;
Mitrop. Varlaam catra Gyeroffi Gytirgy, 13 Maiu 1690; Mitrop. Teofil cla
diploma lui Georgiu Literat Cristof, 17 tunic 1696 I pergamen); Testamentul
Mitropolitului Teofil; Coast. I3asarab scuteste de vama graul mitropolici
1698; Chrisovul lui Const. Basarab din 15 luniu 1700 prin care doneaza
Mitropoliei Belgradului Merisanii (pergamen); Const. Base rab scutcste de
bir pe oamenii Mitrop. Atanasiu, 1701; Dalterie: alitrop. Atanasie 1702,
Maiu 25; Dalterie: Dorotei AEpul Maramorisului, 1727; Silvestru Patriarcul
Antiochiei, 1748: iertare de pacate; nalterie: Arhiereul Orazii Ion Meletie,
1753. Noemvric 7; Petru Pavel A:on publics deschiderea scolilor din Blaj;
Protocolul Episcopului Klein in exiliu; Subscrierea Episcopului Klein;

www.dacoromanica.ro
 XV.

Epistola calugarului Grigorie Major. M a gu. 15 Aprilie 1759; Dalterie: Dio-

nisie Novacovici, Vestem 27 Martje 1762; Dalterie D. Novacovici, Vestem
12 Iunie 1762; Dalterie, D. Novacovici, Racovita 20 Noemvrie 1762; Dalterie:
Sophronius Chyrilovics. Neo-Plantac 17 Iunie 1781; Diploma de invatator
data de George Sincai 1788; Dalteria Episcopului Gerasim Adamovici,
Sibiiu 1789; Brevis notitia rerum Dacicarum colecta atque in ordine redacta
per loannem Monorai (1b20); loan Budai Deleanul, manuscris din Gramatica
romans, cu ortografic si limbs deosebita; Testamentul lui Petru Maior si
alte documente referitoare la familia dansului; Dalterie: Vasile Moga, 4
Dec. 1827; Tipul alor 6 sigile aflatoare in cancelaria mitrop.; Din ramasul
lui G. Baritiu: Calatorie in Muntenia (8 foi 4°), Inimile multumitoarc (13 1.
4 °). Studii Gramaticale (8 -I- 1 foi 4°). Dopia si Corespondcnta (19 f. 4").
IV. Atte obiecte: Icoana Prcacuratei, tip oriental, foarte vechiu, an-
terior veacului XV1II; Pomclnicc de lemn, din prima jumatate a veacului
XIX, din jurul Hategului; Pusca turccasca, a lui Axente Sevcru.
32. Montean, Victor: Mitropolitul Andreiu Br. Saguna, primul pre-
zidcnt al »Asociatiunii..
33. Muresan, Iaeob: Poetul Andreiu Muresan (bust); Iacob Muresam
Post red. vGaz. Trans. c (bust).
34. Mizell' din Blaj: I. Diverse obiecte vechi: Sacuri de piatra;
Caramizi romane; Mozaicuri romane; Opaite romane; Vase romanc; Buz-
dugane vechi ; Coif de apararc, inzclat; Pusca Jul Vasile Moldovan, pref.
leg. III; Zar de biserica din sec. XVI ; Potir de lemn din see, XVII; Poth
si disc din 1744 ; Blide de nafura din 1804 ; Sigilul scold normale din
Blaj (1843).
IL Relicvii: Braul de fier, ce 11 ani l'a purtat Eppul P. P. Aron pe
pielea goala, pela mijloc si la mani din sus de coate ; Calimarul Jul G.
Sincai (1787); Marina de tigarcte a lui T. Cipariu; Penele cu cari s'a iscillit
Conciliul al 11-lea al Provinciei mitropolitane de Alba-lulia si Fagaras;
Lingura de argint, a Mitropolitului Vancea; Decoratii si mcdalii de ale
baronului Ursu.
III. Diplome si documente: Copia diplomei lui Andreiu Bathory catra
familia Urs de Margina (1557); 'dem, dela Susana Lorantffy (1657); Hrisovul
lui Leon Vocvod Domnul Tarii - romancsti, dat in Bucuresti la 20 Aprilie
1631 lui 13arbat Vizi Miclaus din Hateg pentru stapanirea satului Jupanestii
dela Guta Jiului (faximilati; Diploma Leoroldina referitoare la unire (1698);
Diploma de consacrare a Eppului Inoccntiu Klein; Bula confirm. Eppului
Petru Paul Aron (1752); Diplom confirm Eppului Atanasie Rednic (1765);
Diploma lui Gdgore Major, prin care e denumit Episcop (1772); Denumirca
de Episcop a lui loan Bobb, iscalita de Iosif II. (1782); Diploma prin care
Eppului Bob i-sc da ordul Leopoldin; Bula confirm. Eppului Lemeinyi (1833);
Ordinul lui Iosif II. privitor la reducerea serbatorilor (tiparit); Un decret
de invatator dela 1787, cu autogi aful lui Sincai ca director al scolilor nationals
unite din Transilvania; Doua diplome dc canonic a lui Simeon Crainic
(1825. 1834 ; Diploma de cavaler a baronului Ursu, si alte documente pri-
vitoare la dansul.
IV. Icoane ,ci tablour ir Trei icoanc bisericesti ,una din 1610; Fratii
Romulus si Remus, tablou copiat din Belvedere (Viena) de George Vlada-

