TEMA PROIECTULUI

1. TEMA PROIECTULUI

Să se dimensioneze un bazin de aerare având dimensiunile în plan

40.70x34.65, format din două compartimente, care este amplasat în staţia de
epurare din localitatea Nehoiu.
2. DATE DE BAZĂ

Amplasamentul este în localitatea Nehoiu, pe malul râului Buzău,

caracteristicile acestuia fiind:
 comform P100/2006:
- valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, interval
mediu de recurenţă de 100 ani este ag=0,32g;
- perioada de colţ a spectrului de răspuns T c=1,6 secunde;
 forajul din amplasament a reliefat următoarea stratificaţie:
- Orizontul 1 - nisip prăfos-praf nisipos, galben-maroniu, cu intercalatii de
bolovani rulați - material aluvionar în grosime de 0,30-0,70 m.
- Orizontul 2 - stratul de material necoeziv format din pietrișuri şi
bolovănișuri de dimensiuni variabile cu intercalțtii nisipoase şi argiloase
cu îndesare medie, saturat începând cu 1,80 m față de cota terenului.
Stratul de pietriș cu bolovăniș şi nisipuri, constituie stratul freatic al
luncii râului Buzău, iar compoziția granulomerică arată că pietrișurile şi
bolovănișurile sunt predominate. Orizontul 2 este de grosimi variabile,
deoarece, în timp, albia râului Buzău a fost supusă proceselor de
colmatare şi erodare datorate viiturilor şi reprezintă un teren bun de
fundare.
- Orizontul 3 - stratul de argilă şistoasă şi gresii - este fundamentul zonei
şi este situat la cote mai mari de 6,00-9,00 m.

3. CONŢINUTUL PROIECTULUI

Proiectul va cuprinde calculul structurii de rezistenţă a bazinului de aerare

(determinarea stării de eforturi în elementele componente, dimensionarea şi
verificarea armăturilor necesare), cantităţi de lucrări necesare şi tehnologia de
execuție de execuţie a lucrărilor.

4
 MEMORIU TEHNIC

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Staţia de epurare Nehoiu este poziționată în aval de orașul Nehoiu, pe malul

drept al râului Buzău. Amplasamentul staţiei este în albia minoră a râului Buzău.
Locaţia este ocupată de un teren sportiv improvizat precum şi de vegetaţie de luncă.
Prezentul proiect s-a întocmit având la bază urmatoarele documentaţii:
- schema tehnologică propusă pentru staţia de epurare;
- studiul geotehnic în amplasamentul staţiei care să pună în
evidenţă natura terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice
şi recomandările necesare privind condiţiile de fundare.

2. ÎNCADRAREA CONSTRUCȚIILOR ÎN CLASE ȘI CATEGORII DE

IMPORTANȚĂ

Clasa de importanţă a construcţiilor este III, iar caracteristicile

amplasamentului sunt:
- valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare,
interval mediu de recurenţă de 100 ani este ag=0,32g;
- perioada de colţ a spectrului de răspuns T c=1,6 secunde;
Conform HG766/97, Anexa 3 şi a Regulamentului din B.C. 4/96, construcţia se
încadrează în categoria “C” de importanţă.

3. STUDII GEOTEHNICE

Pe amplasamentul bazinului de aerare forajul geotehnic realizat a evidenţiat

următoare stratificaţie:
- Orizontul 1 - nisip prăfos-praf nisipos, galben-maroniu, cu intercalatii
de bolovani rulați - material aluvionar în grosime de 0,30-0,70 m.
- Orizontul 2 - stratul de material necoeziv format din pietrișuri şi
bolovănișuri de dimensiuni variabile cu intercalțtii nisipoase şi
argiloase cu îndesare medie, saturat începând cu 1,80 m față de
cota terenului. Stratul de pietriș cu bolovăniș şi nisipuri, constituie
stratul freatic al luncii râului Buzău, iar compoziția granulomerică
arată că pietrișurile şi bolovănișurile sunt predominate. Orizontul 2

5
 este de grosimi variabile, deoarece, în timp, albia râului Buzău a fost
supusă proceselor de colmatare şi erodare datorate viiturilor şi
reprezintă un teren bun de fundare.
- Orizontul 3 - stratul de argilă sistoasă şi gresii - este fundamentul
zonei şi este situat la cote mai mari de 6,00-9,00 m.

4. ROLUL FUNCŢIONAL AL OBIECTELOR DIN STAŢIA DE EPURARE

Conform datelor de tema s-au dimensionat la nivel de detaliu bazinele de

aerare din cadrul staţiei de epurare a localităţii Nehoiu , pentru o populaţie de
11150 locuitori.
Stația de epurare este alcătuită din treapta mecanică: grătare rare ,grătare
dese şi deznisipator separator de grăsimi aerat şi treapta biologică: bazin de nămol
activat şi decantoare secundare.
Grătarele reţin pe suprafaţa activă a acestora din apele uzate suspensiile şi
corpurile mari grosiere. Prin reţinerea materiilor grosiere suprafaţa activă a grătarelor
se îmbâcseşte şi ca urmare diferenţa dintre nivelul apei în amonte şi nivelul apei în
aval creşte fiind sesizată prin intermediul senzorilor de nivel ai instalaţiei de
automatizare. În momentul în care creşterea depăşeşte o anumită valoare instalaţia
de automatizare porneşte sistemul de curaţare a grătarului şi a transportor
-compactorului. Transportor - compactorul preia materiile grosiere , eventual le spală
cu jeturi de apă sub presiune pentru a elimina materiile organice solubile ,apoi le
transportă ,le deshidratează şi compactează ,după care le evacuază în pubele.
Deznisipatorul separator de grăsimi aerat reţine particulele de natură minerală
din apa uzată (de tipul nisipului) ,precum şi alte materii cu diametrul granulelor
d > 20 mm (de tipul zaţului de cafea , cojilor de ouă, etc.).
În bazin se insuflă aer cu ajutorul suflantelor, astfel încat în interiorul acestuia
se produce o mişcare ce favorizează depunerea mai eficientă a nisipului pe radier.
Nisipul este raclat spre zona amonte a deznisipatorului într-o başă de
colectare de unde va fi evacuat prin pompare spre o platformă de nisip.
Grăsimile flotate cu ajutorul aerului comprimat ajung într-o zonă liniştită a
deznisipatorului de unde sunt raclate din colectorul de grăsimi. Pe ultima parte a
bazinului , respectiv 20 %, nu se mai insuflă aer pentru a se produce liniştirea apei şi
flotarea mai rapidă a grăsimilor.
Reţinerea nisipului este necesasă deoarece granulele de nisip reprezintă un
material destul de abraziv care conduce la eroziuni şi deteriorări ale conductelor,
canalelor şi rotoarelor pompelor de apă şi nămol, în contact cu unele substanţe de
natură organică (grăsimile) ,aderă de pereţii conductelor conducând în timp la
obturarea secţiunii de curgere şi odată trecut de deznisipator este vehiculat şi

