Sunteți pe pagina 1din 33

CURS NR.

1

1. OBIECTUL TEORIEI ~I METODICII JOCULUI DE VOLEI

1 .. 1. VOLEIUL - MULDe AL EDUCATIEI FIZICE $1 DlscrpUNA SPORTIVA

Disciplina sportive vole; este un joc sportiv colectiv, avand un regulament de joe, contmut ?1 forme de pregatire unitara. Este lncadrat Intrun sistem com petitional national ?i international, fiind practicat In cadru. secttilor asociattilor ~i cluburilor sportive diferentiat pe eategorii: copii, jumori, seniori, rnascuhn ?i feminin. Ca mijloc al educatiei fizice jocul de vole; se practtca In lnvatamantul de toate gradele, sistematizarea lui fiind cuprinsa In continutul programelor de educatie fizica.

Teoria jocului de volei constituie un ansamblu de cunostinte ordonate sistematic care apreciaza· ~i stabileste continutul real al jocului com petitional, torrnuleaza ?i elaboreaza conceptia de joe care va fi apliceta pe plan national de toate echipele; analizeazs Intr-o abordare sisternica tehnica ?i tactica jocului.

Obiectul disciplinei VOLEI, ca mijloc al educatiei fizice ?i ca discipl ina sportiva consta In studiul:

• aparitiei ~i dezvoltar ii jocului;

• continutulu: jocului (tehnica ?i tactica, caractensttct.e lor, descrerea executiet actiuniior de joe cu irnplicatnle de ordin biornecarnc, de utilizare, etc.);

• metodica de invatare s: de antrenament;

• probleme ale selectionarn $i or ientarii copiilor spre practicarea jocului de volei;

• regulamentul de joe $; conditrile materiale ?i organizatorice necesare practicarn jocului;

lntre teoria $i practica jocului extsta a stransa mtercependenta $i 0 perrnanenta condttionare reciproca. Tearia (care reprezinta generalizarea activttatit practice) determine modificarea ~i 'irnbunatattrea cont inutului metodieii, care la randul ei inftuenteaza favorabil actTvitatea practica vittoare.

Principalele surse de documentare a teoriei ~i rnetodicf jocului sunt: practica, experienta pozitiva a specialistilor rornani $; strain; consernnata 'in lucrar: de specialitate, cercetarea ~tiintifica din dameniu.

Jocul de volei are 0 teorie ~i a metocica specinca, rezultat al generalizarii expertentei practice consolidate de integrarea datelor obtinute prin cercetare ~tiintifica 'in domeniu.

Tearia jocului de volei este 0 rarnurs a Teoriei Educatiei Fizice ?i a Teoriei ?i Metodicii Antrenamentului Sportiv ~i are legaturi cu alte dicipline CUll sunt: pedagogia, psihologia, sociologia, anatomia functionata ?l bornecantca, fiziologia.

...

.)

1 .. 2.

VOLEIUL IN SISTEMUL DE EDUCATIE FIZ1CA

,

Jocul de volei, alaturi de celelalte jocuri sportive ~i sporturi ocupa un loc important In sistemul de educatie fizidi. Prin valoarea lui practtca, igienica. ~i educative, constituie 0 parte irnportanta a activitattt sportive) reprezentand 0 forma de manifestare cu caracter ludic a exercitiului fizle. El curnuteaza efectele pozitive sanotrofice ale sportului ~i exercltiului fizk cu tnfluentele educative ale jocului. Are 0 larga raspandtre in randurile tineretului ?i a altor categorii de populatie, Datorita caracterTstilor sale influenteaza pozitiv dezvoltarea fizica. ~i marile functiuru ale organismului, cantribuie la dezvoltarea calitatilor motrice si La formarea personalrta ~ii.

Jocul de volei se car acterizeaza prin atractivitate ?i accesibilitate, nu necesita conditf organizatorice ~i materiale complicate, poate fi practicat atat In saUl cat ~i In aer liber. El ofera posibilitatea gradartt efortului corespunzator varstei ?i gradului de pregatire ?i are influenta pozittva asupra intaririi sanatatii, destinderii -fizice ?i psihice, asigurand 0 dezvoltare fizica. armonioasa a celor care-t practica.

Daca este practicat la nivel de perforrnanta, jocul se caracterizeaza prin dinamism ~i speetaulozitate, iar popularitatea cornpetttitlor 1i asigura. un lac important In iererhia disciplinelor sportive.

Teate acestea confers voleiului valente biologice ~i pedagogiee de necontestat ?i pozitf bine preeizate in sistemul de educatie fizica. ?i sport 111 domenlile: educatia fizica} sportul pentru tot: ?i sportul de perforrnant a.

Jocul de volei este prezent 'in lectiile de educatie fizica de la taate nivelele sub forma jacurilor dinamice cu elemente din volei ~i a jocul global.

Este practicat cu scop recreativ de tineri ~i varstrnci, In forme organizate (Campionate scolare, universitare, de institutf sau de cartier etc.) sau spontane, iar ca sport de perforrnanta este practicat organizat sub forma meciurilor din Campionate nationale de juniori, tineret, seniori, Campionate balcanice, Campionate Europene, Campionate Mondiale, Jocuri Olimpice.

1.3. CARACTERISTICI ALE JOCULUI DE VOLE]

Jocul este 0 activitate cornplexa, predominant motrica ?i erno tionala, desfasurata spontan dupa reguli prestabilite, in scop recreativ, sportiv ?i toto data de adaptare la realitatea sociala. Dintre caracteristicile jocului amintim ca este 0 activitate naturala, libera, spontana, atractiva, totala, dezinteresata, creativ-eompensativa.

Jocul sportiv este un sistem de exercitii fizice practicate sub forma de joe cu un anumit obiect cu dimensiuni ~i forma specr'ica, prin care doua echipe sau doi adversari se intrec conform unor reguli de organizare sau desfasurare.

Pentru definirea notiunii de joe sportiv se iau 1n consideratte trei elemente:

• activitatea jucatorului;

• ideile de joc reunite In conceptia de joe - stabilirea celor mai potrivite modalitati de actionare, un sistem de principii st reguli de actionare care stabilesc ce au de faeut jucatorii;

• regulamentul de joc - act normativ oficial care prectzeeza toate detaliile necesare privind oragnizarea ~i destasurarea jocului.

Toate elementele sunt dinamice, supuse perfectionarii, evolutte i ?i de gasesclntr-o stransa corelatie. (I. Bota, D. Colibaba, 1998) .

Voleiul este un joe sportiv care se desfasoara pe un teren cu dimensium relativ reduse (2X9/9), intre doua echipe formate din ?ase jucatori care nu sunt 1n contact direct, fiind despartite de un fileu. Actiunile de joe se desfa?oara prin lovirea sau respingerea mingii in forme specifice. Mingea nu trebuie sa cads In terenul propriu ~i trebuie trimisa peste fHeu in terenul advers prin eel mult 3 lovituri daca nu se efectueaza bloeaj sau 4 l.ovituri, daea se efectueaza bloeaj.

Victoria se obtine prin depasirea adversarului direct, fara impunerea prin regulament a unei limite de timp. Durata unei partide poate varia eu aproxirnatie intre 30 -120 de minute, ~i 5e incheie atunci cand una dintre eehipe ca~tiga trei seturi din cinei. (Prin regulamente interne la unele cornpetitii se poate stabili castigarea partidei ?i eu doua seturi din trei)

1.4.

DIRECT" DE DEZVOL TARE A JOCULUI DE VOLEI



Jocut de volei modern se carectertzeaza prin viteza si varietate a actiunilor de joc, prin pertectionarea continua actiurulor, punct de lovire a mingii din ce ee mai lnalt, creativitate In construirea combinatiilor de atac ?; flexibilitatea 'in alegerea sisternului de aparare. A crescut de asemenea continutu! emotional al jocului, rna; ales in urma rnodrficar itor de regulament 'iii introducerea regulii tie-breack-ului.

Pe viitor specialistn dameniului preconizeazs ca principale directf de dezvoltare a joeului cresterea ftexibtlitatti In strategia ;;i tactic a echipei, dezvoltarea pregatirii mentale a jucatortlor ,?i eliminarea treptataa a dif'erentelor dintre continutul jocului practicat de fete fata de eel practicat de echipele masculine.

La nivelul echipelor de mare performanta asistarn la 0 aceelerare a ritmului de joe, cresterea nurnarului de strnulari in atac ,?i modifiearea repartttie: actiumlor de atae de a lungul fileului eu scopul cresterii gradului de incertitudine ,?i lmpiedicarea organizarti eficiente a blocajului adverso Se observe de asemenea cresterea fortei serviciului, care devine din ce In ee mai mult 0 arrna de atae a echipei.

Pe plan tehnic, se precontzeaza dezvoltarea jocului de volei 'in viitor mal ales pe seama urmatorilor factori:

• Ridiearea gradului de rnaiestrie tehnica indtviduala In paralel eu armonizarea ,?i lncadrarea ei 'in angrenajul de actionare colectiv;

• Tnsu~irea ~i perfectionarea unui nurnar dH rnai mare de variante de executie ale actiuntlor de joe, asociate cu parttcularttatile individuate ale jucatoritor;

• Dezvoltarea creativitatii ~i a posibilrtatilor de aplicare a acttunilor cunoscute in scopul valortficarf amxime a potentialului individual ~i coiecttv, dar ~i a punctelor slabe ale adversarului;

• Cresterea gradului de stabilitate tehnica in conditiile de joe ~i in momentele de responsabititate;

• Modificarea strueturii motriee ?; a ritmului de executie 'in functie de situatia de joc;

5

• Cresterea nurnarului de variante de executie a actiun ilor de finalizare prin cresterea forte: de lovire a mingii ~i a preciziei motrice.

In plan tactic, factorf care pot contribui ta perfectionarea ~i dezvoltarea aspectelor tactice sunt:

• Cresterea gradutui de prmeditare ~j anticipate a comportamentului tactic 'in functie de punctel puternice ~i slabe ale echipei ~i adversarului;

• Dezvoltarea posibnrtatilor de a impune adversarului maniere de joe incomode;

• Dezvoltarea capacitattt de gandire operationala ~i rezolvare eficienta a situatiilor de joe. Dezvoltarea tnteligentei operattonale:

• Dezvoltarea capacttatf de disimulare ~i de mascare a adevaratelor intentii de actionare;

Cele maiirnportante elemente de progres 'in jocul de volei sunt:

• Folosirea in procesul de pregatire a unor metode de antrenament ?i a mijloacelor specifice altar discipline sportive;

• Introducerea ln pregatire a mijloacelor informatice, utilizarea tehnicilor media tn orientarea ~i interpretarea pregatirii, In analiza ~i optimizarea antrenamentelor ?i In pregstirea meciurilor oficiale.

• Cresterea numarutui de jocuri de verificare, paralel cu optimizarea raportului dintre pregatire ~i jocurile oficiale.

6

CURS NR. 2

2. ISTORICUL JOCULUI DE VOLEI

2.1. PE PLAN MONDIAL

Jocul a fost inventat in anul 1895, de catre un profesor de educatie fizica, Williams G. Morgan de la Colegiul Holyoke Massachusetts - SUA ..

Joeurile eunoscute pana atunei: fotbal, rugby, handbal, tenis, sau alte sporturi ca atletismul, solicitau organismul la un efort prea rnare si nici nu puteau fi folosite iarna in salt, lnventatorul a lncereat sa recurga la baschet. care era si el de curand inventat, dar si acesta era prea dur, eu reguli prea severe ?i nepotrivite pentru toate varstelor. Tenisul i s-a parut mal nirner it scopului propus, acela de a oferi elevilor sal un joe recreativ si odihnitor, dar era costisitor OJ se juca eu prea puttn: jucatori, Cautand sa remedieze aceste neajunsuri ale tenisului, a luat plasa $1 a ridicat-o, dupa unit, la 1,83 m, dU;J3. alttt la Z m de la parnant. A 1mpar~lt eoleetivul In doua eehipe egale 5j inlocumd rachetele prea costisitoare eu palmele, a pus jucatorii sa joace CJ mingea de basehet, cerandu-le ca prin lovirea mingii cu rnamile sa 0 trim 'ta jterenul adverso

Primele Incercari facute eu mingea de baschet, nu au reusit, 2ce2S:.03. fiind prea grea. S-a recurs atunei la camera ei, dar nici noua solutie nu a :'::::'5:: sattsfacatoare, deoarece aeeasta era prea usoar.i ~j volurninoasa .. aV:Oi3 i... ~ zbor lent ~i irnprecis, sca.zand din dinamismul jocului. Dupa scurt tirr-o s- 3 contectionat mingea pe care tolostta ?i astazi. Jocul a fest :L -;-;i: "mintonette".

