Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism ȘI Arhitectură

Departamentul Urbanism și Design Urban

Lucrare de curs
La disciplina: Construcții comunale

A efectuat: st.gr.U-151, Popușoi Mihaela

A verificat: l.u. Sîli Anatolie

Chișinău 2018

1
 Calculul podului pietonal din oțel

Date iniţiale:

qut = 500 (kg/m2 )

L = 9.0 (m)
B = 6.0 (m)
C = 1.2 (m)
H = 6.0 (m)

Încărcare qn ,kg/m2 γf qc ,kg/m2

1. Proprie
- tablier 7850 1,05 133.45
- grindă auxiliară 31.5 1,05 14,385
- grindă principală 240 1,05 252

2. Utilă 500 1,2 600

3. De zăpadă 50 1,4 70

1.Calculul tablierului (Platilajului)

a)Determinăm sarcina ce acționează deasupra tablierului:

qc=qn* γf + qzap.* γf = 600+70=670 (kN/ m2)= 0.067 (kN/ cm2 )

qc=0.067 (kN/ cm2 )*1 cm = 0.067 (kN/ cm )

b)Determinăm grosimea tablierului:

2
Grosimea tablierului va fi:

Îm final adoptăm grosimea platilajului de 1.7 cm

Astfel masa proprie a tablierului va fi:

Determinăm sarcina totală a tablierului:

3
 l=B=1m

Mmax

Fig.1. Schema încărcării pe grinda secundară

c) Aflăm momentul maxim de acţiune a sarcinii pe 1m lăţime a tablierului:

d) Calculăm momentul de inerţie a secţiunii:

e) Calculăm rezistența tablierului:

f) Determinăm săgeata admisibilă de încovoiere:

f 5 qnl 3  1 
  
l 384 E  I 150 

4
Unde: * h=t
*E= 2.1 . 105

2. Calculul grinzii secundare din profil.

Lc l(B) Lc

Mmax

Fig.2. Schema încărcării pe grinda secundară

ql 2 qlc 1250  7.2 2 1250  0.9 2

M max      8100  506.25  7593.75
8 2 8 2

1) Determinăm încărcarea pe grinda secundară:

qc=qut..  f + qpl*.  f + qzăp.  f =500*1.2+133.45*1.05+50*1.4=810.122 kN/m

2 )Determinăm momentul de încovoiere maximal:

2
qc l 2 q c l c 15.92  7.2 2 15.92  0.9 2
M max      103.16  6.45  96.71(kN  m)
8 2 8 2

3) Determinăm momentul de rezistenţă necesar:

5
 M max 96.71 10 3
W    342.94(cm 3 )
  Ry 1.2  235

Adoptăm: * profil N 27, cu Wx=371(cm3 );

* Ix=5010(cm4 );
* h=270;
*b=125;

4) Verificăm înălţimea minimă a grinzii, conform cerinţelor de rigiditate:

l  n0 1 720  250
hmin     31.25(cm)
4800 ng 4800 1.2
1 1
Unde: * [ n ]=[ 250 ]
o

l=B=7.2m= 720 cm
Alegem în final profilul N 33, cu: h= 330
b=140
Wx=597 cm3
Ix=9840cm4

2.6 Verificăm săgeata admisibilă de încovoiere în grindă:

qn=qpln .1m+ qgr.s.n . 1m+ qut . 1m+ qzăp . 1m= 1250+ 7 + 13.7+ 50= 1320.7
kN/m= 13207 N/m= 13.207 kN/m

f 5 qn l3 5 13.207 10 4  7.2 3

     0.013  0.238 10 9  0.003110 9  0.000003110 6
l 384 E  I 384 2,1 10 5  9840

3.Calculul grinzii principale.

qc=qpl . γf .ld + qgr.s. . γf .ld + qgr.p. . γf .ld + qzăp. . γf .ld + q . γf .ld = 7.35+ 14.385 +
252+ 70+ 1500= 1843.735 (kg/m2)= 18.44 (kN/m)

1) Determinăm momentul de încovoiere maximal:

q c  L2 18.44  9 2
M max    186.705( kN  m)
8 8

2) Găsim sarcina de calcul în grindă:

q c  L 18.44  9
Q   82.98( kN )
2 2

6
3) Determinăm momentul de rezistenţă:

M max 186.705 10 3

Wx    0.66207 10 3  662.07 (cm 3 )
  Ry 1.2  235
Unde: γ = 1.2
Ry= 235
4) Găsim înălţimea optimă a grinzii:

