Sunteți pe pagina 1din 11
Volum coordonat de Violeta Enea si lon Dafinoiu EVALUAREA PSIHOLOGICA MANUALUL PSIHOLOGULUI CLINICIAN Prefata de Daniel David POLIROM 2017 Seria Collegium. Psihologie este initiata de Adrian Neculau. © 2017 by Editura POLIROM Aceasta carte este protejata prin copyright. Reproducerea integral sau partial, multiplicarea prin orice mijloace gi sub orice forma, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea in format electronic sau audio, punerea la dispozitia publica, inclusiv prin internet sau prin retele de calculatoare, stocarea permanent& sau temporara pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea reouperari informatillor, ou scop comercial sau gratuit, precum si alte fapte similare s&varsite ra permisiunea scrisa a detindtorului copyrightului reprezinta o incalcare a legislatiei cu privire la protectia proprietatii intelectuale $i se pedepsesc penal si/sau civil fn conformitate ou legile in vigoare. Pe coperta: © Iconic Bestiary/Shutterstock.com www polirom.ro Editura POLIROM lasi, B-dul Carol | nr. 4; P.O, BOX 268, 700506 Bucuresti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1, sector 4, 040031, O.P. 53 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei Evaluarea psihologicé: manualul psihologului clinician / vol. coord. de Violeta Enea si lon Dafinoiu, — lagi: Polirom, 2017 Contine bibliografie ISBN print: 978-973-46-7005-5 ISBN ePub: 978-973-46-7090-1 ISBN PDF: 978-973-46-7091-8 |. Enea, Violeta (coord.) IL. Dafinoiu, lon (coord.) 159.9 Printed in ROMANIA Cuprins Prezentarea autorilor.. 9 Prefagé (Daniel David)... wlT Partea | Cunostinte preliminare 1. Rolul psihologului clinician (Camelia Soponaru)..... 2 w . Sistemul nervos si comportamentul (Mona Vintila) . 3. Stadiile dezvoltarii psihice (Mihaela Boza) ... 4. Diagnosticul tulburarilor psihice (Viorel Lupu) .. 5. Calitatile psihometrice ale testelor psihologice (Mihai Marian) ... 6. Interpretarea scorurilor Ia testele psihologice (Dragos Iliescu, Andrei Ion) .. 7. Analiza statistica a datelor (Adrian Vicentiu Labar)... Partea a Il-a Procesul evaluarii psihologice in domeniul clinic 8. Reperele actuale ale unei planificari eficiente a evaluarii psihologice clinice (Iulia Ciorbea) . 9. Fazele evalutirii clinice si selectarea testelor psihologice (Violeta Enea, Tuliana Petrov, Ion Dafinoiu 10. Evaluarea statusului mintal (Bogdan Voinescu) .... . Integrarea si interpretarea informayiilor din evaluare (Catalin Nedelcea) .. 12. Redactarea raportului psihologic (Violeta Enea).......e0.+ I 13. 14, 15. 16. Tk. 18. 19, 30. . Evaluarea riscului de violenta Probleme etice in evaluarea psihologica (Cornelia Miirean)... Cercetarea in psihologia clinica (Loredana R. Diacomu-Gherasim) ...........sssssssssssssssssesssssessesesssesssressnesssreses 228 Partea a Ill-a Metode de evaluare Instrumente de autoevaluare (Silvia Majgurean) .......ceccssceecesecsssessseesssesesnecevcesetseseessseeesenseseesse cesses 235 Evaluarea prin interviuri (Adrian Luca) . Observatia clinic (Adela Moldovan, Raluca Anton) . Evaluarea personalitatii si a psihopatolog (Mihaela Minulescu)... Instrumente psihologice pentru evaluarea pregcolarilor (Florinda Golu) .. i prin metode proiective + 296 . Evaluarea psihologica computerizatt (Ana-Maria Cazan)..... 1317 Partea a IV-a Aplicatii speciale ale evaluarii psihologice in domeniul clinic - Evaluarea psihologict a copiilor si adolescensilor (Oana David, Alina Ioana Cimpean) .........e.