Sunteți pe pagina 1din 87

Bun venit la recolta de căpşuni!

Salariul dumneavoastră minim este ...


Organizarea sindicală în munca
agricolă a migranților. O comparație
la nivel internaţional
Editori: Campania Sezonieri, cu sprijinul lucrătorilor agricoli în Austria
ai Forumului european al cetăţenilor şi cetăţenelor

Traducere din limba germană: Hans Hedrich


Conţinut
4 Mai avem multe de făcut!
Cuvânt introductiv şi bun venit din partea lui Susi Haslinger şi
al lui René Schindler, Sindicatul de Produție/PRO-GE (Austria)

6 Cum să devenim solidari


şi capabili de acţiune
Activităţi, scopuri şi căutări în campania »Sezonieri« –
din perspectivă activistă

12 Protestăm!
Interviu cu Sorin Oprişiu, co-iniţiatorul primei lupte de muncă
autoorganizate a lucrătorilor agricoli din Tirol

18 »Totul a început pentru că


voiam o dovadă de muncă ...«
Interviu cu Violeta Popa, fostă lucrătoare sezonieră
în landul Austria Inferioară/Niederösterreich

23 »Agricultura este unul dintre sectoarele


cu cel mai mare grad de exploatare«
Interviu cu Susi Haslinger şi Lilla Hajdu,
Sindicatul de Produție/PRO-GE (Austria)

31 »Înainte să mergem în instanţă,


încercăm să comunicăm«
Interviu cu Sara El Goual,
sindicatul lucrătorilor agricoli SOC-SAT (Spania)

37 Muncă prost plătită


la gospodăria ţărănească »ideală«
Interviu cu Philippe Sauvin, l’autre syndicat (Elveţia)

..2..
43 Despre recolta de sparanghel
şi salariiLE neplătite
Interviu cu Vladimir Bogoevski, proiect »Mobilitate echita-
bilă«, despre iniţiativa »Muncă agricolă echitabilă« (Germania)

49 »LA vostra LOtta È La nostra lotta« –


Lupta voastră este lupta noastră
Interviu cu Lamin Camara, Irene Peano şi Walter Ianuzzi,
Campagne in Lotta (Italia)

55 Fără organizare nu ai putere


Interviu cu Gerry McCormack, Sindicatul Services Industrial
Professional and Technical Union (Irlanda)

61 IEŞIŢI DIN BIROURI!


... Şi OFERIŢI consiliere în limba maternă
Interviu cu Bertold Dallos, Uniunea Sindicală din Austria/ÖGB,
organizația teritorială din landul Burgenland, proiectul
»Consiliere multilingvă în zona de frontieră«

67 »Credeam că trei euro pe oră


ar fi normal!«
Interviu cu Andrei şi Bogdan Oancea, foşti sezonieri agricoli în
Tirol, implicaţi în campania »Sezonieri«

73 Munca fără acte,


dar nu şi fără drepturi!
Sistemul angajării fără documente. UNDOK luptă împotriva
acestei practici. Autoare: Sandra Stern

79 Pentru o democratizare radicală


a sistemului agricol şi alimentar
Suveranitate alimentară fără condiţii bune de muncă?
Imposibil! Autoare: Brigitte Reisenberger

..3..
Mai avem multe de făcut!
Cuvânt introductiv şi bun venit din partea Sindicatului
de Producţie/Produktionsgewerkschaft (PRO-GE)

În Austria ne place să mâncăm Indubitabil, sezonierii din agri-


legume şi fructe produse la noi cultură sunt una dintre cele mai
în ţară: Sunt de bună calitate şi exploatate grupări de angajați
nu se aduc de la distanțe mari. din Austria. Cei mai mulţi dintre
Prea rar ne întrebăm însă: Oare ei vin din străinătate, sunt
cine sunt cei care ne livrează sceptici vizavi de orice fel de
mâncarea - proaspătă şi ieftină? instituții, cum ar fi, de pildă, sin-
Sunt mai ales miile de sezonieri dicatele. Perioada lor de sejur în
care recoltează sparanghelul, Austria e scurtă, iar în privinţa
varza, căpșuni şi multe altele. drepturilor ce li se cuvin, cunoş-
tinţele lor sunt aproape nule. În
calitate de sindicat din sectorul
Pentru noi de producţie, am fost conştienţi
că trebuie să întreprindem ceva
ca sindicat, şi, totodată, această situaţie
munca sezonieră aduce cu sine o serie de provo-
cări cărora nu le vom putea face
în agricultură faţă singuri sau cu metodele
este o provocare folosite în trecut.
cu totul nouă Alături de organizaţii nonguver-
namentale, activişti şi activiste
am lansat o campanie pentru
În ultimii ani, PRO-GE a aflat în îmbunătăţirea condiţiilor de
mod repetat despre condiţiile de lucru ale muncitorilor şi mun-
muncă mizere ale lucrătorilor şi citoarelor din agricultură în
lucrătoarelor din agricultură: un Austria, cunoscută sub numele
program de muncă incredibil de de »Sezonieri«. În cadrul cam-
lung, plata cu mult sub normele paniei aducem la cunoștința
contractului colectiv de muncă şi publicului gratuit, anonim şi
condiţii de cazare inumane. în limba maternă drepturile

..4..
angajaţilor – cu afişe, pliante le strategii de soluţionare ale
distribuite în câmp, o pagină de problemelor. Primele succese
internet (sezonieri.at) şi telefoa- pe care vi le prezentăm ne dau
ne »hotline«. În luna mai, 2016 curajul să continuăm – pentru că
am participat la conferinţa »Bun mai avem multe de făcut!
venit la recolta de căpşuni! Sala-
riul dvs. minim este ...«, o bună Cu drag!
ocazie pentru a învăţa şi a face
schimb de experienţă la nivel
internaţional.
René Schindler, secretar federal
În broșura de față dorim să vă PRO-GE, departamentul juridic
prezentăm aspecte din viața şi social
sezonierilor migranți, provocă-
rile cu care ne confruntăm ca Susanne Haslinger, expert juri-
sindicat şi activişti şi posibile- dic şi politici sociale PRO-GE

..5..
Cum să devenim solidari
şi capabili de acţiune
Într-o zi de octombrie 2013, aproximativ 70 de muncitori se-
zonieri din România şi Serbia au organizat o grevă spontană
la o fermă de legume din landul Tirol/Austria. Prin acest pro-
test cu impact mediatic voiau să atragă atenţia asupra condi-
ţiilor lor de muncă, inumane. Cu puţin timp în urmă, în luna
august, sezonierii români şi maghiari s-au adresat sindicatu-
lui PRO-GE pentru a se apăra împotriva exploatării lor. Un an
mai târziu a demarat campania »Sezonieri«, denumire aleasă
în deplină cunoștință de cauză în limba română, pentru drep-
turile lucrătorilor agricoli în Austria. Ce urmăreşte campania
»Sezonieri«? De ce a fost nevoie să apară? Şi care este bilanţul
provizoriu după trei ani de la lansare? Va prezentăm activi-
tăţile, scopurile şi ... căutările în campania »Sezonieri« – din
perspectivă activistă.

Lupta lucrătorilor agricoli pentru persoane. Şi toate acestea se în-


propriile drepturi scoate în evi- tâmplă chiar în jurul nostru – în
dență un aspect din practicile de producţia mult vestitelor »legu-
zi cu zi în această ramură econo- me autohtone«.
mică: salarii de dumping, cu mult Cele două cazuri susmenționate
sub nivelul contractelor colective sunt cu atât mai remarcabile
de muncă, neplata orelor de cu cât avem de-a face cu un
muncă suplimentare, pe timp de grup social considerat aproa-
noapte sau la sfârşit de săptă- pe incapabil de organizare şi
mâna, depăşirea orelor legale de asumare a unor conflicte. Munca
lucru, cazarea în spaţii necores- sezonieră şi agricolă sunt forme
punzătoare, apariţia unor situaţii deosebit de precare de muncă
de constrângere pentru angajaţi, pentru migranţi. Exemplele ne
asemănătoare celor în traficul de demonstrează că impunerea

..6..
unor drepturi este fezabilă chiar vicultura reprezintă, în perioada
şi în asemenea condiţii vitrege. muncilor mai intense, ramura cu
În landul Burgenland, PRO-GE a cel mai mare procentaj de salari-
obţinut compensaţii pe cale ex- aţi migranţi în Austria. Conform
trajudiciară pentru colegii lor, în
cuantum de câteva mii de euro
de persoană. În landul Tirol, se- Sezonierii
zonierii, reprezentaţi de Camera agricoli care luptă
de Muncă (Arbeiterkammer), au
obţinut de la fermier, pe cale ex- pentru drepturile
trajudiciară, compensaţii totale lor sunt un grup
de 110.000 de euro.
social considerat
Munca în agricultură, munca aproape incapabil
sezonieră şi piaţa muncii în
agricultură
de organizare şi
Din punct de vedere legal, la asumarea unor
»munca agricolă« şi »munca conflicte.
sezonieră« (denumire oficială:
»Forţe de muncă străine cu per-
misiune temporară«) este vorba datelor oficiale, la sfârşitul lunii
de relaţii contractuale temporare iunie 2015, dintre cei 29.697 de
de muncă, fără perspective de lucrători din cele două ramuri,
angajare pe termen mai lung. 17.287 persoane nu aveau cetă-
Atât lucrătorii agricoli cât şi cei ţenia austriacă – reprezentând
sezonieri au nevoie de permise de aproape 60% din total.
muncă, contingentate (limitate
în număr) pentru fiecare land Politica agrară şi lupta sindi-
federal. În prezent însă, majori- cală, gândite împreună
tatea angajaţilor din agricultură În producţia agricolă avem de-a
este reprezentată de migranţi face cu un cerc vicios – şi asta
şi »navetişti« din asa-zisele noi nu doar în Austria. Comercianţii
state membre est- şi sud-est-eu- engros îi presează pe fermieri să
ropene ale UE care, cu excepţia producă tot mai ieftin. Doar câ-
cetăţenilor croaţi, au acces liber teva dintre organizaţiile profesi-
la piaţa muncii. Agricultura şi sil- onale, mai mici, se opun. Politica

..7..
agrară europeană şi naţională Prin campania »Sezonieri«
sprijină, în primul rând, creş- dorim să dezbatem, atât teme
terea suprafeţelor, iar politica legate de drepturi de muncă,
dezastroasă a preţurilor produ- cât şi legate de antirasism în
selor agricole duce la supraex- contextul politicilor agricole. La
ploatarea sistematică a forţei fel, dorim să integrăm în munca
de muncă – fie că este vorba de sindicală și probleme legate de
membri de familie sau angajaţi agricultură.

Campania »Sezonieri« –
Principiile activităţi şi scopuri
comerţului Campania »Sezonieri« este o
iniţiativă comună a mai mul-
echitabil trebuie tor grupări active în domeniul
să fie aplicate sindical, al politicilor agricole și
de migrație. Obiectivul principal
şi la merele din este informarea despre drepturile
Stiria, ridichiile ce decurg din contractele colec-
tive de muncă, legislaţia muncii
din Tirol şi vinul şi cea socială, cât şi realizarea
din Burgenland acestor drepturi pe plan individu-
al şi colectiv. Campania sezonieri
doreşte să sprijine lupta sindicală
salariaţi. În timp ce marile ferme şi demersurile de autoorganizare,
îşi cresc în acest mod profitul, iar, în al treilea rând, urmăreşte
fermele mici abia reuşesc să se îmbunătăţirea condiţiilor de
menţină în viaţă. muncă şi de viaţă ale salariaţilor
Nici etichetele »bio« şi »regional« din domeniul agricol, nu doar
nu mai asigura condiţii echitabile în cazuri punctuale, ci la scară
de producţie. Termenul de comerţ generală şi pe termen lung.
echitabil (fair trade), încetăţenit Îi informăm pe lucrătorii agricoli
în contextul producţiei transcon- cu materiale editate în mai mul-
tinentale, este cu totul inexistent, te limbi, prin telefon, cu afişe
când se vorbeşte despre merele de mari dimensiuni în zonele
din Stiria, ridichiile din Tirol sau de frontieră, intrăm în legătură
vinul din Burgendland. directă cu lucrătorii pe câmp,

..8..
»BUN VENIT LA RECOLTA DE CĂPŞUNI!« VIENA (AUTRIA), 20./21. 5.
2016: De ce există şi în prezent în agricultură atâta supraexploatare?
Prin ce devine interesant un sindicat pentru lucrătorii agricoli? Şi cum
poţi lupta în acelaşi timp pentru drepturi sindicale şi pentru dreptul
de şedere? Activişti şi activiste, lucrători agricoli, reprezentanţi atât ai
sindicatelor de bază, cât și a marilor sindicate specializate, s-au întâl-
..9.. a
nit în luna mai în Viena, la invitaţia campaniei «Sezonieri», pentru
împărtăşi din experienţe şi strategii. Foto: Karl-Friedrich Brennig
oferim consiliere şi suport juri- din Tirol, i-am vizitat pe unii
dic şi cooperăm cu mass-media. dintre ei în România, în judeţul
Parteneriatul dintre sindicat, Sibiu. Am dorit să documentăm
organizaţii non-profit şi activişti din nou, retroactiv, lupta lor şi
este esențial. Pe de o parte, dife- să aflăm ce concluzii au tras din
renţele dintre culturile organi- asta. Toţi ne-au primit cu drag;
zaţionale şi de lucru ale părţilor reflectarea luptei lor este însă
implicate reprezintă o provocare, diferită de la caz la caz. Unii
se confruntaseră cu problema
imaginii de »luptători« pe care o
Cum putem dobândiseră şi care-i împiedica
să mai găsească de lucru în agri-
obţine continui- cultură în Austria, iar traiul în
tate în organizare străinătate, fără un loc de mun-
că, le fusese greu. Alţii erau bu-
într-un domeniu curoşi că au încheiat cu munca
în care muncito- sezonieră şi că s-au întors acasă,
rii/muncitoarele la copii. Unii recomandă lupta
pentru salarii şi drepturi sociale,
sunt în continuă iar alţii nu recomandă asta, efor-
mişcare? tul fiind considerat prea mare
şi rezultatul nesatisfăcător. Am
purtat o discuţie mai lungă cu
pe de altă parte însă, spectrul Sorin Oprişiu, unul dintre perso-
larg de competenţe contribuie najele-cheie a protestului (vezi
semnificativ la succesul campani- pag. 12). Alţi doi foşti sezonieri
ei. Pentru noi, ca activişti cam- (vezi pag. 18) care, într-un caz
pania »Sezonieri« reprezintă un similar, luptaseră şi ei în Tirol
exerciţiu concret de combatere a pentru drepturile lor, participă
unor situaţii de precaritate şi de azi la campania »Sezonieri«.
acţiune comună şi solidară. PRO-GE a reuşit în mai multe
cazuri să recupereze pentru se-
Campania sezonieri – zonieri salarii neplătite (o lucră-
succese şi provocări toare sezonieră relatează despre
La un an şi jumătate după greva propriul ei caz la pag. 18). Unele
spontană a celor 70 de sezonieri îmbunătăţiri pot fi obţinute şi în

..10..
mod indirect, fie datorită poziţi- tema sindicate, muncă agricolă,
ei de negociere mai favorabile a migraţie, organizare – sub titlul:
sezonierilor mai bine informaţi »Bun venit la recolta de căpşuni!
din punct de vedere juridic, fie Salariul dvs. minim este...«
datorită presiunii publice care-i Timp de două zile, colegii noştri
determină pe angajatori să se şi colegele noastre, germani,
conformeze. Sunt lucrători agri- irlandezi, italieni, austrieci şi
coli / lucrătoare agricole care se elveţieni, din domeniul sindical,
folosesc de cunoştinţele despre activist şi al muncii agricole au
salarii minime, limita orelor de împărtăşit din experienţele lor şi
lucru s.a., dobândite în cadrul au discutat despre munca sindi-
campaniei, pentru a obţine îm- cală de bază în agricultură. Prin
bunătăţiri punctuale. această broşură dorim să docu-
Totuşi, rămân şi o serie de pro- mentăm, să transmitem exem-
vocări. Necunoaşterea limbilor ple internaţionale de bune prac-
străine respective ne împiedică tici, completate cu un număr de
în muncă, ne confruntăm cu alte contribuţii, să învăţăm din
dificultatea de a organiza şi acestea şi să comparăm strategii
clădi relaţii de încredere într-un şi dificultăţi întâmpinate.
domeniu în care salariaţii sunt
într-o continuă mişcare, nu
găsim suficiente puncte în care Lisa Bolyos, Cordula Fötsch,
să aplicăm presiune sistematică Markus Griesser, Iris Hanebeck,
pe angajatori pentru schimbări Karin Jović, Traude Kotek,
de durată, dincolo de succese Daniela Koweindl, Sónia Melo
punctuale şi de moment. Nu în
ultimul rând, obiectivul iniţierii
şi susţinerii autoorganizării sin-
dicale rămâne încă un deziderat
pe agenda campaniei.

Bun venit la recolta de


căpşuni ...
Pe acest fundal, am lansat în
mai, 2016 o invitaţie la un
forum sindical, la Viena pe

..11..
Protestăm!
Cu sloganul »Protestăm!», inscripţionat în verde-neon pe o
pancartă, 70 de sezonieri au protestat în octombrie 2013 la
cea mai mare fermă de legume din Tirol, cerându-şi salariile
restante. Sorin Oprişiu, în vârstă de 40 de ani, din România,
a fost cel care a scris pancarta de protest şi, mai ales, unul
dintre cei patru iniţiatori ai primei lupte de muncă autoorga-
nizate a sezonierilor din Austria. Sorin Oprişiu în discuţie cu
Sónia Melo.