3 3 125  662.07
hoptim  3  k a  Wx  3  49.88(cm)
2 2

- Grosimea peretelui grinzii:

hopt 49.88
    0.399  0.4(cm)
ka 125

-Înălțimea grinzii:

h=δ . ka= 0.4 . 125= 50(cm)

-Grosimea tălpilor grinzii:

Din condiții constructive tf , se ia : tf= 20 (mm)= 2(cm)

-ho= h-( 2 . 2)= 50-4=46(cm)

-Suprafața tălpii grinzii :

3 Wx 3 662.07 10
Ff      10.79(cm 2 )  107.9(cm 2 )  108(cm 2 )
4 ho 4 46
Ff 108
Ft    54  55(cm 2 )
2 2
F f  110 (cm 2 )

7
5)Verificăm secţiunea primită la rezistenţă:

-Determinăm momentul inerţie a secţiunii grinzii:

3
t w  ho
Ib   2a 2 F f
12
h  2 46  2
Unde: a  0   24(mm)
2 2
0.4  46 3
Deci, Ib   2  24 2  110  3244.5  126720(cm 4 )
12

-Determinăm momentul de rezistenţă:

I b 2 I b 2 129964.5
W    5198.58(cm 3 )
h h 50
2

-Verificăm secţiunea la rezistenţă:

M max 186.705 10 3

    35.91( MPa)  240( MPa)
W 5198.58

-Verificăm săgeata de încovoiere:

8
 f 5 q l  1 
n 3
   
l 384 E  I  400
qn=7+ 13.7 + 240+ 1250+ 50= 1560.7 (kg/ m2)= 0.015607 kN/cm

unde: * I= Ib
*l= L

f 5 q n  l 3 5  0.015607  729 106

    0.00000540.0025
l 384 E  I 384  2.110 129964.5
5

Conform rezultatelor obţinute, toate condiţiile sunt satisfăcute.

4.Calculul peretelui de sprijin

Date iniţiale:

H=5.9(m) C1=0.0124
Hp=4.3(m) C2=0.0014
Hf=1.6(m) i1= 0.04
 =400 i2=0
 t =1.68(T/m3 )  =0.3
 z =2.3(T/m3 ) Rt=2.1( kg/m)
f=0.55 (Argilă nisipoasă)

1)Determinăm lățimea peretelui de sprijin:

    1.68 
bi  H p   C1  0.75 t   C2   4.3  0.0124  0.75   0.29  0.0014   1.667(m)
 z   2.3 

9
2)Determinăm lățimea tălpii de fundație a peretelui de sprijin:

    
b f  1.2  H   C1  0.75  t    C 2   1.2  6.4  0.0124  0.75  1.68  0.29  0.0014  
z   2.3 
   
 2.74(m)

Dacă lățimea peretelui de sprijin este determinată din condiţii că toată

secţiunea lucrează la compresiune şi avem cazul că înălţimea peretelui este mai
mică sau egală cu 10m, verificarea nu se face.

3)Determinăm masa peretelui de sprijin:

Pp  Pi   bi  H p   z  H f  b f   z   1.667  4.3  2.3  1.6  2.74  2.3  (16.486  10.083) 

26.569(t / m)  26.57(t / m);

Calculele le efectuăm pentru 1(m) lungime

ld= 1(m)

Ppf  Pp  l d  Pp  1m  26.57t / m  1m  26.57(t );

4)Calculăm împingerea activă:

E  0.5   t  H 2    0.5 1.68  5.9 2  0.29  8.48(t / m);

E f  E  l d  8.48t / m 1m  8.48(t );

5)Calculăm momentul de susținere:

10
 H f  Hp b f  bi  1.6  4.3  4.3 1.667  2.3   2.74  1.667 
M  E  H p  bi     8.48 
3 2 3 2
 16.67  8.84  7.83(t  m);

6)Calculăm tensiunea la teren:

Ppf M
  ;
F W

Ppf M 26.57 (7.83)

 max      9.69  1.04  8.65(t / m 2 )  0.865(kg / cm 2 );
1 b f 1  b f 1  2.74 1  2.74
2

Ppf M 26.57 ( 7.83)

 min      9.69  1.04  10.73(t / m 2 )  1.073(kg / cm 2 );
1 b f 1 b f
2
2.74 1  2.74 2

Aceste tensiuni sunt mai mici ca rezistența solului Rt=2.1(kg/cm2).

