Sunteți pe pagina 1din 60

.

'

N:ORMATIV

PRIVIND

,

I IMBUNATATIREA TERENURILOR D.E FUNDARE.

- .. - -

SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE IND1CA'IJV C 29~85

, .

I

I •

...

. ,

J':.. ••

••

"

Editat de :

,·INS'FI'IIU'FlJI. DE CERC~TARI IN CONSTRTIC,+U :;;1 ECONOMIA CONS[1RUC\fIII;OR (IN€ElR€.) BucuI'e~ti - ~os .• Pantelimon nr. 266

~

1 ' ~ {f76 - redactie

lIelefon 27.<10.8;) 116 11'£

., I -:- 1,.11 uzare

;;; £/9'. 1.7 (f ~Vtlo(4·c.oq... 1- /<.1 I-... II I ( -

. P / .- : \ aL0:.i 1 . '/ (.. - I, i'1 - q g \

/'IO/t' --

INSTITtJTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ~I DIRECTIVARE IN CONSTRUC'l'II

NORMATIV

PRIVIND

IlVIBUNATATIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE INDICATIV C 29-85

305

1981

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETA.RE, PROIECTARE !;II DIRECTlV ARE iN cossrnucrrr

Biroul Executiv

DECIZIA NR. 20 din 11.04.85

PENTRU APROBAREA "NORMATIVULUI PRIVIND IMBUN.AT.A.'PREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE". INDICATIV C 29-85.

Biroul executiv al Consiliului stiintific al Institutului central de cercetare , proiectare si direc'tiva~e in constructii;

, ,

A vind in vedere prevederile art. 5 lit. "d" din Decretul nr, 1970/1976 si avizul CTE-ICCPDC nr. 207 din 30.04.1984;

In temeiul Decretului nr. 170-1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea si functionarea Institutului central de cercetare , proiectare si directivare in constructii, cit si Legea nr. 5/1978, emite urmatoarea

DECIZIE:

1. Se aproba "Normativlll privind imbunatatirea terenurilor

de fund are slabe prin procecee mecanice" (Caietele I, II, III, - IV, V, VI) avind indicativul C 29-85.

2. N ormativul aprobat la pet. 1, intra in vigoare la data publicarii in Buletinul constructiilor : el se va publica 9i in colectin de nonnative si instructiuni.

, "

La aceeasi data. inceteaza din valabilitate capitolele 1; 2-

partial (prevederile referitoare Ia compactarea eu maiul greu).

3

4 r 7 si 8: tabelele 1.1; 1.2 ~i anexele 2.1 pet. 1 j 2.2 pet. 1 ;2.J3. p~t. 1; 2.4 pet. 2: 4.1; 4.2; 4.3; ~.4; 4.5; 8.2 9i 8.5 din,,:t:0rma- iivul privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prm procedee mecanice" indicativ C 29-77 aprobat prin decizia ICCPDC mr. 1 din 16 martie 1978.

PRE~EDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL

Ing. VALE~IU CRISTESCU

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATm'EA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PBOCEDEE MECANICE INDICATIY', C. 29-85

Caietul I: Prevederi generale privind irnliunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee inecanice, indicativ C.29/1-85

EZaboFat de:

INSTITUTUL DE CERCETARI iN CONSTRUCTII - .

~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR .

Director 9tiintific:

Dr. ing. R. Constantinescu Dr. ing. 1. Fjicaoaru

Ing, N. Raduinea

Sef laborator FIN:

Responsabil lucrare :

Colaboraiori :

INSTITUTUL DE CERCETARI HIDROTEHNICE

Responsabil din partea ICCPDC: Dr. lng. Constantin Hergheleghr

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLADE I;RIN PROCEDEE MECANICE.

CAIETUL I: Pre vcder i gcneralc privind hnbunatii!irea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecan ice

Indicati v : C 29-85 Inlocuic~tc: C 29-77

1.1. Prezentul normativ cuprinde principiile de baza si reguli practice pentrn proiectarea, executia si verificarea imbunatiit irii terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice , in vederea f undarii directe a eonstructiilor civile, industriale , hidrotehnice , drumuri s i poduri etc. '

In scnsul prezentului normativ se incadreaza in categoria terenurilor slabe de fundare cele pentru care fundarea directa a constructiilor irnplica Iucrari de imbuniita tire a terenului.

1.2. Nonnativul cuprinde un caiet de prevederi generale :;;1 mai multe caiete dedicate fie care cite unui procedeu rriecanic de hnbunatatire a terenurilor slabe de funclare.

Lista acestor caiete este data in anexa 1 a prezentului caiet s i poate sa se schimbe (prin elim inare, adaugare sau rcvizuire a procedeelor din fiecare caiet), tara ca normativul in ansamblul lui S~t fie revizuit.

In anexa 2 se dft lista orient at iva a metodelor mecanice de Imbunrlta~ire a terenurilor slube de fundare apl icate sau in curs .de experimeutare in Romfmia.

Pe teritoriul Romaniei, tipurile de terenuri slabe de fundare intilnite pi'na in prezent frecvent in Iucriir ile de constructi i sint :

Ioessurile sensibile la umezire, cu posibil itati de umezire; loessurile cu umiditate mare sau sub nivelul apei;

El aborat de:

INSTITUTUL DE CERCETAIU IN CONSTRUCP1:;>1 ECONOM1A CONSTRUCTIILOR ~

- INCERe -

Aprobat de: 1NSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE sr DIRECTIVARE IN CONSTRUCpr

~ ICCPDC ~

cu decizia nr. 20 din 1 UH.1985

6

nisipurile afinate; milurile si argilele moi; umpluturile neorganizate.

In anexele 3 si 4 sc dan Iistele orientative ale metodelor de imbunatatire in fu~ctie de natura constructiei.

'.' 7

Adoptarea solut iei de imbunatat ire se va face de dire proiectant pe baza de studii comparative privind consumul de rnater iale s i energie inglobats , folosirea de cariere locale si dist ante

de transport minime etc. ' ,

1.3. Pentru proiectarea fundatiilor pc terenuri slabe imbunaHitite, vor fi efectuate in prealabil studii geotehuice mai amanuntite decit la proiectarea pc terenuri obisnuite, care sa puna In evidenta strat if icatia detaliata ~i caracterist icile fiz.ico-mecanice ale f iecarui strat de pam int situatia hidrogeologica pc amplasamerit (nivelul apelor subterane ~i limite1e de variatie a acestuia) si posibilitatile de umcz ire a terenului de Iundarc.

Studiile geotchnici trebuie sa identifice cauzele care determina caracterul slab al terenului de fundare si sa determine pararnetr ii geotehnici aferenti , necesari proiec1:a1'i i im buniitiit irii acestuia ,

Studiile trebuie sa aiba in vedere ca terenul poate sa prezinte . caracteristici slabe inca inainte de executarea constructiei (de ex. umiditati ~i poroz itat i mari ale unor terenuri argiloa~c sau prafoase sau aceste caracteristici sa se manifesto numai ulterior reaIizar ii constructiei , datorita ei san unor cauze independente (de ex. urnezirea unor terenuri loessoide si tasarea lor in zona activa a construct iei , sau sub cfectul saTe'inii geologice, independent de constructie : tasarea terenului si construetiei sub efeetul depresionarii apei subterane, neccsari unor lucr~ri independente de constructia respectiva etc.).

Stu,di,ile geotelmice trebuie Srl indice care sint parametrii geotehnici pe baza carora proiectul lucriirilor de imbunatatire ~i executantul lor sa verif'ice obtinerea cfectului urmarit.

La efectuarea studiilor geotel1ii'iCe';"" pe linga incercarile de., Iaborator se recomanda folosirea incercarilor in situ (penetrarea stat ica san dinamica, incercarea cu aparatul de forfecare pe teren , incercarea presiornetr ica , incerctirile radiometrice, incercari de proba pc placi etc.), care sint necesare ~i pentru verificarea cal itiltH IUCraTi lor de consolidare a terenului de fundare.

7

I

,

. -

Studiul va prezenta date asupra materialelor locale si deseurilor industriale posibile de utilizat pentru imbunatat irea terenului de fundare din amplasamentul respectiv,

1.4. Procedeul si intensitatea imbunatafirii terenului slab de fundare depinde de dcst.inatia si solutia constructivii adopt.ata pentru constructia amplasatii pe terenul respect iv. Efectul teh111COeconomic optim poate fi obtinut de 10. caz la GaZ, .fie .actionln~ nurnai prin irnbunjitjit irea tcrenului slab, fie numai pnn masuri de adaptare a constructiei lacomportarea terenului slab neirnbunatatit sau actionind asupra amindorura astiel incit sa rezulte 0 conlucrare satisfacatoare intre ele pentru comport area construetiei in exploarare.

, De aceea este necesar ca proiectul de imbunatatire a terenului slab de fundare sa fie in concordanta cu eel al constructiei amplasate pe el.

1.5. Proiectul de executie al construct iilor fundate pe terenuri slabe imbunatatite prin procedee mccanice va cuprinde :

a. indicarea parametrilor geotehnici ai tcrenului imbunatatit 9i justificarea valorilor limita ale acestora :

b. eaiet de sarcini :

- - _____..._ ~

c. ~tructiuni de exploatare. .1~~t!tANB

Caietul de sarcini va conrine fisa teh;fologid _<ie exec~tie_ a .mbunatatirii terenului , intccrni ta pc baia-prcvederilor din prezentul normativ inclusiv incercar ile de verificare a calitat ii lucrarilor de imb~natrltire pe care trebuie sa le efectueze executantul pe parcursul executiei Iucrarilor ~i ccle necesare Ia reeeptia lor.

j{

Instructiunile de? ex~e vor contine :

- modul de urmarire a comportiirii in timp a tuturor constructiilor fundate pe terenuri slabe irnbunattit ite, conform ,,1nstructiunilor tehnice pentru dcterrninarea tasiiri] constructiilor de locuin~e, social cult male si industriale prin metode topografice", indicat iv C 6J-74;

- actiur ile pc care trebuie sa le intrepririda be!l~f~ciarul in cazul der~~il'ii va10ri101' tasarilor calculate sau aparitiei unor semne de degra.d{ll·i ale constructiilor , pentru asignrarea exploatar ii in bunc conditiuni.

1.6. Imbunatatirea terenurilor slabe in vederea fundar ii directe fiind o operatic preliminara ataciir ii Iucrfirilor de fundat ii,

8

-ea trebuie real izatii , verificata si receptionata inaintea ineeperii lucrarilor de constructii menta] propriu-zise , potr ivit fiecarui procedeu adopt a t.

1. 7. Organizati ile de constructii VOl' respecta cu strictete toate condit iile telmice de executie stabilite prin proiectul de executie in - caietul de sarcini mentionat la pet. 1.5. In acest scop, Ia intocm irea proiectului coordonator de organizare, executantul va mentiona explicit toate lucrar ile de Imbunatatire prevazute in proiectnl de executie, precnm si necesarul de utilaje ~i rnijloaec de transport pentru realizarea acestor lucrari.

Fiecare santier, va organiza, in cadrul CTC, efectuarea incercarilor de verificare prevazute in caietul de sarcini.

In cazul cind conditiile concrete de pe santier nu corespund prevederile proiectului de executie (referitor la stratificat ia terenului, apele subterane , accidente subterane etc.}, eventualele mcdificari ale prevcderilor caietului de sarcini se pot face de catre executant , en acordul proiectantului si beneficiarului.

ANEXA 1

LISTA CAIETELOR IN VIGOARE LA DATA APROBARII NORlIJATIVULUI C 29-85

1. Caietul I
2. Caietul II
3. Caietul III
4. CaietuI IV
5. Caietul V
6. Caietul VI Prevederi generale privmd imbunatd.tirea fundare slabe prin procedee meeanice.

Compactarea terenurilor cu maiul greu. Compactarea de adincime eu coloane de piimint.

terenurilor de

Compactarea de adineirne eu coloane de balast, nisp, piatra ~i alte materiale locale.

Compactarea terenuriJor eu vibromaiul. Compactarea terenurilor prin vibrointepare,

I

Al~EXA 2 LISTA ORIENTATIVA A .METODELOR MECANICE DE iMBUNATATIRE A TERENURILOR SLABE DE FUNDARE APLICATE SAU iN CURS DE EXPERIMENTARE iN ROMANIA

Dcnurnirea metodei

Ap!icabilitate la di'fcrse tipu!i de terenuri

- ~

g~:::

.... " Loessuri

u ....

oj 8 .~ sensibi le la

- ._ - umezire

.:: o..(~ 1----,,----1 'i:JdE B ~ 0 ,'J}':j~

A B

._ "0 tr.·E

----------·1--- --- --- --- --- ---

o

2

3

4

5

6

7

1. Perne
L 1. de paminr
1.2. din material
granular
2. Compactare de
suprafata
2. I. cu maiu l
greu
(Caietul IV)
2.2. eu rnai ul
---SUp ergreu
2.3. cu vi bro-
Inaiul
(Caietul V)
3. Compactare de
adineime 3.1. eu eoloane verticale

a) conf. tehnologiei de execu ti e

- pri n impact

apl,

apl ,

apl,

ap!.

expo

apI.

da

da

da

cia

da

da

da

da

cia

da

da

da

da

da

da

da

da

da

da

da

da

da

Loessuri

si parriint. prafoase afinate f. umedesub ni'!. apei

da

da

da

da

IJJ

11 0 I 1 I 2 I 3 I 'I I 5 J 6 I 'J
, , -I.
- prin vi brare
sau vibro-
presare sau
vi broirrtepare apl. - - da da cia da _
- pri n vibro-
flotaji e apt - - da - - -
b} conf. materi-
alu lui deum-
plere ,
- cu parnint apl. da da - - - -
~
Caietul III
:
- eu material
granular apl. - - da do. do. da ,
,
Caiet IV
l- eu material
1- cimentat
(beton etc.) apI. da - - da - da
3.2. Prin explc-
zii de adln-
cime expo da da da - - da ,
3.3. Prin Iestare
al prelestare apl. - - - da - da
bJ prin execu-
tarea diri ja-
tii a construe- ,
tiei expo - - - da - da
e) prin cobori-
rea nivelului
apei subte-
rune expo - - - da - cia
,
3.4. Prill ume-
zire
a) i ncndarea
terenului apl, da da - - - - i
bj umezire
dirijata exp, da - - - - -
, [12

0 I 1 I 2 I 3 I 1 I 5 I 6 I 7
4. Accelerarca iru- I I I
bUlliiliitirii te-
renu lui
4.1. eu drcnuri
verticale
din material
granular expo - - - da - cia
4.2. idem, din
geotextile expo - - - cia - - OB SERVA Tn;

a - l\fetodele de mai sus pot fi aplicate independent.sau combinate unele ell al t el e

b - In coloana referi toare la st adi ul actual al fiecarei metode s-au notat ell "apl" cele de uz eurcnt (asi rni late in tehnica constructi ilor in Rorndnia}; "Exp" cele In curs de asirni larc [verifica te prin experi rncntarc la scara naturala san pe un nurnar restrins de cazurl] si pentru care se recornanda consu ltarea unui insti tnt de sp~cialibte.

c - Loessurile sensibile la umezire so incudreazii in categorla "A" cind tasarea pri n umezi re sub sarcina geologica este mai mica decit 5 em; in categoria "E" in caz contrar.

ANEXA j

DOMENII DE APLICARE ORlENTATIVE

PENTRU SOLU-PILE DE ii'vIBUNATAPRE A TERENURILOR SLABE DE FUNDARE CONSTITUITE DIN pAMiNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE (LOESSU.RI)

a) :METODE DE COMpACTARE DE SUpRAFXrA (pentru loessuri

de categ. A, cu grosi mi H = :1 ... 8 m)

Metodele de cornpactarc de suprafutu rccomanda re
Ti puri de Compactare Com pac tare Cornpactare Urnezj re di ri- Cornpactare
constructi i cu rnai uri Perno de cn mai gren en mai u1 greu jata sirnul tan eu rnai ul HI
sau p laci loess si pcrna de de forma cu executarea
grele loess speciala ccnstr uc'tiei per greu
0 1 2 I 3 ':I 5 6
1. Constructi i industri-
ale, rara sarci ni dina-
mice irnportante
- Sarci 11i pc st ilp :
p .;;; 1 (lOO kN h=3 ... 5.m h=5 ... 6 IJ1 h=6 ... 8 m h=3 ... 5 m - h=6 ... 8 m
- Sarci ni pe st ilp :
p= 1 000 ... 2 000
kN - h=3 ... 6 m h=5 ... 6 rn - - h=5 ... 6 IJ1
- Sarci ni pc st ilp :
1'=2000 ... 3000
kN - - h=3 ... 5 m - - h=3 ... 5m [) I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6
Constructi i civile I
2.
P ... 1'-l-2 E 11=5 ... 7 m h=7 ... 8 111 - h=5 ... 7 111 - -
P-l-4E h=.L.5 m h=5 ... 6 III h=6 ... 8 m h=4 ... 5.111 h~8m h=6 ... 8 m
1'-1-10 E - h=':! ... 5m h=5 ... 6 m - h~8m h=5 ... 6 m
3. Constructi i agrozoo-
tehnice
- Farr, proces teh- h=3 ... 8 III
nologicc umede ell mal me-
sau ell posibi li tati canic numai - - - - -
dc umezire ~'laba Iu ndul Sr,-
a terenului de piituri i
fundare
- Cu proces tehno-
logic umed, uscare,
sarci ni pe stilp:
P~ .500 kN 11:;;;:8111 11~8m - h~8111 - -
- idem mijlocii sar-
cluj pe stilp:
P=500 ... 1000leN - 11=4 ... 6 m h=0 ... 8 m h=4 ... 6 m - h=':I ... 6m
4. Cons+ructi i hidroedi-
Ii tare usoare [alimeu-
Hid cu a pa r;:i canali-
z5.ri) ~i constructl i u-
scare alcrente siste-
mclor de i r igati i 11=4 ... 6 m h=6 ... 8 m - - - -
5. Rezervorae ~i castcle ,
de apa. h=4 ... 5 III h=5 ... 6 In h= 6 ... 8 III - h<8m 11=5 ... 6111
6. Silozuri de: cereale , h=5 ... 4.111 11=5 ... 0 m; h~8m h=.5 ... 6m
- -
- b)IvtETObE DE COt.fPAC1'ARE bE A' Di""~l"rE (pentt·u'· . d

i' .... H roessuri e categ. B, en grosirni h!> 8 m)

()

2

3

1. Consrruc-n i industr in le, fiira sarcini

d inamlce importante Sarci ni pe st ilp :

P<1000kN h=8 ... 12m

Sarci n i pe st ilp :

P = 1 000 ... 2 000 k N h = G •.. J2 111

Sarci n i po st ilp :

P = 2000 ... 3 ODD kN 11 = 5 ... 12 m

Tipuri de constructi i

2. Constrnctii civi le P ... P~-2 E P+·I E

P+ 10 E

3. Construc+i i agrozootehnice

Fiid 'pl'flce~ tehnologlc umed sau cn posi hi li td]'] de umezi re slabil. a terenu lui.

Cu proccs te1tnologic umed , 11-

soarc sarcini pc stilp :

P < 500 kN .

Idem, mijlocii, sarcina pe still':

P=500 ... 1000 kN

Metodcle de cornpactare de ad incirne rccomandate

Prcumez ire en exploz ie .~i purnii de

loess

Colonna de p:imint (loess)

Preurnczi re aimp la .'ii perua de loess

h> 10 12 m

h c- 10 12 m

h> 10 ... 12 1Il

h c- to ... 12 m h » to ... 12 111

II> 10 12 m

h c- 10 12111

h> 10 ... 12 III h> ltl. .. 12 In

h=8 12m

11 = 6 20 m

lillg(, cousrructi i existen te

Aceleasi metode de compactare de suprafata, ca la pet. a

Accleasi mctode de compacture de suprafn ta COl Ia pet. a

h> 10 It> 10 ... '12 TIl

(constructi i la care nu se admit degradari)

h 10 ... 12 m h> 10 ... 12 m h> 10 ... 12111

Aceleasi metode de compactare de supratata. ca la pet. a II> 10 ... 12 m

(platforme san car tiere noi]

o

1. Constructi i hidroedil itare usoare

(alt meutari cu apa. si apa canali zari] ',;i constructi i usoare af'eren te si stemelor de irigalii

5. -Rezervoare ~i castelc de apa. 5. 5110Zllri de cereale

h> 8 ... 12m

h> 10 ... 12 !l1 tc- Ill. .. 12 1I1

h> 1O .•. 12m h> lll ... 12 IT! h> to ... 12 m

h> 6 ... 12111

Noti explicutivd :

_ 1. h _ reprezi ntd grosirnea tatala a puchetului de loess seusibil la umezirca miisurata de Ia suprafata tereuului ,

2. In cazurrle in care domeniiIe de aplicare ale mdodelor de imbunatflfire se suprapun, a)egerea soluj iei de imbllnt,liitire so va face pe baza am\lizei telinico-economice comparati'ie,p nind seama de uatnra constructl ei., mijloacelc de care se d ispune pentru exccutia lucrar ilor etc.

1. in anexa 3.ll. pentru uncle tipuri de constructi i usoure, se recomandii. alegereu nurnal a metodelor de compacture de suprafai:ii, ca ill auexa 3.a., intrucit cele de arl inci me sln t lleecollomice, in rupert eu tipul

de construe tie .

• 1. Colnauele de pamint Jill anexa 2.ll., se pot apl ica ~i pentru loessuri le de categ, A.,.in cazul anumitur tipuri de constructi i grele, la care metodele de compactare de -suprafata nu pot asigura consolidarea

loessului pe toata grosimea necesara.

