Sunteți pe pagina 1din 17

Anexă la

ordinul Ministerului Agriculturii


și Industriei Alimentare
nr. __ din „ __” ____2009

Normă
Ce stabilește cerinţe igienice la cultivarea, recoltarea, ambalarea, depozitarea și
transportarea fructelor și legumelor proaspete.

Normă ce stabilește cerinţe igienice la cultivarea, recoltarea, ambalarea,


depozitarea și transportarea fructelor și legumelor proaspete creează cadrul necesar
aplicării documentului normativ al comisiei Codex Alimentarius: Codex Stan nr. 53-
2003.

I. Domeniul de aplicare

1. Normă ce stabilește cerinţe igienice la cultivarea, recoltarea, ambalarea,


depozitarea și transportarea fructelor și legumelor proaspete (în continuare – Normă)
stabilește cerinţe igienice pentru producţia primară a fructelor și legumelor cultivate în
cîmp sau în instalaţii protejate (sisteme hidroponice, sere, etc.), destinate consumului
uman în stare proaspătă, precum și pentru ambalarea fructelor și legumelor proaspete
(în continuare – Produse).

2. Cerinţele prezentei Norme nu se aplică practicilor de manipulare a Produselor


comercializate angro, cu amănuntul sau la domiciliu.

II. Terminologie

3. În sensul prezentei Norme termenii utilizaţi sînt definiţi după cum urmează:
1) agenţi antimicrobieni – orice substanţă de origine naturală, sintetică sau semi-
sintetică, care la concentraţii slabe distruge sau inhibă dezvoltarea microorganismelor,
dar care poate provoca careva daune Produselor;
2) biosolizi – nămoluri și alte reziduuri obţinute de la depozitele de canalizare
și/sau de la instalaţiile de tratare a deșeurilor urbane și industriale (industria alimentară
sau alte tipuri de industrii);
3) compostare – procesul de descompunere a materiei organice sau a
microorganismelor;
4) cultură hidroponică – metodă de cultură care constă în plasarea rădăcinilor
plantelor într-o soluţie de elemente minerale nutritive sau într-un mediu inert, cum ar fi
pietrișul sau vata minerală, la care se adaugă o soluţie de elemente nutritive;
5) gunoi de grajd – excremente de animale ce pot fi amestecate cu paie sau alte
materiale, și care pot fi fermentate sau tratate altfel;
6) factori de producţie agricolă – orice materie (seminţe, îngrășăminte, apă,
produse chimice agricole, suport vegetal etc.) utilizată pentru producţia primară de
Produse;
7) controlul biologic – utilizarea elementelor biologice (insecte, microorganisme,
metaboliţi microbieni, etc.) pentru controlul acarienilor, dăunătorilor și agenţilor
patogeni;
8) microorganisme – drojdii, mucegai, bacterii, viruși și paraziţi;
9) cultivator – persoana responsabilă de gestionarea producţiei primare de
Produse;
10) producţia primară – ansamblu de etape ale creșterii și recoltei de Produse, ca:
însămînţarea, plantarea, irigarea, aplicarea îngrășămintelor și produselor chimice
agricole;
11) recoltator – persoana responsabilă pentru gestionarea recoltării Produselor;
12) lucrător agricol – orice persoană ce efectuează una sau mai multe lucrări ca:
cultivarea, recoltarea, ambalarea Produselor;
13) apa curată – apa care nu compromite siguranţa sanitară a alimentelor în
condiţii normale de utilizare;
14) producător de seminţe - orice persoană licenţiată în domeniul producerii
seminţelor și/sau a materialului săditor pomicol și bacifer, viticol, responsabilă de
gestionarea activităţilor legate de producţia primară de seminţe, inclusiv practicile post-
recoltare;
15) distribuitor de seminţe – orice persoană licenţiată, în activitatea de
comercializare a seminţelor (manipularea, depozitarea și transportarea) pentru
producători. Distribuitorii de seminţe pot colabora cu unul sau mai mulţi producători de
seminţe și deasemenea pot fi ei singuri și producători;
16) producător de lăstari - orice persoană responsabilă de gestionarea
activităţilor legate de producţia de seminţe încolţite;
17) apa irigată utilizată - apa care a fost în contact cu lăstarul în timpul
procesului de încolţire.
18) instalaţii protejate – sere, sisteme hidroponice sau orice alte construcţii cu
pereţi și acoperiș, destinate pentru cultivarea fructelor și legumelor.

III. Cerinţe generale


4. În fiecare zonă a producţiei primare trebuie să se i-a în considerare practicile
agricole, care să promoveze producerea Produselor în condiţii de siguranţă privind locul
sau tipul produsului, precum și metodele de utilizare.

5. Depozitarea producţiei prime, trebuie să fie evitată din zonele unde procedurile
asociate cu producţia primară trebuie să se desfășoare în condiţii bune de igienă, pentru
a minimiza riscul pentru sănătate cauzat de contaminarea Produselor.

6. Sursele potenţiale de contaminare din mediul înconjurător, trebuie să fie


identificate.