Dupa scurt tirnp, jocul a capatat 0 forma ceva mai cor~_~:::~~ '03.dernonstratia facuta de doua echipe In anul 1896, a placut, jocUl";T: :::-:: _S spre difuzare. Cu acest prilej la propunerea lui A.T. Halsted ID:-2:::-_. Colegiulut), jocul a prtrnit numele de "volley-ball" de la "volley" IZ:,]-, s' "ball" (minge).

Primele reguli ale jocului asemanatoare cu eele ale tee- 'SJ._' ::~ deosebeau mult de regulile de acum. Ele au fost puse 1n aplicare 1 a-:_j:.1b:;7 la iuitiativa lui A.T. Arians. Se refereau la dimensiunile terenului, a f ileu.u .. ~ minge, nurnarul de jucatori, etc. Aceste prime reguli simple ~i PJ~i;-;;.:: numar se schirnbau pe masura ce experienta furniza noi elernerr;e c::~e trebuiau luatein seama.

Tn perioada anilor 1900-1920, prin intermediul filialelor organiz st 2" americane YMCA, jocul se raspande~te ln Canada, America de Sud, As;~ 5:

Europa. Regulile jocului, putine si simple initial, se schimbau 0 d~::a ':..J evolutia jocului. Numarul jucatorilor, la lnceput nelimitat, a fost de 5. 1L ~3:J 9 jucatori, ajungandu-se apoi la 6. Supraf'ata terenului era mai mare Q2C§~ cea actuala, iar 1naltimea plasei mai redusa eu aproximativ 15 em" decat C23 din zilele noastre, mai ales in tarile asiatice.

Durata jocului era legata de nurnarul servieiilor, care la randul lui ere.

In functie de numarul jucatorilor, variabil ~i el, Dupa olncercare de limit:;:;2 In tirnp s-a stabitit ca seturile sa fie castigate de echipa care realizeaza pr:~3. 15 punctc,

7

In servirea mingii s-a renuntat [a repetarea serviciului gresit, influenta a tenisului ~i la regula de a se soeoti valabiL3. mingea servita ~i ajutata de un coeehipier sa treaca piasa.

Regullle joeului nu s-au schimbat Insa uniform In toate colturile lum 'j.

Au aparut reguli noi la crearea carora au contribuit diverse natiuni, Astfe~, Tn insulele Filipine a aparut pentru prima data jocul cu limitarea nurnarutu: de lovituri la 3 lntr-un teren ~i tot acolo s-au tras primele mingi "bornba", dar cir linia a doua.

"Federatia lnternationala a Jocurilor cu Mana" de ta Stockholm, care avea In grija si voleiul, nu a facut eforturi pentru unificarea regulilor jocului. Peste tot In lume se disputau campionate nationale ~i aveau loc chiar si lntalniri tntemationale, dar aceasta aetivitate era franata de faptul C2 regulile de joe erau diferite de la 0 tara la alta.

In anul 1912 este introdus~ regula rotatiei, In vigoare ?i astsz: eLJ unele amendamente. Rotatia era obligatorie la 1nceput numai la serviciu. Dupa repunerea mingii in joe, jucatorii aveau dreptul sa-?i schimbe locur ile -:formatie. Aeest fapt a determinat speeializarea jucatorilor pe pOS~J(: tragatori, ridicatori, jucatori de linia I, jucatori de linia a II-a. Din 1916) rotatia a devenit obligatorie pentru tot; jucatorii. Tn acelasi an nun.i:-u l jucatoritor unei eehipe a fost stabilit la 6, nurnar care a r arnas ob icatoriu. atat Tn Europa, cat ~i in America. Tn Japonia lnsa, jocul s-a practicat 11 9 jucatori, pe un teren cu 0 suprafata ale care: taturi masurau 11 si 21 de r:--2~r:. Abia dupa multi ani, 'in urma Congresului FIVB de la Florente din ar ot 195:. Federatia din Japonia a hctarat introducerea treptata a regulilor st ab' .: .t e ce forul international.

In 1920 dimensiunile terenului se fixeaza !a 18/9. St abilir ee

numarului maxim de trei lovituri in fiecare teren s-a realizat in an I 1923, iar a diferentei de deus puncte pentru castigarea setului 1n anul 1925.

Se sirntea nevoia unei Aunificari ?i a unui for suprem de co-::: _:2~e 2- activttatii acestui joe sportiv. In anul1946 la Praga, 6 tari, printre c::~e :)' :2~3 noastra, au luat inittativa lnfiintarii Federatiei lnternattonale ce B2S'<E~~:

Volleyball (FIBV) .. Un an rna; tarziu, In aprilie 1947, la Paris a fast C01,'O:~: _ ~ eongres ate caru: lucrart au dus la constituirea Comitetului de CO"'('_C2-2 ::, F[VB ~i Tntocmirea unui regulament de joe international, care a ':os: i: c_s tuturor federatiilor nationale afiliate.

Dupa lnfiintare~ FIVB, jocul de volei se dezvotta atat prin raspar-c: -:22 sa in tot rnai multe ta.ri al~ tumii, cat ;;i prin organizarea unor cor J2~:~"

continentale ~i mondiale. In anul 1948 se organizeaza la Roma D~:"'"

Carnpionat European pentru echipe masculine, iar ln 1949 la Praga. p~;:-- _.:

Campionat Mondial maseulin, iar in paralel are lac ?i primul CarT',Jjo~2.~ European pentru echipe feminine.

Pe plan international FiYB a desfasurat permanent 0 activ1~2.te

sustinuta stabilind regulile joeului ~i modificartle lor In functie de dezvo.tare e sa continua, criteriile de ealificare ?i participare a echipelor al rT3rile cornpetitii tnternationale.

Consacrarea deplina a volelului ca dlscipltna sportive precticata 1n 1ntreaga tume s-a produs tn anul 1964, cand voleiul a fost inclus in fami lie discipline lor sportive olimpice , incepano eu J.O de [a Tokio.

Periodic, In urma analizei atente a modifidirilor aparute 'in evolut.a ::::=~ lui ?i mai ales pentru rnentinerea unui echilibru 'intre actiunile ofensive s·

8

cele defensive, Congresele FIYB au hotarat rnodtficari, amendamente sau clariftcari ale regulamentului de joe. Dintre cele mai importante astfel de moditican amintim:

• In anul 1964 cu ocazia Congresului FIVB de la Tokio, s-a permis trecerea rnatnilor peste fil.eu de catre jucatorf care participa la blocaj ?i posibHitatea de a relua mingea rico?ata din blocaj de catre jucatorf care au efectuat blocajul, adica "autodublajul",

• Congresul din anu! 1968, din Mexic, aduce ca noutate permisiunea trecerii palrnelor peste planul vertical at fileului la efectuarea blocajului.

II In anul 1976, la Montreal, s-a stabilit ca atingerea mingii la blocaj sa nu intre in calcul la cele trei lovituri permise pentru fiecare echipa.

" in anul 1978, serviciul poate fi blocat sau atacat de jucatorii echipei adverse - pentru ca in 1982 sa se revina serviciul NU poate fi btoeat sau atacat de jucatorf echipei adverse.

II In anul 1988, cu ocazia Congresului destasurat la Seul, s-a introdus sistemul de "tie-break" din terns, pentru nurnaratoarea punctelor 1n setul decisiv.

II In anul 1992, la Barcelona se acorda permisiunea de a lovi mingea cu coapsa ?l genunchiui ?l se dispare pinctul limita 171n setul V.

• In anul 1994 la Atena, accasta prevedere se extinde: mingea poate fi lovita cu orice parte a corpului, inclusiv laba piciorului si un amendament conform caruia In anumite situatii la prima lovitura sunt permise contactele succesive : preluarea serviciului, a loviturii de atac, a mingii ricosate din blocaj, Tot cu aceasta ocazie se introduce posibilitatea etectuarii serviciului de pe toata suprafata liniei care dehrniteaza terenul de joe pe latirne, desfiintandu-se spatiul de serviciu.

• In anul 1998 se introduce sistemului "tie-break" pentru toate seturile ?i a unui jucator "libero" cu sarcini defensive.

• Din anut 1999, mingea servita poate atinge fileul jar la prima Iovitura (preluarea) nu se mai sanctioneaza "dubla" sau .rmngea tinuta".

2.2. DEZVOLTAREA ~I EVOLUTIA VOLEIULUI TN ROMANIA

In tara noastra voleiul a inceput sa fie cunoscut ~i practicat prin anf 1920·1921, fiind introdus la fel ca ~i in celelalte tar; europene de catre YMCA, o organizatie a tineretului crestin american. Printre prirni: care au jucat acest joe 'in Romania au fast membrii misiunii militare americane ~; militarii rornani de la "casele ostasesti", urrnati 'in scurt tirnp de catre elevii scolilor din Bucuresti, Buzau, Focsarn, Piatra-Nearnt, Galati.

In anul 1931 se 1nfiinteaza Feceratia Rornana de Baschet ~i Volei care organizeaza primul Campionat National masculin la care participa 8 echipe .. Campionatul este ca~tigat de echipa "Aparatorii Patrie;". Pana 1n anul 1941 se rnai organtzeaza 10 campion ate pentru echipe masculine ~i feminine.Primul regulament intern de volei apare 11l anut 1932.

Tn anu! 1943 se organizeaza la Ploiesti 0 cornpetitie nationals cu participarea a 8 echipe masculine ?i 4 feminine, ca~tjgata la baieti de echipa VSC Bucuresti ~i la fete de Start Club Bucuresti. Tot in acest an are loc la Bucure~ti prirnul Campionat scolar, castigat de echipa liceului Matei Basarab ~l .in turneu pentru echipe universitare la care pe primul loc se situeaza e chipele masculine ~i feminine ale Facultatf de Orept.

9

In anu! 1948 se lnfiinteaza Comisia centrals de Volei ?i se orgarnzeaza primul Campionat national al elevilor.

Din anul 1949 incepe organizarea regulate a Campionatului National de seniori. La prima editte la care participa 20 de echipe, echipa campioana este Locomotiva-CFR Bucuresti,

La feminin prima editie a Campionatelor Nationalc desfasurata 'in anul 1950 este ca~tigata tot de echipa Locomotiva-CFR Bucuresti.

Federatia de Volei se inftinteaza in anul 1958.

in perioada anilor 1950 -1980 titlurile nationale au fost cucerite de echipele Rapid Bucuresti, Steaua Bucuresti, Dinamo Bucuresti, Explor ari BaiaMare la masculin ?i echipele Dinamo Bucuresti, Rapid Bucuresti, Progresul Bucurestt, ?i Penicilina la~i la feminin.

Prirnele campionate rationale pentru echipe de juniori se orgaruzeazs 'in anul 1955, ulterior transforrnandu-se 1n divizia nationals a juniorilor si scolaritor.

Campionatul divizionar B se infiinteaza In anul 1958.

In perioada cuprtnsa 1ntre anul 1980 ?i pana in prezent activitatea voleibaltsttca interns s-a desfasurat cu regularitate conform calendarului cornpetitional al FRV prin Campionate Nationale organizate pentru toate categoriile de jucatori : divizia A sau divizia nationals, divizia B sau tineret, divizia de junior; ~i scolari, pentru echipe masculine ~i la feminine.

Prima intalntre internationata arnicala este consernnata 111 anul 1927, Intre forrnatia studentilor de la ONEF Bucuresti ?i 0 echipa turca, la Eforie. A castigat echipa studentilor rornani cu scorul de 3-1_

in anul 1946 are loc prima editie a Balcaniadei la Bucuresti, forrnati.le Rornaniei ( rnascutine si feminine) fiind c2l?tigatoarele acestei cornpet itn. .