7)Determinăm momentul de răsturnare:

M răă.  n  E  l  1,2  8,48  1,96  19,94

n  1,2
H Hf 5,9
l p   1,96
3 3
l- brațul forței

8)Calculul momentului de susținere a peretelui:

Msusț.=n .P.a=1,2 .26,57. 1= 31,884=31,9

Unde:
n=1,2
a=1 (m)
Msusț.> Mrăs.
31,9> 19,94

9)Calculăm forța de frînare care nu permite alunecarea peretelui:

T= f .n .P= 0,55. 1,2 .26,57= 17,54

n= 1,2

11
Verificăm stabilitatea peretelui:
T>E
17,54 > 8,48
Deci stabilitatea peretelui este asigurată.

5.Calculul rezervorului

Date iniţiale:
V=1000 m3 γ= 0.9T/m3
D=12,0 m P= 0.0025mPa
H=8,0 m n1=1.1- coeficientul pentru lichid
qzp=0,40 n2=1.2-coeficientul pentru vapori
qac=6,00
qiz.term.=0.40

Calculul tensiunei:

Reeşind din mărimile optimale volumelor mici împărţim peretele pe înălţime în

6 inele. În acest calcul se calculează centura de jos.

1)Calculul centurii de jos.Grosimea inelului de jos calculăm după formula:

t
 n1  h    n2  P   r
0.8  0.95  Rst
;
    g  0.9  9.81  8.83kN / m 3
Rst – rezistenţa cordonului
r – raza rezervorului

12
 t
1.1 800  8.83 10 4

 1.2  25 10 4  600 5.28
  0.27(cm)
0.8  0.95  2225 1691

Adoptăm t=4mm.

2)Verificăm rezistenţa rosturilor sudate, care tin peretele pe fundul platformei

la tensiunea efectului marginal.
Momentul încovoietor în locul unirii peretelui cu fundaţia:
M  0.1  n1    h  r  t  0.1 1.1  8.83  106  800  600  0.4  0.18kN  cm

3) Calculăm tensiunile în cordonul de sudură cu cateta:

kf=5mm
M 0.18
w    0.6kN / cm 2  6.0 MPa  Rt  180MPa
W 0.3
Ww=0,3

4) Calculăm stabilitatea peretelui:

1.1  q  1.4  q zp  1.2  qiz .term   r 1.1 6  1.4  0.4  1.2  0.4  450 104
1 
ac
  0.573kN / cm 2 
2t 0.4
 5.73MPa

5)Tensiunea critică la comprimare axială, calculăm după formula :

r 600
  1500
t 0.4
Deci conform tabelei 7.2./8/, avem:

c=0.074, de aici rezultă c<  =0.515

Et 2.1  10 5  0.4
 cr  c  0.074  10.36 MPa
r 600
1 5.73
 0.9   0.553  0.9
 cr 10.36

Deci conform rezultatelor obținute, peretele rezervorului este stabil.

13
 6.Calculul stîlpului.

1)Calculul stîlpului cu elemente depărtate.

qech  L
Qmax  
2
L= 9,0 (m)

qech-sarcina uniform distribuită

F 12
qech 
L

F- recțiunea grinzii platilajului

2q l
F  q l
2
l=B= 7,2 (m)

q=∑qtab=1843,735 kg/m2= 18,44 kN/m2

Fîșia de calcul a= 1 m

q=∑qtab .a= 18,44 kN/m

F= 18,44 . 7,2= 132,8 kN

12  132.8
qech   177.66kN / m
9
177.06  9 1.02
Deci: Qmax  2
 812.7 kN

2)Calculăm forța concentrată:

N 0  2  Qmax  2  812.7  1625.4kN

3)Determinăm înălțimea stîlpului:

h= H- hgr.sec.- hgr.pr.= 5,9- 2,7- 0,5= 2,7 (m)

unde:
hgr.sec. – înălţimea grinzei secundare
hgr.pr. – înălţimea grinzei principale

4) Calcuăm aria ramurei:

14
  n  N0 0.95  1625.4  100
Ar    40.02cm 2
2   x  Ry   c
0
2  0.8  240  1

Alegem secțiunea din 2 profile, tip U, conform anexei 9:

U 30 cu A2= 40,05 cm2

rx= 12,0 (cm)

5)Coeficientul de zveltețe a materialului:

 x  h 1  260
x    21.6   x  0.9672
rx 12
x  1

 x  coeficientul ce se ia din anexa 2.5., prin interpolare:

 0.968  0.966 
0.966    6   0.9672
 10 

6) Tensiunile în stîlp:

N= N0+ Gst

Gst  2   f  h  m0  g  2 1.2  2.7  40.05  9.81 10 3  2.54kN

N=1625,4+ 2,54= 1627,94 kN

7)Verificăm rezistența stîlpului:

n N
   240MPa
2   x  A2
0.95 1627.94 10
   199.62 MPa  240MPa
2  0.9672  40.05

Deci condiția se satisface.

15
16