PARTEA a I-a

CALITATE ŞI CARACTERISTICILE CALITĂŢII

1. CALITATE. ELEMENTE DE INGINERIA CALITĂŢII

"Calitatea trebuie proiectată într-un produs,
înainte de execuţie sau asamblare"
ISO 9000

1.1CALITATE. NOŢIUNI GENERALE, INTERPRETĂRI

1.1.1 DEFINIŢIA CALITĂŢII
Noţiunea de "calitate" face parte din limbajul cotidian, având desigur
o încărcătură diferită de la o persoană la alta, bazată pe experienţe şi date
individuale diferite, decurgând de aici o serie de diferenţieri, neclarităţi sau
chiar confuzii.
Utilizarea termenului în domeniul tehnic, unde se impune o
rigurozitate a terminologiei şi o exactitate a conţinutului, la nivelul
celorlalte concepte utilizate, impune o definiţie care să coreleze înţelesul cu
diferitele particularităţi ale domeniului în care se aplică.
După o perioadă de îndelungate analize şi discuţii, între specialiştii
diverselor domenii tehnice, s-a ajuns la următoarea definiţie a calităţii,
prezentată în standardul internaţional ISO 8402-1995:

"CALITATEA ESTE ANSAMBLUL DE CARACTERISTICI ALE

UNEI ENTITĂŢI, CARE ÎI CONFERĂ ACESTEIA APTITUDINEA DE
A SATISFACE NECESITĂŢI EXPRIMATE ŞI IMPLICITE"

Termenul CALITATE (Quality), simbol internaţional Q, poate fi

folosit în mai multe împrejurări diferite. Astfel, se poate vorbi de calitatea
produselor, a serviciilor, a vieţii, a educaţiei, a învăţământului, a instruirii
profesionale etc.
Este necesar ca termenul CALITATE să fie utilizat considerând
întregul conţinut al definiţiei. Considerarea parţială a conţinutului definiţiei
poate să conducă la înţelesuri aparent satisfăcătoare având însă consecinţe
aplicative incorecte. De asemenea, termenul CALITATE are rolul unui
substantiv si nu al unui grad de comparaţie. Se afirmă despre un produs că
are o calitate buna, proastă sau necorespunzătoare.
CALITATEA PRODUSELOR ŞI FIABILITATE

CALITATEA reprezintă un concept global, bazat pe un ansamblu de

caracteristici.
Pentru a uşura înţelegerea noţiunii de calitate se mai precizează
următorii termeni:
Entitate este ceea ce poate fi descris si luat în consideraţie în mod
individual. Prin entitate se poate înţelege un produs, o activitate sau proces,
o organizaţie, un sistem, o persoană sau orice combinaţie a acestora care
poate fi privită ca o unitate.
Produs este rezultatul activităţilor sau proceselor. Un produs poate fi
material, ca rezultat al unor procedee sau procese tehnologice sau imaterial,
cunoştinţe, concepte, programe sau o combinaţie a acestora.
Un produs poate fi, de asemenea, "intenţionat" (principal) sau
"neintenţionat" (secundar) cum ar fi, produsele poluante, produsele
rezultate ca o consecinţă nedorită a procesului de fabricaţie, etc.
Proces sau activitate reprezintă ansamblul de resurse şi activităţi
independente care transformă datele de intrare în date de ieşire.
Resursele sunt formate din: personal, finanţe, facilităţi, echipamente,
tehnici şi metode.
Procedura este modul specificat de efectuare a unei activităţi.
Organizaţie este termenul care desemnează o campanie, corporaţie,
întreprindere, instituţie sau o parte din acestea cu statut de unitate, având
propriile sale funcţii şi propria sa organizare care furnizează un produs sau
un serviciu utilizatorului.
Referitor la noţiunea de calitate se mai fac următoarele precizări:
Calitatea unui produs trebuie considerată şi interpretată numai prin
prisma definiţiei stabilite. Elementele de bază ale calităţii sunt constituite
din ansamblul caracteristicilor care fac din produsul respectiv răspunsul la
o cerinţă a utilizării.
Calitatea rezultă numai din raportarea comportării produsului la
necesităţile beneficiarului la un anumit moment. Cerinţele şi calitatea
evoluează în timp.
Calitatea nu poate rezulta din considerarea separată a unui produs,
fără o raportare la o necesitate. Ansamblul caracteristicilor unui produs este
intrinsec produsului şi acestea se manifestă numai în timpul utilizării.
Calitatea unui produs constă în capacitatea acestuia de a satisface
cerinţele unui utilizator de-a lungul duratei dorite.
Dacă unui produs, realizat pentru o anumită utilizare, i se schimbă
utilizarea, i se schimbă şi calitatea. De exemplu, un contactor corespunzător
cerinţelor de definiţie poate fi folosit, prin reducere la absurd, şi la baterea
unui cui. În acest caz, calitatea se schimbă în raport cu noile cerinţe.
Fără definirea utilizării calitatea unui produs este lipsită de conţinut,
putând fi eventual luat în consideraţie aspectul economic legat de valoarea
materialelor.