Forrnatia reprezentativa rnasculina a tari; noastre part icipa 'in anul 19-49 la prima editie a Campionatului Mondial de la Praga, clasandu-se pe locul c.l IV-lea.

Perioada anilor 1950-1980 este cea 'in care echipele de volei din Romania obtin cele mal bune perforrnante sportive pe plan international atat cu echipele de club cat ?i cu echipele nationale:

• Echipa Rapid Bucuresti (m) a ca?tigat de trei or; Cupa Campionilor

Europeni (1961,1963, 1965) ?i spa clasat pe locul al ll-lea de patru ori.

• Echipa Dinamo Bucuresti (m) a cucerit de doua ori Cupa Campionitor Europeni (1966,1967) $; s-a clasat de trei ori pe locul al II -lea, iar 'in anul 1979 a castigat Cupa Cupelor.

.. Tn anii 1'~66 ?i 1967 finala masculine a Cupei Campionilor Europeni s-a disputat intre doua echipe rornanesti Dinamo ?i Rapid.

• In anul 1956, la Paris, echipa rnasculina a Rornaniei ocupa locul al If-lea la Campionatul Mondial, iar do; ani mal tarziu, In 1958, acelasi lac la Campionatele Europene desf asurate la Praga.

• La Campionatele Mondiale din ani; 1960 (Rio de Janeiro) ~i 1962 (Moscova) echipa nationals masculine se claseaza pe locul alill-lea.

• Cea mai bun a perforrnanta a voleiului masculin pe plan european a fest

realtzata In anul 1963, cand echipa nationala s-a clasat pe locul I ta

Campionatul European, destasurat la Bucuresti.

• In anul1977, la Campionatele Europene de la Helsinki, echipa masculin2 52 claseaza pe locu l a 1 II! -lea,

10

• La J.O din anul 1980 de la Moscova, echipa nationala rnasculina reusest e clasarea pe locul al III-lea ?1 castigarea medaliilor olimpice de bronz.

"' Echipele feminine ale duburilor Dinarno ~i Rapid Bucuresti s-au clasat de cateva ori pe locul al HI-lea in finalele Cupei Campionilor Europeni s: := Cupei Cupelor.

"' Reprezentativa feminina a Rornantei s-a dasat pe locul al II-le2 .~ Campionatul Mondial din anul 1956.

"' La Campionatele Europene nationala feminina a reustt cucerirea meca,".:r de bronz la editia din anul 1963.

"' Alte rezultate semnificative au fast realizate de nationala ferninina ~2 _'.::, din anul1964 - locul alIV-tea, Campionatele Mondiale din anii 1952 ?' ~ ;:-'.c - locul at V-tea ~i la Campionatele Europene din anii 1950 ?i 1979 - loc.: =~ V-lea.

Dupa anul 1980, echipele nationale rornanesu au intrat lntr-un CC)- ::::e umbra, rezultatele cbtinute pe plan international fiind departe de CE.2 :::.2 deceniilor anterioare. Singurele rezultate notabile realizate in ul trnii 2 -, .c •. _:: cele obtinute de echipele reprezentative universitare fen r,: -.2 ._ Universiadele din anii 1991 (Shefield) - loeul al If-lea, ~i 1993 (Buffalo: - .cc . .. ~i perforrnanta echipei masculine de dub 'U" Cluj, care a reusit s§ 3cce~::~ :'-. optimHe de finala In cornpetitia Cupa Cupelor din anul 1996. C3:--~:C=:'"~= ,_ anul 2004, a echipei national feminine la turneul final al C2-.='C-=~_._' European poate fj constderata ~i ea un succes ~i of era sarisa FL'c~ .: '-'-,=_: :=. voleiului In viitorul apropiat.

11

CURS NR. 3

3. NOTIUNI GENERALE

,

3.1. NOTIUNI DE TERMINOLOGIE SPECIFICA

,

Actiunea de joe este unitatea de baza din jocul de volei, are un rol dominant 1n toate componenetele acestuia. Este unitatea functtonala de baza a jocului, sisternatizata dupa necesitatea rezolvarii partiale sau totale a unei sarcini specifice de joe la care jucatorf partictpa eu toate calttat ite sale psiho-fizice native sau dobandite. (Ghenadi, 1984) actiunea de joe are un puternic caracter individual] dar pe plan tactic primeste ~i caracter calectiv mai ales cand este vorba despre organizarea atacului sau apararii ~i la dispozitivele specifice la efectuarea sau primirea serviciului.

Actiunile de joe se desfasoara pe spattu redus, ele trebuie sa fie rapide ~i exacte. La fiecare actiune de joe, cornplexitatea efortului se marnfesta diferit ~i in relatie cu celelalte componenete psiho-motrice ale executiei.

Executia unei actiun: cuprinde urrnatoarele elemente: .

• Sarcina partiala de joc;

• Analiza situatiei:

• Deplasartle speeifice - pregatirea

• Luarea deciziei;

• Execut 'a - lovirea propriu-ztsa;

• Pregatirca pentru urrnatoarea executie.

Dintre cele ?ase elemente trei sunt eu pondere ps'~hiea (sarcina, analiza s, deeizia) ?i trei cu pondere fizica, (deplasarea, pregatirea, executia) Procedeul de executie este structura de acte motrice bine precizate prin care se concretizeaza in mod particular actiunea de joe, In functie de certnteie iii sttuatnle concrete ale jocului.

Faza de joe - este suecesiunea actiunilor de joe ale unei echipe din momentul trecerii rningii 'in terenul propriu ~i pana la trecerea rntngii 11l terenul adverso Fieeare faza de joe se eompune din mai multe acttun: de joe.

Totalitatea fazelor ~i actiunilor de joe formeaza structure de joe. Sistemu I de joe cuprinde actiuni de atae ?i de aparare care deterrnina structura de joe eu care se oper eaza 1n proeesul de instruire. Condititle de joe impuse de ultimele modificari ale regulamentului determina 0 aceentuare a irnportantei eficientei actiunilor individuale 111 contextul actiunilor colective.

Sistemele de actionare - sunt structuri de exercttti sau mijloace cu ajutorul carora realizam obiectivele de instruire.

3.2. STADIILE DE INSTRUIRE

Caraeteristkile jocului de voiei, prezentate In subcapitolul 1.3 determine a abordare specifica In instruire la nivelul predar ii jocului de volei ca mijloc al ecucatie i fizica scolare.

Accesibilitatea creeaza premisele pentru insusirea r apida a modelului de j oc 111e13. de la 1nceputut instruirii iar obligativitatea rotatiei impune 0 pregatire completa a jucatoritor mal ales In primele stadii.

12

Procesul de insu~ire este usurat de faptul ca. nu exista contact direct cu adversarul. faptul ca mingea nu are voie sa cada in terenul propriu impune acordarea unei atentii sponte pregatir i: primei lovituri, preluarea, actiunea cea mal putin atr activa a jocului, mai ales la nivelul incepatorilor.

Traseul metodic de Tnvatare ~i perfectionare po ate fi esalonat teoretic, In mai multe etape sau stadit, Esalonarea este utila pentru a usura stabilirea priorrtatilor ~i alegerea mijloacelor ?i formelor de instruire. Stadiile instrutrii sunt:

INITIEREA ~IXAREA _.,. CONSOUD. ___""PERFECTION. ~ALORIFICAREA

TNV AT AREA - AUTOMA TIZAREA PARTIALA

, ,

Pentru fiecare dintre stadiile de instruire exista cateva cerinte specifice a carer respectare contribuie la efieientizarea procesului de predare ~i sporeste sansele ca elevii sa-~i 'insuseasca rapid ~i coreet actiunile de baza ale jocului ;;i sa fie capabili sa practice jocul in conditf regulamentare:

in stadiile de trritiere-fixare accentul se pune pe exersarea gtobata, executia se va lncadra In conditii variabile de timp ,?i spatiu, chiar daca aceste conditn vor fi usurate fata de solicitar ile reale ale jocului.

I!I exersarea va respecta conditule regulamentare, se va urrnariforrnarea deprinderii fara detaliile neesentiale;

• deprinderea se va efectua de la lnceput cu viteza specifica;

• se va urrnari stabilirea de legaturi lntre actiuni care urmeaza a fi

invatate ~i elementele deja cunoscute:

• se vor aborda succesiv aspectele: tehnic, apoi tactic ?i psihic specific jocului.

• se va evita: introducerea elementului de lntrecere inainte de fixarea aspectului dominant ale executiei actiurulor de joe, folosirea excesiva a exercttitlor fara minge sau imitarea ~i exersarea fara aspect tactic.

In stadiile de consolidate, perfectionare, valorificare:

e se va urrnari dezvoltarea capacitatii de concurs;

;0 accentut se va pune pe constanta, precizie, ef icienta;

• exercttiile vor fj lneadrate in situatia tactics;

• solicitarile vor creste pana la depasirea celor din siutatiile reate de joe.

Ca principiu de baza ale instruirii se va acorda prioritate lnvatarii globale a jocului. Instruirea va porni de la general la particular, de la structura de joe la actiunea de joe. Se va urrnari In perrnanenta irnbunatatirea indicelui de eficienta al actiumlor de joe si realizarea unui ecililibru intre actiurule de atac ~j eele de aparare in paralel eu dezvoltarea calitatile motrice specifice.

3 .. 3. NOTIUNI GENERALE DESPRE iNVATAREA MOTRICA

, .

fnvatarea reprezinta din punet de vedere pedagogic, aetivitatea proiectata de eadrul didactic pentru a determina schirnbari comportamentate

13

la nivelul personalitatf elevului sau studentului prin valorificarea capacttatii acestora de dobandire a cunostintelor, deprinderilor, a strategiilor ;;i 2 atitudinilor cognitive. Psihologic, lnvatarea este un fenomen psihocomportamental prin care individul dobandeste ca urmarea a exersar: L anumite forme de conduita. (S. Cristea, 1998 -Dictionar de terrnen: pedagogici)

In activitatea de instruire specitica Iectiei de educatie fizlea procesul de invatare angajeaza dimensiunile cognitive, afective, rnotivationale ?i vol.tive ale personalitatii elevilor.

Yom aborda cateva notiuni generale referitoare La invataree rnctnca. pentru di 'in predarea jocului de volei 1n lectia de educatie fizica este CE:=' care determna formarea deprinderilor necesare 1l1su~irii actiurulor de baza s: 2 capacttatii de practicare a jocului in scopul realizar ii obiectivelor educat-e: fizice scolare.

Dupa unul dintre specialistf din domeniul psihologiei sportive, Sc ITI:C (1991), invatarea motrica este definita "ca un set de procese asoca;e exersarii ~i experientet care conduc la schirnbar: permanente 1n cone; i~:=' rnotrica ~i realizarea deprindertlor inalt performante."

Prin lnvatarea motrica se insusesc acte si actiuni motrice. De baza~'-c'

I l), .•

modele, care determine 0 conduits motrica. Aceasta va f valor iticata 2~§.~ ,2

nivel motric prin gradul de rnaiestr ie de executie al actu.nilor ,--:--::::":~ 'invatate, dar ~i la nivelul componentei cognitive prin sisterr ul ce cun·:::::s:::~::~ specifice dobandite.