www.dacoromanica.ro
XVI.

reanu; Dragos Voda; Mihaiu Viteazul ; Horia, pictura din 1785; Horia si
Closca (Ios. Marian, Bucerdea granoasa); Dr. Simeon Ramontai. mare
fundator; Demetriu Vajda de So6smezii, prof. de drept in Cluj, prima jum.
sec. XIX; Ioan Buteanu, pref. do leg. in 1848.
V. Portrete de ale foftilor profesori. Episcopul Ignatiu Darabanth ;
George Sincai, afirmativ (Valeria Hades, Veza); Pctru Maior (0. C. Taslauanu,
Sibiiu); Macedon Pop t prepozit in Gherla (Gimn. din Nasaud); George
Baritiu (Dr. Aurcl Vlad, Ora's' ic); Stefan Moldovan t prepozit in Lugoj
(Capitlul din Lugoj); Augustin Laday de Korbssuszt, fost jude la Curie;
Bar. Ladislau Pop, fost vice-prezident la Guvernul Transilvanici (Bar. Pop m.
Dr. G. Moga, Arad); Gavrilit Pop t canonic Lugoj (Capitlul din Lugoj):
Aron Pumnul; Simeon MihaliMihalescu t prof. Craiova (M. Strajanu,
Craiova); Alexandru Micu j- canonic ; Nic. Solomon, protopop, Muras-Ludos;
Stefan Pop t prof. Bucuresti; George Bucsa t prcot Luna de Aries; Stefan
Campian t protop. lbasfalau; loan Pop Pacurar, preot, Tilr; Aurel Pop Bota,
t prof. preparandial.
VI. Porlrele de ale fo,rlilor elevi: Eppul Samuil Vulcan; Paul Dunca
de Sajo, fost conzilier la guvernul Transilvaniei; Eppul loan Popazu; Ni-
colae Raicu, fost protop. on. si pictor; Vasile Moldovan, pref. de leg. in 1848;
Eppul Nicolae Popea; Dr. loan Maior, fost inspector regesc poste toate
scolile unite din Transilvania, f advocat, Lugoj; Alexandra Papiu Ilarian,
fost ministru de justitie; Demetriu Cutean, protop. penz.; Vasilc Harsan,
advocat, Sibiiu; Joan C. Florian t prezident de tribunal; loan Popescu
f profesor, Sibiiu; Vasile Alutan, fost procuror reg.; Leon Pavelea, t prof.
Nilsaud; Dr. Tuliu Chetian, advocat, Craiova; Mihail Strajanu, prof. penz.
Craiova; Patriciu Barbu, f advocat, Reghinul sasesc; Alexandru Filip, mare
fundator, f advocat, Abrud; George Pop, director de finante penz.; Dr. I.
C. Dragescu, medic primar, Craiova; Dr. loan Malaiu, prof. Nasaud; Dr.
Constantin Moisil, prof. Nasaud; Dr. loan Pop dc Bichis, medic colonel
penz.; loan Mihaltan, cos. reg. general auditor penz.; Dr. Paul Tanco, prof.
Nasaud; Nicolau F. Negrut, fost publicist, mare filantrop; Dr. Ludovic Ciato,
adv. arhidiecezan (Dna Ida Ciato); Iuliu Vladutiu, director de band., Turda;
Dr. A. P. Alexi, t prof. Nasaud; Ciril Deac, f vicar, Nasaud; Nicolae Petra-
Petrescu, directorul institutului Cordianac, Fofeldea; Vasile S. Moga, prof.
agronom, Bucuresti; Ioan Bianu, prof. univers. Bucuresti; Dr. V. Bianu,
medic, Buzeu (Rom.); Dr. Demetriu Radu, episcopul Orazii marl; Dumitru
Cosmulciu, prof. Bitolia (Macedonia ; Teodor Raica, profesor, fost senator,
Ploesti; 'l'raian H. Pop, fost red. at 'Gaz. Trans..; Nicolae Branzeu, prof.
Pitesti, fost prefectul jud. Argos; Dr. Iacob Radu, canonic Lugoj; Octavian
C. Taslauanu, secretar at Asociatiei; Dr. Tiberiu Brediceanu, secretarul
*Albinei4, Sibiiu.
35. Negrutiu, loan F.: Doua portrete, al canonicului loan F. Ne-
grutiu, si a lui George Baritiu; Scrierile sale: Manuale de stilistica. Blaj
1834; Idftm, edit. IV. Sibiiu 1906; Exercitii practice pentru Invatarea
limbei maghiare (in colaborarc cu Petri' Ungurean). Blaj 1884; Stilistica
practica. Blaj 1896; Idem, edit IV. Sibiiu 1906; Cum trcbuie sa cultivam
cucuruzul, ca sa rodeasca mai bine? Blaj 1896; Gradina de legumi. Blaj

