Sunteți pe pagina 1din 98

Colegiul Tehnic „Andrei Saguna” Oradea

B-dul Decebal nr. 60


Tel: 0259-418138; 0359-409734; 0359-409735
Fax: 0259-418138
E-mail: asaguna@rdsor.ro
Web: http://www.andrei-saguna.ro

PLANUL DE
ACŢIUNE AL ŞCOLII
(2013-2018)
COLEGIUL TEHNIC „ANDREI ŞAGUNA”

„Tehnologia înseamnă progres.


progresul reprezintă viitorul.
noi vi le oferim!”

2
Echipa de proiect:

prof. dr. ec. VONEA RĂZVAN – director, coordonatorul echipei


prof. BIRO ILDIKO – director adjunct
prof. LĂCĂTUȘU SIMONA – responsabil arie curriculară „Tehnologii”
BAR MARIA – contabil şef
DELIA UNGUR – director general Parcul Industrial Eurobusiness
Comisia CEAC
Secretariat
Comisia pentru elaborarea și revizuirea PAS
– POSTOLE GRETTA GINETTA
- NEGREAN ALEXANDRINA SIMONA

Discutat şi avizat în Consiliul Profesoral din data de 26.11.2013


Aprobat în Consiliul de Administraţie din data de 26.11.2013

DIRECTOR

Nume si prenume: prof. dr. ec. VONEA RĂZVAN

Semnătura :……………………………………

3
CUPRINS

INTRODUCERE Pag. 5
PARTEA 1 – CONTEXT Pag. 8
1.1. Formularea viziunii / misiunii Pag. 8
1.2. Profilul actual al şcolii Pag.13
1.3. Istoricul şcolii Pag.14
1.4. Exigenţele calificărilor oferite Pag.15
1.5. Strategia de dezvoltarea a conducerii școlii Pag.19
1.6. Oferta educaţională Pag.19
1.7. Analiza rezultatelor din ultimii doi ani şcolari Pag.27
1.8. Priorităţi naţionale Pag.48
1.9. Priorităţi regionale şi locale Pag.52
PARTEA a 2-a – ANALIZA NEVOILOR Pag.58
2.1. Analiza mediului extern Pag.58
2.2. Analiza mediului intern Pag.61
2.3. Analiza PEST (analiza din punct de vedere a politicilor educaţionale, a mediului Pag.78
economic, social şi a tehnologiei)
2.4. Analiza SWOT a mediului intern şi extern Pag.81
PARTEA a 3-a – PLANUL OPERAŢIONAL Pag.84
PARTEA a 4-a – CONSULTARE,MONITORIZARE, EVALUARE Pag.95
Anexe la Planul de acţiune al şcolii Pag.99

4
INTRODUCERE

a. NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA ELABORĂRII NOULUI PAS

Planul de acțiune al școlii (PAS) reprezintă un document de planificare strategică a ofertei


de formare profesională prin învățământul profesional și tehnic în perspectiva anului 2018. El poate
fi utilizat pentru identificarea nevoilor de formare profesională și de către alte unități din învățământ
sau furnizori.
Structura PAS 2013-2018 și modalitățile de realizare ale acestuia se bazează pe
recomandările formulate în Planul regional de acțiune pentru dezvoltarea învățământului profesionl
și tehnic (PRAI), Planul local de acțiune pentru învățământul profesional și tehnic (PLAI),
Manualul privind efectuarea de analize economice necesare planificării în învățământul profesional
și tehnic și Ghidul de elaborare a Planurilor de Acțiune/Dezvoltare ale școlii (versiunea 9).
Față de Planul de Acțiune al Școlii 2008-2013 prezentul plan cuprinde următoarele elemente
de noutate:
 folosește cu precădere date provenind de la Institutul Național de Statistică și de la Direcția
Județeană de Statistică;
 folosește un set de indicatori care permite compararea cu PAS elaborate de către alte uniăți
școlare din localitate;
 include și analiza mediului extern ceea ce presupune o diagnoză a mediului demografic şi
economic, a pieţei muncii şi a ofertei şcolilor IPT
Aceste documente de planificare a ofertei de școlarizare vor sta la baza elaborării:
– propunerilor de plan de școlarizare pentru anul școlar 2014- 2015 și pentru următorii ani
școlari;
– susținerea măsurilor privind optimizarea procesului de învățământ;
– consilierea și orientarea elevilor prin grija profesorilor;
– susținerea cererilor de finanțare a unor proiecte în folosul elevilor unitâții școlare.
În baza nevoilor identificate, cât și a elementelor surprinse de analiza SWOT, au fost
propuse următoarele direcții strategice pentru perioada 2013-2018:
1. Adaptarea planului de școlarizare și a ofertei de formare profesională inițială la cerințele
pieței muncii și în concordanță cu opțiunilor elevilor.
2. Creșterea ponderii populației cu grad ridicat de pregătire/calificare din mediul urban sau
rural.
3. Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și dezvoltarea unui învățământ incluziv prin:
- creșterea gradului de includere a elevilor cu cerințe educaționale speciale în
învățământul tehnic
- asigurarea de șanse egale în educație
- sprijinirea grupurilor defavorizate
4. Dezvoltarea activității de consiliere și orientare profesională bazată pe un mecanism local de
date prelucrate și diseminate necesare orientării profesionale.
5. Dezvoltarea activității de mentorat în vederea creșterii ratei de absolvire și de tranziție la
nivel local.
6. Adaptarea și consolidarea structurii de formare profesională în contextul concurențial pentru
a fi competitivi în spațiul european.

5
Au fost realizate consultări pe marginea documentului atât în cadrul Comitetelor Locale
pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale, cât și cu factorii de decizie (ISJ Bihor, Primăria
Oradea).

b. DEFINIREA ETAPELOR ÎN REALIZAREA PAS ȘI CATEGORII DE RESURSE


UTIULIZATE

Acţiunile urmate în vederea elaborării PAS-ului:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor


2. Consultarea PRAI, PLAI şi a ghidului de întocmire a PAS-ului
3. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS
4. Culegerea informaţiilor necesare elaborării PAS prin chestionare aplicate elevilor, părinţilor,
profesorilor, agenţilor economici. Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile
identificate la nivel regional şi local prin PRAI, respectiv PLAI
5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor din domeniile care necesită dezvoltare şi prezentarea
acestora, spre consultare în Consiliul Profesoral, în cadrul şedintelor de catedră, în Consiliul
elevilor şi a părinţilor şi agenţilor economici cu care şcoala are relaţii de parteneriat
6. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultării şi pe baza acestora reformularea
priorităţilor şi a obiectivelor
7. Elaborarea planurilor operaţionale

Au fost consultate şi analizate următoarele:

 documente de analiză a activităţii şcolii (procese verbale ale şedinţelor de catedră, ale
Consiliului de Administraţie, rapoartele de monitorizare internă, procesele verbale şi planul
de acţiune al CEAC)
 documentele referitoare la dotarea existentă în momentul planificării
 rapoarte ale celorlalte compartimente a şcolii: - secretariat, contabilitate, administraţie şi
bibliotecă
 rapoarte ale echipei manageriale
 documente de promovare şi prezentare a şcolii
 procese verbale scrise ale inspectorilor întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală
 procese verbale ale comisiei diriginţilor, Consiliul elevilor şi Consiliul părinţilor
 planul de şcolarizare, planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru anul curent
 datele statistice ale AJOFM
 protocoale şi convenţii de colaborare cu partenerii economici şi sociali

c. PLANIFICAREA

În ultimii ani, abordarea planificării în învăţământ a trecut printr-un proces de reformă.


Proiectele Phare destinate întăririi sistemului TVET în România au introdus în sistemul educaţional
un cadru de planificare pe patru niveluri și procesul de planificare strategică definit doar pentru
sistemul TVET, a urmat să acţioneze ca un exemplu de urmat pentru întreg sistemul educaţional,
caz în care experienţa avea să se dovedească benefică şi constructivă.

6
Procesul de planificare pe patru niveluri

Cadrul naţional
planificarea

Dezvoltarea resurselor umane


MEN și MMPS

Viziune
Obiective
Ținte PRAI
Feedback
CNC
&
PLAI Rețeaua
de școli

PAS

Procesul de planificare urmează direcţia săgeţilor, de la nivel ministerial în jos, trecând prin
nivelul regional şi local, până la nivelul fiecărei şcoli în parte. În planificarea verticală sunt
necesare mai multe acţiuni, acestea referindu-se la condiţiile specifice aplicabile la nivelul pieţelor
muncii regionale şi/sau locale.
Sistemele de planificare se mai referă şi la importantul proces de feedback care se realizează
prin Monitorizare & Evaluare (săgeata mare din dreapta figurii).
Procesul de feedback furnizează şi informaţii importante şi clare în privinţa noilor direcţii
care se manifestă pe pieţele locale ale muncii. Ca urmare, sistemul general devine nu doar un cadru
strategic de planificare, ci, ceea ce este mult mai important, un sistem de informaţii.

7
PARTEA 1 CONTEXT

1.1. FORMULAREA SCOPULUI / MISIUNII

În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltarea durabilă, reformele şcolare apar
ca o necesitate. Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze, profesionişti de toate
categoriile iar şcoala este cea care îi pregăteşte.
Dezideratul care se impune a fi avut în vedere astăzi vizează înzestrarea elevului cu un
ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional. Acestea marchează trecerea de la un
enciclopedism al cunoaşterii, imposibil de atins în condiţiile de astăzi, când multiplicarea
informaţiilor se petrece cu o viteză extraordinară, la o cultură a acţiunii contextualizate, care
presupune aplicarea optimă a unor tehnici şi strategii adecvate.
Şcoala va trebui să răspundă mult mai aplicat cerinţelor sociale ce urmează a fi formate de
elevi şi în acelaşi timp să asigure corelarea conţinuturilor învăţării cu aceste competenţe. Astfel,
dominanta activităţii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de prelucrare şi accesare la un
nivel superior a informaţiei, absolut necesară integrării absolventului în viaţa socială şi profesională.
Planul de acţiune al şcolii face parte din sistemul de asigurare şi de management al calităţii,
descrie modul în care Colegiul Tehnic“ANDREI ŞAGUNA” din Oradea urmează să îşi atingă
obiectivele şi reprezintă o parte a sistemului informaţional în învăţământ.
Colegiul Tehnic“Andrei Şaguna” din Oradea oferă o şansă pentru fiecare elev, şansa unei
desăvârşiri profesionale, a formării ca personalitate socială, şansa de a izbândi prin forţele proprii.
Finalitatea esenţială a pregătirii şcolare este inserţia socială a absolvenţilor care trebuie să fie
competitivi cu standardele europene asfel încât să răspundă comenzii sociale a comunităţii care
oferă oportunităţi în meserii sau ocupaţii pentru domenii economice esenţiale, cu mare căutare pe
piaţa muncii.
Pe de altă parte, planul reprezintă o modalitate de prezentare a rezultatelor obţinute de
şcoală în anul precedent şi un mijloc de comunicare între şcoală şi principalii săi parteneri, o punte
de legătură pentru colaborarea sistematică cu aceştia. Planul de acţiune al şcolii este o cale de a
prezenta nivelul de performanţă al şcolii către potenţialii clienţi şi către alte părţi interesate.
Grupul de interes constituit la nivelul şcolii (elevi, părinţi, profesori, agenţi economici,
manageri) au ca scop formarea unor competenţe tehnice şi abilităţi cheie care să permită o integrare
socio-profesională adecvată. Elevii vor fi puşi în centrul tuturor proceselor de predare – învăţare şi
vor fi îndrumaţi pentru a participa la propria lor educaţie, ceea ce ar creşte eficienţa colaborării
dintre profesor / maistru instructor şi elev.
Aplicând tehnici moderne de muncă intelectuală, dezvoltând un parteneriat activ cu agenţi
economici de profil şi o oferta educaţională adaptată nevoilor acestora, oferim posibilitatea elevilor
şi absolvenţilor noştri să fie deschişi unei formări continue care să-i facă apţi să se încadreze în
societatea viitorului, societate racordată la valorile europene.

8
VIZIUNEA
Viziunea înseamnă imaginea a ceea ce își dorește unitatea de învățământ să realizeze în
viitor și opinia grupurilor de interes asupra obiectivelor strategice pe termen lung și mediu.

Viziunea scolii este de a promova valorile în mod


explicit şi eficient prin obiective clare, programe şi
activităţi utilizând mijloacele adecvate şi armonizând toţi
factorii implicaţi în educaţie pentru ca elevii să atingă
potenţialul maxim atât ca indivizi cât şi ca membri ai
societăţii.

MISIUNEA
Misiunea presupune rațiunea de a fi, motivul fundamental pentru care există organizația
școlară, ”sufletul unei școli”.

În vederea atingerii viziunii enunţate, şcoala este văzută ca centru de resurse şi


servicii educaţionale pentru comunitate, de unde misiunea şcolii este:
 - Să ofere educaţie la standarde de calitate generate de integrarea europeană a României
pentru desăvârşirea intelectuală, morală şi profesională a elevilor, în vederea asigurării
resurselor umane în domeniul profilurilor de pregătire, ca o condiţie a progresului economic
şi cultural al comunităţii locale, în special şi al ţării noastre, în general.
 - Să asigure oportunităţi pentru acumularea de cunoştinţe şi dezvoltarea de abilităţi care să
permită elevilor adaptarea autonomă la o comunitate în continuă schimbare.
- - Să încurajeze elevii în dezvoltarea valorilor morale, a spiritului de echipă, care privesc o
conduită personală, responsabilă, tolerantă, grijă şi atenţie faţă de ceilalţi, faţă de familie şi
comunitate
 - Să se găsească cele mai adecvate forme, metode, procedee pentru valorificarea
potenţialului tehnico-aplicativ, în vederea educării elevilor în spiritul recunoaşterii şi
preţuirii propriilor realizări pe plan şcolar şi profesional.
 - Să creeze cadrul în care elevii sunt încurajaţi să se responsabilizeze şi să-şi dezvolte
competenţe de analiză, sinteză şi transfer a cunoştinţelor şi deprinderilor în situaţii
contextuale noi.
- - Să formeze, diversifice şi să perfecţioneze pregătirea tehnică în general, şi în special,
pregătirea de specialitate pentru atingerea standardelor europene.

În vederea realizării misiunii şcolii s-a elaborat „Strategia de evaluare internă a calităţii” (anexa
1), s-au stabilit ţintele strategice (anexa 2) şi s-au elaborat „Planurile operaţionale” (anexa 3).

9
Pregăteşte specialişti în domenii
Dezvoltă priceperi ce racordate cerinţelor învăţământului
permit elevilor să se integreze PROFESIONAL şi TEHNIC şi solicitărilor
profesional şi social, prin pieţei muncii
formarea de COMPETENŢE
PROFESIONALE şi SOCIALE

Pregăteşte elevii să
devină cetăţeni responsabili

Dezvoltă abilităţi
de COMUNICARE

Colegiul Tehnic Educă elevii în


„Andrei Şaguna ” spiritul RESPECTULUI şi
TOLERANŢEI faţă de cei
Oradea
care gândesc, acţionează sau
arată în mod diferit şi sunt
defavorozaţi fizic şi/sau
Îndrumă elevii social
pentru a deveni buni
gospodari ai resurselor
personale, financiare,
materiale, spirituale

Învaţă elevii cum să-şi protejeze


Învaţă elevii să aprecieze
propria sănătate şi siguranţa persoanei; îi
cultura, frumosul, binele şi să
ajută să înţeleagă şi să practice, în
recunoască adevăratele valori
comunitate, principiile:
naţionale şi europene, modul în care
DEMOCRAŢIEI
acestea trebuie respectate, apărate
TOLERANŢEI
şi promovate.
EGALITAŢII

10
DECLARAȚIE PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL CALITĂȚII

Colegiul Tehnic „Andrei Șaguna” își asumă misiunea de a pregăti cu precădere specialiști
capabili să utilizeze cunoștințe științifice, tehnice, cultural-umaniste valoroase, apți să se integreze
în procesele tehnologice,economice, social-culturale ale societății românești și ale lumii
contemporane. Principalul nostru obiectiv este de a contribui la dezvoltarea economică și socială a
României oferind educație și pregătire profesională de calitate clienților noștri (elevi și societate).
Calitatea privind procesul de învățământ și a proceselor conexe acestuia, în concordanță cu
principiile Managementului Calității Totale este responsabilitatea care revine fiecărui angajat al
Colegiului Tehnic „Andrei Șaguna”, începând cu conducerea acestuia.
Standardele de pregătire profesională reprezintă domeniul prioritar al formării din şcoală,
implică un nivel foarte ridicat de tehnicitate, un bagaj mare de cunoştinţe generale şi un
comportament social adecvat. Pregătirea elevilor impune o strategie elaborată, o conlucrare foarte
bună a tuturor factorilor implicați: directori, profesori, beneficiari (agenţi economici sau
universităţi, comunitatea locală, părinți) şi nu în ultimul rând o dotare de excepţie. Centrat pe
stabilirea unui echilibru între cererea şi oferta educaţională, parteneriatul dintre şcoală şi agenţii
economici are un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltării personale şi a inserţiei socio-
profesionale a viitorilor absolvenţi. Managerii Colegiului Tehnic“Andrei Șaguna” vor depune
toate eforturile pentru implementarea cu succes şi menţinerea unui Sistem al Managementului
Calităţii, pentru realizarea unui învăţământ de calitate, pentru continuarea tradiţiei şcolii. Pentru
aceasta:
• ne vom asigura că necesităţile şi cerinţele clienţilor nostri sunt definite şi că ele sunt în
concordanţă cu cerinţele pieţei forţei de muncă;
• vom pregăti absolvenţi capabili de a utiliza cunoştinţe stiintifice, tehnice şi cultural-
umaniste valoroase, cu şanse reale în competiţia pe piaţa muncii şi care să le asigure o educaţie
completă cu avantaje pe termen lung;
• vom asigura în unitatea noastră de învăţământ un climat de muncă bazat pe
responsabilitate şi respect reciproc, pentru ca fiecare participant la proces să îşi valorifice la maxim
potenţialul profesional şi intelectual;
• vom încuraja implicarea întregului personal al şcolii în cunoaşterea, întelegerea şi
îmbunătăţirea întregului proces de educaţie şi formare profesională a elevilor noştri;
• vom asigura flexibilitate programelor de formare oferite de către şcoală pentru a ne putea
adapta cerinţelor pieţii muncii aflată în continuă schimbare şi globalizare, la care, prin diversificarea
relaţiilor de parteneriat, ne vom racorda şi alinia permanent ca strategie a formării;
• vom utiliza tehnologia informaţională, ca suport al îmbunătăţirii continue a calităţii
procesului de învăţământ, la toate nivelele de organizare şi de către toţi factorii implicaţi.
Pentru client este important să ştie şi să îşi menţină încrederea că va găsi întotdeauna la
Colegiul Tehnic“Andrei Șaguna” servicii competitive, de o înaltă calitate, care semnifică
satisfacerea continuă a cerinţelor clienţilor şi este considerată de Management ca parte integrantă a
misiunii acestuia.
Îndeplinirea acestor deziderate trebuie să fie consecinţa unei utilizări bine planificate şi
eficiente a resurselor financiare, umane şi materiale de care dispune. Politica în domeniul calităţii
este adusă la cunoştinţa întregului personal al unităţii de învăţământ, atât prin instruire periodică cât
şi prin afişarea acestei declaraţii în toate compartimentele funcţionale.

11
Șansa devenirii tale

Aventura cunoașterii

Gândire tehnică novatoare

Unitate în acțiune

Nucleu de formare profesională

Acțiune!

12
1.2. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII
1.2.1. CADRUL GEOGRAFIC ŞI CULTURAL

Colegiul Tehnic“Andrei Şaguna” este situat în mediu urban, în municipiul Oradea, pe cursul
inferior al Crişului Repede, la poalele de sud-vest ale Dealurilor Oradiei, în extremitatea de vest a
Depresiunii Oradea-Vad-Borod, la 150 m.altitudine.
Oradea este poartă de intrare în spaţiul românesc şi, în acelaşi timp, în Europa centrală; a
reprezentat mereu o punte de legătură cu sud-estul continentului, o zonă de interferenţe cultural-
spirituale. Cosmopolit ca înfăţişare arhitectonică în perioada modernă, plurietnic şi pluriconfesional
încă din cele mai depărtate veacuri ale Evului Mediu, Oradea şi-a creat o individualitate distinctă
abia cu începere de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, atunci când, vrând-nevrând, fruntaşii urbei au
trebuit să accepte realitatea plurietnicităţii.
Oradea nu poate fi considerat un oraş de tipul clasic al surorilor sale din Ardeal cum ar fi
Braşovul, Sibiul, Sighişoara sau Bistriţa. Oradea nu s-a născut oraş, nu a fost întemeiat ci a devenit
ca atare pe parcursul secolelor, transformându-se dintr-un anumit număr de aşezări mici ce gravitau
în jurul cetăţii, într-o aglomerare de tip urban care s-a constituit ca oraş abia la 1860.
Populaţia şi economia municipiului nu evoluează independent una faţă de alta. Prin număr,
structură, nivel de instruire şi starea de sănătate, populaţia influenţează desfăşurarea activităţii
economice, iar nivelul dezvoltării economice influenţează principalele fenomene demografice şi,
implicit, dinamica, dar mai ales structurile populaţiei.
Municipiul Oradea este una din localităţile urbane a cărei populaţie a crescut în ultimele şase
decenii de patru ori, momentan fiind structurată astfel:
Total: 196367
din care: - masculin: 92732
- feminin: 103635
Ponderea bărbaţilor în total este de 47,19 %, faţă de 52,81 % a femeilor.

1.2.2. PARTICULARITĂŢI

a). Colegiul Tehnic„Andrei Şaguna” este situat în zona centrală a municipiului.


b). Colegiul Tehnic„Andrei Şaguna” şcolarizează elevi din municipiul Oradea, din alte
localităţi ale judeţului şi din judeţele învecinate. Elevii din alte localităţi fac naveta zilnic, stau în
internat sau locuiesc cu chirie în oraş.
c) Elevii se deplasează la şcoală cu mijloacele de transport în comun: tramvai, autobuz, tren.
d) Colegiul Tehnic„Andrei Şaguna” este organizat pe principii nediscriminatorii.
e) Recrutarea şi admiterea elevilor se realizează în conformitate cu reglementările legale
elaborate de M.E.N.
f) Examenele de absolvire ale diferitelor forme de şcolarizare se organizează conform
reglementărilor elaborate de M.E.N.
g) Posturile didactice au fost ocupate în condiţiile prevăzute în Legea nr. 1/2011 privind
legea educaţiei naţionale şi ale reglementărilor M.E.N.
h) Colegiul Tehnic„Andrei Şaguna” oferă următoarele servicii:
- cantină;
- cabinet de asistenţă medicală (medic şcolar şi asistentă medical);
- cabinet de consiliere psihologică;

13
1.3. ISTORICUL ŞCOLII NOASTRE

Actualul Colegiu Tehnic “Andrei Şaguna” din Oradea, este urmaşul fostei Şcoli de arte şi
meserii, care a funcţionat după al doilea război mondial .
Bazele Şcolii de arte şi meserii din Oradea sunt puse încă de la sfârşitul secolului al XVIII-
lea şi începutul secolului al XIX-lea, când în Oradea, un mare centru comercial şi industrial se
simţea tot mai mult nevoia înfinţării unei şcoli pentru educarea şi pregătirea bunilor meseriaşi
români, de care erau atât de lipsite oraşele noastre din Crişana, îmbunătăţind astfel prestigiul
şcolilor de meserii şi atrăgând în jurul lor un număr cât mai mare de copii proveniţi fie din rândul
ţărănimii, fie a categoriilor defavorizate de la oraş.
La începutul secolului al XX-lea, în urma unei cereri şi mai ales în urma unui angajament
luat de Primăria oraşului Oradea, s-a propus zidirea pentru şcoala de meserii a unui edificiu
reprezentativ în care să fie cuprinse ateliere, săli de cursuri, internat şi ateliere publice susţinute de
micii industriaşi, însă acest angajament nu s-a putut realiza din cauza războiului.
După război, mai exact în 1921, Şcoala de ucenici industriali şi comerciali de stat a avut
sediul în localul şcolii civile de pe str. Episcopul Radu nr.7, circumscripţia Olosig pe care Primăria
oraşului Oradea o va cumpăra separat pentru această şcoală.
Astfel între 1922 –1940 şcoala funcţiona cu numele de Şcoală profesională de ucenici,
având un local propriu, o bază materială asigurată şi s-a întocmit manualul ucenicului, ce conţinea:
limba română, istorie, geografie, matematică, etc.
Din 1930 se regăseşte într-o nouă organizare Curs Profesional pentru Ucenici Industriali şi
Comerciali, urmând ca până în anul 1944 să funcţioneze sub denumirea: Şcoala Profesională de
Ucenici Industriali nr.1.
Ulterior şcoala începe să se extindă, fiind comasată în 1951 cu Şcoala metalurgică
Înfrăţirea, iar din 1959 cu Şcoala Medie Tehnică de Construcţii Civile şi Industriale nr.1, cu
Şcoala Profesională Metalurgică, cu Şcoala Profesională Construcţii nr. 2 de pe str. Berzelor, şi
cu Şcoala de şoferi categoria A de pe str. Karl Marx, formându-se astfel Centrul Şcolar
Profesional Oradea, situat în Parcul Lenin nr. 8. Acesta primeşte denumirea de Grup Şcolar
I.M.P.S, şi în final Grup Şcolar Industrial situat pe str. Kirov (actuala str. Andrei Şaguna nr.1).

DENUMIRILE ŞCOLII

1. Centrul Şcolar Oradea , 1959-1966


Strada Kirov nr. 1 până în 1964, apoi strada Păltinişului
2. Grupul Şcolar Oradea ,1966-1982
Strada Păltinişului până în 1979, apoi 1 Decembrie 1918
3. Grupul Şcolar IMPS Oradea, 1983-1990
Strada 1 Decembrie 1918, iar din 1990, strada A. Şaguna
4. Şcoala Profesională Construcţii de Maşini Oradea 1991-1992
Strada A. Şaguna
5. Grupul Şcolar Industrial Oradea ,1992-1993
Strada A. Şaguna
6. Grupul Şcolar “Andrei Şaguna” Oradea 1993-2009
Strada A. Şaguna până în 2003, apoi B-dul Decebal nr. 60
7. Colegiul Tehnic “Andrei Şaguna” Oradea, din septembrie 2009, B-dul Decebal nr. 60.

14
1.4. EXIGENŢELE CALIFICĂRILOR OFERITE

Obiectivele strategice ale învăţământului profesional şi tehnic vizează dezvoltarea unui


sistem TVET consolidat pentru a:
- răspunde cerinţelor unei societăţi bazate pe cunoaştere;
- spori gradul de ocupare şi dezvoltare economică;
- creşte gradul de coeziune economică şi socială;
- dezvolta exercitarea cetăţeniei democratice.
Finalităţile educaţionale ale învăţământului profesional şi tehnic vizează:
 asigurarea dezvoltării personale şi profesionale a elevilor astfel încât aceştia să devină
cetăţeni activi la nivelul comunităţii, să participe la viaţa activă, civică şi profesională;
 asigurarea şanselor egale de acces în învăţământul profesional şi tehnic, precum şi
dezvoltarea profesională a fiecărui elev în funcţie de aspiraţiile şi potenţialul individual de
învăţare;
 asigurarea condiţiilor de calitate în organizarea şi desfăşurarea proceselor manageriale, de
educaţie şi formare profesională în fiecare unitate şcolară organizatoare de învăţământ
profesional şi tehnic;
 asigurarea şanselor de dezvoltare profesională a fiecărui elev în vederea dobândirii unei
calificări pentru care există oportunităţi de ocupare în meserii sau ocupaţii oferite de piaţa
muncii locală, judeţeană, regională, naţională, precum şi pentru continuarea învăţării de-a
lungul întregii vieţi în vederea adaptării la schimbările tehnologice specifice economiei
bazată pe cunoaştere.
Reprezintă prioritate a strategiei de dezvoltare a învăţământului preuniversitar creştere
capacităţii de ocupare a forţei de muncă, precum şi combaterea excluderii sociale; astfel, exigenţele
calificărilor oferite se vor concretiza prin:
- Asigurarea transparenţei calificărilor pentru mobilitate pe piaţa forţei de muncă europeană.
Sistemul învăţământului profesional şi tehnic propus în România redefineşte calificările în acord cu
sistemele de definire a calificărilor în diferite state membre ale UE care utilizează clasificările de tip
ISCED, ISCO-88-COM, Decizia Consiliului 85/368/EEC.
- Flexibilitatea formării profesionale, prin întârzierea calificărilor înguste şi asigurarea
competenţei sociale pentru un număr mare de calificări profesionale; pregătirea profesională
structurată pe domenii asigură creşterea şanselor de ocupare permiţând specializarea ulterioară.
- Asigurarea şanselor de continuare a studiilor prin învăţământul secundar superior, prin rute
de profesionalizare pentru care accesul este liber în acelaşi domeniu de pregătire, fără examene de
diferenţă, oferă oportunităţi care vor contribui la creşterea cuprinderii populaţiei şcolare în
învăţământul secundar superior.
- Asigurarea mobilităţii ocupaţionale, prin introducerea unui sistem naţional al calificărilor,
comun formării iniţiale şi continue, precum şi a consolidării pregătirii prin curriculum modularizat
(module de formare profesională) este un deziderat de asigurare a calităţii în formarea profesională.
- Adaptarea planificării educaţionale la nevoile de dezvoltare durabilă, integrată, economică şi
socială, la nivel local, judeţean, regional şi naţional, precum şi la nevoile de dezvoltare personală şi
profesională a elevilor.
- Proiectarea şi elaborarea metodologiilor de examinare, evaluare şi certificare a
competenţelor profesionale dobândite.
- Întărirea mecanismelor de asigurare a calităţii procesului de pregătire profesională prin
învăţământul profesional şi tehnic, în vederea creşterii şanselor de integrare socio-profesională şi a
dezvoltării capacităţilor de învăţare permanentă.
- Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţilor de învăţământ din
perspectiva parteneriatului social şi spiritului antreprenorial.
- Asigurarea transparenţei formării profesionale iniţiale.