-cssseecssseesesesereessserecearereressereresse 329 . Evaluarea copilului maltratat (Delia Cristescu, Laura Visu-Petra, Adriana Baban)...... . Evaluarea depresiei si a riscului de suicid (Carmen Domnica Cotes, Toana-Alina Cristea).......sesesee« : Evaluarea personalitatii (Simona $tefan).. . Evaluarea adictiei si a abuzului de substante (Mugur Daniel Ciumageanu) . . Evaluarea tulburarilor de anxietate (Diana-Mirela Candea, Aurora Szent4gotai-Tatar). (Andreea-Madalina Aiftincai, Violeta Enea, Ion Dafinoiu) ... . Evaluarea psihologica in situatie de divort (Armand Veleanovici) ++ 426 Evaluarea functionarii intelectuale (Anca Dobrean, Costina-Ruxandra Pastrelu) .......cscseseee0e Evaluarea functionarii neuropsihologice (Eugen Avram, Nicolae Dumitrascu).. .. 453 31. 33. 34, 36. oe, 38. 39. 40. 41. . Evaluarea psihologica in context corectional Evaluarea tulburarilor de comportament alimentar (lon Dafinoiu, Alexandra Zancu) ... . Evaluarea dementei (Mariana Barbuselu, Louise Birkett-Swan) ...........0:200 Evaluarea traumei (Maria Nicoleta Turliue) ... Evaluarea in doliu (Madilina Sucali) .... Evaluarea in psihoze (Ramona Moldovan, Oana Cobeanu, Doina Cozman)........ : Evaluarea psihologic& a persoanelor varstnice (Ovidiu Gavrilovici, Aliona Dronic, Ioana Dana Alexa Partea a Alte cadre ale evaluarii psihologice Evaluarea psihologic& in domeniul transporturilor (Grigore M. Havarneanu, Corneliu E. Havarneanu) ... Evaluarea psihologict in context educational (Simona Trip) ... wee Evaluarea psihologica in context organizational (Ticu Constantin) ... Evaluarea psihologicd in context judiciar (Dorin Nastas) ... Evaluarea psihologict in context medical (Eugen Avram)........ -. 566 . Evaluarea aderentei medicale in afectiuni cronice -- 629 (Daniela Muntele-Hendres) ... . Evaluarea psihologic’ in domeniul psihopedagogiei speciale (Alois Ghergut) .. (Andreea-Madalina Aiftincai, Violeta Enea)... 168 PROCESUL EVALUARII PSIHOLOGICE {N DOMENIUL CLINIC 10.1. Aspectul exterior si comportamentul Aceast& sectiune cauta si aduca informatii despre : - Varsta aparemtd - se noteaza daca persoana examinata pare mai tanara sau mai batrana decat este asteptat pentru varsta declarata ; = Vestimentafia si accesoriile - se consemneazi daca sunt curate, potrivite pentru vremea de afara sau pentru circumstante sau daca sunt purtate obiecte neobisnuite. Se descrie inadecvarea lor fata de varsta (cisvestism) si fata de sex (travestism) ; — Expresia facialdt - se apreciazi daca este tristt si putin mobil (/ipomimie) sau bucuroast $i prea mobili (hipermimie), neobisnuits (paramimie) si daca imitA intervievatorul (ecomimie) ; - Igiena si tunsoarea — poate fi neglijenta, nepieptanata, murdara, excentrica ; — Contactul vizual si privirea - se noteazi daci este fix sau feriti, usor sau greu de stabilit/menginut ; - Atitudinea - poate fi cooperanta, prietenoasa sau ostila ; ~ Activitatea psihomotorie’ - se consemneaza daca este absenta (stupoare), redusd (bradikinezie), crescuta (neliniste) sau foarte crescuts (agitagie) ; - Postura - apreciem daca este naturala, neobisnuité (de exemplu, flexibilitate ceroaséi, catalepsie) ; — Miscarile — notim daci sunt voluntare, dar artificiale (manierism) sau repetitive (stereotipie) ; involuntare gi repetitive (tremur, tic); persoana parca nu are stare (acatizie) 5 - Comportamentul social - dezinhibat/inhibat, bizar ; - Alitele - se cauta daca exist semne de agresiune fizica sau de autovatamare (echimoze, taieturi, cicatrice), tatuaje. 