Ce amintiri îţi vin când te să le ofere bani ...dimineaţa la


gândeşti la protestul de la ora trei! Voia să inceteze pro-
ferma Schotthof, al fermie- testul şi oamenii să plece cât mai
rului Josef Norz, din Thaur? repede acasă.
Dacă rămâneam uniţi, am fi
obţinut mult. Aşa a şi fost în Cum s-a ajuns la protestul
prima zi de protest, dar apoi au comun?
început să negocieze fiecare cu Nu a fost doar ideea mea, cu
şeful în nume propriu. Asta nu toate că asta au susţinut mulţi,
e bine. Singurul lucru bun este inclusiv şeful. Pentru că toţi ve-
că acuma cei care lucrează acolo neau la mine şi îmi cereau sfaturi.
o duc mai bine, sper. Noi nu am Atât colegii/colegele, cât şi şeful
câştigat nimic. mă respectau. Eu nu m-am văzut
niciodată lider, dar observasem
De ce nu au rămas toţi uniţi? că ceea ce spun eu este luat în se-
Exista o dinamică de grup rios şi aşa am ajuns repede într-o
după ce 70 dintre cei 120 de poziţie de lider. Pentru mine era
lucrători au încetat munca... important să rămânem uniţi, să
După încetarea muncii, şeful s-a acţionăm în interesul grupului.
folosit de diverse tactici pentru Am fost patru persoane care am
a ne slăbi grupul, chemându-i în declanşat protestul. Ne întâl-
secret pe unii dintre noi la birou nisem de mai multe ori pentru

..12..
planificări, am împărţit sarcinile. Atunci am înţeles deja că nu voia
La »Schotthof« plata se face în să ne ajute. În ziua protestului
fiecare prima zi a lunii, dupa Mösl era de faţă cu noi, în biroul
masă. Ne gândisem să protestăm şefului. Vorbea foarte repede cu
înainte să semnăm pentru bani Norz, în germană, aşa că noi nu
pentru că altfel ne va trimite am înţeles nimic. După care a
acasă, fără probleme. dispărut pentru o zi şi nu era de
găsit. Mi-a lăsat impresia că era
Cum s-a desfășurat, începând mai mult de partea fermierului.
cu ideea şi până la punerea în Ar fi trebuit să se implice pentru
practică? noi, să ne încurajeze şi să ne
Pe 1 octombrie, la ora 6 dimi- informeze. Dar n-a făcut asta.
neaţa, am intrat în birou şi i-am
zis şefului că vrem diferenţa de
salariu pentru toţi anii cât am Fermierul mi-a
lucrat la el. I-am zis: –Vrem ceea
ce ni se cuvine! El se prefăcea că
oferit până la
nu înţelege. După care a zis deja 70.000 de euro
celebra frază »Dacă vă dau banii ca să dizolv
ăştia, voi da faliment.« Ne-a mai
zis că putem pleca cu toţii pen- protestul
tru că nu vom primi nimic de la
el. Îmi pare rău că nu am înre-
gistrat discuţia, pentru că mai Încă în aceeaşi zi, Norz mi-a
târziu a negat că ne-ar fi refuzat spus că pot să-i duc acolo pe cine
sporurile pentru anul în curs. vreau, pentru că nu trebuie să ne
dea bani. Când a văzut că treaba
V-a sprijinit cineva? Cum au e serioasă, m-a chemat la el,
reacţionat cei de la Schotthof? mi-a oferit bani ca să fac în aşa
Înainte de protest am fost la fel încât să se dizolve protestul.
Camera de muncă agricolă Mi-a oferit 60-70.000 de euro.
(Landarbeiterkammer) ca să Eu aş fi luat banii dar soţia mea
ne informăm. Atunci, juristul a zis că nu-i putem dezamăgi
Günter Mösl ne-a spus sa în- pe ceilalţi. Cu toţii protestam
cercăm să rezolvăm totul la nivel din acelaşi motiv: Voiam banii
de fermă, adică direct cu şeful. pentru care lucrasem.

..13..
»PROTESTĂM!« THAUR (AUSTRIA), 1. 10. 2013: Aproxima-
tiv 70 de sezonieri din Serbia şi România se organizează
şi fac grevă la ferma »Schotthof«, cel mai mare producător
de legume din Tirol. Protestează împotriva condiţiilor de
..14..
muncă şi cer să fie plătiţi conform contractului colectivă de
muncă. Foto: Daniel Liebl, zeitungsfoto.at
După cele întămplate, ați 110.000 de euro – eu am plecat
gă-sit pe cineva care să va pentru că nu voiam banii aceia.
reprezinte juridic? Era foarte puţin, prea puţin. Dar
În ziua următoare am fost la un mulţi dintre noi nu aveau casă,
avocat la Innsbruck, dar acesta nu aveau un loc de muncă. Era
era avocat de divorţuri şi nu ne în decembrie, se apropia Crăci-
putea ajuta cu adevărat. Până la unul – de aceea mulţi erau foarte
urmă am primit un avocat din
partea Camerei de muncă (Ar-
beiterkammer) Tirol, iar pe 3 oc- Norz s-a
tombrie am semnat împuternici-
rile, într-o sală mare, la Camera
îmbogăţit
de muncă. Atunci mai eram doar pentru că ne-a
43 de persoane pentru că, între exploatat la
timp, unii plecaseră acasă, după
ce primiseră bani de la şef. După maxim
ce noi am semnat hârtiile, am
plecat cu toţii, încă în aceeaşi
zi, în România şi Serbia. Peste bucuroşi şi au luat banii. Până la
două luni ne-am întors cu toţii urmă i-am acceptat şi eu dar am
la Innsbruck ca să luăm banii în fost foarte dezamăgit.
primire pentru că avocatul ajun-
sese la o înţelegere amiabilă cu Tu şi cu soţia ta, Monica,
Norz. Noi ne-am bucurat, dar nu aţi lucrat din 2003 până în
ştiam câţi bani vor fi. Când am 2013 la Schotthof. Ce v-a
sosit şi încă înainte să primim făcut, după zece ani, să
banii a trebuit să semnăm ceva... protestaţi?
Eu nu ştiam exact ce scria pe Noi deja de mult nu mai eram
hârtie pentru că nu era nimeni mulţumiţi acolo. Tot mai mulţi
cu noi care să traducă. ni se alăturau – la început
fusesem 40, după aceea 70 de
Până la urmă, cum s-a termi- persoane. Evenimentul care a
nat protestul? declanşat totul se întâmpla-
Când am văzut că pentru fiecare se cu un an în urmă când doi
dintre noi aveau câte 2600 de angajaţi din Serbia şi-au cerut
Euro – suma totală fusese de drepturile şi au primit câteva

..15..
mii de euro. Noi toţi ştiam asta. Cum erau condiţiile de
Nu am reacţionat în vreun fel, muncă?
dar scânteia s-a aprins. În plus, Catastrofale. Dacă mă gândesc
o colegă de lucru se informase cum a fost, mi se face rău. Nu
în detaliu despre drepturile îmi place să vorbesc despre asta.
noastre şi a stat de vorba cu Acuma mi-e ruşine că am ac-
noi. De ani buni ştiam de fapt ceptat să stau atâta timp acolo.
că Norz se îmbogăţeşte pe Lucram între 350 şi 420 ore pe
spatele nostru dar pur şi simplu lună, nu am primit niciodată
sporuri pentru ore suplimenta-
re, nici bani de concediu sau de
Ne-am unit Crăciun. Trebuia să plătim pen-
tru absolut orice: pentru uten-
pentru că silele de lucru, pentru gumele
împreună ne cu care legam zarzavaturile,
pentru cămăruţa în care locui-
simţeam am, pentru mâncare, pentru
puternici maşina de spălat... pentru tot. Şi
nu se mulţumeau cu asta. Soţia
mea făcea curat şi la o prietenă
am ignorat asta. Aveam nevoie a patroanei şi primea 5 euro pe
de bani, chiar dacă erau puţini. oră de la şefa – că să aflăm că
Fiecare avea şi un motiv perso- şefa lua 15 euro pe oră, din care
nal să protesteze şi aşa ne-am păstra 10 pentru ea.
unit - împreună ne simţeam
puternici.
În ce relaţii erai cu patronul
Ce te-a motivat pe tine? şi patroana?
Soţia mea, Monica, şi cu mine, La Schotthof noi toţi eram doar
ne doream de mai mulţi ani un nişte numere. Şeful nu ne cunoş-
copil. Dar nu se ‚întâmpla‘. Noi tea numele, cu mici excepţii. Pe
lucram câte 14 ore pe zi, şapte al meu îl ştia. Bătrânul Norz,
zile pe săptămâna, într-un stress tatăl, a plâns când am plecat
enorm. Ştiam că dacă vrem o de acolo – el ne vedea ca pe o
familie, atunci trebuie să plecăm familie. Bătrânul măcar avea
de aici. sentimente, nu ca soţia lui,

..16..
fiul sau nora. Când am început e singură cu copilul. Dar nu duce
munca la Schotthof, aveau 70 lipsă de nimic, financiar vorbind,
de angajati; acuma sunt 140. Pe şi asta e bine. Sigur că aş vrea să
atunci, noi spălam ridichiile în trăiesc şi eu în România, doar
roabă, acuma au utilaje din cele că acolo nu e de lucru sau doar
mai moderne. El s-a îmbogăţit muncă prost plătită. Dacă nu era
pentru că ne-a exploatat la mo- aşa, nu aş fi aici.
dul extrem.
Te implici pentru drepturile
Cât era plata la Schotthof? tale şi ale colegilor tăi şi la
Monica lucra doar la recoltă şi firma la care lucrezi acuma?
primea maxim 4 euro pe oră, la Aici nici nu se pune problema
fel şi eu, timp de mai mulţi ani. dacă ni se respectă sau nu drep-
În ultimii doi ani am ajuns şef turile. Suntem informaţi despre
de echipă, tractorist şi şofer; îi drepturile noastre – nu doar
duceam pe muncitori la câmp şi despre obligaţii. Dar rămân cu
câştigam 5 euro şi 30 de cenţi pe ochii pe ei... (zâmbeşte).
oră.

Regreţi că ai protestat
atunci?
Nu regret – mai ales pentru
starea mea de sănătate. Acum
lucrez în Bavaria, la o firmă de
construcţii, la asfaltat de străzi.
Lucrez 160 de ore pe lună şi
câştig 2500 de euro. La Schott­
hof câştigam 2000 de euro în
ultimii doi ani, dar trebuia să
lucrez 400 de ore. Soţia mea şi
cu mine avem acuma un copil
mic şi suntem mulţumiţi. Păcat
că ei sunt în România, la Şura
Mare, lângă Sibiu şi îi văd doar o
dată la şase – opt săptămâni. Şi
pentru Monica e greu pentru că

..17..
»Totul a început pentru că
voiam o dovadă de muncă ...«
Timp de şapte ani, Violeta Popa (nume fictiv) a lucrat la recolta
de varză, a săpat buruieni, uneori şi 17 ore pe zi. Toate acestea
pentru un salariu mizer şi fără să fi fost înregistrată cum trebu-
ie la asigurările sociale. Ferma la care lucra deţine o certificare
»Pro Planet«*. După ce primise într-un magazin local un pliant
al campaniei »Sezonieri« cu informaţii despre drepturile ce i se
cuvin, a luat legătura cu sindicatul. De atunci au trecut un an şi
jumătate şi încă mai aşteaptă să se încheie procesul în instanţă.
În interviul realizat de Hans Hedrich este scoasă in evidență
dificultatea de a obţine drepturi pe cale juridică.

Aţi lucrat la o fermă în landul ore pe zi. Odată la 2-3 luni lu-
Austria Inferioară/Niederös- cram chiar şi 24 de ore pe zi, fără
terreich. Cât timp aţi fost să dormim măcar jumătate de
acolo şi din ce consta muncă ora! Soţul meu lucra şi mai mult
de zi cu zi? decât mine. Când eu mă culcam
Am ajuns acolo în 26 decem- seara, el mergea la Viena, la piaţa
brie 2007, printr-o cunoscută. engros, la descărcat camioane.
Lucram într-un sat cu 20 de
case şi un magazin. Pentru lucru Cât va plătea fermierul?
ne sculam la ora 5 dimineaţa şi Până în aprilie 2014 am primit
mergeam pe câmp. Acolo săpam 3,50 euro pe oră. Apoi ne-am
buruieni pe parcelele de varză şi certat cu el şi i-am spus că nu ne
o recoltam când era coaptă. Toată mai întoarcem şi atunci ne-a dat
ziua lucram pe parcelă şi noaptea 5 euro pe oră.
în hală. În hală, pregăteam şi am-
balam ce recoltam ziua. Puneam Cum erau condiţiile de muncă
varza în lădiţe sau la sac, pentru şi de cazare?
clienţi. Munca dura 13, 15, 17 Locuiam în subsolul casei fer-

..18..
mierului. La început, condiţiile Austria în două luni, pentru că
erau foarte proaste! În cele patru lucram multe ore! Dacă am fi
camere erau doar nişte paturi de lucrat cu program normal, am fi
fier şi nu era nici măcar ciment câştigat doar 700-800 de euro
pe jos. Baia era comună, pentru pe lună.
toţi. Noi am pus apoi parchet
şi în baie gresie. Mâncarea ne-o Ce întâmplare v-a determi-
cumpăram noi. Uneori ne adu- nat să mergeţi la sindicat?
cea de mâncare pe câmp, când Păi, auzisem de la prieteni
voia să lucrăm mai mult. Hainele români şi de la fratele meu din
de lucru şi cuţitele pentru tăiat Germania că avem dreptul să
varza ni le aduceam noi, din primim alocaţie pentru copii şi
România. Nu vreau să vorbesc că pentru asta ne trebuie acte
totul de rău... La alte ferme se (dovadă de muncă) de la fermi-
scădea din salariu pentru curent,
apă, hârtie igienică, dar la noi nu
pentru că nu erau condiţii bune Am luptat să
de locuit – şi oricum eram tot
timpul afară, la lucru. Dormeam obţinem un
doar 3-4-5 ore ... Partea bună salariu de 5 euro
este că am câştigat ceva bani –
aveam nevoie de ei! –, altfel nu
pe oră – înainte
rămâneam acolo şapte ani! primeam 3,50
Cum era situaţia dvs. în
România înainte să mer- er. Atunci am zis: –Să ne dea
geţi acolo? Ce v-a făcut să şi nouă un act că lucrăm la el!
mergeţi atât de departe de Dar el nu a vrut să ne dea! Noi
acasă? cunoscusem acolo în sat o vân-
Noi lucrasem şi în România la zătoare la magazin care vedea că
solarii, la legume – şi prietena mergem la cumpărături direct de
asta a noastră ne-a spus: –Hai- pe câmp, cu hainele murdare ...
deţi în Austria! Aici se câştigă Ea ne tot întreba cum e la fermă
mai mult! În România câştigam şi cum e şeful. Noi spuneam că
20.000 de lei (4.500 de euro) e bine – că doar locuiam la el în
pe an. Banii ăştia îi câştigam în casă! Cum puteam să spunem

..19..
altceva? Ea a spus că ne vede în 1 decembrie. După aceea i-am
muncind din greu doar că noi nu cerut iarăşi dovadă de mun-
vrem să spunem asta! Într-o zi că, dar fermierul ne-a refuzat
ne-a dat un bileţel, un pliant, în din nou. De aceea am sunat la
română, şi acolo scria adresa sin- începutul lunii ianuarie 2015 la
dicatului şi un număr de telefon, sindicat şi în februarie a început
al Alinei Stocker [translatoare procesul. Fermierul a aflat între
de română în campania »Sezo- timp de la colegi de-ai noştri că
nieri«]. După ce ne-am întors în am luat legătura cu sindicatul şi
ţară am sunat, în ianuarie 2015, că am pornit proces împotriva
la sindicat şi ei ne-au oferit să lui – mai târziu a aflat toate as-
ne ajute. Atunci noi eram şapte tea şi de la sindicat. Acei colegi,
persoane. În februarie 2015 care practic ne-au »trădat«, s-au
sindicatul a început să-i ceară retras mai târziu din proces ca
fermierului salariile restante iar să poată lucra în continuare la
în ianuarie 2016 a depus cerere fermă.
de chemare în instanţă. Din pă-
cate, nu am obţinut nimic până Din câte am înţeles, aţi fost
acuma. şapte persoane care aţi înce-
put procesul, iar acuma s-au
Aţi fost informaţi despre retras câţiva şi mai sunteţi
drepturile dvs. ca muncitori patru... De ce s-au retras
agricoli? ceilalţi din proces?
Nu, nu ştiam nimic până nu Da, suntem patru. Să vă spun de
am citit foaia aceea primită de ce s-au retras: Dacă ei primeau
la vânzătoarea de la magazin – imediat, prin tribunal, banii pe
după şapte ani am aflat şi noi! care li-i datora şeful, ei în vara
trecută, adică în 2015, nu ar fi
Aţi încercat să negociaţi retras împuternicirea pentru
chiar voi cu fermierul? sindicat. Dar văzând că procedu-
Noi ne-am întors în aprilie rile astea durează atât de mult,
2014 în România şi i-am spus ei s-au dus înapoi la fermă ca să
la telefon că nu mai mergem la câştige din nou bani. Între timp
el dacă nu ne plăteşte 5 euro pe fermierul le ridicase salariul la
oră. Până la urmă a fost de acord 6 euro pe oră, pentru 7-8 ore de
şi noi ne-am dus din nou – până muncă pe zi, pentru că-i veneau

..20..
multe controale! În schimb, un rezultat pozitiv. Probabil că
muncitorilor li se scad acuma sunt ocupaţi şi cu alte cazuri,
cheltuieli pentru apă, cazare şi dar ar fi trebuit să ne cheme mă-
toate cele. car o singură dată la proces.

Spuneţi-mi, vă rog, ce anu- Unde lucraţi acuma?


me încercaţi să obţineţi prin De la 1 august lucrez în Italia,
tribunal şi despre ce sume de îngrijesc o persoana vârstnică.
bani este vorba? Aici e bine, pentru că »nu tragi
Fermierul să ne dea ștatul
de plată pentru toţi acei ani,
respectiv, un contract de muncă Nu trebuia să
din care să reiasă că nu am lucrat
informal timp de şapte ani! Şi să renunţăm timp
ne dea diferenţa de salariu de la de şapte ani
3,50 euro până la cât se plătea în
mod normal. La asigurarea soci-
la drepturile
ală, în schimb, el declarase că eu noastre!
aş fi lucrat câte două sau patru
ore pe zi, cu întreruperi de 2-3
zile. Am aflat asta prin sindicat. în plug«! Îngrijeşti persoana,
Noi nu am semnat contract de faci curăţenie, faci de mâncare
muncă, dar şeful ne punea să şi atât. Plata e bună, locuiesc
semnăm în mod regulat nişte la persoana pe care o îngrijesc
hârtii »în alb«. Ce se întâmpla cu – deci am aceleaşi condiţii de
acele hârtii, nu ştiu. Am văzut că viaţă.
a depus şi hârtii în numele nos-
tru, nesemnate de noi. Atunci, Credeţi că a fost o decizie
cum poate demonstra că aş fi bună să luptaţi pentru drep-
lucrat doar 4 ore pe zi, dacă eu turile dvs. sau regretaţi?
nu am semnat acele hârtii? Nu! De ce să regretăm? Trebuia
să facem asta mai demult în loc
Cum funcţionează colabora- să stăm şapte ani fără drepturi!
rea dvs. cu sindicatul? Când am ajuns o dată la spital,
Ce să zic? Ei spun că au făcut cu o răceală, din cauza condiţii-
ceva, dar la noi încă nu se vede lor de muncă, soţia fermierului

..21..
mi-a spus că va trebui să plătesc Ce le-aţi recomanda altor
spitalizarea cu toate că nu era muncitori sezonieri în situa-
adevărat. În plus, a cerut docto- ţii asemănătoare?
rilor să mă externeze mai repede Să nu semneze contracte dacă
că să lucrez mai departe, pentru nu sînt şi în limba română! În
că ea are nevoie de mine la mun- rest, să aibă mai mult noroc
că, nu la spital! decât noi!