15
Noile calificări oferă elevilor o gamă largă de abilităţi, cunoştinţe şi capacităţi de înţelegere
în cadrul unor contexte diverse prin intermediul unor activităţi de instruire şi învăţare practică atât
în cadrul formal al şcolii cât şi la agentul economic.
Pe perioada de implementare a PAS-ului, Colegiul Tehnic „Andrei Şaguna” din Oradea îşi
propune următoarele deziderate cuantificabile și măsurabile:

Deziderat Indicator
 Calitatea şi finalitatea pregătirii profesionale Rezultatele obținute de elevi în urma susținerii
examenelor pentru certificarea competențelor
profesionale să fie cel puţin la nivel de 95%.
 Absolventul şcolii, profesionist şi cetăţean Rezultatele obținute de elevi în urma susținerii
european, bun cunoscător al limbajului informatic, examenelor de competențe digitale, respectiv a
al unei limbi de circulaţie internaţională examenelor de competențe lingvistice să fie cel puţin
de 50% peste nivelul mediu.
 Calitate foarte bună a educaţiei şi a procesului de Determinarea stilurilor de învățare și instruire
predare învăţare focalizat pe elev (elevul în centrul diferențiată să se facă la toate clasele începătoare;
procesului de educaţie şi instruire) Aplicarea metodelor de predare- învățare care
situează elevul în centrul prcesului educațional,
ţinând cont de stilurile de învăţare identificate – să se
realizeze, la fiecare catedră , modul, disciplină teste
şi fişe de lucru adaptate fiecărui stil de învăţare.
 Motivaţie puternică, angajare şi pregătire Numărul cadrelor didactice care parcurg programe
profesională a corpului profesoral şi a elevilor de perfecționare având în vedere contextul în care
sistemul românesc de învăţământ traversează un
proces de restructurare şi îmbunătăţire dinamic
urmărind formularea ofertei educaţionale în raport cu
nevoile de cunoaştere şi de dezvoltare ale elevilor, cu
provocările societăţii cunoaşterii şi cu cerinţele de
calitate şi de eficienţă impuse de procesul de
integrare efectivă în Uniunea Europeană.
Fiecare cadru didactic să parcurgă cursuri astfel încât
să dobândească cele 90 de credite în 5 ani.
 Participarea prin educaţie şi instruire la dezvoltarea Oferta școlară diversificată și modernă centrată atât
durabilă a comunităţii locale pe nevoile de dezvoltare ale elevilor, cât și pe
nevoile specifice comunității locale.
Asigurarea calificărilor/specializărilor din oferta
şcolară actuală care corespund nevoilor elevilor şi
autorizarea unor noi calificări/specializări racordate
la cerinţele şi nevoile comunităţii locale.
 Experienţă educaţională deosebită oferită pentru Cursuri de formare a adulților și cursuri de
mediul local şi naţional reconversie profesională în scopul întăririi legăturii
școală-comunitate.
Să se analizeze cererea de cursuri de formare a
adulţilor (sau de reconversie profesională) în
colaborare cu AJOFM şi să se încerce autorizarea
măcar a unui curs/an.

16
 Climat organizaţional intelectual oferit atât Îmbunătăţirea etosului şi culturii instituţionale a şcolii
profesorilor, cât şi elevilor (promovarea unor valori comportamentale şi reducerea
violenţei în şcoală, aplicarea în practica imediată a
principiilor educaţiei incluzive).
 Contribuţie specifică, diversă şi semnificativă la Orientarea spre client: activităţile din şcoală trebuie să
oferta educaţională a municipiului Oradea, centru se concentreze pe nevoile beneficiarilor (elevii,
de tradiţie al învăţământului românesc părinţii, comunitate etc.), în calitate de clienţi.
Să se organizeze activităţi, la nivel de şcoală, la
sugestia Consiliului Elevilor, eventual şi cu
participarea părinţilor prin care să se realizeze
coeziunea reală între partenerii actului educaţional.
 Resursele materiale la nivelul cerinţelor şi Numărul aparatelor, mașinilor și utilajelor moderne
tehnicii cuprinse în lista dotărilor.
Îmbunătăţirea continuă a bazei tehnico-materiale a
şcolii prin realizarea de machete şi planşe cu elevii
participanţi la examenele de certificare a competenţelor
profesionale.
 Responsabilitatea acţiunilor personalului didactic Structurarea unui set de competenţe profesionale a
şi ale elevilor cadrelor didactice care să permită formarea la elevi a
capacităţii de învăţare de-a lungul întregii vieţi, precum
şi integrare socială armonioasă, inclusiv sporirea
şanselor de a urma parcursuri de învăţare ulterioare
care să le faciliteze găsirea unui loc de muncă într-o
piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă.
Consilierea elevilor pentru continuarea studiilor după
absolvire.
 Cunoaşterea şi implementarea politicii Uniunii Participarea la activități sau concursuri care au ca scop
Europene promovarea valorilor democrației, formarea
cetățeanului european, consolidarea sentimentului de
apartenență la comunitatea europeană.
Realizarea unor activităţi extracurriculare, la nivel de
şcoală, cu tematică aleasă din politicile Uniunii
Europene.
Participarea elevilor şcolii la concursuri care au ca
temă valorile democraţiei şi politicile Uniunii
Europene.
 Management performant Stimularea cadrelor didactice să construiască oferte
educaționale care să ia în considerare elevii cu
caracteristicile lor individuale (mediu social de
proveniență, context etno-cultural, ritmul individual de
dezvoltare și învățare etc.)
Autorizarea unei clase prin programului “A doua şansă”.
 Responsabilizarea părinţilor elevilor faţă de actul Numărul părinților care participă la: ședințele cu
educaţional părinții pe clasă, lectoratele cu părinții organizate la
nivel de școală, respectiv implicarea acestora în viața
școlii.
Creşterea cu 10%, în fiecare an, a prezenţei la şedinţele
cu părinţii, la lectoratele cu părinţii şi la activităţile
17
organizate împreună şcoală-părinţi-elevi.
 Creşterea cuantumului resurselor financiare Scrierea de cereri de finanțare prin proiecte
atrase multilaterale de tip Comenius, proiecte Grundtwig sau
Leonardo sau proiecte cu finanţare locală sau judeţeană
Cel puţin 1 cerere de finanţare prin proiecte/an.
 Promovarea şi susţinerea activităţii de educaţiei Mediatizarea competițiilor sportive la care pot
fizică şi sport de performanţă participa echipele sportive ale școlii.
Expunerea trofeele câștigate şi a diplomelor la panoul
de onoare şi mediatizarea rezultatelor în presă. Cel
puțin 4 competiții sportive pe an.
 Cultivarea unui comportament tolerant, Activități de prevenire a comportamentului violent,
democratic antrenarea elevilor cu cerințe educative speciale în
activitățile competitive care pot să îi valorizeze.
Organizarea de activităţi în colaborare cu Poliţia de
Proximitate, Inspectoratul judeţean de Poliţie, în
fiecare lună, pe tema “Violenţa –non-violenţa “.
Abordarea unor teme legate de toleranţă la Consiliere
şi orientare profesională, la fiecare nivel.
Implicarea elevilor în activităţi extracurriculare în
colaborare cu alţi elevi care au cerinţe educative
speciale.
 Stimularea încrederii în sine, în puterea Constituirea echipajelor de elevi care să participe la
individului de a imagina, de a crea şi de a lucra în diferite concursuri școlare sau simpozioane; implicarea
echipă în acest tip de activități dezvoltă spriritul competitiv şi
amplifică dorința de a învinge, de a avea succese, de a
se realiza.
Participarea la 1concurs (simpozion) /semestru.
 Promovarea modelelor de gândire inteligente, Atitudinea întreprinzătoare şi creativă se dezvoltă
creatoare şi strategice atunci când se încurajează inovarea, exprimarea
creativă, există dreptul de a încerca, de a greşi, de a
risca.
Expuneri realizate de către elevi (1/semestru) cu
modele de reuşite demne de urmat.

18
1.5. STRATEGIA DE DEZVOLTAREA A CONDUCERII ȘCOLII

Obiectiv strategic 1. Formarea continuă a personalului de conducere


Direcții de dezvoltare:
- Participarea la cursuri de formare continuă și de perfecționare a personalului de
conducere în raport cu standardele de management educațional european
- Promovarea de politici și strategii de formare continuă prin stagii de formare în
străinătate, proiecte tip LLP, vizite de studiu
- Promovarea şi susţinerea colaborării cu personalul de conducere din alte unități de
învățământ preuniversitar din țară și străinătate
- Susținerea, încurajarea și participarea

Obiectiv strategic 2. Management modern al conducerii


Direcții de dezvoltare:
- Urmărirea implementării rolurilor manageriale în toate ariile de activitate majoră pentru a
dezvolta caracteristici instituționale de calitate
- Creșterea calității procesului instrutiv-educativ, a nivelului de performanță al cadrelor
didactice prin redefinirea rolului managerului școlar european
- Consolidarea și dezvoltarea în continuare a sistemului managerial administrativ
- Optimizarea relației școală-comunitate prin promovarea unei politici de colaborare cu
autoritățile administrative, organizații neguvernamentale în cadrul procesului de
dezvoltare a instituției
- Adaptarea activităților didactice derulate în școală de necesitățile pieței muncii, prin
școlarizarea unor domenii profesionale de actualitate și perspectivă, în urma consultării
permanente a pieței și a documentelor de proiectare locale și regionale

1. 6. OFERTA EDUCAŢIONALĂ

a). Tipul şcolii este Colegiu Tehnic, cu următoarele forme de şcolarizare :


 Liceu tehnologic cu clasele IX – XII (rută directă) – învăţământ de zi;
 Învăţământ profesional de 2 ani;
 Liceu tehnologic cu clasele IX – XIII(rută directă), respectiv XII – XIV(rută progresivă) –
învăţământ seral
 Şcoală postliceală
c). Colegiul Tehnic „Andrei Şaguna” este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţat din
resurse publice, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma de învăţământ zi, învăţământ
seral.
d). Predarea se face în limba română şi în limba maghiară
e). Limbi străine studiate: limba engleză, limba franceză.
În conformitate cu planul de şcolarizare aprobat pentru anul şcolar 2013 -2014 în şcoală
funcţionează un număr de 35 de clase.
Calificările, Standardele de Pregătire Profesională şi Curriculum-ul prevăzute în noul Sistem
Român Naţional al Calificărilor Profesionale (SRNCP), elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale
în colaborare cu angajatori reprezentativi pentru toate profilurile din ţară, răspund nevoilor actuale

19
de a furniza sectoarelor economice, forţă de muncă pregătită, eficientă, uşor de format şi flexibilă,
potrivit schimbărilor de pe piaţa muncii.
În consens cu „Cartea albă asupra educaţiei şi formării” elaborată de UE, programul
guvernamental situează pe un loc important realizarea „societăţii educaţionale”
În şcoala noastră tinerii vor fi pregătiţi prin următoarele forme de învăţământ:

PLANUL DE ŞCOLARIZARE ÎN ANUL ŞCOLAR 2013-2014

LICEU – CURS DE ZI
Filieră tehnologică

Domeniul pregătirii Numele şi prenumele


Nr. Clasa Calificarea Profil
de bază dirigintelui
Turism şi
1. IX-A - Servicii Lung Antiana
alimentaţie
Estetică şi ig
2. IX-B - Servicii corpului omenesc-lb Sabău Elisabeta
maghiară
3. IX-C - Tehnic Mecanică Negrean Simona
Estetică şi ig
4. X-C - Servicii corpului omenesc - Prof. Sipos Marta
lb maghiară
Tehnician mecanic pt
întreţinere şi Mecanică/Industrie
5. XI-A Tehnic Prof. Olar Cristinco
reparaţii/Tehnician textilă şi pielărie
designer vestimentar
Estetică şi ig
6. XI-B Coafor stilist Servicii corpului omenesc-lb Ms. Crisan Csilla
maghiară
Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
7. XI-C Tehnic Prof. Dronca Raluca
lemnului lemn-lb maghiară
8. XII-A Tehnician mecatronist Tehnic Mecanică Prof. Tăutu Ramona
Tehnician mecanic pt
întreţinere şi Mecanică/Industrie
9. XII-B Tehnic Prof. Chişiu Ramona
reparaţii/Tehnician textilă şi pielărie
designer vestimentar
Turism şi
10. XII-C Organizator banqueting Servicii Prof. David Olivia
alimentaţie

20
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

Domeniul Numele şi prenumele


Nr. Clasa Calificarea Profil
pregătirii de bază dirigintelui
Mecanică de
11. X-A - Tehnic Prof. Holhoş Felicia
motoare
Industrie textilă şi
12. X-B - Tehnic Prof. Varga Violeta
pielărie

LICEU – CURS SERAL


Filieră tehnologică

Domeniul Numele şi prenumele


Nr. Clasa Calificarea Profil
pregătirii de bază dirigintelui
IX-D Mecanică+Industrie
13. - Tehnic Prof. Postole Gretta
r.d. textilă şi pielărie
Estetică şi ig
IX-E Prof. Roman-Dobos
14. - Servicii corpului omenesc -
r.d. Gabriela
lb maghiară
X-D
15. - Tehnic Mecanică Ms. Oaie Aurel
r.d.
XII-D Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
16. Tehnic Prof. Radu Angelia
r.d. lemnului lemn
XII-E Tehnician mecanic pt
17. Tehnic Mecanică Prof. Urdea Elena
r.p. întreţinere şi reparaţii
XII-F
18. Tehnician electrotehnist Tehnic Electric Prof. Pop Ioana
r.p.
XII-G Tehnician în industria Industrie textilă şi
19. Tehnic Prof. Lăcătuşu Simona
r.p. textilă pielărie
XII-H Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
20. Tehnic Prof. Maszarik Dorin
r.p. lemnului lemn
XII-I Estetică şi ig
21. Coafor stilist Servicii Prof. Pantea Bianca
r.p. corpului omenesc
XII-J Tehnician în activităţi
22. Servicii Economic Prof. Dale Livia
r.p. economice
XIII-A Prof. Teuşdea
23. Tehnician mecatronist Tehnic Mecanică
r.d. Alexandrina
XIII-B Tehnician mecanic pt
24. Tehnic Mecanică Prof. Goga Ioan
r.p. întreţinere şi reparaţii
XIII-C
Tehnician electrotehnist Tehnic Electric Ms. Covaci Iosif
25. r.p.

XIII-D Tehnician în industria Industrie textilă şi


Tehnic Ms. Popa Voichita
26. r.p. textilă pielărie

XIII-E Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din


Tehnic Prof. Clitan Dumitru
27. r.p. lemnului lemn

21
XIII-F Estetică şi ig
Coafor stilist Servicii Ms. Abrudan Luminita
28. r.p. corpului omenesc

XIII-G Turism si
Organizator banqueting Servicii Prof. Pop Mariana
29. r.p. alimentatie

XIV-A Tehnician mecanic pt


Tehnic Mecanică Prof. Bungau Angela
30. r.p. întreţinere şi reparaţii

XIV-B
Tehnician electrotehnist Tehnic Electric Prof. Moţ Adrian
31. r.p.

XIV-C Turism si
Organizator banqueting Servicii Prof. Serac Calin
32. r.p. alimentatie

XIV-D Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din


Tehnic Prof. Grec Adriana
33. r.p. lemnului-lb maghiară lemn

ŞCOALA POSTLICEALĂ

Domeniul Numele şi prenumele


Nr. Clasa Calificarea Profil
pregătirii de bază dirigintelui
Estetica şi igiena
34. I A pl Stilist - Abrudan Luminița
corpului omenesc
Creator proiectant
35. I B pl - Textile - pielărie Lăcătușu Simona
îmbrăcăminte

22
PLANUL DE ŞCOLARIZARE ÎN ANUL ŞCOLAR 2012-2013

LICEU – CURS DE ZI
Filieră tehnologică
Domeniul Numele şi prenumele
Nr. Clasa Calificarea Profil
pregătirii de bază dirigintelui
IX-A
1. - Tehnic Mecanică Holhoș Felicia
r.d.
IX-B Industrie textilă şi
2. - Tehnic Varga Violeta
r.d. pielărie
Estetică şi ig
IX-C
3. - Servicii corpului omenesc - Șipoș Marta
r.d.
lb maghiară
X-A
4. - Tehnic Mecanică Negrean Simona
r.d.
X-B Industrie textilă şi
5. - Tehnic Olar Cristinco
r.d. pielărie
Estetică şi ig
X-C
6. - Servicii corpului omenesc - Biro Ildiko
r.d.
lb maghiară
X-D Fabricarea prod din
7. - Tehnic Dronca Raluca
r.d. lemn-lb maghiară
XI-A
8. Tehnician mecatronist Tehnic Mecanică Lata Ramona
r.d.
XI-B Tehnician mecanic pt
9. Tehnic Mecanică Urdea Elena
r.d. întreţinere şi reparaţii
XI-C Tehnician designer Industrie textilă şi
10. Tehnic Chișiu Ramona
r.d. vestimentar pielărie
XI-D Turism și
11. Organizatr banqueting Servicii David Olivia
r.d. alimentație
XII-A
12. Tehnician proiectant CAD Tehnic Mecanică Postole Gretta
r.d.
XII-B Tehnician designer Industrie textilă şi
13. Tehnic Lăcătușu Simona
r.d. vestimentar pielărie
XII-C Turism și
14. Organizatr banqueting Servicii Dale Livia
r.d. alimentație
XII-D Estetică şi ig
15. Coafor-stilist Servicii Sabău Elisabeta
r.d. corpului omenesc
XIII-A Tehnician mecanic pt Roman Dobos
17. Tehnic Mecanică
r.p. întreţinere şi reparaţii Gabriela
XIII-B Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
20. Tehnic Maszarik Dorin
r.p. lemnului lemn
XIII-C Turism și
21. Organizator banqueting Servicii Dragoș Felicia
r.p. alimentație
XIII-D Estetică şi ig
22. Coafor-stilist Servicii Crișan Cilla
r.p. corpului omenesc

23
LICEU – CURS SERAL

Filieră tehnologică

Domeniul Numele şi prenumele


Nr. Clasa Calificarea Profil
pregătirii de bază dirigintelui
IX-D
23. - Tehnic Mecanică Oaie Aurel
r.d.
XI-E Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
24. Tehnic Radu Angelia
r.d. lemnulul lemn
XII -E
25. Tehnician mecatronist Tehnic Mecanică Teușdea Alexandrina
r.d.
XII-F Tehnician mecanic pt
26. Tehnic Mecanică Goga Ioan
r.p. întreţinere şi reparaţii
XII- G
27. Tehnician electrotehnist Tehnic Electric Covaci Iosif
r.p.
XII- H Tehnician în industria Industrie textilă și
28. Tehnic Popa Voichița
r.p. textilă pielărie
XII-I Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
29. Tehnic Clitan Dumitru
r.p. lemnulul lemn
XII-J Estetică şi ig
30. Coafor-stilist Servicii Abrudan Luminița
r.p. corpului omenesc
XII-K Turism și
31. Organizator banqueting Servicii Pop Mariana
r.p. alimentație
XIII-E Tehnician mecanic pt
32. Tehnic Mecanică Bungău Angela
r.p. întreţinere şi reparaţii
XIII –
33. F Tehnician electrotehnist Tehnic Electric Feșnic Flaviu
r.p.
XIII –
Turism și
34. G Organizator banqueting Servicii Serac Călin
alimentație
r.p.
XIII –
Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
35. H Tehnic Grec Adriana
lemnulul –lb. maghiară lemn
r.p.
XIV –
Turism și
36. A Organizator banqueting Servicii Pantea Bianca
alimentație
r.p.

LICEU – CURS FRECVENȚĂ REDUSĂ

Filieră tehnologică

Domeniul Numele şi prenumele


Nr. Clasa Calificarea Profil
pregătirii de bază dirigintelui
XIII-K
37. Tehnician proiectant CAD Tehnic Mecanică Urdea Elena
r.d.

24
PLANUL DE ŞCOLARIZARE ÎN ANUL ŞCOLAR 2011-2012

LICEU – CURS DE ZI
Filieră tehnologică
Domeniul Numele şi prenumele
Nr. Clasa Calificarea Profil
pregătirii de bază dirigintelui
IX-A
1. - Tehnic Mecanică Negrean Simona
r.d.
IX-B Industrie textilă şi
2. - Tehnic Olar Cristinco
r.d. pielărie
Estetică şi ig
IX-C
3. - Servicii corpului omenesc - Biro Ildiko
r.d.
lb maghiară
IX-D Fabricarea prod din
4. - Tehnic Dronca Raluca
r.d. lemn-lb maghiară
X-A
5. - Tehnic Mecanică Lata Ramona
r.d.
X-B
6. - Tehnic Mecanică Urdea Elena
r.d.
X-C Industrie textilă şi
7. - Tehnic Chișiu Ramona
r.d. pielărie
X-D Turism și
8. - Servicii David Olivia
r.d. alimentație
XI-A
9. Tehnician proiectant CAD Tehnic Mecanică Postole Gretta
r.d.
XI-B Tehnician designer Industrie textilă şi
10. Tehnic Lăcătușu Simona
r.d. vestimentar pielărie
XI-C Turism și
11. Organizatr banqueting Servicii Dale Livia
r.d. alimentație
XI-D Estetică şi ig
12. Coafor-stilist Servicii Sabău Elisabeta
r.d. corpului omenesc
XII-A
13. Tehnician proiectant CAD Tehnic Mecanică Radu Rodica
r.d.
XII-B Tehnician în activităţi
14. Servicii Economic Pele Mariana
r.d. economice
XII-C Tehnician mecanic pt Roman Dobos
15. Tehnic Mecanică
r.p. întreţinere şi reparaţii Gabriela
XII-D Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
16. Tehnic Maszarik Dorin
r.p. lemnului lemn
XII-E Turism și
17. Organizator banqueting Servicii Dragoș Felicia
r.p. alimentație
XII-F Estetică şi ig
18. Coafor-stilist Servicii Crișan Cilla
r.p. corpului omenesc
XIII-A Tehnician mecanic pt
19. Tehnic Mecanică Goga Ioan
r.p. întreţinere şi reparaţii
XIII-B Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
20. Tehnic Clitan Dumitru
r.p. lemnului lemn
XIII-C
21. Tehnician electrotehnist Tehnic Electric Oaie Aurel
r.p.

25
XIII-D Tehnician în industria Industrie textilă şi
22. Tehnic Varga Violeta
r.p. textilă pielărie
XIII-E Turism și
23. Organizator banqueting Servicii Pop Mariana
r.p. alimentație
XIII-F Estetică şi ig
24. Coafor stilist Servicii Bot Simona
r.p. corpului omenesc

LICEU – CURS SERAL


Filieră tehnologică

Domeniul Numele şi prenumele


Nr. Clasa Calificarea Profil
pregătirii de bază dirigintelui
X-E Fabricarea prod din
25. - Tehnic Radu Angelia
r.d. lemn
XI -E
26. Tehnician mecatronist Tehnic Mecanică Teușdea Alexandrina
r.d.
XII-G Tehnician mecanic pt
27. Tehnic Mecanică Bungău Angela
r.p. întreţinere şi reparaţii
XII- H
28. Tehnician electrotehnist Tehnic Electric Feșnic Flaviu
r.p.
XII-I Turism și
29. Organizator banqueting Servicii Pop Mariana
r.p. alimentație
XII-J Tehnician în prelucrarea Fabricarea prod din
30. Tehnic Grec Adriana
r.p. lemnulul –lb. maghiară lemn
XIII-G Turism și
31. Organizator banqueting Servicii Pantea Bianca
r.p. alimentație
XIV –
Tehnician în industria Industrie textilă și
32. A Tehnic Pop Ioana
textilă pielărie
r.p.
XIV –
Tehnician mecanic pt
33. B Tehnic Mecanică Serac Călin
întreţinere şi reparaţii
r.p.
XIV –
Tehnician mecanic pt
34. C Tehnic Mecanică Radu Rodica
întreţinere şi reparaţii
r.p.

LICEU – CURS FRECVENȚĂ REDUSĂ

Filieră tehnologică

Domeniul Numele şi prenumele


Nr. Clasa Calificarea Profil
pregătirii de bază dirigintelui
XII-K
35. Tehnician proiectant CAD Tehnic Mecanică Urdea Elena
r.d.
XIII-H
36. Tehnician proiectant CAD Tehnic Mecanică David Oliuvia
r.d.
XIII-I Turism și
37. Tehnician în turism Servicii Pop Mariana
r.d. alimentație publică

26
1. 7. ANALIZA REZULTATELOR DIN ULTIMII DOI ANI ŞCOLARI

a) Date privind rezultatele elevilor și retenția pentru ultimii doi ani școlari

Tabel privind situația promovabilității pe ultimii doi ani școlari 2011-2012, respectiv 2012-2013

Promovaţi Repetenţi Abandon/ Promovaţi Repetenţi Abandon/


Clase 2011-2012 2011-2012 2011-2012 Exmatriculați 2012-2013 2012-2013 2012-2013 Exmatriculați
2011-2012 2012-2013
la la Nr. % Nr. % Nr. % la la Nr. % Nr. % Nr. %
început sfârşit început sfârşit
RUTA DIRECTĂ
IX 85 61 61 72% 7 8% 17 20% 56 52 46 82% 8 13,5% 2 3,5%
CURS X 95 90 87 92% 4 4% 4 4% 71 65 64 90% 3 4% 4 6%
DE ZI XI 104 90 90 87% 7 6,5% 7 6,5% 86 78 78 91% 4 4,5% 4 4,5%
XII 45 45 45 100% - 0% - 0% 91 81 80 88% 3 3,5% 8 8,5%
IX - - - - - - - - 35 34 33 94% 1 3% 1 3%
X 30 30 30 100% - 0% - 0% - - - - - - -
SERAL
XI 28 22 22 79% 2 7% 4 14% 20 20 20 100% - 0% - 0%
XII - - - - - - - - 22 22 19 86% 1 5% 2 9%
XII 37 37 36 97% 1 3% - 0% - - - - - - - -
F.R. XIII 66 64 63 96% 1 1,5% 2 2,5% - - - - - - - -
XIII - - - - - - - - 36 36 36 100% - 0% - 0%
RUTĂ PROGRESIVĂ
CURS XII C 87 85 77 89% 1 1% 9 10% - - - - - - - -
DE ZI XIII A 109 89 88 81% 6 5,5% 15 13,5% 80 68 60 75% 6 7,5% 14 17,5%
XII E 86 73 73 85% - - 13 15% 158 158 147 93% 8 5% 3 2%
SERAL XIII E 26 19 19 73% - - 7 27% 74 77 72 94% - 0% 5 6%
XIV A 59 53 45 76% 5 8,5% 9 15,5% 27 23 23 85% - 0% 4 15%
86,7% 3,5% 9,8% 90% 4% 6%
TENDINŢE 3,3% 0,5% 3,8%

27
Analizând comparativ rezultatele ultimilor 2 ani școlari se pot observa următoarele:
Aspecte pozitive
- tendința de creștere a promovabilității în anul școlar 2012-2013 față de anul școlar 2011-2012 cu 3,3
%;
- tendința de scădere cu 3,8% a numărului de elevi care ies din sistem datorită abandonului școlar,
respectiv exmatriculărilor (învățământ postobligatoriu)
Dacă pentru învățământul seral rută directă sau progresivă abandonul școlar sau exmatriculările sunt
în procent destul de mic, este îngrijorător faptul că la învățământul liceal curs de zi, mai ales la ruta
progresivă, un procent mare de elevi abandonează cursurile. Motivele gravitează în zona lipsurilor
materiale care îi determină pe acești elevi să părăsească sistemul de învățământ și să își caute un loc de
muncă având în vedere că ei au certificate competențele profesionale nivel 2 în urma absolvirii școlii de
arte și meserii.
Aspecte negative
- tendința de creștere a numărului de repetenți cu 0,5% în anul școlar 2012-2013 față de anul școlar
2011-2012.
Repetenția își găsește explicația în dezinteresul manifestat de unii elevi pentru pregătirea școlară,
precum și neprezentarea elevilor corigenți sau cu situația școlară neîncheiată la examenele de corigență sau
de încheiere a situației școlare din sesiunea de teoamnă.

b) Situația rezultatelor obținute la examenul de bacalaureat

Total elevi Medii între


Anul Înscriși Prezenți Promovați Respinși 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
Nr. % Nr. %

2012 288 200 55 27,5% 145 72,5% 44 9 2 - -


2013 253 179 46 25,7% 133 74,3% 37 9 - - -
Diferențe și tendințe:* 1,8% 1,8%

*) se compară rezultatele din 2012 și 2013

Analizând comparativ rezultatele obținute la examenul de bacalaureat atât din punct de vedere al
promovabilității cât și din punct de vedere al mediilor obținute se observă următoarele:
Aspecte negative
- Tendința de scădere a indicelui de promovabilitate cu 1,8% în 2013 față de 2012
- Creșterea numărului de respiși în 2013 față de 2012
- Creșterea numărului de medii cuprins între 6-6,99 în detrimentul mediilor din plajele superioare
(rezultate mediocre)
- Număr mult mai mic de elevi prezentați față de numărul elevilor înscriși, atât în anul 2012, cât și în
2013.