6
tranzitat cu consum de energie prin obiectele tehnologice de pe linia apei şi
nămolului.
Din deznisipatorul separator de grăsimi apa ajunge într-un canal de măsurare
obţinut prin îngustarea în plan a secţiunii canalului.
Bazinul de nămol activat realizează procesul de epurare biologică a apelor
uzate în prezenţa oxigenului introdus artificial prin aerare şi a nămolului activat de
recirculare ,realizează trecerea substanţelor organice din masa apei în celule
bacteriene, reţinerea acestora fiind mai facilă.
Bazinul de nămol activat adoptat pentru aceasta staţie de epurare este de tipul
bazinului cu nămol activat cu nitrificare – denitrificare cu stabilizarea nămolului.
Nitrificarea este procesul prin care se realizează oxidarea biologică a
amoniului. Aceasta se realizează în două etape, prima la forma de azotiţi şi apoi la
forma de azotaţi.
Responsabile pentru aceste două etape sunt în principal două bacterii
chemoautotrofe aerobe (obţin energie din reacţii chimice, prin oxidarea în mediu
aerob a compuşilor anorganici asemenea amoniacului, azotiţilor şi sulfidelor, utilizând
pentru sinteză carbonul anorganic din bioxidul de carbon) cunoscute sub denumirea
de nitrosomonas şi nitrobacter.
Denitrificarea este reducerea biologică a azotaţilor la azot gazos. Ea poate fi
realizată în mai multe etape pe cale biochimică, cu producere finală de azot gazos. O
gamă largă de bacterii heterotrofe anoxice iau parte la proces, necesitând carbon
organic ca sursă de energie.
În bazinul de nămol activat se realizează amestecul apei uzate (conţine
substanţe organice care constituie hrana bacteriilor) ,a aerului (conţine oxigen) şi a
nămolului activat de recirculare (conţine materialul celular viu necesar menţinerii unei
anumite concentraţii a nămolului activat în bazinul de aerare).
Pentru o bună funcţionare a bazinului cu nămol activat trebuie să se introducă
oxigenul necesar desfăşurării proceselor din bazin, să se realizeze o bună
omogenizare a celor trei elemente şi să fie evitată depunerea flocoanelor de nămol în
orice punct din bazinul de aerare.
Obiectivele stabilizării aerobe produse în bazinul de nămol activat includ
producerea de nămol stabil prin oxidarea substanţelor organice biodegradabile ,
reducerea masei şi a volumului nămolului şi reducerea organismelor patogene.
Complexul de bazine de aerare este realizat din beton de clasa C25/30 , sub
radier fiind prevăzut un strat de beton de egalizare de clasa C8/10.
Radierul bazinelor de aerare are grosimea de 60 cm şi iese în afara pereţilor
pe o laţime de 50 cm , fiind amplasat pe betonul de egalizare cu grosimea de 10 cm.

7
 Din considerente tehnico-economice pereţii marginali s-au realizat cu secţiune
variabilă, plecând de la o grosime de 55 cm, la baza peretelui, şi ajungând la 30 cm
la extremitatea superioară.
Pe peretele marginal din aval este prevăzut un jgheab pentru colectarea apei.
În urma dimensionării bazinelor de aerare au rezultat urmatoarele dimensiuni:
Dimensiunile bazinelor sunt :
-dimensiuni in plan 40.70x34.65 m;
-grosimea radierul 0.60 m;
-raza interioară prentru peretele marginal aval şi amonte 8.00 m;
-grosimea peretelui 0.30-0.55 m;
-înalțimea peretelui 6.00 m;
-înalțimea utilă de apă 5.00 m.
Dimensiunile jgheabului de colectare:
-dimensiunile la interior ale jgheabului de colectare 1.00 x 1.00 m;
-grosimea peretelui jgheabului de colectare 0.20 m;
-înalțimea jgheabului de colectare 0.90 m.
În aceasta schemă de epurare s-a optat pentru realizarea a doua decantoare
secundare orizontal radiale care vor reţine nămolul biologic produs în bazinul de
nămol activat.
Circulaţia apei se face orizontal şi radial, de la centru spre periferie. Din
conducta de acces , apa iese pe sub un cilindru central semiscufundat.
Evacuarea apei decantate se face cu ajutorul unei rigole perimetrale de
colectare. Pentru a se realiza o evacuare uniformă trebuie ca deversarea să fie
neînecată.
Evacuarea nămolului se realizează prin raclarea radierului cu ajutorul podului
raclor radial. El este alcatuit dintr-o grindă solitară ce sprijină pe structura de
rezistenţă a corpului central prin intermediul unui pivot ,iar extremitatea sprijină pe
peretele exterior al bazinului prin intermediul unor roţi adecvate.
Colectarea şi evacuarea nămolului se face continuu. Podul raclor împinge
nămolul sedimentat în başa de colectare de unde este evacuat prin pompare.
Dupa decantoarele secundare în schema staţiei de epurare se va prevedea un
debitmetru.
Nămolul evacuat de la decantoarele secundare este pompat şi trimis o parte
spre bazinul de nămol activat, pentru a menţine concentraţiile necesare materialului
celular (nămol recirculat ), şi o parte este trimis spre obiectele de prelucrare ale
nămolului (nămol în exces).
Nămolul în exces ajunge într-un concentrator de nămol care are rolul de a
reduce umiditatea acestuia în vederea prelucrării unor volume mai mici.

8
 Procesul de reducere a umiditatii este continuat în staţia de deshidratare a
nămolului.
Nămolul deshidratat este depozitat pe o platformă de unde va fi transportat şi
evacuat din staţia de epurare.
5. DESCRIERE BAZIN DE AERARE. ORDINEA GENERALĂ DE EXECUŢIE

Bazinele cu nămol activat pentru cele două linii tehnologice fac corp comun.
Astfel, construcţia rezultată este semiîngropată, realizată din beton armat C25/30.
Cele două bazine au o forma ovală.
Radierul are grosimea de 60cm şi iese în afara bazinelor cu 50cm, în zona
centrala. În plan radierul bazinelor are formă dreptunghiulară cu dimensiunile
40,70x34,65m. Structura bazinelor este împărţită în două părti egale, prin intermediul
unui rost definitiv în care se va monta profil de etanşare din PVC plastifiat tip O 32, atât
în lăţimea radierelor cât şi pe înălţimea pereţilor.
Pereţii exteriori ai bazinelor au secţiunea transversală variabilă între 35cm la
partea superioară şi 55cm la bază. Pereţii au înălţimea de 6,00m. Peretele
longitudinal intermediar are grosimea constantă de 55cm.
Pereţii şicană longitudinali au grosimea de 30cm şi sunt prevăzuţi la partea
inferioara cu o vută având înalţimea de 1m, iar pereţii şicană circulari au grosimea de
30cm.
În zona aval a fiecărui bazin se găseşte un jgheab colector din beton armat cu
radier şi pereţi având grosimea de 20cm şi care are dimensiunile în plan
1,00mx1,00m.
Ordinea generală de execuție a bazinelor cu nămol activat:
 Recunoaşterea amplasamentului şi curăţărea lui, verificând totodată dacă
pe amplasament există lucrări subterane (conducte, cabluri electrice etc.)
care necesită devierea lor. În acest scop, beneficiarul va pune la dispoziţia
contractorului toate datele necesare;
 Trasarea topografică a lucrărilor, atât în plan cât şi pe verticală, în
conformitate cu planul general, profilul tehnologic şi cotele înscrise în
proiect ;
 Executarea lucrărilor de săpătură generală până la cota 58 50, luând toate
măsurile necesare pentru evacuarea apelor din precipitaţii din incinta
săpăturii, inclusiv eventuale epuismente;
 Verificarea naturii terenului de fundare de către proiectant şi geotehnician
şi stabilirea de către aceştia a unor eventuale măsuri suplimentare faţă de
prevederile proiectului ;
 Compactarea fundului săpăturii.
 Verificarea cotelor de nivel.
 Turnarea betonului de egalizare C8/10, având grosimea de 10cm.