10.2. Vorbirea De cele mai multe ori este expresia formei gandirii (a se vedea mai jos) si este evaluat Tuand in calcul: Debitul ~ absent (mutism), partial (mutacism), crescut (bavardaj) si excesiv (logoree) ; Ritmul - poate fi incetinit (bradilalie sau bradifemie) sau accelerat (tahilalie sau tahifemie) ; Promptitudinea - sc&zut sau crescuta ; Volumul — scAzut sau crescut ; Tonul - ironic, prietenos, sarcastic, calm. WevVne 10.3. Afectivitatea Aceast& sectiune evalueaza : 1. cum declara ca se simte persoana examinata (dispozifia) : tristi, bucuroasa, speriata, vinovatit, furioast ; 5. Descrie activitatea motorie drept consecing’ a stiri EVALUAREA STATUSULUI MINTAL 169 2. cum pare sd se simt (starea afectivéé) persoana evaluati (ce vede examinatorul) — din punctul de vedere al: a) Tipului - tristete pana la depresie (hipertimie negativa), bucurie pani la manie (hipertimie pozitiva), tristete amestecata cu frick (disforie), indifereng (atimie sau apatie), pierderea interesului pentru activitati initial placute (anhedonie), frica sau normalitate (eutimie) ; b) Constanfei - este influentabila? Variaza de la o zi Ja alta sau de la o ora la alta? Se descriu labilitatea emosionald (cu forma extrem de incontinenga afectivét), cand variazi excesiv, si aplatizarea afectivd, cand ea este aproape de neschimbat ; c) Congruenfei - persoana se poate declara trista, dar sa apara bucuroasa (fncon- gruentés afectiva) ; d) Adecvare - este corespunzatoare situatici - plange, desi ar trebui sa radi? 10.4. Gandirea in aceasta sectiune, se evalueazit : 1, Fluxul géndirii, adica cat de repede se schimba gandurile si cat de multe si de variate sunt ele. Se descriu presiunea géndirii (cand ele sunt rapide, abundente si diverse), sdrdcirea gandirii (cand ele sunt incete, putine si similare) si absenta gandurilor (anideaie). 2. Forma géndirii, adick cum sunt formulate, organizate si exprimate gandurile (se stabiliteste prin evaluarea limbajului) : ~ Fuga de idei ~ gandurile se muta brusc de la o idee Ia alta; - Asocierile insolite - cuvintele sunt alese mai degraba pentru ca suna la fel sau rimeaza decat pentru ci au sens; = Relaxarea asocieritor (derapaj) - cuvintele sunt intelese separat, dar nu si propozitia formata de ele; - Salata de cuvinte (schizofazie, incoerengd) - cuvintele si propozitiile nu au sens ; - Perseverarea (verbigerafia) - repetarea de cuvinte, propozitii si idei, iesite din context ; ~ Fadingul mintal — gindirea se intrerupe treptat ; - Barajul de idei - gandirea se opreste bruse ; - Circumstanjialitatea - se ofera detalii irelevante ; - Tangenfialitatea - se evita subiectul ; — Neologismul - cuvant creat de citre persoana examinata ; = Paralogismul - cuvant cu sensul schimbat de citre persoana examinati. 3. Conginutul géndirii a) Ideea dominanté ~ gand recurent, dar care poate fi suprimat cu un grad de efort. Poate Iua forma preocupirilor sau a ingrijorarilor. b) Idea morbidé - lipsa de speranta, neajutorare, autovictimizare, suicidare. c) Ideea obsesivé - gand nedorit, repetitiv si intruziv, care invadeaza mintea in ciuda eforturilor de a-i rezista. Este recunoscuttt ca apartindnd persoanei si ca fiind lipsitt de logica si cauzatoare de fricd si suferinta, adica este egodistonicd. Continutul ei poate fi legat de ovatie, tendinte 170 PROCESUL EVALUARII PSIHOLOGICE {N DOMENIUL CLINIC — contaminare — murdirie, praf, detergent, microbi; — agresiune — ideea c& va face rau cuiva sau ii va adresa cuvinte nepotrivite ; ~ sex - legat de activitati sexuale considerate dezgustatoare sau inadecvate ; - religie - este pusa la indoialaé existenta divinitatii sau divinitatea este hulita ; - starea de