7. Producţia primară trebuie să fie evitată din zonele, unde sînt substanţe potenţial
nocive, ce pot conduce la prezenţa unui nivel inacceptabil de astfel de substanţe în
Produsele recoltate.

8. Cultivatorii trebuie să evalueze utilizarea anterioară a cîmpurilor, precum și a


zonelor adiacente (în cîmp și în instalaţii protejate) în scopul identificării pericolelor
microbiene, chimice sau fizice.

9. Evaluarea procesului de identificare a zonelor periculoase trebuie să includă


următoarele:
1) evaluarea utilizării anterioare și prezente a cîmpurilor pentru producţia primară
și a zonelor adiacente (încăperi pentru îngrășăminte sau producţie animală, zone pentru
deșeuri periculoase, zone de tratare a apei reziduale, zone miniere), pentru a identifica
riscurile potenţiale microbiene, inclusiv contaminarea fecală, contaminarea cu deșeuri
organice, și pericolele potenţiale ale mediului, care se pot răsfrînge asupra cîmpurilor;
2) evaluarea accesului animalelor domestice și sălbatice la zonele și la sursele de
apă utilizată în producţia primară, pentru a identifica zonele contaminate, deoarece ar
putea duce la o contaminare fecală a solului și a apei, dar și la o posibilă contaminare a
culturii;
3) evaluarea procesului potenţial de contaminare a cîmpurilor pentru producţia
primară de la scurgeri de apă, scurgerea sau revărsarea gunoiului de grajd și de la
inundaţiile de apă de suprafaţă poluată.

10. Dacă utilizarea anterioară nu poate fi determinată sau examinarea cîmpurilor


sau a zonelor adiacente duce la concluzia că există anumite pericole potenţiale, atunci
producătorul trebuie să analizeze aceste terenuri împotriva contaminanţilor.
11. Dacă contaminarea prezentă este excesiv de înaltă și dacă măsurile necesare
de micșorare a contaminanţilor nu au fost luate, atunci zonele nu pot fi utilizate, pînă
cînd nu vor fi luate măsuri de redresare a situaţiei.

IV. Cerinţe de igienă pentru producţia primară

Secţiunea 1. Cerinţe pentru apa utilizată la producţia primară

12. Producătorul trebuie să identifice sursele de apă folosite în exploataţie


(municipală, apa reciclată la irigare, fîntîni, canal deschis, rezervor, rîu, fluviu, lac, iaz,
etc.).

13. Producătorul trebuie să identifice evaluarea microbienă și chimică de calitate,


precum și să întreprindă acţiuni de prevenire sau minimizare a contaminării (cauzate de
animale, canalizare, locuinţele umane, etc.).

14. Producătorul trebuie să testeze apa pe care o utilizează, pentru depistarea


contaminanţilor microbieni și chimici. Frecvenţa testelor va depinde de sursa de apă și
de riscul contaminării din partea mediului (inundaţii, incendii).

15. Apa utilizată în scopuri agricole, trebuie să fie de o calitate corespunzătoare


pentru utilizarea respectivă.

16. Calitatea apei trebuie să fie luată în considerare în următoarele situaţii:


1) irigarea fructelor și legumelor în special înainte de recoltă, atunci cînd
porţiunea comestibilă a produselor are contact direct cu apa;
2) irigarea fructelor și legumelor care au caracteristici fizice, așa ca: frunze,
suprafeţe dure;
3) spălarea fructelor și legumelor, care vor beneficia de un tratament cu apă
înainte de ambalare, așa cum ar fi produsele ambalate pe cîmp.

17. Apa utilizată pentru îngrășăminte și substanţe fitosanitare pe cîmp sau în


instalaţii protejate, nu trebuie să conţină microorganisme patogene la un nivel ce ar
putea compromite siguranţa Produselor.

18. Plantele crescute în sisteme hidroponice absorb substanţe nutritive și apă în


ritmuri diferite, modificîndu-și constant compoziţia substanţelor nutritive și din această
cauză:
1) apa utilizată pentru plantele cultivate în sisteme hidroponice trebuie să fie
schimbată în mod frecvent sau dacă este reciclată, să fie tratată pentru a minimiza riscul
de contaminare microbienă și chimică;
2) sistemele de livrare a apei trebuie să fie, după caz, întreţinute și curăţate pentru
a preveni contaminarea microbienă a apei.

Secţiunea 2. Cerinţe pentru gunoiul de grajd, biosolizi și alte îngrășăminte naturale

19. Utilizarea gunoiului de grajd, biosolizilor și altor îngrășăminte naturale pentru


producţia de Produse, trebuie să fie gestionată în limita potenţialului de contaminare
microbienă, fizică sau chimică.

20. Nu trebuie să fie utilizat gunoiul de grajd, biosolizii și alte îngrășăminte


naturale, care sînt contaminate cu metale grele sau cu alte substanţe chimice la un nivel
susceptibil de afectare a Produselor.