Observaţii: tiza a fost realizată, ea confir-


Procesul a fost înregistrat în ia- mând în mare parte punctul de
nuarie 2016. Reclamanţii cer di- vedere al foştilor angajaţi. Până
ferenţa de salariu, atât conform la ora actuală (sfârşitul lunii oc-
contractului colectiv de muncă tombrie, 2016) încă nu s-a stabi-
pentru orele suplimentare, cât lit un termen de judecată pentru
şi sporurile pentru lucru la sfâr- audierea Violetei Popa şi a cole-
şit de săptămână şi de sărbători, gilor ei şi pentru dezbaterea ex-
bonusuri şi bani de concediu pertizei.
pentru ultimii trei ani. Pretenţi- Din păcate, în Austria procesele
ile salariale mai vechi de trei ani în instanţă pot dura luni sau ani
se prescriu. Până şi majorarea întregi, ceea ce reprezintă o mare
salariului la 5 euro era cu mult barieră pentru angajaţi – lucru
sub nivelul contractului colec- intens criticat de sindicate.
tiv de muncă. În ciuda tuturor
încercărilor, nu s-a ajuns la o în- *»Pro Planet« este un certificat
ţelegere amiabilă. Violeta Popa de produse al grupului de retail
şi colegii ei au respins, evident, Rewe. Conform informaţiilor de
compensaţiile nesatisfăcătoare pe pagina de internet www.pro-
oferite de angajatori. planet-label.com (accesată în 10.
În vara anului 2016, instanţa de 10. 2016), certificatul »Pro Pla-
judecată a comandat o expertiză net« înseamnă mai mult decât
pentru stabilirea în mod realist calitate a produselor – sustena-
a muncilor necesare la fermă, bilitatea ecologică şi socială fiind
deoarece fermierul a refuzat să la fel de importante. Partener de
admită partea covârşitoare a proiect al »Pro Planet« în Austria
orelor de lucru prestate. Exper- este ONG-ul »Global 2000«.

..22..
»Agricultura este unul
dintre sectoarele cu cel mai
mare grad de exploatare«
În primăvara anului 2014, Sindicatul de Produție/Produktions­
gewerkschaft (PRO-GE) a iniţiat în patru landuri ale Austriei
o campanie în favoarea lucrătorilor agricoli, cu participarea
unor activişti/activiste şi ONG-uri. După trei ani de activitate
se înţelege tot mai bine cum funcţionează exploatarea şi în-
călcarea drepturilor lucrătorilor. Ce rezultate a adus, până în
prezent, această campanie? Cum a schimbat munca sindicală?
Care sunt poveştile de succes şi provocările despre care ne pot
relata colegele de la PRO-GE, Lilla Hajdu şi Susi Haslinger?
De Daniela Koweindl

De ce a iniţiat PRO-GE cam- Susi Haslinger: Una dintre


pania »Sezonieri«? problemele de bază este aceea, că
Susi Haslinger: Ca sindicat munca agricolă nu este reglemen-
acoperim întreg domeniul tată la nivel central, ci de »land«
agricol, dar avem încă o serie de federal. Există o lege a muncii
»şantiere în lucru«. În domeniul cu nouă metodologii de aplicare
muncii sezoniere, gradul nostru diferite (pentru fiecare »land«),
de organizare este încă redus. prin care se reglementează apli-
Totodată, este vorba de un sec- carea legii. La fel, şi contractele
tor al economiei în care exploa- colective de muncă se încheie la
tarea este la ordinea zilei. nivel de »land«. Totuşi, PRO-GE
este parte contractantă doar în
Care este cadrul legal al mun- unele landuri, în celelalte aceasta
cii sezoniere, din punctul de este Camera de muncă agrico-
vedere al legislaţiei muncii şi lă. Asta înseamnă că nu putem
sociale? influenţa condiţiile de muncă

..23..
în toate landurile. În anumite Lilla Hajdu: Conform contrac-
situații suntem limitaţi – în mod tului colectiv, în Burgenland, sa-
cu totul atipic – la funcţia de lariul lunar brut este de 1162,80
de monitorizare a drepturilor euro pentru lucrători necalifi-
lucrătorilor agricoli, fără a ajunge caţi, în gospodării agricole. Cei
vreodată în poziţia de negociator mai mulţi nu câştigă atâta, cu
al acestor drepturi. diferenţe de la caz la caz.
Susi Haslinger: De regulă, se
Cine culege, de fapt, legume- plătesc între 3,50 şi 4,50 de euro
le pe care noi le cumpărăm? pe oră. Conform contractelor co-
Lilla Hajdu: Este vorba, în lective, salariul este de 5–6 euro/
primul rând, de muncitori şi ora. Salariu net! Nu am auzit să
muncitoare fără paşaport aus- se fi plătit vreodată în agricultură
triac. Datorită apropierii geogra- ore suplimentare. La legume, se
fice faţă de noile state membre practică în mod curent şi munca
UE există şi mulţi navetişti: în la sfârşit de săptămână.
Burgenland vin din Ungaria, în Lilla Hajdu: În perioadele de
Niederösterreich din Slovacia, în vârf, se întâmplă ca oamenii să
Steiermark din Slovenia şamd. lucreze şi peste treisprezece ore
Susi Haslinger: Un grup pe zi. Atunci când, din cauza vre-
foarte mare îl constituie românii, mii proaste, nu se poate lucra în
urmaţi, la o anumită distanţă, de câmp, lucrătorii nu primesc de-
bulgari. Mulţi lucrători agricoli loc bani. La fel şi în caz de boală
au un paşaport UE, dar sunt sau alte absenţe. Se observă deci
şi mulţi cetăţeni din ţări terţe: un model tipic de »muncă cu
Serbia, Ucraina... ziua«. Toate astea sunt în mod
Lilla Hajdu: Nu demult am dis- cert în contradicţie cu legisla-
cutat cu doi lucrători care vorbeau ţia muncii. Şi se mai observă
arabă şi franceză şi care-mi spu- că lucrătorii /lucrătoarele sunt
neau că ar câştiga 3,50 euro pe oră concediaţi/concediate în caz de
şi ar locui într-un cămin pentru accident, boală sau sarcină.
azilanţi. Sectorul agricol nu este
dominat de bărbaţi, ci este mixt. Se aplică tot felul de trucuri
pentru a încalcă drepturile
Apropo de salarii: Cum sunt muncitorilor, cu păstrarea
condiţiile de muncă? aparenţelor de legalitate ...

..24..
Lilla Hajdu: Da, deseori se utili- Cum procedaţi pentru impu-
zează două liste diferite cu orele nerea drepturilor lucrători-
de muncă prestate: Una pentru lor agricoli?
plata salariului şi alta, în caz că Lilla Hajdu: Când vine cineva
vine un control. la noi şi ne povesteşte ce-a păţit,
Susi Haslinger: Se găsesc tot am mai multe opţiuni. Când
mai des liste cu ore de mun- trebuie să acţionăm împotriva
că conform cărora lucrătorii angajatorului, cei pe care-i repre-
ar fi încheiat munca pe câmp zentăm trebuie să fie membri de
de fiecare dată la aceeaşi oră.
Devieri de la orele de muncă se
văd doar »în minus«, când se Sarcină, accident,
lucrează mai puţin. În realitate, boală – motive
acei oameni lucrează câte do-
uăsprezece, treisprezece ore pe »suficiente« de
zi – şi asta cinci, şase, şapte zile concediere
pe săptămână!

Se poate conta pe faptul că sindicat. Cum nu există termene


lucrătorii sunt înregistraţi de înscriere, poţi intra pe loc în
de către angajatori? sindicat. Apoi urmează să iau
Susi Haslinger: Deschiderea legătura cu angajatorul şi încerc
pieţei muncii a fost un lucru să recuperez banii restanţi pen-
benefic în acest sens. În trecut, tru angajat – cum se întâmplă
românii se incadrau în aşa-zi- în 99% dintre cazuri. De fiecare
sul »contingent de ţări terţe«, dată găsim câte ceva de recupe-
contingentul special de »muncă rat. Dacă nu reuşim să recupe-
sezonieră la recoltă«. Acuma răm nimic, mă adresez colegilor
insă, ei pot lucra fără nici un pentru deschiderea unui proces
fel de restricţii. Prin asta s-au în instanţă.
îmbunătăţit şi condiţiile de Susi Haslinger: ...cazurile astea
lucru. Mulţi nu știu însă dacă au ajung la mine. Eu sunt respon-
fost înregistraţi pentru că nu li sabilă cu procesele. Sunt cazuri
s-au înmânat documentele de în care avem de-a face cu atât de
către angajator – de ex. e-card-ul multă încăpăţânare şi lipsă de
(cardul de asigurare socială). înţelegere (din partea angajato-

..25..
rilor), cum nu am mai întâlnit în În unele cazuri, am avut impre-
afara domeniului agricol. În faţa sia că sunt judecători care habar
instanţei, lucrătorii agricoli sunt n-au de agricultură şi sunt plini
denigraţi în mod constant ca şi de resentimente faţă de străini.
cum ar fi nişte răufăcători. Totuşi, cele mai multe procese se
Lilla Hajdu: ...sau practică încheie cu o înţelegere amiabilă,
chiar ei (angajatorii) înşelătoria! acceptabilă şi pentru angajaţi,
Recent, am avut două cazuri la care deseori sunt surpinşi cât de
acelaşi patron. Acesta afirmase mulţi bani revendicăm în nume-
că lucrătorii ar fi renunţat la le lor. Dacă ai fost angajat pe o
anumite pretenţii salariale – do- perioada mai lungă, se ajunge la
cumentul respectiv fiind semnat sume de zeci de mii de euro!
(în fals) într-o zi când lucrătorii Lilla Hajdu: Îmi amintesc că ai
nici măcar nu erau prezenţi la ajutat un sezonier care avusese
fermă. L-am confruntat cu acest un accident. Şi-a rupt piciorul la
aspect şi, până la urmă, a plătit fotbal şi a fost concediat. PRO-
cât îi cerusem – ceea ce le-a adus GE s-a adresat cu succes instan-
celor doi angajaţi 9000 de euro! ţei, iar colegul nostru a primit
salariul integral pe durata bolii.
Îmi puteţi da mai multe
exemple pozitive? Concedierea este deci un
Lilla Hajdu: Cu puţin timp moment decisiv care-i deter-
în urmă am avut un caz cu o mină pe oameni să se adrese-
doamna însărcinată, concediată ze sindicatului. În ce situaţii
sub tot felul de pretexte. Am îşi mai cer lucrătorii agricoli
obţinut să rămână registrată şi drepturile?
să beneficieze în continuare de Susi Haslinger: Sunt mulţi
asigurările sociale. Urmează să-i sezonieri de la care aflăm că ştiau
recuperăm restanţele la salariu. de mai demult, din pliantele
Susi Haslinger: În instan- noastre, câţi bani li se cuvin de
ţă durează foarte mult. Dacă fapt. Unii reuşesc să-şi obţină
depunem o cerere de chemare banii, confruntându-i direct pe
în judecată, durează luni şi ani angajatori. Alţii nu reuşesc, în
întregi ... Asta îngreunează si- schimb apar certuri serioase,
tuaţia pentru că, între timp, cei chiar dacă angajaţii nu le cer
afectaţi s-au întors deja acasă ... patronilor toţi banii ce li se cuvin,

..26..
ci le cer doar să-i plătească un pic zei), pentru că sunt cetăţeni UE,
mai bine. atunci suntem pe drumul cel bun
Lilla Hajdu: Există un punct de pentru că autorităţile pot acţiona
cotitură, în fiecare dintre cazuri, repede.
de ex. când apar jigniri, înjosiri
sau acţiuni agresive.
Susi Haslinger: Avem un caz Sunt cazuri în care
în care angajaţii care lucra-
seră deja mulţi ani la patron avem de-a face
obţinuseră, după lungi trata- cu atât de multă
tive, 4,50 euro pe oră, în loc
de 3,50, cât primiseră până încăpăţânare şi
atunci, chiar şi pentru ore lipsă de înţelegere,
suplimentare. Ţăranul s-a
supărat pe ei şi a început de-a
cum nu am
dreptul să-i hărţuiască. Atunci mai întâlnit în
lucrătorii i-au zis –Bine, în se-
zonul următor nu mai venim,
afara domeniului
în schimb vom suna la numă- agricol
rul acesta de pe pliant!

Vorbeaţi de un tipar al Ieşiţi în câmp şi pe stradă


exploatării. Cum s-ar putea pentru a avea acces la lucră-
combate acesta la nivel de tori...
structuri (de stat)? Lilla Hajdu: În primăvară, am
Susi Haslinger: Colaborarea cu avut trei acţiuni la graniţa cu Un-
autorităţile mi se pare importan- garia. Sindicatele de specialitate
tă, fie că e vorba de asigurarea de şi-au sincronizat munca şi au con-
sănătate, administraţia financiară siliat oamenii la faţa locului. La o
sau inspecţia agrară şi forestieră altă acţiune în zona de frontieră
– cea din urmă fiind inspectoratul am împărţit anul trecut pliante
muncii agricole. Trebuie să fim într-un sat în care există foarte
însă atenţi şi să ştim cine lucrează multe întreprinderi agricole.
la o anumită fermă. Când ştim că Susi Haslinger: Abordarea
angajaţii nu vor avea probleme cu diferă, în funcţie de regiune. În
poliţia de imigrare (Fremdenpoli- Tirol, funcţionează bine să intri

..27..
în legătură cu lucrătorii chiar în »clasică« a unui sindicat constă
câmp. Asta fac însă activiştii, în aceea că, ori ne ocupăm de
nu sindicatul. Un alt exemplu membrii sindicatului, ori ne ocu-
frumos, din Niederösterreich: O păm de cei care nu sunt membri
vânzătoare într-un mic magazin care – s-o spun mai direct – stri-
primise, pe diverse căi, pliantele că piaţă muncii pentru membrii
noastre. Ştia că sezonierii fac de sindicat. Când angajatorii îşi
cumpărături şi la ea şi le-a dat exploatează angajaţii, în mod
pliantele iar acei sezonieri ne-au clar se intră într-un fel de »spi-
contactat ulterior. În schimb, rală negativă« ce ne duce în jos.
vânzătoarea a fost ameninţată Pentru asta trebuie să conşti-
de fermier cu tot felul de reper- entizăm că, sindicat fiind, pur
cusiuni negative... şi simplu, avem obligaţia să fim
solidari şi să acţionăm.
Prin ce se deosebeşte această Lilla Hajdu: Mi se pare o mare
campanie de alte campanii provocare să dezvoltăm noi
sindicale? strategii de organizare de care va
Susi Haslinger: Este o provo- fi nevoie, mai devreme sau mai
care căreia ne deschidem pas cu târziu, şi în alte domenii.

Care sunt temele de viitor în


Ca sindicat, campania voastră?
Susi Haslinger: Schimbul
pur şi simplu ai internaţional de experienţă
obligaţia să fi în cadrul conferinţei despre
solidar şi să sezonieri a fost deosebit de in-
teresant pentru noi – de ex. cele
acţionezi povestite de Gerry McCormack,
de la sindicatul irlandez SIPTU,
despre »organizarea migran-
pas. Trebuie să căutăm alte căi ţilor« (migrant organizing).
de acţiune decât cele practicate Multe dintre cele auzite ne-au
până acuma de sindicate – fiind confirmat propriile noastre idei
nevoiţi să apelăm la sprijinul – de exemplu că avem nevoie de
altora (activişti) care contribuie vorbitori nativi de limbi străine
cu expertiză proprie. Abordarea sau de colegi care au experienţă

..28..
»BUN VENIT ÎN AUSTRIA!« OBERPULLENDORF (AUSTRIA), IULIE 2015:
»Salariul minim net pentru sezonieri/sezoniere: 6 €/oră«. Campania
»Sezonieri« le urează muncitorilor sezonieri bun venit în Austria, cu
afişe de mari dimensiuni, amplasate de-a lungul rutelor de tranzit,
inscripţionate în maghiară, română, bosniacă-croată-sârbă şi slovacă.
Prin intermediul unor afişe în limba germană sunt avertizaţi angaja-
torii: »Dumping-ul salarial se pedepseşte! Salariul minim net..29..
pentru
sezonieri/sezoniere: 6 €/oră«. Foto: Lisa Bolyos
proprie în munca agricolă – ca Cum pot să particip?
cei doi colegi din Tirol care parti- Ce pot face eu?
cipă la campanie după ce ei înșiși Susi Haslinger: Simplu: Dă-ne
au fost muncitori sezonieri și un semn! Se organizează în
au reușit să-şi obţină drepturile mod regulat acţiuni în câmp şi
cu ajutorul nostru. Dincolo de şedinţe în plen. Acolo se discu-
implicarea cu un scop precis a tă detaliile: Unde există cazuri
acestor persoane, contează ca ele concrete, unde putem să ne
să aibă posibilitatea de codecizie implicăm. Oferim de asemenea
în organizaţie, astfel încât să şi cursuri juridice.
devină şi ei parte din sindicat. Lilla Hajdu: Avem pliante foar-
Lilla Hajdu: Şi trebuie să ne te frumoase, foarte atractive,
comunicăm spre exterior suc- din păcate, nu adaptate egalităţii
cesele! Asta îi atrage pe oameni de gen, dar sunt totuşi bune de
din start, la care se adaugă apoi distribuit.
componenta de solidaritate.
Susi Haslinger: M-ar bucura
mult să văd cum pliantele noas- www.proge.at
tre »se pun în mişcare« şi ajung www.sezonieri.at
în comunităţi (de migranţi, se- sezonieri@gmx.at
zonieri, azilanţi...) Şi îmi doresc
de asemenea să crească baza
noastră de activişti.

..30..
»Înainte să mergem în instanţă,
încercăm să comunicăm«
Sara El Guoual este activistă a sindicatului spaniol al munci-
torilor agricoli SOC-SAT (Sindicato Obrer@s del Campo – Sin-
dicato Andaluz de Trabajador@s), responsabilă cu un program
în derulare pentru formarea şi organizarea muncitoarelor în
halele de ambalare din Níjar, El Ejido şi Almeria (Andaluzia).
O discuţie cu Tobias Zortea despre lupta sindicală la comerci-
antul de legume bio »Bio Sol Portocarrero«.

Ce fel de întreprindere Care erau problemele în


este Bio Sol? privinţa legislaţiei muncii la
Bio Sol Portocarrero este o Bio Sol?
întreprindere importantă în Conflictele sindicatului SOC cu
sectorul agricol organic din Bio Sol începuseră încă în 2008,
Almería. Este un comerciant din cauza unor concedierii ilega-
engros de legume şi fructe, cu le ale unor muncitoare marocane
vânzări atât din producţie pro- ce lucraseră în hala de ambalare
prie, cât şi din cea a cincispre- a Bio Sol.
zece fermieri. Se produce pe Apoi, la începutul recoltei 2010,
aproximativ 100 de hectare, în Bio Sol a concediat 13 muncitoa-
sere, în principal pe câmpurile re deoarece acestea dobândiseră,
din Níjar, în provincia Almería. prin vechime la locul de muncă,
Producţia de 7000 de tone se dreptul la angajare pe perioadă
exportă, în proporţie de 98%, nedeterminată. Acest drept
în ţări membre UE. Continuita- fusese constatat în urma unei
tea producţiei pe tot parcursul reclamaţii la Inspecţia forţelor
anului este asigurată de cultiva- de muncă. Deci firma voia să
rea succesivă de roşii, ardei, cas- scape de muncitoare ca să nu le
traveţi, zucchini, vinete, pepeni angajeze pe timp nelimitat. Cu
verzi şi pepeni galbeni. toate că concedierile nu fusese-

..31..
ră legale, judecătorul a decis în Despre ce ameninţări era
defavoarea noastră, considerând vorba?
valide contractele de muncă Firma încercase să obţină ca cei
semnate în alb de muncitoare. cu contracte nelimitate să fie
reîncadraţi cu contracte tempo-
Cum aţi reuşit să obţineţi rare. Îi ameninţa pe angajaţi cu
succese prin campanii şi concedierea, dacă nu vor semna
muncă sindicală? contractele temporare. În felul
Şapte dintre femei au fost rean- acesta a început cel de-al doilea
gajate după o luptă îndelungată, conflict.
şase însă nu au mai fost angajate. Treisprezece muncitoare au
După ce o jurnalistă din Elveţia trecut la contracte temporare,
relatase despre acest caz, am din frică pentru locul de mun-
putut să facem presiuni asupra că. Dintre cele şapte care nu au
partenerilor de afaceri ai Bio semnat, cinci au fost concedia-
Sol, din Elveţia. Marele succes al te pentru că apăruseră într-un
acestor presiuni a fost obţinerea reportaj al postului TV Arte.
unor plăti compensatorii pentru Firma susţinea că muncitoarele
cele şase femei. Următorul succes care au apărut în reportaj ar fi
a fost crearea unei secţiuni sindi- produs firmei daune de ima-
cale în firmă, cu ajutorul a 20 de gine. În realitate însă, acestea
angajaţi permanenţi. prezentaseră doar condiţiile
Lucrătoarele se plângeau însă tipice din halele de ambala-
de un program de muncă prea re pentru legume şi fructe şi
lung, de salarii prea mici, plătite munca lor de zi cu zi. După
uneori »la negru«, de discrimina- concediere, SOC a acţionat BIO
re la distribuirea muncii, de rele Sol în instanţă pentru a doua
tratamente din partea şefilor, o oară, în numele muncitoarelor,
continuă hărţuire şi exercitarea din cauza rezilierii ilegale a
de presiuni. La aceastea se adaugă contractelor de muncă. De data
nerespectarea prevederilor în le- aceasta am câştigat procesul,
gătură cu transportul şi siguranţa muncitoarele au fost despăgu-
la locul de muncă. Firma nu dorea bite şi s-au reîntors la locul de
acolo o prezenţă a sindicatului muncă.
SOC şi le ameninţa pe muncitoare Doresc să amintesc că mun-
să nu se implice în sindicat. citoarele fuseseră reangajate

..32..
după prima concediere cu în discuție această problemă,
ajutorul celor de la Bio Suisse pentru ca supermagazinele să
(Federaţia organizaţiilor de fie puse sub presiune, determi-
agricultură organică din Elve- nându-i pe producători să între
ţia) şi că noi, SOC, şi munci- în negocieri cu noi. De aceea
toarele putem conta oricând pe trebuie să cunoaştem căile de
sprijinul Bio Suisse. distribuţie: Sunt trasabile căile
de producţie? Există certificări
Ce strategie aţi urmărit în sociale? Ce fel de marketing
aceste confruntări? practică comerţul retail? Elveţia,
Strategiile şi metodele noastre
sunt de fiecare dată aceleaşi.
Înainte să mergem în instanţă Roşii, ardei,
încercăm să comunicăm, să
mediem între muncitoare şi zucchini, pepeni
firme. Dacă nu ajungem la o – producţia este
înţelegere, alegem calea juridi-
că – uneori cu succes, alteori,
continuă pe tot
din păcate, fără. Dacă nu obţi- parcursul anului
nem rezultate satisfăcătoare în
instanţă, facem presiune prin
acţiuni, manifestaţii sau greva federaţia Bio Suisse şi super-
foamei – toate acestea fiind marketurile de acolo sunt un
metode nonviolente, deoarece bun exemplu pentru acest tip de
noi vrem doar dreptate – şi presiune amplificată. Am avut
pentru asta e necesară lupta succese şi la Rewe Bio în Germa-
muncitorilor şi a muncitoare- nia şi la Tesco în Anglia.
lor.
Ce poziţie ai în sindicat?
Faceţi presiune şi prin firme- În cadrul sindicatului, coordo-
le din comerţul alimentar. nez, cu ajutorul unei colege,
Dorim să ducem lupta noastră în Carmen Cruz, un program
ţările în care se cumpără alimen- pentru femei, pe care-l vom
tele produse la noi. Încercăm implementa de la începutul
să-i facem pe consumatori şi lunii septembrie. Acesta va
organizaţiile de profil să aducă include ateliere de calificare şi

..33..
de consiliere pentru femei şi Care sunt luptele actuale ale
muncă de organizare în rândul SOC Almería?
femeilor în halele de ambalare La ora actuală, SOC luptă, în pri-
în zona Níjar, El Eijdo şi Al- mul rând, pentru salarii corecte
mería. Fiind încă nouă la sindi- pentru lucrătorii şi lucrătoare-
cat, la început i-am ajutat doar le din agricultură, muncitorii
pe colegi cu munca obişnuită şi muncitoarele din halele de
de birou: copiat documente, ambalare şi pentru venituri mai
completat cereri de intrare în echitabile pentru zilieri.

Puteţi negocia şi contracte


Firma le-a pus colective?
Există contracte colective la
pe muncitoare nivel de provincie, acestea fiind
să semneze mai mici şi mai nefavorabile la
Almería decât în alte provincii.
contracte în alb, SOC-SAT nu are dreptul să nego-
iar judecătorul cieze contracte colective, pentru
că nu avem delegaţi sindicali
le-a considerat aleşi de către organizaţiile sin-
valide dicale la nivel de întreprinderi,
acesta fiind domeniul marilor
sindicate.
sindicat; am studiat o serie
de cazuri ca să învăţ ce e de Cum e situaţia la Bio Sol
făcut în asemenea situaţii şi astăzi?
am mers cu colegul meu Spitou Situaţia la Bio Sol s-a îmbu-
Mendy în zona Níjar, pentru nătăţit; muncitoarele primesc
activităţi de organizare sindi- salariul stabilit, lucrează doar
cală. La ora actuală, lucrez mai conform programului de lucru
ales la programul pentru femei, şi au o lună de concediu. De ase-
acesta constând preponderent menea, au încetat abuzurile din
din muncă de coordonare: trecut. Înainte să uit: SOC poate
invitarea femeilor la cursuri, ţine întâlniri cu muncitorii la
procurarea de informaţii pen- locul de muncă, fără niciun fel
tru curs. de probleme din partea firmei.

..34..
»AVEM DREPTUL SĂ AVEM DREPTURI!« SAN ISIDRO (SPANIA), 1. 5. 2007:
La manifestaţia de 1 mai din San Isidro, Andaluzia, sute de lucrătoare
şi lucrători migranţi ies în stradă. Andaluzia, în sudul Spaniei, este cu-
noscută atât pentru condiţiile de muncă deosebit de precare în producţia
de legume, cât şi în industria conexă a ambalării. În urma unor atacuri
cu caracter de pogrom asupra unor muncitoare şi muncitori agricoli ma-
rocani, în localitatea El Ejido, în anul 2000, sindicatul SOC a înfiinţat un
departament de organizare a migranţilor cu statut de şedere ..35..
deosebit de
precar. Foto: Lisa Bolyos
www.socsatalmeria.org
www.sindicatoandaluz.org

Europäisches BürgerInnenfo-
rum (ed.), 2000: Anatomie eines
Pogroms – z. B. El Ejido. Bericht
einer Delegation europäischer
Bürgerinnen und Bürger über
die rassistischen Ausschreitun-
gen vom Februar 2000 in An-
dalusien.

www.civic-forum.org/de/
ar tikel/spanien-bio s ol- we-
gen-entlassungen-gerichtli-
ch-verurteilt

Jurnalista Shelina Islam a in-


vestigat situaţia de la Bio Sol:
»Das Gütesiegel – Arbeitsbedin-
gungen in einer zertifizierten
Welt«, film documentar, 2013,
www.shelina-islam.de

..36..
Muncă prost plătită la
gospodăria ţărănească »ideală«
L’autre syndicat, adică »celălalt sindicat«, este un sindicat de
bază înfiinţat în 2003 în partea de vest a Elveţiei, reprezentând
angajaţi din mai multe ramuri, printre care agricultura, care
prezintă şi în Elveţia un procentaj mare de lucrători migranţi.
Fiind membru al reţelei internaţionale a micilor ţărani, La Via
Campesina, l’autre syndicat are o abordare integrală care se
ocupă, în afară de teme »sindicaliste«, şi de subiecte de poli-
tică agrară, cum ar fi suveranitatea alimentară. Urmăriţi mai
jos o discuţie cu secretarul l’autre syndicat, Philippe Sauvin.
Interviu realizat de Sónia Melo

Cum s-a ajuns la înfiinţarea Sindicatul dvs. reprezintă


l’autre sydincat? lucrători agricoli/lucrătoare
Momentul declanşator a fost agricole. Ce experienţe aveţi
crearea unei noi uniuni sindicale până în prezent?
care nu mai voia să-i/să le includă Am reuşit în mod repetat să le
şi pe lucrătorii/lucrătoarele din ag- apărăm drepturile lucrătorilor/
ricultură. Câteva zeci de membri lucrătoarelor – chiar şi în in-
au fost nemulţumiţi de acest fapt stanţă. Judecătoriile specializate
şi au hotărât să înfiinţeze un sin- pe litigii de muncă au avantajul
dicat propriu. Astfel, s-a fondat, că dosarele se soluţionează fără
în 2003, la Lacul Geneva, l‘autre mari complicaţii, cel puţin până
syndicat. Avem aproximativ 300 la suma de 30.000 de franci.
de membri. Cotizaţia la sindicat l‘autre syndicat îşi are rădăcinile
reprezintă 0,7% din salariul brut în vestul Elveţiei. Mare parte
– aproximativ 20-22 de franci pe dintre elveţieni nu se interesea-
lună. Într-o ţară că Elveţia nu pare ză deloc de situaţia şi condiţiile
mult, dar pentru mulţi oameni nu de muncă ale lucrătorilor agrico-
este o sumă mică. li. Cred că acesta e cel mai mare

..37..
obstacol pentru noi. Evident, Care este structura agricul-
există şi opoziţia dură, uneori la turii elveţiene? Ce se produce
limita violenţei, din partea pro- în regiunea Geneva?
ducătorilor şi a marilor fermieri. Regiunea Genevei este o zonă
S-a întâmplat de mai multe ori vinicolă. Se cultivă şi fructe –
să fim alungaţi de la gospodării. mai ales mere şi pere. Există mai
Accesul la spaţiile de cazare ale multe ferme mari de legume, cu
lucrătorilor, respectiv accesul producţie în aer liber, dar şi în
la lucrători/lucrătoare nu este sere. Apoi, avem grâu şi creştere
uşor. de animale de lapte. În compa-
raţie cu alte ţări europene, în
... experienţele dumnea- agricultura elveţiană predomină
voastră la reprezentarea ce- structuri relativ mici. Media su-
lor fără documente de şedere prafeţelor de teren ale fermelor
(»sans papiers«)? este de 20-22 hectare. Numărul
Şi cei »fără hârtii« au dreptul să în scădere al fermelor duce
apeleze la o instanţă de judecată. însă la o tendinţă de creştere a
Problema este aceea că situaţia suprafeţelor. 20 de hectare nu
s-a înăsprit în ultimii ani în mai înseamnă nimic în comparaţie
multe cantoane – sunt cazuri cu Germania şi Franţa. Toto-
când judecătoriile înştiinţează dată, multe ferme au o producţie
din proprie iniţiativă poliţia de destul de laborioasă. În legumi-
imigrare. La Geneva şi la Waadt cultură, este nevoie de relativ
însă nu este cazul. În urmă cu multă forţă de muncă pe terenu-
şapte-opt ani, justiţia de aici a ri relativ mici.
făcut următoarea precizare: »Noi
suntem independenţi, pe noi ne Există în Elveţia salariul
privesc conflictele de muncă. Nu minim sau alte reglementări
ţine însă de noi să înştiinţăm în şi obligaţii în ceea ce priveşte
vreun fel autorităţile de imigra- plata muncii agricole?
re.« Asta se datorează şi faptului Nu s-a stabilit un salariu minim.
că la Geneva şi Waadt activează Există o recomandare privind
mai multe organizaţii pentru plata, din partea Asociației
apărarea drepturilor celor »fără fermierior din Elveţia: 3200
hârtii«. Este şi rezultatul im- de franci salariu brut. Unele
plicării lor. cantoane au stabilit propriile

..38..
salarii minime în contractele juca un rol esenţial în impune-
de muncă cantonale obişnuite. rea unor condiţii de muncă mai
Salariile cele mai mari se plătesc bune şi a unor preţuri de pro-
în Waadt: 3420 de franci – echi- ducţie echitabile – doar că »nu
valentul a aproximativ 3000 de vor să-şi murdărească mâinile«.
euro. Acest lucru trebuie privit Convingerea în Europa este
însă în relaţie cu salariile medii aceea că comerţul este liber. Nu
şi costurile de viaţă. există polemici împotriva co-
merţului intern în Elveţia, doar
Ce rol joacă consumatorii/ în cazul în care apar scandaluri
consumatoarele? legate de căpşunii şi legumele
Mulţi consumatori nu conştien-
tizează deloc că în spatele pro-
duselor se află persoane depen- Mda ... oamenii
dente de un salariu. Realităţile
de azi din producţia agricolă trăiesc în orașe şi
rămân nevăzute pentru cei mai sunt multe lucru-
mulţi şi nu se discută despre
acestea. Mda ... oamenii trăiesc
ri pe care nu şi le
în orașe şi sunt multe lucruri pe pot imagina
care nu şi le pot imagina.

... şi comerţul? importate din Andaluzia, în


Are şi acesta o anumită res- sudul Spaniei, sau atunci când
ponsabilitate – asta nu se poate se importă, iarna, cu avionul,
nega. Comerţul este dominat sparanghel din Peru. Atunci apar
în Elveţia de doi mari jucători: critici din partea consumatorilor
Coop şi Migros care au o anu- şi a organizaţiilor.
mită influenţă. Aceştia se găsesc La fel, şi Asociaţia fermierilor
însă, la rândul lor, într-o situaţie din Elveţia are relaţii privilegiate
de concurenţă cu firme şi mai cu marii comercianţi şi au in-
ieftine, cum ar fi Lidl sau Aldi. teresul ca totul să meargă lin şi
Trăim, până la urmă, într-o fără probleme. Sub nicio formă,
societate capitalistă şi asta marii fermieri nu vor să se arate
defineşte cum acţionează marile solidari cu lucrătorii agricoli.
magazine. Migros şi Coop pot Până la urmă, este vorba de o

..39..
luptă de clasă între cei care nu cultura să nu concureze dincolo
pot oferi »decât« propria forţă de graniţele unei ţări, condiţiile
de muncă şi cei care se folosesc de muncă şi de producţie să
de aceasta. Aşa e peste tot în fie echitabile, să se renunţe la
lume. manipularea genetică, distanţe-
le în procesul de producţie să
Cum încercaţi să diseminaţi fie scurte şamd. Am inclus în
lupta pentru condiţii echita- iniţiativa privind suveranitatea
bile în agricultură? alimentară, sprijinită la noi în
La începtul anului 2000 am primul rând de UNITERRE (un
creat o platformă pentru agricul- sindicat de ţărani elveţieni pen-
tura sustenabilă social, din care tru agricultură sustenabilă), şi
fac parte şi grupuri de migranți, aspecte sindicaliste. În interiorul
sindicate şi organizaţii ţărăneşti. Via Campesina au loc dezbateri
continue pe această temă. Aceas-
ta a făcut ca, cel puţin în Europa,
Până la urmă, structura Via Campesina să se
schimbe un pic. Via Campesina
este vorba de o fusese la început o organizaţie
luptă de clasă de mici ţărani; astăzi se pune în
discuţie şi situaţia migranţilor,
între cei care nu chiar dacă este un proces mai
pot oferi »decât« anevoios.
propria forţă de Pare o contradicţie să lupţi
muncă şi cei care pentru solidaritate cu micile
gospodării ţărăneşti şi, în
se folosesc acelaşi timp, pentru condiţii
de aceasta bune de muncă a lucrătorilor
agricoli. Cei dintâi nu-şi pot
permite cele din urmă.
În cadrul platformei, am lansat Agricultura e sub presiune
iniţiativa constituțională privind pentru că, din cauza competiţiei
suveranitatea alimentară, un pe plan internaţional, există
concept susţinut de La Via Cam- importuri şi concurenţă. Să-i
pesina şi care prevede ca agri- atragi pe micii ţărani de partea

..40..
»BANI DE SĂRBĂTORI PENTRU TOŢI!« LAUSANNE (ELVEŢIA),
15. 12. 2009: L’autre syndicat îi predă preşedintelui Marelui Consiliu
(forul legislativ) al Cantonului Waadt o petiţie cu 2.455 de semnături.
Solicitări: Un al 13-lea salariu pentru lucrătoarele şi lucrătorii agricoli
şi îmbunătăţirea protecţiei angajatelor şi angajaţilor. Cantonul Waadt
este cel de-al doilea mare producător agricol din Elveţia, cu 4600 lu-
..41..
crători. În 31 august 2010, petiţia a fost însă respinsă de parlamentul
cantonului cu majoritate covârşitoare. Foto: l’autre syndicat
ta pentru condiții mai bune de Cu ce impresii ai plecat de
muncă? Cred că se poate. Doar la evenimentul nostru de la
că există şi un fel de mentalitate Viena?, intitulat »Bun venit
»de breaslă«: Micii ţărani nu au la recolta de căpşuni! Salariul
de regulă angajaţi de niciun fel dvs. minim este ...«
din afara familiei şi totuşi există Foarte sincer: Conferinţa a fost
tare! Şi anume pentru că în jurul
acestei chestiuni s-au raliat oa-
Să-i atragi pe meni care militează activ pentru
cauza lor. Consider un lucru
micii ţărani de bun şi interesant că sindicatul
partea ta pentru (din Austria) pune la dispoziţie
condiții mai bune fonduri, dar şi spaţii şi linii tele-
fonice şi posibilităţi de printare.
de muncă? Cred Mi se pare nemaipomenit! Ce
că se poate. m-a bucurat cel mai mult este
faptul că voi chiar ieşiţi în câmp
şi că nu aţi iniţiat campania
un fel de solidaritate aproape »Sezonieri« de sus în jos, într-un
caraghioasă, începând de la micii mod »dirijist«, în schimb ea este
ţărani şi până la fermele indust- susţinută şi de către activişti
riale. Cel puţin asta e situaţia în care depun eforturi să expună şi
Elveţia, iar Asociaţia fermierilor să facă publice o serie de neajun-
din Elveţia şi dreapta politică, suri şi situaţii de conflict. Mi se
prin Partidul Popular Elveţi- pare ceva remarcabil.
an, bine reprezentat în mediul
agricol, ştiu să profite de asta pe
plan politic. www.lautresyndicat.ch
www.agrisodu.ch

..42..
Despre recolta de sparanghel
şi salariile neplătite
În anul 2011, Uniunea sindicală germană (Deutscher Gewerk­
schaftsbund – DGB) a lansat proiectul »Mobilitate echitabilă«,
în cooperare cu Asociaţia europeană pentru probleme legate
de migraţie (Europäischer Verein für Wanderarbeiterfragen).
Pe fundalul unei continue internaţionalizări a pieţei muncii
şi a creşterii migraţiei (temporare) din ţările Europei centra-
le şi de sudest în Germania, se oferă consiliere şi suport, în
limba maternă, migranţilor din aceste ţări. Ca măsură supli-
mentară, în 2014, proiectul »Mobilitate echitabilă« a lansat
iniţiativa »Muncă agricolă echitabilă«, avându-i ca grup-țintă
pe migranţii din domeniul agricol. Susţinătorii proiectului es-
timează că, actualmente, din cei 1,1 milioane de lucrători din
domeniul agricol, 300.000 sunt muncitori sezonieri, dintre
care 75% provin din ţări central-, est- şi sud-est-europene – cu
precădere din Polonia şi România. Vladimir Bogoeski de la bi-
roul de consiliere »Mobilitate echitabilă« al DGB Berlin-Bran-
denburg ne explică în interviul cu Markus Griesser detaliile şi
contextul acestei iniţiative.