9
 Se trece la execuţia lucrărilor aferente fiecărui plot, respectiv :
 trasarea în plan a contururilor plotului.
 cofrarea şi armarea radierului plotului.
 montarea şi susţinerea corespunzătoare a profilelor de etanşare în
conformitate cu prevederile proiectului.
 turnarea betonului în plotul radierului.
 protejarea şi tratarea betonului din radier prin menţinerea lui în stare
umedă cel puţin 10 zile.
 tratarea rostului de turnare dintre radier şi pereţii marginali şi cel
intermediar pe întreg conturul plotului.
 montarea pe întreaga înălţime a cofrajului şi susţinerilor de la faţa
interioară a bazinului.
 montarea armăturilor din pereţii marginali şi cel intermediar,
 montarea şi susţinerea corespunzătoare a profilelor de etanşare,
 montarea susţinerilor exterioare şi a primului rând de cofraje de la
baza peretelui.
 betonarea pereţilor pe întreaga înălţime asigurând turnarea
continuă, fără rosturi, cofrajele de la exterior montându-se pe
măsură ce înaintează betonarea.
 tratarea rostului de turnare dintre radier şi pereţii şicană în
conformitate cu prevederile de la paragraful 8,
 montarea pe întreaga înălţime a cofrajului şi susţinerilor de la faţa
interioară a bazinului.
 montarea armăturilor din pereţii şicană circulari şi longitudinali,
 montarea şi susţinerea corespunzătoare a profilelor de etanşare din
peretele şicană longitudinal.
 montarea susţinerilor exterioare şi a primului rând de cofraje de la
baza pereţilor.
 betonarea pereţilor pe întreaga înălţime asigurând turnarea
continuă, fără rosturi, cofrajele de la exterior montându-se pe
măsură ce înaintează betonarea.
 cofrarea, susţinerea cofrajelor, montarea armăturilor şi a piesei de
trecere în jgeabul colector şi betonarea acestuia.
- Efectuarea probei de etanşeitate al bazinului şi analiza rezultatelor
acesteia. În funcţie de rezultatele acesteia se va decide dacă sunt
necesare lucrări de remediere sau impermeabilizare suplimentare. Se
consideră că etanşeitatea este corespunzătoare în următoarele condiţii:
 dacă nu se constată pete de umezeală sau pierderi vizibile de apă.
 dacă pierderea totală înregistrată timp de 10 zile nu depăşeşte 0.25
litri pe metru pătrat de suprafaţă udată şi zi.

10
 - Daca proba de etanşeitate este corespunzătoare se va trece la execuţia
următoarelor lucrări :
 executarea protecţiei la exteriorul pereţilor pe zona ce va fi
îngropată cu hidroizolaţie în doua straturi cu bitum aditivat.
 efectuarea umpluturilor de pământ până la cota terenului amenajat.
6. CALCULUL ŞI DIMENSIONAREA STRUCTURILOR

Proiectarea obiectului se va realiza în conformitate cu normativele şi codurile

româneşti în vigoare. Calculul stării de eforturi şi deformaţii din elementele structurale
ale obiectelor se va realiza ţinând cont de interacţiunea cu terenul de fundare.
Starea de eforturi se determină luând în considerare combinațiile de încărcări cele
mai defavorabile.
Acţiunile ce vor fi luate în considerare sunt :
- greutatea proprie G;
- presiunea hidrostatică PH;
- împingerea activă a pământului IAP;
- acţiunea presiunii hidrodinamice dată de fluidul înmagazinat în
timpul acţiunii seismice PHD;
Dimensionarea armăturilor se va realiza atât în grupările fundamentale
(asociate stării limită de deschidere a fisurilor), cât şi în grupările ultime asociate stării
limită de rezistenţă.
În calculele de dimensionare şi verificare s-a pus condiţia limitării deschideri
de fisură la valorile:
  efectiv
f  0,1mmpentru solicitările de întindere centrică sau
întindere excentrică cu excentricitate mică.
  efectiv
f  0,2mm pentru solicitarile de: încovoiere, compresiune
excentrică, întindere excentrică cu excentricitate mare.
Elementele de calcul sunt prezentate în breviarul de calcul.

7. STANDARDE ŞI NORMATIVE CONSIDERATE LA PROIECTARE

La proiectarea lucrărilor propuse în prezentul proiect s-au avut în vedere
următoarele standarde şi normative în vigoare care reglementează activitatea de
proiectare, dar fără limitare la acestea:
- CR0 – 2005 – Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în
construcţii
- CR2-1-1-1 – 2005 – Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi
structurali din beton armat
- P100-1/2006 – Cod de proiectare antiseismică – Partea I. Clădiri

11
- NP 112-04 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare
directă
- STAS 10100/0-75. Principii generale de verificare a siguranţei
construcţiilor
- STAS 10100/0-75; STAS 10101/0A-77; STAS 10101/1-78 (Principii
generale de verificare a siguranţei construcţiilor şi Acţiuni în
construcţii);
- STAS 10107/0-90. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton,
beton armat şi beton precomprimat;
- SR EN 206-1 – Beton – Partea 1: Specificaţie, performanţă,
producţie şi conformitate;
- NE012-1,2/2007: Cod de practică pentru executarea lucrărilor de
beton, beton armat şi beton precomprimat.
- P73-1994: Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia
recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat.

12
 TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

1. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul caiet de sarcini are ca obiect stabilirea nivelurilor de performanţă şi

a cerinţelor de calitate specifice pe care trebuie să le îndeplinească lucrările de
construcţii montaj pentru realizarea bazinelor de aerare.

2. CRITERII DE PERFORMANȚĂ ȘI CERINȚE DE CALITATE PRIVIND

CONDIȚIILE DE FUNDARE

Soluțile de fundare prevăzute în proiect au fost alese ținând cont de destinația

și cerințele funcționale ale structurii proiectate și totodată de natura terenului din
amplasament. Ținând cont de natura terenului de fundare în amplasament în proiect
s-a prevăzut realizarea săpăturii pâna la cota de fundare.
Având în vedere stratificaţia şi natura terenului de fundare, indicată în studiile
geotehnice, la execuţie sunt obligatorii următoarele:
 verficarea de către geotehnician, la cotele de fundare, a naturii
terenului de fundare, a parametrilor tehnologici;
 verificarea realizării gradului de compactare şi a uniformităţii
compactării de către geotehnician a fundului săpaturii;

3. CRITERII DE PERFORMANȚĂ ȘI CERINȚE DE CALITATE PRIVIND

EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE BETOANE

Betoanele ce trebuie puse în operă pentru realizarea lucrărilor de construcţii la

obiectele mai sus-menţionate sunt betoane de clasă ridicată cu grad de
impermeabilitate ridicat, reuşită lucrărilor depinzând într-o măsură foarte importantă
de stabilirea unei compoziţii corespunzătoare a betoanelor precum şi de modul de
transport şi punere în operă a betonului.
Menţionăm că la asemenea lucrări nu este suficientă numai realizarea clasei
fiind obligatorie realizarea unei bune etanşeităţi prin realizarea de betoane cu
permeabilitate foarte redusă şi compacte.
Exigenţele de performanţă impuse betoanelor sunt:
 clasa betonului de egalizare este C8/10
 clasa betonului armat utilizat la realizarea obiectelor mai sus-
menţionate va fi C25/30 cu urmatoarele caracteristici :

13
 agregate 0-16mm;
o
permeabilitate P810
o
Toate betoanele trebuie sa aibă omogenitate şi compactitate, orice segregare
sau rosturi de turnare netratate conducând la compromiterea etanşeităţii lucrărilor şi
imposibilitatea recepţionării lor.
Prepararea betoanelor se va face numai în statii centralizate și autorizate,
compoziția betoanelor trebuind să fie stabilită pe baza de încercări preliminare de
laborator. Rezultatele încercărilor de laborator și compoziția stabilită pentru fiecare
clasă trebuie avizată de catre proiectant și verificată de un laborator independent.
Transportul betonului se va face numai cu autobetoniere cu amestecare
forțată pe timpul transportului. Timpul de la preparare până la introducerea betonului
în cofraj nu trebuie sa depășească 25 minute. În cazul unor distanțe mari de
transport se va lua în considerare necesitatea utilizării unor aditivi plastifianți
întârzietori de priză.
Punerea în opera a betonului se va face cu pompa de beton, la un interval de
15-20minute de la preparare, în straturi de maxim 50cm înălțime și cu compactarea
fiecarui strat în parte. Betonarea trebuie sa fie continuă, fără întreruperi, pe un
element structural sau între două rosturi de turnare consecutive prevăzute în proiect.
Pentru o buna betonare a pereţilor bazinului de aerare se va proceda dupa
cum urmează:
 se monteaza integral cofrajele și susținerile de la fața interioară;
 se montează montanții, sprijinirile și platformele de lucru de la fața
exterioară, inclusiv primul rând de cofraje;
 se începe betonarea și compactarea dintr-un punct și se continuă în
lungul pereților;
 pe măsură ce înainteaza betonarea, imediat din spate echipa de
dulgheri va monta cel de-al doilea rând de panouri de cofraj astfel
încât echipa de betoniști când revine în punctul inițial să găsească
cofrajele deja montate.
Operațiile se continuă până la betonarea integrală a pereților.
Executantul este obligat sa ia toate măsurile organizatorice pentru:
 aprovizionarea ritmica cu beton;
 asigurarea vibratoarelor necesare, inclusiv a vibratoarelor de
rezervă;
 vibrarea corespunzătoare a fiecărui strat de beton;
Protejarea și tratarea betonului dupa turnare este obligatorie și se recomandă
a se face prin:

14
  acoperirea betonului proaspăt turnat cu materiale de protecție
(rogojini sau geosintetice);
 menținerea betonului în stare umedă pe o perioadă de minim 10
zile, inclusiv dupa decofrare;
 decofrarea pereților nu se va face mai devreme de 6 zile.