21. În scopul de a minimiza contaminarea microbienă trebuie de luat în


considerare următoarele practici:
1) efectuarea procedurilor de tratament adecvat (de compostare, pasteurizare,
uscarea la energie termică, expunerea la razele ultraviolete, uscarea la soare sau alte
metode combinate), care sînt concepute pentru a reduce sau a elimina agenţii patogeni
din gunoiul de grajd, biosolizi și alte îngrășăminte naturale. Nivelul de reducere a
agenţilor patogeni, realizat prin diferite tratamente, trebuie luat în considerare, atunci
cînd este potrivit pentru diferite aplicări;
2) gunoiul de grajd, biosolizii și alte îngrășăminte naturale, care nu sînt tratate
sau sînt tratate parţial, pot fi utilizate numai dacă metodele de ameliorare urmează a fi
aplicate, pentru a reduce contaminarea microbienă;
3) producătorul care achiziţionează gunoi de grajd, biosolizi și alte îngrășăminte
naturale, care au fost tratate pentru a reduce contaminarea microbienă și chimică,
trebuie să obţină de la furnizor documentaţia care să identifice originea, tratamentul
folosit, testele efectuate și rezultatele acestora;
4) minimizarea contactului direct sau indirect între gunoiul de grajd, biosolizi și
alte îngrășăminte naturale cu Produsele, în special aproape de recoltare;
5) în cazul în care potenţialul de contaminare din zonele adiacente este
identificat, atunci trebuie să fie întreprinse acţiuni de prevenire pentru a minimiza riscul
de contaminare;
6) de evitat zonele de tratare sau de depozitare a Produselor în apropierea zonelor
de producţie.

Secţiunea 3. Cerinţe pentru sol și produse de uz fitosanitar și fertilizanţi


22. Producătorul trebuie să examineze solul, pentru a depista dacă acesta prezintă
careva pericole. Dacă în urma examinării solului, se depistează că pericolele sînt
susceptibile în a compromite siguranţa recoltei, atunci ar trebui de întreprins măsuri de
ameliorare. În cazul în care măsurile de ameliorare nu-și produc efectul, atunci
producătorii nu trebuie să utilizeze solul pentru producţia primară.

23. Lucrătorii agricoli trebuie să aplice acele substanţe fitosanitare și fertilizanţi,


care sînt permise pentru cultivarea fructelor sau legumelor și să le utilizeze conform
instrucţiunilor specifice în realizarea scopurilor propuse.

24. În scopul de a minimiza conţinutul microbienilor rezistenţi:


1) trebuie să fie evitată utilizarea semnificativă a agenţilor antimicrobieni pentru
terapia oamenilor și animalelor;
2) agenţii antimicrobieni, nesemnificativi pentru terapia oamenilor și animalelor,
trebuie să fie utilizaţi în concordanţă cu bunele practici agricole;
3) lucrătorii agricoli, care aplică substanţe fitosanitare și fertilizanţi, trebuie să
urmeze o specializare în privinţa procedurii de aplicare;
4) producătorul trebuie să păstreze un registru, care să conţină informaţii cu
privire la data și timpul aplicării substanţelor fitosanitare și fertilizanţilor, metodele de
pulverizare împotriva dăunătorilor și a bolilor, metodele de recoltare, pentru a verifica
dacă perioada de timp între aplicare și recoltare este adecvată;
5) dispozitivele de pulverizare trebuie să fie adaptate, în funcţie de necesitate,
pentru a aplica o doză exactă;
6) amestecul de substanţe fitosanitare și fertilizanţi trebuie să fie efectuat în așa
mod, încît să se evite contaminarea apei și a solului din zonele înconjurătoare și să
protejeze angajaţii implicaţi în aceste activităţi de la pericolele potenţiale;
7) recipientele utilizate pentru amestec și dispozitivele de pulverizare trebuie să
fie bine spălate după utilizare, în special atunci cînd sînt folosite diferite substanţe
fitosanitare și fertilizanţi pentru diferite culturi, pentru a evita contaminarea fructelor și
legumelor;
8) substanţele fitosanitare și fertilizanţii trebuie să fie păstrate în ambalajele lor
originale, etichetate cu denumirea lor chimică de origine și cu instrucţiunile de aplicare.
Aceste substanţe trebuie să fie stocate într-un loc sigur, bine aerisit, departe de zonele
de producţie și de zonele de recoltare a fructelor sau legumelor, precum și distruse într-
un mod care să nu prezinte un risc de contaminare a culturilor, condiţiilor de viaţă a
locuitorilor din zonă, sau a mediului din zonele de producţie primară;
9) ambalajele goale trebuie să fie distruse conform indicaţiilor producătorului și
nu trebuie să fie utilizate pentru alte scopuri legate de produsele alimentare.
Secţiunea 4. Cerinţe pentru controlul biologic

25. Securitatea mediului și siguranţa consumatorilor trebuie luată în considerare,


atunci cînd se utilizează organisme biologice și/sau metaboliţii acestora pentru controlul
dăunătorilor, carieni, agenţilor patogeni și altor organisme dăunătoare în Produse.

26. Lucrătorii agricoli trebuie să efectueze doar acele controale biologice, care
sînt permise pentru cultivarea anumitor fructe și legume și trebuie să fie utilizate în
conformitate cu instrucţiunile producătorului în realizarea scopurilor propuse.

