Curs 15

APLICAREA PROTEZELOR TOTALE

protocol clinic:
- suprimarea purtarii protezelor vechi cu 24h anterior inserarii noilor proteze;
- aplicarea noilor proteze pe teruturi de sprijin indemne;
- pastrarea protezelor in apa pana la insertia lor in cavitatea bucala, pentru preventia contractiei si
distorsionarii acrilatului prin deshidratare, cat si dizolvarea urmelor de monomer.

etape clinice:
1. Controlul extraoral
2. Aplicare si control intraoral
a. Corectarea zonelor de suprapresiune
b. Controlul stabilitatii
c. Controlul mentinerii
d. Controlul fizionomiei
e. Controlul fonetic
f. Verificare componentei verticale a RIM -> DVO
g. Verificarea componentei orizontale a RIM -> RC
3. Recomandari privind igienizarea si purtarea protezelor totale.

1. CONTROLUL EXTRAORAL AL PROTEZELOR

Deficiente Remediu
Verificarea polimerizarii si Plusuri, urme de ghips/ plumb, Indepartarea cu instrumente cu
prelucrarii bazei bule de aer varf scurt si ascutit, freze/
pietre adecvate, netezire si
Conformare corecta a relustruire
papilelor Modelaj convex al fetelor
vestibulare si concav al fetelor
orale
Fata externa insuficient Relustruire – luciu de oglinda
lustruita
Inspectarea si palparea Exces de acrilat, asperitati Indepartare cu freze de acrilat
fetelor mucozale cu varf rotunjit/ pietre
adecvate, apoi netezire
Inspectarea si palparea Muchii taioase, ascutite Rotunjire cu freze/ pietre
marginilor adecvate
Inspectarea limitei Margine prea groasa si/sau Reducerea/ netezirea
posterioare a protezei ascutita minimala, urmata de
maxilare verificarea intraorala cu pasta
revelatoare
Verificarea pozitionarii Modificarea pozitiei in timpul Posibile usoare remodelari/
corecte a dintilor indesarii, presarii, Remontare/ Reprotezare
polimerizarii acrilatului

2. APLICAREA SI CONTROLUL INTRAORAL AL PROTEZELOR

2.1 Corectarea zonelor de suprapresiune
- Zone sensibile
La mandibula: torus mandibular, LOI;
La maxilar: creasta vestibulara retentiva, tuberozitate

- Identificarea zonelor:
1. Uscarea riguroasa a protezelor;
2. Aplicare PIP in strat fin pe fata interna;
3. Insertia protezei in cavitatea orala;
4. Presiune moderata;
5. Indepartarea si inspectarea zonelor de suprapresiune.

2.2. Controlul stabilitatii

Metoda: presiuni bilateral alternative pe fetele ocluzale al PM.
cauzele bascularii transversale:
1. Dinti laterali montati in afara crestei
2. Resorbtii osoase accentuate
3. Mucoasa fixa cu rezilienta crescuta
4. Erori de amprentare
5. Nefoliere/ foliere insuficienta a torusului palatin.

2.3 Controlul mentinerii

- Incepe cu pozitia de repaus
Desprinderea presupune margini lungi, groase, nedegajarea frenurilor, vestibularizrea accentuata
a frontalilor, xerostomie
- Apoi se aplica teste de succiune presiuni oro-vestibulare/vestibulo-orale/tractiune verticala

2.4 Controlul fizionomiei

Aspecte urmarite:
Forma/ culoarea/ vizibilitatea dintilor artificiali
Aspectul santurilor periorale
Conturul buzei superioare
Armonia faciala
=> aprecierea finala la o saptamana de la aplicare, odata cu reducerea/ disparitia
crisparii musculaturii

2.5 Controlul fonetic

probe fonetice:
1. Verificarea spatiului minim de vorbire -> "S" (mississipi)
2. Verificarea libertatii mandibulei la propulsia in fonatie: ce/ ci (55-65)
3. Pronuntia siflantelor
4. Fonema S emisiune suierata -> frontalii superiori prea vestibularizati/ frontalii inferiori prea
lingualizati;
5. Fonema S emisiune ca un "zazait" -> frontalii superiori prea oralizati (retusuri ale fetelor
palatinale ale frontalilor superiori).
2.6 Verificarea componentei verticale a RIM -> DVO
A) Controlul estetic

DVO SUBEVALUATA DVO SUPRAEVALUATA

Aspect imbratranit: santuri periorale accentuate Aspect neplacut, crispat: structuri faciale
rosul buzei diminuat/ absent, comisuri coborate intinse, contractie spastica a m. barbiei, etaj
cu cheilita angulara, etaj inferior al fetei inferior al fetei marit
micsorat

Buze proeminente in sens anterior Fanta bucala intredeschisa, buze in in contact

cu efort
Vizibilitatea redusa a dintilor Vizibilitatea crescuta a dintilor
Dureri ale muschilor coboratori datorita Dureti ale muschilor ridicatori datorita
contractiei excesive (efort masticator) apropierii permanente a dintilor

SMV/ SIF marite; interpunerea limbii intre SMV/ SIF absent, zgomot de "castagnete”
arcade
Impingerea limbii spre istmul faringian cu Discomfort permanent, adaptare dificila cu
inchidierea trompelor lui Estachio (hipoacuzie) protezele

B) Controlul fonetic
testul Silvermann:
a) Absenta contactelor dintilor anteriori, cat si posteriori in timpul pronuntiei siflantelor ("s" si
"z");
b) Existenta unui SMV de 1.5 - 3 mm in dreptul molarului 2;
c) Propulsia mandibulei in fonatie de circa 2-3 mm;

2.7 Verificarea componentei orizontale a RIM -> RC

Metoda: conducerea mandibulei de catre operator in pozitia de RC, pozitie a mandibulei in plan
transversal si orizontal fata de maxilar;
Obiectiv: contacte multiple, simetrice, simultane si stabile in RC;
Scop: coincidenta IM-RC (situatia normala: proba spatulei negativa).