-

ANEXA 4

DOMENrr DE APLlCARE ORIENTATIVE

PENTRU PROCEDEELE DE IMBUNATi'\.TlRE A TERENURILOB. SLABE DE FUNDARE (eu exceptia celor constituitc din piiminturile sensibile la umczire)

a) IIIETODE DE IMBUNJ-\:rATIRE DE SUPHAFATA (penlru terenuri cu grosirni h = 3 ... 8 m)

lIJclodelc de jl11blln1Hi:i~im rccomaudam
Compactare cu Compaetarea eu
Tipuri de construct+l plilci san mai uri Perno de balast maiul grcu ~i Vibrointeparea Cmnpactarca
grcle (numa] sau piatra sparta pcrne de balnst (numai la eu
la niaipuri] (ell pat de nisip) sau piatra sparl'a nisipuri ufinate] vibrumaiul
(eu pat de nisip)
1 2 J 4 4 6
1. Con s true tii Jndustriale
rara sarcin i dinarn ice
Importnntn
- Sarci ni pe stilp :
P.~ 1000 kN h=J ... 1 III h="l. .. 5 ITI h=5 ... 6 m h=L.6 III -
- Sarcini pe st ilp :
p= 1000 ... 2000 I,N - h=3 ... 1 nm 11=·4. .. 5 III - -
- Sarcini pc stilp: h
P=2 (JOO ... J 000 kN - - h=J ... 4 11l - h <8m i . -l..!'~. - - - .- .. - .. - .. .. . -~::-. _ . . '. - -
. . I I I I
1(.! I 2 3 4 5 6
1 I
I I
.. '.
2. Constructil civile
I P .. :P'·1-2 E I 11". 8 in -
-
I I I 11 ". 8m - 11=4.0.6 111 h ". 8m
P+4E -
T h ". 8m
Ii P+iOE - 11=3 ... 5 111 h=5 ... 8 11l -
-
.
3. Constructi i agtozoo- .
tehnicc
'I - Sarci ni pc stilpi:
. 8m h .;; 8m - - -
P .;; 500 kN h ".
- Sarci ni pc sfi lpi : h=4...6
h=5 ... 6 fil h=6 ... 8 m 111 -
P=500 ... 1 000 kN -
I'
I
.4. Coristructlt hldroed ilf-
, tarC usoaro (altmentjiri
I eu apil ~i canali zuri} -
~i constructii ll~oarc -
I af'erente slstemclor de -
I h". 5m h ". 8m - -
irigatii I

I
!5. Rczervnare !Ii castcle h=4 ... 5 11=5 ... 6 - h ". 8m
h=4 ... 5 Jll~ In III
I de "pa

J h=J ... 4 m h='l...5 In - h ". Sm
6. Si lozu ri ,de cereale It". rn
~, b)METODE DE IMBUNATii.':PRE DE ADINCIME (pentru terenuri cu grosimi h> 8 m)

4. Constructii hldrocdilltarc u~oare (ali· rncntari cu O1.pa si canalizarl ] ~i constructii usoare aferente sistemelor de - irigatii

Tipuri de constructi i

.

Metode de imbunat1Ltiri recomandate

Coloane

de balast nisip sau piatra Sl)arta

Vi broflotatia

Consolidarea cu mai uri supergrele

Compactarca nisipuri lor afinate pri 11

exploz i i de adincime

2

3

5

1. Constructii industriale , f:'iril sarcini d inurnice importante

- Sarci ni pc still': P :5 1 000 kN Sarci ni pe sl.ilp :

P= 1000 ... 2000 kN Sarci ni pc sfilp :

P=2 000 ... 3000 kN

2. Construeti! civile - P ... P+2 E P+4E

P+I0 E

3. Constructii agrozootelm ice

Sarcini pc stitp : P::; 500 kN Sarcini pc stiip: P=500 ... 1 000 kN

h=6 ... 12 m

11> 10m

h=5 ... 12 m

h> 10 m

h=8 ... 12 ill

h> to III

h=4...12 rn

h> 10 ill

11=8 ... 12 rn

Aceleasi mctode de cornpactare de suprafata CiL in anexa 4 pet. a Acelcasi mctodc de eompaeLare de suprafa.ta ca in ancxa,4 pet. a

h=8 ... 12 III h> 10 HI h> 10 m h~8 ... 12 III

Acelcasi mctodc cornpactare de suprafnta ca in anexa -1

11=6 ... 12 1Il - -

Acelea~i mctode de compactare de suprnfata ea ill aiiexa 4

1 1 2 I 3 I 4 I 5
5. Rezervoare ~i castcle de apii h=6 ... 12 tll - - h=8 ... 12 rn
6. Silozuri de ccrcale 11=5 ... 12 m 11> 10m h> 10 m 11=8 ... 12 m Nota cxplicati va:

1. Coloancle de halast sau nlsip din ancxa 4 b. se pot aplica si pentru tereuu ri slabe cu grosirni h<8IT1, in cazul anurni tor tipuri de coustructi i g rele, la, care me todcle de compactare de suprafata nupot asigura trnbuuatatirea terenu lu i slab pc toata grosirnea nccesara,

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATlREA TERENURiLOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE INDICATIV C. 29-85

Caietul II: Cornpactarea terenurilor eu maiul greu. Indieativ C.29/II-8S

Elaborai de:

INSTITUTUL DE CERCET ARI iN CONSTRUCTII 51 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR - INCERC .,'

, ,

Director adj. ~tiintific: ser laborator FIN:

Responsabil lucrare:

Dr. ing. R. Constantinescu Dr. ing. 1. Facaoaru

Ing. N. Raduinea

ResponsabiI din partea IC(PDC: Dr. Ing, Constantin Herghelegiu

NORMATIV PRIVIND IMllUNATATIREA TERRNURILOR DE FUND ARE SLAHE PRIN PROCEDEE MECANICE

Caietul II: Compactarea cu ma iul grclI

Indican,,: C 29-85 jnlocuie~te: C 29-77

1. PREVEDERI GENERALE ~1 CONDITII TEI-INICE DE BAZA

1.1. Compactarea eu maiul greu se aplica in scopul sponrn capacitati] portante a terenur ilor slabe de fundare alcatuite din n.isipuri afinatc, argile nisipoase san paminturi sensibile la umezrre ,

La compactarea terenurilor slabe de fnndare en maiul greu se vor respecta toate prevederile din caietul I "Prevederi generale privind imbuniitjit irea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ C 29/1-85.

1.2. Umiditatea piimintului ce se compacteaza trebuie sa fie cit mai apropiata de umiditatea optima de compact are . Abaterea maxima ce se admite , faFt de umiditatea optima de conpactare, este de ±3°/c).

Umiclitatca optima de eompactarc (W01Jt) se determina comform STAS 1913/13-73 "Determinarea. caracter isticilor de compactare. Incercarea Proctor" si poate fi aproximata ell formula:

(1.1 )

in care:

Wp - limita inferioara de plasticitate a piimintului. determinata conform ST AS 1913/4-76 "Deterrninarea limitelor de plasticitate" .

Elaborat de:

INSTITITUL DE CERCETARI iN CONSTB.UCpI !;>I ECONOMIA CONSTRUc.rIILOR

Aprobat de:

- ICCPDC -

ell deci zia nr. 20 din 11.04.1985

23

Dad W < '/£.'O»t, compactarea devine ell atit mai dificila cu <Cit pamintul este mai argilos si mai uscat ,

Daca w > WOPl' compactarea ramine insuficienta.

Daca (WOPI - w) > 3%, aducerea masei de piimint la umiditateaoptima se poate face adaugindu-i 0 cantitate de apa tlw (m3) calculata en formula:

In care:

(3.2)

1] eoeficient pentru compensarea pierderilor de apa prin

,evaporare etc.) a carui valoare se ia de 1,1 ... 1,25, in functie de anotimp.

Pa

24

Pw

densitatea pamintului in stare uscati; (g(cm:l) ; densitatea apei (pI£' = 1 g/cm3);

nmiditatea optima de compact are (%); umiditatea pamintului ee trebuie compactat (%);

_ vclumul de pamint ce intervine in compact are (m").

W01)'=

w

V

NORMATIV PRlVIND iMBUNAT.:~:l'IREA TERENURILOR DE FUND ARE SLABE PRIN PHOCEDEE MECANICE

Ind iean v: C 29-85 inloenie~te: C 29-77

CAIETUL 3: COMPACTAREA CU MAIUL GREU Iridicativ C. 29/3-84

1. CONDITII TEHNICE DE BAZA

1.1. La eompactarca tercnur ilor slabe de fnnclare cu maiul greu se vor respect a toate preveder.ile din caietul 1 "Prevederi generale privind imbunatjit irea terenurilor de fundare slabe prin

procedee mecauice" indicativ C. 29.1-84. ,

1.2. Um iditatea pamintu lui ce se compacteaza trebuie sa fie cit ma i ' apropiata de umiditatea de compactare , Abatcrea maxima. ce se admite, ;[ala de umiditatea optima de compactare ,

este de ±3% (ca valoarevabsoluta). .

Umiditatea optima de compactare (lelo1);) se determina conform STAS 1913/13-73" Determinarea caracteristicilorde compactare. Incercarea Proctor" si poate fi aproximata en 'formula:

f, ' . I

'woill = Ww + (1 ... ~) % (1.1)

I

In care:

Wp - Iimita inferioara de plasticitate a' pamintului , deter~i~ata ,:onfonn STAS 1913/4-76 "Detenninarea Iimitelor de plas-

ticitate . " _

Dad w < wOPI' compactarea deVine eu atit Imai dificiIa cu

clt pamintul este rnai argilos ~i mai uscat , I

Aprobat de:

I(CPDC. en decizia ,m. 20,din 1.i.04.1985

El aborat de:

I INSTITU'TUL DE CERCETARI iN CONSTRUCpr sr ECONOllIA CQNSTRUCfIILOR

i25

Daca w > WOJit' eompactarea ramine insuficientji •

Dad (WOPI - w) > 3%, adueerea masei de pamint Ia urn i-: ditatea optima se poate face adaugindu-i a cantitate de ap;i ~,,,(m3):, calculatji ell formula:

~ ='. P,! (WOPI - w) V (m'')

IV 1) 100. p,.

(3.2}.

in care:

'1) = coeficientul pentru compensarea pierderilon de api'i(prin evaporare etc.) a carui valoare se iade 1,1 ... 1,25, in.functiede anotimp.

P,t densitateaPSU in stare uscata

p", = densitatea apei (pw = 1)

WOPI = umiditatea optima de compactare

w = urniditatea pamintului ce trebuie eompactat

v . = volurnul de parnint ee intervine in cornpactare

1.3. Umezirea terenului de compactat ell cantitatea supli-: mentara de apa 6.," se face numai prin stropire, in reprizesuccesive, pe masura ce apa se infiltreaza in teren, pe toata grosimea stratului de parnint ee trebuie compactat, Compactarea va putea fi executata, de regula, dupa trecerea a citeva ore de la infiltrarea apei in pamint, in functie de natura pamintului si de stare a atrnosferica oxistenta.

1.4. Daca din cauza precipitat iilor atmosferice, umiditatea. pamintului ce trebuie compactat este mai mare decit cea optima, se amina cornpactarea pinji ce umiditatea scade Ia valoarea ceruta; luindu-se toto data masuri de evacuarea apelor de precipitatii dill' groapa de fundatie ~i de impiedicarea unui nou aport de apa ..

1.5. Nu se executa compactari prin batere pe timp friguros,. cind exista pericolul scader ii temperaturii sub ooe, san dod pamintul este inghetat,

1.6. Utilajele folosite la compactarea cu maiul greu Iucreaza prin impact.

Prin sporirea treptata a inaitimii de cadere a maiului 12Teu se realizeaza 0 indesare preliminara, marindu-se astfel efectul de' compact are in adincime,

26

2. DOMENII DE APLICARE

2: 1. Cornpactarea eu maiul greu se util izeaza in urmatoarele cazun:

- cind este necesara imbunata tirea terenului de la supra-

fati! pc 0 adincime de 2 ... 3 m ; '

- suprafetele de compactat au dimensiunea minima de eel putin 3,0 rn :

- la piirn inturile sensibile la umezire:

• cind adincimea relat iv rcdusa de compactare (0,7 ... 1,5 m) ce s~ l?oate realiza cu. maiul greu, este totusi suficien ta pentru a elimina tasarea suplimentarj prin umezire, in limitele intregii zone de deformat ie a Iundat iilor :

• cirid este necesarji real izarea prin compactare a unei c:uste .. super~ic!ale .gT.eu penne,:bile, de prctectie irnpotr iva infiltra tiilor ~l 111l1OlTll terenului de fundat ie (ex. fundul sapa-

turilor). '

3. PROIECTAREA eOMPACTARII CU .l\1AIUL GREU

,

3.1. Pro iectarea cornpactarii se va face pe baza urmatoarelor date:

- studiul geotehnic:

- datele privind constructia (structurii , s istem de fund are

incarcari etc.);

- condit iile de exploatare a constructiei (existenta proeeselor umede, a elernentelor purtatoare de lich ide etc.).

3.2. Proiectul compactar ii trebuie Srl cuprinda urmatoarele piese :

memoriul jnstificativ;

calculul tehnico-eeonomic, in variante ; planul general de amenajare.

planul compactarii ;

sectiuni prin terenul eompaetat;

incercar ile necesare, de teren si laborator.

27

3.3. Cind compactarea cu maiul greu se face in imediata apropiere de constructii, ca.i de comunicatie subrerane etc, existente, distanta de secur itate pentru executarea lucriirilor se ia In functie de condifiile ~i experienta localii ~i de utilaj ul folosit, In zonele unde nu exista aceasta experienta se vor face determinari adecvate, eu concursul unui institut de specialitate.

5.4. Capacitatea portanta a terenului de fundare compactat eu maiul greu se va calcula conform STAS 3300-85; 1n cazuj PSU se vor respecta s i prevederile speciale din Norrnativul P 7-85" (cap. 1).

:3.5. Compaetarea cu maiul greu s realizeaza in dona cicluri; Intr-un ciclu de batatorire. urmele rnaiului VOl' fi tangente, Urrnele celui de al doilea ciclu VOl' fi decalate eu 0 jumatate de diametru fata de ale ciclului precedent (fig. II.I).

, .. -:,

.... : 'J.,.

.J ;.

~/~4E~¥P£A<fARE A UTI!A/(/LUi

28

Fig. 11.1. Schema de compactara cu rnaiul gretr,

"

3.6. Proiectul compactarii cu rnaiul greu va cuprinde urma-

toarele date:

masa (M) rnaiului ;

inliltimca de cadcre (H) a maiului : umiditatea optima cIe compactare (wop!);

numercle de lovituri, Nl ~i N2 ale. maiului stabil ite experimental, pentru 0 urmii din primul ciclu, respectiv din al doilea cielu;

- coborjrea (flIt) a suprafetei terenului dupii terminarea celor doua ciclur i de batere :

- adincimea de compactare (he)' masurata de 1a nivelul final al platformei de batere ;

- cota de batcre , in raport cu adincimea de compa ctare si

cota de fundare. .

Aceste date, care se specifica sub forma de NOTA pc "Planul cIe executie a compactarii , se stabilesc pe baza lucrarilor preIiminare de experimentare executate conform Anexei 2, pe ~antier in amplasamentul viitoarei constructii.:

3.7. Pentru determinarea datelor de proiectare, se va utiliza un mai metalic sau din beton annat care va respect a urmatoarele conditii :

- suprafata de batere a maiului sa fie circulara :

- diametrul suprafetei de batere sa fie intre 1,20' ~i 1,60 m .

Orientativ presiunea statica pe teren a maiului va fi cIe 15 ... ...20 KPa; pentru aceasta , rnasa maiu1ui trebuie sa se inscrie in valorile din tabelul 1.

Tabclul 1

Diametrul Aria nrrnei Masa maiului: !II (tone), pentru
mai ului (A) presiunea statica pe teren : p (EPa)
d (111) (012) -
15 I 20
1,2 1,13 1,70 2,26 '-
1, ".I 1,5-1 2,31 3,08
1,6 2,03 3,00 4,06 29

In anexa 1 (fig. II J. J) se da un excrnplu de realizare a unui mai greu de beton annat.

3.8. Elementele de proiectare trebuie sa respecte urmatoarele condit ii :

a) Iniilt imea de cadere a maiului se va lua intre 2J.l_~i 1&.m. -1 Pentru primul ciclu injilt imca de cadere se va lua cafre va oarea minima a intervalului, iar pentru a1 doilea ciclu catre valoarea maxima.

b) Adincimea de compact are (he) se considera aceca in 1i111itele careia se 0 btine un grad mediu de compactare (D), ind icat in Iunctie de tipul lucrar ii in tabelul 3 (pct. 5.3.) s i stabilit pc baza incercarii Proctor efectuata conform STAS 1913/13-73.

c) Adincimea de compactare (he) se considera suf icienta ·pentru fundare directa pc stratul compactat cu maiul greu, dadi. tasar ile calculate (conform STAS 3300-85) sau masurate pe fUI1- dati i exper imentale nu depasesc pe cele adm ise de constructie : in caz contrar peste stratul compactat cu maiul greu se va prevedea 0 perna de piimint a carei grosime adaugatrl Ia he sa condud la sat isfacerea acestei condit ii (a se vedea ~i pet. 1.13 b din normat ivul P 7-85).

Datele de la b) si c) se stabilesc pc baza lucrarilor preliminarc de experimentare executate pe sant ier , conform Anexei 2 pe amplasamentul viitoarci constructii ,

3.9. Suprafata cornpactata se va extinde lateral in j urul ficcarei fundatii , pe 0 lrltime minima egala cu adincirnea de cornpactare.

4. EXECUTAREA COMPACTARII

-,

4.1. Lucrarile de amenajare a terenului de fundare se vor realiza inainte de inceperea lucrarilor de compact are propriuzise, conform prevederilor de la pet. 1. i 1. din Normativul P7-85.

4.2. Compactarea eu maiul gren, cu ut ilajele mentionatc in anexa 1, se face 1a paramettii stabi lit i prin proiect 9 i constii in nrmjitoarele :

- aducerea terenu1ui la urniditatea optima de compaetare;

30

- trasarea ~i marcarea axelor de lueru ale utilajului;

- executarea pc rind a celor dona cicluri de compactare cu

numcrele de lovituri N 1 ~i N 2 stabilite experimental; - nivelarea finalii a suprafetei compactate.

Aducerea terenului la 7£'0·);1 se face conform punctelor 1.2 ... 1.4. Trasarea 9i marcarea axelor de lucru ale. utilajului se face

in funct ie de raza de actiune a utilajului, astfel incit sa se acopere intreaga suprafata de compactat.

Trasarea axelor de lucru se face prin raportare la axele fundatiilor.

, Pe ficcare ci~ln de compactare , urmele vor fi conform fig. 1.

Este foarte Important sa se respecte numarul de lovituri si ina.ltrm ile de cii dere determinate experimental. .Micsorarea l~crului mecanic stabil.it conduce la 0 compact are insuficienta. iar prin m~lr!rea S,:!- se afineazii terenul in special in suprafata.

Denivelar ile ramase dupa term ina rea compactarii se vor nivela, de preferinta prin cilindrare. In Iipsa utilajului pentru acest scop, se poate realiza nivelarea pr in compactare suplimentara cu caderi de inaltime redusil ale rnaiului, sau prin razuire ,

4.3. Dad fundul sapaturii are cote diferite, se VOl' executa intti orizontur ile supcrioare , se va executa cornpactarea -si apoi

se vor sapa 9i compacta orizonturile inferioare. '

. 4.4 '. In cazul terenurilor nisipoase, in special cele Cll granuIatie uniformii , dupa cornpactarea in .cele doua cicluri, ramine in suprafata 0 zonii de 40 ... 50 ern mai afinata , Pentru indesarea acesteia. se va adopta fie 0 cornpactare in ciclul 3 eu lucru rnecan.i~ redus (~n special inalt imea mic~l de cii.dere a maiului), fie 0 cilindrare , In unele cazur i, in functie de cota de funclare stratul slab compactat se poate inlatura. "

4.5. La terenurile nisipoase , umiditatea optima de compactar~. (1£101'1) ~e va lua cu 3 ... 5% mai mare, deoarece in timpul, Q_a-: tern cu maiul greu are loc 0 drenare rapida a apei ; pentru aceste

terenuri umiditatea optima se va verifica z ilnic. •

4.6. Umpluturile de nisip realizate prin hidromecarrizare rs i care prezinta in suprafata 0 indesare mai slaba , se vor compacta cu rnaiul greu.

-'1.7 .. Pentru. c~mpa~tare~ pan:inturilor argilo.ase, se :pot adopta pentru ciclul 2 inaltimi mal man de hatere decit cele indicate la pet. 3.8.

31

5. VERIFICAREA COMPACTA.RII

5.1. \ erificarea Iucriir ilor de compactare are ca scop constatarea cal itat ii executiei si uniforrn itjit ii compacttir ii.

Modul ;le verifl~are ~ calitat ii lu~rrlrilor de compaetare atit pe parcursul ex.ccutiei ~it s i in 'vederea., recc_ptiei lor ca Iucrjir] ascunse , se va face coniorm eu prevederile din Anexa 4.