2
 Calitate. Elemente de ingineria calităţii

1.1.2 CARACTERISTICILE CALITĂŢII

Conceptul de calitate se bazează pe ansamblul caracteristicilor şi a

interdependenţelor acestora care reflectă modul de satisfacere a cerinţelor
la utilizare.
Cerinţele utilizării pot, de asemenea, căpăta forma unor caracteristici
exprimând condiţiile impuse de utilizare. În cazul echipamentelor
reprezentative cu utilizări generale, cerinţele utilizării sunt standardizate şi
exprimate prin valori si unităţi stabilite.
Utilizarea, în cazul echipamentelor electrice, îşi corelează cerinţele
reale încadrându-se în caracteristicile standard respective.
Calitatea rezultă ca ansamblul tuturor caracteristicilor. Calitatea este
un concept global şi nu poate fi exprimată numai printr-o singură
caracteristică.
Analiza şi descrierea referitoare la calitate reprezintă, de fapt, analiza
şi descrierea caracteristicilor. Noţiunea de caracteristică este bine cunoscută
în domeniile tehnice. Diferitele sensuri sub care pot fi interpretate
caracteristicile (determinist, statistic sau aleator) sunt prezentate în
capitolele următoare.
Ţinând seama de natura caracteristicilor şi de implicaţiile în raport cu
utilizarea, acestea pot fi grupate în următoarele categorii:
1. Caracteristici tehnico-funcţionale;
2. Caracteristici psihosenzoriale şi economice;
3. Condiţii tehnice;
4. Caracteristici speciale ale calităţii.
În graficul din Fig. 1.1 Sunt prezentate în mod simplificat
caracteristicile care stau la baza conceptului de calitate a unui echipament
electric. Caracteristicile tehnico-funcţionale sunt definite şi descrise de
teoria şi proiectarea domeniului tehnic a echipamentului respectiv.
Aceeaşi caracteristică poate fi exprimată în sens fizic sau în sens
statistic. Considerarea celor două sensuri definesc "caracteristica asociată"
care stă la baza conceptului modern de calitate. Tehnica tradiţională
consideră caracteristicile în sens determinist. Caracteristica asociată
constituie elementul de bază a ingineriei calităţii.
Caracteristicile speciale ale calităţii sunt cele care descriu
comportarea produsului la utilizare constituind aspectele moderne ale
modului de definire a calităţii.
Aceste caracteristici au următoarele definiţii:

FIABILITATE - este caracteristica unei entităţi exprimată prin

probabilitatea îndeplinirii unei funcţii impuse în condiţii date, pe un
interval de timp dat.