Secţiunea 5. Cerinţe pentru instalaţiile protejate în care sînt cultivate fructe și legume

27. Operaţiunile pentru Produsele cultivate în instalaţii protejate (sere, culturi


hidroponice, etc.) se efectuează în spaţii închise adecvate.
28. Instalaţiile protejate trebuie să fie situate, proiectate și construite în așa mod,
încît să fie evitată contaminarea Produselor și adăpostirea dăunătorilor (insecte,
rozătoare, păsări, etc.).

29. Aspectul interior al instalaţiilor protejate trebuie să fie în conformitate cu


bunele practici de igienă pentru producţia primară a Produselor, inclusiv protecţia
împotriva contaminării intercalate între și în timpul operaţiunilor.

30. Fiecare instalaţie protejată trebuie să fie evaluată individual, în vederea


identificării cerinţelor igienice pentru fiecare Produs.

31. Sistemul de livrare a apei potabile sau curate pentru producţia primară din
instalaţiile protejate, trebuie să fie instalat și distribuit corespunzător.

32. Apa nepotabilă trebuie să fie livrată printr-un sistem separat, să fie
identificată și să nu se permită ca acest sistem să fie conectat la un sistem de apă
potabilă.

33. În cazul aprovizionării cu apă trebuie să se respecte următoarele:


1) evitarea contaminării rezervelor de apă potabilă și curată prin expunerea la
factorii de producţie agricolă, utilizaţi pentru obţinerea Produselor;
2) curăţarea și dezinfectarea sistematică a instalaţiilor de apă potabilă și curată;
3) verificarea calităţii apei livrate.
34. Sistemele de canalizare și de eliminare a deșeurilor trebuie să fie proiectate și
construite, astfel încît să se evite contaminarea Produselor, a apei potabile și a factorilor
de producţie agricolă.

Secţiunea 6. Cerinţe pentru personal și instalaţiile sanitare

35. Cerinţele de igienă și sănătate pentru persoanele care intră în contact direct cu
Produsele, în timpul recoltei sau după recoltare, trebuie să fie respectate, pentru a se
asigura că acestea, nu sînt susceptibile de a le contamina.

36. Vizitatorii, atunci cînd este cazul, trebuie să poarte haine de protecţie.

37. Instalaţiile sanitare trebuie să fie disponibile, pentru a asigura menţinerea


unui grad adecvat de igienă a personalului. În măsura în care este posibil, astfel de
instalaţii ar trebui:
1) să fie amenajate lîngă cîmpuri și instalaţii protejate, și să dispună de un număr
de personal suficient întru funcţionarea eficientă a acestuia;
2) să fie proiectate astfel, încît distrugerea deșeurilor să asigure evitarea
contaminării cîmpurilor, apelor freatice și subterane, Produselor sau factorilor de
producţie agricolă;
3) să dispună de suficiente mijloace igienice pentru spălarea și uscarea mîinilor;
4) să fie menţinute în condiţii sanitare bune.

38. Personalului, depistat ca fiind purtător de o maladie ce poate fi transmisă prin


intermediul Produselor, nu trebuie să i se permită să intre în zonele de manipulare a
produselor alimentare, dacă există riscul de contaminare.

39. Personalul, care intră în contact direct cu Produsele, trebuie să menţină un


nivel înalt al igienei personale și, după caz, să poarte îmbrăcămintea și încălţămintea de
protecţie adecvată. Dacă persoanele au răni pe corp și au permisiunea de a continua
munca, atunci rănile trebuie să fie acoperite cu pansamente adecvate.

40. Personalul trebuie să se spele pe mîini înainte de a începe operaţiunile de


manipulare a Produselor sau a oricărui alt material care vine în contact cu ele.

41. Personalul trebuie să se abţină de la un comportament, ce ar putea duce la


contaminarea produselor alimentare, cum ar fi: fumatul, scuipatul, guma de mestecat,
strănutul sau tusa.
42. Obiectele personale, cum ar fi bijuteriile, ceasurile de mînă, sau alte obiecte
care prezintă o ameninţare pentru siguranţa Produselor, nu trebuie să fie purtate în
zonele de producţie.

Secţiunea 7. Cerinţe pentru ambalajele și materialele utilizate

43. Cultivatorii și recoltatorii trebuie să urmeze specificaţiile tehnice


recomandate de producătorii de echipamente pentru buna lor utilizare și întreţinere.