5.2. Verif icarea Iucrarilor de compact~re prin diferit:le me~ 1 tode aratate in Anexa 4, se face in puncte s ituate in nodur ile unei retele eu ochiuri regulate, astfel incit sa existe eel put in 0 veri-

fi~are la 100 1112. .:»:

N umarul deterrninarilor efectuate pentru verificarea terenului compact at se poate spori de catre proiectant in functie de volumul lucrarii si neuniformitatea terenului Imbunjitat it.

Pentru definitivarea capacitat ii portante a terenului imbunatatit se pot efectua ~i incercari ?c proba pe plac~ executate eo~form STAS 8942/3-84 ,.Deter111marea modulului de deformatie liniara prin iucercari pe teren cu placa" numiirul lor hind in functie de importanta si volumul lucriir ii ,

, , ,

5.3. In eazul PSU valorile gradului de compact are (D) ee trebuie sa fie real izat sint eele din tabelul 2.

Pentru verificar ile de adincime, el reprez intii media aritme;tid' a tutnror valorilor masurate pe verticala punctului ,

Tabclul 2

...: Gradu! de compactare
:... Lucrari exccutate prin cornpactarea D(%) (Pd, tim')
o
..: paminturi lor sensibile Ia umezire
Z medi u I minim
I
1. Lucrtir i de cornpactare pentru fund area clii· 95 92
I dirilor de locui t si social culturale ( 1,65) ( [,60)
:
i 2. Lucrtiri de compactare necesare pentru fun-
darea obiectivelor industriale ell procese de 98 95
fabricatie umede. (1. 70) ( 1,65) Valorile din paranteze sint orientative in ceea ce pr ives ts .ordinul de marime al densitat ii si, intmcit corespund lossurilor .din tara noastra , pot fi folosite Ia lucrarile de midi importanta .fad a se rnai efectua incercarea Proctor.

5.4. Verifiearea lucriiri lor, pentru fie care din procedeele de .compactare de suprafata se va face prin compararea valorilor S" -sau R obtinute pe probe de pamint , din lucrare, respectiv din :5ondaj~ radiometrice sau de penetrare statica, eu valorile obtinute 8n cadrul lucrarilor de eompactare experimentala , la intocm irea diagramclor etalon,

if - c. 865

ANEXA 1

UTILAJE DE COMPACTARE CU MAIUL GREU

1. Pentru ri dicarea mui uri lor , Iclosite In compuctnrea terenurilor, uti-

Iajele (fig. 1/1) trebuie sa indep ii neasoa urmaroarele condi ti i :

capaci tatea de ri dicure stl fie de.! 2,5 ... 3 ori masa maiului , mai ul sl poata fi ri dicat Ia 3,5 ... 1 m inalttme,

sa se poata deplasasi roti

2. Pentru 0 compactare uniforrna, unghiul de rotlre a bratu lui trubuie silo fie limitat Ia 40-60" in Ii ecare sens.In cazu l unui astfel de u nghi, fi~iile compactate i~i vor pasirn paraleli smul.

3. I\Iaiurilc trebuio sa fie eu cen trul de grcu ta te cit mai jos, spre a asigum - 0 cildere vertica Ia (se poate recurge eventual Ia Iestarea parji iiuferioare

a maiului). -

in figura 2/1 se da un exemplu de reali zare a un ui mal greu de beton ar-

mat.

-:I. Daca u ti lajul are ambreiaj cu Irictiune, maiul se pri nde direct de cabin. daca se foloseste troliul eu snec, pri nderea rnai ului se face eu u n drlig special (fig. 3/1).

.:

rLD'~J I" ,

H

Lr Mal greu din beton armat 'J Cablu

3. Brutu1 cxcavatorulul

4. Excavator

Fig. II.1.I. UTILAJ DE COMPACTARE CU MlIJUL GREU

FifJ. II.l.2. EXEMPLU DE MAr GHEU DIN BETON ARMAT CU DIAl\1ETRUL DE 1,3 m sl :rI'lASA DE 2,2 t.

1. Cii-Iigul de ridicare a maiulul 0 80 111111. (capetele sudate de placa

motalica)

2. Placa metalica de 12 mrn grosirne

3. F'ier !at de 6 mm grcsime

4. Ancore 0 10 mm

5. Ancore de 0 10 111m

6. Ancore 0 8 111m, capetele sudate de fieru.l lat

7, U "Ii 9. Retea de arms tura din bare 0 U mm, eli ochi uri de 200 >< 200 (in plan nu oste aratata)

10. Retea de armatura din bare de B 111111; cu ocniurl de 0 lOOX 100 (in plan nu este artitata)

11, 12, 13 "Ii 14. EtrlerI 0 8 mm. Grosimea cusaturllor de sudura 6 mm

36

J ,lin OBSERVATIE : Corpul cirIiguIui se croieste din placa de· 0\c1 de 30 mm

grosime. I

Fig. II.I.3. EXEiIIIPLU DE ClRLIG PENTRU fDECUPLARE.

I

J ',to II

37

ANEXA 2

DATE PRIVIND LUCRARILE DE COMPACTARE EXI'ERIMENTALA CU AJUTORUI. [\IAIULUI GREU

1. Cu ma.i ul greu si inaltlmca de cadere alese ('I. condi ti ile punctelor 3. 7. ~i 3.8 din norma tive) se dctcrnunn dutcle pcntru proicctare.

2. Pentru determinarea numarului de Iovi turi 1'11 se executa 0 batore de proba d indu-se 0 seric de lovituri de mai , cu masurarea de ficearc datil a ad inciri i produse. Baterea se clcctueaza pina la a.tingerea refuzului. Acosta se considera ati ns daca Ia 3 lo· ... ituri succesive se ohtin valori ale ud inciri i care nu d ifera. cu mai mult e1e 5 mrn. Numarul de Iovi turi 1'11 este eel rna; mi c Ia care s-a obti nu t nceastit difercnta.

3. Cu 1111 rntiru l de Iovi tur i Nl astfel dntermi nat, se cfectueazn primul ciclu de baterc (fig. H.!) dupa care sc trece la ciclul dol. Nurnarul de 10'Ti tur i N2 din acest ciclu, sc determina in acelasi mod ca lVi' cu respectarea condi+iei de la pet, J.B a din normativ.

4. Dupa terminarea celu i de al doilea ciclu de hatere sadetermina prin mlisuratori directe cobortrca (6.11) a suprafetei terenului.

5. in ternnul astfel compactat, elt si in teren ul natural de pe amplasamont S8 executa cite un sondaj deschis, av ind di mcusi u ni le in plan de 0,80 X X 1,00 metri , recolt indu-sc 1<1 ficcare 0.25 me tri ad inclme, cite 3 probe la stantao Probclc de pamlut recol tatc in -?W\:iL conform STAS 191313-76, sint necesare determiniirilor de laborator a dcnsi tati i pfllnintului in stare uscatd, porozi tikti i ~i umldi tati i , efectuate conform STAS 1913/3.76, ~i 1913/1-73.

6. Pentrll Iiecare nivel .rle recoltare a probelor se va calculu valourea. Pd. Adinclmea de compactare (de), care se masoara de la cota fina.lii de batere, sc dctermi na din conditifle punctelor 3.S.b ~i 3.B.c'.

v. Cota de batere sc determina in Iu ncti e de mari mca valorilor ltc, 6.lz ;;i de cola de Iundare ~i se uratcriuli zeazri topometric pe tcrcn, pi-in repcre.

a. Pc adinci mca (lIe -\- 0,5 m} sc vor executa:

- 3 peuetr.tri staticc (conform STAS 1242/2-76) sau tncercari rndiometrice (conform STAS 1242./9-76) in tercnul natural din i medi ata veciuatatc ~t pistei expurimcntule.

- 3 penetrilrl stance sau incercilr i radiornetri ce in tcrenul compactat. Pe ba.za acestnra sc Intocmesc diagramelc - etalon (anexa 3) necesare pentru verificarca lucrarilor de pc arnplasamentul constructici ,

38

c\NEXA 3

iNTOGlUREA DlAGRAMELOR

1. 'Pe bazn penetrarilor stutice , san incercarilor radiomctrice pre-rilzute

in Anexa 2. pet. 8 se VOl' ca.lcu la : . . .' . ~ . S iectiv 0 2S m

V- I i le medii (RP san p tim) pe onzolltull de O,~O 1e·1 '

. a - a Ort . entr eel COlllpactat.

grosimc, pcntru terenu l natural, pl'ccum ~t p 'l~ [tl. "

I; _ Abaterilc medii patratice (5) pentru fiecarc OIlzont. d

1 ., . t c'nese diagramelc etalon c pe-

l. Pc b~za clc.lll:nt:lo:" de h~ peL ic~e ~~r~ ~e -ro: corcla cu rlatcle privind netrure sta.tu;a .s"11~ lI~cercal~: rct<llt;)l:1etr .. ;,. > 'probele rccoltate din sOlldnJcle indicii de str uctur«. ~l Ul1lldltate <. (!tc':_lluna.t pe

d hi so 'pr('7awtc in Anexa 2 pet. J. .

. esc I. ." ' "_ ".·tabili in cc masur~1 '/alorile diagr.tll1ci-ctalon pentru

Pnn accastu se z a 5 ~ . 11.,"~to·1I'e

1 . ,'t.,t re Ilccta re:lliz:lrea unci compactan corespu .. , , ..

terenu co mpdc u c

ANEXA 4

METODE DE VERIFICARE A LUCRARILOR DE COilIPACTARE

Verrficarea lucrari lor de compactnre execu tate cu mai ul greu so face prin una diu metodele indicate mai jos,

a) Verificarea prin cintarire.

Pentru veri11carea compactani prin cintari re se executa sondaje deschi se de prelevare a probelnr de laborator, de dirnensi u ni in plan 0,80 X 1,0.G m !?i de

o ad.iuci mc cg;J.lii cu grosirncu cornpactata prescri sa., IJ!uS 0,.5 m. '

. Numiiru l sondajclor deschise ce trebu ic executate se stabilcste avind in

vedere condi ti i le aratate Ia pet. 5.3. Probele se prele·,l din 25 in is em; prima. proba So ia la suprafata . Dnp1\. prelevarea tuturor probe lor, sondajul so astupd ; compactarea succesiva a suraturilor de 25 em grosirne S8 face cu mai u l manual,

Cu valori le dcnaitati i pam intului in stare uscata, determinate pc probele prelevate, sc intocmcsc diagrarnele de ·rariatie in adincimc a acestei marirni ,

in paralel en dlagrnrnele in tocmi te se tree pentru compara.tie ~i d iagramele aceleiasi marirni outi nu te din sondajele deschise executate in tcrenul natural si eel cornpactat, cu ocaz ia lucrarilor de compactare experi men tata (pct. S Anexa 2).

Perrtru caracterizaren cnnt.itativa a compactari i zonei a.Iercntc unui sondaj deschis, se calculeaza media ari tmc tica (p,! rned iula valori lor dcnsi ta.ti i pamintului in stare uscata (P,l) obtl nu te pe probe, pe ad incirnea de compactare prescrisa (fira spor ul de ad iucime de 0,50 m).

Cu aceastii valoare medic se calculcaza gradul de com pactaro (.D) conform relatici :

pd

D ~-= -- (1/4)

pd11lrlX

Compactaren se cousidcra buna cind gradul de ccrupactare realizat (D) corespunde val ori lor indicate la pet. 5.3 in tabelul 2 din norrn at iv.

Zouele in care nu S-<1. reali zat gratiul de compactare prescrise vor fi corn-

pactate suplimentar,

Dupa rccompactare zonele respective vor fi verifi cute din nou. b) ~cri(icarea pri~~

In cazu l -r~riiiclrii compactari i prin m atoda radiometrica de adincime uumarul de soudaje (Ioraje) so stabi leste conform prevederilor de Ia pet. 5.2.

40

Adincimea forajului radiometric cste egal;). cu g rosimca cornpnctat.l plus 05 m : determi narile de umiditatc si densitatc sc Iac din 25 in 25 ern.

. eu datele obtinute sa intocmese diagramele de variut i e in ad iucirne a

densitati i pamintuiui in stare u scatri.: in pamle! sc .trec d}agramele acc~cia~i mari mi , pcntru tercnul natural ~i eel compactat, obtlI1utc 111 cadru l lucrari lor

de compactare experimentala (pct. 8 Auexa 2). .

Pcntru zona a[crcntli. unui sonduj radi ometri c, corupactarea terenulu i se considera bine executaU, daca diagru.mit p." ohl'i nu tii se inscr ie eel puti n in illtervalul de sigurantl; (Pt!", ( -s), 011 di,~gn::rr~ei. ctalon. "." . .

Caracterizarca canti tativ{L a compactaru in tr-o z ona aferent a u n u i sondaj radiometric, pe nd incirnca de: cornpactarc proi ccta.ta, se face pr i n gradul de eompactare (D) care, in cazu I unci cornpactnr i bllnc,~ core5p\lr~dc 'ralonlor i ndicate in tabelul 2 de 10.1 pet . .'5.3. din prezenrul cruet. In cazu l III care g-rudlll de compactare este necore~pllnzrLlor zona rcspcctiva se cornpacteazn suplimcntar.

c) Verifi.careu pri n sondajc de punut.rurc :;taticfl .. ..

Nurnarul sondajelor de pcnetrare st atich sc stab i lestu pc baz a en teri i Ior

de la nunctul 5.2 din prezeut ul caiet.

Sondajul de penctrare starica se efectuoazl.pe o ad incime cgala cu grosimea

de compactare proiectat a plus 0,5 rn , . .' .

Determinarea rezistcn tui la penetrare pe con (:Np) sa face (1111 20 III 20 c~. Cu datele obtinute din sond.i] sc int ocmcsre diagrama de pcnctrare statrca, Pentru zona' alerenta fiecarei diagramc de penetrare sratica. compactarea

terenlllui se va considcra bi ne executa.tii daca diagrama obpnut[l sc va inscri e in Intervalu l de siguranjil (H11-s). . . . . " Valorile mai mari dec it valoarea medic, retlecta 0 cornpactare "ioartc burul iar valcri le rnai mici decit (Rp-s) indica zonele cc · r or fi compactatc su p limentar.

NORMATIVPRIVIND iMBUNATATIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE

PRIN PROCEDEE MECANICE INDICATIV C. 29-85

Caietul III: Compactarea de adincime eu coloane de- pamint Indicativ C.29/II1-85

E laborat de:

INSTITUT -L DE CERCETARI iN CONSTRUCTII

$1 ECONOMIA CONSTRUCfIlLOR .

Director adj. ~tiintific: s-r lahorator FIN:

Responsabil luerare:

Dr. ing. R. Constantinescu Dr. ing. I. Facaoaru

lng. N. Raduinea

Colaboratori: Institutul de pro iectari judetean Galati

Responsabil din partea ICCPDC: Dr. ing. Constantin Herghelegiu

42

NORMATIV PRIVIND IIHBUNArATlREA Lnd icat.iv : C 20·85

TERENURILOR DE FUND ARE SLADE PHIN

PROCEDEE MECANICE inlocuie~te: C 2 -77

Caietul III: Compactarea de arlincimc eu coloane

de piimint

I. GENERALITATI $1 DOlUENIU:L DE APLICARE

1.1. Compacta rea de adincimc ell coloane de prtmint se aplica prul1intllrilor sensibilc la umezire (PSU) in scopul cl im in.ir ii sensibilitat ii la umezire si sporir ii capncitiitii portante a terenului.

1.2. La compactarea de adincime cu eoloane de piimint se vor rcspecta prevcderile din ca.ietul 1, indicativ C 29/1-85.

1.3. Coloancle de p.irr int se u! Fzeazii de reglll{l pen tru PSU la care zona sensihilii 1a umczirc are grosimea mai mare de' 8 m, ee nu poate fi compactata suficient prin proccdee de -suprafata din cauz a dificultatilor mari de executie si a costului .ridica t .

, ; ,I

Pen tru unele tipuri de constrnctii (merit ionate in tabelul din Anexa 3 a caictului I c. tc TC .omandahilii utilizarea coloanelor de piimint ~i pcntru P.S.U. de grosimi mai mici (II = 5 ... ... 6 m).

1.4. N\~l ~e.pot executa coloane de parnint sub nivelul h idrostatic si 111Cl 111 terenuri a carer umiditate natui ala dcpaseste l im ita inferioara de plasticitate a piimintului en 0.1' ~ '5%,.

Etaborat de:

E%TITUTUL "DE CERCETAIU IN C ~STRUCTII $1 ECONmvlIA CONSTRUCflILOR - INCEH.C

Aprobat ric:

INSTITUTUL O:::--;TJ;:'AL DE CERCETARE, PROlE TARE $1 DlRECTIVAH.E iN COKSTRUCTII en deci z ia Hr. 20 di n 11.04.198.5

L13

2. PROIECTAREA COMPACTArUI eu COLOA~E DE pAj'vIINT

2. l . La pro iectarea cornpactiir ii eli coloane de pClmint, se VOl' a vca in vedere recomandarile dill caietul 1 ,,}Jrevedcri genera.le privind im bunii l:\ tirca terenurilor de Iundare slabc prm procedee mccan icc" .

2.2. Capaci tatea portautii a t erenului de fundare compact at cu coloane de pilmint se va stabili conform STAS 3300-05, cu respect area prevederilor speciale din capitolul 1 al Normativului P7-85.

2.3. Proicctarea com paclar ii eu coloane de piimint tinclud stabilirea urmiituarelor date:

diametrul coloanci de pamint (dJ: - adincimca de compact arc (he) ;

- distanta dintre centrele (axcle} colo:melor (l) determi-

nata experimental;

- lCLtimea zonci de garc1:t;

- cantitatea de parnirrt (G) necesarii pentru urnplerea ga.-

urn c010a11ei, deterrninata experimental;

~ . numiiru] de lov ituri (lV) uecesar pentru compactarea unci portii de ptimint; valoarea sa se determina experimental conform Anexei 3;

- cariera rle aproviz ionare en piimint si caracteristicile geotehn ice ale accstuia.

Aceste elate se vor spccifica sub formii de NOTA pc "Plannl de executie a ccmpactari i" (fig. Ill.l ~i fig. lII.2).

a) Diarnetrul coloariei dcpindc de diametrul berbecului 10- losit 1a execu tarea prin percut ie a gaurii.

Pentru t ipurile de utilaje folosite in prezcnt in .RSH. descrise in. Anexa 1, diametrul de pro iectare al coloariei 5C ia d ,- 0, 4m.

b) De regula adincimea de cornpactare eu coloane de pamint (he) se va lua cgaUl en grosimea depozitului de PSU; reducerea acestcia se va putea face numai in condit iile pet. 1.13 b din nor-

mativul P 7-85; ,

e) Orientativ, distanta dintre centrele (axel e) coloanelor de pamint se stabileste punind condit ia real.iziir ii pc intrcg masivul

44

45

- _- -

consclidat , a unei densita F medii a piimintului 111 stare -uscata

p1lt. = 1,65 tim), .

. Distanta l 111 1l1, dintre centrel coloanelor de parnint se determiria IJe baza forrnulei :

(2.1 )

Orientativ, in tabclul 1 sint date distantele l in functie de caractcristicile terenului natural. valori ee' trebuie verificate experimental.

Tabc1ul 1

Di stan tcle I. di ntre ccntrcle coloanelor de piim in t pentru vulcri ale lui H, C sa n f=rt

Dcnsi ta tea medi e i II stare usttttfi '(1. uamintului cornpactat

11(%) 52 50 48 46 H
e 1,083 l,O 0,922- 0,85 . 0,785
Fdt/m~ 13,0 13,5 H,O 1-1,& - 1 ').
pdm= 1,65 t/m3 ,..:..;
2, Ide z.u; 2,.Jdc 3,Ddc 3,'ldc este porozitatea medie a tercnului natural; indicele porilor ;

densitatea medie in stare uscata pentru .terenul natural.

4) Dimensiunile suprafetei compactate eu coloane de pamint vor deprl~i in plan dimensiunilc talp ii fiedrei fundatii eu 0 latime (zonii de ganHl) egal5. cu cea mai mare dintre valorile :

.• B-fJ unde Beste latura fundatiei , iar ''1 un cocficient -Ce se ia 0,50 pentru fundat ii continui si izolate si 0,35 pentru radiere l he - 3B

.. ·e· unde he este adincimca imbun~ttatiUi miisu-

G

rata de la talpa fundatiei.

unde: it

I.

e.

47

Pentru loessurile din l:,'Tupa B liitimea zonei de gardi'l at it 11?- jurlll fllll?,atiilol", cit ¥_i in i.uruJ .:onh_'~ruilli e~terior .al construetiel (flludatlllor) llll va 11 mal mica decit 1/.) din grosunea pachetului de loess sensibi l Ia umezire, masurata de la nivelul talpii fundat iilor ,

fl~ toate cazurile lat imea zonei de garda va fi eel put in egala

cu 1,5 Ill.

e) Cantitatea de pamint com pact at necesara pcntrn umplerea unui metru Iiniar de coloanii se stab ileste en formula:

c = K . A . p'lef 1 + l~)) KN

(2.2)

in care: A este sectiunea coloanei de diametru de;

I\. coeficient avind de regula urmatoarele valori:

e 1,1 - pentru Ioessuri arg iloase

• 1,4 - pcntru loessuri priifoase s i nisipoase.

Aceste valori trebu ie verificatc experimental: conform ane-

xei 2 pet. 3d. •

Pentru Pdc (densitatea medic a pamintului in stare uscata - din coloana) se va Ina valoarea 1,9 t/rn".

Pentru de se va lua valoarea de 0,4.2 m.

In cazul eind exista studii ~i experimentari care pot furniza date eerte, speeifiee, terenului ce se .compacteazii , cantitatea de p{unint se va determina pe baza aeestor date.