3
CALITATEA PRODUSELOR ŞI FIABILITATE

CARACTERISTICI ALE CALITĂŢII UNUI

ECHPAMENT ELECTRIC

TEHNICO- ECONOMICE CONDIŢII CARACTERISTICI

FUNCŢIONALE PSIHOSENZORIALE TEHNICE SPECIALE

PROPRIETĂŢI PREŢ; COSTURI PARAMETRI

FIABILITATE
FIZICO-CHIMICE NOMINALI
CHELTUIELI DE
PARAMETRI MENTENANTA, PARAMETRI DE
MENTENABILITATE
TEHNICI INTRETINERE SI MEDIU
CURENTI REPARATII REGIMURI DE DISPONIBILITATE
NOMINALI FUNCTIONARE
CHELTUIELI DE
TENSIUNI TRANSPORT, CURENTI DE SECURITATE
NOMINALE DE DEPOZITARE SI
IZOLARE, DE SCURTCIRCUIT
INSTALARE
TINERE
SUPRA- RISC
PROPRIETATI
CARACTE- TENSIUNI
ERGONOMICE
RISTICI
FUNCTIONALE PROTECTIE
ESTETICA SIGURANTA IN
MEDIU
INDUSTRIALA FUNCTIONARE
DIMENSIUNI DE NEPOLUARE
GABARIT GRAD DE
RECUPERARE - COMPATIBILI-
MASE; Cu, Fe, TATE
REFOLOSIRE
NEFEROASE

Fig. 1.1 Graficul caracteristicilor calităţii unui echipament electric redate

simplificat.
MENTENABILITATE - este caracteristica unei entităţi utilizată în
condiţii date, exprimată prin probabilitatea ca o operaţie de mentenanţă
activă dată să poată fi efectuată într-un interval de timp dat, cu asigurarea
logisticii de mentenanţă, utilizând procedee şi mijloace prescrise.
DISPONIBILITATE - este caracteristica unei entităţi exprimată prin
probabilitatea îndeplinirii unei funcţii impuse în condiţii date, la un
moment dat cu asigurarea susţinerii logisticii de mentenanţă.
SECURITATE - este caracteristica exprimată prin probabilitatea ca o
entitate să evite apariţia în condiţii date a evenimentelor critice sau
catastrofale.
RISC - este măsura unui pericol (gravitate) asociat cu probabilitatea
producerii.
NOTA: Riscul este o mărime cu două dimensiuni: gravitate x
probabilitate.
SIGURANŢĂ ÎN FUNCŢIONARE (DEPENDABILITATE) este
ansamblul de proprietăţi care descriu disponibilitatea şi ansamblul de
factori care o definesc: fiabilitatea, mentenabilitatea şi logistica de
mentenanţă.

4
 Calitate. Elemente de ingineria calităţii

Aspectele economice definesc o categorie importantă de

caracteristici care pot avea componente asociabile fiecărei caracteristici
tehnice. Caracteristicile economice pot defini şi anumite criterii de
discriminare a soluţiilor în faza de concepţie, influenţând calitatea.
Caracteristicile speciale ale calităţii (fiabilitate, mentenabilitate,
disponibilitate) sunt caracteristici globale, descriind comportarea
produsului la utilizare. Beneficiarul acordă o deosebită atenţie acestor
caracteristici.
Studierea şi analiza caracteristicilor calităţii utilizează tehnici şi
metodologii de cercetare bazate pe statistica matematică şi teoria
probabilităţilor.
În consecinţă, statistica descriptivă, modelarea şi descrierea
caracteristicilor cu ajutorul teoriei variabilelor aleatoare, estimaţii şi teste
de semnificaţie şi descrierea modului de comportare, constituie tehnici de
bază ale stabilirii calităţii unui produs.
Calitatea este determinată corect în măsura în care caracteristicile
componente sunt corect şi cu exactitate specificate. De asemenea, calitatea
definită de ansamblul tuturor caracteristicilor nu poate fi exprimată numai
de o singură caracteristică, oricât de importantă ar fi.