28
c) Situația rezultatelor obținute la examenele pentru certificarea competențelor profesionale

Anul școlar 2011-2012

Nivel Domeniul/profilul Calificarea/specializarea Total elevi: Promov.


%
Înscriși Prezenți Admiși Respinși
Tehnician proiectant CAD 28 21 21 - 100%
Mecanică Tehnician mechanic pt.
24 22 22 - 100%
întreținere și reparații
Electric Tehnician electrotehnist 18 18 18 - 100%
Industria textilă și Tehnician în industria
19 18 18 - 100%
pielărie textilă
Prelucrarea Tehnician în prelucrarea
3 6 3 3 - 100%
lemnului lemnului
Estetica și igiena
Coafor stilist 22 22 22 - 100%
corpului omenesc
Tehnician în activități
Economic 22 22 22 - 100%
economice
Turism și Tehnician în turism 17 17 17 - 100%
alimentație public Organizator banqueting 17 16 16 - 100%

29
Anul școlar 2012-2013

Nivel Domeniul/profilul Calificarea/specializarea Total elevi: Promov.


%
Înscriși Prezenți Admiși Respinși
Tehnician proiectant
18 18 18 - 100%
CAD
Mecanică
Tehnician mecanic pt.
6 6 6 - 100%
întreținere și reparații
Industria textilă și Tehnician designer
12 12 12 - 100%
pielărie vestimentar
3
Prelucrarea Tehnician în prelucrarea
7 7 7 - 100%
lemnului lemnului
Estetica și igiena
Coafor stilist 37 37 37 - 100%
corpului omenesc
Turism și
Organizator banqueting 27 27 27 - 100%
alimentație

Concluzii:
Examenele pentru obținerea competențelor profesionale au rezultate foarte bune, promovabilitatea
este de 100%; acest aspect este pozitiv având în vedere că finalitatea liceului tehnologic este, în primul rând,
de a certifica nivelul de competențe profesionale obținut în urma pregătirii de specialitate.

30
d) Situația inserției socio-profesională a absolvenților școlii în primul an după absolvire

Promoția 2011-2012-curs de zi

Clasa Total Bacalaureat Studii Șc. Angajați Angajați în Cursuri Șomaj Nu se


elevi sup. postlic în țară străinătate calificare cunoaște
situația
Prez. Reușiți
XII A 20 20 9 5 3 3 6 0 3 0
XII B 25 23 17 14 2 4 2 1 2 0
XIII A 12 9 0 0 1 2 2 0 4 3
XIII B 6 3 0 0 0 3 0 0 2 1
XIII C 18 5 1 0 3 12 2 0 1 0
XIII D 12 7 0 0 0 6 2 2 1 1
XIII E 18 5 2 2 3 7 3 0 3 0
XIII F 21 17 10 4 0 8 2 0 5 2

Inserția socio- profesională 2012

0%
Nu se
cunoaște Studii
Șomaj
Cursuri de situația superioare
16%
calificare 5% 19%
2% Școală
postliceală
9%
Angajați în
străinătate
15%
Angajați
în țară
34%

31
Promoția 2012-2013-curs de zi

Clasa Total Bacalaureat Studii Șc. Angajați Angajați în Cursuri Șomaj Nu se


elevi sup. postlic în țară străinătate calificare cunoaște
Prez. Reușiți
situația
XII A 18 9 1 1 0 6 2 0 6 3
XII B 20 10 3 2 1 6 2 2 7 0
XII C 26 18 6 4 6 10 0 0 4 2
XII D 25 19 3 2 2 8 2 0 7 4
XIII A 16 6 0 0 0 5 1 0 5 5
XIII B 17 5 0 0 0 7 2 2 3 3
XIII C 23 7 0 0 3 9 3 2 6 0
XIII D 24 15 4 2 5 10 2 0 4 1

Inserția socio-profesională 2013

Nu se cunoaște
situația Studii superioare
11% 7% Școală postliceală
10%

Șomaj
25%

Angajați în țară
Cursuri de 35%
calificare Angajați în
4% străinătate
8%

Analizând inserția socio-profesională comparativ pentru anii 2012 și 2013 se observă următoarele:
Aspecte pozitive
- creșterea cu 1% a numărului de absolvenți angajați în țară
- creștereea cu 1% a numărului de absolvenți care urmează cursurile școlilor postliceale
- creșterea cu 2% a numărului de absolvenți care s-au înscris la cursuri de calificare
Aspecte negative
- creșterea numărului de absolvenți aflați în șomaj (de la 16% în 2012 la 25% în 2013)
- scăderea numărului de absolvenți care urmează studii superioare (de la 19% în 2012 la 7% în 2013 )
- procent mai mult decât dublu (11% în 2013 față de 5% în 2012) referitor la lipsa informațiilor despre
situația inserției socio-profesională a absolvenților.
32
e) Situația disciplinară

În anul şcolar 2012-2013 şcoala a funcţionat cu un număr de 37 clase (757 elevi) - liceu ruta directă şi
progresivă, forma de învăţământ la zi, seral, fara frecventa, în doua schimburi.
La sfarsitul anului şcolar am înregistrat un număr de 98 elevi neîncheiaţi şi 32 de elevi corigenţi pe total nivele
de învăţămant datorită frecvenței deficitare și lipsei de interes din partea elevilor.. Procentul de promovabilitate la
sfarşitul anului şcolar a fost de 81,08%.
În ceea ce priveşte purtarea elevilor precizăm că numărul total de note scăzute la purtare a fost de 231, după
cum urmează:
- între 7-9,99 – 140 note
- note de 7 – 47 note
- note sub 7 – 24 note

Precizăm că majoritatea notelor au fost scăzute pentru absenţe dar am avut şi 6 cazuri de violenţă care a dus la
sancţionarea elevilor implicaţi.

Situație elevi cu mediile scăzute la purtare

140

120

100

80
Număr elevi cu mediile
60 scăzute la purtare

40

20

0
medii sub 7 medii de 7 medii între 7-
9,99

Numărul mare de note scăzute la purtare este îngrijorător pentru proliferează climatul de indisciplină
în școală; se recomandă intensificarea eforturilor de a conștientiza elevii despre efectele negative ale
abaterilor disciplinare.
Acțiuni recomandate:
- activități educative variate
- parteneriate cu Poliția, ONG-uri, diferite fundații etc
- legătură strânsă cu familiile din care provin elevii
- anchete sociale pentru a cunoaște cauzele absenteismului

33
f) Performanțe obținute de elevi la concursurile școlare
REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSURILE PROFESIONALE ŞI OLIMPIADA
INTERDISCIPLINARĂ TEHNICĂ
FAZA JUDEŢEANĂ 2008

Nr. Numele şi Clasa Concurs/Olimpiada Loc Cadrele didactice care


crt. prenumele au pregătit elevul
1. BALINT TIBOR XI E Concurs profesional – I Ing. Goga Ioan
tinichigiu- vopsitor auto Ms. instr. But Teodor
2. ŞTEFOI XI J Concurs profesional – I Ing. Popa Adriana
REBECA Confecţioner produse textile Ms. instr. Popa
Voichiţa
3. TURJUC XI H Concurs profesional – I Ing. Clitan Dumitru
MARIUS IOAN Tâmplar universal Prof. Clitan Carmen
Ms. instr. Vass
Alexandru
4. KURUCZ XI G Concurs profesional – I Ing. Lincar Ioan
ŞTEFAN Electrician-electronist auto Ms. instr. Puşcaş Virgil
5. GĂLĂMUŞ XII E Olimpiada interdisciplinară I Ing. Negrean Simona
IONUŢ tehnică – Tehn. mec. Ing. Tiriplică Leontina
întreţinere şi reparaţii Ms. instr. Puşcaş Virgil
6. MORAR IONUŢ XII C Olimpiada interdisciplinară I Ing. Varga Violeta
tehnică – Tehn. designer Ing. Lăcătuşu Simona
vestimentar Ing. Negrean Simona
Prof. Burcia Felicia
7. DEAK XII G Olimpiada interdisciplinară I Ing. Varga Violeta
BRIGITTA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Negrean Simona
8. BRAUN XII K Olimpiada interdisciplinară I Ing. Costa Florica
ROBERT tehnică – Tehn. electrotehnist Ms. instr. Puşcaş Virgil
9. BALINT ALINA XIII Olimpiada interdisciplinară I Ing. Popa Adriana
G tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Lăcătuşu Simona
Ing. Negrean Simona
10. HARSANYI XI F Concurs profesional – I Ing. Fazekas Iosif
ZOLTAN Confecţioner tâmplărie din Ms. instr. Chiriac Fănel
ATTILA aluminiu şi mase plastice
11. PAŞCA XI I Concurs profesional – II Ing. Lăcătuşu Simona
NICOLETA Confecţioner produse textile Ms. instr. Căcaină Ana
12. ANDRUŞCA XII E Olimpiada interdisciplinară II Ing. Negrean Simona
ANDREI tehnică – Tehn. mec. Ing. Tiriplică Leontina
întreţinere şi reparaţii Ms. instr. Puşcaş Virgil
13. MOCIAR XII G Olimpiada interdisciplinară II Ing. Varga Violeta
ADRIANA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Negrean Simona
14. MATEI XIII Olimpiada interdisciplinară II Ing. Popa Adriana
CLAUDIA G tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Lăcătuşu Simona
Ing. Negrean Simona
15. MUŢ MARIUS XI D Concurs profesional – III Ing. Tiriplică Leontina
Mecanic auto Ms. instr. Petricău Ioan
16. SILAGHI ANA- XI J Concurs profesional – III Ing. Popa Adriana
MARIA Confecţioner produse textile Ms. instr. Popa
Voichiţa
34
17. TOTH ADINA XI I Concurs profesional – III Ing. Lăcătuşu Simona
Confecţioner produse textile Ms. instr. Căcaină Ana
18. TIRLA DANIEL XI G Concurs profesional – III Ing. Lincar Ioan
Electrician-electronist auto Ms. instr. Puşcaş Virgil
19. TOTH DAVID XII F Olimpiada interdisciplinară III Ing. Negrean Simona
tehnică – Tehn. mec. Ing. Tiriplică Leontina
întreţinere şi reparaţii Ms. instr. Puşcaş Virgil
20. BELE MARIA XI B Olimpiada interdisciplinară III Ing. Lăcătuşu Simona
CRISTINA tehnică – Tehn. designer Ing. Negrean Simona
vestimentar Prof. Burcia Felicia
21. GHEŢE XII H Olimpiada interdisciplinară III Ing. Popa Adriana
FLORINA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Lăcătuşu Simona
Ing. Negrean Simona
22. LUCACI DAVID XIII F Olimpiada interdisciplinară III Ing. Clitan Dumitru
ANDREI tehnică – Tehn. în ind. lemnului
23. ŞUTEU LUCIAN XI E Concurs profesional – M Ing. Goga Ioan
tinichigiu- vopsitor auto Ms. instr. But Teodor
24. COFAR JOSUA XI D Concurs profesional – M Ing. Tiriplică Leontina
Mecanic auto Ms. instr. Petricău Ioan
25. GUTI ANABELA XI I Concurs profesional – M Ing. Lăcătuşu Simona
Confecţioner produse textile Ms. instr. Căcaină Ana
26. TURCUŢ XI H Concurs profesional – M Ing. Clitan Dumitru
CRISTIAN Tâmplar universal Prof. Clitan Carmen
Ms. instr. Vass
Alexandru
27. DEAK FERENCZ XII E Olimpiada interdisciplinară M Ing. Negrean Simona
tehnică – Tehn. mec. Ing. Tiriplică Leontina
întreţinere şi reparaţii Ms. instr. Puşcaş Virgil
28. FONTANA XI B Olimpiada interdisciplinară M Ing. Lăcătuşu Simona
LORENA tehnică – Tehn. designer Ing. Negrean Simona
vestimentar Prof. Burcia Felicia
29. SEICA XII C Olimpiada interdisciplinară M Ing. Varga Violeta
ANDREEA tehnică – Tehn. designer Ing. Lăcătuşu Simona
vestimentar Ing. Negrean Simona
Prof. Burcia Felicia
30. FEDEA XII G Olimpiada interdisciplinară M Ing. Varga Violeta
CRISTINA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Negrean Simona
31. GUZUN ANDREI XIII F Olimpiada interdisciplinară M Ing. Clitan Dumitru
tehnică – Tehn. în ind. lemnului
32. LORINCZ IMRE XI H Concurs profesional – m Ing. Clitan Dumitru
Tâmplar universal Prof. Clitan Carmen
Ms. instr. Vass
Alexandru
33. FURTOS XI K Concurs profesional – m Prof. Biro Ildiko
FLORENTINA Frizer-coafor-manichiurist- Ms. instr. Abrudan
pedichiurist Luminiţa
34. DAMŞE PETRA XI K Concurs profesional – m Prof. Biro Ildiko
Frizer-coafor-manichiurist- Ms. instr. Abrudan
pedichiurist Luminiţa

35
35. TOLNAI BEATA XI K Concurs profesional – m Prof. Biro Ildiko
Frizer-coafor-manichiurist- Ms. instr. Abrudan
pedichiurist Luminiţa
36. BAR CRISTINA XI K Concurs profesional – m Prof. Biro Ildiko
Frizer-coafor-manichiurist- Ms. instr. Abrudan
pedichiurist Luminiţa
37. BUZLE XI L Concurs profesional – m Ing. Pop Petrica
EMANUELA bucătar Ms. instr. Ciurez V.
38. NICHITA XA Olimpiada interdisciplinară m Ing. Radu Rodica
CLAUDIU tehnică – Tehnic Ing.Costa Florica
Ing. Urdea Elena
39. VICAŞ XA Olimpiada interdisciplinară m Ing. Radu Rodica
CRISTIAN tehnică – Tehnic Ing.Costa Florica
Ing. Urdea Elena
40. CHIRODEA XI B Olimpiada interdisciplinară m Ing. Lăcătuşu Simona
CORINA tehnică – Tehn. designer Ing. Negrean Simona
vestimentar Prof. Burcia Felicia
41. BIRINYI XII F Olimpiada interdisciplinară m Ing. Negrean Simona
SZILARD tehnică – Tehn. mec. Ing. Tiriplică Leontina
întreţinere şi reparaţii Ms. instr. Puşcaş Virgil
42. SZABO XII E Olimpiada interdisciplinară m Ing. Negrean Simona
SEBASTIAN tehnică – Tehn. mec. Ing. Tiriplică Leontina
IULIU întreţinere şi reparaţii Ms. instr. Puşcaş Virgil
43. POINAR XII G Olimpiada interdisciplinară m Ing. Popa Adriana
BIANCA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Lăcătuşu Simona
Ing. Negrean Simona
44. MĂRCUŞ XII G Olimpiada interdisciplinară m Ing. Popa Adriana
IOANA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Lăcătuşu Simona
DANIELA Ing. Negrean Simona
45. NAGY CSILLA XII G Olimpiada interdisciplinară m Ing. Popa Adriana
tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Lăcătuşu Simona
Ing. Negrean Simona

36
REZULTATELE OBŢINUTE LA FAZA NAŢIONALĂ
A CONCURSURILOR PROFESIONALE ŞI OLIMPIADELOR INTERDISCIPLINARE
TEHNICE
APRILIE – MAI 2008
Numele şi Clasa Domeniul/Specializarea Profesori care Domeniul de
prenumele s-au ocupat de performanţă
pregătire
HARSANYI XI F Mecanică / Confecţioner Fazekas Iosif Premiul III – Faza
ZOLTAN tâmplărie din aluminiu şi Chiriac Fănel Naţională
ATTILA mase plastice Concurs profesional –
Deva, jud. Hunedoara
GĂLAMUŞ XII E Tehnic / Tehnician Negrean Simona Menţiune - Faza
IONUŢ mecanic întreţinere şi Tiriplică Leontina naţională
reparaţii Puşcaş Virgil Olimpiadă tehnică
interdisciplinară –
Alba Iulia, jud. Alba
BRAUN XII J Tehnic / Tehnician Costa Florica Menţiune - Faza
ROBERT electrotehnist Puşcaş Virgil naţională
Olimpiadă tehnică
interdisciplinară –
Baia Mare, jud.
Maramureş

REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSUL NAŢIONAL DE PROIECTE PENTRU


MEDIU ORGANIZAT DE
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
MINISTERUL MEDIULUI

MUCEL, JUD. IAŞI, IULIE 2008

Numele şi Clasa Profesori care s-au Domeniul de performanţă


prenumele ocupat de pregătire
BUZAŞ XI C Roman Doboş Gabriela Premiul III – Concurs naţional de
FLORINA Olar Cristinco proiecte pentru mediu
–Muncel, jud.Iaşi
NAGY INGRID XI C Roman Doboş Gabriela Premiul III – Concurs naţional de
Olar Cristinco proiecte pentru mediu
–Muncel, jud.Iaşi

37
REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSURILE PROFESIONALE ŞI OLIMPIADA
INTERDISCIPLINARĂ TEHNICĂ
FAZA JUDEŢEANĂ 2009

Nr. Numele şi Clasa Concurs/Olimpiada Loc Cadrele didactice care


crt. prenumele au pregătit elevul
1. BODNAR XA Olimpiada interdisciplinară I Ing. Costa Florica
ARNOLD tehnică – Tehnic Ing. Postole Gretta
Ing. Lincar Ioan
Ing. Urdea Elena
2. SFÂRLE LAURA XII F Olimpiada interdisciplinară I Ing. Lacatusu Simona
tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Varga Violeta
Ing. Negrean Simona
Ms. Cacaina Ana
3. GALAMUS XIII E Olimpiada interdisciplinară I Ing. Negrean Simona
IONUT tehnică – Tehn. mec.întreţ.şi rep Ing. Tiriplica Leontina
4. MOCIAR XIII G Olimpiada interdisciplinară I Ing. Varga Violeta
ADRIANA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Negrean Simona
5. BRAUN XIII K Olimpiada interdisciplinară I Ing. Costa Florica
ROBERT tehnică – Tehn. electotehnist ms. Puscas Virgil
Ing. Lincar Ioan
6. HAIDAU XI D Concurs profesional – I Ms. Puscas Virgil
CRISTIAN Electrician exploatare joasă Ing. Portan Gavril
tensiune Ing. Costa Florica
Ing. Lincar Ioan
7. CHIRODEA XII C Olimpiada interdisciplinară II Ing. Lacatusu Simona
CORINA tehnică – Tehn. Designer Ing. Negrean Simona
vestimentar Prof. Burcia Felicia
Ms. Cacaina Ana
8. COFAR IOSUA XII D Olimpiada interdisciplinară II Ing. Urdea Elena
tehnică – Tehn. mec. Ing.Negrean
întreţinere şi reparaţii Alexandrina
Ing. Costa Florica
Ing. Balint Camelia
9. GOIAN LIDIA XII F Olimpiada interdisciplinară II Ing. Lacatusu Simona
tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Varga Violeta
Ing. Negrean Simona
Ms. Cacaina Ana
10. HORGA XII I Olimpiada interdisciplinară II Ing. Clitan Dumitru
MARIUS tehnică – Tehn. în prelucrarea Clitan Carmen
lemnului
11. TOTH DAVID XIII F Olimpiada interdisciplinară II Ing. Tiriplica Leontina
tehnică – Tehn. mec. Ing. Negrean Simona
întreţinere şi reparaţii
12. FEDEA XIII G Olimpiada interdisciplinară II Ing. Varga Violeta
CRISTINA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Negrean Simona

13. GNANDT XI E Concurs profesional – II Ing. Lacatusu Simona


MAGDOLNA Confecționer produse te textile Ing. Stefanut Traian
Ms.Cacaina Ana
38
14. KOROSI DAVID XI D Concurs profesional – II Ms. Puscas Virgil
Electrician exploatare joasă Ing. Portan Gavril
tensiune Ing. Costa Florica
Ing. Lincar Ioan
15. TIRLA DANIEL XII E Olimpiada interdisciplinară III Ing. Costa Florica
tehnică – Tehn. electotehnist Ms.Puscas Virgil
Ing. Lincar Ioan
Ing. Portan Gavril
16. VERES XII F Olimpiada interdisciplinară III Ing. Lacatusu Simona
ALEXANDRA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Varga Violeta
Ing. Negrean Simona
Ms. Cacaina Ana
17. POINAR XIII H Olimpiada interdisciplinară III Ing. Lacatusu Simona
ANABELLA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Stefanut Traian
Ing. Negrean Simona
Ms. Cacaina Ana
18. TOCOIAN LIVIU XI D Concurs profesional – III Ms. Puscas Virgil
Electrician exploatare joasă Ing. Portan Gavril
tensiune Ing. Costa Florica
Ing. Lincar Ioan
19. DEBRECZENI XI E Concurs profesional – III Ing. Lacatusu Simona
KRISZTINA Confecționer produse te textile Ing. Stefanut Traian
Ms.Cacaina Ana
20. TOADERE XI F Concurs profesional - Frizer- III Prof. Biro Ildiko
SANDA coafor-manichiurist- Ms. Fodor Dorina
pedichiurist Ms. Abrudan Luminita
21. ȚECHER VLAD XI G Concurs profesional - Ospătar III Ing. Pop Petrica
(chelner) vânzător în unităţi de Ms. Ciurez Virginia
alimentaţie
22. BELE CRISTINA XII C Olimpiada interdisciplinară M Ing. Lacatusu Simona
tehnică – Tehn. Designer Ing. Negrean Simona
vestimentar Prof. Burcia Felicia
Ms. Cacaina Ana
23. FAZEKAS XII E Olimpiada interdisciplinară M Ing. Costa Florica
ZSOLT tehnică – Tehn. electotehnist Ms.Puscas Virgil
Ing. Lincar Ioan
Ing. Portan Gavril
24. DEAK XIII G Olimpiada interdisciplinară M Ing. Varga Violeta
BRIGITTA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Negrean Simona
25. TURJUC XII I Olimpiada interdisciplinară M Ing. Clitan Dumitru
MARIUS tehnică – Tehn. în prelucrarea Clitan Carmen
lemnului
26. MUŢ MARIUS XII D Olimpiada interdisciplinară M Ing. Urdea Elena
tehnică – Tehn. mec. Ing.Negrean
întreţinere şi reparaţii Alexandrina
Ing. Costa Florica
Ing. Balint Camelia
27. RUS ANDREI XII E Olimpiada interdisciplinară M Ing. Costa Florica
tehnică – Tehn. electotehnist Ms.Puscas Virgil
Ing. Lincar Ioan

39
28. LORINCZ IMRE XII I Olimpiada interdisciplinară M Ing. Clitan Dumitru
tehnică – Tehn. în prelucrarea Clitan Carmen
lemnului
29. GHETE XIII H Olimpiada interdisciplinară M Ing. Lacatusu Simona
FLORINA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Stefanut Traian
Ing. Negrean Simona
Ms. Cacaina Ana
30. BOSZORMENYI XI E Concurs profesional – M Ing. Lacatusu Simona
BRIGITTA Confecționer produse te textile Ing. Stefanut Traian
Ms.Cacaina Ana
31. HERTEG PETRU XI B Concurs profesional - M Ing. Tiriplica Leontina
CRISTIAN Mecanic auto Ms. Covaci Iosif
32. SAMSON XI F Concurs profesional - Frizer- M Prof. Biro Ildiko
ELENA coafor-manichiurist- Ms. Fodor Dorina
pedichiurist Ms. Abrudan Luminita
33. PĂCALĂ XI F Concurs profesional - Frizer- M Prof. Biro Ildiko
ESTERA coafor-manichiurist- Ms. Fodor Dorina
pedichiurist Ms. Abrudan Luminita
34. MORAR XA Olimpiada interdisciplinară m Ing. Costa Florica
MARIUS tehnică – Tehnic Ing. Postole Gretta
Ing. Lincar Ioan
Ing. Urdea Elena
35. BIROUAŞ XI A Olimpiada interdisciplinară m Ing. Lincar Ioan
IONUŢ tehnică – Tehn.mecatronist Ing. Negrean Simona
Ing. Postole Gretta
Ing. Urdea Elena
36. VICAŞ XI A Olimpiada interdisciplinară m Ing. Lincar Ioan
CRISTIAN tehnică – Tehn.mecatronist Ing. Negrean Simona
Ing. Postole Gretta
Ing. Urdea Elena
37. PAŞC PAUL XI A Olimpiada interdisciplinară m Ing. Lincar Ioan
tehnică – Tehn.mecatronist Ing. Negrean Simona
Ing. Postole Gretta
Ing. Urdea Elena
38. FONTANA XII C Olimpiada interdisciplinară m Ing. Lacatusu Simona
LORENA tehnică – Tehn. Designer Ing.Negrean Simona
vestimentar Prof. Burcia Felicia
Ms. Cacaina Ana
39. MARCUS XIII H Olimpiada interdisciplinară m Ing. Lacatusu Simona
IOANA tehnică – Tehn. în ind.textilă Ing. Stefanut Traian
Ing. Negrean Simona
Ms. Cacaina Ana
40. SĂRĂTOC XI F Concurs profesional - Frizer- m Prof. Biro Ildiko
ROXANA coafor-manichiurist- Ms. Fodor Dorina
pedichiurist Ms. Abrudan Luminita
41. ŞANDRA XI G Concurs profesional - Ospătar m Ing. Pop Petrica
RAZVAN (chelner) vânzător în unităţi de Ms. Ciurez Virginia
alimentaţie