4. CERINȚELE DE CALITATE PRIVIND ARMĂTURILE

Armarea structurilor construcțiilor hidroedilitare este prevăzută a se realiza în

principal cu bare din oțel beton PC52. Utilizarea armăturilor în lucrare este
condiționată de garanția caracteristicilor fizico-chimice și a dimensiunilor conform
STAS 438/1-89 prin:
 certificate de garanție
 certificate de calitate
 certificate de conformitate a calității produselor
Documentele ce vor însoți livrarea oțelului beton de la producător trebuie să
conțină obligatoriu următoarele:
 denumirea, tipul de oțel și standardul utilizat
 valorile determinate privind caracteristicile fizico-mecanice și alte
criterii de performanță impuse de standard
 toate informațiile privind identificarea loturilor
Fasonarea și montarea barelor se va face în stricta conformitate cu
prevederile proiectului.
Este interzisă fasonarea armăturilor sub minus 10ºC.
Piesele metalice înglobate pentru conducte sau prinderea echipamentelor se
vor monta în cofraje înainte de turnarea betonului, conform prevederilor proiectului
de instalații hidraulice.

5. NIVELE DE PERFORMANȚĂ ȘI CERINȚE DE CALITATE PRIVIND

LUCRĂRILE DE COFRARE

Sistemele de cofrare și susținere care se vor utiliza trebuie să asigure

înscrierea geometriei structurii în urmatoarele toleranțe:
 abatarea de la grosimea elementelor
o maxim (- 5mm)
o maxim (+ 8mm)
 abaterea de la verticalitate a pereților ± 10mm
 abaterea de la grosimea acoperirii cu beton a armăturilor ± 2mm

15
 Geometria structurilor, în limita abaterilor sus menționate precum și calitatea
betoanelor va depinde în mod direct de calitatea cofrajelor și a susținerilor.
La alcătuirea cofrajelor și susținerilor antreprenorul trebuie să ia în considerare
necesitatea turnării continue, fără întreruperi, a betonului între rosturile de turnare și
definitive prevăzuta în proiect. De asemenea trebuie avută în vedere că este
interzisă străpungerea elementelor structurale cu oțel beton sau tiranți care vor creea
cu siguranță neetanșeități. La execuție antreprenorul trebuie să aleagă tipul de tiranți
care să elimine orice posibilităti de exfiltrații.
Sistemele de cofraje și susțineri care se pot utiliza la execuția unor asemenea
lucrări sunt:
 sistemul DOKA
 sistemul PERI sau MEVA sau altele similar
Indiferent de sistemul ales de antreprenor, alcătuirea cofrajelor trebuie să
asigure rezistența, stabilitatea și etanșeitatea lor.
Panourile de cofraj se vor monta fără rosturi și vor fi bine etanșate pentru a
evita scurgerea laptelui de ciment. Decofrarea pereților nu se va face mai devreme
de 6 zile.

6. NIVELE DE PERFORMANȚĂ ȘI CERINȚELE DE CALITATE IMPUSE

LUCRĂRILOR DE REALIZARE A ROSTURILOR ETANȘE DEFINITIVE ȘI A
ROSTURILOR DE TURNARE

În proiect sunt prevăzute urmatoarele tipuri de rosturi :

- rosturi de turnare între radier și pereți;
- rosturi etanșe definitive între ploturile bazinului de aerare.
Rosturile de turnare se vor realiza cu profile hidrofilice, iar rosturile etanşe
definitive sunt prevăzute a se realiza cu profile de etanşare din PVC plastifiat tip O 32,
plus o etanşare suplimentară cu chituri polisulfidice.
Rosturilor de turnare dintre radier şi pereţi, sau dintre pereţi, care sunt în
contact cu apa se vor trata astfel :
 se va buciarda și se va freca cu peria de sârmă suprafața rostului la
circa 5-10 ore de la turnarea betonului în radier pentru a crea o
suprafață rugoasă ;
 se va curața rostul prin suflare cu aer comprimat și spalare cu jet de
apă sub presiune ;
 se montează și de fixeaza profilul de etanșare de tip hidrofilic pe
mijlocul grosimii elementului, continuu pe întreg conturul rostului (atât
pe orizontală cât şi pe verticală, unde este cazul);
 înaintea betonării pereților și a montării profilului, betonul din radier
trebuie lăsat sa absoarbă apa.

16
 Rostul de turnare dintre pereți și planșeu se va trata la fel ca cel dintre radier
și pereti, dar nu se va mai monta și profilul de etanșare.
Materialele pentru realizarea rosturilor de turnare trebuie să fie agrementate,
iar caracteristicile lor fizico-mecanice trebuie prezentate spre avizarea proiectantului.
Rosturile etanșe definitive, dintre rezervoare și camera vanelor au fost impuse
pentru evitarea producerii unor eforturi suplimentare din tasări diferenţiate ce se pot
produce atât datorită diferenţelor mari de încărcare între cuve şi camera vanelor, cât
şi datorită condiţiilor de fundare speciale din amplasament.
Pentru a-şi îndeplini funcţiunile susmenţionate rosturile trebuie să aibă
următoarele performanţe:
- să fie continue;
- să fie etanşe pe tot conturul, inclusiv la îmbinări;
- să reziste şi să asigure etanşeitatea pentru o presiune hidrostatică
de 0,5 atmosfere.
În vederea realizării corespunzătoare a rosturilor definitive executantul are
următoarele obligaţii:
- să ceară furnizorului piesele speciale de îmbinare de la intersecţia
profilelor dispuse în plan orizontal cu cele dispuse în plan vertical;
- să ceară şi să pună în aplicare tehnologia de îmbinare a profilelor;
- să asigure poziţionarea şi susţinerea profilelor în timpul betonării;
- să asigure protecţia profilelor pe timpul execuţiei.
În vederea aplicării chiturilor polisulfidice se va proceda după cum urmează:
- se va scoate din rost materialul elastic de deasupra profilului (de
obicei benzi de polistiren) având grijă să nu se înţepe profilul;
- se curăţă suprafaţa rostului prin:
 frecare cu peria de sârmă,
 suflare cu aer comprimat,
 spălare cu jet de apă sub presiune;
- se usucă suprafaţa rostului;
- se introduce în rost cordonul de polietilenă;
- se aplică grundul adeziv compatibil cu chitul de etanşare;
- se aplică cu șpaclu chitul polisulfidic.