www.dacoromanica.ro
 XVII.

1899; Constitutiunea patrlei. Edit. II. Blaj 1903; Idem, edit III. Blaj 1904;
Carte de cetire pentru clasa II, III si IV-a primara in colaborare cu P.
Ungurean). Edit II. Blaj 1905. Carte de cetire maghiara (in colaborare cu
P. Ungurean). Blaj 1909; Plan do invatamant si indreptar metodic pentru
scolile primare. Blaj 1909; Plan de invata.mant pentru institutul pedagogic
arhidiecezan. Blaj 1910; Regulament pentru examenul de cualificatiune.
Blaj 1910.
s6. Nestor, Dr. Instill: Articulusi ostesti din veacul XVIII; Patenta
lui losif II, pentru libera imigrare a iobagilor; Scrisoare de amnestie a lui
Francisc I, pe seama ostasilor dezertori; Publicarea hotaririlor luate in adu-
narea nationall din 1848; 'Piatra libertatiig, inainte de distrugere (fotogr.).
37. Nestor, Silvestro: Scrierile sale: Manual de gramatica germana..
Blaj 1878; Geografia topics si natural& a Ungariei, si a tarilor din jurul
Marei mediterane. Blaj 1885; Idem, edit II. Blaj 1899; Geografia fizica, dup&
Dr. A. Schmidt. Blaj 1886; Idem, edit. II. Blaj 1899; Compendiu de grama-
matica romans, dupa. Cipariu. Edit. VI. Blaj 1888; Istoria universals, pentru
scolile medii, dup.& Dr. Al Marki (in colaborare cu Dr. Emil Szabo). Partea
1-111. Blaj 1909 1910.
38. Pop. Gavrilli, canonic: Testamentul nou, tiparit in Belgrad
1648; Fotografia can. Andreiu Pop Liviu, fost profesor in Blaj; Scrierile
sale: Istoria biblica a testamnntului vechiu si nou. Edit. II. Blaj 1869; Idem,
Edit. VI. Blaj 1897, si edit X, Blaj 1903; Istoria revclatiunei divine. Sibiiu
1869; Despre imitatiunea lui Hristos. Trad. dupa Toma a Kempis. Blaj
1893; Datinele Romanilor dela inmormantari, in rapott cu ale noastre. Blaj
1910; Catehism mic pentru incepatorii din scolile poporali gr.-catolice.
131a; 1900; Dictionar mitologic. Blaj 1901; Odele lui FIoratiu. Blaj 1904.
39. Pop, Nicolae: Scrierea sa: Sadirea si cultivarea viei. lilaj 1908.
40. Pop, Virgil: Un tablou: Benjamin Pop, fost profesor gimn.
41. Precup, Gavrilii: Un tablou: Petru Solomon, fost profesor pre-
parandial; Scrierile sale: Regulele ortografiei romane. Blaj 1895; Abecedar
(in colaborare cu G. Muntean). Blaj 1908; Educatiunea la Romani. Blaj 1909.
42. Prie, Dr. Octavian: Scrierile sale: Az etimologikus irany a
roman filologiaban. Balazstalva 1906; Gramatica limbei germane. Blaj 1908;
Verbele s um, am si v oi u. Blaj 1911; Manual de limba maghiara. Partea
I lI. Budapesta 1911.
43. Rapti, Dr. Ioan : Scrierile sale: Viata si operele lui Andreiu
Muresan. Blaj 1900; Murasan Andras elete ds lailteszete. Kolozsvar 1900;
Poezia idilica. Blaj 1901 ; Studii si Biografii. Blaj 1904; Vasile Carlova. Blaj
1905; Timotciu Cipariu, Viata si activitatea lui. Biaj 1905; loan Rusu, No-
tita biografica. Blaj 1907; Vasile Fabian Bob, Studiu. Blaj 1907; Dascalii
nostri. Blaj 1908; Poetics si Legendar poetic (in colaborare cu Al. Ciura).
Blaj 1911 ; Blajul. Scurte notice informative. Brasov 1911.
44. Ro§inn, Stefan: Exercitia spiritualia, de Teodor Popp de Ujfalu,
1818 (Ms); Scrierea sa: Alcoolismul kin colaborare cu Dr. Izidor Marcu)
Blaj 1907.
45. Societatea Inocentin Mien Clain": Tabloul Eppului Inocentiu
Micu Klein, al canonicului Dr. Augustin Bunea, *i fotografia fostului prof.