40
REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSURILE PROFESIONALE ŞI
OLIMPIADA INTERDISCIPLINARĂ TEHNICĂ
FAZA JUDEŢEANĂ 2010
Nr. Numele şi Clasa Concurs/Olimpiada Loc Cadrele didactice care
crt. prenumele au pregătit elevul
1. ANTAL GABRIEL XII B Olimpiada interdisciplinară I NEGREAN SIMONA
tehnică – Tehn. mec. POSTOLE GRETTA
întreţinere şi reparaţii
2. HAIDAU XII C Olimpiada interdisciplinară I COSTA FLORICA
CRISTIAN tehnică – Tehn. electotehnist PUSCAS VIRGIL
3. CONDOR PAULA XII D Olimpiada interdisciplinară I LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. în ind.textilă CĂCAINĂ ANA
4. TIRLA DANIEL XIII E Olimpiada interdisciplinară I COSTA FLORICA
tehnică – Tehn. electotehnist PUSCAS VIRGIL
5. SFÂRLE LAURA XIII F Olimpiada interdisciplinară I LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. în ind.textilă CĂCAINĂ ANA
6. RÂPAN RAUL XI C Concurs profesional – I CLITAN DUMITRU
Tâmplar universal VASS ALEXANDRU
7. POPA TIMOTEI XI D Concurs profesional – I COSTA FLORICA
Electrician exploatare joasă PORȚAN GAVRIL
tensiune PUSCAS VIRGIL
8. DEBRECZENI XII D Olimpiada interdisciplinară II LĂCĂTUŞU SIMONA
KRISZTINA tehnică – Tehn. în ind.textilă VARGA VIOLETA
CĂCAINĂ ANA
9. KOROSI DAVID XII C Olimpiada interdisciplinară II COSTA FLORICA
tehnică – Tehn. electotehnist PUSCAS VIRGIL
10. GOIAN LIDIA XII D Olimpiada interdisciplinară II LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. în ind.textilă VARGA VIOLETA
CĂCAINĂ ANA
11. LORINCZ IMRE XII Olimpiada interdisciplinară II CLITAN DUMITRU
tehnică – Tehn. În prelucrarea VASS ALEXANDRU
lemnului
12. LIBANȚ XI C Concurs profesional – II CLITAN DUMITRU
FLORIAN Tâmplar universal VASS ALEXANDRU
13. CHEREGI XI D Concurs profesional – II COSTA FLORICA
FLORIN Electrician exploatare joasă PORȚAN GAVRIL
tensiune PUSCAS VIRGIL
14. BRATA XI E Concurs profesional – II LĂCĂTUŞU SIMONA
NICOLETA Confecționer produse te textile VARGA VIOLETA
POPA VOICHIȚA
15. BIROUAȘ IONUȚ XII A Olimpiada interdisciplinară III LINCAR IOAN
tehnică – Tehn. mecatronist NEGREAN SIMONA
POSTOLE GRETTA
16. TOTOȘ XII B Olimpiada interdisciplinară III NEGREAN SIMONA
ALEXANDRU tehnică – Tehn. mec. POSTOLE GRETTA
întreţinere şi reparaţii

41
17. TOCOIAN LIVIU XII C Olimpiada interdisciplinară III COSTA FLORICA
tehnică – Tehn. electotehnist PORȚAN GAVRIL
PUSCAS VIRGIL
18. BOSZORMENYI XII D Olimpiada interdisciplinară III LĂCĂTUŞU SIMONA
BRIGITTA tehnică – Tehn. în ind.textilă CĂCAINĂ ANA
19. TURJUC MARIUS XIII D Olimpiada interdisciplinară III CLITAN DUMITRU
tehnică – Tehn. În prelucrarea VASS ALEXANDRU
lemnului
20. VEREȘ XIII F Olimpiada interdisciplinară III LĂCĂTUŞU SIMONA
ALEXANDRA tehnică – Tehn. în ind.textilă CĂCAINĂ ANA
21 TIPONUȚ VASILE XI B Concurs profesional – Mecanic III NEGREAN SIMONA
auto PETRICĂU IOAN
22. BANHIDY XI D Concurs profesional - Frizer- III BIRO ILDIKO
TIFFANY coafor-manichiurist- ABRUDAN
pedichiurist LUMINIȚA
23. BODNAR XI A Olimpiada interdisciplinară M POSTOLE GRETTA
ARNOLD tehnică – Tehn.proiectant NEGREAN SIMONA
CAD
24. MORAR MARIUS XI A Olimpiada interdisciplinară M POSTOLE GRETTA
tehnică – Tehn.proiectant NEGREAN SIMONA
CAD
25. VICAȘ CRISTIAN XII A Olimpiada interdisciplinară M LINCAR IOAN
tehnică - Tehnician mecatronist POSTOLE GRETTA
NEGREAN SIMONA
26 FAZEKAS ZSOLT XII C Olimpiada interdisciplinară M COSTA FLORICA
tehnică – Tehn. electotehnist PUSCAS VIRGIL
27. STANCIU NICUȘOR XI C Concurs profesional – M CLITAN DUMITRU
Tâmplar universal VASS ALEXANDRU
28. VLAD SEBASTIAN XI D Concurs profesional – M COSTA FLORICA
Electrician exploatare joasă PORȚAN GAVRIL
tensiune PUSCAS VIRGIL
29. BUTNARIU XI E Concurs profesional – M LĂCĂTUŞU SIMONA
ȘTEFANIA Confecționer produse te textile VARGA VIOLETA
POPA VOICHIȚA
30. BORZA XI D Concurs profesional - Frizer- M BIRO ILDIKO
BRIGITTA coafor-manichiurist- ABRUDAN
pedichiurist LUMINIȚA
31. OLAH TIMEA XI D Concurs profesional - Frizer- M BIRO ILDIKO
coafor-manichiurist- ABRUDAN
pedichiurist LUMINIȚA
32. KOTE ANAMARIA XI D Concurs profesional - Frizer- M BIRO ILDIKO
coafor-manichiurist- ABRUDAN
pedichiurist LUMINIȚA
33. BUZAȘ BIANCA XI F Concurs profesional - Bucătar M TOMELE IRINA
CIUREZ VIRGINIA

42
REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSURILE PROFESIONALE ŞI
OLIMPIADA INTERDISCIPLINARĂ TEHNICĂ
FAZA JUDEŢEANĂ 2011
Nr. Numele şi Clasa Concurs/Olimpiada Loc Cadrele didactice care
crt. prenumele au pregătit elevul
1. CONDOR PAULA XIII C Olimpiada interdisciplinară I LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. în ind.textilă VARGA VIOLETA
CĂCAINĂ ANA
2. CHEREGI XII D Olimpiada interdisciplinară II COSTA FLORICA
FLORIN tehnică – Tehn. electotehnist PUSCAS VIRGIL
CRISTIAN
3. RÂPAN RAUL XII C Olimpiada interdisciplinară II CLITAN DUMITRU
tehnică – Tehn. Prelucrarea BALOG CARMEN
lemnului
4. BOSZORMENYI XIII C Olimpiada interdisciplinară II LĂCĂTUŞU SIMONA
BRIGITTA tehnică – Tehn. în ind.textilă VARGA VIOLETA
CĂCAINĂ ANA
5. BLAGA TEODOR XII A Olimpiada interdisciplinară III NEGREAN SIMONA
tehnică – Tehn. Proiectant POSTOLE GRETTA
CAD RADU RODICA
6. BODNAR ARNOLD XI A Olimpiada interdisciplinară III NEGREAN SIMONA
tehnică – Tehn. Proiectant POSTOLE GRETTA
CAD RADU RODICA
7. DEBRECZENI XIII C Olimpiada interdisciplinară III LĂCĂTUŞU SIMONA
KRISZTINA tehnică – Tehn. în ind.textilă VARGA VIOLETA
CĂCAINĂ ANA
8. BONIŞ ALINA XII E Olimpiada interdisciplinară III LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. în ind.textilă VARGA VIOLETA
9. HAIDAU XIII E Olimpiada interdisciplinară III COSTA FLORICA
CRISTIAN tehnică – Tehn. electotehnist PUSCAS VIRGIL
10. PAUL FLORIAN XII C Olimpiada interdisciplinară III CLITAN DUMITRU
tehnică – Tehn. Prelucrarea BALOG CARMEN
lemnului
11 TIPONUŢ PAUL XI D Concurs profesional – III GOGA IOAN
Mecanic-auto NEGREAN SIMONA
PETRICĂU IOAN
12. MARTIN IOANA XII E Olimpiada interdisciplinară M LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. în ind.textilă VARGA VIOLETA
13. BUGUR XI F Concurs profesional – Bucătar M TOMELE IRINA
CATALINA POPA VOICHIŢA
CIUREZ VIRGINIA
14. ŢÂNŢAŞ RAUL XI F Concurs profesional – Bucătar M TOMELE IRINA
POPA VOICHIŢA
CIUREZ VIRGINIA

43
15. BACIU ADELA XI G Concurs profesional – Frizer- BIRO ILDIKO
coafor-manichiurist- ABRUDAN
pedichiurist LUMINITA
CRISAN CSILLA
16. LIPAI IOANA XI G Concurs profesional – Frizer- M BIRO ILDIKO
coafor-manichiurist- ABRUDAN
pedichiurist LUMINITA
CRISAN CSILLA
17. VERES XI G Concurs profesional – Frizer- M BIRO ILDIKO
FLORENTINA coafor-manichiurist- ABRUDAN
pedichiurist LUMINITA
CRISAN CSILLA

REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSURILE PROFESIONALE ŞI OLIMPIADA


INTERDISCIPLINARĂ TEHNICĂ
FAZA JUDEŢEANĂ 2012

Nr. Numele şi Clasa Concurs/Olimpiada Loc Cadrele didactice care


crt. prenumele au pregătit elevul
1. BRATA XIII D Olimpiada interdisciplinară I LĂCĂTUŞU SIMONA
NICOLETA tehnică – Tehn. în ind.textilă VARGA VIOLETA
CĂCAINĂ ANA
2. MACARIE ELIZA XIII D Olimpiada interdisciplinară II LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. în ind.textilă VARGA VIOLETA
CĂCAINĂ ANA
3. TOCAI ALINA XI B Olimpiada interdisciplinară III LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. Designer CĂCAINĂ ANA
vestimentar
4. POPUȚE DANIEL XII D Olimpiada interdisciplinară III CLITAN DUMITRU
tehnică – Tehn. Prel. lemnului
5. BODOG-FILIMON XI A Olimpiada interdisciplinară M NEGREAN SIMONA
FLORIN tehnică – Tehn. Proiectant POSTOLE GRETTA
CAD
6. KERI DAVID XI A Olimpiada interdisciplinară M NEGREAN SIMONA
tehnică – Tehn. Proiectant POSTOLE GRETTA
CAD
7. IUGA LOREDANA XI B Olimpiada interdisciplinară M LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. Designer CĂCAINĂ ANA
vestimentar
8. SILAGHI XI B Olimpiada interdisciplinară M LĂCĂTUŞU SIMONA
ALEXANDRA tehnică – Tehn. Designer CĂCAINĂ ANA
vestimentar
9. VANCEA OVIDIU XII D Olimpiada interdisciplinară M CLITAN DUMITRU
tehnică – Tehn. Prel. lemnului
44
REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSUL REGIONAL DE MACHETE
”ÎNVĂȚ, ȘTIU, APLIC„
BEIUȘ 2012

Nr. Numele şi Clasa Concurs/Olimpiada Loc Cadrele didactice care


crt. prenumele au pregătit elevul
1. COSMA REMUS Macheta funcțională - NEGREAN SIMONA
SCHMIDT XB I
2. NORBERT Mecanism bielă-manivelă POSTOLE GRETTA

REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSURILE PROFESIONALE ŞI OLIMPIADA


INTERDISCIPLINARĂ TEHNICĂ
FAZA JUDEŢEANĂ 2013

Nr. Numele şi Clasa Concurs/Olimpiada Loc Cadrele didactice care


crt. prenumele au pregătit elevul
1. CĂPUȘ LIDIA XI C Olimpiada interdisciplinară M LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. Designer CĂCAINĂ ANA
vestimentar
2. IUGA LOREDANA XII B Olimpiada interdisciplinară M LĂCĂTUŞU SIMONA
tehnică – Tehn. Designer CĂCAINĂ ANA
vestimentar
3. BODOG-FILIMON XII A Olimpiada interdisciplinară M NEGREAN SIMONA
FLORIN tehnică – Tehn. Proiectant POSTOLE GRETTA
CAD
4. KERI DAVID XII A Olimpiada interdisciplinară M NEGREAN SIMONA
tehnică – Tehn. Proiectant POSTOLE GRETTA
CAD

REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSUL INTERJUDEȚEAN


”UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN REPREZENTĂRI GRAFICE„
BEIUȘ 2013

Nr. Numele şi Clasa Concurs/Olimpiada Loc Cadrele didactice care


crt. prenumele au pregătit elevul
Reprezentări grafice în I
AutoCAD NEGREAN SIMONA
1. KERI DAVID XII A
Desenare în programul II POSTOLE GRETTA
AutoCAD 2010
De la simplu la complex în I
AutoCAD NEGREAN SIMONA
2. MIHELEA MIHAI XI A
Desenare în programul III POSTOLE GRETTA
AutoCAD 2010
3. BODOG-FILIMON XII A Desenare în programul III NEGREAN SIMONA
FLORIN AutoCAD 2010 POSTOLE GRETTA

45
g) Activitatea extracurriculară. Motivaţie, calitate, eficienţă

La Colegiul Tehnic „Andrei Şaguna”, activitatea educativă a urmărit atingerea obiectivelor


propuse, conform planului de activitate întocmit la început de an şcolar, pe de o parte, iar pe de altă
parte, a răspuns cerinţelor educative apărute pe parcurs, ambele având ca obiective prioritare
completarea procesului instructiv în conturarea şi formarea complexei individualităţi umane, şi
desfăşurarea unei activităţi educative de o calitate şi eficienţă sporită, care să răspundă cerinţelor
educative ale elevilor noştri.
Pe cele două segmente: curricular şi extracurricular s-a urmărit derularea proiectelor
educative corespunzătoarea specificului şcolii noastre şi respectarea calendarului activităţilor cultural
educative, omagiind ori comemorând date semnificative din patrimoniul spiritual de valori.
În domeniul Orientare şi consiliere vocaţională, prin Comisia diriginţilor s-a urmărit îndrumarea
şi evoluţia colectivelor de elevi, insistându-se asupra întocmirii portofoliului dirigintelui, în care
planificările şi caietul dirigintelui sunt prioritare. De asemenea, s-a avut în vedere participarea
diriginţilor nou veniţi în şcoală la cursurile de perfecţionare pe linia consilierii şi orientării şi
efectuarea de interasistenţe în perioada noiembrie şi ianuarie-februarie.

Din activitățile extracurriculare desfășurate în școală spicuim următoarele:


 Ziua Limbilor Europene
 Omagierea zilei de 5 octombrie – Ziua Educaţiei
 Ziua oraşului Oradea, participarea la activităţile din oraş, depuneri de flori la statuia
Soldatului Necunoscut; organizarea unui careu în curtea şcolii pentru dezvăluirea
semnificaţiilor istorice;
 Ziua Internaţională a Mării Negre – 31 octombrie
 Balul Bobocilor- sărbătoarea elevilor din clasele începătoare, activitate de mare amploare la
care participă toți elevii școlii sub îndrumarea cadrelor didactice
 Organizarea unei parade a măştilor specifice sărbătorii de Haloween, dar şi o incursiune pe
tărâmul mirific al basmelor româneşti;
 Concursul “Avram Iancu”
 Ziua Şcolii, sărbătoare de importanţă majoră, Itinerar Andrei Şaguna, prezentarea unor
aspecte semnificative din viaţa şi activitatea patronului spiritual al şcolii,
 “1 Decembrie - împlinirea unui vis”: participarea la depuneri de coroane;
 Tradiţii, obiceiuri: sceneta religioasă Irozii, colinde tradiţionale româneşti;
 „Dor de Eminescu, dor de absolut”, omagierea Poetului Nepereche prin: Pe urmele lui Mihai
Eminescu - coordonate biografice, referinţe critice, recitarea unor creaţii reprezentative şi
dramatizarea poemului „Luceafărul”;
 „Hora Unirii”, moment festiv de omagiere a marelui moment istoric din istoria neamului;
 Olimpiade interdisciplinare, Concursuri Profesionale, crearea atmosferei propice studiului şi
învăţării şi încurajarea participării elevilor la aceste competiţii;
 Valentines Day Party, serată distractivă;
 „Mărţişorul”, simbolul primăverii
 Ziua Internaţională a mediului: participarea elvilor noştri şi a creaţiilor confecţionate în
cadrul cercului de design vestimentar la campania organizată pe plan local pentru protejarea
mediului- Ziua Pământului;
 Concurs PSI- Protectie şi sănătate
46
 Colectare de hârtie- acțiune desfășurată în școală pentru educație
 Ziua internaţională împotriva fumatului: participarea la marşul organizat pe această temă;
 Tradiţii pascale, organizarea unei expoziţii cu obiecte şi decor specific, sub îndrumarea prof.
de religie Simona Bot
 Concurs judeţean “Şcoala fără violenţă”
 Sărbătorirea zilei de 9 Mai, punctarea multiplelor semnificaţii istorice, politice, cultural
 Concurs naţional de coafură - Satu Mare – Metamorfoze
 Concurs Istorie“La vremuri noi, om nou”
 Terra nostra- Ziua Biodiversităţii
 Promovarea ofertei educaţionale a şcolii, atât în şcolile din judeţ, cât şi în cele din oraş
 Ziua Internaţională a copilului, organizarea unei expoziţii cu desene, lucrări plastice, al cărei
mesaj exprimă necesitatea respectării drepturilor copiilor;
 Şcoala pentru un viitor verde
 Cercul de lectură, a cărui activitate s-a concretizat în două întâlniri pe semestru între catedra
de limba română şi iubitorii de carte: momentul organizării şi al demarării activităţii;
premierea eforturilor depuse de cei merituoşi, s-au organizat dezbateri, vizionări ale unor
ecranizări celebre, mai puţin cunoscute elevilor: Ciuleandra, etc. bilanţul activităţii anuale şi
de premiere a eforturilor depuse de cei cei mai pasionaţi cititori;
 Cercul de limba engleză organizat pentru dezvoltarea competențelor de comunicare într-o
limbă de circulație mondială
 Editarea revistei „Univers Şagunist”, apariţia a două numere pe semestru;
 Vizita în scop umanitar la Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea şi la
Căminul Felix
 „Ultimul sunet de clopoţel”, premierea elevilor şi închiderea festivă a anului şcolar, pentru
clasele a XII-a şi a XIII-a.

Proiecte:
 Proiectul de mediu ECO Şcoala, prin care se urmăreşte familiarizarea şi formarea în rândul
elevilor a unor deprinderi sănătoase de viaţă şi de îngrijire a mediului înconjurător;
 Poliţia de Proximitate, Poliţia Municipiului şi Jandarmeria pentru soluţionarea unor conflicte
între elevi, pentru eliminarea absenteismului în învăţământul obligatoriu, pentru ameliorarea
frecvenţei în ciclul superior al liceului şi pentru desfăşurarea unor proiecte în parteneriat:
 Proiectul „Agresivitatea, forţă sau slăbiciune”, parteneriat de prevenire a absenteismului şi
abandonului şcolar;
 Părinţii pentru acordare de consultanţă, în cadrul lectoratelor cu părinţii, dar şi prin Comisia
de Disciplină, în cazul elevilor cu abateri disciplinare;
 Proiect Comenius ”Europe on a Plate” derulat în parteneriat cu școli din: Polonia, Belgia,
Portugalia, Franța, România;
 Proiect transfrontalier ”Maradj az iskolaban / Rămâi la școală”, HURO/0901/165/2.3.1.-
județele Satu-Mare – Szabalcs-Szatmar-Bereg-Megye, respective Bihor-Hajdu-Bihar
 Proiectul “Adolescenţa la un pas de maturitate”;
 Proiectul de voluntariat “Dar din dar se face RAI”

47
Este constantă colaborarea cu:
 Fundaţia „Încrederea” şi” Pro Familia” pentru prelucrarea în cadrul orelor de dirigenţie a unor
teme de largă audienţă şi interes ca: prevenirea consumului factorilor de risc: droguri, alcool,
tutun, Violenţa şi formele ei, Depresia, etc.
 Poliţia de Proximitate, Poliţia Municipiului şi Jandarmeria pentru soluţionarea unor conflicte
între elevi.
 Părinţii pentru acordare de consultanţă, dar şi pentru intervenţia acestora în cazul elevilor cu
probleme.
După cum se observă activitatea extracuricculară a fost una bogată, au fost abordate teme de
actualitate şi de maxim interes pentru elevi, s-a reuşit dinamizarea activităţii comisiilor diriginţilor şi
atragerea de noi parteneri în derularea proiectelor educative din şcoală.

1.8. PRIORITĂŢI NAŢIONALE

În perioada de referinţă, România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a


Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Strategiei Europa 2020, la realizarea cărora va trebui să-şi
aducă propria contribuţie. Este de menţionat că propunerile Comisiei Europene privind
managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare
sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale ale iniţiativelor Agenda
pentru noi competenţe şi locuri de muncă şi Tineretul în mişcare, respectiv creşterea competitivităţii,
ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.
Preocupările privind calitatea învăţământului şi prevederile impuse de noul cadru legislativ
constituie premise pentru asigurarea unui corelări corespunzătoare între obiectele educaţionale şi
nevoile de dezvoltare economică şi socială specifice unei economii bazate de cunoaştere.
Noua lege a educaţiei accentuează dimensiunile şi principiile specifice: orientarea educaţiei
către dezvoltarea competenţelor, abilităţilor şi aptitudinilor, o ofertă educaţională mai flexibilă,
posibilitatea de a realiza parcursuri şcolare individualizate prin alternative educaţionale, introducerea
unor noi mijloace de selectare şi organizare a conţinutului disciplinelor de învăţământ, adaptarea
conţinutului învăţării la cerinţele vieţii cotidiene şi corelarea acesteia cu cerinţele pieţei forţei de
muncă.
Programul Naţional de Reformă (2011 – 2013) a avut în vedere una din ţintele naţionale
reducerea ratei de abandonului şcolar timpuriu. Ca atare, traiectoria proiectată a ratei de părăsire
timpurie a sistemului educaţional ar fi de la 16.3 în 2010 la 11.3 în 2020.

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator(%) 16,3 15,8 15,3 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

Măsurile-cheie pentru atingerea acestei ţintei naţionale sunt:


 extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii;

48
 asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile
dezavantajate: Bani de liceu; Rechizite şcolare; Euro 200; Cornul şi laptele, mai nou și Programul
de încurajare a fructelor în şcoli.
 susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea
programelor în domeniu: A doua şansă şi Şcoala de după şcoală;
 revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul
preuniversitar, precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională,
 dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică), a şcolii post-liceale și
profesionale (ca urmare a OMECTS nr. 3168/03.02.2012).
O altă ţintă naţională vizează creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar de la
17.61% în 2010 la 22.17% în 2015, respectiv la 26.7% în 2020.

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020

Indicator (%) 17,61 18,41 19,4 20,25 21,3 22,17 26,7

Dintre măsurile-cheie pentru atingerea acesteia amintim:


 descrierea în termeni de competenţe a 350 programe de studiu şi corelarea acestora cu
calificările de pe piaţa muncii prin definitivarea Cadrului Naţional al Calificărilor în
Învăţământul Superior (CNCIS) şi racordarea acestuia la Cadrul European al Calificărilor în
Învăţământul Superior (EHEQF). CNCIS este realizat prin implementarea proiectului POS-DRU
Dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor din învăţământul superior din România şi
prin alte proiecte POS DRU, precum şi prin constituirea Registrului Naţional al Calificărilor din
Învăţământul Superior (RNCIS). Instituţie responsabilă MECTS - Consiliul Naţional al
Calificărilor al Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA);
 adaptarea învăţământului superior la cerinţele pieţii muncii prin: realizarea unui Studiu
naţional de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior,
operaţionalizarea Registrului Matricol Unic şi prin implementarea unor proiecte POSDRU de
formare a cadrelor didactice şi studenţilor în scopul dobândirii de competenţe cerute pe piaţa
forţei de muncă . Instituţie responsabilă: MECTS;
 acordarea de facilităţi fiscale firmelor pentru a recruta tineri absolvenţi sub 35 ani pe
care doresc să-i specializeze în domeniul de activitate al firmei prin cursuri de nivel de educaţie
terţiară. Instituţii responsabile: MECTS, MFP;
 elaborarea unui set de facilităţi la rambursarea creditului de studii pentru absolvenţii
care acceptă, prin contract, să-şi desfăşoare activitatea profesională în domeniul în care s-au
pregătit, pentru o perioadă de minimum 5 ani, în mediul rural sau în zone defavorizate. Instituţii
responsabile: MECTS;
 sporirea accesului la educaţia terţiară, în condiţiile asigurării egalităţii de şanse, prin
operaţionalizarea Agenţiei de Credite pentru Studenţi şi creşterea cu 20% până în 2013 a
cifrelor de şcolarizare pentru şcolile post-liceale şi studiile universitare de licenţă. Instituţie
responsabilă: MECTS.
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Educaţia şi formarea profesională - Orizont
2013, îşi stabileşte ca obiectiv naţional: dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin
49
corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite
pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane
persoane. Astfel, dezvoltarea durabilă este o temă orizontală în programele sectoriale 2007-2013 şi
integrată în obiective specifice ale POSDRU. Conţinuturi tematice sunt transversal integrate în
sisteme educaţionale formale, non-formale şi informale pe 3 dimensiuni: socio-culturală, ambientală
şi economic

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Educaţia şi formarea profesională - Orizont


2020 îşi stabileşte ca obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în
domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru
grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010.
Pentru acest orizont de timp se vor avea în vedere, sub rezerva elaborărilor şi fundamentării
ulterioare, următoarele direcţii strategice de acţiune:
 Restructurarea ciclurilor de învăţământ pe baza profilului de formare specific, şi redefinirea
programelor de pregătire în funcţie de nivelurile de referinţă agreate pentru Cadrul Naţional
al Calificărilor, astfel încât să fie asigurate transparenţa sistemului care sprijină învăţarea pe
tot parcursul vieţii, precum şi mobilitatea ocupaţională. Operaţiunile de restructurare trebuie
să ducă la asigurarea accesului şi la îmbunătăţirea substanţială a calităţii ofertei de pregătire
prin dobândirea de competenţe care să susţină dezvoltarea personală, competitivitatea şi
dezvoltarea durabilă;
 Dezvoltarea capacităţii şi inovaţiei instituţionale, având la bază managementul cunoaşterii, şi
crearea reţelelor de cooperare care să includă parteneriatele public-privat, în condiţiile
descentralizării sistemului de învăţământ şi al autonomiei universitare;
 Profesionalizarea managementului educaţional şi şcolar prin formarea resurselor umane
pentru leadership eficient, pentru promovarea atitudinilor participative, proactive şi
anticipative, şi prin dezvoltarea competenţelor specifice, acordând aceeaşi prioritate celor
sociale şi personale.
 Deschiderea sistemului formal de educaţie prin recunoaşterea achiziţiilor de învăţare
dobândite în contexte non-formale sau informale. Este de aşteptat ca, până în 2020, să existe
acces real la centre de validare a competenţelor dobândite în asemenea contexte, promovând
astfel importanţa acordată experienţei de viaţă şi muncă şi relevanţa ofertei educaţionale, atât
pentru aspiraţiile celor care învaţă cât şi pentru nevoile de dezvoltare economică şi socială.
 Dezvoltarea bazei instituţionale şi logistice a sistemului educaţional naţional, inclusiv în ceea
ce priveşte educaţia fizică şi activităţile sportive şi recreative, paralel cu diversificarea ofertei
educaţionale non-formale şi informale. Cuprinderea în sisteme de învăţare permanentă,
recalificare sau reciclare profesională se va ridica la minimum 15% din grupa de vârstă 25-64
ani.
 Creşterea calităţii procesului de formare a personalului didactic şi de conducere din
învăţământ prin sisteme flexibile, pentru înnoirea stocului de cunoştinţe, punând accentul pe
promovarea comportamentelor de tip „practician reflexiv”, capabil să transmită abordări
interdisciplinare în susţinerea dobândirii rezultatelor învăţării, în special a celor derivate din
exigenţele socio-culturale, economice şi ambientale ale dezvoltării durabile.

50
 Accentuarea pregătirii tinerilor pentru a se instrui pe tot parcursul vieţii, pentru a dobândi
inteligenţa socio-emoţională şi capacitatea de a se adapta competitiv pe piaţa muncii din
Uniunea Europeană.
 Dezvoltarea unor programe de studiu diferenţiate conform specificului regiunilor şi nevoilor
elevilor/studenţilor, acoperirea unui spectru larg şi echilibrat de domenii ale 89 cunoaşterii
pentru înţelegerea în profunzime a legăturilor corelative între aspectele economice, sociale şi
de mediu, însuşirea limbilor străine, valorizarea oportunităţilor pentru învăţare inter- şi trans-
disciplinară, dobândirea de abilităţi privind planificarea/cercetarea atât la nivel individual cât
şi în echipe, implicarea participativă în serviciile pentru comunitate; spiritul de
responsabilitate faţă de problemele globale comune; respect faţă de valorile universale,
multiculturalitate şi specificul identitar; dezvoltarea curiozităţii creatoare şi (auto)interogarea
continuă.
 Extinderea învăţământului şi formării profesionale de calitate în mediul rural, cultivarea
egalităţii de şanse şi atragerea în sistemul educaţional a tinerilor din grupurile defavorizate.
 Extinderea cooperării internaţionale prin iniţierea şi participarea la programe şi proiecte
europene, bilaterale, transfrontaliere; lărgirea prezenţei şcolii româneşti în organismele
reprezentative la nivel european şi internaţional; încurajarea participării diasporei ştiinţifice
româneşti la proiecte educaţionale realizate în România, şi la evaluarea proiectelor,
programelor şi politicilor educaţionale relevante pentru domeniul dezvoltării durabile.