Cum aţi ajuns să lansaţi o persoane migrante din state-


campanie proprie în dome- le membre estice ale UE. În
niul agricol? afară de asta, în mass-media
Văzusem din statisticile apăruseră în mod repetat
interne că primeam foarte reportaje despre exploatarea
puţine solicitări de consiliere muncitorilor în agricultură.
din domeniul muncii agrico- În acea perioadă, am încercat
le respectiv al agriculturii. să oferim consultanţă pentru
În acelaşi timp, ştiam că în lucrătorii migranţi în regiunea
această industrie lucrau multe Brandenburg, cu ajutorul unui

..43..
partener de proiect, »Alianţa lot, am realizat şi mai mult că
împotriva traficului uman în există acei sezonieri din Europa
scopul exploatării prin muncă«, de Est şi că, înainte să începem,
aceasta fiind sub răspunderea trebuie să ne structurăm mai
politică a DGB. Am deschis un bine acţiunile şi să găsim printre
birou de consiliere în Potsdam, ei colaboratori.
cu consiliere săptămânală în Anul 2015 a fost prielnic, pentru
limba maternă. La început, nu că atunci a intrat în vigoare în
au venit mulţi, de aceea ne-am agricultură ultimul contract
gândit să promovăm această colectiv de muncă, obligatoriu.
ofertă, luând legătura cu sin- Asta însemna şi un nou salariu
dicate şi birouri de consiliere minim care, în Germania de Est,
din zonă. În acest fel, aflăm era de 7,20 euro/oră. În 2016,
tot mai multe despre lucrătorii a crescut la 7,90 euro. Voiam
agricoli. să aflăm dacă într-adevăr se
plăteau aceste salarii sau dacă se
Deci aţi ajuns la concluzia că mai practica salarizarea colectivă
nu e suficient să aştepţi să proastă.
vină cineva la biroul de consi-
liere, ci că trebuie să ieşiţi V-aţi creat legături cu diverşi
voi pe teren şi pe câmp... actori din zonă pentru a pu-
Exact, aşa a fost. Am analizat tea ieşi apoi »în câmp«?
situaţia şi am ajuns la concluzia Corect. Din reţelele noastre
că trebuie să-i căutăm pe mun- îi cunoşteam deja pe cei de la
citorii sezonieri din agricultură Institutul PECO al Sindicatului
pentru a-i consilia. Deci ieşim industrial pentru construcţii,
pe teren şi-i căutăm la locurile agricultură, mediu (IG BAU),
de cazare sau pe câmp. Acolo îi acesta fiind un institut mic de-
contactăm şi vedem apoi dacă va dicat proiectelor de agricultură
urma sau nu o consiliere. Voiam sustenabilă ecologic şi social.
să iniţiem cel puţin o acţiune de Ştiam că aici găsim persoane
prevenire, prin care să-i infor- care cunosc subiectul, fiind
măm pe oameni despre cum ar totodată afiliate sindicatului IG
trebui să fie condiţiile de muncă, BAU. De aceea am făcut totul
care e salariul minim şamd. În în colaborare cu »Mobilitate
2014, în cadrul unei acţiuni-pi- echitabilă«, »Alianţa împotri-

..44..
va traficului uman în scopul contacteze ei prin telefon sau pe
exploatării prin muncă« şi Insti- alte căi.
tutul PECO, cei din urmă fiind
de acord, din start, să participe. Ai atras atenţia asupra im-
După care am cerut şi obţinut portanţei comunicării direc-
sprijinul colegilor şi colegelor te cu lucrătorii, în limba ma-
de la IG BAU, mai exact de la ternă. Ne poţi da mai multe
»Secretariatul Verde«, adică cei detalii despre acest aspect?
responsabili de agricultură, sil- Da, iniţiativa funcţionează atât
vicultură şi legumicultură etc. de bine pentru că consilierii de
la »Mobilitate echitabilă« vor-
Şi în constelaţia aceasta aţi besc, în afară de germană, şi una
realizat pliantele în mai mul- sau mai multe limbi est-europe-
te limbi, cu informaţii despre ne. De aceea, mulţi au considerat
drepturile salariale şi de această iniţiativă mai bună decât
muncă pe care le-aţi distribu- cele precedente la care sindicatul
it lucrătorilor agricoli?
Exact. Am avut grijă ca pliantele
să fie cât mai simple, conţinând Am analizat
punctele esenţiale ce trebuie
avute în vedere. Avem pliante situaţia şi am
în poloneză, bulgară, română, ajuns la concluzia
croată şi maghiară, pe care le-am
distribuit masiv în toate locurile că trebuie să-i
despre care ştiam că sunt frec- căutăm pe mun-
ventate de muncitori din acele
ţări: la locurile de cazare, afară
citorii sezonieri
în câmp, în faţa supermagazine- din agricultură
lor etc.
Eram conştienţi că atunci când
pentru a-i
ieşim pe teren nu vom avea consilia
suficient timp şi pentru consi-
liere sau rezolvarea unor cazuri
concrete. Prin aceste ieşiri urmă- lucra cu translatori. Comunica-
ream doar să stabilim un prim rea este foarte diferită atunci
contact cu ei, în aşteptarea să ne când nu ai nevoie de translator,

..45..
»Noi reguli în agricultură«, Brandenburg (Germania),
în vara anului 2016. În cadrul unei acţiuni pe teren în
Brandenburg activişti şi activiste ai iniţiativei »Muncă agricolă
echitabilă« distribuie sezonierilor/sezonierelor pliante informa-
tive şi..46..
aşazise ‘calendare’ pentru orele de muncă, multilingve.
Foto: Faire Mobilität
pentru că se stabileşte o relaţie ţei de muncă, cum se întâmplă
de încredere. la ora actuală.
Aud tot mai des că la unele sin-
dicate, mai nou, sunt colegi care Care sunt perspectivele voas-
vorbesc limbi est-europene. Sunt tre de viitor?
cazuri rare, dar cred că lucrurile În primul rând, ne bucurăm că
evoluează într-o direcţie bună. acţiunile noastre devin, de la
an la an, mai organizate şi mai
Ce raţionament stă la baza structurate, pentru că ieşim pe
includerii conştiente a teren doar cinci luni pe an – din
mass-mediei în strategia mai până în septembrie. Înce-
voastră? pem cu muncile la sparanghel,
Considerăm importantă pre- urmează recolta de căpșuni și
zenţa media pentru campanie de castraveți, iar în septembrie
pentru a sensibiliza opinia încheiem cu recolta de mere.
publică că acei oameni lucrea- Treaba merge mai bine pentru
ză în condiţii foarte grele, că
munca e prost plătită, uneori
rămân salarii neplătite, nu se Ne concentrăm
decontează orele suplimentare,
lipseşte transparenţa la conta- pe producţia
bilizarea orelor de muncă şi pla- de sparanghel,
ta salariilor etc. Vrem ca aceste
probleme să fie puse în discuţie căpşuni,
într-un format corespunzător şi castraveţi şi,
nu doar prin prezentarea unor
cazuri ce stârnesc senzaţie de
în septembrie,
moment. În acest scop cola- mere
borăm strâns cu jurnaliştii şi
sperăm să obţinem o îmbunătă-
ţire a condiţiilor de muncă. Deci că, între timp, ştim exact la ce
vrem să transmitem mesajul că ferme să mergem, unde sunt
ne implicăm pentru o producţie cazaţi muncitorii şamd. Deci
agricolă bazată pe condiţii de ajungem la mult mai multe
lucru echitabile şi pe calitate şi ferme într-o zi. Sperăm ca la
nu pe un preţ cât mai mic al for- sfârşit să putem face un fel

..47..
de tipologie a fermelor, adică să organizăm un eveniment, cu
ce condiţii ofereau, care erau participarea partenerilor sociali,
neregulile cel mai des întâlnite adică a sindicatelor și a Asociați-
ei fermierilor, pentru un schimb
La unele sindica- de informaţii şi de experienţă.
După încheierea acestei acțiuni,
te, mai nou, sunt vom face şi planuri de viitor.
colegi care
»Mobilitate echitabilă« este
vorbesc limbi un proiect. Există perspec-
est-europene; tiva menţinerii structurilor
deja create?
e o situație rară, O problemă pentru continuarea
dar se merge muncii este aceea că mulţi par-
teneri ai iniţiativei sunt plătiţi
într-o direcţie din fonduri de proiect. Odată în-
bună cheiate proiectele, nu ştim ce va
fi cu iniţiativa »Agricultură echi-
şamd., ca să prezentăm în acest tabilă«. Poate că ar fi mai bine ca
fel neajunsurile într-un mod mai aceste birouri de consiliere să fie
sistematic. Sperăm ca rezultatul cândva integrate în sindicate, să
final al muncii noastre să ia for- funcţioneze în acel cadru.
ma unui studiu, adică ceva mai
elaborat. Iar ca încheiere vrem www.faire-mobilitaet.de

..48..
»La vostra lotta è la nostra
lotta« – Lupta voastră este
lupta noastră
Începând cu anul 2011, activişti şi activiste din Italia s-au unit
în reţeaua »Campagne in Lotta« pentru a-i sprijini pe mun-
citorii agricoli zilieri din domeniul agroindustrial, cu precă-
dere migranți, în eforturile lor de autoorganizare. Reţeaua,
cuprinzând activişti, colectivităţi, persoane din domeniul şti-
inţei, voluntari şi mici producători urmăreşte intensificarea
luptei sindicale independente. Trei activişti – Lamin Camara,
Irene Peano şi Walter Ianuzzi – prezintă scopurile, provocă-
rile şi poziţionările în luptă ale reţelei. Interviu realizat de
Dieter A. Behr şi Lisa Bolyos

Cum a luat fiinţă reţeaua autorităţilor la revolte a constat


Campagne in Lotta? din expulzarea unor muncitori şi
Irene Peano: În 2008 şi în ianu- muncitoare. Aproximativ o sută
arie 2010, în Rosarno (localitate dintre ei au fost duşi la Roma
din Calabria, cunoscută pentru unde au început să se mobilize-
producţia de citrice) au avut ze pentru proteste, cu sprijinul
loc două revolte. A fost reacţia unor colegi de la centrul social
muncitorilor africani la violenţa eXSenia. Mişcarea lor a fost de
fizică căreia i-au fost expuşi din succes, ei obţinând documente
partea populaţiei locale. Seria de de şedere, drept compensare
violenţe faţă de aceşti oameni pentru exploatările la care au
exploataţi la maxim şi trăind în fost supuşi. La fel, şi crearea
condiţii extrem de precare, în reţelei noastre este un rezultat
clădiri dezafectate, fără apă şi al acestei lupte.
curent electric, începuse deja Lamin Camara: Sunt din
cu mult timp înainte. Reacţia Gambia şi sunt muncitor agricol

..49..
în Italia din 2014. Cei de la interesaţi să se autoorgani-
Campagne in Lotta au aflat în ce zeze. Cum aţi abordat aceas-
condiţii catastrofale trăim. Eu tă chestiune?
i-am cunoscut, făcând traduceri Irene Peano: Sunt două proble-
pentru ei. Campagne in Lotta me centrale pe care le-aş pune în
ne-a conştientizat în privinţa discuţie: pe de o parte, încrederea
drepturilor noastre, că avem muncitorilor în ceea ce facem
nevoie de asigurare de sănătate noi, pe de altă parte, mecanis-
mele de control în relaţiile de
muncă. Noi colaborăm mai ales
Să zicem că câştigi cu migranţi din Africa de Vest.
25 de euro pe zi; Din diverse motive, ei sunt mai
dispuşi să lupte pentru că trăiesc
îţi cumperi apă, de mai mult timp în ţară. Ajunşi
ceva de mâncare; în Italia, ei se văd într-o capcană
pentru că nu se pot întoarce cu
poate vrei să-i uşurinţă în ţările de provenien-
suni pe ai tăi ţă, ca, de ex., sezonierii români.
Muncitorilor nu le-a fost uşor să
acasă – aşa că abia ne deosebească de organizaţiile
îţi ajung banii de caritate, ONG-uri, jurnalişti,
cercetători şi toţi cei care au
pentru cheltuielile profitat, din interes propriu, de
curente pe urma sărăciei şi marginalizării
lor, făcându-le doar nenumărate
promisiuni. Asta a durat ceva
şi altele ce ni se cuvin în Italia. timp ...
Luptăm împreună pentru con- În legătură cu cea de-a doua pro-
diţii mai bune de cazare, pentru vocare legată de mecanismele de
contracte de muncă şi posibili- control, avem încă de-a face cu
tăţi mai bune de transport. problema violenţei – şi se poate
vedea cu ochiul liber cum statul
În munca agricolă se pune de şi structurile mafiote merg mâ-
fiecare dată întrebarea unde nă-n mână. Deseori, muncitorii/
să intri în contact cu munci- muncitoarele sunt ameninţaţi
torii şi în ce măsură sunt ei şi avertizaţi să nu se organizeze

..50..
pentru că altfel îşi vor pierde e rece ca gheaţa. Dacă vrei o
locul de muncă şi sursa de venit. găleată de apă caldă, pentru duş,
O provocare constantă este plăteşti 50 de cenţi. Să zicem că
aceea că suntem o reţea autofi- câştigi 25 de euro pe zi; îţi cum-
nanţată. Se întâmplă foarte des peri apă, ceva de mâncare; poate
să ajungem la limita resurselor vrei să-i suni pe ai tăi acasă – aşa
noastre, în criză de timp şi de că abia îţi ajung banii pentru
energie. cheltuielile curente dacă nu ai

Cum se practică exploatarea,


concret? De fapt sunt ace-
Walter Ianuzzi: Condiţiile de leaşi experienţe
muncă în agricultură sunt foarte
dure: Se lucrează în acord, 10-12 pe care le făceau
ore pe zi, pe caniculă, pentru 30- şi italiencele care
35 de euro pe zi, în cel mai bun
caz. Există probleme la aprovizi- lucrau pe câmpuri
onarea cu apă, aprovizionarea cu în anii ‘90
mâncare în timpul pauzei dacă
se întâmplă să avem așa ceva.
Cea mai acută formă de violenţă avut ocazia să lucrezi mai mult
este munca în sine. de una sau două zile pe săptămâ-
Lamin Camara: Eu sunt la ora na. O problemă foarte dificilă o
actuală în Rosarno. Atât orele reprezintă documentele. Unii au
de lucru cât şi plata sunt catas- hârtii valabile pentru şase luni,
trofale. Pe oră primeşti 2,50 sau alţii pentru doi sau cinci ani.
3 Euro. În fiecare zi așteptăm, Alţii nu au deloc hârtii. Contract
într-o piață, să vină fermierii de muncă oricum nu primeşti,
ca să ne ia la lucru, dar trebuie indiferent dacă ai hârtii sau nu.
să fii norocos ca să te ia, pentru Irene Peano: Se întâmplă des
că suntem mult prea mulți care ca muncitorilor din Estul Europei
căutăm de lucru. Trebuie să să li se ia paşapoartele sau să fie
plăteşti şi pentru transport şi bătuţi. Şi în mod repetat femeile
pentru intermedierea muncii. povestesc despre hărţuiri sexu-
Iar când te întorci »acasă«, după ale şi chiar violuri. Femeile din
muncă, vii la un cort. Iarna, apa România povestesc adeseori că

..51..
trebuie să se culce cu şefii lor. Clar, Ne explicaţi mai exact stra-
există grade diferite de violenţă. tegia acţiunilor directe şi a
Unii patroni le ating pe femei sau blocărilor?
le fac observaţii pentru pantalo- Walter Ianuzzi: Muncitorii
nii scurţi sau tricourile pe care le au făcut presiuni ca să avem un
poartă în timpul lucrului. De fapt nivel mai mare de conflict la
sunt aceleaşi experienţe pe care le manifestări. Noi ne-am întâlnit
făceau şi italiencele care lucrau pe cu comisariatele de poliţie şi pre-
câmpuri până în anii 90. Unele lu- fecturi pentru rezolvarea unor
crează şi azi, dar cel mai des sunt probleme, iar când vedeam că nu
femei din Europa de Est. primim răspuns, de ex. de la gu-
vernul regional, muncitorii erau
Cum luptaţi pentru ţelurile primii care au spus – Haideţi
voastre? să blocăm şoseaua, pentru că
Lamin Camara: Anul acesta, de dacă nu creăm o problemă reală
9 mai, am participat la o mani- pentru oraş şi pentru cei care-l
festaţie în Foggia (Apulia). Am conduc, nu ne vor asculta. Şi
scris afişe ca »La vostra lotta è la asta, într-adevăr, a funcţionat!
nostra lotta!« (Lupta voastră este Irene Peano: Dorim să promo-
lupta noastră!). Deci, Rosarno văm strategii de autoapărare
vine şi se solidarizează cu mani- şi empowerment. S-a reuşit
festanţii din Foggia, pentru că o crearea mai multor organizaţii
bună organizare la Foggia duce la ale muncitorilor prin care aceş-
o bună organizare la Rosarno. tia îşi cer drepturile salariale.
Walter Ianuzzi: Noi luptăm Din experienţă ştim că, urmând
pentru drepturi fundamentale, calea juridică, nu au obţinut ce
ca documente de şedere, trans- şi-au dorit. Acţiunile directe şi
port, cazare, contracte de muncă manifestaţiile au avut mai mult
şi tot ce se leagă de muncă. Pe de efect, mai ales atunci când se ce-
altă parte, luptăm pentru ches- reau documente de şedere. Din
tiunile foarte specifice ale unor septembrie 2015 şi până astăzi
muncitori sau ale unor grupuri am organizat cinci manifestaţii
mai mici. În ultimii ani, am făcut şi două pichetări de grevă. Am
mai multe mobilizări: manifesta- obţinut un fel de acord cu poliţia
ţii, ocuparea unor străzi, ocupări în privinţa documentelor pentru
simbolice ale unor localităţi. migranţi: Se emit documente de

..52..
»MADE IN ITALY al vostru e PĂTAT CU SÂNGELE NOSTRU!« FOGGIA
(ITALIA), 25. 8. 2016: 400 de lucrători migranţi blochează timp de şase
ore porţile a două dintre cele mai mari fabrici de prelucrare a tomate-
lor din Europa. Solicită documente de şedere pentru toţi lucrătorii şi
respectarea contractelor colective. Mulţi şoferi de camioane se declară
solidari. Se reuşeşte organizarea unei întâlniri comune cu uniuni ale
..53..pro-
fermierilor şi ale transportatorilor, cu participarea preşedintelui
vinciei Foggia. Foto: Comitato Lavoratori delle Campagne
rezidenţă şi pentru cei ce nu locu- Irene Peano: Noi provenim din
iesc în case şi nu au un contract mişcările sociale, adică luptăm
de chirie. Au şi ei drept de şedere. împotriva precarizării vieţii
Walter Ianuzzi: Cea mai mare noastre din toate punctele de
parte a lucrătorilor/lucrătoarelor vedere. Am conlucrat cu foarte
cu care ţinem legătura muncesc mulţi actori, de la preoţi până la
în producţia de roşii. În domeniul anarhişti. Chiar dacă acţionăm
acesta facem multe investigaţii, fără idei preconcepute, apare
nu doar în privinţa condiţiilor de riscul să fim greşit înţeleşi pen-
producţie, ci şi legat de căile de tru că nu ne potrivim în niciun
transport, fabrici prelucrătoare, şablon. Desigur, discutăm şi
raporturile dintre genuri. Apoi,
suntem nevoiţi să fim foarte
Haideţi să blocăm mobili în organizare pentru că
avem de-a face cu muncă sezoni-
şoseaua, pentru eră. În ultimii ani, după războiul
că dacă nu creăm din Libia, coloniile de barăci
o problemă reală devin tot mai mari, ele fiind
locuite pe tot parcursul anului.
pentru oraş, nu ne În acest fel, avem o prezenţă mai
vor asculta constantă în acele locuri. Anul
trecut am mers în mod conti-
nuu la Foggia şi am văzut că în
desfacere – pornind de la Foggia cele mai importante comunităţi
şi până în alte ţări. Ne întrebăm de africani şi de romi – şi sunt
cum ar trebui organizate greve, în multe la Foggia – cei de acolo au
aşa fel încât să blocheze întregul început să se autoorganizeze. Se
lanţ de producţie şi punctele stra- fac întâlniri, se discută proble-
tegice ale lanţului logistic, astfel mele, se înfiinţează organizaţii
încât să fie cu impact »dureros«, proprii. Acesta este până la urmă
garantându-se muncitorilor prin şi scopul nostru: Nu vrem să-i
aceasta o poziţie mai puternică. reprezentăm în luptele lor.

