Sunteți pe pagina 1din 2

1.

1 Notiuni generale:

Operatiile comerciale presupun legatura dintre doi agenti economici:

·0 Furnizorul- care in calitate de vanzator, pune la dizpozitia tertilor bunuri sau


servicii contra cost, pe baza unei intelegeri prealabile;

·1 Clientul- care in calitate de cumparator achizitioneaza contra cost bunuri sau


servicii.

Clientul inregistreaza in contabilitate datoriile fata de furnizori pentru bunurile sau


serviciile achizitionate, dar si creante pentru avansurile acordate furnizorilor.

Furnizorul inregistreaza in contabilitate creantele fata de client pentru bunurile si


serviciile livrate, dar si datorii pentru avansurile primite de la clienti.

Contabilitatea analitica a furnizorilor si a clientiilor se tine pe categorii (interni si externi)


pe termene de decontare, precum si si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Principalul
document de evidenta operativa si analitica a clientiilor si furnizorilor este Situatia
incasarii facturilor fiscale. In functie de momentul decontarii, vanzarii- cumpararile de
bunuri si servicii se pot clasifica astfel:

·2 vanzari-cumparari cu decontarea imediata in numerar;

·3 vanzari-cumparari pe credit comercial (clasic sau cambial) cand decontarea se va


face ulterior.

1. Creditul comercial clasic- este amanarea la plata acordata de catre furnizor


clientului , cand decontarea se face ulterior, folosind intrumente clasice. (ex. ordin
de plata, cec, chitanta)

2. Creditul comercial cambial- este un credit prevazut intr-un efect comercial (ex.
bilet la ordin si cambial) inb care se consemneaza, printre altele, suma de plata,
scadenta si banca la care se face decontarea.

In functie de destinatia bunurilor si serviciilor comercializate, respectiv prestate se disting


creante, respectiv datorii, care provin din vanzari-cumparari de:

·4 stocuri si servicii

·5 imobilizari
1.2 Teorie despre tema:

In cadrul activitatii economice, se realizeaza schimburi de valori intre entitatiile care


participa la circuitul economic. In functie de pozitia acestora, iau nastere raporturi
juridice de drepturi si obligatii, cunoscuta sub denumirea generica de relatii cu tertii.
Acestea sunt generatoare de creante pentru cei care ofera ceva si de datorii pentru cei care
primesc, sau in favoarea carora se realizeaza anumite prestatii. In aceste conditii,
creditorul este in drept sa pretinda o contraprestatie, de regula sub forma monetara, iar
debitorul este obligat sa plateasca ulterior, la un anumit termen numit scadenta. Deosebim
doua fluxuri de sens contrar:

·6 fluxul bunurilor sau prestatiilor;

·7 fluxul (contrafluxul) valorilor de schimb, in general al baniilor.

Decontarile cu tertii din operatiuni comerciale presupun legatura dintre doua entitatii,
generic denumite: furnizorul si clientul.

Clientul are calitatea de cumparator sau beneficiar al bunurilor si serviciilor achizitionate


contra cost de la furnizor la prestator