1.1.3 SENSURI ŞI CLASIFICĂRI REFERITOARE LA CALITATE

Termenul "calitate" poate avea diferite sensuri funcţie de obiectivul

de raportare. Conform definiţiilor date, calitatea este exprimată în raport cu
utilizarea. În acest caz, o altă variantă de definiţie este formulată diferit şi
se exprimă prin "corespunzător pentru utilizare". Este o interpretare
similară care pune accentul în special pe utilizare, ignorând caracteristicile.
Dacă raportarea se face la documentaţie tehnică (la proiect) sau la
specificaţie, calitatea este considerată în sensul reflectării corecte a acestor
elemente şi se denumeşte "calitate de conformitate". În producţie, termenul
"calitate" este utilizat şi în sensul denumirii unui ansamblu de activităţi
incluse într-un departament care se ocupă de verificarea şi controlul calităţii
produselor.
Conceptul de calitate poate căpăta şi alte sensuri, în raport cu diferite
criterii de interpretare şi clasificare, astfel:
a) În raport cu elementele care stau la baza definiţie calităţii, poate fi:
- "calitate reală" (adevărată sau intrinsecă) existentă dar
necunoscută corespunzătoare utilizării specificate;
- "calitate estimată" definită prin proceduri stabilite si utilizare
specificată.
b) În raport cu modul de exprimare:
- calitate implicită - este calitatea exprimată numai prin
intermediul caracteristicilor tehnice de bază (tradiţionale);

5
CALITATEA PRODUSELOR ŞI FIABILITATE

- calitate declarată - este calitatea precizată în documentaţiile

tehnice cu specificarea datelor cerute de utilizare;
- calitate asigurată - este calitatea definită şi consemnată în toate
etapele de realizare urmărind să dea încredere utilizatorului.
c) După modul de specificare a conţinutului noţiunii de calitate:
- calitate incomplet specificată - este calitatea exprimata numai
de caracteristicile tehnice tradiţionale impuse de utilizare fără
referire la caracteristicile de fiabilitate şi mentenabilitate;
- calitate specificată - este calitatea exprimată de caracteristicile
produsului inclusiv parametri de bază ai fiabilităţii şi
mentenabilităţii;
- calitate complet specificată - este calitatea exprimată de
ansamblul tuturor caracteristicilor produsului, inclusiv a celor
speciale (fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate) descrise
complet cu precizarea repartiţiilor şi a parametrilor respectivi.
În toate cazurile, diferitele interpretări ale calităţii trebuie să fie
orientate şi corelate cu definiţia de bază.

1.2 COMPONENTELE CALITĂŢII ŞI FACTORI DE

INFLUENŢĂ

1.2.1 ACTIVITĂŢI GENERATOARE DE CALITATE. BUCLA

CALITĂŢII

Calitatea unui produs este rezultatul unui mare număr de activităţi si

servicii, care se desfăşoară în diferite compartimente tehnice. Aceste
activităţi hotărâtoare pentru calitate, se pot grupa în următoarele domenii
tehnice distincte:
C - activităţi de concepţie-proiectare;
F - activităţi de fabricaţie;
U - activităţi de utilizare.
Conţinutul activităţilor diferă de la un produs la altul şi, in general,
aceste domenii se întâlnesc la toate tipurile de produse, acţionând în mod
diferit asupra calităţii. Activităţile de concepţie-proiectare se bazează pe
studii referitoare asupra cerinţelor, fezabilitate, soluţii constructive,
materiale, tehnologii, fiabilitate, mentenabilitate, metodologii analitice de
dimensionare şi preestimare etc.
Activităţile din domeniul fabricaţiei sunt foarte diverse, specifice
fiecărui produs: începând cu pregătirea fabricaţiei, documentaţii tehnice,
recepţie de materiale, diferite activităţi tehnologice de fabricaţie, control
tehnic, încercări, recepţia materialelor, depozitarea şi expedierea produselor
realizate etc., constituind un vast ansamblu de activităţi care stau la baza
calităţii. La utilizare există, de asemenea, o serie de activităţi, începând cu

6
 Calitate. Elemente de ingineria calităţii

instalarea, punerea în funcţie şi, în continuare, cu desfăşurarea de activităţi

necesare bunei funcţionări şi terminând cu rapoartele asupra funcţionării
echipamentului respectiv.
Calitatea unui produs se bazează pe ansamblul tuturor acestor
activităţi considerate ca un tot unitar.
Există uneori tendinţa greşită de a interpreta calitatea numai prin
prisma unor anumite activităţi, ignorând celelalte domenii. Pentru a evita
această interpretare s-a introdus conceptul de "BUCLĂ A CALITĂŢII"
(Quality loop - ISO 8402/1995), fiind definit ca "modelul conceptual de
activităţi interdependente care influenţează şi defineşte calitatea în
diferitele etape începând cu identificarea necesităţilor şi terminând cu
evaluarea satisfacerii acestora". În Fig. 1.2 este reprezentat graficul buclei
calităţii.