Echilibrarea ocluzala
OBIECTIVE
I. Coincidenta RC-IM
- Contacte premature in IM:
A: Cu devierea protezei anterior sau spre linia mediana
-> Tehnica MUDL (versantele meziale superior si distale inferior)
B: Cu devierea protezei spre limba, medial
-> Tehnica LUBL (versantele orale superior si vestibulare inferior)
C: Cu devierea protezei spre obraz, lateral
-> Tehnica BULL (versantele vestibulare superior si linguale inferior)

Reguli privind echilibrarea ocluzala:

1. Prezervarea cuspizilor palatinali superiori si a celor vestibulari inferiori (cuspizi activi);
2. Cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori -> cuspizi cu valoare secundara.

II. OCLUZIA ECHILIBRAT BALANSATA

A. Interferente in lateralitate de partea lucratoare
-> Tehnica BULL
reducerea cuspizilor vestibulari maxilari
reducerea cuspizilor linguali mandibulari
B. Interferente in lateralitate de partea nelucratoare
-> Tehnica BULL
reducerea versantelor vestibulare ale cuspizilor palatinali maxilari
reducerea versantelor linguale ale cuspizilor vestibulari mandibulari
C. Contacte premature in propulsie
-> Tehnica DUML
versantele D ale cuspizilor V sup.
versantele M ale cuspizilor L inf.

Controlul simultan al protezelor

- Dupa controlul simultan dpdv fizionomic se trece la controlul contactelor dento-dentare
- Se face controlul relatiilor ocluzalein RC
- Se cauta ca IM=RC lucru care confera siguranta pacientului
- Hartia de articulatie si proba spatulei
- Inainte de trecerea la controlul relatiilor ocluzale pacientul este rugat sa muste strans pe
doua rulouri cateva minute
Remedierea contactelor premature
- Devierea rectilinie sagitala MULD
- Devierea spre limba LUBL
- Devierea mandibulei spre obraz BULL
 Aceste metode de remediere sunt valabile in cazul montarii normale –
supraocluzia dintilor superior peste cei inferiori
 In cazul montarii inverse laterale- rasturnare proteze
Rolul IM in RC
- Stabilizare a protezelor
- Dispersare simultana armonioasa a presiunilor ocluzale
- Restabileste adeziunea sisucciunea reaplicand protezele pe campul protetic
Daca dintii au fost montati in articulator
- Lejoyeux reguli pentru ocluzia echilibrata balansata si suprimarea contactelor
premature in RC
o Cuspizii P sup , V inf sunt curspizi activi
o Ceilalti sunt de valoare secundara
o Niciun cuspid activ nu va di redus decat in cursul unei miscari de diductie; el
va jena contactul bicuspidian al partii opuse
Suprimarea contactelor premature in propulsie
 - Regula DUMI = corectarea intereseaza versantele distale superioare si meziale
inferioare
Suprimarea contactelor premature in lateralitate
- Cuspizii vestibulari superiori
- Cusizii linguali inferiori
Echilibrarea ocluzala se face in mai multe sedinte pentru ca protezele sa se aseze mai bine pe
camp sub actiunea presiunilor masticatorii
De asemenea si controlul fizionomic se poate aprecia mai bine dupa cateva zile – integrarea
protezei

Adaptarea biologica
o Se face in timp –toleranta tisulara
o Conditionata si de acceptarea psihica
o Se modifica in functie de capacitatea de realizare a functiilor ADM
o Strans legata de starea emotionala a pacientului
o Increderea in medicul curant
o Comunicare
o Pretentii nerealiste
Retusul leziunilor de decubit
- Contactul bazelor cu mucoasa poate provoca leziuni
- Pacientul este chemat la control 24-48 h dupa aplicarea protezelor
- Evientierea leziunilor dupa purtarea protezelor
- Se marcheaza si se retuseaza din baza
Zonele in care apar frecvent leziuni de decubit
 Zona AH
 Vestibular tuberozitati sau creste retentive
 Frenul buzei superioare
 Frenuri laterale
 Creasta milohioidiana
 Zona linguala centrala
 Torusul mandibular
 Tubercul piriform
Adaptarea functionala
- Restaurarea masticatorie- intampina dificultati la inceput
- Papilele gustative
- Scaderea fluxului salivar- medicatie /varsta/ patologii diverse
- Medicul trebuie sa indice consumul diversificat de alimente
- In primele zile alimente de consistenta redusa si apoi crescuta treptat
- Nu se recomanda muscatul din alimente
- Unii pacienti au refelx de voma in primele zile (verificare DVO poate fi prea mare / AH)

MIJLOACE DE IGIENIZARE ALE PROTEZELOR ACRILICE

Instruire pacient
- Spalare proteza cu apa si sapun
- Cu peria de unghii
 - Agenti de curatare

Agenti de curatare
1. Enzimele
o De tipul lipazelor , tripsina, amilaza
o Dizolva mucina
o Saponifica acizii grazi
o Dizolva calcificarile
o Elimina substantele odorifice
o Actiune bactericida
o Actiune fungica
2. Acizii diluati
o HCl 5%
o Acid fosforic 15%
o Acid acetic (otet)
In 5 minute se dizolva tartrul
3. Hipocloritii alcalini
o Au actiune bactericida
o Dizolva matricea organica a placii bacteriene
4. Peroxizii alcalini
o Sub forma de pulbere
o Sau sub forma de comprimate
o Amestecate cu apa elibereaza oxigen-solutie efervescenta

Igiena orala si a protezelor

ASPECTE CLINICE
1. Suprafata interna a pieselor acrilice: microrugozitati, porozitati, fisuri -> numar crescut de
colonii microbiene, comparativ cu mucoasa;
2. Metode de control al placii microbiene de pe suprafata protezei:
a. mecanice
b. chimice
c. fizice
d. instruirea pacientului asupra modificarii unor aspecte legate de protezare (ritmul purtarii)

A) IGIENIZARE PRIN PERIAJ

- Periajul protezei cu paste antiseptice, apa si sapun, pasta de dinti, respectiv perii speciale;
- Controlul periajului prin folosirea agentilor revelatori de placa microbiana;
- Periajul mucoasei palatine/ linguale, al crestelor edentate cu perii moi (masaj stimulator al
circulatiei sanguine locale).