17
 BREVIAR DE CALCUL

1. INTRODUCERE. BAZA DE CALCUL

Prezentul breviar de calcul cuprinde elementele fundamentale privind

determinarea stării de eforturi şi deformaţii în structura bazinului de aerare din staţia
de epurare Nehoiu, precum şi verificările şi dimensionările necesare. Verificarea şi
dimensionarea structurilor a avut în vedere satisfacerea cerinţelor structurale
fundamentale: rezistenţa, stabilitatea, etanşeitatea şi durabilitatea.
Calculele s-au efectuat în conformitate cu prevederile codurilor româneşti
dintre care se menţionează:
- STAS 10107/0-90 - Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din
beton, beton armat şi beton precomprimat
- Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat
şi beton precomprimat - Indicativ NE 012-99
- CR0-2005 - Bazele proiectării structurilor de rezistenţă
- P100/1-2006 – Cod de proiectare antiseismică – Partea I. Clădiri
- P73-78 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea
recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide.
Calculul stării de eforturi şi deformaţii s-a efectuat în domeniu liniar - elastic
luând în considerare interacţiunea structurii cu terenul de fundare. În vederea
efectuării calculelor de interacţiune s-a considerat pentru coeficientul de pat
daN
k  1,50 .
cm 3
Caracteristicile de calcul şi performanţă pentru betonul şi oţelul beton utilizat
pentru realizarea structurii sunt:
-
clasa betonului C 25/30 (Bc30)
-
rezistenţele de calcul ale betonului

Rc = 135 – 180 daN/cm2 (rezistenţa de calcul la compresiune,
functie de poziția de turnare a elementului și de grosimea sa)

Rt = 9 – 12,50 daN/cm2 (rezistenţa de calcul la întindere , functie
de poziția de turnare a elementului și de grosimea sa)
-
modulul de elasticitate al betonului de clasă C 25/30

Eb = 32500000 daN/cm2
-
gradul de impermeabilitate al betonului P 810

18
 -
tipul oţelului - PC 52

rezistenţa de calcul a oţelului PC 52 - Ra = 3000 daN/cm2.
Verificările şi dimensionările s-au efectuat la următoarele stări limită:
 starea limită de rezistenţă;
 starea limită de deschidere a fisurilor, asociată exploatării
normale, punând condiţia ca deschiderile de fisură să nu
depăşească următoarele valori :
-  efectiv
f  0,1mm pentru solicitările de întindere centrică sau
întindere excentrică cu excentricitate mică.
-  efectiv
f  0,2mm pentru solicitarile de: încovoiere, compresiune
excentrică, întindere excentrică cu excentricitate mare.

2. ACŢIUNI ŞI GRUPĂRI DE ACŢIUNI

Acţiunile luate în considerare la proiectarea bazinelor de aerare sunt:

- G - greutatea proprie
- PH - presiunea hidrostatică a apei pentru fiecare obiect în parte;
- IAP - împingerea activă a pământului de umplutură din jurul
obiectelor, funcţie de cota de fundare a obiectelor şi cota terenului
amenajat din vecinătatea lor; pentru evaluarea intensităţii presiunilor
active ale pământului pe pereţi s-au considerat:
 γp = 18 kN/m3 greutatea volumică a pământului de
umplutură
 Φ= 30o - unghiul de frecare interioară a pământului.
- PHD - presiunea hidrodinamică, indusă de acţiunea seismică
Valorile presiunilor hidrodinamice au fost determinate pe baza
următoarelor ipoteze:
 fluidul este considerat un fluid perfect iar mişcarea
acestuia nepermanentă, irotaţională şi cu nivel liber;
 structura este considerată rigidă în raport cu fluidul;
 pentru amplasamentul obiectului, conform normativului
P100/1-2006, valoarea de vârf a acceleraţiei terenului
este a g  0,32 g , iar perioada de colţ Tc a spectrului de
răspuns este 1,6 secunde.
Valorile presiunilor hidrodinamice pe direcție transversală sunt prezentate în
paragraful următor, direct pe schema de încărcare.
Pentru efectuarea verificărilor şi dimensionărilor la diferitele stări limită s-au
definit următoarele grupări de acţiuni:
 Starea limită ultimă, de rezistenţă (SLU)

19
  grupări fundamentale (GF)
SLU-GF1=1.35G+PH1+IAP (faza de exploatare normală
cu un bazin plin)
SLU-GF2=1.35G+PH1+PH2+IAP (faza de exploatare
normală cu ambele bazine pline)
SLU-GF3=1.35G+IAP (bazine goale)
 grupări speciale (GS)
SLU-GS1= G+PH1+PHD1 (exploatare în caz de seism cu
un bazin plin)
SLU-GS2= G+PH1+PH2+PHD1+PHD2 (exploatare în caz
de seism cu ambele bazine pline)
 Starea limită de serviciu, de deschidere a fisurilor (SLS)
 grupări fundamentale (GF)
SLS-GF1=G (greutate proprie)
SLS-GF2=G+PH1 (faza de verificare a etanşeităţii
obiectului, un bazin plin)
SLS-GF3=G+PH1+PH2 (faza de verificare a etanşeităţii a
obiectului, ambele bazine pline)
SLS-GF4=G+PH1+IAP (faza de exploatare normală cu
un bazin plin)
SLS-GF5=G+PH1+PH2+IAP (faza de exploatare normală
cu ambele bazine pline)
SLS-GF6=G+IAP (faza de intretinere, bazine goale)

3. STAREA DE EFORTURI ÎN STRUCTURĂ

3.1. Modelul de calcul. Evaluarea încărcărilor

Starea de eforturi în structură a fost determinată în domeniu liniar–elastic.

Modelul de calcul este reprezentat de o fașie transversală de 1,00 m lăţime care
cuprinde pereșii marginali, pereţii sicană longitudinali, peretele intermediar dintre
bazine şi radierul bazinelor de aerare. Radierul se reazemă pe un mediu elastic
având caracteristica elastică, modulul de deformaţie al terenului E 0 = 150 daN/cm².
Modelul de calcul este prezentat în figura 1.

20
 Fig. 1. Modelul de calcul pentru bazinele de aerare

Valorile încărcărilor, schemele de încărcare precum şi momentele

încovoietoare pentru fiecare acţiune în parte, sunt prezentate în figura 2, după cum
urmează

Fig. 2.a Greutatea proprie GP

21
Fig. 2.b Presiunea hidrostatică PH1 (bazin 1 plin, bazin 2 gol)

Fig. 2.c Presiunea hidrostatică PH2 (bazin 1 gol, bazin 2 plin)

22
Fig. 2.d Împingerea activă a pământului şi a greutaţii pamântului
de umplutura din zona exterioara a bazinelor IAP

23
Fig. 2.e Presiunea hidrodinamică PHD1 (bazin 1 plin, bazin 2 gol)

24
 Fig. 2.f Presiunea hidrodinamică PHD2 (bazin 1 gol, bazin 2 plingol)

Pereţii marginali sunt supuşi acţiunii presiunii hidrostatice, din interior şi

împingerii pământului din exterior. Datorită existenței pereților șicană intermediari de
formă semicirculară, pereții marginali semicirculari nu sunt supuși acțiunii presiunii
hidrodinamice, decât în foarte mică măsură.
În figura 3 este prezentat modelul de calcul pentru stabilirea eforturilor în
peretele exterior semicircular.

25
 Fig. 3. Modelul de calcul pentru peretele exterior semicircular

În figura 4 sunt prezentate diagramele harţile eforturilor din pereţii marginali ai

bazinului de aerare în ipoteza bazinelor pline.

Fig.4.a. Fxx – Forţa axială pe direcţie orizontală

26
 Fig.4.b. Mxx - Moment pe direcţie verticală
3.2. Starea de eforturi în elementele structurale componente

Momentele încovoietoare din radierul bazinelor de aerare la starea limită de

serviciu (SLS) sunt prezentate în tabelul 1, pentru secţiunile indicate în figura 5.