Campagne in Lotta funcţionea-


ză pe baza unor reţele foarte
largi. Cu cine cooperaţi? www.campagneinlotta.org

..54..
Fără organizare nu ai putere
Cel mai mare sindicat din Irlanda - Services Industrial Pro-
fessional and Technical Union (SIPTU) – mizează de zece ani
pe (auto)organizarea migranţilor şi pe crearea de reţele. Prin
aceasta au schimbat în mod radical nu doar propriile practi-
ci sindicale, ci au crescut semnificativ şi puterea de negociere
în sectorul agriculturii, cunoscut pentru salariile mici. Lisa
Bolyos a discutat cu Gerry McCormack, preşedintele departa-
mentului producţie, despre procesele evolutive din sindicate
şi organizarea migranţilor şi a migrantelor în munca agricolă.

Cum arată producţia agricolă 37.000 de membri – în agricul-


în Irlanda? tură, producţia de băuturi şi
Agricultura este cea de-a doua alimente, chimie, farmaceutică,
ramură economică a ţării, ca în tehnică medicinală şi indus-
pondere, cu 170.000 de angajaţi tria electronică.
şi o cifră de afaceri de aproxi-
mativ 13 miliarde de euro pe Care a fost scopul campani-
an. SIPTU este prezent în toate ei »Mushroom Campaign«
marile întreprinderi în producţia (din domeniul producţiei de
laptelui, a cărnii, în avicultură ciuperci)?
şi grădinărit. Este un domeniu SIPTU a pornit în 2009 o
bine organizat. campanie pentru organizarea şi
îmbunătăţirea condiţiilor salari-
Câţi membri aveţi? ale şi de muncă a lucrătorilor din
SIPTU are aproximativ 180.000 producţia de ciuperci. Lucrătorii
de membri. Este un sindicat sunt în proporţie de 95% mi-
transsectorial, cu câte două granţi şi în aceeaşi proporţie de
ramuri de specialitate, atât în 95% de sex feminin, aproape nu
domeniul public, cât şi în cel vorbesc engleză şi sunt exploa-
privat: producţie şi servicii. taţi în mare măsură. Lucrează
Pe partea de producţie avem 70, 80, 90 de ore pe săptămână,

..55..
trăiesc în rulote, iar producţia de de mare în sindicat, am con-
ciuperci are loc 7 zile pe săptă- fruntat cele mai importante
mâna, 52 de săptămână pe an. organizaţii patronale şi ne-am
Asta înseamnă muncă la sfârşit adresat mass-mediei. Fiind
de săptămână, muncă pe timp speriate să nu-şi strice afacerea,
de noapte şamd. firmele s-au declarat de acord să
După aderarea la UE (a Româ- negocieze un contract colectiv
niei și Bulgariei) am început de muncă cu aplicare obligato-
să-i organizăm pe migranţi în rie pentru întreaga ramură.
număr mai mare, pentru că
acuma aveau posibilitatea să-şi Contractele colective nu sunt
schimbe angajatorul. Unii care în sine obligatorii?
vorbeau engleză au venit la În Irlanda, în mod normal, ele
sindicat. Ceea ce ne povesteau sunt voluntare. În situaţia de
despre munca lor era oribil şi faţă însă, numărul celor care
era de datoria noastră morală intraseră în sindicat fusese atât
să începem o campanie. Deja de mare încât au acceptat un
aveam funcţionari sindicali din contract colectiv obligatoriu. Am
Lituania, Letonia, Polonia şi convenit asupra unui timp de
Estonia, ceea ce a fost foarte lucru de minim 40 şi maxim 48
util în campanie. Întâi am făcut de ore pe săptămână, conform
ceea ce aţi făcut şi voi în Aus- legii. Am îmbunătăţit accesul
tria: Le-am explicat muncitori- la salarii, servicii de sănătate şi
lor/muncitoarelor drepturile pe protecţia muncii şi am pus la
care le au. Producătorii de ciu- dispoziţie diferite cursuri. La
perci aprovizionează marile lan- ora actuală, suntem în cea de-a
ţuri de magazine precum Tesco, doua fază de negocieri pentru
aşa că am luat legătura cu cei de contracte colective de muncă la
la »Ethical Trading Iniţiative« nivel de ramură economică.
(Iniţiativa pentru comerţ etic)
cât şi cu grupuri de migranţi în Trebuie să fi membru de sin-
Dublin care au participat apoi dicat pentru a beneficia de
la campanie. Pe lucrători i-am sprijin juridic?
vizitat la ei acasă, nu am mers Da, trebuie să fii membru şi vei
la firme pentru asta. După ce îi beneficia din prima zi de sprijin
integrasem în număr suficient juridic.

..56..
În SIPTU avem doi angajaţi Există o tradiţie a organiză-
full-time pentru organizarea rii migranţilor la SIPTU?
migranţilor Avem obligaţia să organizăm
Evelina Saduikyte din Litua- munca migranţilor. Eu cred
nia lucrează în departamentul că acolo unde sunt exploataţi
producţie şi este responsabilă muncitorii, sindicatul trebuie
de Reţeaua de suport pentru
lucrători migranţi şi interna-
ţionali (Migrant Internaţional Acolo unde
Workers Support Network).
Joanna Ozdarska din Polonia
muncitorii sunt
se ocupă de acelaşi domeniu în exploataţi,
departamentul servicii. Re-
ţeaua a fost creată pentru a-i
este de datoria
susţine pe lucrătorii migranţi sindicatului
şi comunităţile lor şi pentru a să-i apere
le asigura participarea deplină
în sindicat. Munca Evelinei şi a
Joannei constă în promovarea să-i apere cu tot ce-i stă în putin-
şi organizarea reţelei (activita- ţă. Noi de zece ani organizăm
te totuşi diferită de munca de muncitorii migranţi. Am angajat
»organiser«). special pentru asta funcţionari
În sindicat, avem un departa- din Lituania, Polonia, Estonia şi
ment special de »organising« Letonia.
– departamentul de organizare Ne confruntăm cu problema ca
strategică (Strategic Organi- domeniile în care lucrează mi-
sing Department). Ei se ocupă granţii să fie domeniile cu cel mai
de organizarea muncitorilor şi mic grad de organizare sindicală.
muncitoarelor. Desigur, cu toţii Evident, eram pe drumul greşit.
participăm la organizare, însă Şi chiar dacă campania »Mushro-
Departamentul de organizare om« a fost una de succes, asta nu
strategică derulează campanii în însemna că problemele fuseseră
toate domeniile. La ora actuală, rezolvate, pentru că în felul ăsta
domeniul producţie lucrează noi trebuia s-o luăm de fiecare
la organizarea migranţilor şi a dată de la capăt. Muncitorii
migrantelor în avicultură. părăsesc ţara, se rup legăturile şi

..57..
»RESPECTAŢI RECOMANDAREA!« BIRR (IRLANDA), 26. 8. 2013:
Timp de trei luni, câte două zile pe săptămână, muncitorii firmei
Milne Foods au fost în grevă. Firma de catering pentru instituţii
publice refuza să negocieze cu sindicatul condiţiile salariale şi
de muncă, conform recomandării unui tribunal de specialitate.
Protestul a fost iniţiat prepoderent de muncitoare şi muncitori
..58.. şi Letonia, încheindu-se cu o creştere a salariilor.
din Lituania
Foto: Evelina Saduikyte
problema persistă. Aşa că ne-am ramuri, lucrează aproape exclu-
hotărât să abordăm lucrurile siv migranţi – şi aproape toţi pe
diferit, prin crearea reţelei. salariu minim. Vrem să evităm ca
aşa ceva să se repete. Chiar dacă
Ce v-a făcut să înţelegeţi im- migranţii spun că ei oricum nu
portanţa organizării migran- rămân mai mult de 12 luni, în
ţilor şi a migrantelor? condițiile în care acceptă salarii
În perioada de avânt economic, mici, angajatorii vor continua
muncitorii irlandezi părăseau să scadă salariile pentru ceilalţi
industria alimentară, trecând în angajaţi. De aceea noi încercăm
construcţii, cu condiţii de salari- să-i instruim.
zare şi de lucru mult mai bune. Noi ne focusăm pe gradul de
Până atunci, industria cărnii era organizare. Cu un grad redus de
aproape în totalitate organizată . organizare, nu ai putere. O altă
În decurs de cinci ani, salariul me- dificultate o reprezintă noua
diu de 13 Euro a scăzut la nivelul tendinţă de înlocuire agresivă.
salariului minim, de 7,15 euro/ Întâi au fost înlocuiţi lucrătorii
ora. Motivul era simplu: Sindica- irlandezi, iar acuma migranţii
tul nu i-a organizat corespunzător care s-au stabilit aici. Polonezii
pe muncitori. În sectorul public şi lituanienii sunt înlocuiţi de
era mai uşor să-i organizezi, iar bulgari şi români. Credem că an-
noi am comis această greşeală. gajatorii îi pot exploata mai bine
pe muncitorii din sud(est)ul
Există rasism în interiorul Europei pentru că aceştia nu-şi
sindicatului? cunosc drepturile şi nu vorbesc
Da. Aceasta atitudine există și se engleză. Observăm o nouă cursă
manifestă printr-un discurs gen: concurenţială descendentă – şi
-Noi (membri de sindicat) plătim vrem să oprim asta din start.
cotizaţii iar voi să va ocupaţi de
negocierea contractelor colective. Cum intraţi cel mai bine în
Nu vrem să cheltuiţi resursele contact cu lucrătorii mi-
pe migranţi. Dar tocmai în asta a granţi?
constat dezastrul. Industria hote- Întâi trebuia să pricepem de
lieră fusese cândva organizată ce migranţii şi migrantele nu
aproape în totalitate; industria intră în sindicate în măsura în
cărnii, la fel. Iar azi, în aceste care o fac irlandezii. Aşa că am

..59..
organizat o conferinţă la care au noastre standard. Ceea ce facem
participat muncitori şi grupuri de acuma este organizare în comuni-
migranţi, ONG-uri, ambasadorii/ tăţi. Întâi îi aducem împreună pe
ambasadoarele ţărilor respecti- activiştii migranţi. După aceea, îi
ve – şi le-am pus patru întrebări instruim cum să se ocupe cel mai
simple: Care sunt lucrurile bune bine de chestiunile care-i privesc
pe care le face SIPTU pentru direct.
muncitorii migranţi? Care sunt E important că nu este o instruire
lucrurile greşite? Ce ar trebui să tipic sindicalistă şi că aceste eveni-
mente au loc în afara Dublinului,
în mici oraşe, iar activiştii rămân
Autoorganizarea şi peste noapte acolo. Luăm cina
migranţilor împreună, ne cunoaştem mai
bine şi, la un pahar sau două de
este cheia unei băutură, îndepărtăm şi unele ba-
bune organizări riere dintre noi – un lucru foarte
important de altfel. În felul acesta
sindicale la creăm o reţea de activişti şi acti-
modul general viste în toată ţara. Mergem în co-
munităţi, indiferent că e vorba de
biserici, întreprinderi sau fabrici.
schimbăm noi ca să îmbunătă- Mergem în toate acele locuri unde
ţim situaţia? Ce trebuie să facă se întâlnesc migranţii, în speranţa
migranţii/migrantele că să-şi îm- ca aceştia să devină funcţionari
bunătăţească situaţia? La aceste sindicali. Pentru că, indiferent din
întrebări am primit aproximativ ce ţară vii şi indiferent cum e acolo
300 de răspunsuri şi din aceste legislaţia muncii, o bună autoor-
răspunsuri am dezvoltat un plan ganizare a migranţilor este cheia
şi aşa a apărut reţeaua noastră. unei bune organizări sindicale la
Sindicatele au următoarea pro- modul general.
blemă: Aici totul funcţionează pe
bază de reguli şi reglementări. E www.siptu.ie
greu să aduci oameni în sindicat. www.siptumanufacturing.ie
De aceea ne-am hotărât ca în www.facebook.com/SIPTUMigr
organizarea migranţilor să arun- antAndInternationalWorkers­
căm peste bord toate procedurile SupportNetwork

..60..
Ieşiți din birouri! ... Şi oferiți
consiliere în limba maternă
Zona de frontieră dintre Austria şi Ungaria prezintă unul din-
tre cele mai mari decalaje de venituri din Uniunea Europeană.
Optzeci la sută dintre lucrătorii străini din Burgenland vin
din Ungaria, mulţi dintre ei făcând naveta zilnică. Lucrează
în toate sectoarele economiei: în comerţ, gastronomie, trans-
port, sectorul public, agricultură. După căderea Cortinei de
fier, sindicatele din ambele ţări au început să coopereze. Ber-
told Dallos, membru ÖGB din 2007, lucrează la administra-
rea proiectului »Consiliere multilingvă in zona de frontieră«
(Mehrsprachige Beratungsstelle im Grenzraum, MIG) care i-a
urmat »Consiliului Sindical Interregional« (Interregionaler
Gewerkschaftsrat - IGR). Interviu realizat de Lisa Bolyos

În Europa există aproximativ piaţa muncii şi dezvoltarea de


cincizeci de »Consilii Sindi- măsuri pentru prevenirea unor
cale Interregionale«. Cum efecte nedorite.
a luat fiinţă IGR în zona de
frontieră Ungaria-Austria? Despre ce efecte este vorba,
După căderea Cortinei de fier în concret?
1989 începeau să vină în Austria În această zonă de frontieră
primii lucrători din Ungaria, avem de-a face cu unul dintre
mulţi dintre ei fără documente. cele mai mari decalaje de venit
Atunci au început şi primele din spaţiul Uniunii Europene; di-
contacte dintre sindicatele din ferenţa dintre salarii fiind între
Austria şi Ungaria. Această cola- 1:3 şi 1:5, în funcţie de sector.
borare s-a instituţionalizat după Asta reprezintă un stimulent
zece ani sub forma Consiliului pentru a lucra în Austria, chiar
Sindical Interregional. Dincolo şi sub nivelul salariilor stabi-
de cooperare şi schimburi de lite în contractele colective de
experienţă, IGR are ca obiectiv muncă. Dincolo de asta, cei mai
monitorizarea evoluţiilor de pe mulţi angajaţi nu ştiu ce salariu

..61..
şi ce sporuri li se cuvin, că există consideră că lucrătorii străini ar
un bonus de Crăciun, bani de fi problema, deoarece ei se oferă
concediu sau o limitare a orelor să muncească pe bani puţini.
de muncă. Mulţi nu cunosc lim- Evident, nu este adevărat. Cei
ba germană şi semnează hârtii care acceptă un salariu mai mic
pe care nu le înţeleg. Angajatorii decât cel din contractul colectiv
le spun: –Semnează pentru că de muncă o fac sub presiune, nu
voluntar. ... Presiunea de a pier-
de locul de muncă atunci când
Cei care practică angajatorul le spune: –Va plătesc
dumping-ul cu suma asta sau va căutaţi alt
loc de muncă! Se uită deseori
salarial şi social că cei care practică în mod activ
sunt întotdeauna dumping-ul salarial şi social
sunt întotdeauna angajatorii –
angajatorii şi nu în schimb se instigă împotriva
angajaţii angajaţilor şi angajatelor.

altfel nu primeşti niciun salariu! Cum răspund proiectele sin-


Doar ulterior află că au semnat dicale din zona de frontieră
o declaraţie de renunţare sau o la această problemă?
înţelegere amiabilă de încheiere Îi informăm pe lucrători şi pe
a contractului de muncă. Ca ur- lucrătoare în legătură cu drep-
mare a acestor practici se ajunge turile pe care le au şi cum să le
atât la o scădere semnificativă a revendice. Una dintre princi-
standardelor salariale şi sociale palele măsuri este consilierea
în Austria, cât şi la o stagnare a în limba maternă, începută cu
dezvoltării economice în Ungaria, mare succes în 2004. Recent,
din cauza plecării personalului am avut în proiectul IGR cinci
calificat. persoane pe care le-am consi-
liat, atât de pe partea ungară a
Să înţelegem din asta că graniţei, cât şi pe cea austriacă.
răspunderea ar fi de partea Din 2008 până în 2015 am făcut
angajaţilor? aproape 80.000 de consilieri.
Mulţi – inclusiv mass-media – Ţinând cont că proiectul MIG nu

..62..
este atât de bine dotat din punct în mod deschis, însă acolo află
de vedere financiar, ne limităm pentru prima dată de noi şi ne
la consilierea pe dreptul muncii contactează ulterior. În cadrul
şi »transferăm« alte probleme unor proiecte din trecut, am
către instituţiile competente. oferit consiliere şi în oraşele de
frontieră din Ungaria. Astfel,
De ce nu a fost integrată înainte de deschiderea pieţei
consilierea în limba maternă muncii (pentru cetăţenii un-
în sindicat? gari), am organizat un aşa-zis
Nu e atât de simplu. Pe de o »roadshow« în pieţele principale
parte, consilierea în limba ma- ale oraşelor de-a lungul graniţei.
ghiară în această regiune este Scopul evenimentului era infor-
deosebit de importantă – un marea în detaliu a celor dornici
argument în favoarea integrării. să lucreze în Austria, deoarece,
Pe de altă parte, costurile legate înainte de deschiderea pieţei
de personal – patru consilieri la muncii, mulţi oameni în Ungaria
ora actuală – reprezintă o cotă erau entuziasmaţi, fără să fie
importantă din bugetul orga- pregătiţi să înfrunte provocările
nizaţiei noastre la nivel de land, şi pericolele.
ceea ce nu ne-am putea permite
fără alte surse de finanţare. La Consilierea în afara biroului
ora actuală, primim bani de la mi se pare un lucru de dorit
guvernul landului Burgenland la modul general, pentru
şi de la Ministerul Social. Fără orice sindicat.
aceşti bani nu ştim cum vom pu- Desigur, obţii foarte multe dacă
tea menţine consilierea în limba mergi direct la oameni. Lucrul
maghiară. cel mai important este să-i
consiliezi pe oameni în limba
Oferiţi şi consiliere mobilă? maternă. În Burgenland, unele
Optzeci la sută din munca sindicate de specialitate, cum ar
de consiliere are loc la sediile fi sindicatul Bau-Holz (construc-
noastre din Neusiedl, Eisenstadt ţii/lemn) şi Produktionsgewerk­
şi Oberwart. În afară de asta, schaft, au secretari bilingvi,
facem consiliere şi la societăţile drept urmare consilierile au
comerciale. Deseori, la firme, crescut enorm de mult. Se aplică
oamenii nu îşi expun problemele la toate sindicatele de specialita-