B) IGIENIZARE CU ULTRASUNETE
- aparate ultrasonice cu frecvente <50 Khz;
- dispozitive simple pentru uzul la domiciliul pacientului; complexe, in cabinetul de medicina
dentara;
- AV: indepartarea depunerilor si a tartrului recent, a coloratiilor diverse;
- DAV: pret de cost ridicat, respectiv eficienta antimicrobiana moderata;
TEHNICA: igienizarea prealabila mecanica a tuturor suprafetelor protezei urmata de clatire si
igienizare chimica; la final introducerea protezei in dispozitivul cu ultrasunete si baie de apa;
UTILIZARE: in prezent la scara redusa, datorita informarii reduse atat a specialistilor cat si a
pacientilor.

METODE CHIMICE
A. Substante comerciale de igienizare pentru proteze: hipocloritii alcalini, peroxizii alcalini,
peroxizii neutrali cu adaos enzimatic, enzime, acizi;
B. Substante dezinfectante cu actiune antimicrobiana: sintetice, naturale (uleiuri esentiale si
ozonul), cat si surfractantii cu actiune antimicrobiana.

Solutii Denumiri Efecte Efecte adverse

comerciale comerciale
Hipocloriti Kukident; Antibacterian si antifungic Pierderea luciului
alcalini Fixodent; Indepartarea coloratiilor, protezei; Efect caustic
Dentural; Milton; tartrului; Descompunerea corosiv; Albire a
Fittydent substantelor organice (+++) rasinii acrilice; Miros
neplacut
Peroxizi alcalini Efferdent; Steradent Mecanic; Antibacterian si Deteriorarea
antifungic, Indepartarea acrilatelor moi,
tartrului si coloratiilor (+) reziliente; Albirea
rasinii acrilice.
Peroxizi neutrali Polident Mecanic; Antibacterian si Deteriorarea
cu adaos antifungic, Indepartarea acrilatelor moi;
enzimatic tartrului si coloratiilor; Albirea rasinii acrilice
Reducerea halitozei (++)
Enzime Corega; Pika Reducerea placii Miros neplacut
bacteriene; Descompunerea
unor substante organice (+
+)
Acizi Steradent; Blend-A- Antibacterian, antifungic; Miros neplacut; Efect
Dent; Braun- Indepartarea tartrului si acidifiant, corosiv;
Instadent coloratiilor (++) Deteriorarea
acrilatelor moi;
Coloratii nedorite

METODE FIZICE
ENERGIA CU MICROUNDE
- iradierea rasinilor acrilice si a materialelor reziliente in cuptoare cu microunde -> sterilizare
completa, definitiva a specimenelor contaminate cu fungi din genul Candida;
- DAV: Modificari dimensionale in urma expunerii la puteri mai crescute/ perioade mai mari de
timp, cresterea gradului de rugozitate a protezelor;
- Indicatii: Cazuri cu contaminare microbiana puternica a protezelor si dezinfectare chimica
ineficienta.
PLASMA CU TEMPERATURA SCAZUTA
- Metoda noua de dezinfectare, efect microbicid, superior procedurilor standard de sterilizare a
protezelor;
- mecanism de actiune: afectarea componentelor celulare, in special a proteinelor, lipidelor,
ADN/ ARN-ului celular microbian;
- spectru de actiune: bacterii, fungi, cat si spori.

RECOMANDARI PRIVIND PURTAREA PROTEZELOR ACRILICE

1. PRIMELE 24-48 ORE
- Purtarea continua a protezelor;
- Reactii vegetative -> hipersalivatie;
- Senzatie de corp strain si voluminos cu reducerea spatiului pentru limba;
- Senzatie de voma -> citrice; bomboane;
- Posibile puncte/ zone dureroase;
- Disgeuzie -> consum de alimente/ lichide cu arome puternice pana la revenirea senzatiei de
gust

2. MASTICATIA CU PROTEZELE
- Sectionarea alimentalor cu cutitul;
- Alimente de consistenta redusa in perioada de acomodare, cu cresterea treptata a consistente;
- Evitarea alimentelor lipicioase;
- Masticatie protetica, cu distribuirea bilaterala a alimentelor;
- Incizia alimentelor contraindicata;
- Utilizarea adezivilor de proteza la indicatia clinicianului.

3. FONATIA CU PROTEZELE
- Pronuntia initial dificila;
- Montarea corespunzatoare a dintilor, grosimea adecvata a bazei protezei maxilare la nivelul
boltii palatine, lungime corespunzatoare la nivelul limitei distale a protezei maxilare: adaptare
fonatorie rapida;
- Reglarea fonatiei-> exercitii de vorbire.

4. IGIENIZAREA PROTEZELOR SI A CAVITATII BUCALE

- Igienizarea si masarea gingivomucoasei de sprijin cu o periuta moale;
- Igienizarea protezelor dupa fiecare masa cu o perie moale/ perie speciala de proteze si sapun
obisnuit, niciodata cu pasta de dinti;
- Mentinerea protezei deasupra unui recipient cu apa pe parcursul igienizarii;
- Mentinerea protezei pe timpul noptii fie complet uscata, fie in solutie comerciala de dezinfectat
protezele, niciodata in apa simpla.

STOMATITA PROTETICA

DEFINITIE
Afectiune cronica, infectios - inflamatorie a mucoasei orale fixe, aflata intotdeauna in directa
relatie cu fata interna a protezelor mobile (cel mai frecvent declansata de colonii microbiene din
genul Candida).

ASPECTE CLINICE
- Descrisa mai frecvent la maxilar decat la mandibula, cuprinzand o serie de tipare clinice cu
evolutie progresiva si implicatii in timp asupra structurilor orale si a calitatii protezarii mobile
(instabilitatea protezelor, incarca microbiana semnificativa);
- Zonele congestive de la nivelul mucoasei fixe asociate frecvent leziunilor mucoasei de la
nivelul comisurilor bucale (stomatita angulara) sau altor patologii de vecinatate, tot cu origine
fungica (glosita mediana romboidala, leucoplazii candidozice).