2.4. Coloanele de parn int se dispun in plan dUprl 0 retea regulata ell ochiuri in forma de triunghi echilateral cu latura egaUi. ell distanta l determinata conform pet. 2.3.c. Acestei dispoz it ii

i i corespunde distanta de 0,51, dupli 0 directie , rcspect iv ]l2J l = = 0,87 l, dupii cealalta dircctie.

2.5. La stabilirea nivelului platformei de hat ere sc va tine seama ca, in general, la suprafata nu se obtine 0 buna compactare, din cauza refular ii paruintului la executia coloanelor. Grosimea acestei zone este aproximat iv egala cu de 3 ori diametrul coloanei (circa 1,20 m).

Pentru evltarea fundjiri i direc te pe zona slab cornpactatii se va adopta fie compactarea de su prafatii, fie iudepartarea stratului respcctiv prin executarea unci srlpaturi generale. In fiecare

48

din cele douu cazuri trebuic ca sub talpa fu ndatiei , pe toat]l zona act iva, sa fie indeplin ita condit ia :

....... 'I 6' - +] '3 P(im -_:::;:. . } .) i. 111'

2.6. Solut ia de compact are en coloane de piimint proicctata trebuie confirmata experimental, ina inte de inceperea lucrarii , pcntru evitarea eventualelor -nepotri viri dintrc:

- datele gcotchnice Iolosite III proiect si datcle reale ale terenului ;

- valorile clatclor de pro iectare rezultate din caleul s i valorile reale,

Se realizcaza asttel ajustarea conditi ilor de execut ie ,

2.7. In Iunct ie de numarul coloanelor de exccutat sint necesare:

a) organizarca unu i pol igon experimental in imediata vecinatate a amplasamentului pcntru lucriir i ell mai mult de 5 000 coloane ,

b) exper imentarea direct pe amplasamcnt., folosind coloanele din lucrare pentru obiccte de mai mid import antii ~i en mai putin de 5 000 coloanc.

Modul de eicctuare a acestor lucrlui de compact are experimental.i cste ariitat in Anexa 3.

2,8. Compactarea exper imentala 51" considera satisfticatoare ~i proiectul poate fi def initivat dad sint ind -pliuitc urrnatoarele

onditii : .

a. toate coloanele au fost executate pinii Ia cota proicctata ,

b. valorile densita tiler PI~'" ~i p,;;" , calculate conform pct. 3.a s i .1.b din Anexa 3 nu difera ell mai mult de 0,03 t/rn" de valoan~a P'/III din proiect , dccit pentru eel mult 20% din valori j

c. valoarea densitatii pfnnintului in stare uscatji pentru fiecare din cele 6 probe rccoltate de Ia j umatatca distantei dintre coloanele (prob lc 3, 4, 9, 10, 15,16 din fig. 4/3, Anexa 3) nu este su h 1 ,5 mjf!.

d. rezulta tele incercarilor de pen trare sta tid sau radiomatricc. executate conform anexci 3 pet, 2.b, s i 3 concordii ell rezultatele de Ia suupunctele a, b s i Co

4 - c. 365

49

2.9. In cazul cind 5C constatii un grael de compactare inf rial' celu i cerut, accasta se datoreaza urmatoarelor cauzc, care pot fi in parte oncom iten lc :

distanta "l" csto prea marc;

diametr111 efcctiv u l coloanci cste mai mic decit eel pro-

iectat :

lucrul mccanic este inferior cclui necesar pentru obtinerea unei bune cornpactari :

~ umiditatca tcrenului natural, sau a ruaterialului de urnplere a g{mrilor, dif'rft mult [aFt de W"1'l'

Dupa stabilireu cauzelor , 5C 'lor Ina rniisuri corcspunziitoare de rcmedicre, rcfacindu-se cxpcrirnentarea conform pet. 2.7.b.

3. EXEC -TIA 'Oi\1PACTr\NJI C- COLOANE DE pAMINT

3.1. Lucriirile de amenajare a terenului de fundare se vor realiza conform punctului 1.11. din N ormarivul P 7-85. .

3.2. Exccutarca coloanclor de pamint se face cu utilajele ariltate in anexa 1 si comporta urmatoarele operatii :

a) Fixarea berbccului pe punct, care cousta din urrnatoarele faze:

~ utilajul se deplaseaza pe punctul de lucru , in ap fel incit virful berbecului Srl coincidil Cll centrul coloanei, marc at prin taru~: .

- se controleaza orizontalitatea ut ilajului dupa doua direct ii c1.1 ajutorul unei nivcle cu bula de aer :

~ fix area utilajnlui se face cu ajutornl v inciurilor sau a unor traverse de lemn : in cazul fixar ii en ajutorul vinciurilor se obtine 0 protejare a terenului motor de socurile produsc:in timpul lucru1ui si se realizeaza corectii privind orizontalitatea utilajului.

. .,; dupa orizontalizarea ~i fixarea instalatiei, se verifici pozit ia berbecului faFl de taru!)'.

b) Executarea g~lurii, care se face priu cii derca berbecului ce striipunge terenul si il indeasa lateral.

Executarea grmrii se incepe prin lovituri rare (7 ... 8 lov.jmin) ale berbecului, care este Iasat sa cada Iiber de la inaltimi ce Ia

50

inceput sint de ordinul a 1 m; pe miisura crcster ii adincimii , aceste iniiltirni se pot mar i. Levi turtle rue sc cont inuii pina ee gaura a ajuns la 0 adincime de 1,0 ... 1,5 m.

Se va respecta eli strictete proiectul definitivat experimental, continind valorile de control, conform pet. 2.8. Abaterea admisa Ia distanta dintre coloane (I) este de +5' em.

Dupa cc gaura astfel forrnatii asigura. ghidarca in teren a berbecului , se continuii rcalizarea ei prin bat ere ell frccventa de 55 lovituri pc minut.

Pe miisura adincirii gaurii se slabcste cablul , asignrindu-se astfel avansarea usoarii a berbecului, Trebuic evitata slfibirea ' pre a mare a cablului , intrucit duce 1a smucituri ~i provo ad degrad area prematura a utilajului si ruperca cablului.

Executarea g{ll1rii se face frld adaos de apii. Urncz irca 10e'11a a terenului provoaca 0 indcsare Ioarte neuniforrnii in jurul coloa-

nei si de aceea cste interz isa , .

Pentru striipungerea unor orizonturi arg iloase de consistentil ridicat.i s i greu de perforat , se poate rccurge totusi Ia umez.irea gCmrii eu cca. 5 ... 6 litri apii, inSrl numai sub eontrolul strict al organului de supravegherc.

1 n caz efl accidental: um iditatea loessului cste local mai marc (dcpiiseste Iimita inferioara de plastici ta tc) ~i din accastii cauza gaur a nu poate fi real.izatii (are tenrlinta de deforrnarc ~i de iuchiderc) se va proceda astfe 1 :

- dad orizontul umed este usor accesibil (Ia 3 ... 4 111 adincirne) prin sapare, se va disloca !)'i inlocui cu loess compact;

- dad orizontnl umed este situat in adincirnc ~i nu depaseste 3,0 m grosimc, striipungerca acestu in 5C va rcaliza cu adaos de' loess uscat , eiment sau praf de val', in continuare coloanele executindu-se dupa tchnologia obisnuit.i.

Avansarea apreciabilii a herbecului sub greutatca proprie asezat pc tercn sau datorita unui nurniir redus de b~ltrli, denota existenta unor accidente subterane ca : hrube , beciuri, haznale etc. sau zone put ernie umez ite.

in cazul depistarii de goluri subtcrane, hrube , vechi tune1e etc. accstea trebuie delectate ell preciz ic prin exccu tarea un or s5.ptlturi, penetriir i stat.ice sau prospectiuni geofizice. Golurilc san materialele nccorespunztitoare se umplu rcspect iv se inlo-

5J

cuiesc en loess curat compactat cu maiul in straturi de 15 ... 20 em gros_imc, ati t pc~ amplasamentul cons,tructiei cit si pc 0 distanta de J ... 10 m iata de conturul acesteia.

Umpluturile astfcl cxccutate se Irnbunatatesc cu coloane de

pamint , la fel ea ~i tcrenul natural. ' ,

c) Exccutarea corpului coluane i, care comportii ridicarea berbecului deasupra terenului ~i turnarea in gaura de foraj a unor cantiLlti, ?ozate (pOl'Pi) de pamint si indesarea lor pr in aplic~rea_ unor ~en: ~e l?VItun de berbec ~onfonn proiectului: Operatia se rcpctii pma cind corpnl coloanei astfel executate aJunge 1a

nivelul platforrnci de baterc. ~

La executarea c010<111e1(/r de prunint se pot utiliza numa i mater inle stabil itc prin proiect. Compactarea trebuie sa se efectuezc la umiditatea optima de compactare (<VOlJ1) a acestor materiale. Matcrialul poate proveni din sapfLturile de fundati i, din car iere sau din orice Iel de debleu, dad are caracteristicile'si umiditatea naturala corespunziitoare. Umiditatea devine necorespunzflio~re in urma, ins~l~lrii. indelungate. s~u datorit~ unei surse puternice de umezrre , In prnnu1 caz urniditatea va fi corectatji prin um~zire (strop ire) pina la atingerea valorii optime , cn conditia un:l bune uniformizari a umiditjit ii in masa de pamint. In' al doilea caz , pamintul umez it va fi adus la umiditatea optima prin uscare naturalii.

Can titatea de p.imint care se toamii in gaura de Iiecare data se masoarii cu ajutorul unui buncar al ciirui volum este de 0,06 m",

Compactarca en coloane de pamint se poate face in orice

. anot imp, ell respect area conditiilor de umiditate, In perioada ploioasa s i pc timp de iarnii trebuie acordata 0 atent ie deosebita urniditiit ii loessului utilizat la realizarea coloandor' de pamint, preferindu-se locurile neexpuse intemperiilor.

3.3. Conducerea lucriirilor va fi incredintata unui organ tehnic competent cu experientii in lucriirile de compact are cucoloane de pammb

3.4. Execut ia efectivii a lucriirilor va fi incredintata unui tehnician san maistru , care va verifica respect area numarului de lovituri stabilit prin proiect, va inregistra numarul de buncare de pamint introduse in ccloanii, lungimea coloanei si timpul efediv de execut ie a coloanei (pentru gaura si umplere); de asemenea va

52

insemna pe planul de amplasare a coloanelor , executia fieciirei eoloane, iridicativul utilajului, precum .:;;1 numarul s~himbului.

3.5, Pentru identificarca ulterioara a -coloanelor, dupa ultima partie de pamint cornpactat in coloana.. se infige un tarns, eu indicativul coloanei, conform planului de amplasare, In acelasi scop se. poate folosi cu hune rezultate colorarea ultimelor port ii de pamint compactat, ell adaos de praf de dtramidu, carbune, etc.

3.6: Pentru fiecare schimb se vor specifica In reg istrul de evidenta 'a lucrjir ilor, sub forma de raport de lucru, toate observatiile referitoare la lucrarile executate: Fiecare raport de lucru va fi semnat de seful de schimb (maistfu, tehnician) si vizat de seful de 1ucrare. De asemenea, pentru Iiecare schimu, se vor intocmi Iisele de evidenta a lucrarilor de compact are (anexa 2).

Registrul de evidenta a Iucriir ilor, impreuna cu dosarul fiselor de ev identii , care va fi snuruit , parafat 9i sig ilat ~i cu planul compactarii conipletat ca Ia punctul 3.4. se VOl' prezenta let receptia lucrarilor de compactare si 1a receptia obiectului,

4. VERIFICAREA CUMPACTARII CU COLOANE DE pAivl1NT

4,1. La compactarea cu coloane de pamint se va verifica respectarea prevederilor proiectu1ui in t impul executiei, iar in final se va stabili gradul de compactare real izat in Iucrare , prin una din urmatoarele metode :

metoda prin cintarire :

- metoda radiometrica de adincime ;

- metoda son: a j elor de penetrare st at ic5..

4.2. Metoda prin cintarire se aplica :

- la verificarea densitiitii medii a piimintului in stare uscata , la nive1ul tiilpii de fundare;

- in cadrul lucr=rilor de compactare cxperimentalii Ia verifiearea densitatii (ad) pe intreaga adincime imbunatatita ell coloane de pamint, in vederea intocmirii diagramei etalon pentru sondajele de penetrare statica sau radiometrice.

53

4.3. Metoda radiometrica de adincimes.i metoda sondajelor de penetrare statica se aplica la verificarea finala a compact1lrii, pe intreaga adincime a coloanelor.

4.4. Verificarea gradului de compact are real iz at in lucrare se va face prin compararea valorilor Pd sau Rp obtinute din sondaje radiometr ice , .respectiv sondaje de penetrare statica cu valorile obtinute in cadrul lucrarilor de compactare exper imentala , la intocmirea diagramelor etalon (anexa 5).

4.5. Numarul minim al punctelor de verificare de pe amplasament este dat in anexa 5. Acest numar poate fi rnarit de catre proiectant cind exista nesiguranta aSl1pra calitati i compactarii.

ANEXA 1

UTILAJE DE CO:'l'lPACTARE :PENTRU COLO.ANE DE rAl\IiNT

1.. in vederea rea.li zilri i coloanelor de pdmint pentr u compactarea in adincime a terenuri lor sensibile Ia umezire se folosese in prezcn t uti lujc tip Galati, sau excavatoare dotate eu echipament special pentru cxecu tarca colounelor de pamint.

2. Utilajul tip "Galati" ale ciiru i caracteristici rezul ta din figura 1/1 se ali menteaza de la 0 retea electri ca trifazica de 220/380 V, avind Ull motor asincron de 30 kW (fig. III. 1.1.).

3. Berbecul, format dintr-o tijrL grea, este dispozi tlvul care executa gaura ~i ccmpucturca corpului coloanei de pam\nt.· Fn;a de capaci tateu u tilajului "Galati" masa herbecului este limi tata la 1 500- 1 600 kg.

Pentru aslgurarea ghidarii ~i verti calitati i Ia executia grLurii, lungirnea berbecului este de 2 ... 10 rn, putind ii formatii di ntr-o singura picsa iorjata, sau doua piese disti ncte usarnblate prin infi lctare. Datoritii. tcndi njci de desu-

rubare in 1 mpul baterii este de preferat prima variunta. .

Virful berbecului are lungimea total5. de cca. 614 111m (inclusiv gi.tul), diametrul exterior de 340 ... 350 mm si un unghi la v irf de 30° (fig. IlI.1.8.). 4. Excavatoarelo pot fi dotate si cu un echiparnent special aratat in fig.

III. 1.3. in vcderea foiosirii lor la exccutarea coloanelor de pamint.

- 13

C'ARAC'TERIJ'TIC!I TO/NIC;;;:

FOR£ZA"G'ALATI"

Greuloleo lob/a l,J.CfDO ~.

Numor lov. / /7)1,""'uf o'f2 - So

Pu/er<=C' m%.~ulu_; JD A1V.'

l,,;;{'= ce ,.oropu/'f'ie ()9 );'n/vro

L~ny;ineo rno,!:n:~' .s. "lin

Larllne-: !naif/II!I 2. Y:; m,

J:-J/I;tneo mo,~.rlY:!ui~.J1 !~I.t. .. i','''")

//'}dlJ%'rnea /"7X7r.!z?li· ,-:{ ':"_Q rn:

PerJO/?o/ de U'8/"}~'l.-;IU 2i-l~r.j'~

EXcen/'iC'f/",.te mo;vm7 6d~' rrvrr,

DcC'o/;r/oh/e m.0ir;O (5"2,",,:n.

ll;i-.ra ~ ndtL""C"/'"e 0 b;Jr!:~"C{b r.-;l2 :"i'. 'J-'

Rr'?J'I(,.v)eO curen/ult.:iJx=20 Jg!]V

A-cu;u?eO ,EEJd'Ev)tlf' '&001 r:6.::,{~,::;"_'2

. AI/cree oS "";:Jicc:re /)-::--.r/'-".~D" ,~~!!:)~_

N.~.r$G m:i,l~"""v~,t·/ ;\'.·~"::~r~~:~'"_'-;Jih ...

Fig. III.l.l. FOREZA "GALATI"

I

1. Cadl'U rnetalic

2. Sasiu pe senile

3. Si:igeaUI

4. Ar130rele principal

5. Tambur

6. Troliu

7. Clap eta

8. Disc de stringere

9. Bielfl

10. Pinion

11. Mecanism de transmisle

12. Brat halansor

13. RoW.

14. Clopotul de ghidare

15. Berbec

W. Motorul electric 17. PI<.ltforma

56

I

I

'I ¢ 1'6'0 'I

Fig. III.l.2. VIRFUL BEHBECULUI PENTRU EXECUTAHEA GAUlirr

-/4 ~ 7

"

'~.

I -

~;.

\

-. _, i3erbec (L =cf.7S mjVI:rf' b:J/~re pJoOmrn,

6=2,210,7<''/ :, " . E, c5o:9C'olo

. , 3. Cab,1€'

: •. '. 4;S Gh,do/e

.. 6'. j~J;_ C/i;r/On/it?, , ,7 "DO

,,: a. Co6lu

-, fl Dcovolor (/;;0 £-05)

Fig. III.1.3. EXCAV/ .. TOR ADAPTAT PENTRU EXECUTARE.:\ DE COLOANE DE PAMlNT

58

1

7- <

, , , , , , ,

S

59

A~EXA 3

LUCRARI DE COilIP"\CTARE EXPERliV!ENTAL.~ PENTRU COLOANE DE pAlV!INT

Vcrific:lri pc poligonul C)o:l'crimental

1. Numarul de Iovi turi (N) uccesar pcntru compactarea colonnclor de pam int se stabi leste experimental. Peutru aceasta, se realizcaz{l 0 coloana pcntru care, la cornpac.tarea ficcill'ei por tl i de pamint xc aplicn a serie de lovi tur i , masurind de Iiecare data avansarea bcrbccu lu i , Corupac tarea 5(: efectncaza'pina. Ia atiugerca refuzu lui ,

Acesta se consi dcr.; ati ns daca la 3 Iov itu ri succcsive se obti n va.lori ale avansari i berbecului care nu difcra en mal mult de 1 em. Numiiru l de 'lo\'itu~i (.V) este eel mai mi c numar Ia care s-a ob ti nut accasta d ifcren tii , Deterrninarea se repetii pcntru toute por ti i Ie care se introduc in col canfi., nul puti n cele de pe ulti mi i 2. rue tri de 1a suprafatk,

Numarul N de lovi.turi este medii' aritrncti cf, a numerclor ob tinu te pentru fie care portie.

2. Cu numar ul de l ov i tu ri astf el deterrui nat se executa urmatoarele Iucrari :

a. Un nurnar de 31 coloane de parnint (fig. IlL3. L) e xecut ate sub 0 str icta snpraveghere, cu complctnrea datclor din fi,!cle de evidenta conform anexei 2.

Daca i nccp ind cu ill doilca si r de coloane se constati; lanexa 5 pet. 1 c) 0 i ncli nnre a grmri10r reali zatc se va opri lucrarea, incepind 0 noua executare a ce l or 31 colcane, in ord inea indicatit in fig. III. 3.2. ; peutru colounele L ... 16 2.

se vor ut.ili za Ia compac tarea por ti i ior ~ N lov i tu r i , inr pentru coloanele

3 I~'"".

.3

17 ... 31 se vor ntilim- N lovi tu ri , numa.rul N Ii i nd eel de termi nat ca la pet, 1. '1

D'ispoz i tin in plan ~i numarul coloanelor s irit detcrmi nate de nurnii.ru l minim de penetrilr i s tatice san sondaje radiometrice necesare nb ti ncri i de date pentru intocmirea di agramci-eralon (Ancxa 4) Iolosi tli Ia vsr ifi cn.rea compactar ii de adiricirne in final, b roccptl a lucrari lur pe amplusamcntul fiecarui obiectiv in parte,

b. Penctrari s'tati co sau soudaje rad iorne trice dispusc in plan conform iigurii III.3.1. [sau IIL3.2.) pentrn cazul de Ia pet. 2 .. a (cap. 2), respecti" conform figllrli IILJ.3. pcntru Iazu i de la pet .. 7,b. (cap. 2).

60

-,

0.5.1. 0,6'1. Q5# OSt0,5P oS(0,5f 0,5 f. OS! asP

,

,

Fig. JH.3.1. Parcelii expertrnentala - coloane de pamint executate cil lucru mecanic constant

61

o,s! os! os! {lsi 4st !J.sf 0,5! [{51 !l51 {(5{l

1

~~,-,--+-~---*--4-~~~-+~4-~--r--1--~

" .,

t<.., '\:)' ~,

Fig. 111,3.2. Pai-celii experlrnentalji coloane de piimint executate cu

lucru mecanic diferentiat

62

Fig. III.3,3, Modul de realizare a penetrarllor stutice ill cazul experIrnenttiril direct pe amplasamcntul constructiei

63

c. Executarea unui sondaj dcschis pe Intrcaga ad incimc compactata, pentru verificarea compactari i prin metode clasice, ell recol tnre de probe Ia stante pe fiecare metru de adincirne. Probele de pamint. rccoltate in ~lan~e conform STAS 191 {3-76, s int necesare pentru dctermi narea in laborator a. dcnsi tatl i pamintului ill stare uscata, porozltatli ~i uml di tiifi i , conform standardclor in viguare,

Dimensiunile soridajului in plan trebuie sa' aslgure deschi derea unei suprafete ce cupri nd 3 ccloane, care sa perrni ta recol tarea probelor de pe supratata cri zcntala de la Iundul sondajului in puncte rnarcate pe fig. III.3.-l..