Fig.5. Secţiunile din radier pentru care sunt prezentate eforturile

Tabelul 1
Gruparea
Sectiunea
SLS-GF1 SLS-GF2 SLS-GF3 SLS-GF4 SLS-GF5 SLS-GF6

1st -7.23 -25.14 -25.19 -15.94 -15.99 -1.97

1dr -7.23 183.19 183.14 176.76 176.71 -13.65

27
2 44.06 74.11 75.92 95.76 97.50 66.71

3 -19.47 -47.49 -29.75 -41.58 -23.85 -13.56

4 17.53 -19.47 12.40 -20.22 11.65 16.78

5st -63.14 40.67 -63.86 39.24 -65.29 -64.57

5dr -63.14 -167.66 -63.86 -169.09 -65.29 -64.57

6 17.53 49.61 12.40 48.66 11.65 16.78

7 -19.47 -1.74 -29.75 4.17 -23.85 -13.56

8 44.06 45.86 75.92 67.51 97.50 -66,45

9st -7.23 -7.28 183.14 -13.70 176.71 -13.65

9dr -7.23 -7.28 -25.19 1.92 -15.99 -1.97

28
 Momentul încovoietor este pozitiv la faţa inferioară a radierului.
La baza pereţilor longitudinali exteriori, momentul încovoietor este:
- din acțiunea presiunii hidrostatice PH1 sau PH2
1
PH
M max   50,00  5 2  208,33 kNm / m
6
- din acțiunea împingerii active a pământului IAP
1
PH
M max   15,00  2,50 2  15,63 kNm / m
6
- din acțiunea presiunii hidrodinamice PHD1 sau PHD2
9,34  5,00 2 (12,96  9,34)  5,00 2
PHD
M max    146,92 kNm / m
2 3
Pentru peretele longitudinal intermediar momentul încovoietor este:
- din acțiunea presiunii hidrostatice PH1 sau PH2
1
PH
M max   50,00  5 2  208,33 kNm / m
6
- din acțiunea presiunii hidrodinamice PHD1 sau PHD2
9,34  5,00 2 (12,96  9,34)  5,00 2
PHD
M max    146,92 kNm / m
2 3

Observație:
Pentru starea limită de serviciu, în grupările fundamentale, pe peretele
longitudinal intermediar momentele încovoietoare sunt:
în SLS-GF2 (un bazin plin) M PH  1  50,00  5 2  208,33 kNm / m
 max
6
în SLS-GF3 (ambele bazine pline) ;
M 0

Pentru starea limită ultimă în grupările speciale, pe peretele longitudinal
intermediar momentele încovoietoare sunt:
în SLU-GS1 (un bazin plin)

M max  M max
PH
 M max
PHD
 355,25 kNm / m

în SLU-GS2 (ambele bazine pline)


M max  2 M max
PHD
 293,84kNm / m

29
 Pentru peretele şicană longitudinal, în grupările fundamentale, M  0 , iar în
grupările speciale, momentele încovoietoare sunt M max  2 M max  294,84kNm / m
PHD

3.3. Dimensionarea și verificarea armăturilor

Dimensionarea armăturilor rezultă din starea limita de deschidere a fisurilor

luând în considerare eforturilor maxime din grupările fundamentale.

 aII
Deschiderea de fisură se calculează cu relaţia:  f   f 
Ea

în care:
λf - este distanţa între două fisuri consecutive;
ψ - un coeficient care ţine seama de influenţa betonului dintre fisuri care
este
egal cu raportul între deformaţia specifică medie a armăturii ( εam) şi
deformaţia specifică a armăturii în dreptul fisurii (εa)
 am

a

 aII - este efortul unitar în armătură calculat în stadiul II de lucru al betonului

considerând variaţia liniară a eforturilor unitare din zona comprimată
a betonului;
Ea - modulul de elasticitate al oţelului beton.
În calculele de dimensionare și verificare s-a pus condiția limitării deschideri
de fisură la valorile:  f  0,2mm pentru respectarea condţiei de etanşietate a
efectiv

cuvei.
Pentru valorile maxime ale momentelor încovoietoare şi ţinând cont de tipul de
solicitare la care este supus fiecare dintre elementele structurale ale bazinelor (pereţi
sau radier) s-au propus arii de armătură.
Rezultatele sunt următoarele:
- în pereții marginali la interior pe verticală (la bază)
Aaef  25,44 cm 2 (10Φ18/m)

- în pereții marginali la exterior pe verticală (la bază)

Aaef  12,72 cm 2 (5Φ18/m)

- în pereții marginali drepţi pe orizontală

Aaef  9,04cm 2 (8Φ12)

- în pereții marginali semicirculari pe orizontală

Aaef  12,315cm 2 (8Φ14)

30
 - în peretele intermediar pe verticală (la bază)
Aaef  25,44 cm 2 (10Φ18/m pe ambele feţe)

- în peretele sicană longitudinal, pe verticală

Aaef  25,44 cm 2 (10Φ18/m pe ambele feţe)

- în radier la partea inferioară în zona peretelui intermediar

Aaef  31,40 cm 2 (10Φ20)

- în radier la partea superioară în zona peretelui intermediar

Aaef  15,70 cm 2 (5Φ20)

- în radier la partea superioară în zona pereților marginali

Aaef  31,40 cm 2 (10Φ20)

- în radier la partea inferioară în zona pereților marginali

Aaef  15,70 cm 2 (5Φ20)

Pentru valorile efective ale ariilor de armătură propuse s-a verificat

deschiderea de fisură, condiţia fiind îndeplinită.
Corespunzător ariilor de armătură propuse şi a tipului de solicitare la care este
supusă secţiunea de calcul s-au determinat eforturile capabile, acestea fiind mai mari
decât eforturile obţinute în SLU.

31
 Dimensionare armatură pereți exteriori (SLR)
- secțiune dreptunghiulară supusă la încovoiere -

Date de intrare:
M  355.25kN m - momentul de calcul

b  1000mm - lățimea sețiunii de calcul (calculul s-a realizat pe metru liniar)

h  550mm - înălțimea sețiunii de calcul

N
Rc  15
2 - rezistența de calcul la compresiune a betonului
mm
N
Ra  300
2 - rezistența de calcul la întindere a oțelului
mm
Rezolvare:

1. Se apreciaza a: a  50mm

2. h0  h  a  500  mm
M
3. m   0.095
2
b  h0  Rc

mb  0.40 - pentru
4. PC52

5. Cond  if m  mb "Pasul 6" "Armarea dubla sau marirea sectiunii de beton" 
Cond  "Pasul 6"

6.   1  1  2  m  0.1
Rc
p  100     0.499
Ra

p 2
7. Aa   b  h0  24.926  cm
100
Rez  if ( p  0.10
8. "Se calculeaza p.min" "Aa calculata este buna")

Rez  "Aa calculata este buna"

Se aleg 10ϕ 18 cu Aef = 25.44 cm2

32
 Verificarea stării limită de deschidere a fisurilor
pereți exteriori (SLDF)
- secțiune dreptunghiulară supusă la încovoiere -

Date de intrare:
M  208.33kN m - momentul de calcul
b  100mm - distanța dintre 2 bare

h  550mm - înălțimea sețiunii de calcul

2
Aa  25.44cm - aria de armatură

c  30mm - acoperirea de beton

d  18mm - diametrul unei bare

Rezolvare:

i1  if  7.5  d  7.5d    50  mm
b b
1.
 2 2
i2  7.5  d  135  mm

Abt1   c   i2   2  i1  174  cm
d 2
 2 
2
2. Abtmax  0.5  b  h  275  cm
3. 
Abt  if Abt1  Abtmax Abt1 Abtmax  174  cm  2

Aa
4. Pt   100  14.621
Abt
Pt
5.    mm  0.812
d
6. Din tabel a rezultate: '  0.075
7. Rez  if (   ' "Conditia de verificare este indeplinita" "Nu se verifica")

Rez  "Conditia de verificare este indeplinita"

33
 Dimensionare armatură perete șicană (SLR)
- secțiune dreptunghiulară supusă la încovoiere -

Date de intrare:

M  293.90kN m - momentul de calcul

b  1000mm - lățimea sețiunii de calcul (calculul s-a realizat pe metru liniar)

h  500mm - înălțimea sețiunii de calcul

N
Rc  15
2 - rezistența de calcul la compresiune a betonului
mm
N
Ra  300
2 - rezistența de calcul la întindere a oțelului
mm
Rezolvare:

1. Se apreciaza a: a  50mm

2. h0  h  a  450  mm
M
3. m   0.097
2
b  h0  Rc

4. mb  0.40 pentru PC52


5. Cond  if m  mb "Pasul 6" "Armarea dubla sau marirea sectiunii de beton" 
Cond  "Pasul 6"

6.   1  1  2  m  0.102
Rc
p  100     0.51
Ra

p 2
7. Aa   b  h0  22.94  cm
100
8. Rez  if ( p  0.10 "Se calculeaza p.min" "Aa calculata este buna")