DATE EPIDEMIOLOGICE DEMOGRAFICE

Frecventa: cea mai des diagnosticata afectiune a mucoasei fixe de sprijin la purtatorii de proteze
acrilice mobile conventionale sau a celor cu sprijin implantar;
Etiologia: Plurifactoriala complexa -> multiple modalitati terapeutice, cu rezultate incerte si
frecvente recidive (investigare insuficienta a factorilor cauzali).
Prevalenta:
->16% - 65%-> Factori in functie de care difera:
1. Varsta: Munch (2010): 2.5% tineri protezati mobil (35-44 ani)
18.3% varstnici protezati mobil (65-74 ani)
2. Sex
-> Feminin (prevalenta crescuta a edentatiei totale/ partiale, protezare mai frecventa la femei
decat la barbati)
3. Maxilarul afectat: mai mult maxilarul superior
4. Vechimea protezarii: -> Crescuta (>5 ani);
5. Tipul protezarii: -> proteze partiale maxilare vs. totale mandibulare.

CLASIFICAREA FORMELOR CLINICE

CLASIFICAREA NEWTON (1962)
TIPUL I - inflamatia simpla localizata (hiperemia punctiforma)
- cel mai redus nivel al inflamatiei
- etiologia: traumatica
- tabloul clinic:
- pete rosii lenticulare, corespunzatoare orificiilor glandelor mucoase palatine;
- mucoasa afectata neteda, usor catifelata -> eritem stralucitor, mucoasa inconjuratoare de aspect
normal;
- patologie limitata la mucoasa palatului dur in contact cu baza protezei (reducerea mucoasei
crestelor edentate).

TIPUL II - Forma simpla generalizata (eritemul difuz)

- forma cea mai frecventa
- etiologia: infectionasa
- grad maxim de inflamatie a mucoasei
- tipar generalizat la intreaga suprafata de sprijin a protezei
- afectarea concomitenta a mucoasei si prin alte leziuni orale corelationate protezelor:
- cheilita angulara
- ulceratii traumatice
- hiperplazii marginale
- tablou clinic:
- tipar eritematos generalizat
- linie de demarcatie uniforma intre eritem si mucoasa normala
- macule eritematoase, fara fenomene hiperplazice
- inconstant eritem jugal, labial, lingual
- evolutie frecventa spre SP III.

TIPARUL III - forma granulara (hiperplazie papilara palatinala)

- frecventa redusa
- afectare rara a intregii suprafete de sprijin
- aparitie per primam posibila, nefiind obligatorie dezvoltarea din stadiul precedent netratat
- predispozitie genetica a epiteliului mucoasei palatine spre proliferare hiperplazica
- proteze cu cameara de vid (hiperplazie de aspiratie)/ sindromul combinantiei (Kelly)
- discomfost, dat de instabilitatea protezei maxilare pe fondul modificarii substratului de sprijin
- posibila asociere cu tipurile I si II (dificultate de incadrare intr-o anumita forma clinica)
- tablou clinic:
- formatiuni inflamator - hiperplazice in partea centrala a palatului dur (creste in
dreptul ariilor de despovarare/ folierilor necorespunzatore) si la nivelul crestelor
reziduale;
- papule cu diametrul de 2-5 mm
- papule cu diametrul < 2 mm (mucoasa cu aspect spongios)
- zonele hiperplazice limitate de fisuri de 2-6 mm profunzime -> retentii
alimentare microbiene.

CLASIFICARE ENE, IONITA SI COL. (1998)

1. REACTII IMEDIATE
1.1 MARGINALE - eroziuni in situ datorate unor inexactitati in realizarea protezei/ frictiuni
traumatice la insertia si dezinsertia protezelor
1.2 BAZALE - eroziuni traumatice datorate adaptarii incorecte a fetelor mucozale ale protezelor
(porozitati, rugozitati) sau configuratiei neregulate a campului protetic (exostoze)
1.3 TOTALE - reactii alergice si chimice - toxice ce intereseaza intreaga mucoasa de sprijin
(tablou hiperemic), extinse uneori la nivelul mucoasei jugale si labiale (captusirea directa a
protezelor).

2. REACTII TARDIVE
2.1 MARGINALE - ulceratii de decubit (atrofie crescuta a CP si pierderea adaptarii)/ hiperplazii
marginale de tip epulis (actiune iritativa a marginbilor protezei)
2.2 BAZALE - leziuni eritematoase (porozitati ale protezelor, igiena precara; hipertrofii si
hiperplazii ale mucoasei palatinale (camere de vid sau zone de despovarare; ulceratii (reliefuri
ale fetelor mucozale ale protezelor)
2.3 TOTALE - iritatii chimico - toxice (detergenti pentru igienizarea protezelor/ utilizari
excesive ale adezivilor in vederea ameliorarii mentinerii protezelor).

FACTORI ETIOLOGICI
FACTORI FAVORIZANTI - FACTORI GENERALI
 - FIZIOLOGICI
- PATOLOGICI
- IATROGENI
- FACTORI LOCALI
FACTORI DETERMINANTI- FACTORI PROTETIC
- FACTOR INFECTIOS

1. FACTORI FAVORIZANTI GENERALI FIZIOLOGICI

VARSTA
- reducerea grosimii mucoasei orale (> 72 ani - 2,33 mm/ tineri - 3,96mm) prin modificari
epitelio - conjunctive;
- mucoasa si submucoasa subtiate, definitare ca structuri de suport protetic (friabile, usor
traumatizabile);
- scurtarea fibrelor de colagen, disparitia fibrelor elastice, estomparea limitei dintre epiteliu si
tesutul conjunctiv subiacent;
- calcificari ale sistemului vascular din corion;
- avansarea progresiva spre distal a zonelor Schroder, scaderea numerica a papilelor gustative,
involutii lipomatoase ale glandelor salivare;

SEXUL FEMININ
- prevalenta crescuta a edentatiei totale/ partiale;
- ritm si viteza crescuta a rezorbtiei osoase (modificari hormonale postmenopauza)
- osteoporoza generalizata, precoce, cu afectare mai grava (deperditie cantitativa a tesutului osos
de pana la 30%/ barbati circa 10%)
- diminuarea pana la disparitie a crestelor alveolare, aplatizarea boltii palatine -> dificultati in
rezolvarea echilibrului protezei totale;
- modificarea campului de sprijin -> mucoasa balanta, friabila, sensibila la presiuni, capacitate
scazuta de aparare la invazia fungica;
- prevalenta crescuta a Candidei in aceleasi conditii legate de starea generala.