44. Cultivatorii și recoltatorii trebuie să respecte următoarele practici:


1) containerele și ambalajele care intră în contact direct cu Produsele, trebuie să
fie confecţionate din materiale netoxice;
2) containerele și ambalajele trebuie să fie confecţionate în așa mod, încît, atunci
cînd este nevoie să permită curăţarea, spălarea, dezinfectarea și întreţinerea, pentru a fi
evitată contaminarea Produselor;
3) cerinţele specifice igienice și de întreţinere trebuie să fie identificate pentru
fiecare piesă din echipament, utilizată pentru fructe sau legume;
4) containerele destinate pentru deșeuri, pentru produsele necomestibile și
substanţele periculoase trebuie să fie identificabile și fabricate după caz, dintr-un
material impermeabil. Dacă este cazul, astfel de recipiente trebuie să fie sigure, pentru a
preveni contaminarea accidentală a Produselor, sau a factorilor de producţie agricolă.
Unele recipiente trebuie să fie separate sau identificate în alt mod, pentru a preveni
utilizarea lor ca containere de recoltare;
5) containerele și ambalajele care nu mai pot fi aduse la o stare igienică bună,
trebuie să fie scoase din circuit și distruse;
6) echipamentele și instrumentele trebuie să fie utilizate în funcţie de scopul
pentru care sînt fabricate, fără a afecta Produsele. Ele trebuie să fie menţinute în stare
bună.

V. Cerinţe de igienă la manipularea, depozitarea și transportarea


Produselor

Secţiunea 1. Cerinţe pentru prevenirea contaminării intercalate

45. În timpul producţiei primare și activităţilor post-recoltare, trebuie să se i-a


măsuri eficiente pentru a preveni contaminarea intercalată a Produselor cu factorii de
producţie agricolă, sau cu personalul care intră în contact direct cu Produsele.

46. Pentru a preveni contaminarea intercalată a Produselor, cultivatorii,


recoltatorii și lucrătorii agricoli trebuie să respecte următoarele recomandări:
1) la momentul recoltării trebuie să fie efectuate acţiuni suplimentare, pentru a nu
permite creșterea posibilităţii de contaminare a culturilor, în cazul apariţiei unui factor
local, cum ar fi condiţiile meteo nefavorabile;
2) Produsele improprii consumului uman, trebuie să fie separate în timpul
recoltării. Astfel de Produse, atunci cînd va fi imposibilă prelucrarea ulterioară,
urmează a fi distruse în mod corespunzător pentru a evita contaminarea Produselor sau
a factorilor de producţie agricolă;
3) lucrătorii agricoli, la transportarea fructelor și legumelor recoltate, nu trebuie
să utilizeze aceleași containere în care au fost transportate și alte materii ca unelte,
combustibil, etc.
4) containerele utilizate anterior pentru materii potenţial periculoase (deșeuri,
gunoi de grajd), sau materialele de ambalare care au fost în contact direct cu astfel de
materii, nu pot fi utilizate pentru păstrarea Produselor, dacă nu au fost curăţate și
dezinfectate;
5) la ambalarea Produselor în cîmp, containerele sau cutiile expuse alături de
gunoiul de grajd sau alte deșeuri, trebuie să fie manipulate cu atenţie pentru a evita
contaminarea.

Secţiunea 2. Cerinţe pentru depozitarea și transportarea Produselor din cîmp la


instalaţiile de ambalare

47. Produsele trebuie să fie transportate și depozitate în condiţii ce vor minimiza


riscul de contaminare microbienă, chimică sau fizică, respectînd următoarele practici:
1) containerele pentru transportarea fructelor și legumelor recoltate trebuie să fie
construite în așa fel, încît să minimizeze potenţialul de distrugere a Produselor și să
evite accesul dăunătorilor. Ele trebuie să fie fabricate din materiale netoxice, care ar
permite o curăţare ușoară și aprofundată. De asemenea, ele trebuie să fie fabricate în așa
mod, încît să fie redusă posibilitatea contaminării de la obiecte, cum ar fi sticlă, lemn,
plastic;
2) Produsele, improprii consumului uman, trebuie să fie separate înainte de a fi
depozitate sau transportate. Produsele, care nu mai pot fi oferite pentru consumul uman
după prelucrările ulterioare, trebuie să fie separate și eliminate în mod corespunzător,
pentru a se evita contaminarea Produselor sau a factorilor de producţie agricolă;
3) lucrătorii agricoli trebuie să înlăture solul și impurităţile de pe Produse, înainte
ca acestea să fie depozitate sau transportate. Acest proces trebuie efectuat cu o atenţie
deosebită, pentru a minimiza distrugerea fizică a fructelor și legumelor;
4) vehiculele de transportare a Produselor nu trebuie să fie utilizate pentru
transportul substanţelor periculoase, înainte de a fi curăţate sau dezinfectate, pentru a
evita contaminarea.
VI. Cerinţe de igienă pentru curăţare și întreţinere

48. Echipamentele utilizate pentru recoltare trebuie să fie într-o stare și condiţie
bună pentru a facilita curăţarea și dezinfectarea. Echipamentele trebuie să fie utilizate în
scopul pentru care au fost fabricate, pentru a preveni contaminarea Produselor.

49. Materialele de curăţare și substanţele periculoase, cum ar fi produsele de uz


fitosanitar și fertilizanţi, trebuie să fie identificate și păstrate sau depozitate separat într-
un loc sigur de depozitare. Ele trebuie să fie utilizate în conformitate cu instrucţiunile
producătorului.