La terrnlnarea lucrarilor, sondajul deschis se va umple ell pii.mint Ioarte bine compactat.

3. In vederea clefiniti'Ti1rii proiectulul de executie a imbu niiticti ri i pe baza Iucrari lor de Ia punctu l 2 se var calcula urmjitoarele dale:

a. Valori le densl tafii medii a pamintului in stare uscata (a dnl) calculate pentru Ii ecare rnetru de adincime al soudajului deschis, ca medii ari tmet ice ale densitati i parnintului in stare uscata pentru probcle recoltare conform PllliCtuiui 2, c. ~i fig. III.3.1.

b. Valoarea densitatii medii globule a pi1mintului in stare uscata ((>'1' )

,m

pentrn 0 prisrna elernentara din masivul imbllnati1\i t, care insumeaza densitatea medic ill stare uscata a terenului natural (pa) eu aportul de densitare al materialului cornpactat in eorpul coloanclor (ll.p): P;i;lI = N + ll.p

RJ
.1...)
~
~ ~
~ S

~
~
~ lij Qj
'-J s H
0
C[ a;
..0
0
X. ;..
A
03
III
:...
E
'0
u
III
;..
III
'1:1
......
;::l
'1:1
0
:g
.,;
~
::i
...,
c:i,
.'"
t:.. 64

sau:

(2.1)

u nde : P,ll' P(l~ "'PII!! sint den;;itii\:ile in stare uscata ale tcrcnu lui natural (t/mJ) determinate pe stratele de pamint de grosime hI' Ill'" respectiv !I" (m);

he = ::'Ilj ad incirnca de consoli dare (m);

ru umiditatea pnm intulu i compact.at in corpu l coloanel (%)

distan ta di ntre axele coloanelor, in metri}:

cant.itiiti lc de prlmint (conform coloanei G din f isa de evidenta - anexa 2) consurnatc pe ntru umplerca a trei

coloane ce Iormcaza a zona elcmeutara compactata, in tone;

c. Diagrarnelc ctalon de pcnetra.ru stuti cil, sau de sondaj radiometric (unexa '1).

d. Valoarea coeIicicntului empiric N, ce repreziritti raportu l dintre diarnctrul of'ectiv al coloanci ~i dinmctrul considerat la proi cctare.

d

Verificiiri pe mmplasamcntul constructie i

.. :I. Numarul de lovi turi (N) se clcterrnina ea la pct. 1.

5. Verificarca proiectului de cxecutie pentru lucrari de mica importanta si un nurnar redus de coloane (n < 5 000) se v»: Iace direct pc arnplasarnentul constructici, dupa executarca primnlor 10 coloane dispuse in plan "conform schi tci din f igura IIL3.3. Executarea coIoanelor sc va face sub a s'tricta. supraveghere conform iridicati i lor de Ia pet, 2.a .

-=-- 6. Vcrificarea gradului de cornpactare 5e. va face prin exccutarea unui soudaj deschis, pina Ia nivelu l cotei de fundare, san eel pu ti n 1,50m sub nivelul sti.paturii generale prevazute la pct. 2.5. din normativ. Din sondaj se 'lor recolta. probe la stnrite pcntru electuarea dctcrminari lor de la pct. 2.c. din prezent a anexa ,

7. J' n vederea dcfini ti viiri i proiectulu i se 'lor calcula datele conform indicati ilor de lao pet .. 3.

I 8. Rezultutele tuturor lucrari lor experi.mcntale i nclusiv diagramele etaIon se prezintti. sub forma de rcierat, ce se ancxeaza la proicctul de executie al Iucrari i.

5 - c. 865

65

A!\EXA 4

I;:-';TOCiI1IREA DlAGRAMEI ETA LON PENTRU TEREN COMPACTAT CU COLOANE DE pAMiNT

Diagrnma cta lon abtinut:l prin incerc:ld de pene trare stutlcd

1. Pentru obti nerea datelor necesare la stabili rea d ingrarnci cta1011 PClJtru terenul compacta.t cu coloane de pilmintse 'lor executa:

- 10 pcnctrari statice in cadrul poligonului experimental (amplasa.ie conform fig. III.3.!. sau 2/3 din ancxa 3) sau

- 3 peuetrari statice exccu t ate pc arnplasaruentul constructiei (conform fig. III.3.3. din anexa J), in Iunctie de modul de verificare conform punctului 2.7. din nonnativ.

2. Pe baza aces tor date se 'lor calcu la :

a) Diagrarna medie de penetrate eu valori medii (Rp) pe orizonturr de m grosirne (diagrama-etalon).

b) Abatcrea medic patratica (5) penrru ficcare orizont.

0,20

3. Valori.le rezistentei la penctrare din "diagrama e talon" sc 'lor corcla eu datele privind indici i de structura ~i uruiditate determinati pc probele recoltate din sondaje deschise.

Acest lucru va stubi li in ce miisu rii d iugrama etalon reflccta reali xarea unci compactarl corespunzatoarc pcutru masivul consolidat,

Pe graficul diagramei de penetrate ctalon, se va trece si diagrarna de penetrare medic a tcreuulu i natural, dctcrmiriata pc baz a a eel putiu trei penctrari stat.ice exccutate in apropiere dc colcancle de pam iut.

In Iigura IlIA.!. este exernplificat un astfcl de grafit pcntru .diag ruma etalon,

1. Pentru u n obiectiv la care cornpactarea tcrcnu lui se incepe pe baza datclor obtinu te pe un poligon experimental, se 'Tor avea in vederc unnatoarele:

- prirnele 6 coloaue dispuse in plan conform fig. III.1.2. sc vor executa su b 0 stric ta. supravegherc;

- se va executa, pc intreagu nd incirne compactatjl, 0 incercarc de penetrare statica in terenul compactat ca in figura III.1.2. ~i una in tercnul natural alaturat,

in cazul cind cele dona diagrame nu prczint.t difcrcnte senmificativc fap. de diagramele etalon, se va continua executiu coloane lor de parnint conform proicctu lni de executie verificat ~i diagrarna etalon poate scrvi ca metoda de control <L cornpactari i,

66

POI·.,/c.50/\! b'XP£RI(fBlv'TAL.

f2c7

dO

oCi

tOO

20

,: "
\ I
, I
~ yo
f l :.
~
, I
+ \ r
of-
-,
\ \ \
+..
+, '+
\0 \
, <t
. ,[ Fig. III.4.1. Variatia rezistentei la penetrate cu adinclrnea pentru terenul natural !ji terenul cornpactat ell coloane de pamint. (Diagrume etalon) Valor! medii

"

*) Penet]'([re st~~tic

FlO. ][1.4.2. Vcril'lcnrt-a cOl1lpactfirii pc amplasament

Diagrurna etalon ohtinutii prfn ineercart radiomctrico

5. Pentrll ob ti ncrca da telcr necesare la stabi li rca diug rumei ctalou, in terenul compacta+, se 'lor executa:

- 10 in~ercari ~adion~etrice in cadru! poligonului experimental (amplasate conform fig. III.J.1. di n Anexa J);

-:- 3_lncerCflri rudiomct rice ex ecu ta te pc amplasameutul constructiai (confor~ fIg ... ,/3 din Anexa 3); in fu nctic de solu tia adop tata pentru defi u it ivarea proicctului consolidarji conform pu nctu lu i 2.7. dill uormat i v,

6. Pe bazu acestor date se 'Tor calculu :

a) Diagrama medic de inccrcare radiome tricn cu vvaluri medii ( fu",) pe orizonturi de 0,25 m grosirnc (di,~gral11a ctalon).

1» Abatcrea medic pal:raticit (s) pentru f iccure ori zou t,

7. Vulori Ie .. diagramci etnlnn de sonda] radiometric" so "for corela eu d .. - tele pri vind indicii de structur5. ~i u m idi taro dctermi nnti pc probele recol t ate din sondaj cleschis.

Acest lucru va stabi li in cc masnr1i. vulori le diugrarnei eralon rcflccta rca-

Ii zarea unci. compacrari corcspunza toare pentru masivu l consolirlat. .

Pe g ralicu l di agrarnci de incercare radiornctrica-etnlon, sc va trecc si diagrnm a de incercare rudiorne tri cg medic a terunu lu i natural. dcterrni nn+j, pe eel pu tin 3 sondajc radiomctrice execu late in vccinatutea cnloanetor de pam ir.t.

. S. Peutr u 'u n obiuctiv Ia care proi ectul S-a defini t iv at pe hazn datelor obtinute pe un poligon experimental. so v or respcctn prcvederi lc punctu lui 'I din prexen ta ancxrt, penetrnrea statica -fiind inSrl inlocu ita ell sondajul radiome-

tric. .'

ANEXA 5

VERIFlCAREA LucnARILOR DE COMPACTARE CU COLOANE DE pAMiNT

Verificareu lucritri lor de compucture cu coloane de parn int se face in doua faze: verificarca in ti mpul executrei ~i verificarea finalrL.

1) Verificarcu in timpul cxccutiei

a) Pe tot parcursul execu tari i compactari i sc va veri Iica zi.lnic umidiratea paruirrruhai uti lizat pentru urnplerea coloauclor. Pentru accasta se va Iolosi metoda rapida de santier indlcata in STAS 19 i /l-73.

b) Verificarea grcut5.tii muteri nl ulu i din 'buncar se va face periodic prin clutarirc (0 data pe saptamina) ~i in mod obl i ga.tori 1.1 dupa Iiecarc moclificare rnai important5. a coudi ti i lor mcteorologicc [ploi , seceta} san Ia sclrimbarea caricrei de aprovi z ionare ell pamint.

c) Vcrificarea 'lerticalitrltii g[uuilor exccu tate pentru coloanele de pamint, iriai nte de umplerca lor, se poate face:

- catitativ (ell og li nda; fir cu plumb sau prin ll1Sa'p pozi tia tijci berbecului u tilajului de cornpactare) ;

- canti tativ , cu inclinometru l tip ZIFTER.

d) intr-un registru special, se 'lor trecc urmaroarcle clemente ce VOl' Ii vizate si de orgauul telmic responsabil eu lucrari le de compactarc (sefut de lot):

- data ficcarei veri licari period ice ,

- rnasurile luate in cazu l constatari i l1110r di Ierente i mportantc ale aces-

tor elcmenre fata de datele proiectului de execu tie defi m tivat.

c) Punctele 9 ~i 11 din fisa de evidenta a cornpactari i {Ancxa 2) 'lor fi complcmta z ilnic de rnaistrul (tchnicianul) de supravegberc, in Iuucri e de da+elo din acest registru ,

2. Ver if'icare I'ina ld

a) Peritru a se putca efectua veri-[icawalinalil a. cornpactari], se curiitii si l1ivdeaza mai inlli supralata compactata, cu lama buldozeru lu i.

Verificarea finalii a cumpactarl i eu coloane de pamint const.i in:

- vcrificarea corupactari i in nd incirnc , pc toata lungirnea coloane lor de parnint, prin sondaje de penet rarc stati ca sau sondaje radicmerrice. conform indicutii lor de III pet. h si c de mai jos ;

- verificarea densitafii pami.ntului ill stare uscata ( Orl",) la nivelul plnnului (talpii) de fu ndare , prin dcterminar] de laborator geotehnic. conform indica+ii lor de Ia pet. d de mai jos.

69

b) Verificarea ccmpactitri i in adincime, pri n sorrdaje de pcnctrare statica - Pcn tru controlul ccrupactiiri i in ad inci me , se 'fa efectua eel pu ti n un soudaj de penetrare staticu, in centrnl triunghiului format din trei coloane pentru 75 1Jl~ (circa 100 coloaue).

- Pentru zona afcrent.t u nu i sonclaj de pcnctrarc sta.tica, compacrarea terenulu i se cousidcra hi ne execu tatii , dad, diagrarna de penetrare olrtinu ta astfel "se inscrie in i ntervalul de siguranta (Rp-s) al dlagramei-etalon.Vnlorile mai ruari decit valoarea medie (Rjl) , sint considerate ca reflectiud 0 compnctare -foarte bun" a zonei respective.

- Dade diagrama de pcne trare obti nutn are valori , i nfcrioare i ntcrvalu lu i

de sigurant1i. (R1,-s) se v a efectua cite u n sondaj suplimentur de penctrare statier, ~i in doua tri uughi u ri alaturate p recederrtu lo i ,

- Celc doua sonduje de penetrate supl i men tare, Impreuna cu sondajul initial, pot conduce Ia urruatourcle si tua.ti i :

- clou1J. diagrame din trei satisf'ac condi ti ile de Ia pct. b); zona se considera S1.1 [icient corupactatti :

- dona d iagrame din trni nu satisfac condi tii le de la pet, b); zona se cousirlcra insuficient compactatii.

in accast.t si tuati e Sf: vcrifica in fi~cle de evidentli a. cornpactari i si regi strut de evidcrita a lucrari lor de compactarc, datele de execu tare ale coloanelor, din care trebu i e sf, rezu lte cauze le insuficicntci compactari (colcane deviate, prl1uint pre" urned ~i i nsufi cierrt compact.at etc.).

- In cazuri lc in care nu se elucidcaza cauzele i nsuficicn te i compnctari i, so 'HJ.' executa un Ioraj pentru verificarea umid itjrti i :

- duca umidii.atca es to cornparabira celei din zona in care a fost fiieuta.

d iagruma-eta.Ion, compacrurca insufici enta se datorcste ncrcspectari i conditi ilnr

de lucru :

- dad se constata 0 crestere semniftcntlva a umidi tati i fata. de zona diagramei-etalon, insearnna ci, d iugramu-etalon nu mai poate fi Iolosi tii peutru aprccicrea calitiltii cornpuctari.i terenului ~i zona rcspcctiva urmcaza a fi verificnta prin sO:ldaje rad iometrice san Iornje cu prclevarca de probe netulburate;

...;. dadt rczu l tatele s'lahe se datoresc unor eventuale anomali i in teren [conducte vechi , goluri, pungi de apa e tc.}, semnalate p ri n sondajele execntate, zona suspectii sc va cerceta printr-un sondaj deschis, dus in ad incime pil,a. Ia zona sernna.lata. Dupa inlaturarea anomalici, sondajn l S8 va urnple eupilmint la Iel de b ine compactat ca, si eel neafect.u de anomali i,

- Dupa efectuarea verificar ii de ad inci me pe intregul amplusament, zonele insuficient cornpactate v or fi recompactate.

Numaru l ~i pozitia eoloanelor sup limentare necesare recompactari i se vor

stabili de catre proiect an t .

. Dupa rccornpactarc, zonele respective vor Ii verificate din nou.

c) Verificarea cornpactarl i in adincime prin sondaje radiometrice. Aceasta vcrif icare se face dupa principiile descrise Ia pet. 2.b. referitor

la verificarea prin sondaje de penetrare staticii cu preclzarca ea, de data aceasta, iutervalu l de sigu ranta estc (Pam - s).

70

Peritru 0 mai hu na anali za a compact.ari i rcal izu+e, in special pe adincime, se recomanda prelucraren statica a valorilor oa pc grupe de valori :;;i intervale pe ad incirni , conform STAS 12-1 [9-76.

Zonele puse in ev identil , ca fii nd insu ficient compactate. vor Ii tratare asa cum s-a aratat la pet. 2.]). de rnai sus.

d) Vcrificarea densi tati i piim in tul u i in stare uscata Fd", lu nivelnl planului (Wlpli) de fu ndarc,

Ae(~astr\ verificarc consUi. in dctcnninarea m.iri m i i crtll1 ca medic aritmetica pcntru probele prclevate ell stanta din punct ele mnrcirie in figura '1/3.

o ascmenca verificarc este obligator!e pcntru f iecnre JOe) J11~ de su prafutri compactata, Nu se 'Tor executa mal pu ti n de dou1J. '/cri£ican pelltru amplasamenrul unci constructii.

Daca eel mul t 20% din valori lc Pltm sint mai mici decit valoarea densitatii in stare uscata prevazuta in proiect, cu mai mult de (l ,03 tlm~, coinpactarea se poate considera buua In acest nivel.

Aceste valori nu trebuie iusa. sa se Int ilueasca grupatc intr-o anumita zona a. supraf'e tei compact atc : in caz contrar zona se recompucteaza.

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE.

INDICATIV c. 29-85

Caietul IV: "ImbunfLHitirca cu eoloane din halast , nisip , piatra sparta ~i alte materiale locale executate pr in vibrare sau batere" Indicativ C.29/1V -85

Elaborut de:

INSTlTU1TT~ CENTRAL DE CEECETAHE, PR.0IECTARE 51 DIRECTIVARE IN CONSTRUCTI1

, ,

F)LIALA DE CERCETAR.E $1 PROIECTAEE lK CONSTRUCTIl TIMI$OARA

1NSTLT TOL POLITE1-1NIC "THAIAN VUrA" DI:.J TIi\U$OARA CATEDRA DE DRnVLUHI $1 FUNDAfn

Sef filiaHi : Conf. dr. ing. Victor Gioncu
Sef colectiv fundatii : Prof. dr. ing. Marin Paunescu
Responsabil Iucrare : s.l. dr. ing. Tadeus Schein ResponsabiI din partea ICCPDC: Dr. lng. Constantin Herghelegiu

72

NOR~IATIV PRlVIND IMBUNATATlREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PInN PROCEDEE MECANICE

Caictul IV .. - il1lb\ln:lta~irea cu colnane din ba last , n isip , piatra sparta :ji a lte materiale locale exccutate prin vibrare suu ba tere

Ind ica ti\,: C 29-85 fnlocuie~tc: C 29-77

1. GENERALITATI

1.1. Prezentul norrnat iv se refera .. Ia principiile de bazii privind proiect area , execut ia si verificarea imbuniitji tir ii terenurilor slabe ell coloane din balast, realizate prin vibra.re sau baterc , in vcderca fundar ii directe 'a constructiilor civile, industriale, agrozootelmice cit si la Iucrarile de cai de comunicatii

tere-stre.' ,

In cele cc urrneaza se vor respecta prevederile generale prevjizute In caietul 1 al norrnat ivului C.29-85 intitulat "Prevederi generale pri vind imbunjitiit irea terenur ilor slabe prin procedee

mecanice" . . .

1.2. Datele relevate in prezentul normativ sint valabile si In cazul imbunatat irii ell coloane de nisip, piatra sparta san alte

rnateriale locale. .

1.3. Scopul imbuniitat irii Cll coloane din bal.ast a terenurilor de fundare slabe este de a miiri capacitate» portanta a acestora prin imbunjitiitirea caracterist icilor fizico-mecanice.

Elnlsorat dc :

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE S1 DIRECTIVARE iN CONSTRUCTn

Fi li alu de cercetaro ~i proiectare in

construc+i i - TIlVll$OARA 1NSTlTUTUL POLITEHN1C "TRAlAN \,UIA" DIN Tli\U$OARA

Catedra de Drumuri ~i Fundati i

Aprobat de:

1NSTIT1JTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTAI"{E $1 Dr.:RECnV"AHE "iN CONSTRUC1II cu deciz ia nr. 20 din 11.04.1995

73

1.4. Imbunatatirea terenurilor slabe de fundare en coloane din balast , exccutate prin vibrare, 5e real izeazii prin :

_ efectul de indcsare Iateralii a terenului , ea urmare a 1l1- figerii prin vibrare a tubului inchis la partea inferioara ;

_ introducerea in teren, prin interiorul tubului metalic a unei cant itiit i de balast , indesate prin vibrare, concomitcnt en extragcrea tubului metal ic.

1.5. Imbunatiitirea terenur ilor slabe de Iundare , Cll coloane din balast , prin batere se real izeaza prin:

_ efectul de indesare latentLi a terenului, ca urmare a 111- figerii co lonnei metal ice prin bat ere ;

_ introducerea in teren, prin int eriorul coloanei , a unei cantitat i de balast sub forma de portii , indesat prin baterc, C011- c0111itcT1t cu extragerea coloanei metal ice.

1,6. imbunatatirea terenului cu coloane din ba1ast, real izate prin vibrare sau hatere are drcpt efect sporirea densitiit ii medii a masivului de pamint astfcl tratat ,

1.7. Ori de cite ori conditiilc locale permit ut ilizarca uJ1t?r deseuri industriale in locul balastului , sau nisipului , ,se va studia posibil.itatea apliciirii acestei 501u tii, avantajoase din punct de vedere economic.

1.8. L! rcal iznrea coloanelor din ccnusi , zgnri, doseuri industriale etc., se va avea in vedere efectul pc care aceste materiale 11 pot avea in timp asupra ehi~l1is111uln~ _apc~or su~)terane, a elemcntelor de constructie, precum si de modificiirile p~ c;are ~11aterialele ut ilizatc Ia rea lizurea coloanelor le pot suteri in tun p sub actiunea apr-i subterane, recomanclindu-se -in acest scop efectuarea de incet dirt de laborator si teren ,

2. DO~1ENIUL DE APU "ARE

2.1. Solutia de imbuniittitire en coloane din balast sc poate aplica 1<1 +ercrurrile de fundatii alciituite d~n.: nisip mijl,o ill eurat san ell rar pietris. nisip fin priifos, DlSlP aIgllos-p!'~.dos, nisip argiles. in stare afinatii etc., situate deasupra sau sub 111\' lul ape lor subterane ,

74



·2.2. Solutia de imbunatiit ire eu eoloane din balast se poate aplica at it pentru constructii civile, industriale, agrozootchnice eic., cit s i pentru lucriir i de drumuri.