STATUS NUTRITIONAL
- malnutritia protein - calorica -> malnutritia proprie varstei feriatrice/ malnutritia patologica
(sindromul de malabsorbtie);
- malnutritie vitaminica: A,B,C -> keratinizare crescuta a mucoasei, tendinta la hiperplazie,
modificare de suplete si culoare in avitaminoza A si B; cresterea fragilitatii capilare caracteristica
avitaminozei C;
- malnutritia minerala: Fe, Ca, Zn.

FACTORI FAVORIZANTI GENERALI PATOLOGICI

- DISFUNCTIILE ENDOCRINE
HIPOTIROIDISMUL
- sinteza scazuta de hormoni tiroidieni, medicatie hormonala substitutiva cu neutropenie/
xerostomie secundara;
- scaderea imunitatii mucoasei orale;
HIPOADRENALISMUL
- secretie scazuta de gluco- si mineralcorticoizi;
- interrelatia <-> tratamentul cortizonic de substituie generator de xerostomie, scaderea
raspunsului inflamator si imunologic.

- DISFUNCTIILE METABOLICE
DIABETUL ZAHARAT
- DZ II sub tratament cronic cu sulfamide sau biguanide antidiabetice - caracteristic pacientului
geriatric;
- complicatiile generale: neuropatii, nefropatii, retinopatie diabetica, afectare micro- si
macrovasculara;
- complicatii orale: xerostomie, infectii fungice, sindrom de "gura arsa", vindecare deficitara a
leziunilor induse de proteze;
- infectia fungica din SP la pacientii cu DZ favorizata prin:
a) hiperglicemie salivara;
b) deficiente ale sistemului imun oral prin scaderea IgA-ului salivar;
c) afectarea functionalitatii neutrofilelor;
d) cresterea capacitatii de adeziune a candidei fata de celulele MO.

DISFUNCTIILE IMUNOLOGICE
Afectiuni neoplazice:
a) Chimioterapia
- modificari ale mucoasei orale (subtieri/ ulceratii)
- alterarea turnoverului celulelor epiteliale, distrugerea functiei de bariera a epiteliului oral/
favorizarea candidozelor;

b) Radioterapia regiunii cervico - faciala

- tesuturi afectate direct: mucoasa orala si glandele salivare
- reducerea secretiei salivare;

c) Medicatie analgezica:
- reducerea secretiei salivare;
- xerostomie.

Alte afectiuni/ conditii imunosupresoare:

- imunosupresii post transplante hepatice/ renale/ medulare; H.I.V.
- afectiuni sanguine: leucemii acute, agranulocitoza, neutropenii.

DISFUNCTIILE PSIHICE
- ritmul purtarii protezelor, modul precar de igienizare, adresabilitatea scazuta la tratamentul
stomatologic;
- medicatie psihotropa xerogena: antipsihotice, antidepresive, anxiolitice, miorelaxante, sedative.

DISFUNCTIILE CARDIO-VASCULARE
- medicatie antiHTA xerogena: antiangiotensine (leucopenie, agranulocitoza), alfa- si beta-
blocante, blocante ale canalelor de calciu, diuretice.
DISFUNCTII ALE GLANDELOR SALIVARE
- afectiuni autoimune rare: sindromul Sjogren/ Mikulicz;
- scaderea functionalitatii glandelor salivare/ lacrimale -> xerostomie/ xeroftalmie, colonizare
crescuta cu Candida albicans a mucoasei orale prin scaderera pH-ului si capacitatii tampon
salivare;
- mucoasa orala -> subtire, sensibila la trauma si infectii;

FACTORI FAVORIZANTI GENERALI IATROGENI

ANTIBIOTICELE CU SPECTRU LARG
- administrarea crescuta la intervale reduse de timp -> alterarea balantei bacteriei a organismului
si cavitatii bucale, favorizand infectiile candidozice (fenomene reversibile dupa incetarea
medicatiei);
- antibiotice cu spectru larg: tetracicline, sulfamide, peniciline cu spectru larg, cloramfenicol.

INHALANTII STEROIDIENI
- administrarea in afectiuni precum astmul/ alte stari alergice;
- utilizare incorecta -> candidoza cronica hiperplazica, cu afectarea predilecta a mucoasei
palatului dur, distal de proteza maxilara; leziuni hiperplazice foarte dificil de tratat.

FACTORI FAVORIZANTI LOCALI

1. scaderea secretiei salivare;
2. reactia alergica la materialul bazei/ hipersensibilitate la monomerul rezidual;
3. aciditatea pH-ului salivar;
4. consumul cronic de alcool si tutun;
5. igiena locala deficitara;
6. ritmul incorect al purtarii protezelor;
7. vechimea crescuta a protezelor;
8. temperatura crescuta sub baza protezelor.

