Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite

de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România. Etape preliminare au
fost Unirea Principatelor Române din 1859 și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-
1878, pe fondul renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.
Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-
zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul intrării României în Primul
Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:

 acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în

conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial
 prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus
 afirmarea principiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în
contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.
Printre personalitățile care au avut contribuții importante la participarea României la război și la
realizarea Marii Uniri a fost regele Ferdinand, care a achiesat la împroprietărirea țăranilor români și
la introducerea votului universal. Regele a refuzat să promulge Pacea de la Buftea, ceea ce a făcut
posibilă participarea României pe picior de egalitate cu statele victorioase la tratativele de pace de
după Primul Război Mondial. Regina Maria a animat munca de ajutorare a răniților, fiind nelipsită din
focarele de epidemie și din tranșee. După război a călătorit la Paris, unde a intervenit pe lângă
personalitățile politice occidentale pentru recunoașterea unirii. Chiar și în momentele în care nu a
fost la guvernare, liderul liberal Ionel Brătianu a influențat decisiv desfășurările politice.
Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a
Marii Uniri a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial
al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit
niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul declarat, în conivență cu Germania
nazistă, care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Ungariei,
precum și Bulgariei.

Cuprins

 1Urmări
 2Numismatică
 3Notafilie
 4Note
 5Bibliografie
 6Vezi și

Urmări[modificare | modificare sursă]
Carte poștală din 1918-1919 care ilustrează unirea tuturor românilor într-un singur stat. Granițele vestice ale
României (colțul din stânga sus) sunt granițe doar presupuse la acel moment (cele definitive fiind confirmate în
1920)

Noua întindere a statutului și noua structură socio-economică au produs schimbări fundamentale ale
sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat a supraviețuit doar Partidul Național
Liberal, căruia în perioada interbelică i s-a opus Partidul Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu.
Viața culturală a cunoscut o perioadă de efervescență fără precedent, manifestată în artă și știință.
Din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania și Bucovina de Sud au rămas României
după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța au fost
încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei. Ideea unirii Republicii Moldova cu România,
deși neasumată de niciunul dintre cele două state, a rămas prezentă în discursul public
din România și Republica Moldova.
Parlamentul României a adoptat, la 31 iulie 1990, Legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată
Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca
sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.[1]

Numismatică[modificare | modificare sursă]
La 26 noiembrie 2018, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția numismaților, un
set de monede, cu prilejul Centenarului Unirii Transilvaniei cu România; pe aversul fiecărei monede
din set sunt gravate o imagine prelucrată după o fotografie realizată de Samoilă Mârza, textele (în
arc de cerc) ROMANIA și MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA, valoarea nominală, stema României și
milesimul (anul de emisiune) 2018. Pe reversul fiecărei monede sunt gravate efigiile lui Ștefan Cicio
Pop, Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș și Iuliu Hossu. Monedele de aur au
valoarea nominală de 500 de lei (200 de exemplare), monedele de argint au valoarea nominală de
10 lei (200 de exemplare), iar cele de metal comun au valoarea nominală de 50 de bani (5.000 de
exemplare), toate de calitate proof. Au fost emise, în același set de monede, 1.000.000 de monede
de metal comun de calitate UNC (necirculate).[2]
La 1 iulie 2019, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de
monede „cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Alexandru Marghiloman.” Emisiunea numismatică este
formată din trei monede: o monedă de aur, cu valoarea nominală de 100 de lei, având titlul de
900‰, o monedă de argint, cu valoarea nominală de 10 lei, având titlul de 999‰ precum și o
monedă din aliaj comun, cu valoarea nominală de 50 de bani.[3]
Întregul tirajul acestei emisiuni monetare 300 de seturi este de calitate proof.[3]
La 28 octombrie 2019, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un
set de monede cu tematica Desăvârșirea Marii Uniri - Regina Maria. Emisiunea monetară este
formată dintr-o piesă de aur, cu titlul de 999‰, având valoare