Până în 2020, sistemele EFP ar trebui să fie mai atrăgătoare şi deschise tuturor, asigurând un
învăţământ de calitate şi pe deplin adaptat nevoilor de pe piaţa muncii. Acestea trebuie să fie suficient
de flexibile pentru a permite trecerea cu uşurinţă la un alt sistem de învăţământ (învăţământ şcolar,
învăţământ superior etc.). EFP de-a lungul vieţii trebuie să fie uşor accesibilă şi mai axată pe carieră.
Posibilităţile de a efectua o parte din educaţia sau formarea profesională în străinătate trebuie sporite.
.
Obiective 2011-2020
Sunt definite mai multe obiective strategice care trebuie realizate până în 2020. Toate sunt
însoţite de obiective pe termen scurt (2011-2014), care trebuie urmărite la nivel naţional, şi de
precizări cu privire la sprijinul acordat de Uniunea Europeană (UE) în vederea atingerii lor. S-au
stabilit şase obiective strategice, şi anume:
 Transformarea EFP iniţiale într-o opţiune de învăţare atractivă. Pe termen scurt,
autorităţile naţionale sunt invitate să promoveze atractivitatea EFP, dar şi să sprijine
activităţile care să permită elevilor să ia cunoştinţă de diferitele filiere profesionale şi
posibilităţi de carieră oferite.
 Încurajarea excelenţei, a calităţii şi a relevanţei EFP pentru piaţa muncii. Între 2011 şi
2014, punerea în aplicare a cadrelor naţionale de asigurare a calităţii va trebui să progreseze.
Cooperarea între organismele EFP şi întreprinderi va trebui, de asemenea, consolidată, în
special prin intermediul stagiilor pentru profesori în întreprinderi. Organismele EFP trebuie să
primească feedback privind capacitatea de ocupare a forţei de muncă a absolvenţilor.
 Facilitarea unui acces flexibil la formare şi calificări. La nivel naţional şi pe termen scurt,
va fi necesară o reexaminare a utilizării stimulentelor de participare la EFP şi a drepturilor şi
obligaţiilor părţilor implicate. De asemenea, autorităţile naţionale trebuie să ia măsurile

51
adecvate pentru a încuraja participarea la EFP continuă. Este necesară stabilirea referinţelor
între nivelurile din cadrul european al calificărilor şi cele din cadrele naţionale până în 2012.
 Promovarea mobilităţii internaţionale în EFP. În acest scop, statele membre ar trebui să
încurajeze în special studenţii şi profesioniştii să participe la programe de mobilitate, precum
şi autorităţile locale şi regionale şi furnizorii de EFP să elaboreze strategii de
internaţionalizare. Învăţarea limbilor străine ar trebui integrată în programe.
 Promovarea inovaţiei, a creativităţii şi a spiritului antreprenorial, precum şi utilizarea
noilor tehnologii. La nivel naţional, ar trebui încurajate parteneriatele între furnizorii de EFP,
instituţiile de învăţământ superior, centrele de design, de artă, de cercetare şi de inovaţie.
Furnizorii de EFP trebuie să fie dotaţi cu echipamentele necesare în materie de noi tehnologii.
Facilitarea stagiilor practice ar trebui, de asemenea, să încurajeze promovarea spiritului
antreprenorial.
 Asigurarea accesibilităţii EFP pentru toţi, în special prin îmbunătăţirea contribuţiei la
combaterea abandonului şcolar. Ar trebui încurajată participarea persoanelor slab calificate şi
a altor grupuri „de risc” prin servicii de susţinere şi orientare adecvate, prin utilizarea noilor
tehnologii şi a sistemelor de monitorizare existente.
 Aceste obiective actualizate vor contribui la realizarea priorităţilor şi a iniţiativelor strategiei
Europa 2020. EFP este, de altfel, un factor determinant în realizarea a două dintre obiectivele
strategiei: creşterea la 40 % a procentului de persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani
absolvente de învăţământ superior şi reducerea procentului de abandon şcolar la mai puţin de
10 % până în 2020.
Pentru Educaţia şi formarea profesională - Orizont 2030, obiectivul naţional naţional este:
situarea sistemului de învăţământ şi formare profesională la nivelul performanţelor superioare din
UE-27; apropierea semnificativă de nivelul mediu al UE în privinţa serviciilor educaţionale oferite în
mediul rural şi pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu disabilităţi.
Dintre direcţiile strategice/priorităţile acesteia precizăm:
 Principiile şi practicile dezvoltării durabile - încorporate organic în ansamblul politicilor
educaţionale,
 Eficienţa internă şi externă a sistemului de educaţie va fi în continuare obiectivul principal
(formele şi metodele de predare rămân diverse şi flexibile; abordările pedagogice se vor
concentra pe formarea deprinderii de a acumula cunoştinţe utile şi a capacităţii de a aplica
aceste deprinderi într-un spectru larg de domenii; metodologia de evaluare, certificare şi
atestare a calităţii actului educaţional precum a relevanţei acestuia pe piaţa muncii se va
alinia la procedurile de benchmarking adoptate în UE şi la cele mai bune practici existente
pe plan
 Extinderea în continuare a cooperării internaţionale.

1.9. PRIORITĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE

La nivel regional, Regiunea Nord -Vest a adus în centrul atenţiei învăţământul profesional şi
tehnic, promovând în Planul de Dezvoltare Regională dezvoltarea acestei forme de învăţământ ca
obiectiv strategic.

52
Astfel, în strategia Regiunii Nord-Vest, aprobată de Consiliul de Dezvoltare Regională Nord
Vest, a fost formulată ca prioritate: adaptarea competenţelor angajaţilor la cerinţe în continuă
schimbare, în cadrul calificării pe care o deţin sau pentru o nouă calificare.

Finalităţile aşteptate de la formarea profesională iniţială în Regiunea Nord-Vest:


 Să asigure dezvoltarea personală şi profesională a elevilor, astfel încât aceştia să
devină cetăţeni activi la nivelul comunităţii, să se adapteze cerinţelor societăţii
 Să asigure şanse egale de dezvoltare profesională a fiecărui elev în funcţie de opţiunile
şi potenţialul de învăţare (asigurarea de acces)
 Să asigure formarea profesională în condiţii de calitate a procesului educaţional
(condiţii de învăţare de calitate)
 Să asigure şanse de dezvoltare profesională în vederea dobândirii unei calificări pentru
care există oportunităţi de angajare în calificări sau ocupaţii oferite de piaţa muncii
locală, judeţeană sau naţională, precum şi de continuare a învăţării de-a lungul întregii
vieţi active în vederea adaptării la schimbările tehnologice specifice economiei bazată
pe cunoaştere (adaptare şi ocupare - carieră).
 Să crească atractivitatea sistemului ÎPT
 Să crească gradul de adecvare a procesului de formare şi evaluare în raport cu SPP
 Să dezvolte sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-
cheie şi excelenţă
 Să susţină dezvoltarea puternică a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale
pentru tineri
 Să asigure rute de formare mai flexibile pentru a permite cu uşurinţă valorificarea
achiziţiilor unui anumit parcurs de formare, respectiv sprijinirea pentru a trece dintr-o
rută de formare în alta
 Să dezvolte scheme flexibile de transfer între calificări, dar şi a unor scheme
funcţionale de tranziţie de la şcoală la locul de muncă pentru absolvenţii de ÎPT
 Să dezvolte capacităţi de orientare şcolară şi profesională
 Să elaboreze prognoze sectoriale pe termen mediu şi lung
 Să prevină şi să reducă abandonul şcolar
 Să realizeze un transfer de bune practici în TVET
 Să ducă la creşterea abilităţilor generale
 Să eficientizeze reţeaua şcolară

Direcţiile prioritare prevăzute de PLAI 2013-2020, pentru îmbunătăţirea calităţii ÎPT, sunt
următoarele:

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi


tehnic
 Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS
 Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia
 Formarea în domeniu a directorilor unităţilor de învăţământ IPT

PRIORITATEA 2: Creşterea adaptabilităţii ofertei

53
 Creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale judeţului educaţionale la
cerinţele pieţei muncii.
 Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulţi, cu scopul valorificării potenţialului de
dezvoltare economică a regiunii şi judeţului
 Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)


 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei
educaţionale la specificul pieţei muncii
 Modernizarea infrastructurii şi dotarea corespunzătoare a unităţilor TVET
PRIORITATEA 4: Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi
adulţi
 Creşterea numărului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare
 Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru asistenţa clienţilor (elevi,
diriginţi, părinţi)

PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte


pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane
 Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru
dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi
 Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice TVET în educaţia antreprenorială
 Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de
predare-învăţare

PRIORITATEA 6 : Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea


excluziunii sociale
 Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de
învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională speciale
 Modernizarea infrastructurilor şi asigurarea de facilităţi şi materiale didactice adecvate
tipului de handicap

Obiectivele şi ţintele prevăzute conform PLAI Bihor sunt următoarele:

 OBIECTIVUL 1 : Creşterea atractivităţii în învăţământul profesional şi tehnic


 Ținta 1.1.: 45%din elevii claselor a VIII-a să opteze pentru învăţământ
profesional şi tehnic
 Ținta 1.2.: 30% din elevii claselor a IX-a să opteze pentru învăţământ
profesional
 OBIECTIVUL 2 : Eficientizarea parteneriatelor cu agenţii economici pentru
instruirea practică a unităţilor de învăţământ profesional si tehnic, prin crearea de
parteneriate de tip dual
 Ținta 2.1.: Să se încheie cel puțin cinci parteneriate de tip dual, la nivelul
judeţului pentru anul şcolar 2014/2015

 OBIECTIVUL 3 : Creşterea ponderii ÎPT în cadrul planului de şcolarizare al ISJ


Bihor
54
 Ținta 3.1. : 50% din proiectul planului de şcolarizare să fie reprezentat de ÎPT

 OBIECTIV 4: Optimizarea procesului de implementare a documentului PLAI


 Ţinta 4.1.: Implementarea măsurilor PLAI
 Ţinta 4.2.: Crearea unor reţele eficiente de monitorizare a implementării
măsurilor PLAI

 OBIECTIV 5: Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii


 Ţinta 5.1.: Analiza gradului de corelare a ofertei şcolare a judeţului Bihor şi
recomandărilor regionale din PLAI
 Ţinta 5.2.: Constituirea baze de date la nivel judeţean privitoare la cuprinderea
absolvenţilor
 Ţinta 5.3.: Îmbunătăţirea calităţii instruirii practice a elevilor

 OBIECTIV 6: Dezvoltarea resurselor umane prin cuprinderea în sistemul de formare


continuă
 Ţinta 6.1.: Asigurarea accesului la cursuri de formare pentru resursele umane,
pentru toate nivelurile de învățământ din cadrul școlii.

 OBIECTIV 7: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT


 Ţinta 7.1.: Utilizarea laboratoarelor, cabinetelor și atelierelor școlii.
 Ţinta 7.2.: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de
pregătire
 Ținta 7.3.: Acreditarea calificărilor pentru Învățământul professional de 2 ani

 OBIECTIV 8: Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare pentru carieră a


tuturor elevilor din liceu
 Ţinta 8.1.: Toţi elevii vor beneficia de servicii de consiliere şi orientare în
parteneriat cu AJOFM Bihor.
 Ţinta 8.2.: Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, de a oferi servicii de
consiliere şi orientare.

Referitor la tendinţele evoluţiei populaţiei şcolare la nivel regional se remarcă un trend


crescător la nivelul învăţământului liceal şi uşor crescător la nivelul învăţământului postliceal;
descreşte populaţia şcolară din învăţământul primar, gimnazial şi profesional; nivelul preşcolar şi
învăţământul special se menţine aproximativ constant. Reducerea populaţiei şcolare la nivel primar şi
gimnazial va avea efecte în anii următori în sensul scăderii cifrei de şcolarizare pentru nivelele
superioare.

55
Judeţul 1990/ 1995/ 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/
Bihor 1991 1996 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Total 139079 128343 131582 129859 130761 131277 131408 130898 129865 126798 126342 123528 121087 117458
Preşcolar 23729 21197 18558 18325 18688 18751 19258 19481 19732 19752 20105 20601 21184 21556
Primar şi gimnazial
Total 73217 65352 65085 62265 61155 60089 57190 54757 53736 51892 51699 50806 50255 48697
Primar
33191 35152 30530 28859 28098 28603 27752 26880 26782 25110 25431 25028 24663 24249
(cl.I-IV)
Gimnazial
38880 28819 33061 32093 31805 30388 28395 26964 26107 25971 25635 25128 24949 23808
(cl.V-VIII)
Învăţămân
tul special 1146 1381 1494 1313 1252 1098 1043 913 847 811 633 650 643 640
(cl.I-VIII)
Liceal 30005 23101 21471 21985 22994 24088 25357 25849 26128 26296 26704 27527 28195 28503
Profesional
şi de 10323 7671 5234 5410 5235 5150 5610 5897 5637 5200 4637 2901 1469 289
ucenici
Postliceal şi
799 1681 3677 2784 2422 2002 1689 1653 1402 1583 2184 2511 2487 2623
de maiştri
Superior 1006 9341 17557 19090 20267 21197 22304 23261 23230 22075 21013 19182 17497 15790

În timp ce UE se extinde din ce în ce mai mult, iar prosperitatea economică a cetăţenilor săi
creşte constant, spectrul îmbătrânirii populaţiei începe să bântuie Europa. Numărul copiilor scade din
ce în ce mai mult, iar rezultatul este periclitarea pieţei forţei de muncă şi a sistemelor de sănătate şi
de pensii. Statisticile demografice sunt alarmante: populaţia Europei scade dramatic. Printre
subiectele care au generat cel mai mare interes s-au numărat imigrarea ca modalitate de echilibrare a
situaţiei, solidaritatea între generaţii, îmbătrânirea şi sănătatea. Comisia pentru Ocuparea forţei de
muncă şi afaceri sociale a Parlamentului European a dat publicitatii un studiu privind „Viitorul
demografic al Europei în perspectiva anului 2050”. Conform studiului statele membre care au
dezvoltat politici privind sprijinirea copiilor şi reconcilierea vieţii de familie cu cariera au cele mai
mari rate de fertilitate. Imigrarea aduce o contribuţie semnificativă la reînnoirea populaţiei. Fără
imigrare, populaţia multor ţări ar intra în declin, deoarece numărul deceselor îl întrece pe cel al
naşterilor. Vârsta medie în UE este în prezent de 39 de ani, dar până în 2050 ar putea ajunge la 49 de
ani, ceea ce va însemna mai mulţi pensionari şi mai puţine braţe de muncă. Imigranţii reprezintă
aproximativ 3,7% din populaţia Uniunii Europene.Dacă imigrarea se menţine la nivelul actual (2
milioane pe an), populaţia europeană activă va continua să crească până în 2030. În caz contrar,
populaţia va intra în declin înainte de sfârşitul deceniului (conform Eurostat).
Ideea dominantă este aceea a prelungirii vieţii active; se vorbeşte despre vârste mai înaintate
la care oamenii să intre la pensie. În momentul de faţă majoritatea salariaţilor încep să lucreze la 25-
30 de ani, iar după 51-52 de ani oamenii se pensionează. Este necesară prelungirea vieții active la 40
de ani în următoarele decenii.

56
Judetul Total Urban Rural Locuitori/
Bihor (număr de persoane) ( număr de persoane) (număr de persoane) km2
Ambele Ambele Ambele
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
sexe sexe sexe
Anul
1990 662540 326810 335730 320299 157291 163008 342241 169519 172722 87,8
1995 632753 309823 322930 311588 150477 161111 321165 159346 161819 83,9
2000 621628 303043 318585 308858 148594 160264 312770 154449 158321 82,4
2001 620817 302614 318203 307968 148105 159863 312849 154509 158340 82,3
2002 603743 293905 309838 293568 140809 152759 310175 153096 157079 80,0
2003 602206 292828 309378 293538 140326 153212 308668 152502 156166 79,8
2004 598381 290755 307626 290389 138621 151768 307992 152134 155858 79,3
2005 596670 289880 306790 300877 143608 157269 295793 146272 149521 79,1
2006 595448 289154 306294 300277 143203 157074 295171 145951 149220 78,9
2007 594615 288773 305842 299988 142956 157032 294627 145817 148810 78,8
2008 593897 288260 305637 298723 142112 156611 295174 146148 149026 78,7
2009 593606 288180 305426 297744 141432 156312 295862 146782 149114 78,6
2010 592957 287974 304983 297712 141469 156243 295245 146505 148740 78,6
2011 593041 287985 305056 297240 141005 156235 295801 146980 148821 78,6
2012 592046 287508 304538 296382 140518 155864 295664 146990 148674 78,5

NIVELUL INSTITUTIEI DE INVATAMANT ABSOLVITE

POPULATI Superior Secundar Fara scoala absolvita


MACROREGIUNEA A STABILA
REGIUNEA DE DE 10 ANI din care: Post- Superior din care:
DEZVOLTARE SI PESTE liceal
Primar
JUDETUL si de Inferior
TOTAL Total1 Universitar maistri Total Profesional Total Persoane
(gimnazial)
de Liceal si de analfabet
licenta ucenici e2

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

ROMANIA 18022221 2591021 2263978 574043 11759627 4390759 2500655 4868213 2556286 541244 245387

MACROREGIUNEA 1 4425351 617500 532576 146320 2984473 1132214 641229 1211030 545347 131711 55645

NORD-VEST 2323156 329716 280656 67640 1560489 591521 307632 661336 292807 72504 30443

BIHOR 512912 72214 60678 16054 339017 133992 73988 131037 67461 18166 9110

BISTRITA-
NASAUD 252065 26144 22802 6951 168726 48419 33033 87274 41865 8379 3902

CLUJ 628182 131030 107818 21622 398717 183498 80571 134648 62934 13879 4873

MARAMURES 425895 48215 44170 10243 297977 101950 51926 144101 56287 13173 4234

SATU MARE 304385 30589 26588 7921 219882 74274 39737 105871 34555 11438 4655

SALAJ 199717 21524 18600 4849 136170 49388 28377 58405 29705 7469 3669

57
PARTEA 2

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Analiza mediului extern presupune o diagnoză a mediului demografic şi


economic a pieţei muncii şi a ofertei şcolilor IPT prezentată în tabelul de mai jos:

DOMENII DE ANALIZĂ FACTORI DIAGNOSTICAȚI


 Demografie  La nivelul regiunii Nord Vest se constată o scădere a
populaţiei fiecărui judeţ în intervalul 1995-2012, cele
mai importante valori de scădere fiind înregistrate în
judeţul Bihor; ritmul cel mai alert de descreştere
înregistrează populaţia de vârstă şcolară
 Dinamica populaţiei pe medii rezidenţiale a
evidenţiat o scădere a populaţiei în mediul rural.
Scăderea a fost mai accentuată pentru populaţia de
sex masculin atât în mediul urban, cât şi în mediul
rural.
 Dinamica populaţiei pe grupe mari de vârstă în
regiunea N-V indică tendinţa de îmbătrânire
demografică, caracterizată prin reduceri importante
ale ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani pe fondul
creşterii ponderii populaţiei din grupa de peste 60
ani, tendinţa fiind aceeaşi şi la nivel naţional, dar şi
în judeţul Bihor.
 Economie  Industria
Principalele ramuri industriale ale judeţului
Bihor sunt: industria extractivă ,industria pielăriei şi
încălţămintei, industria mobilei, industria chimică,
industria confecţiilor, industria materialelor de
construcţii, industria construcţiilor, industria alimentară
etc.
- Industria extractivă – în zona Marghita,
Suplacu de Barcău.
- Industria pielăriei şi încălţămintei – este mai
dezvoltată în localităţile Oradea, Beiuş, Salonta,
Marghita.
- Industria mobilei – are o dezvoltare mai
însemnată la Oradea, Beiuş, Ştei, Salonta,
Marghita, Săcueni, Tileagd şi Aleşd.
- Industria chimică – este dezvoltată în Oradea,
unde se produc pigmenţi organici şi anorganici,
lacuri şi vopsele.
- Industria confecţiilor – este mai dezvoltată la
58
Oradea, Beiuş, Salonta, Marghita, Ştei.
- Industria materialelor de construcţii –
ponderea acesteia se află în zonele Oradea,
Vaşcău, Ştei şi Aleşd.
 Construcțiile înregistrează o scădere atât a
volumului producţiei cât şi a numărului de salariaţi.
 Comerţul cu amănuntul, respectiv în servicii,
înregistrează o tendinţă de scădere moderată a
vânzărilor în comerţul cu amănuntul şi o relativă
stabilitate în cererea de servicii.
 Agricultura este prognozată la o crestere cu 1 % pe
fondul noilor piețe de desfacere și a schimbărilor de
structură.Se așteaptă creșteri ale productivității
muncii importante în acest sector.
 Sectorul hotelurilor si restaurantelor are
prognozată o rată de creștere medie proiectată de
peste de 3%; acest lucru va fi determinat de
investițiile în infrastructura de turism cât și în cea de
afaceri având ca și efect direct un impact asupra
forței de muncă angrenată în domeniu
 Piaţa muncii Trendul descrescător al populaţiei civile ocupate în
toate activităţile economiei la nivelul judeţului.
Reducerea populaţiei civile active ocupate datorată
restructurării unor sectoare de activitate neperformante,
în special din industria extractivă ( extracţie de cărbuni
şi ţiţei)
Populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului Bihor la 1
ianuarie 2011 a fost de 266,0 mii persoane, iar pe
activitati economice se prezintă astfel :
- Agricultură 87,7%
- Industrie 65,7%
- Construcții 13,4%
- Servicii 99%
Populația ocupată civilă scade în toate domeniile cu
excepția agriculturii care crește cu 4% .
Din totalul şomerilor înregistraţi, în anul 2010, 69%
aveau studii primare şi gimnaziale, 22 % studii liceale şi
postliceale şi 10 % studii superioare, iar la nivelul anului
2011, 65% aveau studii primare, gimnaziale sau
profesionale, 24 % studii liceale şi postliceale şi 11 %
studii superioare.
Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de
persoane neincluse în populaţia activă reprezintă 21,5%
din totalul resurselor de muncă.
59
Rata şomajului înregistrat (calculată prin raportarea
numărului de şomeri înregistraţi la populaţia activă
civilă) la nivelul judetului Bihor era de 5,8 % , sub nivel
regional (6,8%) si national (7,8%).
Rata de ocupare a resurselor de munca la nivelul judetului
Bihor a fost de 61,7%.
Numărul populaţiei tinere ocupate este extrem de scăzut.
Trendul populaţiei active ocupate în toate activităţile
economiei, în toate judeţele regiunii este descrescător. În
ceea ce priveşte raportul rural – urban în structura
şomajului, în mediul urban, ponderea şomerilor în
totalul populaţiei este mai mare cu 2,5% fata de rural.
Ponderea mare a şomerilor tineri (10,9%) se menţine
indiferent de sex sau mediul de viata al acestora urban
sau rural. Excedentul de forţă de muncă se preconizează
în agricultură şi industria textilă. Deficit de forţă de
muncă se prognozează în construcţii, servicii, industria
alimentară, industria materialelor de construcţii,
industria lemnului.
 Oferta şcolilor pentru Proiecția cererii potențiale relevante pentru
învăţământul profesional şi invățământul profesional și tehnic indică, la nivel
regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020
tehnic (IPT)
în regiunea Nord-Vest.
Baza didactico-materială a şcolilor IPT este precară.
Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii,
generând dezechilibre între cerere şi ofertă.
Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia
personalului didactic din învăţământul IPT.
Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la
învăţământul IPT Accesul la educaţie pentru elevii
cu handicap este limitat de infrastructura
necorespunzătoare a şcolilor IPT .
Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de
servicii pentru comunităţile locale.
Dezvoltarea slabă a parteneriatelor de tip public –
privat. Număr mare de elevi / consilier şcolar.
Număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere.
Număr mic de ore de consiliere / elev.

În urma analizei efectuate se pot trage următoarele concluzii:


 Restructurarea reţelei şcolare pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de
calificare şi acoperirea teritorială prin:
- eliminarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare ale şcolilor teritorial apropiate
- concentrarea resurselor în şcoli cu perspective reale de dezvoltare

60
 Asigurarea accesului resurselor umane din IPT la procesul de formare profesională
continuă în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piaţa muncii
 Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară
din mediul rural prin:
- extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural
- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar,
venituri reduse ale populaţiei)
 Menţinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare care atrag cu precădere
investiţiile străine (metalurgie, alimente, chimică, construcţii de maşini şi
echipamente)
 Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, în special la
nivelul 3, în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din
aceste domenii
 Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici
 Iniţierea /dezvoltarea unor şcoli pilot cu facilităţi tip campus
 Anticiparea nevoilor de calificare pentru adaptarea ofertei de şcolarizare la cererea
pieţei muncii.
 Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere oferite elevilor de către şcoli
 Dezvoltarea parteneriatelor şcolilor cu agenţii economici, cu AJOFM-uri, cu ONG-uri,
cu comunităţile locale pentru facilitarea integrării socio-profesionale a absolvenţilor
 Autorizarea şcolilor ca furnizori de formare profesională continuă şi implicarea în
programe de formare continuă pentru adulţi
 Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară
din mediul rural şi din categorii defavorizate din punct de vedere economic şi social.
 Creşterea ofertei de calificări înalte şi stimularea elevilor de a dobândi un nivel de
pregătire profesională cât mai ridicat pentru a fi competitivi pe piaţa muncii.
 Înzestrarea forţei de muncă cu competenţe tehnologice complexe şi informaţionale
 Asigurarea unei mobilităţi profesionale ridicate a absolvenţilor de învăţământ
preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii.

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN


A. RESURSE FIZICE

În prezent activitatea Colegiului Tehnic“Andrei Saguna” se desfăşoară în următoarele locaţii:


 B-dul Decebal nr. 60 – sediul central -13 săli (din care: 3 laboratoare – Fizică, Chimie, Biologie,
7 cabinete – Limbă și comunicare, Geografie, Istorie, Economic, Textile, 2 informatică, 3 săli de
clasă), sală de gimnastică, teren de sport, bibliotecă.
 Str. C-tin Brâncoveanu Nr. 12:
Corp A cu : 9 săli (din care: 4 săli de clasă, 2 laboratoare – Măsurări tehnice, Firme de
exercițiu, 3 cabinete – Informatică, Organe de mașini și mecanisme, Prelucrarea
lemnului) și cabinet medical
61
Corp B cu : 9 săli (din care: 3 ateliere - Sudură, Electrotehnică, Textile, 2 cabinete –
Legislație rutieră, Cunoașterea și funcționarea motoarelor, 4 laboratoare – 2 Laboratoare
Estetica și igiena corpului omenesc, 1 Laborator textile și 1 Laborator Alimentație
publică)
Corp C – Cantina şcolii.
Corp D – atelier Mecanică auto
– atelier Prelucrări mecanice
Corp E – atelier Tâmplărie- Prelucrări mecanice
– atelier Tâmplărie- Mașini
– atelier Tâmplărie- Prelucrări manuale
– Laborator mecatronoică
– Laborator Electronică
Ambele corpuri de clădire beneficiază de o bază materială nouă, modernă şi atractivă.
 Laboratoare : Fizică, Biologie, Chimie, Alimentaţie publică, 2 Estetica şi igiena corpului
omenesc, Măsurări tehnice, Firme de exercițiu, Textile, Mecatronică, Electronică

Nr. Laboratoare Sală Locaţia Nivel


crt.
1. Fizică Sala 19 B-dul Decebal 60 Etaj
2. Chimie Sala 21 B-dul Decebal 60 Etaj
3. Biologie Sala 20 B-dul Decebal 60 Etaj
4. Măsurări tehnice Sala 3 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp A Parter
5. Firme de exercițiu Sala 10 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp A Etaj
6. Estetică I Sala 23 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp B Etaj
7. Estetică II Sala 25 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp B Etaj
8. Textile Sala 27 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp B Etaj
9. Alimentație publică Sala 32 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp B Parter
10. Mecatronică Sala 40a Str. C. Brâncoveanu 12, Corp E Parter
11. Electronică Sala 40b Str. C. Brâncoveanu 12, Corp E Parter

 Cabinete :

Nr. Cabinete Sală Locaţia Nivel


crt.
1. Istorie Sala 25 B-dul Decebal 60 Etaj
2. Geografie Sala 4 B-dul Decebal 60 Parter
3. Limbă şi comunicare Sala 28 B-dul Decebal 60 Etaj

62
4. Ştiinţe economice Sala 6 B-dul Decebal 60 Parter
5. Industrie uşoară Sala 23 B-dul Decebal 60 Etaj
6. Informatică I Sala 17 B-dul Decebal 60 Etaj
7. Informatică II Sala 18 B-dul Decebal 60 Etaj
8. Informatică III Sala 12 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp A Etaj
9. Construcția și funcționarea motoarelor Sala 21 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp B Parter
10. Legislaţie rutieră Sala Str. C. Brâncoveanu 12, Corp B Parter
11. Prelucrarea lemnului Sala 14 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp A Etaj
12. Organe de maşini Sala 13 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp A Etaj
 Pentru cultură generală : Limba şi comunicare, Istorie, Geografie

 Pentru cultură de specialitate : Construcţia şi funcţionarea motoarelor, Legislaţie rutieră,


Organe de mașini și mecanisme, Industrie ușoară, Ştiinţe economice, Prelucrarea
lemnului, Informatică I,
 Ateliere
Nr. Cabinete Sala Locaţia Nivel
crt.