F U

Fig. 1.2 Bucla calităţii

În consecinţă, produsul trebuie considerat ca fiind rezultatul tuturor
acestor activităţi, formând un tot unitar şi având ca efect realizarea unui
produs conform necesităţilor specificate cu o calitate corespunzătoare
definită.

1.2.2 COMPONENTELE CALITĂŢII

Activităţile care se desfăşoară în diferitele domenii, concepţie-

proiectare, fabricaţie şi utilizare, influenţează sau determină în mod distinct
caracteristicile calităţii.
În consecinţă, la calitatea obţinută se pot diferenţia, în etapele
respective, componentele:
QC - calitatea de concepţie, QF - calitatea de fabricaţie şi QU -
calitatea de utilizare, care pot fi interpretate şi considerate separat drept
componente ale calităţii QF.

7
CALITATEA PRODUSELOR ŞI FIABILITATE

QC QF

QU

Fig. 1.3 Componentele calităţii.

a) Calitatea de concepţie, QC, se bazează pe capacitatea de a utiliza
toate informaţiile, din toate sferele de activitate şi cercetare,
referitoare la materiale, tehnologii, încercări, exploatare. Cu aceste
informaţii se elaborează metode analitice de estimare predictivă a
caracteristicilor calităţii, inclusiv a celor speciale (fiabilitate,
mentenabilitate, disponibilitate) care definesc soluţia adoptată ca
răspuns optim la solicitările utilizatorului. Concepţia şi proiectarea
utilizează un volum foarte mare de informaţii referitoare la
materiale, procese tehnologice de fabricaţie, procese fizice de
funcţionare, utilizând o nouă strategie de proiectare, prin
considerarea stărilor limită şi a probabilităţilor de apariţie a
defectelor în timpul funcţionării produsului;
b) Calitatea de fabricaţie, QF, se obţine prin realizarea unui proces
de fabricaţie în conformitate cu documentaţia tehnică elaborată
("calitate de conformitate"). Se pot utiliza şi anumiţi indicatori
statistici (v. Cap. 2) pentru a controla şi estima pe parcurs
conformitatea cu documentaţia tehnică elaborată de concepţie.
Fabricaţia de serie scoate în evidenţă şi un alt aspect care
condiţionează "calitatea de fabricaţie" a produselor realizate dependent de
"calitatea proceselor tehnologice" denumită "calitate de reproductibilitate".
Aceasta reprezintă capacitatea proceselor tehnologice de fabricaţie
de a reproduce în serie caracteristicile produsului. Reproductibilitatea este
posibilă în cazul "stabilităţii" proceselor tehnologice de fabricaţie.
Se constată că nivelul calităţii proceselor de fabricaţie condiţionează
direct calitatea produsului.
În consecinţă, QF reflectă calitatea proceselor de fabricaţie estimate
prin:
1. CAPABILITATEA FABRICAŢIEI, reprezentând aptitudinea
proceselor tehnologice de fabricaţie de a realiza calitatea de
concepţie