50. Sistemele de curăţare și dezinfectare trebuie să fie monitorizate pentru


funcţionarea eficientă și ar trebui să fie controlate sistematic și adaptate la noile
circumstanţe. Trebuie luate în consideraţie următoarele recomandări:
1) echipamentele de recoltare și containerele reutilizate, care intră în contact
direct cu Produsele, trebuie să fie curăţate sau după caz dezinfectate;
2) echipamentele de recoltare și containerele reutilizate, folosite pentru Produsele
care nu sunt spălate înainte de ambalare, trebuie să fie curăţate sau dezinfectate.

51. Metodele și materialele de curăţare depind de tipul instrumentelor și de starea


fiziologică și biologică a fructelor sau legumelor. Procedura de curăţare trebuie să
includă următoarele:
1) îndepărtarea rămășiţelor de pe suprafeţele echipamentelor;
2) aplicarea unui detergent și clătirea cu apă;
3) dezinfectarea cu o soluţie specială, în caz de necesitate.

52. Deșeurile nu trebuie să fie acumulate sau stocate în zonele de manipulare și


depozitare a Produselor sau în zonele adiacente. Zonele de depozitare a deșeurilor
trebuie să fie păstrate curat.

VII. Cerinţe igienice post-recoltare

Secţiunea 1. Cerinţe pentru apa utilizată după recoltare

53. Calitatea apei livrate poate să varieze pe parcursul tuturor operaţiunilor, dar
trebuie să fie utilizată în funcţie de operaţiune. De exemplu, apa curată poate fi utilizată
pentru stadiile iniţiale de spălat, iar apa utilizată pentru clătirea finală trebuie să fie
potabilă.
54. Sistemele post-recoltare ce utilizează apa, trebuie să fie proiectate astfel încît
să fie organizate condiţii speciale pentru acumularea impurităţilor;

55. Agenţii antimicrobieni trebuie să fie utilizaţi numai în cazul în care este
absolut necesar, pentru a minimiza contaminarea intercalată în perioada post-recoltare și
în cazul în care utilizarea lor este în conformitate cu bunele practici de igienă.
Concentraţia agentului antimicrobien trebuie să fie periodic controlată, pentru a menţine
concentraţia necesară.

56. Temperatura apei, în perioada post-recoltare, trebuie să fie verificată, atunci


cînd este cazul.

57. Apa reciclată trebuie să fie tratată și întreţinută în condiţii în care, să nu


prezinte nici un risc pentru siguranţa Produselor. Procesul de tratament trebuie să fie în
mod eficient controlat și monitorizat.

58. Apa reciclată poate fi întrebuinţată fără tratament special, dacă aceasta nu
prezintă nici un risc pentru siguranţa Produselor (de exemplu, apa de la clătirea finală
este utilizată la prima spălare);

59. Gheaţa trebuie să fie obţinută din apă potabilă. Ea trebuie să fie produsă,
manipulată și depozitată astfel, încît să prevină contaminarea.

Secţiunea 2. Cerinţe pentru tratamentele chimice

60. Tratamentele chimice trebuie să fie aplicate în conformitate cu instrucţiunile


producătorului.

61. Aparatele de pulverizare pentru tratamentele post-recoltare trebuie să fie


calibrate sistematic, pentru a controla exactitatea ratei de aplicare a dozei. Aceste
aparate trebuie spălate și curăţate, în zone sigure, atunci cînd sînt utilizate cu diferite
substanţe chimice și utilizate pentru diferite tipuri de fructe sau legume, pentru a evita
contaminarea producţiei.

Secţiunea 3. Cerinţe pentru sistemele de răcire

62. Apa formată în urma condensării sau în urma decongelării sistemelor de


răcire, nu trebuie să picure pe Produse. Interiorul acestor sisteme trebuie să fie menţinut
curat.
63. În cazul sistemelor de răcire la care apa sau gheaţa sînt în contact direct cu
Produsele (hidro-răcire, răcire cu gheaţă), trebuie să fie utilizată apă potabilă. Calitatea
apei în aceste sisteme trebuie să fie controlată și menţinută la același nivel.

64. Sistemele de răcire prin aer forţat reprezintă direcţionarea unui ritm rapid de
aer rece peste Produsele din camerele de răcire. Aceste sisteme de răcire a aerului
trebuie să fie proiectate corect și menţinute în stare bună, pentru a evita contaminarea
Produselor.

65. Produsele, atunci cînd este cazul, trebuie să fie menţinute la temperaturi joase
după răcire, pentru a minimiza dezvoltarea microbienă. Temperatura din camerele de
răcire trebuie să fie verificată permanent.

66. Apa de la condensarea sau decongelarea sistemelor de răcire, nu trebuie să


picure peste Produsele din camerele de răcire. Interiorul sistemelor de răcire trebuie să
fie menţinut în condiţii curate.

VIII. Cerinţe igienice pentru producţia de lăstari

67. Producătorii de seminţe destinate producţiei de lăstari pentru consumul uman,


nu trebuie să permită accesul animalelor sălbatice sau domestice în cîmpurile unde
aceste seminţe sînt cultivate.