Activitatea cognitiva care insoteste orice proces de ~n'/a.t5.re --;=::"':~ contera acestuia speclficul sau, Deprinderile insusite Ce'::r ~'~ r::.-.=. operation ale de rezolvare a problemetor care apar. T nv§tcre2 -;- :::":~ realizata la nive1 de price peri ~i deprinderi este dublats de ins;s'jr2c _ -:' notiuni ~i concepte care ofera individului posibilitatea de c. e':2'::::_:: rationarnente, judecati ?i de a se manifesta creativ in rezclvaree S'~_::::":concrete, lnvatarea motrica capata astfel caracterul unei lnvatar; irl:e:'5~-:: creative, iar perforrnanta rnotrica este manifestarea superioara a apt:~c:T,C' de invatare rapida, eficienta, condtttonata de factorii atitudinali, In S;J2C:::, de rnotivatie. (Dragnea, Bota Aura, 1999)

In invataree motrica specifica jocului de volei subiectul treb..:e 3~

cunoasca urrnatoarele elemente:

• struetura actiunii motrice de joe;

• rnodalitatile de executie:

• postbtlitati!e proprii de actionare:

• modalitattle de actionare, aplicare ~i adaptare a sistemului rnotr ic .3. sttuatia concrete, pe baza sistemului de cunostinte despre actiurie a respective ~i a unor deprinderi elementare deja insusite (prtcepe " motrice);

Prin exersare, pe baza elementelor prezentate mai sus, subiectul va reus sa'~i formeze deprinderea motrice specifica, caracterizata printr-un inalt randament ~i un indiee de executie performant (viteza, precizie, coordonere . _s'Jrinta in executie, autornatizare). Perfectionarea indicelui de executie est e asoc iata autornatizarii ~i caracterizeaza deprinderile motrice care se --:lcnifesta cu un grad de eficienta ridicat.

14

[nvatarea rnotrica este un proces dinamic care se desfasoara pe 0 per ioads de timp rnarcata de momente de schimbare, accelerare, stagnare sau cri2.r regres.

Fiztologic, etapele de formare a deprinderilor motrice sunt:

• etapa miscari.or inutile ~i a lipsei de cordonare;

• etapa rniscaritor realizate cu un grad mare de lncordare ?i disparte

rruscarilor inutile;

• etapa stabilizarii executtei;

41 etapa executiei actiuntt la indicii normali de viteza, preeizie, U~l..!,..:-~~:

Pentru realizarea unui proces de invatare rnotrica eficient 11l preC2c'22. jocului de volei profesorul va lua rnasun pentru ca elevii Sa-~i forrnez e imagine cat mai corecta despre deprinderea care urrneaza a f; 1m ~ ::::~. folosind explicatia ~i demonstratia ~i incercand sa angreneze in aces; ::,-::: :.:e:: cat mal multi analizatori.

Exphcatia va consta In expunerea logica ~i argurnentata a ir:fo-T:::" .:necesare despre actiunea sau situatia de joc care urrneaza a fi lnv~~;:: :2. ~: ~2 important felul III care se transmit aceste explcatti, iar prfoesoru! :r2: _ 'e ~ ~ faci§ un efort special pentru ca acestea sa fie foarte clare si sa fie '2!":-~ _~:::= In cazul in care 5e observa ca. nu au fost carect receptionate.

Exphcatiile sunt eficiente numai daca deterrnina elev.i sa. exec_:'2 ':::2=:= ::2 li se cere. Este user pentru un profesor sa fie nernulturni: :::~'_ .,c: :::~-:::: e.2,·· nu inteleg ce Ii se cere, dar nu este 0 rezolvare. Cepacitarez :2 :::: -2:::: -- _ :: de cate ori este necesar explicatiile fara ca acest .ucru s§ 5_=::-::. -:-~~::' :: calitate importants a unui profesor eficient.

Dernonstratia trebuie folosita In corelatta cu eXJ~·ca::2. ';:- 2:' ~.::-~;: ::depinde de masura In care se apropie din cat mai rnulte :L.-::::-:- :':2 ·2=-=-':' =:: "rnodelul" actiunii care urrneaza sa. fie lnvatata. Tn situatia > =;:~-= :-:':::5::'-_. nu are abilitatile necesare pentru realizarea unei astfel de :::e-:-~:-:::" =::~-= mai utila folosirea altor mijloace: kinograme, fotografii, lr.reg'5::'-§-- .: :-2::-

Procesul de 'invatare rnotrica nu se desfasoara liniar s' :: -:- - _ _ ',;:

, ,.

ales cand este yorba despre actium complexe, anumite SeC\2-:2 ::::: :- '== variatu sub aspectul calitatii executii, dar privita global perfor'--::-::: -=:-.:~ va fi 'in progreso Dezvoltarea ~i perfectionarea deprinderilor are -:: :-:-5-='= ~ aspectul unei spirale cu reveniri ~i reluari ale scventelor ?i ~C·_-·.:-. '::2 fiecare data la un nivel ceve mal ridicat. In jocul de volei, dur;:;:::. :- -. - - - formari; deprinderilor specifice depinde de experienta rnotrica a ·r:;· .': : __ . de nivelul indicilor morfo-functionali, de complexitatea actiurr" s: - _ :ultimul rand de nivelul motivatiei.

Referitor la modalitatea de abordare a lnvatarii din punc: C2 . -='::::-2 metodic, exista opinia ca abordarea globala este mai eficienta, dec~:::::,:: .care se foloseste metoda anatttica prin care rniscarea ce compune ac:'_ -':':: : joe este descornpusa In secvente care se invata separat, ansamblancr-sc ::::=:' intr-o executie globala. Noi constderarn, ca pentru lnvatarea actiunilor j;:: :: ::=~ a jocului 111 cadrul lecttci de educatie fizica, In care nu se I r-§--:-:::2 atingerea unui grad lnalt de rnaiestrie tehnic, metoda globala este ~o:-· .: :~, Eficienta lnvatarii depinde de rnaiestrta profesorul care trebuie 5§ _. - - :vedere urnatoarele aspecte:

• elevii sa-~i formeze 0 imagine corecta ~i bine conturata a actiunii:

• explicatia sa indice cu precizie ~i claritate secventele "cheie" ale 2.C~;V". caror a carora executantn trebuie sa Ie acorde atentie sporita;

15

• sistemul de actionare sa fie alcatuit din exercitii cu eticienta testata:

• corectanle sa fie facute individuatizat;

• nurnarut de exersari sa fie suficient pentru realizarea fixarii ~i consol ida-:".

4. CONTINUTUL JOCULUI DE VOLEI

Continutul jocutui este format (dupa cum reiese din modelul de rna: 5_~ din tehniea ~i taetiea jocului la care se adauga componentele '<~;;::'c::, psihologlce ~i teoretice. La nivelul instruirii de baza din cadrul lecte: :~ educatie fizica. primele doua componente sunt esentiale ?i vor fi tr ata:e ~continuare In maniera abordarf sistemice, chiar daca defiruttile si d::;:,,:.: trasaturi caracteristice pentru fiecare dintre aceste doua cornponer.tc '.cr z . prezntate separat, din ratiuni metodologice.

TEHNICA de joe este "un sistem de miscari integrate speclelze;e s automatizate (acte, gesturi, priceperi, deprinderi) , cu ajutorul c~ ~:::':': 5~ rezolva seopul ?i sarcinile de atae ? ~i de aparare.t'(Bota, Colibaoz . - 77:. Sintetic spus, tehnica reprezinta struetura motrice a jocului. Te~i~lc::: r; e~::.e de sine statatoarc, ea este legata de joc 111 relatie cu celelete co.r J,J:-'e- ::e~' subordonata sarcinilor de instruire.

Tehnica are un caracter stiintific (prin folosirea unor da ;e c:'- 5:'---.-:conexe, este evolutiva deoarce se perfectioneaza continuu ~3; ::..;::.~ - inftuenta tuptei permanente dintre atae ?1 aparare. Tehnica ~OC,_; :::2 . :=' este accesibila ?i relativ simpla, avand un caracter ~:::~:c~:.:. ,," -:" ceracterizeaza prin viteza de deplasare si execut-e, prectze. :::-.::-~--:- s mod specific de l.ovire a mingii.

Tehniea jocului de volei este mal putin pretentioasa l:;_ _','::._ .. e:::·~· :..:: educatte fizica sau practicarea jocului cu scap recreativ. de·.e-·-: .-.- -- .ce mai softsticata pe masura cresesterf nivelului de perfcrn2:-~~,

TACTICA de joc reprezinta "un sistem coerent de actiU~i 52 .e:-:'::: -:: -.~ planificate ?i pregattte anticipat spre a fi utilizate 'in jocul eC~I;pe' :- ~ _ - =:'= de adversari ?i condttiile de concurs pe 0 perioada mal scurta S2J -~. _ - ~~ de tirnp in scopul indepltmrf obiectivelor de perforrnanta s::::'''::-:-' (Colibaba, Bota, 1998)

Leon Teodorescu defrneste tactiea drept "tctalitatea :::::. __ ._=individuale ?i colective ale jucatoritor unei echipe, organizate ~j co:::-::- ~-:.:: rational ?i unitar, In limitele regulamentului ?i ale eticn sportive -:'_ ::::::::_. obtinerii victoriei ".

Totalitatea aetiunilor individuale si colective specifiee \/0:.2" __ ' s procedeele lor de executie forrneaza tehnica jocului, iar modalitatea ~.- ==--:acestea se leaga 'intre ele, pentru a forma structuri de maximum 3-4 lc. ':._-'. la care se aduga modul de finalizare reprezinta tactica jocului de volei

Tehnica ~i tactica alcatuiesc continutul jocului, care se expri ma J2 mai multe nivele, dupe cum urmeaza:

1, La nivelul jocului (meci sau partida, castigata de echipa care cc;: -.:: victoria In trei setun din 5)

2. La nivel de set (in prirnele patru seturi - 25 de puncte, setul V - ': puncte

3. La nivelul structurii de joe (ciclu) reprezentand totalitatea fazelor s acttunilor derulate de la punerea mingii in joe pana la caderea ei pe s:.

16

sau oprirea prin fluier a jocului de catre arbitru (de la punerea mingii 'in joe pana la obtinerea punctului de catre una dintre eehipe)

4. Tn faza de joe, ~are consta in suecesiunea act iunilor unei eehipe din momentul venirii mingii 'in terenul propriu pan a la trecerea ei 11 terenul advers (faza I - lncepe cu preluarea serviciului, faza a II a . incepe eu preluarea atacului; 1ntr-o structure de joe poate exista dear o faza I, faza a II se poate repeta de "n" ori)

5. La nivelul actiunii de joe ca unitatea functionala prin care jucatorul intervine la minge pentru rezolvarea unei sareini partiale ?i specif ice ::: jocului;

6. In cadrul proeedeului de executie, prin concretizarea in fapt actiuni. modul in care se ia contact cu mingea, In functie de felul actiuni, nivelul de pregatire a executantilor, condittile concrete.

Tactiea jocului d volei se caractenzeeza prin aceesibilitate, tradusa pri~ corespondenta care trebuie sa existe intre nivelul tehnic ?i particulartat.lofizice ?i psihice ale jucatorilor ~i prin elasticitatea, pentru ea presu PUil2 J continua adaptabilitate a jucator ilor la situatiile din joe, precum s' capacitatea acestora de actiona creator pe parcursul tuturor fazelor de atac 5~ aparare.

4.1. COMPONENTELE TACTICII

Elementele sau componentele fundamentale ale tacticn In jocul ::::: vole: sunt urrnatoarele: fazele, principiile, factorii ?i formele atacului $1 3.':'

............

apararn.

• FAZELE reprezinta etapele distincte pareurse 'in desfasurarea atacuh.i s: apararn, de la initiere ?i pana la consumarea lor,

• PRINCIPIILE constituie regulile generale, de baza In virtutea c2"'::;"'~ jucatorii l?i dirijeaza ~i coordoneaza actiuni!e individuale ?i cotect.:e pe pareursul unei faze de atae sau de aparare,

• FACTORII sunt mijloacele prin care jucatorii actioneaza in atac s: > aparare, 1n conformitate cu principiile respective, fotosind prOCeGe2.':' tehnice. acttunile tactice individuale ?i colective, cornbinatule tac(c':' ~i sehemele de joe cunoscute.

• FORMELE, reprezinta structura activitatn concrete a jucator ilor ,diversele faze, respectand pnncipiile ?i folosind factorii respectiv ,cadrul sistemelor de joe din atac ?i aparare.

In jocut de volei, tactica este fermata din:

• TACTIC.lI, INDIVIDUALAcare reprezinta ansamblul de actiuni indivicue.e folosite 111 mod constient de catre UI1 jucator in colaborare c , coechipierii, 'in scopul realizar ii sarcinilor jocului atat 'in atac cat 51 "-, aparare.

• ACTIUNEA INDIVIDUALA, adica aplicarea constienta, intr-o anum ita ~2Z2 a jocului a eelui mal potrivit complex de actiuni in scopul rezolvari adecvate a unei sarcin: partiale a jocului.

• COl\~BINATIA TACTICAce reprezinta coordonarea aqiunilor individuale 2 doi sau mai multi coechipieri, intr-o faza a jocului, In scopul rezolvarii unei sarcini partials de atac sau aparare.

17

• SCHEMA TACTICAca forma mai evaluate a cornbinatiei tactice, aphcatz mal ales in atac. Este in general mal cornplexa, dar in acelasi timp 52 caracterizeaza prin stereotipie ~i rigiditate.

• SISTEMUL DE JOe - reprezinta forma generala de organizare sa.,

struetura actiunilor efectuate de jucatori 'in atac si aparare. :::l stabileste sarcini precise ?i principii de colaborare ?i ctrculatie In cadrul. unui dispozitiv prestabilit.

• CONCEPTIA DE JOC - reprezinta partfcular itatile sau caracter ist icle aphcarii tacticii de joe de catre 0 anurnits echipa, Tn jocul de vole: exista mai multe sisteme de atac ?i aparare iar cornbinatiile si schemele taetice sunt ~i ele numeroase. Conceptia de joe a eelor rnai bune echipe la nivel national ~i mal ales a echipelor reprezentauve exprirna conceptia de joe pe plan national.

• Conceptia de joe po ate fi prtvita si ca 0 tendinta care indica orientarea jocului ~i perspectivele lui de dezvoltare atat la nivelul echipelor de club, cat ?i la nivelul jocului respectiv pe plan national ?i interna tional.

• STILUL DE JOC- reprezinta caraeteristicile de apl.icare a tehnici, tacticii, ritmul ?i tempoul de joe, comune tuturor jucatorilor unei echipe. Calitatea executiilor tehnice ?i ritmul de joe prin care echipa este apreciata In ansamblu dau nota de personalitate colectiva. Dad. 0 conceptie de joe se poate 'insusi ~i aplica intr-un timp relativ scurt 18- 10 luni) pentru a se ajunge la un stit de joc este neceszra 0 perioada 'indelungata, In care se efectueaza 0 pregatire cornuna, cu 0 perspective bine determinata de 2 - 3 ani.

e ;;COALA PE RM~URA DE SPORT- 'in jocul de volei reprezinte caraeteristicile deinterpretare ?i aphcare unitar a a aceluiasi stil de joe ~i a aceleiasi concepti; de pregatire sportive, propriu unui nurnar mat-e de echipe de pe un tentoriu, rezultat at unei lung; experientesi traditii sportive. (Ex ... scoala sovietica, japoneza, sud-americana etc.)

Dupa nurnarul jucatorilor care part-cipa la diferite acttuni tactica se poate clasifica 'in doua capitole: tactica individuala ~i tactica colectiva.

18

CURS NR. 4 4.1.1.TACTICA INDIVIDUALA

Tactica individuala cuprinde actium cu mingea ~i actiuni fara minge.

Continutul tactic at actiunilor este cu atit mai mare cu cat se efectueazs In

, ,

conditii de joc sau apropiate.

, Tn jocul de volei tactic a individuala este cu atat mai irnportanta cu C2~ pr in specificul jocului, orice actiune gresita duce la pierderea punctului. C :2 ~i 0 actiune irnprectsa aduce ca~tig adversarului care intra astfel user ~posesia mingii si poate declansa eficient atacul.

Caracteristieile tacticf individuale pot fi sintetizate astfel:

1. La baza ftecarei actium tactice individuale sUi Insusirea eorec~a r

executiei tehnice respective.

2. Constanta 'in actiuni este deosebit de importanta.

3. Precizia ~i varietatea sporese eficacitatea acriuntlor taetice individua.e

4. Multilateralitea in insusirea actiuntlor de atac ~i de aparare, care i~ jor _. de voLei este mai importanta decat 1n alte jocuri. (specificul jOCi.L; - regulamentul de schtrnbari). Actiunile trebuie sa se lncadreze in ~C'::::::__. de joe folosit de echipa 'in atac ~i aparare.

5. Caraeterul deeisiv al actiunf tactice individuale este un aspec: '.2,:::". : ~ tot pareursuL meeiului dar mai ales 'in finalurile de set sau mec'.

6. Actiunile taetice individuate sunt in stransa leg2_tura CJ -1,2._. ='= de~voltare al calitattlor motrice, 'in special cu viteza «ie rE2C·2. :~ executie ~i de depLasare), indernanarea, detente Reu?:~ ':""::: :2:"-:'= s de nivelul pregatirt: teoretiee ~i psihice.

Continutul jocului de volei consta In alternarea aCtiul;.::- '-:'. ::_::,~ s coleetive speeifice. Concretizarea lor 'in raport eu ceilalt i j:2_:.:::-' :::. - -=:-.: ~. eu sarcinile ~i regulile joeului se realizeaza prin actiurn de J2Z2. S' .:: _. -= _:~

Tn aparttia ~i dezvoltarea actiunilor de joe un factor i:-::::r::::-: :: .::~: lupta dintre atae ~i aparare: aparitia ~i perfectionarca unei noi 2C:'_-':_ :::::.=:: a avut ea raspuns aparitia unei actiuni "antidot" In aparare. Reg~l',e _= ~:::. :succesiunea apanuei tor ~i prin reglernentartle impuse au mterve v: s e,:: :.mod direct In evolutia actiumlor taetice individuale ~i colectve. '.':;: _. ::' exprimare specific al unor mari jucatori este un alt factor al e, C._ :'2' s dezvoltarn actiuntlor taetice.

Sistematizarea aetiunilor tactice individuale se poate real iZ2 i- .: _ -::. e de contnbutia lor In cele doua faze ale JOCU[Ul: cand echipa este":'l :::::5'25':: rningn sau cand mingea este la adversar:

'l.Actiuni individuale In atae - actiuni de baza:

1. Servieiul

2. Ridiearea pentru atae

3. Lovitura de atae

2. Actium individuale In aparare - actiuni de baza:

1. Pretuarea serviciului

2. Blocajul

3. Pretuarea din atae

Actiunii~_,_J~_(~.tjf.~ ... ,.iD_Qividuale pot fl sistematizate 1n dupa cr't::--·_, succesiunf lo-r logiee, deterrninata de desfasurarea fazelor jocului, astfe.:

1. serviciul

2. preluarea serviciului

19

3. ridicarea pentru atac

4. lovitura de atac

5. blocajul

6. preluarea atacului

7. preluarea din blocaj

8. preluarea din fileu

9. plonjonul

10. preluarea din cadrul autodublar ii

4.2 .. SISTEMATIZAREA $1 METODICA DE TNVATARE A ACTIUNILOR TACTICE

INDIVIDUALE DE BAZA '

Vom prezenta actiunile tactice individuate de baza ale jOCU~Li 02 volei 'in ordinea logica a desfasurarf jocului.

lnainte de a trece la descrierea lor st a traseului metodic de i \2.:~'-= din cadrul lectiilor de educatie fizidi vom face 0 referire succinta la pcz::·,:.e de baza ?i la deplasarile In teren cel mal des folosite 'in jocul de vole',

Prin specificul sau jocul de volei solicita 0 perrnanenta -iscc~e ::. practicantilor. Diversitatea situatiilor determine existenta mai u::o,- JJ2:':" a jucatoritor In teren, a carer specificitatea este data de manrnee ~-;;~'J._' de flexie a membrelor inferioare. la nivelul articulatiilor Q eZla S: ;'2 - ~-:-'. Tn functie de acest parametru exista pozitu 1nalte, ~edii s-au ;02S'-:: ,-

Pozitia lnalta este este apropiata de pozit ia stanc: pccs -e.:: S _ -: departate la latimea umerilor, cu un picior asezat mai 1- 7'2:2 Ice =:. ::-=' stangul Ia dreptaci), greutatea corpului egal repartizata De 2TJele ::-::.:=.-:.:, articulatiile memebrelor inferioare user fleetate, trunchiu p , ~.- ::. -:_.: inainte, cu bratele flexate din articutatia cotului la pozttona:e .z =>, -=._. taliei. Este pozitia folosita mal ales In momentele de re.cl'.c.'2, :~-:: jucatorul nu intervine in joe, atune; cand se pregateste blocaj; , s .::~-:: jucatorul nu participa La dublarea ataeului. Este caracteristica hce:3~::::-' .:,

Pozitia medie este eel mal des lntalnita, fiind favor abila fTl2'O~':~:"

, -

actiunilor. Picioarele sunt departate ~i 'indoite din articulatia geru~I::::~,c- s

glezenlor, cu unui picior asezat lnainte, trunehiul aplecat, gre _ ~:::~::. repartizata pe ambele picioare eu tendtnta de proiectare a cen .r _ .·f =~ greutate pe piciorul din fata pentru a favoriza deptasarea ta minge. c>=::.:,:,:. cu palmele 'in dreptul abdomenului, sunt pregatite pentru a interve,-: :,-'lovire de jos sau de sus, In functie de situatte. Este recornandata men~i-ere= ridicata a calcaiului piciorului din spate pentru a favoriza declansarea r2:':~ a deplasaru.

Pozitia joasa se caracterizeaza printr-o indotre accentuaf =ar ticulatulor memebrelor inferioare, bazinul mutt coborat, sezuta J'.c.5:::~ sub nivelul genunchilor. Este earaeteristica pentru efectuarea preluar ilor c:

atae.

Deplasartle In teren se efectueaza cu pas simplu (rotatie, deplass " cand joeul este lntrerupt), cu pas adaugat (pentru distante scurte), C DeS cublu, prin alergare sau sariturii, Opririle se pot realiza intr-un timp S3U 1- oo: tim pi, iar schirnbarile de dtrectie sunt utile pentru a ajunge la rning: c ,

20

traiectorii neasteptate. Toate depiasarile de fae din pozitte medie, cat mai relaxat, pentru a putea cu u~urinta trece la actiunea motrice urmatoare

4.2.1.SERVICIUL

5erviciul este actiunea de punere a mingii in joe, singura actiune in care executia este deterrninata In exclusivitate de calitatile individuals ale jucatorului. Este In acelasi timp prima actiune de atae a' eehipei pentru (2- printr-o executie putenica ~i corecta se poate obtine un punet sau se poate crea a situatie dificila penttu eehipa adverse, 'irnptedicandu-se construirea 1:' conditi optime a atacului.

Clasificarea acestei actiuni se poate face din perspectiva rna; multo" criterii:

• Tn functie de punctul de lovire a mingii: servieiul poate fi de jos sau de sus;

• Pozitia umerilor fata de minge ~i plasa deterrnina alte caracter istic.:

serviciul din fata sau din lateral;

• Dupa zborul mingii: plasat, planat, 111 forta;

• Dupa pczitia executantului: de pe sol sau din saritura;

• Dupa distanta de la care se excuta: din apropierea liniei de fund sau de la mare distanta;

Aspectele tactice individuale elementare legate de executia acestei

actiuni sunt:

• Directionarea serviciului spre zonele vulnerabile ale tere ului e cver s:

• Trimiterea mingii spre un jucator defTcitar al preluare:

• Trimiterea mingii spre jucatorul care a grestt in laza a,~~e~102r§ s::.~ nou intrat in teren.

Procedee de executie ale serviciului:

>- Serviciul de jos din fa~a este utilizat mai ales de jr,ce :~~= .-' .

Pentru executarea lui, jucatorul este orientat cu fa~c. si .;~-:.=. umerilor paralel cu fileul. Piciorul opus bratului de lov.re es.e plasat inainte, articulattile glezna, genunchi sunt user "flex2te. Trunchiul este user inclinat, mingea este tinuta la nivelul ce it..:': cu mana opusa celei de lovire. Se arunca mingea user 'in sus. i2.~ c , bratulindernanatic care a efectuat un scurt elan se loveste mir gee. in portiunea ei inferioara concomitent cu trecerea greu~a:" corpului pe piciorul din fata.Tn momentul lovirii, palma este 'incordata ?l cu degetele apropiate.

Cele mai frecvente greseli:

• La momentul initial: picioarele pe aceiasi linie, orientarea coroi.L: pe alte directii decat cea a fileului, tinerea mingii prea apr oac e sau prea departe de corp;

• Tn timpul executiei: aruncare prea 'inalta, lovirea din palma (f~r2 aruncare), lovirea cu degetele sau antebratul;

• Tn finalul actiunii: pendularea bratului care loveste peste niveu..

umerilor sau in plan lateral, neurrnarirea cu privirea a m:r.'5::

servite.

>- Serviciul de sus dill fata este folosit atat la nivelul jncepa tori lor cat si la nivelul de perforrnanta. Prin traiectoria, forta, viteza s

21

precizia care poate fi irnprirnata mingii, se creeaza posibilitatea uttlizartt acestui serviciu 'intr-un nurnar mare de situatii, terenul advers fiind mult mai user de observat. Pozitia initiala a jucatorului este cu linia urnerilor paralela cu fileul, picioarele paralele eu linia umerilor, cel opus bratului de lovire asezat mai 'i'nainte, greutatea corpului fiind repartizata 'in mod egal pe ambele picioare. Mingea este tinuta 'in palma matnii care nu loveste la nivelul pieptului. Bratul de lovire se afta ridicat Intins la nivelul capului, cu palma ortentata spre minge pregatita pentru lovire. Mingea se arunca 'in sus si 'in fata la 0 distanta de cca .40-60 em, timp In care se trece greutatea pe piciorul din spate si trunchiul executa 0 usoara extensie. Mingea se loveste cu toata palma, cand se afla la momentul maxim al 1naltarii ei, 'intr-ur punct aflat putin sub axul ei orizontal pe calota inf er ioara. irnpnrnamdu-se 0 traiectorie ascendenta cu rotatii inainte. Greselile frecvente:

• Tn momentul initial: pozrtii incorecte ale picioarelor ?l a.e corpului;

• Tn timpul executiei: aruncarea mingii 'inainte. 'inapoi S~~ lateral, contactul de lovire pe calota inferioara sau l=.te"2~. amplitudine mica a cursei bratului de lovire;

• Tn finalul actiunii: centrul de greutate rarnane pe pco _1,:'spate, bratul de lovire executa rruscarea de reverr re ']- :.:=:lateral, privirea nu urrnareste mingea dupa exec: te.

>- Serviciul de sus planat (plutitor) este servic ii.. cc-=' s=' foloseste eel mal mult la nivelul eC-:::>2i.::- ~~ perfornanta.Tehnica lui de executie este ase'-na:~:2=--2 .: : ==':_ a serviciului deserts anterior, cu cateva :ilooT:~-:. ':'5~:=. articulatia purnnului si palma bratului de lovire sur : :,::::::~= :_

, , ,

extensie pe tot parcursul executiei ~i in f inalu. e. _:: .: -:::::: mingii este scurta, se face intr-un punet situat cat 1'::: 2,0-:2::: de axul median al mingii. Zborul care se imprtrr.e Es:e_ -_. planat eu 0 traiectorie tmprevizibila, oscilanta. D·"'cr.....:2.:::::: receptionarti este mai mare dedit la eel descris arr.erc-. 3:: executa de La distante mari fata de Iinia de TL:lC. .:=:traiectoria lui vizeaza In special partea a doua a tere-~._· adverso

Greseli frecvente:

• Tn momentul initial: pozitie prea joasa a bratului cu mingea ~::._ a celui care loveste, mingea coborand pana acesta se ricc i:

• Tn timpul executiei: articulatta pumnului relaxata, p:: .-:_ acopera mingea la tovire, punct de lovire prea jos fa:2: :::: planul superior al fileului;

• in fjnalul actiunii: pendularea taterala a bratului lovitor. ",e;, ':: articulatiei pumnului dupa lovire.

>- Serviciul din saritura a fost prezentat pentru prima C2~2 .::

C.M. din 1982 de catre echipele sud-americane (Br2z':,'2 capatand rapid 0 larga raspandire La echipele de pertorrr.arr;a. rna; ales masculine. Jucatorul aflat la 0 distanta de (ca. 2-,

22

de linia de fund arunca mingea cu una sau doua rnarru spre lnainte In interiorul terenului, executand In acelasi timp1-2 pasi de elan, apoi 0 bataie pe ambele picioare inapoia liniei de fund, urrnata de 0 saritura spre minge. Bratul de lovire ridicat intins deasupra capului executa lovirea mingii cand aceasta ajunge In punctul maxim de inaltare. Punctul de lovire este situat putin sub linia rnediana. Aterizarea se face elastic, pe ambele picioare in interiorul terenulu1.

Greseli frecvente:

• Tn momentul initial: distanta prea mare de linia de fund;

• Tn timpul executiei : nesincronizarea aruncani mingii cu saritura ?i lovirea, punctul de lovire prea jos;

• Tn finalul actiunii: neantrenarea in actiune a trunchiului, aterizare dezechiti brata.

• Mai exista ~i alte variante mai putin folosite In jocul practicat azi: serviciul de sus din lateral, serviciul prin rota rea bratului.

Traseul metodic pentru invatarea serviciului:

• Sisteme de actionare cu accent pe ansamblul executiei actiurrii:

o Serviciu spre perete de la distanta mica, 'indreptat deasupra unei lini; corespunzatcare lnaltimii fileului;

o Pe perechi, la distants de 5-6 metri: un elev executa serviciul celalalt prinde mingea;

o Acelasi exercitiu cu rnarirea distantei dintre elevi;

o Serviciu spre perete de la 6-7 metri, cu intrare de traiectoria mingii r icosate, efectuarea unei preluar i de sus, pas de control, prinderea rningii;

o Acelasi exercitiu cu preluare de jos;

o Pe perechi, la distanta de 6-7 metri: un elev executa servici.. celalalt preluarea de jos sau de sus} pas de control. prnce mingea;

• Sisteme de actionare cu accent pe blocarea articulatiei purnnuh. ~i cotului ?i alegerea corecta a punctului de lovire:

o Servici la perete distanta 4=5 metri, deasupra unei linii:

o Servictu de sus precedat de 2.-3 aruncari ale rmngn pentru verificarea lnaltimii, pozitiei corpului;

o Pe perechi serviciu cu accent pe blocare prin lovirea de 2-3 or; a mingii lnaintea executiei;

o Tn conditii apropiate de joc:

o Serviciu peste fileu de la diferite distante;

o Serviciu peste fHeu pe perechi;

o Serviciu in conditii regulamentare sub forma de concu-s:

o Serviciu dirijat pe 0 anurnita parte a terenului: apoi J2 diagonala;

o Joe cu penalizarea serviciilor gresite

• Sisteme de actionare pentru consolidarea serviciului:

o Serviciu dirijat spre ultimii metri ai terenului;

o Serviciu dirijat spre anumite zone

23

4.2.2.PRELUAREA DIN SERVICIU

Preluarea din serviciu face parte din actiunile individuale de aparare, fiind prima actiune din struetura de joe, prin care eehipa se apara lmpotriva actiunii adversarului ?i intra 'in posesia mingii.

Este 0 actiune de joe de maxima irnportanta al caru! seop este In primul rand de a lmpiedica adversarul de a realiza punct direct din serviciu. apoi de a trimite mingea 'in cele mal bune conditii spre ridicator.

Clasificare:

• Preluarea de jos cu doua main! - folosita eel mal frecvent.

• Preluare de sus eu douii rnaini;

• Preluare eu doua maini de sus sau de jos eu plonjon pe spate sau lateral.

Aspectele tactiee elementare ale acestei actlunt includ:

• Directtonarea preluarii spre jucaorul rtdtcator:

• Imprimarea unei traieetorii care sa perrnita lovitura de atac din lovitura a doua, etc.

Preluarea din servictu de jos cu doue rneini, folosita eel r"Y'2.i freevent se etectueaza dupa 0 deplasare ~i oprire rapida in pozitie speci"'ic2 caractenzata de manrea bazei de sustinere prin departa-ea picioarelordineolo de latirnea umerilor, cu un picior mai avansat. Centrul de greutate este coborat prin flexarea pronuntata a arttculatitlor mer,b~e,o~ inferioare Bratele sunt departate, urrnand sa se apropie In mOiTIEr:~!..., contactului cu mingea. Lovirea se face cu antebratele, articu.atii.e DL'i"'L.I_' ~i cotului sunt in extensie, iar din articulatie urnarulu: se "aCe J _5Scr~ anteductie, Articulatia cotului rarnane blocata pe tot pare rs: l exec, .. :'e:.

In functie de viteza de zbor a mingii se executa 0 """_:S::C -2 :::::amortizare a contaetului cu mingea: prin coborarea sau ridicarea ce-:~ ~,_' de greutate. La finalul executiei, jucatorul se deplaseaza ~i se :Jre£::':55:~ pentru urrnatoarea acttune de joe: dublaj, atac, etc.

Gresel.i frecvente:

", In momentul initial:

• aprecierea inexacta a traiectoriei ~i vitezei :-T j ls": alegerea gre~ita a momentului ~i forrnei de depiasare: aprecierea mexacta a locului de contact cu mingea; lovire a c_ pozitie dezechihbr ata;

:> Tn timpul executiei:

• lipsa blocarii articulattei cotului ~i a extensiei in ar ncul 2::':; pumnului; pozttia inegala a antebratelor; contactul cu n-:inge::. cu alte portiuni ale bratului decat antebratul, exter se fragmentata a arttculatulor trenului superior.

:> La finalul actiunii:

• bratele ridicate deasupra nivelului umerilor; neurrnar ire a traiectoriei mingii.

Traseul metodic pentru lnvatarea pre[uarii din serviciu:

La lncepatori serviciul are de obicei 0 forta ~i viteza redusa, astfel ca preluarea de jos se efectueaza cu ridicarea centrului de greutate, iar pOZi~:3 J1Cioarelor ~i asigurarea unei baze de sustinere mare este un aspect :~ioritar.

24

• preluarea de jos din minge aruncata ?i servita de la distante difer1te:

o pe perechi cu 0 minge la distanta unei tandari:

o preluare din minge aruncata de profesor la distant§. de 6-7 min diferite forrnatii;

o preluare din serviciu efectuat de la 7-8 metri pe perechi sau in formatti de trei jucatori;

o preluare din serviciu efectuata alternativ pe perechi;

o serviciu peste fileu - preluare; • preluare cu accent pe deplasare:

o pe perechi - preluare de jos alternativ de la distante diferite;

o preluare de control la distanta mica, urrnata de preluare lunga spre partener;

• preluare din serviciu 'in conditf apropiate de joe:

o preluare din serviciu urrnata de atac;

o preluare din serviciu 'in doi jucatori urrnata de schimbarea locurilor prin deplasare laterala;

o preluare din serviciu urrnata de dublarea atacului ~i retragerea 'in dispozitiv.

CURS NR. 8 4.3.2.TACTICA DE ECHIPA. IN ATAC

TACTICA COLECTIVATN ATAC este fermata din lnsumarea actiunilor de organtzare, efectuare~i asigurare a atacului, din actiuni tndividuale ui cclective, cu minge sau fara minge.

Actiunile individuale care intra componenta tacticf de echipa In atac sunt 'in ordine: preluarea serviciului ~i trimiterea mingii spre r tdicator , ridicarea (pasa) pentru atae ~i lovitura d atae (ataeul propriu-zis).

Aetiunile colectice sunt sirnularea atacului in eadrul combinatiilor si asigurarea atacului (dublarea) de carte unul sau do; ccechipteri, Di'n momentul intrari In posesia mingii ?i pana la finalizare, prin treeerea ei peste fileu, actiunile se destasoara dupa un plan ?i au ea seap obtinerea punctului ?i serviciului, Aceste actiuni se numesc ccmbtnatii.

Sistemul de atac al echipei este dispozitivul pe baza caruia se organizeaza actiunile ofensive. Tactica 'in atac se stabileste In functte de nurnarul de tragatori ?i ridicatori existenti 'in echipa. La incepator i si 'in lectie de educatia fizica se recornanda folosirea sistemului In care fiecare jucator este ridicator cand ajunge pe zona 3 sau2 ?i tragator 'in celelalte. L.a avansati ~i In tectia de educatie fizka la clase mai mari, este recomndat sistemul cu 2 ridicatori?i 4 tragatori, iar ta echipel de perforrnanta se foloseste pe scara larga sistemul ell un singur ridicator-coordonator ~i cinci tragator i.

Actiunile tactice colective dupa preluarea serviciului sunt actiumte de atae cele mai efieace si mai spectaculoase .. Se executa 'in conditn optime de anticipare a cornbinatiiior ?i de adaptare a lor la calitatea preluarii din serviciu. Se pot clasifica dupa numarul loviturilor din care sunt formate In:

• Actiunt taetice In atae eu doua lovituri - necesita 0 mare precizie a preluarii. Traiectoria mingii la pasa directa este medie spre Inalta, la distants de 1 m fata de fileu .. Pozitii optime: zonele 2 ~i 4 .. Este accesibila la nivel de avansati.

• Actiuni tactics eu trei lovituri - in aeeste actiuni ridicatorul are rol

,. ,

determinant, coordonand actiunile coechiperilor. Constituie

algoritmul jocului de volei, fiind actiuntle cele mai frecvent 'intatnite la toate nivelele. La incepatori unde nu exista specializarea pe posturi se realizeaza prin pasa lnalta sau medie din zona 3 spre zona 4 sau 2. La avansati ridicarea se poate executa de pe orice zona a liniei I. Se pot sistematiza in functie de locul din teren al jucatorilor care participa la organizarea ~i finalizarea lor 'in:

• actiuni eu participarea a 2 jucatcri din linia I cand rtdicatorul este 'in linia I, iar sistematizarea actlunilor se realizeaza dupa loeul de plecare 'in atae ?i zona de pe fileu de unde se executa ataeul:

1. cornbinatf tactice 'in atac eu plecarea jucatorilor 'in actiune din zonele 2 ~i 4;

2. cornbtnatn tactice In atae eu pleearea jucatorilor In actiune din zonete 3 ~i 4

• actiuni eu participarea a 2 [ucatori din linia I ~i a unui jucator din linia a II - similare eu eele precedente pentru jucatorn din linia I;

39

• actiuni cu partidparea a 3 jucatori din linia 11 ~i un jucator din linia a ll-a - of era posibilitatea folostrti In atac a tuturor jucatonlor din linia 1, este nevoie ca ridicatorul sa execute intrarea din linia a II de pe zonele 1,5 sau 6. Of era 0 mare diversitate de posibtlitatt de combinatii. Sunt pretentioase, accesibile doar la nivel de pertorrnanta.

In Iectia de educatie fizica ~i la incepatori se uttltzeaza combinatii Ie in atac cu trei toviturt, dupa preluarea serviciului in 5 jucatori, T~ atac participa 2 jucatori din linia I, at treilea este consid'erat ridicator (and este plasat pe zona 3. Se ataca din pase inalte sau medii, care sunt orientate spre inainte.

Exercitiile se concep pornind de la modelul structural al jocului, exersarea organizata in asa fel 'incat traseul mingii sa fie similar cu eel din timpul jocului.

Actiunile tactice calective dupa preluarea atacului sau dublarea ataculut, pot fi cu doua sau cu trei lovituri, eficacitatea lor depinde de catitatea preluarf ~i de nurnarul de jucatori care parttcipa La combmatie.

Actiumle de atac cu d'oua lovituri sunt mai dificil de realizat, ele sunt accesibile doar La nivel de avansati. La 'incepatori se folosesc cornbtnatule cu trei lovituri similarecu cele anterioare.

Traseu metodk - de retinut ca organizarea atacului este determinate de faza de aparare premergatoare (preluare din serviciu, preluare din atac) astfel invatarea acnurnlor de atac trebuie corelata cu lnvatarea acttunilor de aparare.

La nivelul lectiei de educatie fizica nu se pune problema lnvatarii unor cornbinatii tactice ~i a jnsusiri! aspectelor tactice ale actiunilor individuale care sunt lnvatate.

La acest nivel se va insista pe insusirea cerintelor tactice 'in atac legate de oraganizarea jocului pe baza celor trei lovituri (preluare, ridicare, lovitura d'e atac) ... Acest obiectiv se poate realiza prin exersarea actrunilor respective 1n conditiile unor jocuri pregatitcare, cu efectiv redus, pe teren cu dimensiuni reduse ~i cu reguli adaptate.

40

Exercitii pentru invatarea actiunilor eolective de atac simple formate din doua lovituri pentru lectia de educatie fizica

Joe cu efeetiv redus, pe teren eu dimensiuni reduse pentru exersarea combinatitlor simple de atae

41

CURS NR. 1: 1

6. JOCUL DE VOLEIIN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA

, ,

In programa scolara jocul de volei este prezent alaturi de celelalte joeuri sportive ea mijloe de realizare al obieetivelor educatiei fiziee scolare la toate clasele.

Folosirea in lectia de educatie fiziea a actfumlor speeifiee joeului de volei, preeum ~i a joeului integral trebuie sa. asigure In primul rand indeplinlrea obieetivelor educatiei fiziee scolare, si anume:

• dezvoltarea rnulttlaterala a personalttatii elevilor;

• 'intarrrea sanatatii ~i rnarirea capacitatf de efort;

• dezvoltarea calitatilor motrice de baza;

• dobandirea unui sistem de deprinderi, priceperi ~i cunostinte motrice;

• formarea capacitatii de practicare sistematica si independenta a

exercitiilor fizice In timpul liber tot timpul vietii.

a serie de caracteristki ale jocului de volei, printre care faptul ca. necesita un spatiu redus, tnstalatii putine ?i simple, precum si acela ca poate fi practicat dupa insusirea a una sau doua dintre actiuntle principale ale jocului (lovirea de sus ?i de jos), recornanda voleiul ca pe un mijloc al educatiei fizice scolare dintre cele mai eficiente, el fiind In acelast timp unul din jocurile sportive care se bucura de mare popularitate In randul elevilor de toate varstele,

Sistemele de actionare bazate pe structuri motrice ale joeului de volei pot fi prezente In aproape toate partite (verigile) lectiei de educatie fizica. Folosirea lor este beneftca pentru elevi, contribuind atat la rezolvarea sarcinilor legate de dezvoltarea fizica arrnonioasa (tonificarea musculaturii extensoare a spatelui, tonificarea arttcutarulor ?i ligamentelor), dezvoltarea cal.itatilor motrice de baza (In special viteza, detenta $i indernanarea) cat $i la formarea unor deprinderi $i priceperi motrice specifice.

Programa scolara prevede la capitolul dedicat dezvoltarf calitatiior motrice folosirea acttuntlor specifice voleiului pentru dezvoltarea vitezei, al unor structuri ale jocului pentru dezvoltarea indernanarii $i a jocurile pregatttcare $1 sportive pentru dezvoltarea rezistentet.

Prevederile programei scolare actuate eu privire la jocul de volei se refera la insusirea actiumlor tehnico-tactice de baza ale joculuist formarea capacitatii de aplicare a actiunilor de baza 'in joe cu efectiv redus ~i reguli simplificate, In clasele a V-a, a VI·a respectiv capacitatea de a destasura joe bilateral cu efectiv complet ~i cu respectarea principalelor reguli, 'incepand din clasa a VII-a.

Cerintele programei sunt dupa parerea noastra cerinte mini me care pot fi realizate 'in conditiile oricarei scoli, iar In functie de anumtti factori care tin atat de conditiile materiale cat ~i prieeperea profesorului aceste cerrnte pot fl depasite, la actnmtle prevazute Tn programs se pot adauga si Ed tele precum: serviciul de sus, lovitura de atae pe alte dtrectii decat cea a e.anu.ui, blocajul coleetiv, autodublajul.

Pentru a asigura 0 instruire ef icienta profesorul va avea In vedere factorii limitativi care pot apare In cadrul instruirii ~i va lua rnasuri de

inlaturare a acestora. Dintre factorii limitativi care pot lmpiedica

realizarea obiectivelor amintim:

• neasigurarea materialul didactic, in special al unui nurnar suficient de mingi;

• 'insusirea necorespunzatoare a celor doua actiuni de baza: lovirea de sus ~i de jos a rningii;

• atentte insufictenta acordata instruirii actiunii de organizare a celor trei lovituri: preluare, ridicare si trecere peste fileu a mingii;

• instruirea nu se face global sau se folosesc exercttii ~i forme de organizare a colectivului putin eficiente, fara corespondents cu jocul;

• folosirea actiunilor de joc In lectie , fara ca acestea sa fie aplicate In joc bilateral;

• planificarea unor modele de joc greoaie, sau care nu sunt In concordanta cu nivelul de pregatire al colectivului de elevi.

Optimizarea instruirii este postbila prin :

• Structurarea modelelor de joc ~i rationalizarea continutului tehnicotactic, In functie de conditiile concrete din scoala, de timpul avut la dispozitie, nurnarul de elevi ~i nivelul lor de pregatire. Se va urrnan simplificarea modelelor ~i mijloacelor, chiar daca ele vor fi alese In corespondenta cu cele care se folosesc La nivelul echipelor de perforrnanta.

• Folosirea pe scara larga a jocurilor pregatitoar e ~i cu efectiv redus pe teren cu dirnensium reduse, fapt care otera posibilitatea exersarii timpurii a actiumlor de baza In conditti de joe, contribuind la cresterea interesului elevilor pentru jocul de volei, La dezvoltarea combativitatii, a spiritului de echipa, ~i In ultima instanta La formarea caracterului ?i personalttatn elevilor.

• Asigurarea unor conditii optime de exersare In timpul lectiei este 0 necesitate deterrninata de timpul afectat in lectie pentru realizarea obiectivelor specifice jocului de volei care este limitat la 15-20 de minute ~i de nurnarul relativ mare al colectivului de eLevi. Din acest motiv se impun masuri pe linia organizarf colectivului In asa fel 'incat sa se realizeze un nurnar cat mai mare de repetar i, conditie a Insu?irii corespunzatoare a actiunilor jocului. Se recornanda organizarea pe grupe valorice stabile, stabilirea unor elevHnstructori, exersarea In coloana, folosi rea suveicilor, stafetelor.

• Sistemele de actionare vor fi alese In asa tel incat exercittile simple sa fie grupate In structuri care sa cuprinda un exercitiu de baza ~i 2-3 variante, economisindu-se astfel timpul pentru explicare ~i organizarea colectivului.

• StimuLarea activitatu independente, formarea la copii a obtsnuintei de asi extinde exersarea acttumlor insusite In lectie In activitatea lor

l J)'

independenta. Acest deziderat se poate realiza daca ln cadrul lectiilor

vom folosi jocuri de rmscare ?i pregatitoare pe care ei Ie vor juca cu placere ~i In timpulliber.

• Organizarea unor comp~titii interne stabile la nivelul claselor inca din primul an de instruire. In primii ani de instruire aceste cornpetitn se vor organiza la nivel de jocuri pregatitoare ~i jocuri cu efectiv redus, cu reguli simpLifkate. Pe masura progresului realizat de elevi jocul se va

apropia din ce in ce mai mult de forma lui cornpetitionala cu regulile obisnuite. Elevii vor fi tnstruiti si in privinta regulamentului $; a organtzarti cornpetitulor pentru a fi capabili sa-s: organizeze ?i singuri aceste intrecer i.

6.1. METODOLOGIA PREDARII JOCULUI DE VOLEI ~I FORMELE DE ORGANIZARE A COLECTIVULUIIN LECTIE

,

Explicarea ?i demonstrarea actiunn se vor realiza in condttii cat mai apropiate de cele ale jocului, tnsistandu-se mal ales pe demonstrare, cu accent pe ansamblul actiunii ?; sublinierea momentelor "cheie". Pe parcursul exersarii se va reveni cu explicatii In functie de necesitatile concrete ale colectivului.

Actiurule de baza se vor preda folosindu-se metoda globala, iar mijloacele folosite vor fi alese dupa criteriul eftcientet ?i a legaturii lor cu structura jocului. Exersarea In conditii usurate va fi $i ea prezenta, mal ales in etapa de invatare, locul ei fiind apoi luat din ce In ce rna; mult de exersarea in condttit apropiate de joc in etapa de fixare ?i consoli dare. Lucrul pe parti se foloseste mai ales pentru exersarea unor aspecte dominante din tehnica de executie sau in cazul in care se observe dificultati de insusire corecta a mecanismului rniscarii.