2,3, Adineimea pc care se rcalizeazii imbuniitiitirea ell coloane din balast depinde de grosimea pachetului de straturi slabe ~i de paramctr ii utilajelor vibratoare sau de bater'. Se recomanda ca virful coloanei din balast S{l p.itrunda 'eel put in 30 cm in

stratul bun de fundare . .

3, PROIECTAH.EA 1MB -NATA'.fIRII TERENULliI CD COLOANE DiN BALASI'

3.1. Irnbunjitiitirea terenurilor slabe de Iundare cu coloane din 'balast 5C execu"tft dupii un pro iect care trebuie sft cupr indii :

a) Studiul geotehnic, cu stratificatia terenului, rezultatele incerciir ilor de laborator (indeosebi densitatea parnirrtulu i, porozitatea, um iditatca si gradul de Indesare}, ~i diagramele de penetrare dinamicii san stat icii , executate in terenul natural.

b) Planul retelelor subterane ,

e) Planul tundati ilor ~i planul de distributie a ccloanelor ' din balast din care sii rezulte diarnctrul acestora, c1istantele Intre axcle lor si intre sirur ile de coloane, precum s i numerotarea lor, care de regu1rl trebuie Srl corespunda .cu O1'din~a de executie.

d) Fisa tehnolog ica de executie a coloanelor din balast ,

e) Schema de organizare a lucrar ilor care va cuprinde p1anul Iucrarilor pregatitoare, descrierea uti1ajului, succesiunea si termcnele de executie pentru difer ite zone ale suprafetei de irnbunii irl tit.

f) Memoriul tehnic care va cuprinde pr incipalele caracteristici cle calcul.

3.2. Dispoz it ia in plan a co10a11e101' din balast se face dupa o rete a in forrnii de triunghi echilateral ell lat ur a egala cu distanta (t) dintre axelc c010a11e101'. Dimensiunile laturilor suprafeteide imbunatat it vor depiis i in plan dismensiunile talpii fieciirei Iundati i cu 0 miirirne (zona de gardii) egalCl cu : L· 'f) uncle L este latura fundat iei , iar ('I) un coeficient ce se ia 0,50 pentru fundatii coutinui izolate si , 9i 0,35 pentru radiere},

(75

3,3. Pentru nisipuri 'iii alte piiminturi ill stare nesaturata calculul distantci dintre axele eoloanelor se face pe baza relatiei :

l=deV iOO-Hf • (1)

l£r - ILf

in care: l este distanta intre axcle coloanelor , in m;

de cliametru1 proiectat a1 coloanelor din balast '. in l1.1 ;

llf - porozitatca finalli , in %;

11-; - porozitatea init ialii, in %.

Poroz itatea init iala (nt) este porozitatea medie a terenului natural si se da prin studiul gcotehnic. ,

Poroz itatea Iinala (nf) este poroz itatea minima ce se poate ottine pentru pamintul respectiv si se deterrnina prin inccrcar i de laborator.

In cazul in care natura terenului nu permite recoltarea de probe netulburate pentru deterrninarea pcrczit.itii. aceastase va determina pe baza valcrilor medii ale rez istentelor la penetrate, conform Instructiunilor tehnice pentru executarca incercar ii de penetrate stati~rl si interpretarea rezultatelor in vcderea stabiIirii eonditiilor de fundare a construct iilor", inrlicat iv C' 159-73.

, , .

Diametrul proiect at al coloanei din balast este funct ie de utilaj si de diametrul maxim exterior (d) al tubului de inventar folosit'la executarca eoloanelor care este de regula cuprins rintre 219 si 508 mm. Diametrul coloanelor din balast previizute a se executa este de = (1,1...1 ,2)d.

3.4. Adincimca de imbuniitiitire (ho = lungimea coloanei) se va stabili din conditiilc de capacitate portanta ~i de deformat ie pe' baza prevederilor din ST AS 8316-77, t irrinrl seama de caracteristicile de rezistentii si deformatie ale terenului imbuniitiit it si a celui de sub zona 'imbunatatita., stabil ite prin incercilri de iaborator si de teren (pet. 3.8). '

3.5, In funct ie de numarul de coloane stabilit pentru imbunatatirea terenului de fundare (N), lungimea acestora (lie) ~i suprafata imbunatiit iti; (Ac), se determina densitatca aparentii in-stare uscatii (P,l) a terenului imbunatat it ~i se calculeaza porozitatea medic: (Jl./II) cu relatia :

(2.)

76

in' care: Vc este volumul terenului de fundare imbunat(Ltit dat

en relatia : Vc = Ac x he (3,)

V; - volumul partii solide a terenului [inind cont

de aportul materialului din coloane, ,;

,.3.6. ,In functie de porozitatea medie (11;,,) respectiv al'indi~.~h:l,ponior e?reSpUIlz~Ltor se pot stabili (conform pet. 2.6. din : f:~::-i --:- 8316-~.)) p~rametrii rezistentei, 1a forfecare 0 ~i C, dupa Gall; sc efeetueaza calculul terenului de fundare, Imbunatatit

conform STAS-S316-85. '

3.7. Stabi1irea prealab ilji a datelor necesare im buniitatir ii .s~ " ~~at~ ~ace ~i f~JI~ .~?losirea ~iagramei de. ealeu1 l'api~ a parametrilor imbunatiitir 11 terenurilor slabe pnn coloane din balast (anexa III) astfel :

a) In funct ie de porozitatea me die a terenului care .trebuie h:lhun[:t~tit si de. nec~sitatea. asigurarii unei poroz itiit i finale S0 determ mel pe grafIe distanta Intre axele coloanelor.

, b) 1r~ functie d~ ~istanta (1) dintre coloane si d'iam'etrn1 (d) al [UbU~Ul se detennma numarul de coloane pe un metru piitrat de teren $1 volumul de balast suplimentar pentru un velum de un

metru cub de pamint necesar a fi imbunrLtrLtit. ._

, , .

c) In diagrarna , 1a stabilirea volumului 'necesar de balast s-! ,eonsiderat ca, se foloseste U11 balast ell porozitatea de cca, -I?~o. car: prin vibrare trebuie indesat a;;a incit porozitatea lui Sa a.Jll11ga Ia cca , 35%,

d) Fata de vo1umu1 total al coloanelor , volumul b~lastului necesar realiziir ii acestora se va majora eu pina la 300)). ,

e). In caznl coloanelor executate prin vibrarc, dublu sa~ tripln \~lbropresate, cantitatile determinate conform punctului d ;O!' fi majoratn eu un coeficient supl irncntar GC = 1,80 respectiv _,6.

3.8. Proiectu] .de exee?tie se va definitiva pe baza datclor rez:1tate din vexpenment~nl: teh~ologice si incercarile de ,prob~_ :!.~;;;tuate dnpa modelele indicate In paragraful 7 si anexa I.

. Rezultatele tuturor incercar ilor experiment ale se VOl' in toenu sub forma de referat ce se anexeaza proiectnlui de execut ie al consoliclfldi.'

77

4. PREGATIREA TERENUL -1, TRASAREA ~I PI Cl-IETAREA COLOANELOR DIK BJ'\LAST

':1.1. Lucriir ile de ameriajare a terenului so vor realiza dupa cum urrneazii :

_ se excaveazii en mijloace mecanice groapa de fundare sau se 'executa umplutura pina Ia cot a de fundare ;

_ in cazul in care terenul este slab la suprafatii , pc platforma se asterne un strat de balastde circa 50 em grosime; de 1a aceastii cota so vor executa coloanele de balast; acest strat serveste ca suprasarcina ce se opune refular ii la suprafatii a terenului in timpul executiei coloanelor :

_ pentru a permite dep1asarea utilaj elor , d!me~siunile in plan ale fundulni srqiiturii vor deprl!?i eu ] ,0 m sirurile extreme de colcane executate prin vibrare, respect iv en 1,5111 la cele executate. prin batere :

_ 101 executia sapttturii se va asigura orizorrtalitatea p~at~ formei de lucru , ceca ce permite a~ezarea corectii a nt ilajului :;il infigerea verticala a tubulu i ,

4.2. Pe platform a astfel pregatita se face trasarea a::el<:r ~i pichetarea coloanelor, care consta din urmiitoarele operatiuni :

_ trasarea axelor principale ale constructici :

_ trasarea axelor rindurilor de coloane conform p1anului de

amplasare a acestora ; -.

_ materializarea pe teren, prin Ftru~i, a axului fiecarei coloane din balast.

':1.3. La marcarea coloanelor 58 va tine seama de urmtrtoarele: _ abater ile 1a trasarca rindurilor de coloane ~i a rpoz itiei f ieciirci coloane nu VOl' fi rnai rnari de 20 mm;

_ tiirusi i pentru marcarea coloanelor trebuie sa aibe 0 lungime de' 40 ern ca si asigure infigerea lor stabila in teren :

_ capetele taru~ilor vor ramine eel mult 2 ... 3 CIll deasupra suprafetci terenului;

_ tiirusul se indeparteaza in momentul inceperii executiei

coloanei' respective; ,

':1.4. Inainte de inceperea executiei eoloanelor se aprovizioneazti cantitatea de balast necesara cxecutiei lucriirii.

78

5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A IiHBUNATATIRI I CD COLOANE DIN BALAST EXECUTATE PRIN VIBRA-.RE

5.1. Unul din utilajele folosite pentru imbuniitatirea cu. coloane clin balast cxecu tate prin vibrare este descris i~l anexa IV (fig. 1.).'

5.2. Tubul de inventar (fig. 2) trebuie fixat rizid de vibrogencratorul agregatu1ui AVP-l. Executarca coloanclor se desfa~oa~·a.. in doua san mai multe faze, constind din opcrat iile descrise mal JOS.

Fla. 1. UtiIajul A.V.P.-l echipat pentru executarea coloanelor de

balast

.1. luminare de ghidaj ; 2. troliu mecanic; 3. generator de vibratii; 4. tub de inventar : 5. mo.torul vlbrogeneratcrulul ; G. troliu de manevra; 7 .generator de

curent electric

Fla. 2. Tub dc Tnvcn tar s i deta-

liu de virf .

a) tubui de Inventar ; h) dispozitlvul eu clapete : 1. tubul. pro=prlu-zts : 2. clapetele' virfului "doc de rata"; :l. balarnale ; 4. limitator de deschidere : 5. flansa de prIudere la vibi-ator ; G. fereastra superioara de. urn-

plore : 7. Iereastra tnterloara

)9

,til3. Executarea coloanelor din balast prin vibrare se face astfel :

a) se deplaseaza agregatul si se aseaza tubul cu clapetele inchise in poz itie verticalii deasupra taru~ului de marcaj : se introduce tubul in teren sub actiunea vibratiilor si a greutat ii proprii.vse opreste vibrogeneratorul si prin f~reastr~ de alimentare a tubului de inventar se umple tubul cu cantitatea de balast preVflZUHi in proiect pentru 0 singura infigere (fig. 3.a);

=-~b) "'se Incepe extragerea tubului, vibrogeneratorul fiind;_in functiunc, timp in care clapetele se deschid si balastnl umple gaura creatii prin infigerea tubului, Dupa extragerea tubului .cu cca 50 em, se opreste ridicarea lui, lasind vibratorul in functiune timp de 10 ... 15 sec.. dupa care se procedeazii la completarea tubului eu balast pina 1a nivelul ferestrei de alimentare si se continua. extragerea pin a 1a suprafata en 0 viteza uniforma , Dupa aceasta se mascara cantitatea de balast in execs sau in deficit, calculindu-sc ~i not indu-se cant ita tea de balast efectiv intrata in eo lonna.

5.4. La executarea coloanei din balast , cu a singurii vibropresare se repeta operatiile des crise la coloana executatii prin vibrare prin inchiderea clapetelor ~i reintroducerea tubului (fig. 3.c, d) pinrl la refuz san pinii la adincimea atinsa Ia prima infigerc. in masa de balast introdusa anterior. Umplerea cu balast (fig."3 e) se face, dupd caz , prin fereastra de alimentare superioara sau inferioarii.

5.5. In cazul cind estc necesar , operatiunile de vibropresare se VOl' relua obtinindu-se coloane dublu, triplu sau multivibropresate, Coloan~ executatii eu 0 singura vibropresare se vcde in fig. 3.f.

5.6. Durata de executie, pe metru liniar de coloanii , variaza intre 2' ~i 6' in functie de tipul utilajului, natura terenului, diametrul tubului si Iungimea coloanei.

5.7. Format ia de lucru este alcatuita dintr-un mecanic utilaj , urrajutor mecanic utilaj , pentru manevrarea si intretinerea ut ilajului ~i 3 muncitori necalificati pentru manipularea balastului. '5.8. Dupii terminarea lucrarilor de realizare a coloanelordin balast se trece la 'compactarea stratului superficial afinat, datoritrl fenornenului de refulare ce se manifesta la infigerea in teren

80

! .

.'Fia, 3. Fazele de execu1;ie a coloanei de bulast cu 0 singura vibropresare

a) infigeren tubului lu o ota ; b) umplerc ell balast a golulul rt!1110S prin extragerea tubulul ; C) pozi ticnaren tubului pen-

',wu f,"IZa II-a; d) r eluar vibropresarlj : e) alimentaren eu

balast: f) coloann in Iaza finan,

a tuburilor mctalice. Compactarea se va face printr-un procedeu capabil Sfl aduca terenul superficial la 0 densitate egalil cu densitatea .terenului imbunatatit , adncindu-se totodata terenul Ia cota de fundare prescrisa.

5.9. Exccutarea Imburuitiitirii se poate face in toate anotimpurrle.

5.10. Lncrarea de imbuniitatire se va executa sub supravegherea unui conducator tehnic competent (tehnician , maistru), care va urmiiri respect area intocmai a tehnologiei de exectrtie

impusa ,conclitiilor concrete de teren. ,-

5. . .1.1. Teate observatiile vor fi notate in registrul de evidenta precu111 si intr-o "Fi~a de evidenta" (anexa II) incheiata pe fi~care ,schimb, care va Ii pastrata atit de executant cit si de beneficiar. Pentru fiecare schimb se va intocmi in registrul de evidenta un ~aport detaliat de lucru care va fi sernnat de seful de echipa. schirnb, (rnaistru, tehnicianj si mecanicul utilajului.

. . ~

6 - c. B65

• it.

i

J i

6. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A IlI'IBUNATlqIRII CU COLOA_-E DIN B:\.LAST EXECUTATE PRIN BATERE

6.1, Executarea coloanelor din balast, prin baterc, sc face cu utilajul Franki (E.PF 22) s i comporta urmiitoarele operat ii (fig. 4).

a) aducerea coloanei metal ice (525 508 mrn) pc punctul de lueru, turnarea betonu1ui uscat la circa 200 dm'') necesar pentru Iorrnarea dopului (hl/o]J = 1,20 m}: indesarea dopului se realizeaza pr in lcvituri ale berbecului de la inrtltimea de 1 ... 2 m ,

b) infigerea coloanei metal ice in teren prin lovituri de herbee de 1a inal timea de 7 ... 10 m, aplicate dopului care an treneazii coloana metal icii. Introducerea coloanei este terrninata in momentul in care se atinge cota "he" "stabilita prin proicctul de executie.

c) Scoaterea dopului prin batere (lovituri de berbec. scurtc . eoloana fiind suspendata de cablur i de extract ie}, pina ce betonul din clop rnai d\.mine in coloana pc 0 grosime de 0,20 ... 0,30 ill. d) forrnarea bulbului coloanei din balast , introducind in colo ana metal ica 0 cant itate de 'balast (volumul containeru1ui:

de la inaltimea de 2 ... 3 m :

- volurnul de balast necesar formarii bulbului se dctcrrn inii experimental hind in funct ie de capacitatea de indesare a terenului.

c) real izarea corpnlui coloanei din balast prin turnarea in coloana metalicii a un or port ii de balast ee se inclcasa fiecare prin lovituri de berbec de la 2 ... 3 m ; operat iunea se executa concornitent cu extragerea coloanei pO! H = 25 .... 30 cm : in tot timpu1 real izarii coloanei .din balast , dupii indesarea Iieciirei por tii, in coloanii trelmie sa raminrl un volum de balast de siguranta. de 20-30 ern inalt imc. Acest lucru ,£c urmareste si se verificii eu

., ".

'ajutoru1 semnului de pc cablul berbecului. Operat ia de Iorrnare

'a corpului coloanei continua pinii Ia suprafata terenului, coloana meta1ica fiind complet extrasa din teren.

82

83

7. CONDITII TElL TICE DE CAL ITA TE sr VERIFrCAREA L lrCRARlioR

7.1. Calitatea Iucrarilor de imbunatatire in adincime eu -coloane din balast executate prin vibrare sau batere se eviden~tiazrl prin , continuitatea coloanei , calitatea si cantitatea balas-blui folosit, ~i se verified prin incercari pe t~renul imbunatat it.

7.2. Se considerii ca 0 coloanii din balast este continua atunci cind cant itatea de balast pus in opera corespunde celei calculate -si verificate experimental.

7.3. La imbunatatirea terenurilor slabe cu coloane din balast se va verifica in primul rind modul in care au fost respectate prevederile tehnologiei de executie , iar in final se va stabil i gradul de imbunatatire real izat prin urmiitoarele incercari :

incercari de penetrate statica san dinamica efectuate in ·corpul coloan~ si intre coloane;

- incercari prin inclircare directa, a terenului imbunatat it,

-cu placi rigide.

a. Incercarile prin penetrate statica se executa conform STAS 1242/6-76. Se traseazii cliagramele de variatie ale lui Rpc -si Rpm din examinarea carora se pot determina caracterist icile geotehnice si conditiile de fun clare conform eu instructiunile tehnice C. 159-73. De asemenea, diagramele de penetrate statica se compara cu "diagrama etalon" intocmitii dupa metodologia .din Anexa 1.

b. Incercarile prin peuetrare dinamica cu can se efectueaza in terenul natural, inainte de imbuuatatire (cite 0 penetrare pentru fiecare 100 1112), cit mai riispiudite pe amplasamentul constructiei. Pe baza rezultatelor obtinute se intocmeste un grafic -de variatie al numiirului de lovituri pentru 0 piitrundere de la 10 em a conului inainte de imbuniitjitire. conform instructiunilor

't---+-F..hnice C 176-84. t ,

c:; II La fie care 100 rna de teren imbunatatit se fac incercari de 7L

I~ penetrate dinaihit5., cite un~ insor ul col~anej_,;;j_c.i.te....douLintre~

-=0 coloane. Cu rezultatele obtinute se alcatuieste graficul de variatie-t,

al numarului mediu de Iovituri pentru 0 patrundere de 10 em, a -conului.

---.! Terenul se considers bun pentru fundare daca numarul de 10-

-v ituri variaza intrelO si 15 pentru 0 patrndere de 10 ern, in

.84

cazul incercarilor cn penetrometrul dinamic usor, presiunea de I calcul corespunzatoare hind de 180 ... 200 KPa.

Numarul de lovitur i peste IS, pentru 0 patrundere de 10 em ! a connlui penetromctrului, indica un teren foarte bun pentru I

fundare , .

c. Incercarile prin incarcarea statica- cn placa const ituie -o metoda sigurtl pentru verificarea calitati i imbunatat irii tere-

nului, "

Deoarece aceasta metoda necesita un timp indelungat si este -destul decostisitoare, se aplica numai in cazul unor indardll-i mari aplicate pe terenul imbunatatit si in functie de sensibili-

tatea constructiei la tasiir i neuniforme.' r- \

7 A. La receptionarea lucrarilor se VOl' respecta prevederile l generale .dil1 "Norm~tivul pentru executarea lucrarilor de tera- . samente pentru real izarea fundatiilor eonstructiilor civile si in- --f'>

-dustr iale" indiq,tiv C 169-83. ' 'it '

7.5. Receptia imbunatat ir ii consta din urmatoarele lucrari : exam inarea vizualii a terenului de fundare irnbunatatit : - cercetarea fiselor de evidenta (anexa II) a executiei irn~ bunatatirii si a valorilor densitat ii medii calculate de proiectant· - 'cornpararea cant itjit ii de balast previizute de proicctant pentrn real izarea imbunatatir ii, cn cant itatea efectiv pusa in opera si recalcularea parametrilor imbunatjitir ii ; I exarninarea rezultatelor incercarilor de control a hnbunatatirii ~i comport area acestora eu cdc din referatul de experi-

snentare _(pet. 3.8). I' ,

7.6. In cazul in care imbuntatirea este real izatii nesa.tisfiicatoare, se VOl' intercala mtre coloanele executate alte coloane -de balast de lungime atit cit pennite terenul imbunatatit , iar

-in urma acestei interventii suplimentare se VOl' efectua incerdrUe

-enumerate 1a pct. 7.3.

\M '~'lrc., ~t· ~1( /\JJ!_J..p< r tJ.. .e..._ -.-t/._, ~ .. "- 56 -i~ (r.,<::. l-'L((~U

85

ANEXA 1

1NTOCl\UREA DIAGRAMEI ETALON PENTRU TEREN Ii\IBUNATATlT err COLOANE DIN BALAST

Diagrama etalon obtinutii pri n incercari de penetrare stati ca

1. Pentru ob ti nerea dateror nccesarc Ia stabi li rea diagramei etalon pentru tercnul imbunatatit cu calaane din balast se v or executa:

_ 10 penetrar i statice in cadrul paligonului experimental (amplasate

conform fig. 3/1 sau '1/1);

_ 3 penetrari statice executare pe amplasamentul consrructici (conform

fig. 5/1), in functie de modul de verificare conform punctului 6.9 din nor-

mativ .

2. Pe 'haza acestor date se 'lor caicula :

a, Diagrama medic de penetrare eu valori medii (Rp) pe orizonturi de

0,20 m grosime (diagrama-etalon),

b) Alraterea medic p5.tratica (5) pentru fiecare orizont.

3. Va!orile rezistentei la penetrate din "diagrama eta.lori" se vor corela cu rlatele privind indici i de structu ra si umiditate detcrrninati pe probele re-

coltate din sondaj deschis.

Acest lucru va stabi li in ee masura diagrama etalon reflecta reali zarea

unci cornpactari conlspunzatoare pentru masivul consolidat.

Pe graficul diagramei de penetrure etalon, SI:! va trece ~i diagrama de penetrare mcdie a terenului natural, determinata pe baza a eel PU1-111 trei penetrari srafice exeeutate in vecin5.tatea caloanelor din balast .

in figura 1/1. este exemplificat u n astfe! de grafic pentru diagrams etalon. 4. Perrtru un obiectiv la care imbunatiitirea terCnullli se inccpe pc baza datelor obti nute pc un poligon experimental 51:! "lor avea in vedere urm[ttoarcle: _ primele fi co!oane dispuse in plan conform fig. 2j1 se 'for executa sub

o strict a supra'rcghere;

_ se va executa, pe intreaga adincime cornpactuta, 0 iricercare de pene-

trare statica In terenul compactat ca in fiaura 2j1 si una in terenul natural ala-

ru rat,

In cazu l c ind cele doua di ag rame nu prezinta diIeren1e semniIitative fatil.

de diagrama etulon, se va continua execu ti a caloanelor din balast conform proiectu1ui de execut ie verifica.t ~i diagrama etalon poate servi ca. metoda de con-

trol a cornpactari i.

Fia, III, Vat'iatin rezistentel 1 t -

. ' . ~. ,1 a pene rare eli adlnclmea pent' tcr 1

compact cu coloane din balast. Dlagrarne etalon, ValoI'i !n~ed~Lenu

87

* Penetrare statica

Fig. 1/2. Verificarea cornpactaril pe am~ plasarnent.

'Fig.Dlll Po;c~!cj e>;Derimenf%- co/o one df;; 60/05/ excc6fofe ,POI? v/oro re: ;:SOC/ 6orere>-

88

Fig. 4/1. Parcels experimentata - coloane din balast executate prin vibrare sau batere.

~I

o

Fig. 511. Modul de reallzare a penetrarilor vtatice in cazul expertmentartl direct pe amplasarnentul constructiei,

8!f

90·

..... o

EXEMPLU DE FOLOSIRE A DIAGRAME! DIN ANEXA III

Daca terenul de iundare are 0 porozitate de It! = 53%, amplasindcoloaDele, la distanta de 2,5 d se obtine din diagrama It, = 44% iur prin a dou a v ibr opres are [considerind deci 4'1% ca porozi tate initiaHi.) se ajunge la porozitatea finaHi 33,4% si indicele pori lor e = 0,49:-

lJentru distanta 2,5 d intre axele coloanetor rezu lta 1,04 buc/m~ coloane ell d = 419 mm; 1,75 buc/m2 coloane de d = 324 mrn pentru 0 consolidare de. 1 m~ ~i de 1 m adincirne rezul ta un velum de halast necesar de 0,180 m? la coloanele simplu vibropresate sau de 0,360 m3 la coloanele simplu vibropresate sau de 0,360 m3 la coloanele dublu vibropresate .

I.

·~.O 9-....

~.§. ,,£

~L ~~~~~~~~~

c.

.1 / /, I ;..(' a,l fmbunolO/ldi cu colo olJ,e

_[)ioSro;nO pcnTru co/co/o [1'0; rc

dfn boloST, .

~N'EXA IV

DESCRIEREA UTlLAJULUI PENT'RU EXECUPA PRIN VIBRARE A ' COLOANELOR DIN BALAST

1. Pentru execu tarea coloanclor din halast S~ u t.ili zeazt; 0 i nstularie for- 4nata. din:

agrcgatul de vlbroprcsare AVP-l, san al t utilaj echi pat en un. vibrator; tubnl de i nveutar-mctahc.

a) Agregatul de vibropresare AVP-l se caracterizenza prin aceea ca. are .autouornie euergeti ca ~i de dcp lasare fi i ud dotat CtI, uu generator electric ce este ,pus in functiune de motorul terrnic al t ractorulu i pe seni le. Gcneratorul de vi hrati i este pus in Iu nc ti u ne de u n electrornotor ce poate fi al imentut de Ia .sursa p ropr ie de energie a agregutului de vibropresare sau de 101 re tea.

Agregatu l de vi bropresare AV£>-l are urmatoarele caracterrstici tehnice :

Iorta maxima. de presare 110 kN

vitcza de intigere 1,8 - ,Z mjruin

presiunea. statica asupra pamintulut (pe senile) 0,59 daNlcm~

vi teza de dep lasare 11 agregatului 20,36- 4,4 krnjora

puterea motorului 100 CP

a.dlncimea. de infigere 7 - 9 III

b) Pe lumiuarea de ghirlaj (1) culiseaza generatorul de vibrati i (5) -,mane-' vrat de un troliu rnecanic (2).

c) Pentru reali zarea coloanei se [i"aza la agregat un tub de inventar '(fig, 2) cu clapete.

- Tubu l de i nven tar este confectionat din' teava de otel cu diumetru

-exterior de 219 mrn, 324 mm sau 419 rnrn si grosimea peretelui de 10 mill, av ind

Iungimea variabila in furrctie de adincimca de cornpactare.

- La partea superi oara a tubului se gi'!se~te 0 flan~a (5) prevazuta cu 16 gauri 0 22. rnm pentr u Iixare la bibrator.

- La par tea inferioara tubul este prevazut cu dona. clape te (J) .. cioc de .rata." (fig. 2) articulate pri n i nterrnedi ul unor balaninle (4) ;;i cu Iimi tacoare de -deschidere 11 accstora (3).

Aceasta.forma a. v irfu l u i tubu lu i satisface urruatcarele principii: asigura patnunderea -usoara si rapi da a tubului in teren :

- imp iedica intrarea pant in tu lu i in tub;

- asigura deschi derea usoara lasind balastul sa curgil eu usuri nta in golu l

format la extragerea fubu lu i ;

- Peutru u.lirnentarea tubului eu balast este prevazutu lateral 0 fereastra ·de 200 X 300 mrn (6), care poate fi eu pilnie de incarcare. Pe rrtru a. usura exe-cu tia Iaz ei a3 -a se poate prevedea ~i 0 fereastra inferioara de incarcare cu balast.

93

NORMATIV PRIVIND IMBUNATAl'IREti TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE INDICATIV C. 29-85

Caietul V: 1mbunatatirea terenurilor cu vibromaiul Indicativ C. 29JV-85

Elaborai de:

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE SI DIRECTIVARE iN CONSTRUCTII

ICCPDC-FILIALA TI1\II~OARA

INSTITUTUL POLITEHNIC "TRAIAN VUIA" TIMI~OAAA CATEDRA DE DRUMURI ~I FUNDATII

~ef filiala:

Sef colectiv fundatii :

Responsabil lucrare :

Conf. dr. ing. Victor Gioncu Prof. dr. ing. Marin Paunescu As. dr. ing. Marin Marin

Responsabil din partea ICCPDC-Bucure~ti:

Dr. ing. Constantin Herghelegiu

I .

NORMATIV PRIVIND iMBUN..\L4.TIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE

<£aietui V: "Irnbuniit.ilirea terenurilo=. eu vibromuiul

Inlcculeste : C 29-77

Indicativ : C 29·85

1. GENERALITATI

1.1. Prezentul nonnativ "Imbunatatirea terenurilor eu vibromaiul.: caietul V se incadreaza in "Normativ privind irnbumatatirea terenurilor slabe prin procedee mecanice "indicativ C 29-85. Prevederile generale cuprinse in caietul J sint valabile ~i in cazul imbunatat ir ii terenurilor cu vibromaiul ,

1.2. Procedeul de "imbunrdatire a terenurilor Cli vibromaiul .are elerriente similare cu caietul ,TJ - "Compactarca prin vibrointepare : ~i caietul IV - "ImbunatrLtirea eu coloane din balast,' nisip, piatra sparta ~i alte materiale locale, executate .prin vibrare sau batere" prin faptul di foloseste acelasi utilaj (agregatul -de vibropresare A VP-1), verificarea calitatii lucrarilor si masurile de protectia muncii se face in principiu dupa aceleasi criterii.

1.3. Normativul de fata cuprinde principiile de baza si reguIile practice pentru proiectarea ~i executarea imbunatat irii cu

Elaborat de:

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE :;>I DIRECTIVARE IN CONSTRUe-fn , FILIALA TIMI:;iOARA INSTITUTUL POLITEHNIC :,TRAIAN VUIA" TIMI$OARA - Catedra de drumuri ~i fundatl i

Aprobat de:

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $1 DIREC.

IIV ARE IN CONSTR UCrU eu decizia nr. 20 din 11 .04.1985

vibromaiul a terenurilcr slabe de fundare (marirea capacitatir portante), in vederea fundarii directe a constructrilcr ,

1.4. Testarea calitatii terenului imbunatatit se va face prin, studii geotelmice amanuntite , care sa puna in evidenta caracter istieile medii fizico-mecanice, obtinute dupa imbunatatire, situatia

hidrogeolog ica etc.' "

1.5. Intreprinder ile de construct ii vor respecta en strict ere' toate cond iti ile tehnice stabilite prin proiectul de executie intocmit conform normat ivului de fata si rnentionate in caietul de sarcini.

Fiecare santier V?- organiza, in caclrul CTC, -efectuarea incercarilor de verificare prevazute in caietul de sarcini.

2.IMBUNATATIREA TERENDRILOR CD VIBRO-

MAIDL '

2.1. Prevederi genera Ie privind aplicarea metodei

2.1.1. Asemanator celorlalte procedee , scopul imbunatat iri! eu vibromaiul a terenurilor de fundare slabe este de a mari starea de indesare sau de a contribui prin drenare 1a grrl.birea procesului de consolidare, crescind astfel capacitatea .portanta a piiminturilor slabe,

2.1.2. Imbunatat irea terenurilor cu vibrornaiul const]i in executarea de' ploturi' (coloane cu diametrul peste 1 m), din balast nisip, zgura etc., prin vibropresare. Realizarea ploturilor se face pr in :

- vibrostantarea unui spatiu, ca urmare a infigerii in terenul slab a vibromaiului, acesta contribuind 9i la indesarea pamintului natural prin efectul de vibropresare in masii ;

- umplerea spatiului format cu nisip, balast , zgura , etc, ~i indesarea materialului de adaos tot cu vibrornaiul.

2.1.3. Adaugarea unei cantitati de material granular (balast, nisip, zgura, etc.) cornpactat prin vibropresare , are drept efect sporirea densitatii medii a masivului de pamint astfel tratat, si in consecinta cresterea capacitatii portante.

S6

2:1 A. Utilizarea unor materiale local' ( .". ,. . ~

etc.) 111 Iocul balastului sail nisipului s~ V~l ~fll~ '-_l' ste,nl ~e l11111a. de vedere tehnic cit si economic a stu ia at it din punct

I .' •

2.2. Domeniul de aplicare

2.2.1. Imbunatatirea cn vibro . 1 Ii ~ ,

fdi:-ii. c~p~cift~tii I? ortante a terenurili;~l~Iatee de l~:n~~r~coaPlcua!tI1~ta-

In. 111S1P 111 prafos . ··1· Ul e

·1 . ~ - . , " l1lS1P ml] ociu aflat in stare afinats ..

argr os, argr1a nisipoasa .~. . '1' <. a, l1]SlP

gene~ loessnri, ulllezit~:' e~~-l~i:.lgh~s-prafos, umpluturi neomo-

. In cazul milurilor ~i argilelor saturate. ploturil d.

r iale granulare p due . I . . ,. un e 111 mate-

slab (elemente ~u ~~p~~fa~a ISe oc~~~~ ;l11p_,0rt;:!-l1,ta ~in pamtntul

vertical, fiind recomandate p . m-) :;;1 joaca .~01 de dren

. . numal pentru constructii u~oare.

2.2.2. Solutia de Imbunatatire /ibrom»! . ~ •

pentru constructii civile ind tri: 1 cu \ 1 lOmaml. se aplica atit pentru lucrarile'de drum' . us na e, a~rozootehl1lce, etc., cit si

ur i, aeroportun etc. '

2.2.3. Adincimea pe care 1" ~ •.

nurilor slabe de fundare depind:ed :~a ]z~aza l~nbuna.tatirea: tere-' e grosnnea si natura straturilor

Of2railt prdf ili6ib bietris
o ~ '/ / / / L Y X/A)\. /"J1/'",01<' . i
D LL./ /1/ / ""-/"'vlVY X ';{ ;X/_L 1
~V"L / /1/ / / -, k' X..K7 ... ',7'V7' /
,
'0 L / / / / f;'~,/'VV)('t;<X/,.f J I I
V LH / 'f/."S x.,,1'.u.Y1xYJ I
I
o IL/ / / '/ 1'-.... <, / - x » ... 11 i I
L'/ / /1/ / ,/ )( IX.A ,/\,../ Y.ii I
o L / / » JYYx X1
It' L / /"'; x f'<:..J'"-.... V I
1L/ 1// ,KX /'V 'X)(_ x X ." 1 q(
. I
)~ U,uut) {) 2 0, 6 U,l O;~ 016 . E~ tip .2) 6P ro 10 '3 e ...,

b 5 -'\ :3 ~ 10

0.0

mmj

A - domenlu cu fici t-

e rcien .a SPOl'it5. pentru imbunatatil'e

B - d(?mbenil:! !n. ca1~e ploturile au 1'01 de drenars .

L rm unatatlre In timp)

Fig. 1. Domeniul de un

u 1 lzar~ al imbunatiitirii cu vibro-

manu.

~ - c. 865

97

:;;i de' parametrii utilajclor vibratoare. In cazul nisipurilor argiloase , nisipurilor prafoase. argilelor nisipoase, ;;i umpluturilor se eompacteaza grosimi de 6-8 m , iar in cazul paminturilor

necoezive grosimi de eea. 10 m.

2.3. Proiectarea imbunatatirii terenurilor cu vibromaiul

2.3.1. imbunatatirea terennrilor eu vibromaiul se executa. dupa un proiect care cuprinde:

a) Studiul geotehnic detaliat al amplasamentului;

b) Planul de fundat ii ;;i pIa nul de distribuire al ploturilor ,eu distantele intre axele acestora. N umerotarea plotrilor se va

face conform ordinei de execntie;

c) Memoriu tehnic :

d) Caietul de sarcini.

2.3.2. In cazul unei imbuntatiri generale, dispozitia in

plan a ploturilor se face dupa 0 retea in forma de triunghi echilateral cu latura egala eu distanta ,," intre axele ploturilor, dupa ce s-a executat s{tpatura general5. san umpluturi pina in jurul eotei de fundare (fig. 2). Dad nivelul apei subtcrane este ridicat,

eota sapaturii generale se va opri deasupra apei. ,

In cazul nisipurilor si al altor pamlnturi aflate in starea

nesaturata, calculul distantei dintre axele ploturilor se face en

relatia:

= c V V 1 - !If

iii Hi - nf

(1)

:in care:

Ex. pt.

c = V t:~

11l _ 1; 1,5; 2; 2,5 ... eoeficient in funetie de cantitatea. de material adangat comparativ en volumul V al

vibromaiului.

m = 1, G = 1,); 111 = 2, G =; 1,5.

H f este porozitatea medie finala a terenului imbunatatit Z Hi _ porozitatea medie initiala a terenului natural i (inainte de imbun~Lt5.tire);

'(2)

I -

9,8 _

Fig. 2. Distributia ploturilor pt. imbuniitatirea goner ala

slabe' a terenurIlor

v

Volumul vibrornaiului introdus in pamint ; grosimea stratului imbl~natatit. Pentru nisipuri curate It!. h.= 4,?"" iar pentru nisipuri argi-. loa~e, msrpuri prafoase, umpluturi, etc li, =

= I~; + 2D",. '

hi

In cazul ca virful vibromaiului ajunge in hi = h.

teren rezistent

D m - diametrul mediu echivalent al vibromaiului j:

h inaltimea vibromaiului introdus in teren.

99,

Poroz itatea initialii (n;) se mentioneazii prin stucliul geotenic.

Porozitatea f inalii (11/) se deterrnina in laborutor pr in realizarea de compact iri de proba netulburate.

In cazul ca nu se pot recolta probe netulburate pcntru determinarea porozitatii , acosta se va determina pe baza valor.ilor medii ale rezistcntelor la penetrare, conform "Instructiunilor tehnice pentru executarea incercarii de penetrare statics s i int erpretarea rezultatelor in vederea stabilirii couditi ilor de fundare a construe-

,piilor indicativ C 159-73.' ,

Pentru pfimlnturilc necoez ive se recomanda utilizarea penetrarii dinamice en con conform instructiunilor tehnice C 176-84.

Se rccomanda ca distanta .I" dintre plot uri SrL nu de prL~easdi 3Dm•

2.3.3. Adincimea zonei imbuntiitite se va stabili din conditiile de capacitate portanta si de deformatie ale terenului, pe baza prevederilor din STAS 8316-77, t inind seama de caracterist icile de rezistenta si deformatie ale terenului imbuniitat it si a

celui de sub zona imbun~ttutitrL. ' ,

2.3.4. Pentru suprafata (A 0) s i adincimea (h.I) se dctermina -densitatea aparentii in stare uscatii (P<r) a terenulu i imbunatatit ~i se calculeaza porozitatea medic (Hili) cu relatia :

(3)

in care:

Vc reprezinta

.dat de rclatia :

volumul terenului de fundare

irnbuniitat it, d;

- ~_~.:;a~

(4)

l...oIo(.j!JJ:~

cant de rna-

V. - volumul part ii solide a terenului tinind

" ter ialul ac1rLllgat in ploturi.

2.3.5. In functie de poroz itatea medie (n",) se stabilesc caracreristicile de rez istcnta 0 si c, dupii care se efectueazii calculul capacitatii portante a terenului compactat, conform STAS ~316-77 2.3.6.-Asigur~Li~ea zonei de g<lrd{l, foITi'i'if'a dill terenlm:l)~ Hitit se realizeaza prin executarea unui sir suplimentar de ploturi in afara conturului Iundat iilor (continue, 1201ate, radier general).

100

2.3,7. Proiectul de executie se va definitiva pc baza datelor rezultate din experim ntiir ile s i incercarilc de probii efectuate pc terenul irnbunatat it.

en rezultatele tuturor incercarilor experimentale se va 111- tocmi un referat ce se anexcaza proiectului de execut ie al imbUll;itCLtirii.

2.4. Fazele de executie a imbuniitiitir ii eli vibromaiul

2.4.1. Pregatirea terenului (executarea siipaturii generale sau a umplntnrilor) trasarea si pichctarea ploturilor se face conform proiectului de executie ,

2.4.2. De. fa~urarea Iucrar ilor pe ampls samcnt cuprinde urmatoarele faze (fig. 3):

a) pregii tirea platfonnci de lucru , nivelarea si pichetarea (fig. 3. a);

b) deplasarca agregatului ~i axarea vibrornaiului in pozit ie vert icala deasupra FI.ru9ului de marcaj; se introduce vibromaiul in teren, realiz indu-se indesarea terenului slab si un spatiu de

forma echipamentului (fig. 3. b); "

c) umplerea spatiului Cll material de adaos ~i indesarea a-, cestuia prin reluarea procesului de vibropresare din faza b (fig. 3. c);

d) spatiul creat in faza anterioar{l, care se forrneaza dupa indesarea materialului de adaos se urnple en balast realizindu-se 1n final un plot (fig. 3. d), element eu diametrul mai mare de 1 111; e) in cazul in care spatiul format in faza anterioarii se umple etl beton simplu sau nisip stabilizat se obtine un plot din balast ell simbure dill bcton simplu , respectiv nisip stabil izat (fig. 3. e).

2.4.3. In cazul terenurilor foarte slabe (nisipoase fine saturate, nisipuri prafoase , etc.}, dupa exccutar a siipaturii gcnerale se realizeaztl 0 platforma de lucru din balast cu grosimea de 50=- 80 em san argil5. aflata la umiditatea optima de compactare ,

2.4.4. Dad este necesar (pentru terenuri foarte slabe) pr9::.. cesul de umnlere si indcsare a muterialului de adaos se noate

relu a de mai mult'e ori. -

2.4,5. Durata de cxecutie a unui plot variaza intre 15-50 .min. in functie de natura terenului :;;i dimensiun ile vibromaiului.

101

2.4.6. Fonnatia de Iueru este alcatuita dintr-un mecanic utilaj! :ren!ru manevrarea !?i intretinerea utilajului ~i 3 rnuncitori necalificati pentru manipularea balastului.

2.4.7. Pentru definitivarea cotei de fundare se asterne ~i compacteaza un strat din balast eu grosimea de 5-20 ~m.

~.4.8 .. Imbunatiitirea cu vibromaiul se po ate face in toate anotimpurile anului.

2.4.9. Lucrarea de imbuniitatire cu vibromaiul se va executa sub. supravegerea unui condndit~r tehnic competent (tehnician, maistru). Teate observati ile Val' fi notate intr-o "Fi~a de evidenta (v. anexa II.) incheiata pe fiecare schimb, care va fi pastrata atit de executant cit si de beneficial'.