Rez  "Aa calculata este buna"

Se aleg 10ϕ 18 cu Aef = 25.44 cm2

34
 Dimensionare armatură radier (SLR)
- secțiune dreptunghiulară supusă la întindere excentrică -

35
Date de intare:

b  1000mm - lățimea sețiunii de calcul (calculul s-a realizat pe metru liniar)

h  600mm - înălțimea sețiunii de calcul

N
Rc  15
2 - rezistența de calcul la compresiune a betonului
mm
N
Ra  300
2 - rezistența de calcul la întindere a oțelului
mm

M  330.11 kN  m - momentul de calcul

N  180.75kN - forța axilă

Rezolvare:

1. Se apreciaza a: a  50mm

2. h0  h  a  550  mm

3. Se apreciaza a: a'  50mm

4. ha  h0  a'  500  mm
0.2 2
5. Aamin   b  h0  11  cm
100
2
A'amin  Aamin  11  cm

M
6. 0   1.826 m
N
 ha 
7. Cond1  if   0  "Excentricitate mica" "Excentricitate mare" 
 2 
Cond1  "Excentricitate mare"
ha
8. Ma  M  N   284.923  kN  m
2

Ma  A'amin  Ra  ha
9. m   0.026
2
b  h0  Rc

36
 10.   1  1  2  m  0.027
Rc
p  100     0.134
Ra

2  a'
11.  min   0.182
h0

p N 2
12. Aa1   b  h0   13.392  cm
100 Ra
Ma N 2
Aa2    23.293  cm
h0  Ra Ra

 
Aa  if    min Aa1 Aa2  23.293  cm
2

13. 
Aarmare  if Aa  Aamin "Aria calculata este buna" Aamin 
Aarmare  "Aria calculata este buna"

Se aleg 10ϕ 20: Aa=31.40 cm2

37
 Verificarea stării limită de deschidere a fisurilor - radier (SLDF)
- secțiune dreptunghiulară supusă la întindere excentrică -

Date de intrare:

h  600mm - înălțimea secțiunii de calcul

b  200mm - distanța între 2 bare

M  330.11 kN  m - momentul de calcul

N  180.75kN - forța axială

d  20mm - diametrul unei bare

c  35mm - acoperirea de beton

2
Aa  31.40cm - aria de armătură

Rezolvare:
1. Se calculeaza: a  50mm

2. h0  h  a  0.55 m

3. Se calculeaza: a'  50mm

4. ha  h0  a'  500  mm

M
5. e0   1.826 m
N
6.  ha 
Cond  if  e0  "Excentricitate mica" "Excentricitate mare" 
 2 
Cond  "Excentricitate mare"

i1  if  7.5  d  7.5d    100  mm

7. b b
 2 2
i2  7.5  d  150  mm

Abt1   c   i2   2  i1  390  cm
d 2
 2 
8. Abtmax  0.5  b  h  1 
 h 
 632.853  cm
2

6  e0 

38
3.1 
Abt  if Abt1  Abtmax Abt1 Abtmax  390  cm 2

Aa
4.1 Pt   100  8.051
Abt
Pt
5.1    mm  0.403
d
6.1 Din tabel a rezultate: '  0.075

7.1 Rez  if (   ' "Conditia de verificare este indeplinita" "Nu se verifica")

Rez  "Conditia de verificare este indeplinita"

39
 DOCUMENTAȚIE ECONOMICĂ

1. CANTITĂȚI DE LUCRĂRI

1. Preparare, transport şi turnare beton C8/10 pentru strat de egalizare

V  40,90  34,85  0,10  142,54 m3

V =143 m3

2. Cofraje
 Radier
S  2  (34,65  40,70)  0,60  90,42 m 2

 Pereţi exteriori
- la interior
S  4  22,60  6,00  4    8,00  6,00  1145,59 m 2

- exterior
S  2  22,60  6.00  4    8,55  6,00  915,85m 2

 Pereți șicană
S  4  6,00  (2  1,20  3,80  2  0,30    4,25    3,95) 
 2  6,00  (2  22,60  2  0,30)  1331,06 m 2

Total suprafaţă cofraje S  3482,92m 2

S =3483 m2

3. Montare armături PC52 şi OB37 în elementele structurale

M = 173307 kg

10
4. Preparare transport şi turnare beton armat C25/30, impermeabilitate P8
 Radier
V  34,65  40,70  0,60  846,15 m3

 Pereți exteriori

40
  1 1 
V  6,00  2  22,60  (0,30  0,55)  4    8,425  (0,30  0,55)  22,60  0,55 
 2 2 
 459,81m 3

 Pereți șicană
V  4  6,00  0,30  ( 2  1,20  3,80    4,10)  2  6,00  0,30  22,60  218,74m3

Total volum beton C25/30 V  1524,70 m3

V = 1535 m3

5. Montare profil de etanşare din cauciuc hidrofilic

L  3  22,60  4    8,275  171,79 m

L = 180 m

6. Montare profil de etanşare din PVC plastifiat tip O32

L  34,65  5  6,30  66,15 m

L = 63 m

7. Execuţie hidroizolaţie
S  2  0,60  ( 40,70  34,65)  (40,70  34,65  22,60  33,65  2    8,55 2 ) 
 2,50  ( 2  22,60  4    8,55)  662,47 m 2

S = 663 m2

41
 2. DEVIZ ANALITIC

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

Pret unitar TOTALUL

Nr. Capitol de lucrari U.M. Cantitatea (fara TVA) (fara TVA)
- Euro - - Euro -

0 1 2 3 4 5 =3x4

LUCRARI DE TERASAMENT
1 TSG02A1 - Curatarea terenului de iarba si buruieni 100 19.00 14.37 272.95
mp material: 0.00 0.00
manopera: 14.37 272.95
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
2 TSC02B1 - Sapatura mecanica cu excavator pe pneuri 100 40.00 102.59 4,103.61
de 0.12-0.39 mc,cu comanda hidraulica,in : pamant cu mc material: 0.00 0.00
umiditate naturala descarcare in depozit teren catg 2
manopera: 0.00 0.00
utilaj: 102.59 4,103.61
transport: 0.00 0.00
3 TSE05B1 - Nivelarea cu autogreder de pana la 175 CP 100 15.00 6.51 97.67
a suprafetei terenului natural si a platformelor de mp material: 0.00 0.00
terasamente,prin taierea damburilor si deplasarea in
goluri a pamantului sapat in: teren catg.2 manopera: 0.00 0.00
utilaj: 6.51 97.67
transport: 0.00 0.00
4 TSD14A1 - Udarea mecanica a straturilor de pamant mc 150.00 2.26 338.71
cu autocisterna de 5-8 t,prevazuta cu dispozitiv de
material: 0.05 7.05
stropire,pentru completarea umiditatii necesare
compactarii mecanice,precum si pentru udarea manopera: 0.00 0.00
suprafetelor in alte scopuri cu disp. de strop. str. utilaj: 2.21 331.66
transport: 0.00 0.00
5 TSD07B1 - Compactarea mecanica a umpluturilor cu 100 1.50 156.61 234.91
rulou compresor static autopropulsat de 10-12 t,in mc material: 0.00 0.00
straturi succesive de 15-20 cm grosime dupa
compactare,exclusiv udarea fiecarui strat in manopera: 11.07 16.61
parte,umpluturile executandu-se cu: pamant necoeziv utilaj: 145.53 218.30
grad. compactare 95-96%
transport: 0.00 0.00
TOTAL LUCRARI DE TERASAMENT 5,047.86

REALIZARE BAZIN DE DE AERARE. PROCESE TEHNOLOGICE

6 CA01D1 - Turnarea betonului simplu marca 1) in mc 143.00 40.43 5,781.79
straturi de 3-20 cm grosime, pentru egalizari, pante,
material: 32.40 4,633.19
sape etc, la constructii cu inaltimea pina la 35 m
inclusiv manopera: 7.91 1,130.84
utilaj: 0.12 17.76
transport: 0.00 0.00