www.dacoromanica.ro
XVIII

Iosif Tarta; Publicatiunile sale: Epistole catra un preot tiner, dupa Aloisiu
Mcicher. Partea I. Blaj 1890, partea II. Gherla 1892; Pregatire la moarte,
dupa Alfons Maria de Liguori. Blaj 1893; Duh Muscalesc, dupa 13olanden..
Blaj 1894: Tragedia Calvarului, dupa Henry Bolo Sibiiu 1899; Alantueste-ti
sufletul! Dupa. I. P. Toussaint. Blaj. 1906: Vatra familiard, dupa F. X.
Wetzel. Blaj 1909; Album in amintirca canonicului Augustin Bunea. Blaj 1910.
46. Societatea meserinvilor: Dr. Joan Ratiu, fostul prezidcnt al
partidului national roman, ca deputat la imparatul Francisc losif 1..in Viena
la 1862 (tablow.
47. Snein, Dr. Vasile: Ciaslovet, tiparit in Sibiiu la 1696; Scrierile
sale: Hipnotism si Spiritism. Blaj 1906; Teologia dogmatica fundamentals.
Vol. I II. Blaj 1008; Teologia dogmatica specials. Vol 1-11. Blaj 1908;
Principiile morale sau etice ale ieligiunii crestine. Blaj 1909; Principiile
fundamentale sau generale ale religiunii crestine. Blaj 1909; Raportul dintre
religie, stiinta si societate. Blaj 1910.
48. talutli, Flavin St.: Die Gefangennahme des Hora u. Kloska
27/11 1784; Insignia nob. familiae Sterka Sulutz de Kerpenyes; Mitropolitul
Alexandru Sterca Sulutiu (tablou ; Mitr. Sulutiu la 1861 tfotogr. cabinet ;
Elegia cantata la moartea lui Sulutiu, tiparita pe matasa; losif St. Sulutiu,
fost prezident al Asociatiunii (ca. vanator).
49. Szmigelski, Dr. Victor: Scrierile sale: Introducere in sf. scrip-
tiara a vechiului si noului testament. Partea I -III. Blaj 1887 -1889; 'Fatal
nostru. Blaj 1888; Jertfa crestinilor, Comentar al liturgiilor bisericii grecesti.
Blaj 1897 ;Benhur sau zilele lui Mesia. Traci. dupa. Lewis Wallace. Tom.
III. Blaj 1898; Ermeneutica biblica, dupa Ubaldo Ubaldi. Blaj 1899; Istoria
Legii noue, Tom. I -IL Blaj 1899-1900; Istoria Legii vechi Tomul I,
Blaj 1901.
50. Vancea, loan Victor: Cutit englez de vanatoare, cu pistol;
Pistoale turcesti, cu cremene; Diploma dc nobilitate a familiei Vancea:
Emblema nobilitara a fam. Vancea; Dr. loan Vancea, ca Episcop al Gherlei;
Acelas ca Mitropolit itablou mare in ulei); Baston al Mitrop. Vancea, lucrat
cu mana de un preot din dieceza Gherlei; Bastonul de plimbare al Mitrop.
Vancea; 0 sugareta a Mitr. Vancea.
51. Viciii, Alexe: Scrierile sale: Legendar romanesc, pentru a
VVI. cl. gimn. Blaj 1884; Biografiile autorilor latini, pentiu cl. V VIII.
gimn. Blaj 1889; Dictionar portativ latin-roman si roman latin. Partea
Blaj 1892-1908: Carte de cetire, pentru a V-a class gimnaziala si
alte scoli medii. Sibiiu 1896; Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al
popbrului roman. Blaj 1899; Limba romana poporana si dialectul sicilian.
Blaj 1904; Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului roman
din Ardeal. Bucuresti 1906.
Dr. loan Ratiu,
profesor gimnazial.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro