Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Națională de Arte din București

Referat la disciplina

”Omul, obiectele și timpul”

Tema la referat

”Exprimarea emoțiilor prin artă”

Realizat de studenta de la doctorat

Diana V. Morari

București 2020
Introducere

În acest referat voi vorbi despre exprimarea emoțiilor prin artă. Dacă e să luăm arta rupestră este
tot o exprimare de emoții, de gânduri, de fapte, realizări. Arta rupestră este întâlnită în perioada
preistorică, se zice că omul preistoric a încercat să-și exprime emoțiile, stările prin diferite
desene schematice, care printr-o anumită viziune ar însemna ceva. Aceste desene preistorice se
găsesc mai mult prin peșteri, de aici și denumirea de rupestru. Și anume Neanderthalul a fost cel
care a început să aibă o cultură, o imaginație mai bogată, o dezvoltare psihică mai bună, o
îndemnare destul de bună. Și din toată specia această de ființe omenești a supraviețuit o așa
specie de oameni și anume ”Cro-Magnon, trăind în toată Europa. Această cultură a evoluat
foarte mult și în urma lor găsim piatră cioplită, zgârieturi pe perete cea dă impresia de unele
desene cu o viziune suprarealistă.

După cercetările arheologice au fost


descoperite peșteri cu picturi
rupestre în Franța la (Lascaux) și în
Spania (Altamira). Din toată
ocupația și creația pe care a avut-o
omul preistoric, putem afirma că
arta rupestră este ceva magnific.
Aceste picturi reprezintă scene din
viața tribului, scene de vânătoare,
scene de reîncarnare, scene de funeralii și multe altele. Primele amprente artistice se presupune
că ar fi din Paleoliticul târziu și sunt întâlnite în peșterile din Franța și nordul Spaniei. De la
începutul evoluției arte rupestre întâlnim doar figuri geometrice, unghiuri, forme abstracte,
amprenta palmei. Amprenta palmei cred că ar însemna familia, aceste amprente erau realizate cu
ocru roșu, ocrul roșu este o piatră care dacă o fărâmiță vom obține un praf roșu, acest praf era
folosit mai târziu de unele culturi la funeralii, defunctul avea capul plin de praf iar pe corp îi
aruncau bulgări de ocru. Mai târziu acest ocru era amestecat cu sângele animalelor pentru a
obține o pastă mai cremoasă. Drept pensule erau folosite șuvițe de păr de animale. Desigur că
avem și grafica, grafica este realizată cu cărbune. Aceste picturi se presupune că ar fi mult mai în
spate, adică nu le vom întâlni la intrarea în peșteră, sunt considerate sacre. După o perioadă lungă
de dezvoltare artistică și psihologică cred că doar unii erau aleși pentru a reprezenta aceste creații
extraordinare. În aceste reprezentări afișează scene în care bărbații tribului vânează diferite
animale, pe urmă scenele se îndreaptă spre primirea acelui animal, după va fi sacrificarea lui și
se termină cu reîncarnarea lui, pentru a avea mai departe ce vâna. Se mai zice că cei ce pictau
sunt un fel de șamani ce au o'viziune aparte, dar acum să ne întoarcem în zilele noastre și voi
vorbi despre desenele, exprimate de subconștientul uman. Dar înainte de toate voi prezenta și
câteva picturi rupestre.

Pictura rupestra – Lascaux, Franța


Pictura rupestra- Altamira, Spania

Terapia prin artă

Iar acum revenim la exprimarea emoțiilor și sentimentelor prin desene în zilele noastre. Însăși
teza de doctorat a mea este despre exprimarea emoțiilor prin artă- pictură, desen, fotografie,
modelaj, colaj, eu mă voi opri doar la câteva. Această exprimare a emoțiilor prin artă se mai
numește ”Terapia prin Artă sau
Art Terapia”. De ce e nevoie de
această terapie? E necesară
anume prin faptul că nu toți își
pot exprima atât de bine
sentimentele, nu au curaj, nu au
încredere, se cred slabi și anume
această terapie le dă curaj, le dă
speranțe, e evadare, o explozie
emoțională pe foaie, pânză, lut.
Exprimarea emoțiilor prin
pictură diferă de desen, sau modelaj, fotografie. Și anume de gama coloristică, de faptul cum
folosește culorile individul respectiv, ce nuanțe, putem vedea gradarea și degradarea culorii, prin
toate aceste efecte se vede starea lui emoțională și psihică. Această tehnică poate fi folosită și la
angajare, dai o foaie și culori și îl pui pe reprezentantul dat să deseneze ce vrea el. După ce
termină de desenat, putem vedea ce este subconștientul lui.