68. În timpul producţiei de seminţe destinate producţiei de lăstari pentru


consumul uman, trebuie să se prevină contaminarea microbienă, deoarece există riscul
creșterii agenţilor patogeni în timpul procesului de încolţire. Gunoiul de grajd, biosolizii
și alte îngrășăminte naturale trebuie să fie utilizate numai atunci, cînd acestea au fost
supuse tratamentelor care ating un nivel înalt de reducere a agenţilor patogeni.

69. Producătorii de seminţe trebuie să utilizeze doar acele substanţe de uz


fitosanitar, care sînt permise pentru seminţele destinate producţiei de lăstari pentru
consumul uman.

70. Echipamentele de recoltare, înainte de recoltă, trebuie să fie într-o stare bună
pentru a minimaliza dăunarea seminţelor și trebuie să fie curăţate de orice impurităţi sau
pămînt.

71. Seminţele bolnave sau deteriorate, sensibile la contaminarea microbienă, nu


trebuie să fie utilizate pentru producţia de lăstari pentru consumul uman.
72. Seminţele destinate producţiei de lăstari pentru consumul uman trebuie să fie
separate de seminţele destinate producţiei de lăstari pentru hrana animalelor și în mod
clar etichetate.

73. Seminţele, vulnerabile la agenţii patogeni și microbieni în timpul uscării,


trebuie să primească o ingrijire adecvată, pentru a menţine siguranţa sanitară la uscare și
să fie evitată expunerea la aburi, umiditate ridicată și la ceaţă.

74. Producătorii de seminţe, distribuitorii și producătorii de lăstari trebuie să


testeze seminţele împotriva agenţilor patogeni. La seminţele încolţite înainte de testare,
posibilitatea de a găsi agenţi patogeni este mai mare. Dacă seminţele sînt contaminate,
atunci ele nu trebuie comercializate sau folosite pentru consumul uman.

75. Producătorii de lăstari trebuie să recomande producătorilor de seminţe să


utilizeze bunele practici agricole și să furnizeze dovezi că produsul a fost crescut în
conformitate cu prezenta Reglementare tehnică. Producătorii de lăstări ar trebui să
obţină asigurare de la producătorii sau distribuitorii de seminţe, precum că reziduurile
chimice ale fiecărui lot sînt în limitele prevăzute de normele stabilite de organul central
de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.

76. Containerele pentru seminţe trebuie să fie examinate la sosirea lor, pentru a
minimaliza posibilitatea de introducere a unor agenţi patogeni în încăperi. Ele trebuie să
fie examinate și împotriva daunelor fizice (de ex: găuri de la rozătoare) și semnelor de
contaminare (de ex: pete, rozătoare, insecte, fecale, urină, materiale străine, etc.). Dacă
se depistează că sînt deteriorate, contaminate, atunci conţinutul lor nu trebuie să fie
utilizat la producţia de lăstari pentru consumul uman.

77. Seminţele trebuie să fie spălate bine înainte de decontaminarea


microbiologică, pentru a elimina murdăria și de a crește eficienţa acestui tratament.
Seminţele trebuie să fie spălate și bine agitate într-o cantitate mare de apă curată, într-o
manieră care ar maximiza suprafaţa de contact. Procesul se repetă, pînă cînd cea mai
mare parte din murdărie este îndepărtată și apa de clătire ramîne curată.

78. Pentru a obţine seminţe libere de agenţi patogeni, se recomandă ca seminţele


să fie tratate înainte de procesul de încolţire. În timpul acestui tratament producătorii
trebuie să respecte următoarele:
1) toate recipientele utilizate pentru decontaminarea microbiologică de seminţe
trebuie să fie curăţate și dezinfectate înainte de utilizare;
2) seminţele trebuie să fie bine agitate în cantitate mare de agent antimicrobien,
pentru a maximiza suprafaţa de contact;
3) durata de tratament și concentraţia de agent antimicrobien utilizat, trebuie să
fie verificată cu exactitate și înregistrată;
4) trebuie luate măsuri stricte pentru a preveni re-contaminarea seminţelor, după
tratamentul de decontaminare microbiologică.
5) agentul antimicrobien trebuie utilizat în conformitate cu instrucţiunile
producătorului.

79. Seminţele trebuie bine spălate cu apă potabilă sau cu apă curată după
tratamentul de decontaminare microbiologică. Clătirea trebuie să fie repetată pentru a
elimina agentul antimicrobien.

80. Înmuierea este deseori necesară pentru îmbunătăţirea procesului de


germinare. La înmuiere producătorii trebuie să respecte următoarele:
1) toate recipientele utilizate pentru înmuiere trebuie să fie curăţate și
dezinfectate înainte de utilizare;
2) seminţele trebuie înmuiate în apă curată pentru un timp, cît mai scurt posibil,
pentru a minimaliza creșterea microbienă;
3) după înmuiere, seminţele trebuie să fie bine spălate cu apă potabilă sau, cel
puţin, cu apă curată;

81. În timpul germinării, zonele și instrumentele trebuie să fie curate, pentru a


evita contaminarea. Toate instrumentele trebuie să fie curăţate și dezinfectate înainte de
aplicarea lor pentru fiecare lot nou.

82. Trebuie să fie utilizată doar apă potabilă.

83. Solul trebuie să fie tratat, atunci cînd este necesar, pentru a atinge un grad
ridicat de reducere microbienă.

84. Recoltarea seminţelor germinate trebuie să se facă cu instrumente curăţate și


dezinfectate destinate pentru această utilizare. Toate instrumentele trebuie să fie
curăţate și dezinfectate înainte de efectuarea lucrărilor pentru fiecare lot nou.

85. Ultima clătire cu apă va elimina coaja și poate reduce contaminarea


microbienă. În acest sens trebuie să se respecte următoarele:
1) lăstarii trebuie să fie spălaţi cu apă potabilă rece, pentru a reduce temperatura
și pentru a încetini creșterea microbienă;
2) apa trebuie schimbată, atunci cînd este necesar (de exemplu, între loturi),
pentru a preveni contaminarea intercalată;
3) lăstarii trebuie să fie uscaţi, folosind instrumentul adecvat care este curat și
dezinfectat înainte de utilizare;
4) dacă este necesar un timp de răcire suplimentar, trebuie să se ia măsuri pentru
a facilita răcirea rapidă (de ex: plasate în recipiente mai mici, cu flux de aer adecvat
între recipiente).

86. În cazul în care loturile de seminţe sunt analizate pentru a detecta prezenţa
agenţilor patogeni microbieni, acestea nu trebuie utilizate pînă la parvenirea rezultatelor
analizei.

87. Se recomandă ca seminţele și lăstarii sau apa de irigare să fie testată pentru a
detecta prezenţa agenţilor patogeni.

88. Fiecare lot nou de seminţe trebuie să fie testat înainte de a intra în producţie
(adică înainte de decontaminarea microbiologică a seminţelor). Seminţele selectate
pentru testare trebuie să fie încolţite inainte de analiză, pentru a spori posibilitatea de a
detecta agenţii patogeni. Analiza poate fi efectuată pe seminţe încolţite sau pe apa
utilizată pentru a încolţi seminţele. Mostrele de seminţe pentru analiza microbienă, nu
trebuie să fie supuse unui alt tratament de decontaminare microbienă.

89. Tratamentele efectuate asupra seminţelor nu pot garanta distrugerea totală a


agenţilor patogeni. Dacă cîţiva agenţi patogeni supravieţuiesc tratamentului, aceștia se
pot înmulţi în timpul încolţirii. Producătorii trebuie să folosească un plan de testare
pentru monitorizarea suficientă a agenţilor patogeni:
1) analizele pot fi efectuate în timpul procesului de germinare și/sau produsul
finit poate fi analizat după recoltare;
2) testarea apei de irigare utilizată este un bun indicator al condiţiilor microbiene.
Prelevarea de probe de apă de irigare utilizată în perioada de germinare, permite
obţinerea unor rezultate mai rapide, comparativ cu testarea produsului finit.
3) din cauza naturii sporadice de contaminare a seminţelor, se recomandă ca
producătorii să testeze fiecare lot de producţie.

90. Seminţele trebuie să fie manipulate și depozitate într-un mod care va preveni
deteriorarea și contaminarea. Seminţele trebuie depozitate cu un spaţiu protector de la
pereţi, în condiţii de depozitare corespunzătoare și nici într-un caz pe podea, pentru a
preveni mucegaiul și creșterea de bacterii și a facilita controlul dăunătorilor.

91. Containerele deschise trebuie depozitate astfel, încît acestea să fie protejate
de paraziţi și de alte surse de contaminare.
92. Producătorii de lăstari trebuie să urmeze bunele practici de igienă pentru a
minimiza potenţialul de introducere sau de răspîndire a agenţilor patogeni în apă.
Calitatea apei utilizate va depinde de tipul operaţiunii. Apa curată poate fi utilizată
pentru stadiile iniţiale de spălat, întrucît apa utilizată ulterior, în procesul de producţie
de lăstari (de exemplu, pentru a curăţa, a decontamina microbiologic seminţele), trebuie
să fie potabilă sau cel puţin apă curată.

93. Lăstarii trebuie să fie păstraţi la o temperatură joasă (de ex: 5º C), care va
minimaliza condiţiile de dezvoltare a microbilor. Monitorizarea sistematizată și
eficientă a temperaturii în zonele de depozitare și în vehiculele de transport este strict
necesară.

94. Producătorii de lăstari trebuie să respecte următoarele:


1) angajaţii trebuie să prevină contaminarea intercalată de lăstari.
2) angajaţii nu trebuie să plece de la o zonă posibil contaminată, la o zonă de
germinare și/sau zonă de ambalare, cu excepţia cazului în care s-au întreprins măsuri de
igienă și s-au schimbat în haine de protecţie curate.

95. Interiorul încăperilor producţiei de lăstari trebuie să permită aplicarea bunelor


practici de igienă, inclusiv protecţia împotriva contaminării intercalate între și în timpul
operaţiunilor. Depozitarea, clătirea și decontaminarea microbiologică, precum și
încăperile de ambalare trebuie să fie complet separate în spaţiu și în personal.