1. SCADEREA SECRETIEI SALIVARE

Anumite afectiuni generale: Medicatia:

Sindroame salivare autoimune Antidepresive/ antipsihotice

Artrita reumatoida Agenti diuretici
Infectia H.I.V. Antihipertensive
Diabetul zaharat Sedative/ anxiolitice
Boala Alzheimer Analgezice/ Antiinflamatoare
Ciroza biliara primara Miorelaxante
Fibroza chistica Antihistaminice
Hepatita cronica activa Anticolinergice

2. REACTIA MUCOASEI LA MATERIALUL BAZEI/ MONOMERUL REZIDUAL

- substante ale bazei protezei: stabilizatori (hidrochinona), acceleratori (peroxizi), coloranti ->
actiune sensibilizanta;
- detergenti pentru igienizarea protezei -> actiune alergizanta/ iritanta;
- constituenti din adezivi de proteza: karaya, paraben -> actiune alergizanta;
- monomerul rezidual: posibilitatea de combinare cu proteinele salivare (in special la acrilatele
autopolimerizabile pentru captusiri directe) -> actiune toxica si prin temperatura degajata in
timpul reactiei exoterme de priza.

3. ACIDITATEA PH-ULUI SALIVAR

-> mecanisme favorizante a SP prin colonizarea mucoasei cu Candida;
- cresterea abilitatii fungilor de aderare la EO si suprafete acrilice;
- scaderea reactivitatii IgA-salivar, a apararii locale;
- dezechilibrul "nisei ecologice" reprezentata de mucoasa palatina (parametrii -> presiune O2,
penetrabilitatea mucoasei de catre substante exogene, reactivitatea la factori toxici, chimici) prin
acoperirea orificiilor ductelor de excretie ale glandelor salivare palatale de catre proteza.

4. CONSUMUL CRONIC DE ALCOOL SI TUTUN

- abuzul de tutun:
-> produsi toxici
A) procese distructive ale vascularizatiei epiteliale, modificarea numarului fibrelor de elastina/
colagen, keratinizarea mucoasei, facilitarea fungemiei;
B) factori nutritionali pentru Candida Albicans;
-> capacitatea candida albicans de a degrada hidrocarburile aromate pana la produsi potential
carcinogeni (N-nitrobenzilmetilamine);
-> inhibarea raspunsului imunitar local la actiunea toxinelor germenilor microbieni orali.
- abuzul de alcool
-> hiperemia constanta a mucoasei bucale cu reactie inflamatorie vasculara continua

5. IGIENA DEFICITARA
- placa microbiana protetica:
- coci Gram + (streptococi, stafilococi), bacili (lactobacili), bacteroides spp, Actinomyces,
Veilonella, fungi (candida spp.)
- inducere de modificari ale mucoasei orale prin mecanism de actiune acidogen, creste la
pacientii cu dieta bogata in carbohidrati;
- efect iritativ asupra mucoasei de sprijin.

6. RITMUL PURTARII PROTEZELOR

Purtarea continua a protezelor
- frecventa de 10 ori mai mare a leziunilor mucoasei orale: SP, hiperplazii marginale si papilare;
- capacitatea crescuta a speciilor de Candida de a supravietui mult timp pe suprafete umede;
- asociere frecventa cu igiena deficitara -> suprimarea efectului protector si de curatire mecanica
exercitat de limba si saliva;
- nu permite tesuturilor sa intre in repaus;
- presiune constanta produsa de proteze -> scade fluxul sanguin, perturbarea oxigenarii locale,
acumularea produsilor toxici de degradare tisulara.

7. VECHIMEA CRESCUTA A PROTEZELOR

- expunere constanta a mucoasei la trauma datorata pierderii echilibrului protezelor vechi,
deteriorarii relatiilor ocluzale;
- expunerea mucoasei la invazia patogena data de protezele vechi, creste incarcarea microbiana;
- rugozitati/ porozitati ale materialului imbatranit, imposibilitatea igienizarii microspatiilor
retentive si favorizarea cantonarii agentilor patogeni (fungi).

8. TEMPERATURA SUB BAZA PROTEZEI

- blocaj termic sub baza protezei acrilice maxilare (aprox. 40 grade);
-> arareori senzatie de caldura/ arsura la nivelul mucoasei de sprijin;
-> datorat slabei conductibilitati termice a acrilatelor, avand ca si consecinta dezechilibrul florei
microbiene orale;
-> inducerea filamentarii Candida albicand ca factor de virulenta al aderentei microorganismului
la epiteliul gazda.

FACTORI DETERMINANTI
1. FACTORUL PROTETIC
Efecte ale protezelor mobile incorecte:
- iritatii mecanice asupra mucoasei, prin trauma data presiunii excesive, neuniforme, cat si uneori
prin fenomenul de aspiratie;
- reactii inflamatorii ale tesuturilor de sprijin, gradul procesului inflamator depinzand de tipul
tesutului implicat, intensitatea si concentrarea fortelor transmise pe unitatea de suprafata;
favorizarea actiunii factorului infectios -> SP;

ERORI IN REALIZAREA PROTEZELOR

DEZECHILIBRE OCLUZALE - Contacte ocluzale nefunctionale IM si RC
-> DIMENSIUNE VERTICALA DE OCLUZIE INCORECTA
-> PROTEZE INSTABILE (SP I)
-> FOLIERI EXAGERATE/ NECORESPUNZATOARE (SP III)
-> CALITATE SCAZUTA A MATERIALULUI PROTEZEI (SP II)

2. FACTORUL INFECTIOS
microflora implicata in stomatica protetica:
Fungi: Specii de Candida Bacterii: Specii de Streptococ
C. albicans S. mutans
C. Glabrata S. sanguis
C. tropicalis S. salivarius
C. gruilliermondii S. mitis
C. krusei S. gordonii
C. parapsilosis
C. pseudotropicalis Lactobacili
C. kefyr Escherichia coli
C. dubliniensis Neisseria
Proteus

EVALUAREA SI DIAGNOSTICUL CLINIC AL SP

1) Semne clinice
Localizare: maxilar, frecventa redusa la nivelul mucoasei mandibulare explicata prin efectul de
autocuratire exercitat de saliva, lipsa formarii unei presiuni negative care sa excluda anticorpii
salivari si adaptarea mult mai intima a protezei maxilare la mucoasa subiacenta;
Forme clinice diferite: clasificarea Newton;
Forma clinica predominanta: candidoza cronica eritematoasa a mucoasei
Stadii clinice progresive: SP I -> SP II -> SP III

2) Simptomatologie
Spontana: -> frecvent absenta durerii, cu xerostomia crescuta;
->
uneori senzatie de arsura, jena dureroasa la nivelul mucoasei afectate, halitoza, disgeuzie;
->
extrem de rar disfagie, anorexie cu deteriorarea statusului nutritional, corelate unui status
imunologic puternic depreciat;

Provocata: -> palparea mucoasei afectate: nu declanseaza sensibilitate dureroasa.