8
 Calitate. Elemente de ingineria calităţii

2. CALITATEA DE CONFORMITATE sau NIVELUL DE

FIDELITATE reflectă măsura în care produsul este în conformitate
cu documentaţia tehnică a produsului interpretată prin intermediul
abaterilor măsurate şi prelucrate statistic.
3. REPRODUCTIBILITATEA proceselor de fabricaţie reprezintă
capacitatea de a reproduce în serie o anumită caracteristică a
produsului.
4. STABILITATEA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE
FABRICAŢIE sau ŢINEREA "SUB CONTROL" a proceselor
reprezintă aptitudinea de încadrare în câmpul de toleranţă
specificat.
Calitatea proceselor tehnologice de fabricaţie se poate considera că se
transferă produselor executate.
c) Calitatea de utilizare a produsului, QU, rezultă din "calitatea
utilizării" exprimată prin exactitatea definirii cerinţelor utilizării şi
prin capacitatea desfăşurării activităţilor necesare funcţionării
produsului. Calitatea produsului trebuie considerată ca un
ansamblu unitar al acestor componente, fiecare având o importanţă
anumită, care nu poate fi neglijată.
Intuitiv, există tendinţa acordării unei importanţe deosebite calităţii
obţinute de fabricaţie. Analiza acestor componente arată că proiectarea
hotărăşte calitatea şi fabricaţia o realizează la nivelul conceput sau la un
nivel mai coborât prin lipsa de conformitate, iar la utilizare calitatea se
manifestă la parametri concepuţi sau inferiori, datorită abaterilor de la
instrucţiunile de instalare, de utilizare şi de întreţinere.
În consecinţă, CALITATEA mai întâi se proiectează, apoi se execută
şi ulterior se manifestă la beneficiar, fiind apreciată în raport cu cerinţele
utilizării.

1.2.3 FUNCŢIA CALITĂŢII

Ansamblul desfăşurării activităţilor şi serviciilor unei organizaţii

(întreprindere, instituţie) strict legată de realizarea calităţii unui produs
definesc un nou concept denumit "funcţia calităţii".
Pentru a realiza un produs în cadrul unei întreprinderi există o serie
de ateliere, laboratoare, servicii (de aprovizionare, control, depozitare,
expediţii etc.). Funcţionarea acestora privită unitar prin obiectivul realizării
calităţii unui produs defineşte ceea ce se numeşte global "funcţia calităţii"
produsului respectiv. Această funcţie poate fi interpretată ca având
componente în toate compartimentele existente ale unei întreprinderi.
Funcţia calităţii este cea mai importantă funcţie a unei întreprinderi.
Funcţia calităţii este integrată în ansamblul funcţional al unei
întreprinderi aşa cum sunt funcţiile administrative, de protecţie socială etc.,

9
CALITATEA PRODUSELOR ŞI FIABILITATE

dar mult mai importantă decât fiecare, constituind ansamblul de funcţii in

care se realizează calitatea din intreprinderea respectivă.
Ţinând seama de sistemul de organizare a activităţilor tehnice se
poate considera că funcţia calităţii are componentele:
- funcţia calităţii la proiectare;
- funcţia calităţii la fabricaţie;
- funcţia calităţii la utilizare.
Funcţia calităţii este un concept deosebit de util pentru formarea unei
gândiri sau a unei mentalităţi unitare, referitoare la calitate, având în vedere
ansamblul tuturor activităţilor, a factorilor şi a întregului mecanism care are
ca efect calitatea.
În consecinţă, ansamblul conţinutului tuturor activităţilor tehnice şi
ale serviciilor legate de calitate sunt denumite prescurtat "funcţia calităţii"
şi au ca obiectiv realizarea de produse "corespunzătoare pentru utilizare".
Funcţiile calităţii depind de sistemele calităţii. Acest concept este util
managementului pentru a orienta, în mod eficient, activităţile de conducere
şi control ale calităţii în corelare cu aspectele economice. Este de asemenea
concept este util în toate etapele unui produs. Specialiştii identifică
componentele acestui concept mai ales în domeniul fabricaţiei. Utilizarea
raţională şi în domeniul concepţiei şi proiectării a acestuia contribuie la
asigurarea şi evoluţia calităţii.