42
 6.1 2100945 - Beton de ciment B 150 stas 3622 mc 144.14 32.13 4,631.87

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

Pret unitar TOTALUL (fara

Nr. Capitol de lucrari U.M. Cantitatea (fara TVA) TVA)
- Euro - - Euro -
0 1 2 3 4 5 =3x4
7 CB04A1 - Cofraje pentru beton armat in placi, grinzi si mp 91.00 2.23 203.09
stilpi. din panouri refolosibile, cu astereala din scinduri
material: 0.41 37.44
de rasinoase la constructii avind inaltimea pina la 20 m
inclusiv, la placi si grinzi manopera: 1.82 165.66
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
8 CC01D2 - Montarea armaturilor din otel-beton in kg 37,900.00 0.55 20,768.47
fundatii radiere (grinzi), distantier din mortar de material: 0.50 18,876.39
ciment
manopera: 0.05 1,892.08
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
8.1 6433780 - Armatura in prefabr beton pc 52 peste kg 37,900.00 0.49 18,476.89
10 mm barem
9 CA07E1 - Turnarea cu pompa a betonului armat in mc 850.00 43.07 36,610.54
elementele constructiilor, exclusiv cele executate in
material: 41.37 35,165.93
cofraje glisante marca ...1) in radiere (placi, grinzi),
fundatii continue si pereti (sub cota 0,00) a manopera: 1.31 1,112.79
constructiei la adincime de pompare pina la 10 m si la utilaj: 0.39 331.82
distante intre 15-45 m, inclusiv
transport: 0.00 0.00
9.1 2100995 - Beton de ciment B 400 stas 3622 mc 856.80 41.00 35,129.77
10 CB03A1 - Cofraje pentru beton armat in pereti drepti mp 3,400.00 2.25 7,646.46
si diafragme, din panouri refolosibile, cu astereala din material: 0.46 1,576.56
scinduri de rasinoase la constructii avind inaltimea
pina la 20 m inclusiv, cu planseu din beton monolit manopera: 1.79 6,069.90
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
11 CC02H2 - Montarea armaturilor din otel-beton in kg 135,400.00 0.60 81,398.18
elemente de constructii, exclusiv cele din constructiile material: 0.50 67,893.66
executate in cofraje glisante la constructii executate la
o inaltime intre 36 si 60 m inclusiv, din bare fasonate, manopera: 0.10 13,504.52
in pereti si diafragme cu distantier din mortar de utilaj: 0.00 0.00
ciment
transport: 0.00 0.00
11.1 6433780 - Armatura in prefabr beton pc 52 peste kg 135,400.00 0.49 66,009.79
10 mm barem
12 CA07E1 - Turnarea cu pompa a betonului armat in mc 690.00 43.07 29,719.15
elementele constructiilor, exclusiv cele executate in
material: 41.37 28,546.46
cofraje glisante marca ...1) in radiere (placi, grinzi),
fundatii continue si pereti (sub cota 0,00) a manopera: 1.31 903.32
constructiei la adincime de pompare pina la 10 m si la utilaj: 0.39 269.36
distante intre 15-45 m, inclusiv
transport: 0.00 0.00
12.1 2100995 - Beton de ciment B 400 stas 3622 mc 695.52 41.00 28,517.11
13 TRA06A30 - Transportul rutier al betonului-mortarului tona 4,200.00 4.69 19,690.70
cu autobetoniera de 5,5 mc dist.=30 km material: 0.00 0.00
manopera: 0.00 0.00

43
 utilaj: 0.00 0.00
transport: 4.69 19,690.70

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

Pret unitar TOTALUL (fara

Nr. Capitol de lucrari U.M. Cantitatea (fara TVA) TVA)
- Euro - - Euro -

0 1 2 3 4 5 =3x4
14 IZF05B2 - Strat hidroizolant executat la cald la cuve, mp 663.00 3.22 2,133.98
rezervoare, bazine, subsoluri, radiere, canale, camine material: 2.64 1,747.94
de vizitare, sau alte lucrari asemanatoare, construite
pe terenuri cu ape freatice, executate cu cu pinza manopera: 0.57 380.41
bitumata acoperita tip sau tesatura din fibre de sticla utilaj: 0.01 5.63
bitumata tip si mastic de bitum tip H 80/90, la pereti
drepti transport: 0.00 0.00
14.1 2600713 - Pinza bit fara strat de acoperire pi 50 mp 749.19 1.71 1,278.07
100cmx20m s1046
15 CF12A1 - Tencuieli speciale de protectie mp 2,480.00 13.39 33,196.61
impermeabile, la cuve, bazine, rezervoare, castele de
material: 3.59 8,891.11
apa etc, la care presiunea apei nu depaseste 2
daN/cm2 manopera: 9.80 24,305.50
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
TOTAL REALIZARE BAZIN DE DE AERARE. PROCESE TEHNOLOGICE 237,148.97

TOTAL 1 (Cheltuieli directe)

Greutate Materiale (tone) Ore Manopera Material Manopera Utilaj Transport TOTAL
5,175.63 22,510.93 167,375.72 49,754.58 5,375.83 19,690.70 242,196.83
Recapitulatie Valoare Material Manopera Utilaj Transport TOTAL

Alte cheltuieli directe

CAS 20.80 % 0.00 10,348.95 0.00 0.00 10,348.95
CASS 5.20 % 0.00 2,587.24 0.00 0.00 2,587.24
Somaj 0.50 % 0.00 248.77 0.00 0.00 248.77
Fond de risc 0.28 % 0.00 139.31 0.00 0.00 139.31
Fond de garantare 0.25 % 0.00 124.39 0.00 0.00 124.39
Concedii si indemnizatii 0.85 % 0.00 422.91 0.00 0.00 422.91
T2 = T1 + Alte cheltuieli directe 167,375.72 63,626.16 5,375.83 19,690.70 256,068.41

Cheltuieli indirecte
Cheltuieli indirecte 10.00 % 16,737.57 6,362.62 537.58 1,969.07 25,606.84
T3 = T2 + Cheltuieli indirecte 184,113.29 69,988.78 5,913.41 21,659.77 281,675.25

Beneficiu
Profit 6.00 % 11,046.80 4,199.33 354.80 1,299.59 16,900.51
T4 = T3 + Beneficiu 195,160.09 74,188.11 6,268.22 22,959.36 298,575.76

44
TOTAL GENERAL (fara TVA) 298,575.76
TVA (24.00%) 71,658.18
TOTAL GENERAL (inclusiv TVA) 370,233.95

BIBLIOGRAFIE

 Caracostea, E. Beiu-Paladi, Gh.Ilie, V.Petcu, Manual pentru calculul construcțiilor;

București, Editura Tehnică, 1977

 Alexandru Manescu, Alimentări cu apa; București, Editura HGA, 1988

 Radu Agent, Dan Dumitrescu, Tudor Postelnicu, Indrumator pentru calculul și

alcatuirea elementelor de beton armat; București, Editura Tehnică, 1992

 Radu Pascu, Comportarea si calculul elementelor de beton armat; București,

Editura Conspress, 2008

 Furiș D., Groza G. , Dinamica plăcilor plane și curbe; București, Editura

Conspress, 2000

 Tudor Postelnicu, Daniel Nistorescu, Structura din beton armat, cu 2 niveluri

(P+1E); București, Editura Matrix Rom, 2001

 P73-83 – Instructiuni tehnice pentru proiectarea și executarea recipiențiilor din

beton armat si beton precomprimat;

 STAS 10107/0-90 Calculul si alcătuirea elementelor structurale din beton armat și

beton precomprimat;

 P100-1/2011 – Cod de proiectare seismica;

 CR0-2005 – Bazele proiectarii structurilor de rezistentă;

 STAS 10101/0 – Actiuni si gruparea actiunilor;

45