3) Leziuni orale asociate

Cheilita angulara Glorita mediana romboidala Leucoplazie candidozica
Localizare: Mucoasa si Localizare: Linia mediana, in Localizare: In special in
tegument comisural; zona posterioara a fetei regiunile anterioare ale CO;
dorsale a limbii;
Etiologie: Candida – S. Etiologie: C. Albicans; Etiologie: Candida albicans;
aureus;
Factori predispozanti: DVO
micsorat la proteze cu
adancirea santurilor
comisurale, anemii feriprive,
carente vitaminice B, DZ
necompensat, HIV;
Tablou clinic: Eritem si/sau Tablou clinic: Leziune Tablou clinic: Depozite
edem comisural, fisuri locale, asimptomatica, limitata la o albicioase, nedetasabile la
ulceratii dureroase, senzatie de arie eritematoasa lipsita de nivelul mucoasei jugale,
usturime/ arsura locala, papile linguale, insotind labiale, palatine, linguale;
sangerari; frecvent candidoza palatului
-> leziune in oglinda;

Tratament: Protezare corecta Tratament: Antifungic Tratament: Antifungic

cu restabilirea DVO si (potential malignizant)
tratament antifungic (rata
mare de recidive)

4) Diagnostic pozitiv
1. Prezenta semnelor clinice;
2. Prezenta factorului microbian: Candida spp.
3. Prezenta factorului protetic:
- trauma mecanica;
- ritmut continuu al purtarii;
- calitatea precara a protezarii;
- neglijarea igienei protezelor;
- vechimea protezelor.

5) Diagnostic diferential
1. Simple traume mecanice
2. Stomatite alergice
3. Infectii granulomatoase specifice ale mucoasei palatine
- Blastomicoze
- Histoplasmoze
4. Eritroplazia
5. Carcinomul verucos

PRINCIPII SI METODE DE TRATAMENT IN SP

Tratamentul Stomatitei Protetice - NESPECIFIC
- SPECIFIC

I. TRATAMENTUL NESPECIFIC
IGIENA Metode Metode chimice Metode fizice
ORALA SI A mecanice
PROTEZELOR
MODIFICARE Corectarea Corectarea Modificarea Supraprotezarea
A UNOR ritmului purtarii deficientelor suprafetei interne pe implanturi
ASPECTE protezelor protezei a protezei
LEGATE DE
PROTEZARE

MODIFICAREA UNOR ASPECTE LEGATE DE PROTEZARE

1. Ritmul purtarii protezelor
a. suprimarea purtarii protezelor pe timpul noptii
b. intreruperea purtarii protezelor pe timpul zilei in scopul reducerii colonizarii fungice
c. mentinerea uscata pe timpul noptii -> compromiterea aderentei candidei la proteza mobila

2. Corectarea deficientelor protezei

SCOP: Reducerea traumei mecanice;
METODE:
a.optimizarea echilibrului protezelor;
b. captusirea cu materiale reziliente in vederea eliminarii traumei date de relatiile ocluzale
instabile, a echilibrului protetic precar.
-> schimbare saptamanala a agentilor de deconditionare

3. Modificarea suprafetei interne a protezei

SCOP: reducerea rugozitatilor suprafetei interne a bazelor;
METODE:
a.netezirea rugozitatilor de slefuire;
b. utilizarea in amprentarea functionala a elastomerilor de sinteza cu vascozitate scazuta, a
materialelor bucoplastice;
c. aplicarea unor lacuri antimicrobiene pe fata mucozala (amorolfina 5%, miconazol, clotrimazol,
clorhexidina).

4. Supraprotezarea pe implanturi
Obiective:
a. stabilizarea protezelor mandibulare pe implanturi (min. 2) cu reducerea contactelor ocluzale
traumatogene si a inflamatiei consecutive.
b. decolonizarea fungica prin reducerea suprafetei bazelor protezelor maxilare, transformarea
sprijinului strict muco-osos caracteristic protezarii totale conventionale, intr-unul mixt, oferit de
SPI.

II. TRATAMENTUL SPECIFIC NECHIRURGICAL AL SP

Agentii antifungici - actiune asupra peretelui si membranei fungice, organitelor celulare si
macromoleculelor citoplasmatice si nucleare.

Clasa
Poliene Nistatina Amfotericina B
Azoli Fluconazol Miconazol Ketoconazol
Analogi ADN Fluorcitozina
pirimidinici
Inhibitorii sintezei Terbinafina Amorolfina Naftifina
Ergosterorului
Echinocandine, Caspofungin Micafungin Anidulafungin
pneumocandine

II. TRATAMENTUL SPECIFIC CHIRURGICAL

- Indicatii: SP III: proliferare epiteliala ireversibila
- Evolutia SP III: -> extinderea in suprafata a leziunilor, fibrozare si marire a papulelor (ani);
-> efecte asupra calitatii protezarii;
- Timpul interventiei:
-> igiena orala/ a protezelor sporita;
-> dupa tratament antifungic;
-> dupa eliminarea traumei mecanice induse de proteze.