1.2.4 FACTORI DE INFLUENŢĂ. DIAGRAMA ISHIKAWA

Caracteristicile care definesc calitatea sunt influenţate de numeroşi

factori care acţionează în special în timpul desfăşurării proceselor
tehnologice de fabricaţie, producând abateri care afectează calitatea.
Legătura care există între factori şi abaterile respective este de tip
"cauză-efect".
Pentru anumiţi factori această legătură poate fi exprimată sun forma
unei relaţii analitice care ajută atât la identificare, cât şi la determinarea
soluţiei de reducere a abaterilor. Pe lângă aceşti factori, o analiza
aprofundată poate să conducă şi la identificarea altor cauze.
Pentru aceste analize se utilizează un grafic denumit "diagrama
cauză-efect" sau "diagrama Ishikawa", care indică factorii de influenţă care
trebuie urmăriţi în mod sistematic pentru a obţine rezultatul dorit.
Fig. 1.4 este prezentat un exemplu de diagrama Ishikawa de analiză a
cauzelor abaterilor X i ale unei caracteristici X i . Se considera factorii
principali de influenţă A, B, C,…, dependenţi la rândul lor de o serie de
factori secundari: A1 , A2 , A3 ,..., B1 , B2 ,... etc.
De exemplu: A-material (proprietăţi, factori de influenţă), B-un
anumit proces tehnologic (dependent de: temperatură, condiţii de mediu
umiditate, praf, lumină etc.), C-factorul om (motivare, salariu, pregătire

10
 Calitate. Elemente de ingineria calităţii

profesională, comunicare etc.).

Factorii secundari pot fi grupaţi în factori "obiectivi" (numerotaţi cu
indice impar: A1 , A3 , A5 ) şi "subiectivi" (notaţi cu indice par: A2 , A4 , A6 )
aranjaţi într-o anumită succesiune (Fig. 1.4).
Dacă rezultatele analizei nu sunt satisfăcătoare se extinde cercetarea
identificând si alţi factori de influenţă. Diagrama Ishikawa poate fi utilizat
şi în scop de evidenţiere a factorilor de influenţă a performanţelor.
În anumite cazuri, aceasta metodă poate fi extinsă şi aprofundată prin
estimarea legăturilor cu ajutorul unor tehnici speciale de regresie sau
corelaţie prezentate în capitolele următoare.
Diagrama Ishikawa poate fi elaboratǎ numai de specialişti cu mare
experienţă în domeniu, putând fi utilă şi organizării controlului pe flux de
fabricaţie şi poate avea un rol important în organizarea controlului calităţii
pe fluxul tehnologic de fabricaţie.

A B C D D2
A1 A2 D1
B2 C1 C2
B1
A4 D4
A3 B3 B4 C3
D3
B5 C4
D5
E

ABATERI ALE CARACTERISTICII Xi Xi

F3 H3

E3

F2
F1 H1
H2
E1 E2

E F H

Fig. 1.4 Diagrama Ishikawa de urmărire a factorilor de influenţă a unei

caracteristici.

1.2.5 DEFECTE REFERITOARE LA CALITATE

Defectul în teoria calităţii si în special a fiabilităţii şi mentenabilităţii

are o importanţă primordială.
Un defect poate fi analizat în două moduri:
1- prin raportare la conceptul general de calitate;
2- prin raportare la nivelul unei caracteristici.

11
CALITATEA PRODUSELOR ŞI FIABILITATE

În primul caz, defectul este interpretat ca o abatere faţă de

conformitatea impusă de utilizare. Nesatisfacerea acestor cerinţe constituie
o neconformitate sau un defect. În consecinţă, defectul este denumit la
modul general o "neconformitate".
Neconformitate este neîndeplinirea unei condiţii specificate. În
general, defectul, fie raportat la ansamblul caracteristicilor (calitate), fie
raportat la o singură caracteristică, este definit standard ca o "nesatisfacere
a unei condiţii sau a unei aşteptări rezonabile referitoare la o utilizare
prevăzută, inclusiv la securitate", prin securitate înţelegându-se acea
situaţie în care riscul de vătămare (a persoanelor) sau de deteriorare este
limitat la un nivel acceptabil.
Defectul raportat la calitate este privit în mod pasiv, fără să existe
preocupări referitoare la mecanismul fizic de apariţie etc. Toate defectele
constatate în urma unui control al calităţii sunt consemnate ca
"neconformităţi".
Ulterior, un specialist al domeniului poate face distincţia în "defecte
de concepţie", "de fabricaţie" sau "de utilizare incorectă" (dacă se constată
acest lucru în exploatare). În acest caz defectul nu se diversifică pe
componente.
Defectele raportate la caracteristici prezintă un interes deosebit
pentru proiectare şi fabricaţie. În acest caz interesează mecanismul fizic de
producere, condiţiile de apariţie, modalităţi de manifestare, probabilităţi de
apariţie etc. (vezi cap. 8). Teoria fiabilităţii a dezvoltat o serie de domenii
(Defectoscopie, Diagnoză, Defectologie) care se ocupă şi cercetează
defectele elementelor şi sistemelor tehnice, stabilind o clasificare, descriere
şi interpretare utilă fiabilităţii şi mentenabilităţii.