1. Atelier Mecanică auto Sala 34 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp D Parter


2. Atelier Prelucrări mecanice Sala 35 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp D Parter
3. Atelier Tâmplărie – Prelucrări Sala 36 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp E Parter
mecanice
4. Atelier Tâmplărie – Mașini Sala 37 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp E Parter
5. Atelier Tâmplărie – Prelucrări Sala 38 Str. C. Brâncoveanu 12, Corp E Parter
manuale
6. Atelier Electrotehnică Sala 22 Str. C. Brâncoveanu 12, copr B Etaj
7. Atelier Textile Sala 26 Str. C. Brâncoveanu 12, corp B Etaj
8. Atelier Sudură Sala 18 Str. C. Brâncoveanu 12, corp B Parter

 Sală de gimnastică şi teren de sport


 Cantină

ELEMENTE DE DOTARE
a). Mobilierul şcolar este în cantitate suficientă, într-o stare medie, adaptat sălilor de clasă și
laboratoarelor;
b). Biblioteca şcolară dispune de 33.216 volume;
c). Numărul calculatoarelor este 121, din care:
- 105 calculatoare în cele 3 cabinete de Informatică, 1 laborator Firme de exercițiu, 1
Laborator Mecatronică, respectiv 1 Laborator Electronică
- 2 calculatoare la Bibliotecă
- 9 utilizate de personalul didactic

63
- 5 calculatoare utilizate de personalul didactic-auxiliar (secretariat, contabilitate, administrativ
etc.)
d). Colegiul Tehnic „ANDREI ŞAGUNA” este conectat la Internet prin fibră optică, elevii şi
profesorii având posibilitatea să-l utilizeze permanent; în şcoală există şi reţea de intranet.
e). Colegiul Tehnic „ANDREI ŞAGUNA” dispune de ehipamente IT de ultimă generaţie şi de
mijloace multimedia : 3 copiatoare A3, 4 table interactive - 8 buc, 2 DVD-player - 2 buc, Video-
player - 1 buc, 8 video-proiectoare - 9 buc, retro-proiectoare - 2 buc 10 laptopuri, 1 notebook

Proiectul Reabilitarea, modernizarea și dotarea Grupului Școlar „Andrei Șaguna”


Oradea, proiect FSE derulat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 (contract
nr.1083/25.11.2010 și cod SMIS 10992), axa prioritară 3 „ Îmbunătățirea infrastructurii sociale”,
Domeniul major de intervenție 3.4 „Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea
infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare
profesională continuă” a avut următoarele obiective specifice:
– reabilitarea a 1 027,29 mp (suprafață desfășurată) aferentă Corpurilor B, B1 șia Halei nr.5
(actualmente parte a Corpului E) ale Colegiului Tehnic „Andrei Șaguna” de pe str. C-tin
Brâncoveanu nr.12;
– îmbunătățirea dotării a 5 ateliere și a 9 laboratoare aferente Colegiului Tehnic „Andrei
Șaguna” prin achoiziția de echipamente specifice moderne;
– amenajarea a 3 noi laboratoare pentru specialiyarea tinerilor în domenii cerute de piața
locală;
– dotarea cu echipamente IT a unității școlare (42 calculatoare, 2 laptopuri, 2 switch-uri, 3
videoproiectoare și un simulator auto), precum și soft-urile aferente;
– construirea unui grup saniatar adaptat nevoilor persoanelor cu handicap locomotor;
– crearea a 3 locuri de muncă pentru personalul didactic;
– schimbarea programului de învățământ al elevilor Colegiului Tehnic „Andrei Șaguna” prin
derularea lui într-un singur schimb în loc de două schimburi;
– îmbunătățirea serviciilor educaționale oferite comunității locale de Colegiul Tehnic „Andrei
Șaguna” prin desăvârșirea profesională a tinerilor, a formării ca personalitate socială și
pregătirea pentru carieră;
– aplicarea celor mai adecvate forme, metode, procedee pentru valorificarea potențialului
tehnico-aplicativ al mdisciplinelor de specialitate;
– asigurarea confortului necesar serviciilor educaționale în urma modernizării serviciilor de
utilitate publică;
– creșterea eficienței energetice a clădirilor supuse reabilitării de la clasa C la clasa A;
Beneficiari/grup
– principal grup țintă al proiectului se menționează cei 1412 elevi (an școlar 2008-2009)care
studiază în curriculum discipline de specialitae prin ore de teorei, laborator, respectiv
instruire practică;
– cadrele didactce angrenate în procesul educațional în cadrul unității școlare;
– economia locală și regională care va beneficia indirect, prin asigurarea de către liceu a unei
mai bune calificări a tinerilor absolvenți;

64
– cetățenii municipiului Oradea deoarece unitatea școlară oferă educație de calitate copiilor
din comunitate, iar calificarea profesională a absolvenților școlii va duce la creșterea
economiei locale.
Durata de implementare a proiectului a fost de 18 luni (noiembrie 2010 – mai 2012).
Valoarea totală a finanțării a fost de 5 980 440,78 RON, iar cheltuielile efective de
implementare (execuție lucrări, dotări, dirigenție de șantier, audit și comunicare/publicitate),
rezultate în urma achizițiilor publice de lucrări, dotări și servicii s-au ridicat la suma de
3 475 659,85 RON
- Aspecte cantitative privind spaţiul de învăţământ:
 săli de clasă: 7
 laboratoare:11
 cabinete: 12
 ateliere şcolare: 7
- Procesul de învăţământ se desfăşoară în unitate cu excepţia instruirii practice în săptămâni
comasate (stagiile de practică) derulate la agenţi economici cu care școala are contracte de
parteneriat.
- Gradul de încărcare al şcolii: indice de ocupare 2
- Gestionarea spaţiilor de învăţământ:
 laboratoarele şi cabinetele sunt utilizate conform destinaţiei lor;
 atelierele şcolare sunt utilizate în exclusivitate pentru procesul didactic aferent
orelor de instruire practică;
 sala de sport se foloseşte pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică şi sport;
 la cantina şcolii, atunci când există cereri pentru organizarea anumitor evenimente
festive, se desfăşoară activităţi de prestări servicii în care sunt antrenaţi elevii de la
profilul alimentaţie publică, iar veniturile obţinute sunt o sursă de autofinanţare.
UTILITĂŢI
Colegiul Tehnic „ANDREI ŞAGUNA” dispune de toate utilităţile necesare:
– energie electrică şi sistem de încălzire centrală de la reţeaua de termoficare
– alimentare cu apă din reţeaua stradală, grupuri sanitare cu apă curentă
– colectare ape pluviale şi uzate menajere
– telefon, conectare Internet
– spaţiu amenajat pentru colectarea gunoiului

B. RESURSE UMANE
2.2.1. DESCRIEREA GRUPURILOR DE INTERES ŞI EVOLUŢIA ÎN TIMP A ACESTORA

Elevii şcolii noastre provin din familii cu venituri modeste, familii cu un număr mare de copii
în întreţinere. Copiii vin de la şcoli din municipiul Oradea, dar şi de la şcoli din mediul rural; ei se
îndreaptă spre şcoala noastră din dorinţa de a învăţa o meserie care să le permită să-şi câştige
existenţa, având în vedere că părinţii lor nu-şi pot permite financiar să-i întreţină mult timp la studii.
În ultimii ani a devenit îngrijorător numărul de elevi din mediul rural care abandonează frecventarea
şcolii, motivul fiind tot cu aspect financiar- greutăţile familiilor lor care nu pot suporta costurile mari
ale navetei sau cele necesare întreţinerii la un internat cu cantină.
Trebuie să recunoaştem că nivelul de cunoştinţe cu care vin elevii în şcoală este slab, interesul
manifestat de aceştia pentru învăţatură este modest, dar majoritatea sunt harnici şi au abilităţi
65
practice, ceea ce le facilitează însuşirea deprinderilor de muncă specifice meseriei în care se
pregătesc.
Din punct de vedere etnic structura este caracteristică Municipiului Oradea: circa 70% sunt
români, 20% romi şi circa 10% maghiari.
În cadrul şcolii noastre sunt repartizaţi şi copii de la Centrele de plasament şi conform
cerinţelor actuale se dezvoltă un program de integrare a elevilor cu deficienţe, cu scopul de a-i pregăti
pe aceştia pentru o mai bună adaptare la viaţa obişnuită.
Absolvenţii de la învăţământul profesional doresc să-şi continue studiile la liceu seral; la
începutul anului şcolar ei manifestă un elan deosebit însă, din păcate, mulţi abandonează şcoala pe
parcurs. Cauza reală este sărăcia în care se zbat familiile acestor elevi şi necesitatea ca ei să-şi câştige
existenţa prin diverse munci ceea ce nu le mai permite să frecventeze cursurile serale. Pentru a veni
în sprijinul acestor elevi am propus clase de liceu cu frecvenţă redusă.
Suntem conştienţi că fără dezvoltarea unui parteneriat social, şcoala singură şi prin
extrapolare sistemul educaţional nu poate deveni un furnizor eficient de educaţie şi de pregătire
profesională, în acest sens am realizat inter şi intra relaţionarea cu instituţiile responsabile pentru
crearea, menţinerea şi dezvoltarea valorilor specifice societătii democratice şi economiei de piaţă.
Pe lângă dimensiunea economică a formării profesionale este importantă, de asemenea,
abordarea dimensiunii sociale a formării profesionale. Alegerea rutei profesionale fără consiliere
şcolară şi orientare, precum şi alegera carierei fără informare privind căutarea şi găsirea unui loc de
muncă, fără informaţii privind piaţa forţei de muncă, toate acestea pot conduce la excludere socială,
fenomen care trebuie evitat.

Centralizator clase și elevi


an școlar 2013-2014

Nr. Forma de învățământ Filieră Profil/domeniu/calificare Nr. Nr.


crt. clase elevi
1. Tehnologică Tehnic 5 118
Liceu zi
Tehnologică Servicii 5 114
2. Liceu seral – Tehnologică Tehnic 4 113
rută directă Tehnologică Servicii 1 15
3. Liceu seral – Tehnologică Tehnic 11 208
rută progresivă Tehnologică Servicii 5 98
4. - Mecanică de motoare / 1 14
Mecanic auto
Școală profesională
- Industrie textilă şi pielărie / 1 14
Confecționer produse textile
5. - Textile-pielărie / Creator 1 30
proiectant îmbrăcăminte
Școală postliceală
- Estetica și igiena corpului 1 30
omenesc / Stilist
TOTAL 35 754

66
2.2.2. ANALIZA RESURSELOR UMANE DE CARE DISPUNE ȘCOALA
I. Resurse umane 2012-2013

Personal didactic angajat 55

 Număr posturi didactice 49

- Număr cadre didactice titulare 44


- Număr cadre didactice suplinitoare 10
- Număr cadre didactice detașate 1
- Număr pensionari 1
Directori:
- Lung Antiana Florița, director, economist, grad didactic I, vechime 22 de ani, curs de
formare continu - ”Director în învățământul liceal” (anul 2012), membru în Corpul de experți
în management educațional (2012).
- Porțan Gavril Teofil, director adjunct, inginer, grad didactic I, vechime 35 de ani, curs de
formare continuă Management educațional, cu un număr de 90 credite profesionale
transferabile, (anul 2010), membru în Corpul de experți în management educațional (2012).
- Matiuță Carmen, director adjunct, profesor, grad didactic I, vechime 22 de ani, curs de
formare continuă Management educațional, cu un număr de 90 credite profesionale
transferabile, (anul 2004), membru în Corpul de experți în management educațional (2012).

 Număr elevi 757

 Personal didactic auxiliar 8

Funcția Nr. Calificarea de bază


pers
Administrator financiar 1 S- contabilitate
Administrator patrimoniu 1 S- contabilitate
Bibliotecar 1 S- biblioteconomie
Secretar șef 1 S- fizică
Secretar 1 S- științe economice
Secretar 1 M
Operator-controlor date 1 M
Tehnician ateliere 1 M

 Personal nedidactic 15

Funcția Nr. Calificarea de bază


pers
Muncitor calificați 3 M
Paznici 6 M
Îngrijitori 6 M
67
Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat (an școlar 2012-2013)
Vechime Debutant 3-5ani 6-10 ani 11- 15 16-20 21-25 26-30 Peste 30
ani ani ani ani

în 2 2 10 3 5 11 8 12
învăţământ

Distribuția pe grupe de vechime 2012-2013

3-5 ani
Debutant 6-10 ani
peste 30 ani 4%
4% 19%
22% Debutant
3-5 ani
6-10 ani
11-15 ani
16-20 ani
21-25 ani
26-30 ani
peste 30 ani

26-30 ani 21-25 ani 16-20 ani


15% 11-15 ani
21% 9%
6%

Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe a personalului didactic angajat (an școlar 2012-2013)

Sub 25 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 Peste 60


M - 2 3 1 - 1 2 5 3
F - 2 4 9 5 6 5 6 1

Distribuția pe vârste și sexe - anul școlar 2012-2013

10

9 Sub 25 ani
8 25-29 ani
7 30-34 ani
6 35-39 ani
5 40-44 ani
4 45-49 ani
3 50-54 ani
2 55-59 ani
1 peste 60 ani
0
Masculin Feminin

68
Situaţie statistică privind nivelul de perfecționare a cadrelor didactice în anul școlar 2012-2013

Număr Nr.cadre Nr. cadre didactice suplinitoare, Nr. Nr. cadre Nr. cadre Nr. cadre Nr. Cadre
total didactice din care: debutanţi didactice didactice didactice didactice
cadre titulare Calificați Necalificați, din care: (fără def) cu cu grad cu grad cu
didactice Fără studii Cu studii definitivat didactic II didactic I doctorat
corespunză- în altă
toare specialitate
55 44 11 - - 2 8 16 29 -

Situația statistică - grade didactice


an școlar 2012-2013

Debutanți Definitivat
Doctorat
4% 15%
0%

Debutanți
Definitivat
Gradul I Gradul II
52% Gradul I
Doctorat

Gradul II
29%

69
II. Resurse umane 2013-2014

Personal didactic angajat 54

 Număr posturi didactice 48,50

- Număr cadre didactice titulare 41


- Număr cadre didactice suplinitoare 12
- Număr cadre didactice detașate 1
- Număr pensionari 1

 Directori:
- Vonea Răzvan Lucian, director, economist, grad didactic I - doctorat, vechime 14 ani, curs
de formare continuă ”Profesorul-evaluator de competențe profesionale”, cu un număr de 25
credite profesionale transferabile.
- Biro Ildiko, director adjunct, profesor, grad didactic I, vechime 16 ani, curs de formare
continuă ”Management educațional european”, cu un număr de 90 credite profesionale
transferabile.

 Număr elevi 754

 Personal didactic auxiliar 8

Funcția Nr. Calificarea de bază


pers
Administrator financiar 1 S - contabilitate
Administrator patrimoniu 1 S - contabilitate
Bibliotecar 1 S - biblioteconomie
Secretar șef 1 S - fizică
Secretar 1 S - științe economice
Secretar 1 M
Operator-controlor date 1 M
Tehnician ateliere 1 M

 Personal nedidactic 15

Funcția Nr. Calificarea de bază


pers
Muncitor calificați 3 M
Paznici 6 M
Îngrijitori 6 M

70
Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat (an școlar 2013-2014)

Vechime Debutant 3-5ani 6-10 ani 11- 15 ani 16-20 ani 21-25 ani 26-30 ani Peste 30

în învăţământ 3 1 9 4 6 8 11 12

Distribuția pe grupe de vechime 2013-2014

peste 30 ani 3-5 ani 6-10 ani


Debutant Debutant
22%
4% 2% 17% 3-5 ani
6-10 ani
11-15 ani 11-15 ani
7% 16-20 ani
21-25 ani
26-30 ani
peste 30 ani
26-30 ani 21-25 ani 16-20 ani
20% 15% 11%

Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe a personalului didactic angajat (an școlar 2013-2014)

Sub 25 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 Peste 60


M - 1 3 4 2 2 3 6 -
F - 2 2 6 3 3 4 6 -

Distribuția pe grupe de vârstă și sexe


- an școlar 2013-2014 sub 25 ani
25-29 ani
30-34 ani
35-39 ani
40-44 ani
6 45-49 ani
peste 60 ani

50-54 ani
55-59 ani

4
50-54 ani
45-49 ani

55-59 ani
40-44 ani

2
35-39 ani

peste 60 ani
30-34 ani

0
25-29 ani
sub 25 ani
Ma
Fe
mi
scu

nin
lin

71
Situaţie statistică privind nivelul de perfecționare a cadrelor didactice în anul şcolar 2013-2014

Număr Nr.cadre Nr. cadre didactice suplinitoare, Nr. Nr. cadre Nr. cadre Nr. cadre Nr. Cadre
total didactice din care: debutanţi didactice didactice didactice didactice
cadre titulare Calificați Necalificați, din care: (fără def) cu cu grad cu grad cu
didactice Fără studii Cu studii definitivat didactic II didactic I doctorat
corespunză- în altă
toare specialitate
54 41 54 - - 3 11 13 27 1

Situația statistică - grade didactice


an școlar 2013-2014

Doctorat Debutanți
2% 5%

Definitivat Debutanți
20% Definitivat
Gradul I
49% Gradul II
Gradul II
Gradul I
24%
Doctorat

Profesori metodiști

Nr. Numele și prenumele Disciplina/Domeniul


crt.
1 Biro Ildiko Tehnologii - Estetica și igiena corpului omenesc
2 Postole Gretta Ginetta Tehnologii – Domeniul Mecanică
3 Teușdea Alexandrina Fizică
4 Vonea Răzvan Lucian Tehnologii – Domeniul Economic Comerţ

72
2.2.3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A PERSONALULUI
Resursele umane constituie elementul creator, activ şi coordonator al activităţii din cadrul
organizaţiilor, ele influenţând decisiv eficacitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi
informaţionale. Managementul resurselor umane cere nivele înalte de preocupare sinceră faţă de
oameni, atenţie şi profesionalism.
Resursa umană este principalul vector al difuziei inovării. Relevanţa sa creşte exponenţial în
cadrul unei instituţii unde motorul afirmării şi dezvoltării este inovarea la nivel spiritual şi material.
Dezvoltarea resurselor umane este un proces continuu şi de mare responsabilitate. Procesul de
dezvoltare a resurselor umane trebuie corelat cu un ansamblu de factori naţionali şi internaţionali,
socio-economici şi instituţionali, materiali şi umani.
PROFESIONALISMUL
A fi profesionist înseamnă să lucrezi după cele mai înalte standarde, să creezi o atmosferă în
care toţi cei prezenţi să se implice, să transmiţi viziunea muncii tale.
A fi profesionist înseamnă a fi predictibil: toţi cei din jurul tău se aşteaptă să fii foarte bun!
PERFORMANŢA
A fi performant înseamnă să obţii rezultate, să fii competitiv, să fii flexibil. A fi performant
înseamnă a fi profitabil.
PASIUNEA
A avea pasiune înseamnă să pui suflet şi dăruire în tot ceea realizezi.

OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE


2013 - 2018

Strategia de dezvoltare a resurselor umane are obiective strategice în cadrul cărora se


individualizează direcţii de dezvoltare ce conduc spre formularea unor obiective specifice în scopul
de a optimiza activitatea instituţiei.
OBIECTIV STRATEGIC I
 EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII RESURSEI UMANE
Direcţii de dezvoltare:
1. Ridicarea standardelor de performanţă, astfel încât prin competiţie şi competitivitate personalul să-
şi atingă dezideratele propuse. Evaluarea anuală a corpului didactic se realizează pe baza activităţii
depuse. Criteriile de apreciere a performanţei personalului didactic vor avea în vedere:
a. activitate profesională;
b. elaborarea de materiale didactice;
c. activitatea cu elevii.
2. Competenţe manageriale sporite pentru cadrele didactice din funcţiile de conducere
3. Optimizarea interrelaţiilor ierarhice prin identificarea unor mecanisme mai eficiente pentru
consultarea şi comunicarea cu personalul didactic.
4. Eficientizarea activităţii personalului auxiliar printr-o organizare superioară şi diversificarea
formelor de comunicare şi cooperare.
5. Orientarea permanentă spre rezultat la toate categoriile de personal.
6. Diversificarea formelor de motivare.

73
 OBIECTIV STRATEGIC II
 FORMAREA CONTINUĂ A PERSONALULUI
Direcţii de dezvoltare:
1. Promovarea unei politici flexibile şi eficiente a specializării prin stagii de pregătire şi formare,
schimburi de experienţă/mobilităţi, activităţi de training.
2. Perfecţionarea sistemului de autoevaluare internă, în contextul strategiei calităţii.
3. Politică de mobilitate internă flexibilă, stimulativă a personalului (promovare, reconversie)
4. Promovarea şi susţinerea colaborării cu cadre didactice din alte unități de învățământ
preuniversitar
5. Dezvoltarea programelor interdisciplinare

 OBIECTIV STRATEGIC III


 MANAGEMENTUL MODERN AL CARIEREI
Direcţii de dezvoltare:
1. Reorientarea politicii de personal spre cultivarea profesionalismului, a criteriilor de
competitivitate.
2. Evaluarea şi optimizarea permanentă a competenţelor.
3. Orientarea cadrelor didactice pe anumite direcţii de predare prin reducerea schimbării de la an la
an a disciplinelor/modulelor din fișa de încadrare .
5. Sprijinirea ridicării nivelului profesional şi a expertizei educaționale prin promovare.
6. Asigurarea unor condiţii de desfăşurare a activităţii didactice corespunzatoare.
7. Instituţionalizarea mentoratului cu rol major în formarea, selecţia, dezvoltarea şi socializarea
tinerilor specialişti.

 OBIECTIVUL STRATEGIC IV
 MANAGEMENTUL EFICIENT AL RESURSELOR UMANE ALE
PERSONALULUI DIDACTIC-AUXILIAR ȘI NEDIDACTIC

Personalul auxiliar constituie o pondere destul de mare în cadrul unității școlare, total 23, din
care:
- personal didactic auxiliar: 8
- personal nedidactic auxiliar: 15
În strategia resurselor umane este necesară o preocupare continuă pentru eficientizarea muncii
personalului nedidactic auxiliar.
Obiective specifice:
1. Asigurarea evaluării periodice medicale a personalului auxiliar nedidactic
2. Desfăşurarea unor programe de formare profesională continuă/training în vederea creşterii
competenţei profesionale.
3. Proiectarea fişelor de post după criterii transparente în vederea implementării unui management al
calităţii muncii și cuantificarea rezultatelor.
4. Proiectarea unui sistem de evaluare profesională a personalului auxiliar.

74
2.2.4. PERFECȚIONAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE
- ANUL ŞCOLAR 2012-2013

Un număr mare de cadre didactice au participat la cursuri de formare organizate pe


platforme online pentru dezvoltarea continuă, cât şi la cursuri de formare iniţială organizate / avizate
de instituţii abilitate (CCD, ISJ, MECTS ş.a):
Nr. Denumirea cursului Perioada Nr. ore/ Numele cadrelor did.
crt. credite înscrise
1. Formarea profesorilor de Noiembrie- Prof. Grec Adriana, prof.
Matematică şi Ştiinţe în Decembrie 2012 Lata Ramona, prof. Radu
societatea cunoaşterii –Modul B Angelia, prof. Serac Călin,
prof. Maszarik Dorin
2. Educatori pentru societatea 2011-2013 Prof. Dumea Dan Lucian
cunoaşterii Ianuarie - Febr 89 Prof. Serac Călin, prof.
Formarea competențelor IT- Iunie – Iulie 25 credite Olar Cristinco
certificare ECDL 2013 Prof.Teuşdea Alexandrina
3. Educatori pentru societatea Noiembrie – 20 Maistru instr. Crişan Csilla
cunoaşterii. Decembrie 2012
Competenţe digitale.
4. Educatori pentru societatea Octombrie – Prof. Roman Doboş
cunoaşterii. Managementul Noiembrie 2012 Gabriela
clasei de elevi. Aprilie - Mai 70 ore Prof. Olar Cristinco
2013 18 credite
5. Educatori pentru societatea Noiembrie – 25 ore Prof. Feşnic Flaviu
cunoaşterii. Metode interactive Decembrie 2012 17credite
de predare – învăţare. Martie 2013 Prof. Holhoş Felicia
6. Proiect ReForm Transilvania – Noiembrie 2012 20 ore Prof. Postole Gretta, prof.
partea a II-a: ECDL Power în curs de Negrean Alexandrina, prof.
Point avansat 2007 desfăşurare Lăcătuşu Simona
Februarie-Martie
2013
7. Proiect ReForm Transilvania- Ianuarie – 20 ore Prof. Postole Gretta, prof.
pentru Formatori Decembrie 2012 Negrean Alexandrina, prof.
Radu Rodica, Prof. Goga
Ioan, prof.Lăcătuşu
Simona, ms. Instr. Popa
Voichița, prof. Varga
Violeta
8. Strategii de management ale Noiembrie 2012 Prof. Bungău Angela, prof.
comportamentelor problematice – Aprilie 2013 20 credite Chişiu Dan, prof. Chişiu
în demersul instructiv-educativ Ramona, maist. Ciurez
Virginia, maist. Inst. Crişan
Csilla, prof. Lăcătuşu
Simona, prof. Olar Cristina,
prof. Negrean Alexandrina

75
9. Abordări inovative în didactica Octombrie – 25 credite Prof. Postole Gretta, prof.
disciplinelor din aria Decembrie 2012 Negrean Alexandrina
curriculară Tehnologii (AIDD- ms. Instr. Popa Voichița,
FSE), POS DRU prof. Varga Violeta
Prof. Covaci Iosif
10. Cursul de iniţiere în Utilizarea Octombrie 2012 Prof. Ciurez Virginia
Calculatorului şi Internetului
din cadrul Ciclului de Educaţie
Permanentă „Socializarea
Seniorilor”
11. Programul Examenele Octombrie 2012 12 ore Prof. Curpaş Anca, prof.
Cambridge – teorie şi practică: Martie 2013 Holhoş Felicia
module Preparing for the Bec
exam; TKT & TKT for young
learnes
12. Curs de Metodist Septembrie 2012 40 ore Prof. Pantea Bianca
13. Management sportiv Noiembrie – 40 ore Prof. Vaşadi Alin
Decembrie 2012
14. Orientare şi consiliere Septembrie 2012 20 ore Prof. Abrudan Luminiţa
15. Contabilitate şi Informatică de Anul III Prof. Varga Violeta
gestiune – Universitatea Agora
16. Cursuri pentru doctorat la Din 2008 în curs Prof. Pop Ioana
specialitatea Limba şi literatura de desfăşurare
română, Cluj
17. Proiectul „Cooperare 2012 cu Prof. Coord. Biro Ildiko,
transfrontalieră în domeniul finalizare în mai dir. Lung Antiana, membri
Educaţie profesională şi a 2013 participanţi: Crişan Csilla,
adulţilor” Man Emil
18. Curs TIC avansat: Şcoala- Iunie-Iulie 2013 25credite Prof. Negrean Alexandrina,
membru activ al societăţii prof. Postole Gretta, prof.
informaţionale Olar Cristinco, prof.
Lăcătuşu Simona
Curs TIC avansat în cadrul Iunie – 30 credite Prof. Negrean Alexandrina,
19. Proiectului Concord Septembrie 2013 prof. Postole Gretta

Curs”Competenţe sociale şi Prof. Olar Cristinco


20. civice” Octombrie – 60 ore Prof. Lăcătuşu Simona
Curs”Competenţe informatice” Noiembrie 2012
Curs”Competenţe
antreprenoriale”
21. workshop-ul:”Elevul Secolului Noiembrie 5credite Prof. Olar Cristinco
XXI – Comportamente 2012 Prof. Lăcătuşu Simona
problematice vs comportamente Prof. Postole Gretta
pozitive” Prof. Negrean Alexandrina
Maistru instr. Crişan Csilla

76
workshop-ul: ”Adecvarea Ianuarie 2013 5credite Prof. Olar Cristinco
22. comportamentelor elevilor la Prof. Lăcătuşu Simona
mediul educaţional – factor Prof. Postole Gretta
potenţator al succesului şcolar” Prof. Negrean Alexandrina
Maistru instr. Crişan Csilla
23. Programul de perfecţionare în Februarie- 15credite Prof. Olar Cristinco
Geomatică din cadrul Martie 2013
proiectului GEOSPACE:
Centrul de Geomatică destinat
pregătirii complementare a
cadrelor didactice
preuniversitare din domeniul
Geografiei
workshop-ul: ”Particularităţi Martie 2013 5credite Prof. Olar Cristinco
24. ale proiectării unei intervenţii Prof. Lăcătuşu Simona
comportamentale în clasa de Prof. Postole Gretta
elevi” Prof. Negrean Alexandrina
Maistru instr. Crişan Csilla
25. workshop-ul: Metode de Mai 2013 3 Prof. Olar Cristinco
diagnostic şi modalităţi de
intervenţie
la copiii cu dificultăţi de
învăţare
26. Workshop-ul: Prof. Olar Cristinco
”Modificări comportamentale Mai 2013 5credite Prof. Lăcătuşu Simona
în clasa de elevi, de la prognoză Prof. Postole Gretta
la eficienţă” Prof. Negrean Alexandrina
Maistru instr. Crişan Csilla
27. Educatori pt. Societatea 2012-2013 17credite Prof. Postole Gretta
cunoaşterii: Conducerea,
îndrumarea şi controlul în
procesul instructiv –educativ
28. Educatori pt societatea
cunoaşterii: Proiectarea şi Iulie 2013 17credite Prof. David Olivia
implementarea curriculum-ului
bazat pe competenţe

77
2.3. ANALIZA PEST (ANALIZA DIN PUNCT DE VEDERE A POLITICILOR
EDUCAŢIONALE, A MEDIULUI ECONOMIC, SOCIAL ŞI A TEHNOLOGIEI)

Politica educaţională propusă de reforma învăţământului preuniversitar se caracterizează


prin:

 obiectivul prioritar al procesului de reformă traversat de învăţământul profesional şi tehnic


preuniversitar îl reprezintă realizarea formării profesionale la nivelul celei din ţările Uniunii
Europene, adaptată la cerinţele unei societăţi democratice, în cocncordanţă cu evoluţia pieţei
muncii din România;
 noile programe şcolare facilitează aplicarea unor metode moderne, astfel structurate încât
interesul să se focalizeze pe elevi;
 activităţile educative desfăşurate cu elevii trebuie să aibă ca scop realizarea idealului educaţional
întemeiat pe valorile democratice şi pe tradiţiile umaniste, dar ţinând cont şi de aspiraţiile
societăţii româneşti;
 formarea la elevi a unor trăsături pozitive de caracter, dezvoltarea unor puternice sentimente
patriotice, ceea ce îi va ajuta să devină oameni fermi, rezistenţi moral;
 stimularea şi cultivarea demnităţii, a spiritului toleranţei şi a schimbului liber de opinii.