2.5. Verificarea calitatii terenului ~ imbunatatit eu vibromaiul

2.5.1. Verificarea Iucriirilor de imbunatatire cu vibromaiul se face in doua faze:

verificarea in timpul executiei : verificarea finala ,

102

a) Verificarea in timpul e~1;eculiei

2.5.2. Pe tot parcursul executiei ploturilor va fi ver ificata calitatea materialului de adaos (nisip, balast , zgur5., etc), care trebuie sa se inscrie in condit iile precizate prin proiectare in ca-

ietul de sarcini , '

2.5.3. Se considera di plotul din balast este.corespunz ator .daca vibromaiul a patruns in teren pina la cota prevazutii si cant ita.tea de material de adaos (nisip, balast , zgura etc.), pus in opera corespunde celei calculate si verificate experimental.

b) Verificarea finald

2.5.4. in vederea testarii finale se fae incerciiri pentru : - verifiearea compactiir ii in adincime in ploturi si intre 'pl0turi, pe toata grosimea stratului imbuniitiit it , prin sondaje de penetrare dinamica ~i statica :

- verifiearea densitatii pamintului in stare uscata (P<1);

- in cazurile deoseb ite, incercarea prin iuciircirri cu placa./

2.5.5. Incerciir ile de penetrate dinarnicii se efcctueaza in teren natural inainte de realizarea ploturilor (cite 0 penetrate pen' t.DLfie,CilJ.:e_j.aO_nl~), cit mai raspindi te pe amplasamentul con~l tructiei. Cu rezultatele obtinute se intocmeste graficul de variati~ a m~marull1i de lovituri pentru 0 adincim'e de 10 em a canuini (NlO) inainte de imbunatatire, conform instruct iunilor tehnice C 176-84.

In terenul imbunjitiit it , Ia fie care 100 m!! se Iac cite doua incercari de penetrare dirlami6l in corpul ploturilor si alte doua irrtre ploturi. Cu rezultatele obt inute se alcatuieste grafieul de 'var iat ie a nurnjirnlui mediu de 'lovit111'i pentru 0' piitrundere de '10 em a conulu i (NlO)'

Terenul se considerii bun de fundare , dad numarul de lovituri (me~ia diagramelor din plot s i a celor dintre ploturi) variaza intre 10 ~l 15 pentru a patrundere de 10 em, in cazul incerdhilar eu penetrometrul dinamic usor , presiunea de caleul corespunz1Hoare'fiirid de 1,8-2,0 daNjcm2. Dad N10 depaseste 15 lovituri , terenul imbunatat it se poate considera foarte bun pentru fundare directa (estimindu-se 0 capacitate portant.i de eel putin 2,4

,daNjcm2). '

103

2.5.6. Prin sondaje de penetrate statica 5C determina valorile rez istcntci Ia pcnetrare pe con (Rll) in terenul imbunata tit en vibroma.iul: pe toatii grosimea lui, in acelcasi conditii ca ~i penetrarea dinamica ,

Executarca sondajclor de penetrate stuticii 58 face conform STAC; 1242/6-76 "Tt:rcnul de fundarc. Cercetarea terenului prin penetrate staticii" ~i .Tnstructiuni tehnice pentru efectuarea incercrtrii de pen trare statica ~i interprctarea r zultatelor, in vederea stabilrrii conditiilor de fundarc a construct iilor", Indi-

cativ C 159-73. ' r

2.5.7. \. erificarea densitiit.ii terenului imbunatat it in stare uscata (3,,), se face conform Sl'AS 1915/3-76, pc probe' de parnint prelevate CLl stanta. Pentru aceasta se executa sondaj e deschise en dimensiunile in plan de 0,8 x I ,00 m s i cu adincimea egalrl cu eel putin 2 m de 1a cota de fundare, Peniru a suprafata de 300 m2 este necesar Srl se execute eel put in un sondaj deschis. Probele se prelevii din 25 x25 em. Dupii prelevarca probelor, sondajul so astupa prin straturi succesivc do 25 em compactate cu maiul manual.

Pe baza valorilor obt inute pentru Orl se intocmesc diagramele de variatie In adincime ale acestei marimi, care impreuna ell diagramele de penetrare stat ica ~i dinamica vor servi la interpretarea rezultatelor.

2.S.S. Inccrcarile stat ice pe placa constituie 0 metoda sigma pentru verificarea cal.itati i imbunatatirii terenului cu vibrornaiul.

Intrucit aceastii metoda neces itji nn timp indelungat ~i este destul de costisitoarc, se va aplica numai in cazul unor incercari mari aplicate pc terennl imbunatat it ~i in funct ie de sensibilita tea constructiei la tasliri neuniforme,

Incarearea de proba pc placii ~i interpretarea rezul tatclor se va face conform STAS 8942/3-84 "Terenul de fundare. Detenninarea modulului de deforrna tie Iiniara prin Incerciir i pc teren, en placa".

2.5.9. La receptionarea lucriir ilor se vor respect a prevcder ile generale din "Normativul pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundat iilor constructiilor civile si industriale", indicativ C 169-83.

2.5.10. Receptia Iucrarilor de imbunatatire cu vibromaiul consta din urrnatoarele lucrari :

104

examinarea vizuala a terenului de fundare imbuniitjitit :

, ,.

- ccrcetnrca fiselor de evidcnta a executiei imbunatjit ir ii a diagramclor de pcnetrare, densitatilor obtinute medii si eventual

a iuciirc.irilor de prol a pe placrl;" ,

- compararca cantitiitilor de balast previizut e de proiec!ant pC:ltr~l rczolvarea imbuna ta tir ii , eu cant itatca efectivri pusii III 0Eera !jl recalcularea pararnetr ilor in functie de noile conditii :

. ~ un.de este cazu~,v <:1:a1iza atenta a incarcar ilor pc placa

~l determinarea capacitatu portante de calcul , cordata si en

celelalte date. '

2.5.11. In cazul in care imbunatatirea realizata este nesatisf~d:toare S? \:or intercaJ;a intre ploturile existente al te plotur i, pina Ia adincimea permisa de terenul imbtmiitat it , iar in urma acestei compactari supl imentare se vor efectua' incercatile prezentate anterior.

3. iI.JAsURI DE TEHNICA SECURITATII MuNCH

3.1. In timpul realizarii lucrarilor se vor respecta -unnatoarele nonne ~i prescriptii :

.. - Norme republ icane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanat[ttii ell nr. 34/ 1975 ~i 60/1975

- Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii montaj aprobate de 1\1.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D-1980. '

3.2. Unitatea executanta va adopta normele de protectie a

muncii Ia conrlit iile specifice fiecarei lucrari. '

3.3. Pe linga masurile generale de protectia muncii, obligatorie pe santicr, se mai impun urrnatoarele :

- personalul de deservire a instalat iilor tehnice sa cunoasca telmologia de executie a ploturilor si instructiunilor cuprinse in cartea tehnica a ut ilajulu i, privind rnontajul , explotarea si

intretinerea acestuia ; ._

-:- se vor control a principalele legrlturi ale instalatiei 9i functionarea lor, starea cablurilor s i trol iilor, a tuturor mecanismelor aflate in rniscare , a sigurantelor corespunzatoare si a

aparatorilor de protectie : ,

105

_ inainte de inceperea lucrarilor se va controla daca toate mecanismele in miscare sint prevszute eu aparatori :

_ instalatia electricii a utilajelor se va controla numai de personal califieat;

_ zona de lueru a utilajului va fi marcatii in mod corespunzator :

_ in loeurile periculoase de munca pe santier, sau in zona de lucru a utilajului se vor pune tablite avcrt izoare

_ personalul ajutator (muncitori care manipuleaza materialul de adaos) nu trebuie S~t stationeze in preajma utilajului in timpul manevrelor efectuate pentru deplasarea s i poz itionarea deasupra FU'u9u1ui de marcaj :

_ responsabilul ell protectia muncii va tine lunar instructaj en intregul personal al echipei si va verifica respectarea acestuia pe intreg parcursul executarii lucrar ii.

ANEXA]

DATE TEHNICE REFERITOARE LA UTILAJ ~l ECHIPAMENT

Tnstalaria pentru imbuniitdtirea terenurilor slabe ell vibrornaiul estefermata din:

- agregatul de vibropresare AVP-l sau AV.P-~, arnbele de fab rica'fie rornaneasca sau VVPS/2 /11 de producti e sovietica ;

- echipumentul vibromai de forma specialji.

Agregatut de vibropresare AVP-l este predus de I.R. Brui la sau poate h Inchiriat de la M.C. Ind., Centrala de Mecani zare a Constructi ilor Bucuresti ,

Agregatele AVP-l, AVP-2 ~i VVPS 20/11 sint autodeplasabile fiind montate pe tractor cu seni le, Agregntul AVP-l are urmatoarele caracteristici (valori orientative] :

Iorta maxima de presare, 120 kN;

viteza de infigere a vlbromaiu lui 1,3- 3 mJmin;

presiunea statica asupra pam intului (pe senile) 0,68 daNJcm2; puterca motorului, 100 CP;

adiricimea de infigere a vibrornaiului , 5-6 rn,

Agregatul AVP-2 are parametrii dubli i tata de AVP-l ~i se produce de catre LR. Bral la,

Pe luminarea de ghidaj (1) (fig. 1) cullseaza generatorul de vibrati i (3) manevrat de un troliu mecanic (2).

a) Pentru rea.lizarea ploturilor se fi xeazii la agregat un echiparnent sub forma unui trunchi de con san trunchi de piramida alungit, numit vibromai (fig. 4, fig. 5).

b) Echiparnentul vibrornai este confectionat din beton armat sau din tabla. groasa de otel , avind lungimea variabila (2-6 m) in Iunctie de adincimea, de compactarc. Diu. motive tehnologiee, Ia partea superi oara vibromaiul are forma. dreptunghiulara de 70 X 80 em, i ar la virf are forma de patrat eu latura de 25-40 em).

c) La partea superioara se gil5e~te 0 flan~u (3) (fig. 5) prevazuttl eu 16- gauri 0 22 rnm , psntru Iixarea 1a vibrator.

d] Eclrlpamentul de vibrornai (fig. 5) se poate Iixa Ia vibroagregatele AVP-l, AVP-2, VVPS 20/11, VUE etc., servi nd la reali zarea ploturilor dnpil. tehnologia prezentata, . -

107

Fig. 4. Agre'gatul AVP.1 echlpament

eu vlbromal ;

1 - Iurninare de ghidaj ; 2 - trolin mecanic : :1 - generator de "ibratil ; 4 - vlbromal ; 5 - motor;

6 - troliu de manevra.

Fig. 5. Echipament vibromai :

1 - virf plat; 2 - corp; 3 - flansa.

A - solutie metalica B - soIu~ie beton

,.;~ 1°

z t;

J

-,,---- --------1

'U ,,-

109

NORMATIV PRIVIND IMBUNATA1-'IREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE INDICATIV C. 29-85

Caietul VI: Compactarea prin v ibro intepare Indicativ C, 29/VI-85

E taborat de:

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ~I DIRECTn ARE iN CONSTRUCTII

FILIALA DE CERCETARE ~I PROIECTARE iN CONSTRUCfII - Tli\n~OARA -

Sef de filiala :

Conf. dr. ing. Victor Gioncu

Coordonator colectiv fundatii : Prof. dr. ing. Marin Paunescui

Responsabil Iucrare:

Dr. ing. Virgil Haida

Responsabil din partea ICCPDC: Dr. ing. Constantin Herghelegiw

110

Indicaliv: C 29-B5 inlocuic~te: C 29-77

NORMATIV PRiVIND IMBUNATATIREA TERE· NURILOR DE. FUNDARE SLABE i>RlN PROCEDEE MECANICE

Caictul VI: Compactare prin vlbrulnrepare

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Vibrointeparea este 0 metoda eficace de compact are a rrisipur ilor afinate, naturale sau din umpluturi. Grosimea stratului de nisip ce poate fi compactat prin vil.rointepare este reIativ mica: I-I < 6 m.

Cornpactarea nisipurilor prin vibrointepare se realizeaza prin fluidizarea unei parti a masei de nisip saturat, situatie in care, prin reducerea accentuate a fortelor de frecare dintre fragmentele componente se produce rea~ezarea acestora intr-o noua poz itie, . mai Indesata ,

1.2. Prin metoda vibrointeparii se poate obtine 0 crestere rnedie a gradului de indesare a nisipurilor CI' 20 ... 30%.

1.3. Metoda vibrointeparii se poate aplicr la imbunatatirea terenurilor de fundare .slabe alcatuite din . iisipuri fine afinate s i saturate, in vederea fundar ii directe a diferitelor constructii {blocuri de locuinte , cladiri industria le etc). De asemeriea, metoda poate fi folostia la compactarea umpluturilor necoezive saturate, real izate in spatele unor construct ii de sprijin (cheiuri).

Elaborat de:

Aprobat de; INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PR01ECTARE $1 DIRECTIVARE TN CONSTRUCTII

ell dccizia nr. 20. din 1l.04.1985

1NSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE. PROmCTARE $1 DlRECTlVARE IN CONSTRUCTII - F'Iliala de cercetare

~i proiectare in constructii - T1M1$OARA

2. PROIECTAREA LUCRARILOR DE COMPACTARE PRIN VIBROINTEPARE

2.1. Compactarea prin vibrointepare a nisip~rilor se ~ea~iteazji pe baza unui proiect de executie, care trebuie sa cupnnda:

- studiul Q"Eotelmic, en stratificatia terenului, rezultatele incercarilor de l~borator (indeosebi densitatea pam intului, porozitatea. umiditatea, gradul de indesare) ~i diagramele de penetrare, executate in terenul natural;

- planul retelelor subterane :

- planul de distributie a vibrointepri~ilor: din care trebuie

sa rezulte distantele dintre punctele de vlbrol~tepare, numel:otarea acestora (care de regnlrl corespunde en ordinea de exccutie) precum :;;i conturul fundatiilor :

- fisa tehnolozica a vibrointeparilor :

~. 0 :

- schema- de organizare a lucrar ilor , care cuprinde planul lucrarilor pregatitoare si al 1ucrarpor eXFerimentale de testare, descrierea ut ilajului folosit, succesiunea 91 termenele de execllt1.e a compactar ii terenului in diferite zone ale amplasamentului.

2.2. Vibrointepar ile sc prevad a se executa in. I_Jodur~le nne~ retele fermata din triunghiuri echilaterale. La stabilirea distantei di-iJ.tre vibrointepari (adica latu~a tri~I_Jghiu~ui ee~ila~eral), se are in vedere ca raza de actiune a dispozitivului de vlbromtepare este de pina la 6 ori lungimea barelor orizontal~ ale ace.stma. P~ntru dispozit ivul de vibrointepare prezentat in fig. J , distante dintre vibrointepari se poate lua de 1,8 ... 2,0 m ,

2.3. Distanta clintre vibrointepar i, adoptata in proiect, se verifica prin testari experimentale , c!,-re trebuie e~ecutate pe ~n~~ plasament inainte de inceperea lucrarilor de executie a compactarii prin vibrointepare , De aseme~ea, prin incer~arile experimentale de testare se intocmeste "dIagrama etalon pentru penetrarea statics sal~ dinamica, care urmeaza a fi folosita 1a verificarea calitatii compactari i realizate prin vibrointepa:e: Pen~ru intocmirea diagramelor etalon, se executa p.en~t:an stat ice san dinamice atit in terenul natural necornpactat cit 91 111 cel compactat, de pe un poligon experimental sau de pe amplasamentul constructiei.

112

6. EXECUTIA LUCRARILOR DE CO:MPACTARE PRIN VIBROiNTEPARE

3.1. Pentru exccutarca lucrarilor de compactare prin vibrointepare este necesar Sri se execute in prealabil urmatoarele lucrari preglit itoare :

- nivelarea suprafetci terenului, care se executa la 0 cot a situata en 50 cm deasupra cotei de fundare; acest strat se va elimina dupa executarea cornpactarii in adincime prin , ibro-

~~~; .

- pichetarea punctelor in care urmeaza sa se execute vibrointeparile , conform proiectului de executie,

3.2. T elmologia de executie a vibrointepar ilor consta In urmatoarele faze:

- mtroducerea prin vibrare in rnasa de nisip a dispozitivului de vibrointepare, cu 0 viteza medie de 1 m/m in ;

- rnentinerea dispozitivului de vibrointepare la adincimea la care a Iost introdus ~i continuarea vibrar ii timp de circa 2 minute;

- extragerea din teren a dispoz itivului de vibrointepare, eu viteza de eel mult 50 cm/min., avind vibratorul ut ilajnlni in functiune.

Pe toata durata cic1ului de operat ii pe care le comporta reaIizarea unci vibrointepari este nccesar ca turatia maselor excentrice in rotatie ale 'vi"bratorului sa fie eel putin 1 000 rot/min.

3.3. Dispoz itivul de vibrointepare (fig. 1) este 0 carcasa metalica , spatiala alcatuita dintr-o tiji! cil.indrica cu lnngime de pina la 6 m (funcj.ie de adincimea necesara de compactare) pe care sint dispuse, la distante egale, cite 4 bare orizontale, asezate in cruce. La partea superioara dispozitivul de vibrointepare are o placa metalica, prin intermediul careia se face prinderea, la vibratorul utilajului folosit.

3.4. Ca utilaj vibrator, pentru realizarea lucrarilor de compactare prin vobrointepare, se foloseste agragatul A VP-l, existent in dotarea M.C. Ind. si care are urrnatoarele caracteristici tehnice

principale : '

forta de presare maxima: 120 KN;

- viteza de infigere maxima: 1,3-3 m/min.

B - c. 865

113.

A-A

~

i===

150 Jf

lJ-f)

Fig. 1. Dlspozltlv de vibrointepare : 1. placa metalic'i' ') t· .-

. < ',_. IJa metalicii cu sect. ci~'cular'"" 3 b

t l 4 "'. . are orizon

a e; . aripioare. -

114

:J 2

presiunea statica pe senile: 0,68 daN/cm ; adincimea de infigere: 5-6 m.

Prezentarea in detaliu a agregatului AVP-l este mcnta in caietul 4 a normativului C 29-85.

4 .. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE COMPACTARE PRIN VIBROiNTEPARE

I l~

4.1. Verificarea cal itat ii compactarii obtinuta prin vibrointe-

pare se poate face prin: ' , ,

- incercari de inciircare statica cu placa, in vcderea determiniirii modulului de deformatic, respectiv a tasiirii specificc :

- incercari de penetrate statica san penetrare dinarnica, pentru caracterizarea stdrii de indesare a terenului;

4.2. Incercarile de incarcare statica cu placa se executa conform STAS 8942/3-75 "Teren de fundare , Determinarea modulului de deform are Iiniara pe teren prin Inciirciiri cu placa",

4.3. Incercarile de penetrate statica se executa conform STAS 1242/6-76, trasindu-se diagramele de variatie pc adincime ale rezistentei de penetrate pe virf si pe manta, pe baza carora se pot determina marimile unor caracteristici geotehnice, necesare aprecierii starii de indesare a terenului compactat.

4 A. Incercarile de penetrare dinamica se executa in conformit ate cu "Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin penetrate dinamica" ell con", indicativ C.176-84. Prin analizarea diagramei de variatie a numiirului de lovituri pentru 0 patrundere de 10 em, se apreciaza starea de indesare rezultata in urma compactarii prin vibrointepare.

4.5. Pentru verificarea calitat ii lucrarilor de compactare, atit diagramele de penetrare statica cit si celc de penetrate di--namicii se compara cu "diagramele etalon" stabilite in cadrul incercarilor experimentale de testate.

4.6. Numiiru Lpuuctelor de verificare pc amplasament se i;tj

eel put in unu la 100 1112 suprafata compactata. J

115

5. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCH

, 5.1. La realizarea Iucrarilor de compactare prin vibroinjepare se vor respecta urmatoarele norme si prescriptii :

- Normele republieane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii ~i Ministerul S5.natatii eu nr. g4/ 1975 ~i 60/1975 - Norrnele de protectie a muncii in activitatea de construcfii montaj aprobate de :tiLe. Ind. eu ordinul nr. 1233JD-1980.

5.2. Unitatea executanta va adopta 9i eoneretiza normele genera le de protectia muncii la conditiile specifice fiecarei lucrari,

5.3. Pe lingrL masur.ile generale de protectia muncii, obligatorii pe santier, se mai imp un urmlitoarele :

- personalul de deservire a instalatiilor tehnice SrL cunoasca tehnologia de executie a vibrointepiirilor si instructiunile cuprinse in Cal-tea tehnica a utilajului folosit, privind montajul, exploatarea si intretinerea acestuia :

- se vor controla principalcle legatur i ale instalatiei 9i functionarea lor, stare a eablurilor si a trcl iilor, a tuturor mecanism.'e1or aflate in miscare, a sigurantelor corespunzatoare ~i a aparatorilor de protectie :

- inainte de inceperea Iucriirilor se va controla dad toate mccanismele in miscare sint prevazute ell aparatori :

- instalatia electrica a utilajului se va control a nurnai de ciitre personal calificat;

- zona de lucru a utilajului va fi marcatii in mod corespunziitor prin tablite avertizoare :

- responsabilul cu protectia muncii va tine lunar instructaj ell intregul personal al echipei ~i va verifica respect area acestuia pe intreg parcursul executiir ii lucriir ii.

I - -

n;

I? ,

. {

t; ~I ~~ ()

. I

'l'jparu! executat sub comanda nr. 865 In 1. 1'. "FlIarel" atr, Fabrica .de chibrlturl nr. 9-11. nueuresu

Republica soclaitsin Bomllnla

,

/

/

. J ~

I

S-ar putea să vă placă și