Terapia prin artă este o artă suprarealistă, deoarece pentru a o înțelege trebuie să pătrundă în
acea stare, acea emoție, fie pozitivă, negativă sau neutră. Deseori omul încearcă să-și ascundă
emoțiile, dar o cumulare mare de emoții duce la depresie, nervozitate, anxietate, stres, deprimare
sau lipsă de încredere, dar dacă pe o foaie simplă încerci să crezi nu capodopere ci pot fi forme
geometrice, linii, puncte, figuri de oameni pierdute, flori, nori, munți toate aceste desene ne
vorbesc despre stări, dorințe, realizări sau frici.
O scurtă istorie despre ”terapia prin artă”

Terapia prin artă este arta inconștientului, această artă


are și o formă dadaistă. Mișcarea dadaistă ar fi apărut pe
la începutul anului 1916, unde a fost numită ”arta
inconștientului”. Dat fiind că anul 1950 se va organiza la
Spitalul St Anne din Paris primul Congres Mondial de
artă Psihiatrică, la acest congres au participat atât artiști
cât și psihiatri, au fost expuse lucrări care au fost
realizate de pacienți. Dacă e să vorbim de dadaist atunci
vorbim de poetul român Tristan Tzara, care în anul 1916
la Zurich, va inaugura arta cu un nou curent
nonconformist, care va reprezenta rutina din viață,
gândire, artă, emoții. La Paris, Tristan Tzara va cunoaște
și se va împrieteni cu grupul scriitorilor suprarealiști,
Andre Breton, Paul Eluard, Phillipe Soupault, A. Jacques
Vache, Louis Aragon.

După ce manifestul suprarealist a fost publicat de Breton


în anul 1924 și cu apariția Biroului de cercetări
suprarealiste, s-a pus în discuție de studierea artei
psihopatologice.Suprarealismul este un curent artistic
care a fost fondat la Paris, în 1924, continuând pe linia
Dadaismului de a explora ceea ce este irațional și
subversiv în artă. Suprarealismul era însă preocupat în
mod mai explicit de spiritualism, psihanaliză freudiană și marxism în comparație cu dadaismul.
Scopul curentului era să ajungă la o artă care să irupă direct din subconștient, fără a fi modelată
prea tare de rațiune, moralitate sau judecăți estetice.

Suprarealiștii au împărțit unele idei dadaiste, însă au susținut că erau mai relevanți lumii noi.
Dada își află libertatea în practica constantă a negației, suprarealismul încearcă să dea acestei
libertăți fundamentul unei ”doctrine”. Este trecerea de la negație la afirmație. Suprarealismul
preia multe din pozițiile dadaiste, din gesturile sale, din atitudinile distructive. Fiind sub influența
lucrărilor lui Freud, suprarealiștii vedeau rațiunea pe o barieră ce bloca intrarea către creativitate,
considerând subconștientul un imens depozit de creativitate reprimată.

Așa că un grup de artiști s-au interesat de soarta unor pacienților internați, după discuții cu
medici și-au pus pe pacienți să deseneze, după ce au studiat împreună cu medicii lucrările
pacienților au propus să facă primul congres mondial de artă a pacienților psihiatrici. Așa că tot
mai mulți medici au devenit curioși de această terapie prin artă chiar au încercat și ei să
deseneze, dar au apărut rezultate atunci când a început să propună pacienților să practice această
terapie. R. Volmat a fost primul care a creat ”Centrul de Studiu al Expresiei”, în urma căreia au
apărut primele ateliere cu expresie plastică, fiind coordonate de profesorul J. Delay. Primul caz
care a fost documentat a fost al unui pacient tuberculos, având și halucinații, după mai multe
ședințe pacientul a dat dovadă de însănătoșire. Adrian Hill 1, zicea că absorbția completă a minții
(și a degetelor), permite eliberarea energiei creatoare, deseori inhibată în pacient.

Margaret Naumburg2 – puterea artei este de a ”elibera inconștientul prin mijloacele exprimării
artistice spontane.