..63..
te: Dacă majoritatea angajaţilor/ s-au prescris, iar oamenii nu mai
angajatelor sunt străini, iar pot revendica sumele de bani, de
sindicatul doreşte să-şi menţină ordinul miilor de euro, la care ar
şi să-şi crească gradul de orga- avea dreptul.
nizare, este foarte important
Dacă nu se aşteaptă până la
concediere, pare justifica-
Dacă sindicatul tă frica de a pierde locul de
muncă.
doreşte să-şi Aşa este, mai ales în sectoarele
crească gradul precum agricultura, unde nu se
cer cunoştinţe de specialitate şi
de organizare, unde se poate angaja oricine, cu
trebuie să o scurtă perioadă de acomodare.
Deseori aceşti lucrători nu sunt
vorbească în înregistraţi la autorităţi, respectiv
limba angajaţilor doar la unele dintre ele, asta în-
semnând că angajaţii şi angajatele
nu au asigurare de sănătate şi de
să vorbeşti limbile respective. pensie. Sunt foarte multe firme
Mai nou, în afară de maghiară, care practică acest lucru în mod
oferim, pentru câteva luni pe an, sistematic. Între timp a apărut o
şi consiliere în limba română. În generaţie care a lucrat atâţia ani
mod cert, ar trebui să extindem în Austria, încât ar putea intra în
această ofertă. pensie în Austria, dar mulţi îşi dau
seama doar acuma că nu au fost
Care sunt problemele cel mai înregistraţi legal sau au fost înre-
des întâlnite? gistraţi pentru prea puţin timp
Programul de lucru, salarizarea şi nu le va ajunge pensia. Este un
(ne)corespunzătoare şi încheie- obiectiv important să-i sensi-
rea contractului de muncă. Mulţi bilizăm pe lucrătorii veniţi din
vin la noi doar după încheierea Ungaria în privinţa dumping-ului
contractului de muncă. Noi în- salarial şi al urmărilor acestei
cercăm să-i convingem să se con- practici. Şi, desigur, să-i sprijinim
silieze în prealabil, pentru că în să nu accepte acest lucru şi să-şi
multe cazuri pretenţiile salariale apere drepturile.

..64..
ACŢIUNE LA FRONTIERĂ, JÁNOSSOMORJA/ANDAU (UNGARIA/
AUSTRIA), 23. 4. 2007: Consiliul sindical interregional distribuie
pachete informative şi oferă, unde este cazul, o primă consiliere,
astfel încât sezonierii/sezonierele (cu precădere navetişti din
Ungaria) să-şi cunoască drepturile salariale conform contractu-
lui colectiv de muncă. Mulţi navetişti trec graniţa pe jos sau cu
bicicleta, creeându-se situaţii favorabile contactării şi..65..
consilierii
lor. Foto: Interregionaler Gewerkschaftsrat
Cum îi contactaţi pe cei care »uită« că în Austria sunt alte regle-
lucrează în agricultură? mentări pe piaţa muncii. Anga-
Este domeniul cel mai dificil şi de jaţii sunt plătiţi undeva »între«
aceea e bine că există campania salariile din Ungaria şi cele din
»Sezonieri« care abordează acest Austria, dar departe de nivelul de
sector în mod explicit. Înainte salarizare din Austria.
de aderarea Ungariei la spaţiul
Schengen, ne era mai uşor pentru În faţa instanţelor judecăto-
că oamenii treceau frontiera pe reşti asta ar fi un caz evident
jos, iar noi îi puteam contacta de dumping salarial, sau nu?
acolo. În drum spre locul de mun- Da, în mod evident! Doar că
că, noi le dădeam materiale infor- noi trebuie mai întâi să aflăm
mative şi oamenii aveau ocazia de asemenea cazuri, să aducem
şi timpul necesar să ne relateze probele necesare şi să revendicăm
situaţia lor şi să se informeze în drepturile salariale într-o ţară
absenţa angajatorului. Apoi, pe vecină! Apoi, mulţi angajaţi nu
parcurs, oamenii au început să ştiu ce drepturi au, mai ales când
vină la punctul de consiliere să sunt »detaşaţi« în altă ţară. Ei nu
ne ceară sfaturi – Neusiedl fiind ştiu că, atâta timp cât lucrează în
o asemenea regiune cu foarte Austria, trebuie remuneraţi după
multe ferme, în Burgenland. legislaţia austriacă. La toate astea
se adaugă frica să nu-şi piardă
Există ferme din Austria care locul de muncă, chiar dacă-şi
deţin pământ în Ungaria cunosc drepturile. Această frică
şi care profită de legislaţia trebuie depăşită, în primul rând.
muncii de acolo?
Între timp există cele mai diverse Nu sună foarte optimist ...
situaţii: Am aflat de firme din Da, mai ales în agricultură, de-a
Austria care se stabilesc în Unga- lungul anilor, situaţia nu s-a
ria şi îşi trimit angajaţii de acolo în îmbunătăţit într-atât cum ne-
Austria pentru a face economie la am fi dorit. Dar cred că cel mai
salarii şi alte cheltuieli. Se practică rău lucru ar fi să renunţăm la
des la firmele de transport. Sau implicare.
există firme din Ungaria ce-şi
deschid un restaurant în Austria,
cu angajaţi din Ungaria, şi care www.facebook.com/oegb.mig

..66..
»Credeam că trei euro pe oră
ar fi normal!«
Andrei şi Bogdan Oancea, în vârstă de 25 şi 20 de ani, sunt din
Axente Sever, o comună din judeţul Sibiu, în România. Cei doi
fraţi s-au despărţit pentru prima dată în viaţă lor când Andrei,
mai în vârstă, a plecat ca sezonier în Austria, în 2011. Peste doi
ani, l-a urmat şi Bogdan. Au lucrat până în octombrie 2014 la
ferma de legume şi fructe Strasser, în Tirol. Au fost exploataţi
peste măsură şi plătiţi insuficient. Au aflat dintr-un pliant al
campaniei »Sezonieri« ce drepturi au – şi s-au hotărât să le re-
vendice. Sindicatul PRO-GE a obţinut pentru ei, prin hotărâre
judecătorească, o parte din banii cuveniţi, lansând prin aceasta
un semnal important în Austria. Un interviu de Sónia Melo

Ce lucrări aţi executat şi în ce varză; eram foarte des acolo. În


condiţii de muncă? afară de asta, tăiam lemne în
Andrei Oancea: Am făcut pădure, le crăpam, montam gar-
de toate. Am lucrat de la ora duri. Am şi filmat asta. În afară
6 dimineaţa până la ora 10 de asta, ajutam în casă şi găteam
seara, uneori şi până la 1 sau de mâncare şi spălam vasele la
2 dimineaţa. Înainte de masă, pensiunea patronului. Chiar am
culegeam prune sau îl ajutam pe făcut de toate acolo.
cumnatul fermierului, la ferma Bogdan Oancea: Eu am lucrat
Schotthof, din comuna vecină cel mai mult timp în casă şi în
Thaur. (Schott­hof este ferma lui restaurantul patronilor, mai rar
Josef Norz, cel mai mare fermier pe câmp. Îngrijeam casa, călcam
de legume din Tirol, unde, în oc- haine, spălăm, găteam, aveam
tombrie 2013, aproximativ şap- grijă de copilul lor ... Copilul
tezeci de sezonieri au întrerupt începuse să-mi spună »tată«,
munca, în semn de protest.) pentru că eu mă jucam cu el, îi
Acolo recoltam ridichi, salată, dădeam de mâncare, îl duceam

..67..
la culcare. Patroana, Verena euro pe lună pentru curent.
Norz-Strasser nu era deloc Asta fusese în perioada înainte
amabilă cu mine şi mă certa tot să mergem la sindicat. În casă
timpul. – Repede, repede!, aşa aveam o maşină de spălat cu fise.
striga la mine de fiecare dată. O spălare costa 50 de cenţi. Dacă
Andrei Oancea: Restaurantul lucrezi în câmp sau la restau-
lor se numeşte Bogner şi se află rant, te murdăreşti tot timpul.
lângă fermă. Când mă întorceam Zilnic trebuie să-ţi schimbi hai-
după masă de pe câmp, trebuia nele, uneori şi de două ori pe zi.
De aceea am cheltuit mulţi bani
pe maşina de spălat.
Patroana mă Bogdan Oancea: Da, ni se scă-
dea salariul pentru orice! Când
certa tot timpul: clienţii fermei refuzau prunele,
–Repede, repede!, patronul ne punea să plătim
aşa striga la mine pentru că nu am fi ambalat pru-
nele cum trebuie şi începuseră să
de fiecare dată mucegăiască.

Cât aţi câştigat pe lună şi cât


să merg direct acolo, fără măcar aţi lucrat pentru asta, efec-
să am voie să fac duş. Acolo fă- tiv?
ceam de mâncare, spălam vasele Andrei Oancea: Am lucrat între
şi trebuia să rămânem până la 11 şi 15 ore pe zi, şapte zile pe
încheierea programului, să fa- săptămână – deci circa 300 de ore
cem curat în bucătărie, până pe pe lună, cu mici diferenţe, când
la 1-2 noaptea. Ziua următoare mai primeam liber duminica.
ne sculam din nou la ora 6. Am Salariul lunar era de 660 de euro
lucrat aproximativ 300 de ore pe – uneori luam şi 50 sau 100 de
lună şi câştigam 660 de euro. În euro în plus, la munca în echipă.
fiecare vineri trebuia să-i dăm Deci vreo 3 euro pe oră, până
patronului 50 de euro pentru la 3,80 de euro, în echipă. Dar
mâncare, deci 200 de euro pe din 600 de euro se scădeau 110
lună – din salariul nostru. Din euro pentru cazare, 200 pentru
iunie până în septembrie, 2014 mâncare, banii pentru maşina de
ne scăzuse chiar câte 30 de spălat şi curent. Rămâneam cu

..68..
300-400 de euro. Bani de sărbă- fost nici un singur control de la
tori sau de concediu nu am pri- inspecţia muncii sau inspecţia
mit niciodată, nici sporuri pentru forestieră. Se făceau din când
munca de noapte sau la sfârşit în când controale de igienă, dar
de săptămână. Nu ştiam că ni se fermierul ştia deja când vor veni
cuvin aceste sporuri şi bonusuri. şi cu o zi înainte trebuia să fa-
Noi credeam că un salariu de 3 cem curat la fermă şi în depozit.
euro pe oră ar fi normal. Bogdan Oancea: Unele parcele
ale lui Strasser erau mai departe
Eraţi singuri la fermă sau de fermă, la câţiva kilometri.
erau acolo mai mulţi anga- Acolo nu erau toalete şi nu te
jaţi? puteai spăla pe mâini. Inspecto-
Andrei Oancea: Când înce- rii n-au mers niciodată acolo...
pusem să lucrez acolo, eram în
total zece angajaţi, dintre care Cum se făcea cu plata? Aţi
două femei – din mai şi până în semnat şi primit state de pla-
septembrie. Între 2012 şi 2014 tă? Plata se făcea în numerar
fusesem opt şi vara, în sezonul sau prin virament bancar?
de vârf, nouă. Andrei Oancea: Când întrebam
de aşa ceva, patronul spunea
Unde locuiaţi? de fiecare dată: –Nu există ştat
Bogdan Oancea: Locuiam în de plată. Aşa fusese de la bun
casa fermierului. Andrei şi cu început. Trebuia să semnăm pe
mine aveam o cameră la parterul foi goale sau pe care o parte era
casei: 16 metri pătraţi, cu baie acoperită cu mâna, fără să în-
proprie, iar restul la mansardă, trebăm, de ce. La început totuşi
în aceeaşi clădire. Fiecăruia din- întrebam dar el ne certa şi după
tre noi i se scădeau din salariu un timp nu am mai întrebat şi
100 euro pe lună pentru cazare. aşa devenise un fel de rutină să
semnăm în alb. Era ceva normal.
S-au făcut controale la fermă
din partea inspecţiei mun- Cum aţi ajuns să vă adresaţi
cii, pe durata şederii voastre sindicatului şi să cereţi spri-
acolo? jin juridic?
Andrei Oancea: În cei trei Andrei Oancea: O vecină ne
ani cât am lucrat noi acolo, n-a dăduse un pliant al campaniei

..69..
»Sezonieri«. În pliant scria ce despre sesizare şi voia să scape
drepturi avem, care-i salariul de noi. Astea s-au întâmplat în
minim etc. Am luat legătura cu octombrie, 2014.
sindicatul, adică cu PRO-GE şi
le-am povestit despre salarii Ce a urmat după concediere?
şi condiţiile de muncă, dar am Bogdan Oancea: PRO-GE ne-a
continuat să lucrăm acolo. După căutat o locuinţă, prin secretarul
o săptămână, patronul ne-a Bernhard Höfler; ne-au dat bani
concediat. Zicea că nu mai are împrumut pentru garanţie, prin
secretarul juridic al PRO-GE
Tirol, dl. Xaver Zeilinger; ne-au
Şi colegii şi găsit un loc de muncă - şi l-au
dat în judecată pe fermier. Întâi,
colegele ne-au sindicatul i-a cerut fermierului
încurajat să să ne achite restanţele de 50.000
de euro, ceea ce n-a făcut. De
luptăm în aceea am mers în instanţă.
continuare pen- Andrei Oancea: În ianuarie,
2016, după trei termene de jude-
tru drepturile cată, am ajuns la o înţelegere cu
noastre patronul, să primim fiecare câte
12.000 de euro. (Ambele părţi
au acceptat soluţia amiabilă
nevoie de noi şi să semnăm un numită »Freiwillige Abfertigung
bileţel pe care scria că am primit des Arbeitsgebers«.) Sindicatul
tot ce ni se cuvenea şi că nu ne-a pus în vedere că putem
are niciun fel de datorii faţă de continua procesul, dar nu mai
noi. Nu am semnat biletul ăsta voiam să mergem la judecătorie
şi am mers din nou la sindicat. pentru că era foarte greu pentru
Aşa a început totul. Mai târziu noi – ar fi trebuit să ne luăm
am aflat că ne concediase la o zi liber de la serviciu şi să-l vedem
după ce sindicatul făcuse sesi- din nou pe fostul patron, dar noi
zarea la asigurarea de sănătate nu mai voiam asta.
zonală (Gebietskrankenkasse)
din Tirol. Trebuie să-i fi spus ci- Unde trăiţi şi unde lucraţi
neva de la asigurarea de sănătate acuma? Cum sunteţi?

..70..
»CE TREBUIE SĂ ŞTII CA SEZONIER/SEZONIERĂ!« THAUR
(AUSTRIA), VARA 2016: Foştii sezonieri agricoli Andrei
şi Bogdan Oancea sunt activi în campania »Sezonieri«. Cu
pliantele campaniei se întorc pe câmpurile pe care fuseseră
..71..
exploataţi ani de zile pentru a-i informa pe colegi/colege
despre drepturile lor. Foto: Sónia Melo
Andrei Oancea: Suntem la Bogdan Oancea: Da, e greu,
Rum, în apropiere de Thaur şi când ai nevoie de acei bani, te
Absam. Acolo lucrasem o perioa- gândeşti bine de tot înainte să
dă de timp ca sezonieri iar acu- începi să lupţi pentru drepturile
ma lucrăm la Stubai, la o firmă tale. Totuşi, la noi s-a sfârşit
ce produce piese auto. Suntem cu bine. Acuma stăm la Rum şi
foarte mulţumiţi. Patronii sunt din fereastra apartamentului
foarte amabili, au cunoştinţă de vedem câmpurile din Thaur. În
procesul nostru şi de fiecare dată zilele ploioase, când ne gândim
ne-au dat liber ca să mergem la cum lucram în trecut pe câmp,
judecătorie. Şi colegii şi colegele în ploaie, ne dăm seama cu
ne-au încurajat mereu să luptăm adevărat cât de prost era plătită
pentru drepturile noastre. muncă şi cât de bine o ducem
Bogdan Oancea: Lucrăm acolo acuma!
de luni până vineri, avem un
program de lucru regulat şi
câstigăm atâta cât scrie în con-
tractul de muncă: aproximativ
8 euro pe oră. Toate merg bine.
Primim un ştat de plată comple-
tat corect. Salariul ni se virează
în cont în aceeaşi zi a lunii. Şi ni
se plătesc orele suplimentare.
Totul e în ordine acuma.

Cum priviţi astăzi decizia


voastră de a va apară şi a vă
cere drepturile?
Andrei Oancea: Avem colegi
români care lucrează în Tirol ca
sezonieri, în aceleaşi condiţii gre-
le. Uneori le spunem să meargă
la sindicat, dar nu vor să audă de
asta. Le trebuie un loc de muncă
şi nici măcar nu îndrăznesc să se
informeze despre drepturile lor ...