Nevoile interne ale şcolii din punct de vedere al politicii educaţionale se concretizează în:

 asigurarea calităţii educaţiei - o cerinţă imperativă a timpului pe care îl trăim;


 promovarea ofertei educaţionale a şcolii ţinând cont de realităţile economice şi nevoile
comunităţii locale;
 proiectarea unei imagini pozitive a şcolii realizată printr-o publicitate constant şi coerent
susţinută;
 recunoaşterea publică a meritelor şi recompensarea elevilor care au obţinut premii în cadrul
Olimpiadelor interdisciplinare tehnice, precum şi la Concursurile de meserii;
 motivarea admninistraţiei publice locale în vederea dezvoltării şi modernizării bazei materiale.

Analiza contextului economic


Analiza economică a mediului extern relevă următoarele aspecte:

 Oradea este un oraş cu o bună situaţie economică ceea ce se reflectă pozitiv în potenţialul
economic al Primăriei municipiului;
 Nevoile şcolilor au fost multă vreme neglijate, dar prin trecerea instituţiilor de învăţământ în
grija Consiliului Local, fondurile alocate pentru satisfacerea acestora s-au îmbunătăţit
considerabil;
 Prin Direcţia Patrimoniu Primăria municipiului Oradea alocă fonduri pentru întreţinerea şi
repararea clădirilor, pentru consolidarea, precum şi pentru modernizarea acestora;
 Descentralizarea sistemului de învăţământ înseamnă implicit şi creşterea influenţei comunităţii
locale asupra unităţilor şcolare: şcoala îşi va elabora oferta educaţională pe baza nevoilor şi a
cererii de educaţie exprimată de comunitate;
78
 Individualizarea ofertei educaţionale a unităţii şcolare în funcţie de necesităţile reale ale
comunităţii, pe de o parte, şi de condiţiile concrete (financiare, geografice şi de mediu) în care
funcţionează unitatea şcolară, pe de altă parte;
 Atragerea agenţilor economici în formarea iniţială a forţei de muncă prin încheierea
parteneriatelor cu scopul de a asigura locuri de muncă după ce elevii termină pregătirea
profesională în cadrul şcolii;
 Instruirea practică în stagiile de pregătire derulate în săptămâni comasate se face la agenţii
economici cu care s-au încheiat convenţii de parteneriat.
Analiza economică a mediului intern aduce în prim plan realizarea resurselor extrabugetare prin:
 Realizarea contractelor de parteneriat cu agenţii economici care manifestă interes în direcţia
dezvoltării resurselor umane;
 Organizarea cursurilor de reconversie profesională.
 Derularea prin planul de şcolarizare a claselor de şcoală postliceală

Analiza contextului social pune în evidenţă următoarele aspecte:

 Elevii provin din mediul economic slab dezvoltat, din familii numeroase, cu venituri modeste,
din familii în care cel puţin un părinte este în şomaj sau nu realizează veniruri sigure, ori din
familii monoparentale;
 Potenţialul economic scăzut al familiilor din care provin elevii este cauza principală pentru care
aceştia nu pot plăti cantina şi internatul ceea ce conduce la fenomene sociale nedorite cum ar fi
abandonul şcolar;
 Numărul sporit de burse acordate (în cuantum destul de mic) oferă informaţii asupra situaţiei
materiale precare a familiilor din care provin elevii;
 Copiii proveniţi de la centrele de plasament manifestă probleme specifice de socializare şi
adaptare;
 Marea majoritate a elevilor care vin în şcoala noastră au un nivel de instruire redus, ceea ce
presupune un efort mare de acoperire a lacunelor existente.

Analizând din punct de vedere social colectivul de cadre didactice din şcoală se relevă următoarele:

 Profesorii sunt de condiţie modestă, cu probleme economice care duc la scăderea motivaţiei
pentru şcoală; oamenii trebuie să fie motivaţi, trebuie reclădită demnitatea dascălului începând
cu plasarea substanţial ameliorată în grila de salarizare, continuând cu reconstituirea timpului
pentru lectură, pregătire profesională şi încheind cu accesul la modalităţile moderne de formare
continuă.
 Profesorii tineri pleacă frecvent din şcoală din perspectiva veniturilor modeste asigurate de
statutul de debutant şi se îndreaptă spre domenii de activitate mai bine remunerate; acest lucru ar
trebui să dea mult de gândit guvernanţilor deoarece învăţământul a devenit pentru tineri un
domeniu de activitate neatractiv şi în timp vârsta cadrelor didactice didactice care rămân în
sistem va fi din ce în ce mai avansată, iar schimbul de generaţii se va realiza din ce în ce mai
greu.

79
 Datorită instabilităţii personalului didactic tânăr se conturează o întrebare îngrijorătoare vis-a-vis
de viitorul şcolii: cine va asigura în continuare pregătirea elevilor după ce dascălii actuali vor
ajunge la vârsta pensionării? Eşalonul care le va urma nu va fi probabil destul de puternic
datorită fluctuaţiilor înregistrate în sistem.
 Relaţiile interumane din şcoală sunt în general bune; climatul în şcoală este benefic colaborării,
lucrului în echipă.

Analiza din punct de vedere tehnologic

- pentru mediul intern se pot contura următoarele observaţii:


 Informatizarea şcolii este bună: există trei cabinete de informatică dotate cu calculatoare, dar
mişcarea rapidă din industria electronică nu ne permite racoradrea permanentă la noutăţile
apărute în domeniu.
 Internetul cu posibilităţile sale de informare multiple este utilizat în şcoală pentru informare şi
documentare.
 Utilizarea sistemului informatizat AEL permite desfăşurarea lecţiilor interactive ceea ce se
reflectă în centrarea demersului didactic pe elev ca factor direct implicat în procesul de predare-
învăţare.
 Predarea interactivă cu ajutorul mijloacelor moderne : retroproiector, videoproiector, tabla
SMART

- pentru mediul extern aducem în prim plan următoarele aspecte:


 Televiziunea prin cablu care oferă emisiuni cu caracter educativ (Animal Planet, Discovery,
National Geographic etc) este accesibilă pentru puţini copii (avem în vedere că în localităţile
rurale pot fi recepţionate mai ales posturile naţionale); posturile naţionale şi televiziunea privată
au ofertă educaţională săracă, sunt axate pe difuzarea de filme cu multe scene de violenţă sau
emisiuni în care senzaţionalul este dat de fapte de violenţă, infracţiuni, prostituţie, consum de
droguri, dispariţii, accidente, într-o expresie cinică, mult vehiculată, prezintă “viaţa aşa cum este
ea”.
 Disponibilitate redusă a agenţilor economici față de transferul de tehnologie în vederea
modernizăriii dotărilor.

80
2.4. ANALIZA SWOT

(STRENGHTS- WEAKNESS- OPPORTUNITIES-THREATS, ADICĂ IDENTIFICAREA


PUNCTELOR TARI, PUNCTELOR SLABE, A OPORTUNITĂŢILOR ŞI A
AMENINŢĂRILOR)

AXA PUNCTE TARI – PUNCTE SLABE

Puncte tari Puncte slabe


 Existenţa în şcoală a tuturor documentelor  Lipsa manualelor pentru ciclul superior al
curriculare elaborate la nivel de trunchi comun, liceului atât pe ruta directă, cât şi pe ruta progresivă
C.D.S. şi /sau C.D.L.  Nu întotdeauna elevii sunt implicaţi în propria
 Elaborarea curriculum-ului la decizia şcolii şi de dezvoltare prin utilizarea metodelor de autoreglare
dezvoltare locală (C.D.Ş. şi C.D.L). în concordanţă sau autoevaluare pentru instruire practică, mai ales
cu nevoile comunităţii la şcoala de arte şi meserii
 Fundamentarea planului de şcolarizare pe  Nu utilizează toţi profesorii auxiliare
profil/domeniu/meserie raportat la resursele din curriculare modeme - fişe de lucru, portofolii ale
reţea elevilor, softuri educaţionale, etc. La instruirea
 Profesorii au documente de planificare, bine practică strategiile sunt axate pe o repetare a
întocmite, în concordanţă cu curriculum-ul cunoştinţelor teoretice, predate de profesori
naţional şi resursele disponibile  Fundamentarea şi proiectarea uniformă, fără
 Respectarea termenelor calendaristice prevăzute diferenţieri a CDL la toate nivelurile de învăţământ,
în documentele de planificare cantonarea conţinuturilor acestuia in vechiul
 Proiectare corectă a activităţi didactice, cu curriculum
accent pe obiective operaţionale  Nu întotdeauna se manifestă creativitatea
CURRICULUM

 Pentru modulele la care sunt prevăzute ore de profesorului în procesul didactic, curriculele fiind
predare, laborator, respectiv instruire practică foarte stufoase și obligatoriu de parcurs
proiectarea didactica se realizează în colaborare  Diseminarea defectuoasă a informaţiei intra si
profesor-maistru instructor interinstituţional prin cercurile metodice
 Majoritatea cadrelor didactice se preocupă de  Insuficienta dezvoltare a sistemului de evidenţă
întocmirea portofoliilor, respectiv a mapelor de a progresului elevului pe perioada şcolarizării
lucru conform cerinţelor Atitudinea elevilor față de educaţia pe care o
 Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin fumizează şcoala nu este pozitivă, motivată sau
metode alternative în majoritatea cazurilor responsabilă
 Utilizarea de auxiliare curriculare în scopul
sporirii randamentului învăţării de către majoritatea
cadrelor didactice
 Profesorii apelează în majoritatea cazurilor la
achiziţiile anterioare ale elevilor şi urmăresc
latura aplicativă a învăţării
 Instruirea practica se realizează prin lucrări
practice cu caracter aplicativ
 Evaluările prin examenele de ieşire din sistem
fac dovada unei pregătiri corespunzătoare cerinţelor
S.P.P.
 Utilizarea unei game variate de strategii de
predare şi învăţare pentru a răspunde stilurilor de
învăţare individuale, abilităţilor, precum şi pentru a
motiva fiecare elev
 Folosirea metodelor activ participative
 Alegerea atentă şi competentă a manualelor
şcolare
81
 Încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate în  Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare
proporţie de 100 % a unor cadre didactice privind aspecte cum
 Nucleu stabil al colectivului de cadre didactice sunt: centrarea pe nevoile elevilor,
 Cadrele didactice pregătite prin cursuri modernizarea lecţiilor, informatizarea
postuniversitare manifestă creativitate în procesul învăţământului
didactic şi profesionalism în managementul clasei  Elevi cu nivel redus de instruire
 Responsabilitate şi competenţă din partea  Reducerea planului de şcolarizare la liceu
personalului didactic pentru însuşirea şi aplicarea corectă filiera tehnologică, respectiv la învățământul
a planului cadru şi a curriculelor profesional de 2 ani datorită „mirajului” pe care
 Participarea cadrelor didactice la perfecţionări prin îl prezintă liceele teoretice şi clasele de
RESURSE UMANE

grade didactice şi cursuri de formare informatică


 Organizarea prin C.C.D. a cursurilor de perfecţionare  Abandon şcolar datorită mai ales
 Instituţionalizarea stagiilor de formare/ informare veniturilor materiale modeste ale familiilor din
cu responsabilii comisiilor metodice şi metodişti din care provin elevii
judeţ
 Manageri şi cadre didactice deschise pentru
schimbare
 Climatul psiho-social din şcoală este favorabil
 Relaţionarea şi comunicarea în cadrul şcolii este
bună, deciziile sunt acceptate
 Realizarea, de către inspectorii de specialitate, a
tuturor preinspecţiilor si inspecţiilor de definitivare in
învăţământ
 Relaţiile interpersonale (profesori-elevi, directori-
profesori, profesori-profesori, profesori-părinţi)
favorizează un climat educaţional deschis şi stimulativ
 Clase cu efective medii (coeziunea grupurilor)
 Competenţele dobândite de elevi le permit acestora o
adaptare rapidă la schimbări, precum şi accesul pe piaţa
europeană a muncii
 Colegiul Tehnic „Andrei Şaguna” Oradea dispune de  Implicarea timidă a cadrelor didactice în
o bază materială deschisă dezvoltării prin echipamentele utilizarea eficientă a bazei materiale în procesul
FINANCIARE ŞI
MATERIALE

și dotările obținute prin proiectul finanțat din FSE de predare-învățare


RESURSE

 Dotarea cu echipamente IT de ultimă generaţie şi cu  Fond insuficient de carte actuală de


mijloace multimedia (table Smart, DVD-player, Video- specialitate
player, video-proiectoare, retro-proiectoare)
 Cadrele didactice utilizează auxiliare curriculare
cu valoare instructiv-educativă care favorizează învăţarea
 Colaborare foarte bună cu consiliul Consultativ al
părinţilor
 Funcţionarea C.L.D.P.S. într-o manieră care ţine  Reţinerea privind promovarea unor proiecte
cont de necesitatea sprijinirii sistemului şi de
COMUNITARE

eficientizarea lui
RELAŢII

 Parteneriate educaţionale încheiate pentru formarea


iniţială a elevilor
 Şcoala cooperează cu ONG-uri în derularea unor
programe sociale
 Şcoala a fost solicitată şi a răspuns cerinţelor privind
organizarea unor programe educaţionale pentru
comunitatea locală

82
AXA OPORTUNITĂŢI – AMENINŢĂRI
Oportunităţi Ameninţări
 Legătura cu agenţi economici interesaţi în Organizarea activităţilor practice şi de laborator
formarea iniţială cu clasa întreagă
CURRICULUM

 
Accesul liber al cadrelor didactice la elaborarea Slaba implicare a părinţilor în procesul
de manuale educaţional
 Ofertă sporită de activități extracurriculare  Inserţia dificilă pe piaţa muncii a absolvenţilor
 Efectuarea instruirii practice în anii terminali la de liceu
agenţi economici care utilizează tehnologii modeme Mentalitatea greşită a comunităţii părinţilor
 Ofertă de inserţie profesională la majoritatea privind învăţământul profesional şi tehnic
meseriilor care se derulează prin planul de Mass - media (existenţa unor emisiuni, publicaţii
şcolarizare ce sunt incompatibile cu regulile de morală, factor de
ocupare excesivă a timpului )

 Reglementările M.E.N. privind funcţionarea  Supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi


RESURSE

consiliului disciplinei şi a creditelor obţinute privind activităţi care nu sunt remunerate


UMANE

formarea continuă  Starea materială precară a sistemului, lipsa de


 Existenţa standardelor ocupaţionale pentru fonduri şi motivare în dezvoltarea personală
cadrele didactice  Scăderea natalităţii
  Lipsa motivaţiei pentru continuarea studiilor

 Evaluarea instituţională  Cuantumul mic al fondurilor destinate de


RESURSE FIN. ŞI

 Utilizarea rapoartelor de analiză şi autoevaluare primărie cheltuielilor materiale pentru instruire


MATERIALE

 Accesul la programe europene, naţionale sau practică


judeţene de dezvoltare  Interes scăzut al agenţilor economici privind
 Încheierea de parteneriate cu agenţii economici transferul de tehnologie modernă

 Disponibilitatea şi responsabilitatea unor  Stadiul precar în care se găseşte


instituţii importante de a veni în sprijinul şcolii macroindustria
COMUNITARE

(Primăria, Jandarmeria, Poliţia, Biserica, ONG-  Palierul orizontal al activităţii economice


uri, etc)  Caracterul conjunctural şi instabilitatea unor
RELAŢII

 Necesitatea formării profesionale iniţiale relaţii de parteneriat cu instituţiile locale,


manifestată de agenţii economici pierderea pe parcurs a unor relaţii de cooperare
Necesitatea formării continue manifestată de
agenţii economici sau chiar de persoane fizice
Interesul agenților economici pentru
formarea prin învățământul professional și
tehnic

83
PLANUL OPERAŢIONAL AL COLEGIULUI TEHNIC „ANDREI ŞAGUNA”ORADEA
PLANUL OPERAŢIONAL „ANDREI ŞAGUNA”
PRIORITATEA I : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere individuală a elevilor precum şi a celor privind cariera
Obiective:
 Sprijinirea elevilor în depăşirea problemelor specifice vârstei;
 Promovarea sănătăţii şi a stării de bine;
 Dezvoltarea personală a elevului;
 Sprijinirea elevilor în luarea deciziei privind cariera, corelând aspiraţiile personale cu nevoile pieţei din judeţul Bihor
Ţinte:
 Pregătirea prin cursuri de formare a 2 profesori consilieri ca formatori pentru diriginţii din şcoală;
 Elaborarea unor suporturi informaţionale necesare diriginţilor în activitatea de consiliere şi orientare (2 materiale auxiliare/ an pentru activitatea diriginţilor
 Pregătirea a cel puţin 6 profesori ca formatori pentru educaţia adulţilor.
 Asigurarea funcţionării cabinetului de consiliere psihopedagogică prin susţinerea acestuia (acces nelimitat la internet, comunicare liberă)
 Accesul fiecărui elev la consiliere;
Context: Şcoala răspunde doar nevoilor informaţionale ale elevului, nu şi celor psihopedagogice şi sociale. Unul dintre scopurile educaţiei este pregătirea elevului pentru viaţă.
Creşterea numărului de eşecuri, abandonuri şcolare, de comportamente delincvente sau nesănătoase, de tulburări emoţionale în rândul elevilor, indică faptul că ar trebui să se facă mai
mult în această direcţie. Profesorul diriginte, în general, nu este abilitat pentru consilierea educaţională şi orientarea elevului şi nu are competenţe în consilierea de criză. Aceste
activităţi reprezintă domenii de intervenţie ce ţin strict de competenţa psihopedagogului. Toate acestea trebuie realizate într-un cadru adecvat.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Data până la care Persoana/persoanele Sursa de
Rezultate aşteptate (măsurabile) Parteneri:
(Ce anume trebuie să se întâmple?) vor fi finalizate responsabile finanţare
Alcătuirea programului pentru cabinetului
Accesul elevilor la consiliere octombrie 2013 Koka Camelia DGASPC Bihor
de consiliere psihologică
Elaborarea unor suporturi informaţionale
Realizarea a 2 materiale auxiliare / an Consilierul educative AJOFM, Fundații și
necesare diriginţilor în activitatea de Iunie 2014
pentru activitatea diriginţilor. Koka Camelia organizații non-profit
consiliere şi orientare
Directorii
Pregătirea a cel puţin 6 profesori ca Autorizarea școlii pentru cursuri de Agenții economici
Ianuarie 2015 Membrii ariei curriculare Surse
formatori pentru educaţia adulţilor. formare profesională a adulților AJOFM
“Tehnologii” extrabugetare
Participarea diriginţilor la cursuri de Dezvoltarea abilităţilor de consiliere Consilierul educativ al ISJ Bihor
Permanent
formare şi orientare vocaţională a diriginţilor şcolii CCD Bihor

Lărgirea sferei de informaţii şi Primăria,AJOFM,agenţi


Semestrial Consilierul educativ,
Schimburi de experienţă creşterea calităţii actului de consiliere economici
diriginţii
a elevilor Fundaţia Profamilia

Colectarea informaţiilor privind inserţia informaţii actualizate privind inserţia


Diriginţii
socio-profesională a absolvenţilor şcolii şi şi mobilitatea profesională a Anual
Membrii CEAC
întocmirea unor rapoarte absolvenţilor;

84
PRIORITATEA II : Dezvoltarea parteneriatului şcoală – comunitate locală – agenţi economici. Reţele de colaborare
Obiective: Formarea abilităţilor necesare pentru creşterea eficienţei lucrului în parteneriat cu comunitatea locală în vederea sprijinirii învăţământului profesional şi
tehnic. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat la nivel naţional şi internaţional
Ținte:
 Stabilirea unei noi strategii a Colegiului Tehnic “Andrei Şaguna” privind colaborarea cu partenerii;
 Recunoaşterea Colegiului Tehnic “Andrei Şaguna” ca şi participant (partener) important în dezvoltarea comunităţii, furnizor de personal calificat în
domeniile : mecanic, electric, textile, prelucrarea lemnului, servicii;
 Creşterea prestigiului Colegiului Tehnic “Andrei Şaguna” şi prin relaţii de colaborare (parteneriat) pe plan naţional şi internaţional
Context:
 Implicarea redusă a angajatorilor în asigurarea bazei materiale pentru instruire practică;
 Implicarea redusă a angajatorilor pentru organizarea stagiilor de practică;
 Valorificarea slabă din partea şcolii a oportunităţilor de colaborare cu partenerii;
 Slaba conştientizare a rolului părinţilor ca parteneri
Acţiuni pentru atingerea Data până la
Persoana/persoanel Sursa de
obiectivului: (Ce anume trebuie să Rezultate aşteptate (măsurabile) care vor fi Parteneri:
e responsabile finanţare
se întâmple?) finalizate
Identificarea de noi parteneri şi obţinerea Realizarea a cel puţin 12 protocoale Mai 2014 Directorii Agenţii economici
acordului acestora pentru a participa (parteneriate, contracte) Membrii ariei Instituţii
activ la buna consiliere şi pregătire a curriculare ONG-uri
elevilor “Tehnologii”
Realizarea unor relaţii de parteneriat Realizarea a cel puţin 10 contracte iunie 2014 AJOFM;
durabile cu instituţii care pot oferi sprijin (parteneriate) Directorii Agenții economici din
în orientarea şi consilierea elevilor Consilierul educativ Parcul industrial
privind cariera Eurobusiness
Atragerea în parteneriat a agenţilor Locuri de muncă pentru elevi, burse Directorii Agenții economici din
economici care să fie dispuşi să aloce Iulie 2015 Membrii ariei Parcul industrial
timp, bani şi resurse umane pentru curriculare Eurobusiness
activităţile de parteneriat “Tehnologii”
Organizarea de dezbateri cu partenerii Asigurarea locurilor de practică Octombrie 2013 Directorii Agenţi economici,
pentru ca aceştia să identifice ei înşişi Membrii ariei Camera de Comerţ şi
modalităţile prin care pot sprijini şcoala curriculare Industrie Bihor
“Tehnologii”
Creşterea rolului reprezentanţilor Participarea angajatorilor în comisiile Iunie 2013 Agenţi economici
angajatorilor în evaluarea competenţelor pentru susţinerea examenelor de Membrii ariei
elevilor la absolvire absolvire precum şi în evaluarea curriculare
activităţii practice “Tehnologii”

85
Realizarea unei mai bune colaborări cu Programe de recuperare, asistenţă Iunie 2013 Prof. Koka Camelia- ONG-uri, Fundații
partenerii pentru a îmbunătăţi sprijinul individualizată consilier psihopedagog Agenții economici
acordat elevilor cu nevoi speciale(CES) Diriginții
Îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat cu Asigurarea locurilor de practică și Mai 2014 Directorii Agenții economici din
agenţii economici din sectorul privat care selectarea absolvenţilor în vederea Membrii ariei Parcul industrial
pun accentul pe performanţă şi încadrării curriculare Eurobusiness
răspundere “Tehnologii”
Realizarea unor relaţii de parteneriat cu Împărtăşirea exemplelor de bună practică Aprilie 2014 Directorii Scolile din Fratia AS,
alte unități de învățământ cu alte şcoli, cunoaşterea de către elevii Cadrele didactice şcoli generale din oraș și
din gimnaziu a caracteristicilor şi județ
beneficiilor învăţământului profesional şi
tehnic
Realizarea de parteneriate cu unităţi Îmbunătăţirea calităţii învăţământului Iunie 2014 Directorii Unităţi şcolare partenere
şcolare din ţară şi străinătate profesional şi tehnic. Comisia pentru
Identificarea a cel puţin 5 şcoli elaborarea proiectelor
Îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat cu O mai bună colaborare şcoală – familie, octombrie 2013 Consilierul educative Părinţii
părinţii în vederea antrenării acestora la profesor-elev – părinte. Diriginții
întregul proces instructiv-educativ din Elaborarea şi apoi semnarea de către toţi
şcoală părinţii a acordului de educaţie
Numirea şi formarea unui coordonator Coordonarea mai bună a activităţiilor Octombrie 2013 Conducerea şcolii Profesorii formaţi prin
de parteneriate cu agenţii economici derulate cu agenţii economici, Phare
identificarea de potenţiali parteneri
(agenţi economici, şcoli din ţară şi
străinătate)
Identificarea agenţilor de profil din Întocmirea pe domenii a listelor cu 30 sept 2013 Directorii CCI Bihor
zonă și realizarea unei ,,HĂRŢI” a agenţilor economici parteneri şi Membrii ariei Agenții economici
potenţialilor agenţi economici potenţiali parteneri curriculare parteneri
Încheierea a cel puţin 20 de contracte de “Tehnologii”
parteneriat cu agenţii economici
Cursuri de formare cu cadrele didactice Elaborarea C.D.L. pentru clasa a IX-a și a Aprilie 2014 Directorii Agenții economici
implicate în activitatea de practică si X-a Membrii ariei parteneri
C.D.L. curriculare “Tehnologii” CLDFPS
Organizarea unor acţiuni şi seminarii Analiza răspunsurilor la chestionarele Martie 2013 Directorii agenţii economici
între cadrele didactice şi angajatorii locali aplicate agenţilor economici ( 20) Membrii ariei parteneri
curriculare
“Tehnologii”
Analiza desfăşurării practicii comasate la - fişele de evaluare a practicii comasate Mai-iunie 2013 Directorii agenţii economici
agenţii economici să răspundă în proporţie de 90% Coordonatori stagii de implicaţi
competenţelor ce trebuie atinse prin practică
standarde
86
PRIORITATEA III : Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar
Obiective: Elaborarea unei strategii de acţiune pe termen scurt şi mediu cu menirea de a asigura celor care intră în şcoală o calificare la nivel 2 (cel puţin)