1 Adrian Hill- artist britanic, folosește pentru prima dată termenul de ”terapie prin artă” asta fiind în anul 1942.
Acesta aflându-se într-un sanatoriu ca urmare a tuberculozei, a experimentat pe el beneficiile terapeutice ale
picturii și desenului, afirmând mai apoi că valoarea art-terapiei constă în canalizarea atenției și preocupărilor,
eliberând energia creatoare a pacientului, permițându-i acestuia să își creeze o apărare împotriva dificultăților pe
care le are de înfruntat.
2
Margaret Naumburg- a fost primul psihoterapeut care a utilizat terapia artei și a crezut că această modalitate
poate fi folosită atât pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor de sănătate mintală. Ea a influențat direct
introducerea unui program de nivel absolvent la Universitatea New York în 1969. Acest va rămâne unul dintre
cele mai acreditate programe de art-terapie din lume.
Importanța terapiei prin artă

Da poate nu e ceva anume, ceva important ar crede unii, dar făcând anumite studii am văzut
rezultate. Și anume rezultate pozitive, am lucrat cu diferiți copii, diferite vârste, clasa a V-a, a
VII-a, fiecare a încercat să-și exprime ideile, sentimentele în felul său, a fost o eliberare și toți
copii au fost înteresați.

Dar o altă cercetare a fost când am lucrat cu un copil mic cu implant cohlear. Și anume prin
desen am învățat diferite sunete, forme. Prin pictură am învățat și învățăm culorile, dar nu numai,
pe parcursul studiului am observat când copilul nu
avea implant folosea foarte mult culoarea neagră,
negru în orice. Dar de când a fost implantat și a
început să audă și gama coloristică sa schimbat,
chia foarte mult. Dar nu m-am oprit doar la pictură
și desen am făcut cu el și terapia prin muzică, am
învățat mult mai ușor anumite sunete fiind asociate
cu melodia. Mult depinde și de ocupațiile copilului
dacă nu este interesant de nici un fel de artă atunci
cred că ar fi mai complicat.

Am încercat să lucrez cu un copil cu ces cl a VI-


a,fiecare întâlnire era diferită. Dacă era plictisit păi
era plictisit, dar prin desenele care am reușit să le
scot din subconștientul lui am observat că este
dependent într-un fel de jocuri la calculator și ne îndreaptă spre o altă descoperire, că acest copil
este închis în sine, nu vrea să colaboreze. Vrea să fie acolo undeva unde totul este real și ideal.
Dar vorbind despre gama coloristică putem zice că e optimist, culorile sunt plăcute, aranjate
pictural. Și după ce am lucrat mai mult cu el am văzut în el acea dorință de a face și lucruri noi,
reale, a ieșit din acea rutină care îl ținea de calculator. Dacă pe maturi poți să-i întrebi la sfârșit
ce a dorit să redea prin acel desen, la copiii mai mici, este mai complicat, trebuie singur să-ți dai
seama ca a dorit să redea prin acel desen prin acea pată de culoare.
Exprimarea emoțiilor prin intermediul artelor plastice ajută la dezvoltarea psihologică și psihică
a individului. Îi dă aripi pentru a fi mai puternic, îi dă încredere, îl învață să meargă a doua oară.
Îi ajută pe copii să treacă mai ușor peste anumite trupe, divorțuri ale părinților, sau pierderea lor,
s-au îi ajută dacă nu au o stare prea bună. Uneori doar hașurând ceva fără sens și fără să-ți dai
seama devii mai pozitiv, dispare acea stare de nervozitate, depresie. Pe oamenii maturi îi ajută să
recapete încredere, să ia viața de la început s-au să descopere un nou individ, care poate fi mult
mai pozitiv, mai înțelegător. Terapia prin artă ajută și la concentrare, ajută să reții mai bine
anumite date importante. Și terapia prin modelaj ajută la liniștirea nervilor, la relaxarea lor. La
maturi terapia prin modelaj îi face să-și amintească de copilărie, de acele timpuri când erau
sănătoși plini de energie, sau poate crea și o stare de melancolie. Însăși modelajul ajută liniștire
mult mai bună, chiar dacă doar te joci cu un bob de plastilina și nu crezi nimic, dar
subconștientul începe să lucreze și devine mult mai relaxat, mai odihnit, modelajul este o terapie
de relaxare.
Bibliografie

Arta suprarealista………………………………………………………………………...Ion Biberi

Terapii ocupaționale și arte combinate...................................Maria Dorina Pașca, Erzsebet Banga

Visul și structurile subconștientului…………………………………………………......Ion Biberi

romedic.ro/ terapia prin artă

Le futurisme et le dadaïsme…………………………………………………………..…Jose Pierre

Ziarul Metropolis, Arta face bine.....................................................................Cristina Enescu Aky