1.3 NIVELUL ŞI EVOLUŢIA CALITĂŢII

1.3.1 NIVELUL CALITĂŢII
Termenul calitate este un concept global şi general utilizat în
organizarea şi conducerea activităţilor de care depinde calitatea unui
produs.
În concepţie, proiectare-dezvoltare este necesară specificarea
cantitativă a calităţii unui produs, fie pentru compararea performanţelor
tehnice sau a celor economice. Exprimarea cantitativă a calităţii este
posibilă prin definirea unui nou concept "nivel al calităţii", necesar şi
activităţilor de perfecţionare şi îmbunătăţire a produselor.
"Nivelul calităţii" reprezintă ansamblul valorilor, atestate prin
încercări, ale caracteristicilor produsului, care îi conferă acestuia
capacitatea de a îndeplini condiţiile impuse de utilizare. Acest concept
poate fi extins şi în cazul componentelor sau a unor caracteristici specifice
ca de exemplu nivelul calităţii izolaţiei, nivelul calităţii acţionării (pentru

12
 Calitate. Elemente de ingineria calităţii

un electromagnet al unui contactor) etc.

"Nivel cerut" al unei caracteristici reprezintă ansamblul tuturor
valorilor caracteristicii impuse de utilizare, prescrise în general de
standardele şi normele produsului respectiv sau definite prin parametrii
încercărilor corespunzătoare stabilite
Exemplu: în cazul unei structuri electroizolante, nivelul cerut
izolaţiei, NIz, este definit de ansamblul valorilor tensiunilor nominale de
izolare a tensiunii de ţinere la impuls şi a tensiunii de ţinere la frecvenţa
industrială, ( NIz  U n ,U ti ,U f  ) precizate de standardul corespunzător
produsului respectiv.
Nivelul poate fi definit în raport cu următoarele trei variante:
a) Nivelul calităţii standard, NQs, este nivelul la care toate valorile
caracteristicilor sunt raportate la valori precizate şi stabilite de
standardele naţionale sau internaţionale.
b) Nivelul de calitate de performanţă, NQp, este nivelul la care cel
puţin o caracteristică principală are valori net superioare celor
precizate de standardele respective.
Astfel, o anumită caracteristică importantă (capacitate de rupere la un
întreruptor, capacitate termică etc.) poate avea sau suporta valori mult
superioare celor impuse de standardele in vigoare.
Produsul este performant în acest caz, în raport cu o anumită
caracteristică.
c) Nivelul calităţii de excelenţă, QE, este nivelul la care toate
caracteristicile au valori superioare tuturor standardelor.
Produsul îndeplineşte cu prisosinţă toate condiţiile standard.
Produsul are un nivel de calitate deasupra tuturor standardelor
internaţionale depăşind orice concurenţă.
Produsul poate să îndeplinească orice condiţie rezonabilă a
beneficiarului, ignorând condiţiile de tip standard pe care le îndeplineşte
fără nici o problemă. Uneori se face observaţia că standardele tehnice nu
mai sunt luate în consideraţie de fabricantul respectiv.
Există firme renumite care realizează calitatea de excelenţă, desigur
cu implicaţii economice corespunzătoare.
Între diferitele nivele menţionate există următoarea relaţie de
ordonare:
NQS  NQ P  NQE (1.1)

Calitatea standard poate fi considerată ca având nivelul minim

admisibil ceea ce ar trebuie să întreţină permanent o stare alertă a
fabricantului.

13