Ţinte : Reducerea numărului de elevi care nu obţin cel puţin nivelul 2 de calificare

Context : Rata de abandon şcolar se prezintă la cote nedorite (6 % elevi plecaţi din şcoală din diferite motive)

Acţiuni pentru atingerea Rezultat aşteptat (măsurabil) Data până la Persoana/persoanele Parteneri : Sursa de
obiectivului : (Ce anume trebuie care trebuie responsabile finanţare
sa să întâmple ?) finalizate
Identificarea elevilor care prezintă Stabilirea nominală a elevilor din clasele a Semestrul I 2013- Director adjunct Diriginţii
riscul abandonului şcolar IX-a şi a X-a care prezintă pericolul de 2014 Consilierul educativ prof. psiholog Koka
abandon din diferite motive (probleme Diriginții Camelia
materiale şi financiare, dezinteresul Părinţii
elevului pentru învăţătură, lipsa
supravegherii părinţilor, etc.)
Atragerea de agenţi economici în Cel puţin 10 burse private sau alte forme Februarie 2014 Director adjunct Agenţii economici
vederea acordării de burse sau alte de sprijin
forme de sprijin elevilor cu probleme
materiale şi financiare
Monitorizarea prezenţei la programul Scăderea numărului de absenţe nemotivate Iunie 2014 Directorii Diriginţii
şcolar al elevilor Consilierul educativ părinţii
Diriginții
Parteneriat încheiat cu Poliţia de Rezolvarea cazurilor care necesită Octombrie 2014 Directorii Poliţia de
Proximitate intervenţia şi a Poliţiei de Proximitate Consilierul educativ Proximitate
Diriginții
Parteneriat cu părinţii elevilor Încheierea de parteneriate (în formă scrisă) Octombrie 2013 Directorii Părinţii
cu părinţii elevilor Consilierul educativ Diriginţii
Diriginții
Consiliere specială pentru elevii care Rezolvarea cazurilor care necesită iunie 2014 Consilierul educativ Elevii
prezintă riscul abandonului şcolar asemenea intervenţii Diriginții Părinții
prof. psiholog Koka
Camelia

87
PRIORITATEA IV : Transfer de bune practici în T-VET. Îmbunătăţirea actului de predare-învăţare

Obiective: Înţelegerea temeinică a conceptului de învăţare centrată pe elev şi de a elabora strategii de implementare a acestui concept.
Cunoaşterea planurilor de învăţământ, a standardelor de pregătire, a curriculelor.
Împărtăşirea exemplelor de bună practică între profesori şi a metodelor şi tehnicilor de îmbunătăţire a calităţii actului de predare
Ţinte: Diseminarea bunelor practici la nivelul şcolii în ceea ce priveşte învăţarea centrată pe elev;
Formarea ,, campionilor învăţării,,
Context: În prezent există o serie de mecanisme prin care bunele practici se pot propaga;
Un număr relativ mic de profesori utilizează cu preponderenţa îvăţarea centrată pe elev şi îşi aleg strategiile de predare în concordanţă cu stilurile
de învăţare ale elevilor;
Elevii nu-şi cunosc propriul stil de învăţare, lucru reflectat şi în rezultatele şcolare.
Acţiuni pentru atingerea Rezultate aşteptate (măsurabile) Data până la Persoana/persoanele Parteneri: Sursa de
obiectivului: (Ce anume trebuie să care vor fi responsabile finanţare
se întâmple?) finalizate
Evaluarea stilurilor de învăţare ale Cunoaşterea stilurilor de învăţare ale octombrie Diriginții Elevii
elevilor elevilor claselor a IX-a prin aplicarea de 2013 prof. psiholog Koka
teste pentru “stiluri de învăţare” Camelia
Prezentarea stilurilor de învăţare ale Valorificarea datelor prezentate prin 30 ianuarie Diriginții Elevii
elevilor personalului didactic elaborarea de strategii de predare – 2014 şi pe durata prof. psiholog Koka Profesorii
învăţare anului şcolar Camelia Părinţii
Prezentarea conceptului de învăţare 70 % dintre profesori doresc să 15 februarie 2014 directorii Profesorii
centrată pe elev implementeze în activitatea de predare – prof. psiholog Koka
Seminar de formare – consolidare învăţare Camelia
Interesul dovedit prin întrebări
Evaluarea iniţială a elevilor din clasele a Cunoaşterea nevoilor elevilor, necesarul de Octombrie 2013 Cadrele didactice Şefii de catedră
IX-a sprijin pentru elevi Părinţii elevilor
Imaginea necesară pentru planificarea unui
program adecvat de învăţare
Prezentarea informaţiilor privind Participarea activă şi responsabilă a octombrie directorii Şefii de catedră
planurile cadru de învăţământ, curricule elevilor şi părinţilor la procesul de învăţare 2013 diriginții Profesorii
şi programe zilnic / săptămânal elevilor în proporţie de cel puţin 70% responsabili arii Părinţii
şi părinţilor curricular/catedre Elevii
Prezentarea elevilor şi părinţilor a Participarea activă şi responsabilă la octombrie 2013 directorii Părinţii
nomenclatoarelor calificării profesionale procesul de instruire practică diriginții Elevii
şi a unităţilor de competenţe ce urmează Cunoaşterea finalităţilor procesului de responsabil arie
să le dobândească predare – învăţare curriculară
“Tehnologii”

88
Programarea activităţilor de învăţare Planificări (programe de învăţare- planuri 1 octombrie 2013 director adjunct Profesorii
prin planificările calendaristice de lecţii) structurate pentru a promova şi responsabilii ariilor
încuraja învăţarea individuală centrată pe curriculare / catedre
elev
Elaborarea la nivelul tuturor catedrelor a Elevii sunt familiarizaţi cu diferite pe durata anului director adjunct Comisia pentru
unor teste de evaluare a cunoştinţelor şi activităţi (forme) de evaluare formativă şi şcolar responsabili ariilor Evaluare şi
a progresului realizat de elevi sumativă înainte de evaluarea finală curriculare / catedre Asigurare a calităţii
Responsabilizarea elevilor pentru propriul (CEAC)
proces de învăţare (îşi cunosc punctele tari Profesorii
şi slabe) Părinţii
Implicarea elevilor în evaluarea propriilor Elevii
progrese
Monitorizarea progresului elevilor
Responsabilizarea părinţilor pentru
progresul elevilor
Elaborarea unei strategii pe termen Proces de învăţare în conformitate cu 15 octombrie 2013 directorii Comisia de SSM şi
mediu şi lung privind siguranţa şi resursele fizice ale elevilor, în PSI
sănătatea elevilor în cadrul procesului de conformitate cu legislaţia actuală Comisia pentru
învăţare (instruire practică) Respectarea normelor de protecţia muncii Evaluarea şi
şi PSI - fără accidente Asigurarea calităţii
Prezentarea profesorilor, maiştrilor Sprijin al procesului de învăţare Decembrie 2013 şi Diriginții Profesorii
instructori, elevilor şi părinţilor a noilor Cunoaşterea instrucţiunilor de utilizare a pe durata anului Membrii ariei Maiştrii instructori
resurse de învăţare echipamentelor şcolar curriculare Elevii
Accesul elevilor la resurse de învăţare “Tehnologii” Părinţii
Amenajarea spaţiilor de învăţare ca Participarea tuturor elevilor în mod activ septembrie 2014 Directorii Consiliul Local
resurse la standardele cerute Mediu de lucru adecvat Administrator Comitetul de Părinţi
patrimoniu
Organizarea de lecţii deschise urmate de Cel puţin 2 lecţii deschise la nivelul Iunie 2014 Directorii Profesorii
analiză în cadrul catedrelor fiecărei catedre Responsabili ariilor
Valorificarea bunelor practici curriculare / catedre

89
PRIORITATEA V Creşterea abilităţilor generale şi specifice. Creşterea eficienţei activităţii de predare-învăţare
Obiective: Dezvoltarea competenţelor specifice de comunicare, dezvoltarea gândirii critice (creatoare), abilităţi antreprenoriale şi manageriale
Dezvoltarea spiritului de echipă, a abilităţilor manageriale a timpului şi de management de proiect, conduită civică
Ținte: Cel puţin 80% dintre absolvenţii colegiului vor obţine un loc de muncă în primul an de absolvire;
Ponderea elevilor prezentaţi care au promovat examenele de finalizare a cursurilor (examen de bacalaureat, atestat, examen de absolvire) va fi de cel puţin
40%- examen de bacalaureat şi 95% examen de absolvire
Context: În condiţiile în care puţine firme din România investesc în formarea continuă a angajaţilor, revine sistemului de învăţământ sarcina de a forma abilităţi
generale ale elevilor. Acestea devin tot mai importante pentru obţinerea de locuri de muncă dar mai ales pentru păstrarea lor. Majoritatea firmelor caută
să angajeze personal cu respectivele abilităţi deja formate
Acţiuni pentru atingerea Rezultat aşteptat (măsurabil) Data până la Persoana/persoanele Parteneri: Sursa de
obiectivului: (Ce anume trebuie care trebuie responsabile finanţare
sa să întâmple?) finalizate
Evaluarea cerinţelor agenților Răspunsuri de la cel puţin 10 firme Decembrie 2013 Directorii Agenţii economici
economici privind abilităţile și Responsabil arie
deprinderile practice ale curriculară
absolvenţilor (potenţiali angajaţi) „Tehnologii”
Participarea profesorilor la Consilii Cunoaşterea temeinică a curriculelor pentru Decembrie 2013 Directorii Cadrele didactice
Profesorale, şedinţe de catedră având calificările profesionale oferite în şcoală de permanent Responsabilii ariilor Elevii
ca temă prezentarea curriculelor către cel puţin 50 profesori inclusiv pentru curriculare
şcolare precum şi a cerinţelor firmelor școala profesională de 2 ani
privind abilităţile specifice cerute
Participarea elevilor la concursurile Clasarea pe primul loc la cel puţin 2 meserii Mai 2014 Directorii Cadrele didactice
şcolare faza locală, judeţeană şi şi clasarea între primii 3 elevi la faza Responsabil arie Elevii
naţională naţională a concursurilor şcolare min. 1 elev curriculară „Tehnologii
Monitorizarea situaţiei elevilor după Situaţia absolvenţilor în proporţie de 90% la 15 septembrie Directorii Elevii
absolvire data de 15 septembrie (an școlar după anul 2013 Diriginții claselor AJOFM
absolvirii ) terminale Agenţii economici
Monitorizarea pregătirii elevilor Ponderea elevilor participanţi la sesiunile Septembrie 2014 Directorii Diriginţii claselor
pentru examenul de absolvire şi examenului de bacalaureat, respectiv Diriginții claselor terminale
bacalaureat absolvire va fi de cel puţin 85%. Procentul terminale Elevii
de promovabilitate la examenul de Părinţii
bacalaureat cel puţin 40%. Procentul de
promovabilitate la examenul de absolvire cel
puţin 95%
Monitorizarea frecvenţei elevilor atât Frecvenţa medie pe şcoală la sfârşitul anului Iunie 2016 Director adjunct Diriginţii claselor
la cursurile teoretice cât şi la instruire şcolar va fi cel puţin 75%, iar ponderea Diriginţii terminale
practică elevilor cu note scăzute la purtare sub 4% Elevii
Părinţii

90
Dotarea cabinetelor profesorilor, 8 calculatoare la 6 cabinete profesori (limba 15 septembrie 2015 Directorii Firme de
directorilor, secretariatului şi română, fizică-chimie, istorie-geografie, Contabil șef specialitate
contabilităţii cu calculatoare şi limbi moderne, TIC, 2 secretariat şi 2 Administrator
imprimante cu conectarea la Internet contabilitate cu conectare la Internet patrimoniu
Reamenajarea şi redotarea cabinetelor 2 cabinete fiecare cu câte 25 calculatoare Etape : Directorii Firme de
de TIC/TAC. Înlocuirea funcţionale legate în reţea 15 septembrie 2014 Contabil șef specialitate
calculatoarelor defecte sau depăşite ca 15 septembrie 2015 Administrator Consiliul local
performanţe patrimoniu Consiliul
Consultativ al
părinților
Participarea personalului didactic, în 20 profesori ingineri, economiști şi maiştri 15 septembrie 2017 Directorii Universitatea
special profesori - ingineri şi instructori formaţi Responsabil arie Oradea
economiști, respectiv maiştri curriculară CCD Bihor
instructori la cursuri de formare în „Tehnologii” Firme de
vederea dezvoltării abilităţilor de specialitate
utilizare a tehnicii de calcul, a noilor Catedra de
echipamente existente, precum şi informatică
pentru dobândirea cunoştinţelor
necesare predării noilor tehnologii
Activităţi extraşcolare pentru 2 excursii tematice istorie-geografie; 4-5 În fiecare an școlar Directorii Profesorii diriginţi
dezvoltarea abilităţilor generale spectacole de teatru ; minim 1 Responsabil arie Elevii
vizită/domeniu la firme de profil; vizită la curriculară „Om și Agenţii economici
târguri şi expoziţii; concursuri sportive societate”
Responsabil arie
curriculară „Limbă și
comunicare”
Responsabil arie
curriculară
„Tehnologii”

91
PRIORITATEA VI: Adaptarea resurselor umane din şcoală la cerinţele unui sistem modern de formare profesională

Obiectiv: dezvoltarea unui program de formare continuă şi de perfecţionare a întregului personal didactic;

Ţinta: creşterea numărului cadrelor didactice care utilizează învăţarea centrată pe elev
Context:
Performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de performanţa resurselor umane pe care le integrează. Pornind de la această premisă au fost stabilite
următoarele deziderate:
 dezvoltarea resurselor umane care funcţionează în unitate;
 implementarea ideilor moderne în învăţământul tradiţional;
 utilizarea la un nivel ridicat a potenţialului uman existent.
Acţiuni pentru atingerea
Data până la care Persoana/persoane Sursa de
obiectivului: (ce anume trebuie Rezultate aşteptate (măsurabile) Parteneri:
vor fi finalizate responsabile finanţare
să se întâmple?)
Dezvoltarea unui program de formare Transformarea şcolii într-un centru Iunie 2017 Directorii Cadrele didactice
continuă a personalului didactic din resursă al zonei pentru activităţi de Responsabil arie din aria curriculară
şcoală formare şi perfecţionare curriculară „Tehnologii”
„Tehnologii” Consiliul Local
Parcul industrial
Eurobusiness
AJOFM
Formarea unor abilităţi necesare Atragerea şi altor resurse prin diverse Iunie 2016 Directorii Cadrele didactice
managementului de proiect pentru proiecte Responsabil proiecte Elevii
atragerea de resurse
Organizarea de activităţi metodice şi Creşterea prestigiului şcolii 1 activitate în fiecare an Director I.S.J.Bihor
ştiinţifice școlar Responsabilii ariilor Instituţii de
curriculare învăţământ
Agenţii economici
Promovarea şi stimularea creativităţii, Creşterea calităţii actului didactic Permanent Membri CEAC I.S.J.Bihor
a inovaţiei şi a liberei iniţiative în C.C.D.Bihor
procesul de predare-învăţare Cadrele didactice

92
PRIORITATEA VII: Dezvoltarea resurselor materiale a şcolii
Obiectiv: Bază materială adaptată noului curriculum
Ţinte:
 Atragerea de resurse noi pentru investiţii în bază materială;
 Modernizarea bazei materiale existente;
 Asigurarea pentru fiecare catedră a cel puţin 1 videoproiector cu performantele corespunzătoare şi o imprimantă;
 Dotarea cu cel putin 50 de softuri educationale,astfel ca toate disciplinele sa dispuna de 4-5 softuri specifice;
 Continuarea dotarii cabinetelor de informatica cu calculatoare performante;
 Realizarea inlocuirii in proportie de 20% a dotarii cantinei;
 Dotarea bibliotecii cu cel putin 1000 de titluri noi.
Context:
 4 reţele de calculatoare; nr. elevi/computer = 10
 elevii şi profesorii au acces nelimitat la Internet
 activitatea cantinei trebuie eficientizată şi rentabilizată
 mobilierul şcolar este deteriorat în proporție de 50%
Acţiuni pentru atingerea
Data până la care vor Persoana/persoane
obiectivului: (ce anume trebuie să se Rezultate aşteptate (măsurabile) Parteneri: Sursa de finanţare
fi finalizate responsabile
întâmple?)
Realizarea studiilor de necesitate pentru Instrumente şi rapoarte de monitorizare Noiembrie 2014 Responsabilii de Contabil șef
dezvoltarea resurselor materiale cabinete / ateliere Administrator
patrimoniu
Identificarea surselor (implicarea Implicarea comunității locale Iunie 2014 Directorii Consiliul local
membrilor comisiei în programul de Agenții economici
found-raising derulat la nivelul şcolii)

Înlocuirea mobilierului şcolar Mobilier care să respecte condiţiile Etape: Directorii Contabil șef
deteriorat ergonomice, astfel ca la sfârşitul - înlocuire 50% până în Cadrele didactice Administrator
perioadei în proporţie de 100 % iunie 2016 catedra Mecanică, patrimoniu
mobilierul din dotare să respecte aceste - înlocuire 50% până în Catedra Prelucrarea Consiliul
condiţii. iunie 2018 lemnului consultativ al
părinților
Dotarea bibliotecii cu titluri noi Cel puţin 1000 titluri noi de carte, Iunie 2017 Directorii Contabil șef
adecvate nivelului nostru de învăţământ Bibliotecar Administrator
şi cu soft educaţional, conform Responsabilii ariilor patrimoniu
curriculare Consiliul consultativ
normativelor în vigoare pentru evidenţa
al părinților
fluxului de elevi.
93
PRIORITATEA VIII: Promovarea imaginii școlii
Obiectiv: Conștientizarea elevilor și părinților acestora de importanța învățământului profesional și tehnic
Ţinte:
 Atragerea unui număr mare de elevi către învățământului profesional și tehnic;
 Creșterea prestigiului școlii;
 Consolidarea legăturii cu agenții economici;
 Parteneriat cu Parcul industrial Eurobusiness.
Context:
 Oportunitatea dezvoltării platformei din Parcul industrial Eurobusiness
 Cererea agenților economici de personal calificat
Acţiuni pentru atingerea
Data până la care vor Persoana/persoane
obiectivului: (ce anume trebuie să se Rezultate aşteptate (măsurabile) Parteneri: Sursa de finanţare
fi finalizate responsabile
întâmple?)
Promovarea ofertei școlii Campanii de prezentare a ofertei școlare a Mai-iunie 2014 Directorii Școlile gimnaziale
Colegiului Tehnic “Andrei Responsabil arie din municipiu și din
Șaguna”Oradea, atât în școlile din oraș, curriculară zona metropolitană
cât și în școlile din mediul rural, din raza „Tehnologii”
municipiului.
Campanii PRO MESERIA Conștientizarea absolvenților claselor a Mai-iunie 2014 Directorii Consiliul local
VIII-a, respectiv a IX-a, de beneficiile Responsabil arie Agenții economici
învățământului profesional și tehnic, curriculară Elevii
care certifică nivelul 2, respectiv 3 de „Tehnologii” Părinții
competențe profesionale, recunoscute în
spațiul european
Organizarea “Săptămânii porților Creșterea atractivității învățământului Aprilie 2014 Directorii Școlile gimnaziale
deschise” în care să se prezinte profesional și tehnic Cadrele didactice din din municipiu și din
absolvenților claselor a VIII-a, aria curriculară zona metropolitan
respectiv a IX-a, resursele materiale „Tehnologii” Elevii
(cabinete, laboratoare, ateliere) și Părinții
condițiile pe care le oferă școala.
Participarea la “TÂRGUL Iunie 2014 Directorii Agenții economici
TÂRGUL MESERIILOR MESERIILOR’’ organizat în Parcul Cadrele didactice din Elevii
Industrial Oradea. aria curriculară Părinții
„Tehnologii”

94
PARTEA 4 - CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

Activităţile de monitorizare şi evaluare pot să ia în considerare printre altele şi teoriile privind


ancorele
profesionale - elemente de referinţă extrem de importante oferite de literatura de specializare.
Exemple de asemenea ancore ar fi:
 autonomie şi independenţă;
 siguranţă şi stabilitate;
 competenţă tehnico-funcţională;
 competenţă managerială generală;
 creativitate şi spirit creator;
 servirea unei cauze sau dedicarea în favoarea ei;
 provocarea la competiţie;
 stilul de viaţa.
În viitorul apropiat asemenea ancore vor fi dominante în structura noilor ocupaţii (profesiuni).
Monitorizarea şi evaluarea Proiectului de dezvoltare instituţională la toate nivelurile (operaţional,
echipă) va urmări:
 modul de implementare a acţiunilor;
 efectul acţiunilor (benefic/nebenefic; aşteptat/neaşteptat; util/neutil etc.);
 reformularea unor acţiuni în funcţie de progresul înregistrat;
 informarea factorilor interesaţi (manageri, personal, parteneri etc.) asupra rezultatelor
implementării Proiectului de dezvoltare instituţională a şcolii;
 conştientizarea greşelilor şi evitarea altora în continuarea aplicării Proiectului de dezvoltare
instituţională a şcolii;
 sărbătorirea succeselor în realizarea Proiectului de dezvoltare instituţională a şcolii.
Pentru a exista un sentiment de proprietate şi responsabilitate faţă de acest plan, este importantă
implicarea unei varietăţi cât mai mari de factori interesaţi în elaborarea planului. Printre aceştia
trebuie să se numere cadre didactice, personal administrativ şi de sprijin. De asemenea, trebuie să
aibă loc consultări şi discuţii care să ofere informaţii în vederea întocmirii planului, cu părinţi, tineri,
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, angajatori şi asociaţii ale angajatorilor, consilii locale şi
judeţene şi alţi factori interesaţi. Planul nu trebuie să fie un document elaborat exclusiv de director
sau membrii conducerii superioare. În mod similar, cu cât activităţile de zi cu zi includ mai multe
procese de analiză şi evaluare, cu atât mai uşor personalul va putea fi implicat în procesul de
planificare a acţiunilor la nivelul şcolii:
a) Identificarea factorilor interesaţi care pot avea un anumit impact asupra dezvoltării şcolii şi/sau
care pot fi beneficiarii serviciilor sau produselor şcolii.
b) Stabilirea modalităţii de lucru pentru planificare şi întocmirea planului de proiect pentru elaborarea
PAS.
Modalitatea de lucru trebuie să includă următoarele:
 discuţii cu membrii personalului referitoare la: ce îşi doreşte şcoala să devină în viitor , cum
îşi percepe şcoala rolul său în cadrul comunităţilor locale, judeţene şi regionale, modul în care
95
contribuţia şcolii trebuie/ ar putea fi integrată cu cea a altor şcoli, modul în care aria sa de activităţi ar
putea să se schimbe în viitor, de exemplu prin oferirea mai multor servicii educaţionale pentru adulţi.
Membrii personalului din cadrul organizaţiei trebuie să împărtăşească un scop comun.
 analiza mediului extern – identificarea seturilor de date care trebuie colectate (seturile de date
stabilite de comun acord a fi colectate trebuie clar definite)
 aplicarea unui model de auto-evaluare – în ce mod se va realiza, care vor fi termenele de
realizare, care va aria sa de cuprindere
 stabilirea surselor de date /informaţii care se vor utiliza, stabilirea responsabilităţii pentru
colectarea datelor şi a termenelor pentru această activitate
 planificarea analizării datelor – cine va face acest lucru şi care este termenul limită
 stabilirea de comun acord a unei modalităţi şi a responsabilităţii pentru formularea
concluziilor care rezultă din analiza mediului intern şi extern – în ce mod vor fi verificate aceste
concluzii cu factorii interesaţi
 mecanismele pentru formularea şi convenirea obiectivelor şi ţintelor
 modalitatea de analizare a problemelor care au dus la formularea obiectivelor astfel încât să
poată fi stabilite acţiuni pentru depăşirea acestor probleme
 introducerea elementelor de planificare operaţională prin implicarea unui număr mare de
membri ai personalului, de exemplu prin întâlniri ale echipelor de lucru
 modul în care alte activităţi, de exemplu activităţile de elaborare a planurilor privind
parteneriatele locale sau desfăşurarea auto-evaluării, vor fi integrate într-un singur plan de acţiune
 scrierea planului – de către cine. Formatul în care va fi distribuit – prin internet, pe hârtie

c) Programarea unui anumit timp pentru a face posibilă îndeplinirea sarcinilor de elaborare a
planului.

Surse de informaţii:
 Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor,
Consiliului Şcolar al Elevilor, Consiliului Reprezentativ al Părinţilor, documente care atestă
parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare
 Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de
Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii –
secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)
 Documente de prezentare şi promovare a şcolii
 Site-uri de prezentare a judeţului Bihor
 PRAI Regiunea Nord-Vest
 PLAI Bihor
 Anuarul statistic al judeţul Bihor
 Date statistice – AJOFM Bihor
 Chestionare, discuţii, interviuri
 Rapoarte scrise ale ISJ şi MECI întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală

Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a PAS


Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii. Procesul de monitorizare
şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:
96
 întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
 includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie, ale
Consiliului profesoral, ale catedrelor;
 prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de
Administraţie, Comisia pentru asigurarea calităţii in educaţie;
 revizuire periodică şi corecţii;
 se vor înregistra rezultatele obţinute în diferite etape de aplicare a planului de acţiune şi se vor
compara cu rezultatele aşteptate;
 se vor aplica anumite criterii de evaluare, în funcţie de momentul ales (evaluare iniţială,
formativă, sumativă) şi de aspectul vizat (calitatea instruirii -formării profesionale, calitatea
consilierii-îndrumării profesionale, calitatea serviciilor de mediere a muncii, calitatea pachetelor de
formare);
 se va urmări eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale, umane, informaţionale şi de
timp;
 se va evalua calitatea şi eficienţa managementului de proiect, cu rolurile partenerilor implicaţi
şi cu responsabilităţile persoanelor din echipa proiectului ;
 se vor desfăşura activităţi de bilanţ semestrial;
 se vor evalua experienţele noi şi modelele dezvoltate, strategiile de continuare şi extindere
prin intermediul reuniunilor de bilanţ.
Se vor analiza cauzele unor eventuale eşecuri în atingerea ţintelor propuse în planul operaţional.
Monitorizarea și evaluarea, propunerea acțiunilor și repetarea încercărilor sunt sarcini care revin
ministerului, consorțiilor regionale și comitetelor locale de dezvoltare. Aceste organisme au acces la
informații privind tendințele și evoluțiile de pe piața forței de muncă în principal prin cooperarea
comună cu partenerii externi.
Managementul școlii urmăreste derularea programului în școală și colaborarea cu partenerii
economico-sociali și întocmește raportul de autoevaluare stabilind periodic punctele tari și punctele
slabe ale școlii, iar pe baza acestora planul de îmbunatățire a activității cu ținte și responsabilități
precise.
Planul de îmbunatățire a activității școlii este amendat cu propunerile evaluatorilor externi (Raportul
Inspectoratului Scolar), precum și cu propunerile partenerilor economici și sociali.
Monitorizarea situației absolvenților scolii (angajați, continuarea studii, șomeri etc.) oferă feed- back
pentru prognozarea evoluției cererii de muncă pe calificari pentru actualizarea PAS.

97
Nr. Acțiune Etape Persoane Participanți Termen
crt. responsabile
1. Consultare Consultări care să ofere Grupul de Părinţi Octombrie
informaţii în vederea lucru Elevi 2013
întocmirii planului desemnat prin Personalul şcolii
decizia Cadre didactice
directorului C.A.
Inspectori de
specialitate
Agenţii pentru
ocuparea forţei
de muncă
Angajatori
Angajaţi
2. Monitorizare Controlarea Managerii Personalul Permanent
implementării acţiunilor C.A. didactic
Măsurarea efectului CEAC Elevi
acestor acţiuni
Revizuirea acţiunilor în
lumina progresului
realizat
Raportarea progresului
înregistrat managerilor,
personalului şi altor
factori interesaţi
3. Revizuire Folosirea constatărilor şi Managerii Personalul Septembrie
concluziilor în vederea C.A. didactic 2013
reactualizării continue a Elevi
planului
Întocmirea planului
operaţional pentru anul
şcolar 2013- 2014

98

S-ar putea să vă placă și