COLECŢIA DE DOCUMENTE A MUZEULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII

Încă de la începuturile istoriei scrierea a fost în conlucrare cu agricultura. Acte contabile,

acte de proprietate, emise de forurile înalte ale statului, au circulat şi au fost păstrate.
Acte de danie, de atestare, doveditoare de proprietate, brevete, diplome, certificate de
atestare a meseriei, a naţionalităţii sau de atestare a studiilor, bonuri de înzestrare a armatei, sunt
câteva din tipurile de documentele cu scriere chirilică sau alfabet latin aflate în patrimoniu
Muzeului Agriculturii. Numărul acestora se ridică la circa 5000 de exemplare.
Tipologia lor se distinge prin suport de pergament şi suport papetar. Ca elemente
distinctive găsim: iluminarea, timbru sec, sigilarea cu ceară şi filigranarea suportului papetar.
Cernelurile şi tuşurile variază într-o paletă de culori de sepia, roşu, negru, verde şi chiar auriu.
Un procentaj de 90 % sunt documente cu grafie manuscris.
Iluminarea (pictarea documentului) este prezentă pe un singur document pe pergament şi
reprezintă stemele în uniune a Ţării Româneşti şi a Moldovei, se află în colecţia Fondului
Stoianovici şi a fost emis pentru atestarea unei ctitorii.
Filigranele (mărcile morilor producătoare de hârtie) ne indică provenienţa suportului
papetar. Astfel găsim mărcile morilor din Sibiu şi Braşov (Kronstadt) iar spre sfârşitul secolului
al XIX-lea (cca. 1880) găsim filigran cu stema noului Regat al României care, ca o curiozitate,
cuprindea în câmpul scutul heraldic, stemele majorităţii regiunilor româneşti de astăzi (inclusiv
stema Dobrogei).
Perioada de dare în uz a documentelor începe cu anul 1632 mergând până în secolul al
XX-lea. Majoritare sunt documentele din secolul al XIX-lea.
Am expus aceste date din Patrimoniu Muzeului Agriculturii pentru a veni în ajutorul
celor care vor să studieze, şi mai mult, ca cercetările noastre să se fructifice într-o conlucrare la
nivel naţional cu deţinătorii de documente. Astăzi, în realitatea cultural-europeană se simte
nevoia, chiar la nivel european, unei sistematizări, a unei baze de date care să cuprindă cel puţin
documentele traduse dacă nu şi imaginea lor cu copyright-ul de rigoare.
Muzeograf Andreea Panait