sanatate - infectie sau boala - ordine - lucrurile trebuie aranjate intr-un anumit fel sau actiunile trebuie efectuate intr-o anumité succesiune. d) Ideea prevalenté® ~ credinta izolat% si fixi, care preocup’ pani la a domina viata persoanei. Pe de o parte, se aseamani foarte mult cu ideea deliranta (in care poate de altfel progresa), in sensul c& este de obicei gresit% (desi are un grad de adevar), dar mu este la fel de fix (persoana accept cA s-ar putea insela) sau de ciudata. Pe de alti parte, se deosebeste de ideea obsesiva prin faptul c& este conforma cu principiile persoanei (adic este egosintonicd) si apare de obicei pe fondul unei personalitati anormale. Varianta lor ,normala” este reprezentati de convingeri religioase sau politice fervente. e) Ideea deliranté - credinta fix’, gresit’, neinfluentati de argumente logice sau de dovezi contrare si care nu poate fi explicaté de religia, cultura sau educatia persoanei (de exemplu, cineva poate crede c& este supravegheat de cineva care st4 ascuns intr-un camion negru; dac accept si verifice camionul gi nu giseste nimic, acest lucru va fi folosit drept argument ca acele persoane, urmarindu-l, stiau ca va verifica camionul si I-au parasit cu putin timp fnainte). Uneori, credinta poate fi real, dar rationamentul din spatele ei este lipsit de logica (de exemplu, cand cineva crede c& este urmarit pentru motivul c& nu pliteste cu cardul). Ideea deliranti poate st fie primaréi (rareori), cénd apare din senin, la cineva fart probleme medicale cunoscute, sau secundaréi (cel mai adesea), consecutiva unei halucinatii, unei schimbiari a starii afective sau altei idei delirante (in acest caz, daci se bazeazd una pe alta, vorbim de idei delirante sistematizate). Exist cAteva situatii particulare, precum ideea deliranta indusé (in folie d deux), cand cineva incepe sa creada ideile delirante ale altei persoane sau cind alte fenomene psihice incorporeazii termenul ,,delirant”, desi ele nu sunt ,,delirante” per se. De exemplu, vorbim de perceptie delirantd, cand este interpretata gresit semnificatia a ceva ce este perceput in mod normal (cineva care crede c& este urmarit, vaz4nd o anumita masin& parednd, devine convins ca au sosit urmaritorii), sau de memorie delirantd, cand este reinterpretata gresit amintirea unor evenimente reale. Dupa tematic’, ideea delirant& poate fi: — de persecugie sau de urmédrire, cand cineva crede ci oameni sau organizatii cauta si-i cauzeze prejudicii materiale sau fizice sau sa-i distruga reputatia. De mentionat c& nu este sinonima cu ideea ,,paranoida”’ ; - de referinjd, cand cineva crede c& Iucruri, evenimente sau actiuni ale altor persoane au o semnificatie aparte pentru ea (de exemplu, cineva crede ca i se transmit mesaje Ia televizor) ; 6. Pentru o analiza detaliata asupra conceptului, a se vedea D. Veale (2002), Over-valued Ideas : a Conceptual Analysis. Behaviour Research and Therapy, 40(4), 383-400. 7. Termenul include idei de persecutie, de grandoare, de gelozie, de dragoste si ipohondrice EVALUAREA STATUSULUI MINTAL 17 — de grandoare (de autoimportangé), cand cineva crede ca este foarte bogat, are abilitati neobisnuite sau este special ; - de vinovéifie (autoacuzare), cand cineva crede c& a facut ceva rusinos sau pacitos ; — nihilistice:, cind cineva crede c& lumea, persoana sa sau parti din persoana sa nu mai exist; = ipohondricti, cand cineva crede c& este bolnav ; - de gelozie, cand cineva crede ci este inselat ; — de dragoste (erotomand), cand cineva crede ci este iubit de c&tre 0 persoana (de obicei cu un nivel sociocultural superior) si atribuie sentimente de dragoste fata de sine ; - religioasé (mistict) ; ~ de control sau de pasivitate, cand cineva crede c& gandurile sau actiunile sale sunt controlate de o forta externa ; - de posedare, cand cineva crede ca forte externe i-au inserat sau i-au furat ganduri ori ii pot citi gandurile ; — somaticé, cand cineva crede ca organele sau corpul sunt bolnave, modificate sau anormale. 