Metoda exersarii frontale, cu tot colectivul clasei este recornandata ca fiind cea mai potr tvita cu condttitle lectiei de educatiei fizica. Dar pentru a fi eficienta este obligatoriu ca nurnarul de mingi sa fie suficient, adica 0 minge la 2-4 elevi.

Se poate folosi $i lucrul pe ateliere ?i pe grupe valorice dar numai in cazul In care colectivul este bine instruit ?i disciplinat.

Circuitul, ca metoda de exersare se poate utiliza pentru consolidarea unor deprinderi ~i mai ales pentru dezvoltarea calttatilor motrice.

In tectia de educatie fizica se pot introduce $; forme de autoprcgatire ~i autoconducere pe fondul unei bune discipline la nivelul clasei $i cu ajutorul unor elevi-instructori special pregatttt.

De asemenea se recornanda organizarea clasei pe grupe (echipe) stabile atat pe parcursul lectitlcr cat ?i a desfasurarit unor mintcompetttu. 6.2. INDICATH PENTRU CJiCLUL LlCEAL

Obiectivul principal la acest nivel este exersarea actiunilor de baza in vederea apltcani lor cat mai repede In cadrul joculut bilateral.

Capacitatea rnotrica a elevilor la aceasta varsta este bine dezvoltata asa ca accentul se pune pe:

• exersarea globala a actiunilor ?i finalizarea lor, aspectul tehnic al executiet interesand mai putin.

• exersarea In structuri de actiuni dupa modelul jocului, cu preocupare speciala pentru realizarea continuttatf In organizarea celor trei lovituri $i trecerea mingii peste piasa

Atentie deosebita se acorda elementelor de lntrecere $i organizarii de cornpetitf :

• jocuri cu efectiv redus pe teren cu dimensiuni reduse

• jocuri cu efective inegale

• cornpetitii 'Tn care sa se realizeze solicitarea diferentiata: efective inegale, jocuri cu handicap etc.

• instruirea elevilor pentru cunoasterea regulamentului de joe, a cerinteior organizarii unor cornpetitti, In vederea cresterf gradului de implicare 'in procesul de organizare ~i condueere a cornpetitulor scolare.

Pentru obtinerea unor rezultate efieiente se va face tratarea diferentiata a colectivului prin organizarea unor grupe valorice.

56

CURS NR. 12

6.3.MODELE DE JOC INTERMEDIARE ~I FINALE PENTRU CICLUL GIMNAZIAL ~I LlCEAL

Stabilirea clara a rnodelului de joc constituie 0 cerinta de baza a obtinerii perforrnantelor la orice nivel de pregatire. El trebuie sa cuprinda dispozitivele de asezare In teren la primirea ~i efectuarea serviciului ~i actiunile de baza In atac ~i aparare,

Modelele intermediare trebuie sa fie stabilite In concordanta cu modelul final. In pregatire se va acorda atentie marita acttunilor de baza, actiunile introduse suplimentar vor fi folosite pe linia pregatirf individualizate, In cazurile In care colectivul are un bun nivel de pregatire sau pentru anurniti elevi care au un grad de dezvoltare al calitatilor ~i al deprinderilor motrice mai dezvoltat.

• Model de joe pentru dasa a VI- a - joe 4x4 pe teren redus - dispozitivulla primirea serviciului - trei jucaton In semicere, al patrulea la fileu. Servieiu de jos sau prin lovire de sus cu doua rnairn.

• Model de joe pentru dasa a VII- a - joc 6x6, fara blocaj, preluarea serviciului In forrnatic de semicerc sau "W" cu cinci jucatori, jucatorul din zona 3 langa fileu. Serviciu de jos din fata sau de sus din fata ( In functte de nivelul eolectivului cu permisiunea de a servi din interiorul terenului). Organizarea celor trei lovituri: preluarea serviciului, ridicarea inainte ~i peste cap, trecerea mingii peste fileu de catre jucatort: din zonele 2 ~i 4 cu 0 mana sau doua main: din santura. Apararea, fara blocaj, cu jucatorii din zonele 2 ~i 4 In urma liniei de trei metri, jucatorul din zona 6 avansat spre mij locul terenului, extremele din linia a doua mai retrase.

• Model de joc pentru dasa a VIII-a (model final pentru ciclul gimnazial) - joe 6 x 6 cu bloeaj individual la corespondent si dublarea blocajului de catre jucatorul eel mai apropiat. Preluarea serviciului 'in cine; jucatori In forrnatie de "W", cu jucatorul din zona 2 langa fileu (r idicator). Serviciul de sus din fata. Organizarea celor trei lovituri: preluarea serviciului spre ridicator In zona 2, ridicarea lnainte scurta ~i lunga, trecerea mingii peste fileu de catre jucatorti din zonele 2 ?i 3 eu tovitura de atae sau cu doua rnatm din santura. Aparare cu blocaj individual efeetuat de jucatorul corespondent, dublat de jucatorul eel mai apropiat, eu jucatorul din zona 6 retras, jucator ii din zonele 1 ~i 5 asezati mai lnainte ~i 'in lateral, la eca. 6 metri fata de fileu. La efeetuarea serviciului , jucatorti din linia I asezati Langa fileu pentru blocaj. Toti jucatorn devin ridicatori atunei cand ajung In zona 2 ~i atacanti In zonele 2 ~i 3.

• Model de joc intermediar pentru ciclul Liceal (d. a IX-a ~i a X-a) - se poate foLosi modelul de joe final de la cidul gimnazial eu unele irnbunatann: se poate introduce bloeajul In doi jucatori cu dublaj al jucatorului din linia I care nu participa la el, sau cu dublaj at jucatorul din zona 1 sau 5?i sistemut de aparare eu jucatorul din zona 6 retras. De asemenea se poate introduce specializarea unor jucatori pe anumite

57

posturi: ridiciitort, atacanti, libero ~i schimbarea de locuri dupa trecerea rntngii peste fileu.

• Model de joc final pentru ciclul liceal (clasele a XI-a ~i a XII-a) - sistemul de atac cu 4 atacanti ~i 2 rtdicatort, se poate introduce intrarea ridicatorului din zona 1 La primirea serviciului ~i combinatia cu atac simultan. Tn aparare, blocajul individual ~i blocajul in d~i jucatori, sistemul de aparare cu jucatorul din zona 6 retras.

6.4. JOCURI PREGATIITOARE

• Joc cu mingi aruncate peste fileu lntre doua echipe de cate 6 jucatort: se incepe cu doua mingi care se arunca cu 0 m2lna sau doua, concomitent din cele doua terenuri. Mingea cazute In teren 'insearnna punct pentru adversar. Se joaca 2-3 seturi pana la 15 puncte. Dupa fiecare set se mai introduce 0 minge.

• Jucatorii asezati cate 6 In triunghiuri legate Intre ele, fiecare grupa cu trei mingi. Primul executant trimite pe rand mingile cu doua main: de sus spre jucatorul urrnator, imediat ce acesta a efectuat pasa antertoara. (and mingea ajunge La ultimul executant, acesta 0 trimite lung spre primul jucator, care continua circuitul. Daca se greseste nu se intrerupe exercitiul ci se continua cu mingile care au rarnas. Se poate executasi sub forma de concurs.

• Joc In echipe de cate doi elevi peste fileu improvizat, pe lungimea salii) numai cu lovire de sus a mingii, obligatoriu eu pasarea mingii intre eei doi coechipieri ~i apoi trimiterea peste fileu. La lneeput se pot acorda diferite derogari de La reguLile jocului competit ional: jucarea mingii de doua ori eonseeutiv de acelasi jucator , fara ea aceasta lovitura sa conteze la cele trei obligatorli sau permisiunea de a juca mingea ;;i daca ea a cazut odata de sol.

• Joe in echipe de cate trei In aceleasi condittt, pe lungimea salii. La inceput mingea se pune 'in joe prin lovire cu doua maim, apoi se poate introduce serviciul de La distants de 5 - 6 m fata de fileu. Este obLigatorie organizarea celor trei lovituri. Trimiterea mingii peste fileu cu doua main], La inceput simplu apoi din saritura. Se puncteaza actiuntle care respects aceste conditii. Se poate juca si in conditf usurate, prin acordarea derogarttor descrise anterior.

• Joe In echipe de cate trei pe jurnatatea In Lungime a terenului, cu servieiu, preluare, ridicare ;;i trimiterea mingii peste fileu obligatoriu din saritura ( lovitura de atac sau plasat). Se joaca contratimp, seturi de cate 4-5 minute.

• Joc In echipe de cate patru jucatori pe teren eu dimensiuni mai reduse, cu trei jucatori pe linia de atac, tara bLocaj. Nu sunt luate In eonsiderare mingile cazute in spatiul de trei metri. La lnceput eu mingi oferite (aruncate) din afara terenului, apoi cu serviciu.

• Joe in echipe de cate 6 jucatori cu mingi oferite din afara terenului, cu obligativitatea organizarf ceLor trei acttuni: preluarea spre jucatorul din zona 2, ridicare pentru jucatorul din zona 3 sau 4, trimitere peste fileu cu lovitura de atae. La inceput fara blocaj, apoi se introduce blocajul

58

individual ~i dublarea blocajului de catre jucatorul eel mai apropiat. Rotatia jucatorilor se face dupa 5 actiuni.

• Joe In echipe de cate 6 jucatori cu serviciu. Echipa care serveste este dispusa in teren cu jucatorii din linia I pregatit: pentru blocaj, iar cea din aparare in dispozitiv cu cinci jucaton la pretuare dispusi in semicerc sau in "W "~i jucatorul din zona 2 la fileu pentru a asigura ridicarea pentru atae. Fiecare echipa are dreptul la cinci servicii consecutive,indiferent de evotutia seorului. Se puncteaza doar actiunite care se Incadreaza in modelul impus: preluarea spre jucatorul din zona 2, ridicare pentru atac, lovitura de atac de de zona 3 sau 4. In aparare: bloeaj individual la corespondent, dublarea blocajului de catre jucatorul eel mai apropiatde pe aceiasi linie, preluarea ataeului de catre jucatorii din linia a .II-a, jucatorul din zona 6 retras 111 spatele jucatorilor din zonele 1 ~i 5.

ECH'IPA REPREZENTATIVA ~COLARA

Activitatca de pregattre a echipelor si chiar participarea la unele intreceri se poate realiza in parte prin activilatea tndependenta a elevilor. In general se recornanda cainstruirea echipelor reprezentative scolare sa fie realtzata prin lectf speciale de antrenament sportiv, dar la cresterea eficientei acestor lectii de activitati sportive. Ele sunt activitati lndragite de elevi ~i ar trebui sa fie organizate in nurnar cat mai mare la nivelutscoltlor de toate gradele.

Pentru profesori, competttule of era de asemenea cea mai buna ocazie de verificare a metodelor ?i mijloacelor utilizate in procesul de instruire.

Competitiile cu caracter amical se pot organiza la nivelul claselor, a scolii, sau intre echipele reprezentative ale unor unitat: scolare din localitate, iar cele oficiale sunt organizate de Inspectoratele scolare, Ministerul Educatiei Nationale, Federatia Romans de Volei ~i nou infiintata Federatie a Sportului Scolar ?i Universitar.

Pentru reusita unei cornpetttti este necesar ca ea sa se desfasoare in conditiile unui regulament elaborat in prealabil. Acest regulament va cuprinde toate datele legate de actiunea respectiva, referindu-se la urrnatoarele aspecte:

• Denumirea competttiei, scopul, durata, organizatorii, categoriile

de jucatori care au drept de participare

• Sistemul de disputare, modul de alcatuire al clasamentului

• Termenele de inscriere

• Premiile, titlurile care se vor acorda ca~tigatorilor ?i participantilor.

Pentru organizarea unor cornpetitii importante, se vor organiza rnai multe comisii care sa poata rezolva anumile probleme ?i sa asigure buna desfasurare in conformitate cu regulamentul: comisia de organizare, comisia administrativa, comisia tehnica.