..72..
Munca fără acte,
dar nu şi fără drepturi!
Începând cu 2014, biroul de ajutor sindical pentru lucrători
fără documente (UNDOK) oferă consiliere şi sprijin migran-
ţilor cu statut de şedere incert şi fără acces oficial la piaţă
de muncă. UNDOK cere drepturi egale pentru toţi angajaţii,
deoarece discriminarea la accesul pe piaţa muncii duce la su-
praexploatarea colegilor noştri fără documente şi, în con-
secinţă, la subminarea poziţiei tuturor angajaţilor. Cei care
practică dumpingul salarial nu sunt angajaţii, ci angajatorii.
Autoare: Sandra Stern

Doamna C. a venit la biroul UN- acasă după doar o oră de muncă,


DOK cu un zâmbet larg pe buze. alteori trebuia să lucreze zece
Azi a primit prin poştă restul de ore la rând. Îi ceruse angajatoru-
salariu ce i se cuvenea din partea lui de mai multe ori salariul cu-
angajatorului, care refuzase să i-l venit, acesta însă încerca să evite
plătească. Nu ar fi crezut vreo- plata. După o perioadă de timp,
dată că îşi va primi banii, pentru a fost acuzată chiar că nu ar fi
că doamna C. lucrase fără drept lucrat şi a fost concediată fără
de muncă. Doamna C. venise din respectarea termenului de con-
Croaţia în Austria, neştiind că cediere. Doamna C. s-a adresat
pentru cetăţenii croaţi se aplică biroului UNDOK care a ajutat-o
încă, până în 2020, restricţii la cu succes să-şi revendice drep-
piaţă forţei de muncă. Lucrase turile salariale şi sociale. Firma
în domeniul gastronomiei, fără intrase în faliment, dar doamna
o înregistrare oficială din partea C. şi-a obţinut din fondul de
angajatorului. Doamna C. a lu- insolvenţă salariul, bonusurile,
crat timp de şase săptămâni fără banii de concediu şi daunele
o singură zi de repaos. Uneori, morale pentru concediere.
când nu era de lucru, era trimisă »Azi e o zi bună pentru mine. Sunt

..73..
foarte fericită!« a spus doamna C., Azilanţii/Azilantele obţin
înainte să-şi ia rămas bun. dreptul de muncă la trei luni
Munca fără documente este nesi- după depunerea cererii de azil,
gură, prost plătită şi periculoasă conform »Dispoziţiei Bartenste-
– fără excepţie: la curăţenie, la în- in« al Ministerului Social, din
grijirea copiilor sau a vârstnicilor 2004. Aceasta se limitează însă
la domiciliu, în muncile agricole la munca sezonieră în agricul-
tură şi turism. Dincolo de asta,
angajatorii sunt obligaţi să soli-
Nu ar fi crezut cite la Oficiul Forţelor de Muncă
(Arbeitsmarktservice/AMS) o
vreodată că autorizaţie de angajare. Şi, deoa-
îşi va primi rece pentru munca sezonieră se
stabilesc anual cote de angajare,
banii, pentru că şansele azilanţilor să găseas-
doamna C. că un loc de muncă în aceste
lucrase fără sectoare este egală cu zero.
Azilanţilor nu le rămâne decât
drept de muncă munca de liber profesionist sau
cea caritativă. În niciunul dintre
cele două domenii nu se aplică
sau în munca sexuală, pe şantiere însă contractele colective, motiv
sau în gastronomie. Munca fără pentru care munca este de regu-
documente funcţionează după lă foarte prost plătită.
așazise legi nescrise ... În Austria, Mai nou, atât sindicatele, cât
la ora actuală, există 28 de tipuri şi unele asociaţii patronale cer
de drept de şedere care restrâng deschiderea pieţei de muncă
sau interzic complet accesul ofici- pentru azilanţi, după şase luni.
al al migranţilor la piaţă mun- În ciuda numeroaselor pro-
cii. Acest lucru îi »împinge« pe teste ale azilanţilor şi ale unor
migranţi în sectoarele informale ONG-uri şi în ciuda faptului că
(»muncă la negru«) sau în activi- mulţi experţi consideră nelegale
tăţi aparent liber profesioniste. actualele reglementări restricti-
Situaţia azilanţilor ilustrează cel ve, acestea sunt în continuare în
mai bine efectele inumane ale vigoare şi îi împing pe azilanţi în
acestui sistem. sectoarele informale ale econo-

..74..
»BUN VENIT REFUGIAŢILOR!« VIENA (AUSTRIA), 3. 10. 2015:
Manifestaţie de amploare »pentru o politică umană de azil«.
100.000 de oameni ies în stradă pentru a manifesta împotri-
va politicii predominant rasiste de azil. Extras din apelul la
manifestaţie: »Nu fortăreţei Europa! Deschideţi graniţele şi
opriţi moartea în masă în Marea Mediterană! Drept..75..
de şedere
pentru toţi!« Foto: Daniela Koweindl
miei. În felul ăsta, ei pot fi mai mai des cu problema salariilor
uşor şantajaţi şi exploataţi de neplătite integral. Un alt lucru
către angajatori. tipic în munca fără documente
Un caz exemplar este cel al dlui. este programul de lucru extrem
O. care fugise din Pakistan în de lung – deseori şi zece-două­
Austria şi de trei ani este în sprezece ore pe zi, timp de şase
procedură de azil. Deoarece în sau şapte zile pe săptămână.
calitate de azilant nu poate fi Lucrătorii fără documente
angajat decât în munca sezoni- primesc de regulă salarii extrem
eră, a fost nevoit să lucreze pe de mici, cu mult sub cele din
cont propriu pentru a se între- contractele colective de muncă.
În munca la domiciliu, uneori
se plătesc chiar şi salarii de 1
În munca la euro/oră. În afară de asta, mai
apar şi alte probleme cum ar fi
domiciliu, neplata salariilor, nerespectarea
uneori se plătesc normelor de protecţia muncii,
concedierea în caz de boală,
chiar şi salarii accident sau vârstă înaintată,
de 1 euro/oră dar apare şi abuzul fizic şi de
natură sexuală. Indiferent dacă
se lucrează cu să fără documen-
ţine, iar în prezent distribuie te, legea protecţiei sociale, legea
ziare în Viena. Salariul stabilit muncii şi standardele minime
cu angajatorul era de 4,70 Euro, din contractele colective de
angajatorul nu şi-a respecat însă muncă sunt valabile pentru toţi
angajamentul. Domnul O. îl angajaţii.
atenţionase în mod repetat că îi
este dator cu o parte din salariu. A avea dreptate şi a primi
Totuşi, agajatorul nu i-a plătit dreptate
salariul restant. Angajaţii/angajatele, indife-
rent de statutul lor de şedere,
Toţi angajaţii/toate angaja- au nevoie de informaţii despre
tele au drepturi drepturile lor sociale şi de mun-
Persoanele care se adresează bi- că, şi de sprijin la realizarea
roului UNDOK se confruntă cel acestor drepturi. Aici le vine în

..76..
întâmpinare biroul UNDOK, Organizaţi împotriva
deschis în iunie 2014 în spaţiile exploatării
»ÖGB Catamaran«. De atunci Legea de combatere a dum-
s-au adresat biroului aproape ping-ului salarial şi social în
300 de lucrători fără documen- Austria oferă un bun instrument
te, printre care şi azilanţi. Două împotriva practicilor de exploa-
consiliere îi informează gratuit, tare ale firmelor şi angajatorilor.
anonim şi în mai multe limbi Este nevoie însă şi de aportul
despre drepturile salariale şi colegilor noştri care lucrează
sociale ce li se cuvin şi îi spri- fără documente. Asta, pentru
jină în demersurile lor vizavi că angajaţii fără documente se
de angajatori, chiar şi în in- găsesc în situaţii legale comple-
stanţele de judecată. Acest din xe. De aceea, Federaţia UN-
urmă lucru nu este uşor pentru DOK care asigura funcţionarea
angajaţii fără acces legal la piaţa biroului UNDOK, oferă, pe lângă
muncii din două motive: 1. An- consiliere şi sprijin, ateliere
gajatorii, de regulă, nu îi înre- (workshopuri) pentru lucrătorii
gistrează pe angajaţii fără hârtii fără documente, dar şi pentru
la asigurările sociale şi omit să multiplicatori. În acest cadru
solicite acord de angajare. An- se transmit cunoştinţe de bază
gajaţii fără documente trebuie privind drepturile fiecărui par-
deci să probeze (în instanţă) ticipant şi cum şi le pot impune,
că au lucrat. 2. Mulţi lucrători aceasta fiind prima condiţie de
fără documente se găsesc într-o apărare împotriva exploatării.
situaţie dificilă, de natură să Prin asta dorim şi încurajarea
le pericliteze şederea în ţară, (auto)organizării lucrătorilor
dacă ar încerca să-şi urmărească fără documente. Biroul UNDOK
drepturile salariale şi sociale. În face şi muncă de teren pentru a
cazul azilanţilor în procedură de intra în contact direct cu lucră-
azil, cum ar fi domnul O., acest tori fără documente şi încurajea-
risc nu există. Biroul UNDOK ză de asemenea interconectarea
îi ceruse acestuia drepturile tuturor celor activi în domeniile
salariale în faţa angajatorului. privind munca fără documente:
După o săptămâna, angajatorul sindicate, Camera de Muncă
s-a conformat, plătindu-i dlui. (Arbeiterkammer), ONG-uri
O. salariul restant. (organizaţii non-guvernamen-

..77..
tale) implicate în sprijinirea
străinilor şi azilanţilor, activişti
din domeniul antirasismului. În
acest fel, biroul UNDOK sprijină
şi campania »Sezonieri« pentru
drepturile lucrătorilor agricoli în
Austria, pentru că discriminarea
lucrătorilor fără documente nu
este un fenomen izolat, ci avem
de-a face cu exploatare sistema-
tică ce trebuie combătută prin-
tr-un efort comun, în interesul
tuturor angajaţilor.

Sandra Stern lucrează pentru


biroul UNDOK, responsabilă cu
relaţiile cu publicul, ateliere şi
interconectare. Este activă, la
nivel de sindicat, şi în educaţia
adulţilor.

Textul de faţă a apărut iniţi-


al în asyl aktuell (1/2015) şi a
fost adaptat şi actualizat pentru
acest pliant.

www.undok.at – acolo găsiţi


pentru descărcare şi pliantul
»Munca fără documente nu în-
seamnă şi muncă fără drepturi!«

Întrebări frecvente (FAQ): Ac-


cesul la piaţa muncii pentru
azilanţi/azilante: www.arbeits-
marktzugang.prekaer.at

..78..
Pentru o democratizare
radicală a sistemului agricol
şi alimentar
Mişcarea pentru suveranitate alimentară militează pentru ca
hrana să fie nu doar asigurată, ci și producţia, distribuirea,
prepararea şi consumul acesteia să fie democratizate în mod
radical. Asta implică respectarea dreptului muncii în aceste
domenii. Brigitte Reisenberger de la Forumul Nyéléni pentru
suveranitate alimentară, despre un sistem agricol solidar şi
dreptul fundamental la hrană.

Europa este cel mai mare expor- tendinţă spre agroindustrie, au


tator de alimente din lume – o avut ca rezultat desfiinţarea la
»performanţă« îndoielnică ce scară mare a micilor gospodari şi
are la bază un model de agri- schimbări în profunzime a acti-
cultură bazat pe exploatare ce vităţilor din domeniu. Din cauza
urmăreşte producţia cât mai presiunii concurenţei şi a preţu-
ieftină a alimentelor. Acest rilor, mulţi ţărani se confruntă
model de agricultură supus unei cu condiţii de muncă proaste, cu
continue intensificări şi indust- o insecuritate socială crescândă,
rializări este ţinut în mişcare de îndatorire financiară şi o tot mai
practicile agricole cotidiene, de mare povară a muncii. Această
consum, întreprinderi, politici presiune se transmite asupra an-
economice şi comerciale. Politica gajaţilor salariaţi, astfel încât se
agricolă comună (PAC) susţine ajunge la condiţii de muncă tot
din bani publici, în mod activ, mai precare în producţia şi dis-
acest sistem, prin subvenţii pe tribuţia alimentelor – în gospo-
suprafeţele agricole. Schimbări- dării, în domeniul prelucrării, în
le structurale în agricultură, comerţul cu amănuntul. Salarii
percepute ca ceva firesc, cu o de mizerie, condiţii de muncă

..79..
»NE-AM SĂTURAT!« VIENA (AUSTRIA), 26. 1. 2015: Cu ocazia confe-
rinţei de iarnă a Forumului Ecosocial, platforma »Ne-am săturat«
(«Wir haben es satt«) protestează pentru o reorientare cât mai rapidă a
politicii agrare a Austriei, orientată în prezent spre creştere şi export.
»Ne-am săturat« are la bază organizaţii de mediu, de agricultură,
mişcări sociale şi de dezvoltare. Acestea solicită o agricultură ţărăneas­
că cu şanse de viitor, acces la pământ pentru toţi, păstrarea varietăţii
..80.. săditor, dreptul la hrană şi condiţii echitabile de muncă
materialului
pentru lucrătorele şi lucrătorii (migranţi). Foto: FIAN
dăunătoare sănătăţii şi o con- turor participanţilor la sistemul
tinuă subminare şi refuzare a agricol şi alimentar: micii ţărani,
drepturilor omului şi a muncii lucrătorii agricoli, comercianţii
fac parte din sistemul agricol şi şamd. Avem nevoie, nici mai
alimentar dominant. mult, nici mai puţin, de o de-
mocratizare radicală a întregului
Lanţuri de producţie solidare sistem. Mişcarea pentru suver-
Un sistem agricol şi alimentar, anitate alimentară se implică
bazat pe concurenţă, creştere şi pentru dreptul tuturor oamenilor
competitivitate distruge micii
gospodari ţărani peste tot în
lume. Astfel, printre cauzele pro- Europa ocupă
funde ale migraţiei se numără locul 1 în
deseori şi efectele sistemului
agricol şi alimentar. Concerne exportul de
agricole din Austria achiziţio- alimente –
nează terenuri în România des-
tinate producţiei de monoculturi o performanţă
pentru export, marginalizându-i îndoielnică
in acest fel pe micii ţărani. După
anul 2000, în România preţul
terenurilor agricole s-a triplat. de a decide în mod democratic
În mod paradoxal, România este cum să fie produsă, distribuită şi
foarte dependentă de importul consumată hrana. Este o mişcare
de alimente – 70% provenind care pune sub semnul întrebării
din străinătate. Lipsiţi de per- raporturile de putere care deter-
spective în mediul rural, sperând mină sistemul nostru alimentar.
să iasă din spirala sărăciei, mulţi Cei care produc hrana nu sunt
oameni ajung lucrători agricoli neapărat şi cei care au puterea.
în ţări ca Austria. Aici, ei lucre- Puterea se găseşte mai degrabă
ază deseori în condiţii mizere, la reprezentanţii politici, la
privaţi de elementare drepturi grupurile de interese din agricul-
sociale şi de muncă. tură, la lobbyişti şi la firmele din
Este nevoie de schimbări majore comerţul alimentar. În Austria,
pentru o coexistenţa solidară, această putere se manifestă dese-
umană, autodeterminată a tu- ori ca »Sfânta Treime« compusă

..81..
din Banca Raiffeisen, Camera unei cooperative alimentare
Agricolă şi Uniunea Fermieri- în Salzburg sau de activitatea
lor ... Gradul de concentraţie în de lobby la Bruxelles, pentru o
comerţul alimentar din Austria nouă politică agricolă. Lucrurile
este la cele mai înalte cote în practice sunt şi politice.
Europa. Trei firme îşi împart 80%
din piaţă. Acestea hotărăsc ce Dreptul la hrană adecvată
produse vor ajunge pe raft. Suveranitate alimentară înse-
Mişcarea pentru suveranitate amnă crearea de condiţii pen-
alimentară se implică pentru un tru accesul la hrană suficientă,
sistem agricol şi alimentar care sănătoasă, echitabilă social şi
nu consideră că trebuie să-i ex- ecologic şi adecvată cultural.
ploateze pe oameni: nici pe ţăra- Campania »Sezonieri« care abor-
dează problema la nivelul luptei
de muncă reprezintă un element
Practicile important al mişcării, contri-
buind totodată la promovarea
agricole au şi o agendei acesteia în contextul
latură politică muncii sindicale.
Perspectiva comună este un
sistem agricol şi alimentar bazat
ni, nici pe prelucrători, nici pe pe dreptul omului la hrană şi
vânzători, nici pe sezonieri. Asta suveranitatea alimentară. Hrana
implică o schimbare a structu- nu este o marfă ci un drept al
rilor şi cauzelor ce au ca efect fiecăruia!
această exploatare. Obiectivul
este ca oamenii să se implice
direct în formarea sistemului. Brigitte Reisenberger lucrează
Pentru realizarea suveranităţii la organizaţia de drepturi ale
alimentare este necesar ca mulţi omului, FIAN, fiind implicată în
oameni să acţioneze în multe Austria şi pe plan european în
mişcarea pentru suveranitate
locuri şi pe cele mai diverse pla-
alimentară.
nuri, făcând lucruri de mai mică
sau mai mare amploare – indife- www.ernährungssouveränität.at
rent că este vorba de înfiinţarea www.nyelenieurope.net

..82..
..83..
Impressum: Campania »Sezonieri« pentru drepturile lucrătorilor agricoli în Aus-
tria. Johann-Böhm-Platz 1, A-1020 Viena • Redacţia: Lisa Bolyos (coordonare),
Cordula Fötsch, Markus Griesser, Iris Hanebeck, Susi Haslinger, Karin Jović, Traudi
Kotek, Daniela Koweindl (coordonare), Sónia Melo • Texte: Susi Haslinger, Brigit-
te Reisenberger, René Schindler, Sandra Stern • Interviuri: Dieter A. Behr, Lisa
Bolyos, Markus Griesser, Hans Hedrich, Daniela Koweindl, Sónia Melo, Tobias Zor-
tea • Transcrieri: Lisa Bolyos, Cordula Fötsch, Markus Griesser, Iris Hanebeck, Hans
Hedrich, Traudi Kotek, Daniela Koweindl, Sónia Melo, Tobias Zortea • Lectorat
şi corectură: Eugen Condria, Rodica Condria, Hans Hedrich, Radu Plămădeală
• Traduceri: Hans Hedrich • Fotografii: Lisa Bolyos, Karl-Friedrich Brennig,
Comitato Lavoratori delle Campagne, Faire Mobilität, FIAN, IGR, Daniela Koweindl,
l‘autre syndicat, Daniel Liebl, Sónia Melo, Evelina Saduikyte • Grafică: Lisa
Bolyos • MulŢumiri: Sara Curci, Assimina Gouma • Imprimat la: Remaprint,
1160 Wien

Viena, Octombrie 2016

Diese Publikation gibt es auch in deutscher und englischer Sprache. / This publi-
cation is also available in German and English. / Această publicaţie este disponi-
bilă şi în limba germană şi engleză. // Bestellungen unter / order at / comenzi la:
sezonieri@gmx.at

Finanţatori: Forumul european al cetăţenilor şi cetăţenelor / Fondul special


de proiecte al ÖH al Universităţii din Viena / Fondul special de proiecte al Repre-
zentanţei federale ÖH / Prekär Café / PRO-GE – Die Produktionsgewerkschaft / Le
mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit individual!

..84..
www.sezonieri.at
www.facebook.com/sezonieri

Campania »Sezonieri« pentru drepturile lucrătorilor agricoli în Austria este o in-


iţiativă comună a PRO-GE, sindicatul din domeniul producţiei în cadrul Federaţiei
Sindicale Austriece (Österreichischer Gewerkschaftsbund); Nyéléni – Forumul
pentru Suveranitate Alimentară; UNDOK – Federaţia pentru Suport Sindical în Fa-
voarea Lucrătorilor fără Documente; MEN-VIA – sprijin pentru bărbații afectați de
traficul de persoane; LEFÖ – consiliere, educaţie şi sprijin pentru femeile migrante;
activiste şi activişti independenţi.

www.forumcivique.org
Forumul european al cetăţenilor şi cetăţenelor (Europäisches BürgerInnenforum
– EBF) este o reţea internaţională de solidaritate ce sprijină autoorganizarea prin
crearea de reţele între iniţiative de emancipare, în vederea expunerii unor neajun-
suri prin intervenţii directe. Forumul participă, de mai mulţi ani, la o campanie co-
mună de solidaritate cu sindicatul lucrătorilor agricoli SOC-SAT, din sudul Spaniei.
Publicaţii pe această temă: »Anatomie eines Pogroms – z.B. El Ejido« (2000), »Le
goût amer de nos fruits et légumes« (2001), »Bittere Ernte. Die moderne Sklaverei
in der industriellen Landwirtschaft Europas« (2004), »Peripherie & Plasitkmeer.
Globale Landwirtschaft - Migration - Widerstand« (împreună cu NoLager Bremen,
2008), »Orangen fallen nicht vom Himmel. Der Sklavenaufstand in Rosarno« (Jean
Duflot, 2011) – de comandat pe pagina web.

..85..
Foto: Sónia Melo