10.5. Perceptia Perceptia este procesul prin care constientizim senzatiile exteroceptive (vizuald, auditivét, olfactiva, gustativa, tactilé), interoceptive sau visceroceptive (corespunzatoare organelor interne) si proprioceptive (legate de miscare si pozitie). Aceste senzatii sunt percepute ca reale, spre deosebire de cele percepute in vis sau prin imaginatie Dupa intensitate, perceptia poate fi mai accentuat& (hiperestezie), mai redusa (hipoestezie) sau abolitii (anestezie). Dupa tip, vorbim de: 1. Muzie sau perceptia gresitd a unui stimul real, prin modificarea conditiilor de perceptie (de exemplu, iluzii geometric), a mediului perceptual (de exemplu, intuneric partial) sau a conditiilor interne (in atentie deficitara, fricd, modificarea starii de constiinta) ; 2. Halucinagie sau perceptia unui stimul inexistent. in mod obisnuit, halucinatia este psihosenzoriald, adic& este insotita de convingere (este traita ca reala) si este localizata in campul de perceptie (este receptata de un analizator), Daca experienta este recunos- cut ca find anormala si este criticati, vorbim de halucinozd (lipseste convingerea), iar dac& reprezentarea este lipsité de perceptie, vorbim de halucinaie psihicd sau pseudohalucinagie (cineva vede cu ochiul mintii, aude cu urechile mintii). Halucinatiile pot s apart in orice modalitate senzorial&, dar cele mai frecvente sunt cele auditive si vizuale. in prima categorie, se descriu halucinafii la persoana a Il-a (cand vocile se adreseazii persoanei), halucinagii la persoana a Ill-a (cand vocile vorbesc intre ele) si ecoul gdndirii (0 voce repet ce gandeste persoana) in mod obisnuit, halucinatiile sunt considerate patologice, dar exista si cateva exceptii, cum ar fi halucinasiile hipnagogice si cele hipnapompice (apar la trecerea din starea de yeghe in starea de somn, respectiv la trecerea din starea de somn in starea de veghe). 172 PROCESUL EVALUARII PSIHOLOGICE {N DOMENIUL CLINIC 10.6. Cognitia © Starea de veghe Se descriu confiuzia, somnolenga, obnubilarea (stare de somnolenta cu reactie incompleti Ia stimuli, atentie si memorie reduse, gandire incetinit’), stupoarea (persoana este mutt, imobila, nu rspunde la apeluri, desi pare teazi, st cu ochii deschisi si poate urmari cu privirea) si coma (nu rspunde la niciun stimul). ¢ Orientarea Se refera la orientarea in timp (ora, zi, an), spatiu (locul prezent, localitate) si persoana (sine gi cei din jur: auopsihicd, respectiv allopsihicd). © Atentia Din punct de vedere cantitatiy, se descriu limitarea atentiei (hipoprosexie) si accen- tuarea ei (hiperprosexie). Din punct de vedere calitativ, se descriu de obicei patru aspecte : - atenjia focalizaté sau concentrarea, adica capacitatea de a ne concentra pe anumiti stimuli sau idei, in timp ce suprimam alfii. De obicei este testati prin numararea descrescatoare din 7 in 7 incepand de la 100 (daca persoana are dificultati matematice, se poate apela la numirea zilelor sAptamanii in sens invers) ; = atenfia sustinuté sau vigilensa, adic& capacitatea de a mentine atentia pentru 0 perioadd mai lunga de timp ; - atengia distributivd, adick capacitatea de a ne mentine atentia asupra mai multor sarcini in acclasi timp ; — atengia alternanta sau mobilitatea, vespectiv abilitatea de muta aten Ja alta de la o sarcina © Memoria Din punet de vedere cantitativ, memoria poate fi pierdut (amnezie), limitat (hipomne- zie) sau crescuta (Ihipermnezie). Acestea pot fi limitate la o anumita tema (selective) sau globale. Dupa directia temporala, se descriu amintirile dinaintea unui anumit moment din timp (memoria de evocare, retrogradd, retrospectivd) sau dupa un anumit moment in timp (memoria anterogradé, prospectivii sau de fixare). Dupa tipul de procesare a informatiei, exista memoria senzoriald (de durata foarte scurt, pani la o secunda), de scurté duratd (de lucru, cu o durati de pani la 20-45 de secunde) si de dungdé duraté (teoretic nelimitata). Dupa tipul de informatie, memoria de lungi durati poate fi declarative (explicitd) - constienti - si proceduralé (implicit) — inconstienta. Din punct de vedere calitativ, se descriu mai multe tipuri de paramnezii : - iluzii mnezice de tipul falselor recunoasteri (recunoasterea a ceva ce de fapt nu a fost niciodata trait - déja vu sau deja vézut -, cu o varianta particular’, criptomnezia - 0 amintire uitat& este recunoscuta ca fiind noua) gi al falselor nerecunoasteri (nerecu- noasterea a ceva deja trait - jamais vu sau niciodatd véizut) ; EVALUAREA STATUSULUI MINTAL 173 — confabulasia sau halucinagia mnezicé: evenimente imaginare sunt reproduse ca fiind amintiri reale. in practict, se testeaz4: — memoria de scurta durata (imediata), prin prezentarea unei adrese, a unor cuvinte fara legiitura sau a unor seturi de cifre si repetarea lor de citre persoana evaluat ; - memoria recenté, prin repetarea de catre persoana evaluaté a cuvintelor/nume- relor folosite la testarea memoriei de scurta durata cu cateva minute mai devreme (persoanei examinate fi este subliniat c& trebuie sa le tind minte). O alta posibi- litate este de a intreba despre evenimente recente si verificabile din viata persoanei sau in general ; - memoria de lungi durati, prin intrebarea despre evenimente personale (data nasterii, numele parintilor) sau bine-cunoscute din trecut (politice, culturale). © Limbajul Se evalueaza capacitatea persoanei de a recunoaste si a numi obiecte, de a intelege instructiuni verbale si scrise si de a scrie un text simplu. Se descrie pierderea capacitatii de: — a recunoaste obiecte, persoane, fete (agnozia) ; - a intelege limbajul (afazie senzoriald) ; - ase exprima (afazie motorie) , - ascrie (agrafie) ; - aciti (alexie); ~ aefectua calcule (acalculie). ¢ Abilitatea vizuo-spatiala Se poate testa informal, prin observarea modului prin care persoana examinata se orienteazi in incipere, sau formal, prin a-i solicita persoanei evaluate si copieze figuri geometrice sau, o variant{ mai complicati, si deseneze un orologiu care indict 0 ork specificata. ¢ Gandirea abstracta Se evalueaza prin interpretarea sensului unor proverbe cunoscute si prin identificarea de asemaniri intre obiecte. ¢ Judecata aut sa evalueze capacitatea persoanei de a lua decizii si de a actiona corespunzitor. {in mod special, ne intereseazi dac& persoana este capabili si identifice si si evalueze corect situatiile care ar putea-o pune in pericol sau daca este capabila si se autoingrijeasca. 10.7. Critica bolii Se refera la modul in care persoana ii explic& si interpreteazit simptomele, problema de sanatate si eventualul tratament. Critica bolii poate fi absenta (persoana nu accepta ca ar

S-ar putea să vă placă și