RECONDITIONAREA PROTEZEI TOTALE

- Protezele totale/ in timp/ fracturi ale bazei/ marginilor/ dd artificiali;

- Metinerea, sprijinul si stabilitatea afectatate/ nepotrivire intre suprafeta interna a protezei
si suprafata zonei de sprijin;
Reconditionari necesare

- reparatia protezei fracturate – baza/margini/dinti

- captusirea protezei fracturate – marginala/totala

Cauzele fracturarii protezelor totale:

1. caderea pe o suprafata dura (ciment, gresie, in chiuveta)/ pacient f in
varsta/neputincios;
2. defecte in masa acrilica legate de confectionare (pori, fisuri, impuritati/ distorsiuni,
tensiuni interne);
3. oboseala la incovoierea din cursul solicitarilor ciclice de durata;
4. aspecte de morfologie a structurilor orale;
5. conceperea, realizarea/ utilizarea incorecta a protezelor;
6. caracteristicile materialelor polimerice;
7. cauze combinate;

Aspecte morfologie ale structurilor orale

1. prezemta torusului voluminos asociata cu forma boltii palatine;

2. resorbtia severa/ neuniforma a crestelor cu reducerea dimensiunii bazei protezei;
3. prezenta frenurilor cu insertie inalta;
4. prezenta unor dinti/ implante sub proteze;

Torusul- cauza frecventa a fracturarii bazei acrilice

- localizare:- maxilar: 1/3 medie/ distala, in zona PM/ M;

- mandibula: versantul lingual al proceselor alveolare, zona C-PM;

- in 2/3 posterioare ale boltii palatine/ ingreunarea inchiderii distale/ implicatii in

succiune si echilibru;

- torusul maxilar mai frecvent ca cel mandibular;

- torusul maxilar mai voluminos;

- prezenta torusului- foilerea atenta a modelului in vederea distantarii bazei protezei de torus/
evitarea discomfortului, leziunilor traumatice, riscului de fractura;

- bolta mai adanca- risc mai mare;

Resorbtia severa a crestei alveolare:

-reducerea accentuata a suprafetei de sprijin si a bazei protezei/ aparitia zonelor de minima
rezistenta si fracturarea bazei protezei;

Insertii inalte:

- rascroiri largi ale protezei;

- nerespectarea lor- instabilitatea protezei cu posibilitatea crescuta de fracturare;
- in procesul tehnologic (dezambalare/ ambalare)- fisuri ce cresc riscul de fractura;

Dinti/ implanturi sub proteze:

- loc de supraincarcare si suprasolicitare a bazei acrilice;

- armarea cu inserturi metalice/ nemetalice;
- la supraproteze- lina de fractura frecvent pe linie mediana;

Aspecte ocluzale implicate- presiuni ocluzale mari prin:

- Supraevaluarea DVO;
- Antagonisti dinti naturali/ lucrari protetice fixe;
- Prezenta parafunctiilor (bruxism);
- Tipologii faciale hipodivergente;
- Ocluzie instabila, nefunctionala;
Deficiente ale protezelor:

- Nefolierea/ folierea necorespunzatoare la torus;

- Rascroiri largi ale bazei protezei;
- Dinti montati in afara crestei;
- Baze subtiri;
- Acrilat de slaba calitate (material acrilic pentru baze);
- Proteze instabile (din cauza bazelor, dinti artificiali/ relatii ocluzale incorecte);
- Acrilat imbatranit, poros;
Traseul liniei de fractura:

- Pe linie emdiana;
- Paramedian;
- Anterior paramaedian si apoi tansversal median spre posterior;
- Pornind de pe linia mediana frontal si apoi directie paramediana;
Mijloace de reducere a riscului de fractura:

- Imbunatatirea calitatii acrilatelor;

- Introducerea de noi materiale si tehnologii (cresterea rezistentei la impact, la flexiune, la
fenomentul de oboseala);
- Ramforsarea bazelor cu diverse materiale (fibre sticla, fibre de carbon, polietilena,
poliamida, pulberi, umplutura de plastic);
Ramforsarea bazelor acrilice:

1. Cu incluziuni metalice: fibre rotunde, semirotunde, plase/ grile (inelare, totale), placute
prefabricate/ confectionate in laborator;
2. Materiale: aliaje de de Au, Cr-Co, Ni-Cr, Ti, Al;
3. Cu inserturi metalice: microcristale de corborundum/ corindon, fibre sticla/ carbon/
aramida (Kevlar)/ polietilena, nanoparticule (mai recent);
Caracteristicile materialelor acrilice ranforsate:

1. Cunoasterea comportamentului materialului acrilic si a posibilitatilor de utilizare a

diferitelor inserturi;
2. Noile materiale:
- Biocompatibile;
- Imbunatatirea biomecanica trebuie sa raspunda tuturor cerintelor fizico-mecanice
(flexiune, tractiune, impact, oboseala);
- Sa nu modifice culoarea acrilatului la confectionare si in timp;
- Sa-si pastreze stabilitatea volumetrica si structurala in timp;
- Sa nu creasca gradul de porozitate si sa favorizeze dezvoltatarea microbiana;
- Sa permita prelucrarea corecta a pieselor protetice;
- Sa faca posibila uti;izarea si igienizarea pieselor protetice;
Mecanismul producerii fracturii protezelor:

- 2 mecanisme: soc si solicitare repetatata, ce apar la forte mici de flexiune si incovoiere ce

produc o oboseala dinamica a materialului acrilic al bazei protezei;
- fractura- prin propagarea si extinderea unei fisuri ce apare in zona de concentrarea a
stresului;
Tehnologia reparatiei bazei protezelor totale fisurate/ fracurate:

- se realizeaza in laboratorul de tehnica dentara;

- fragmentele trebuie repuse in pozitia initiala;
- cand lipsesc fragmente e necesara amprentarea de catre medic;
- etapele reparatiei:
1. repunerea in pozitie corecta a fragmentelor;
2. solidarizarea fragmentelor;
3. turnarea unui model partial ce intereseaza zona afectata;
4. crearea de retentivitati de-a lungul marginilor fracturate;
5. umectarea cu monomer a suprafetelor de lipit;
6. se aplica acrilatul roz autopolimerizabil, se prelucreaza si lustruieste proteza;
Captusirea protezelor totale:

1. literatura anglo-saxona:
- relining: captusirea obisnuita a protezei partiale/ totale prin adaugarea unui nou material
acrilic peste cel al bazei protezei;
- rebasing: refacerea totala a bazei protezei mentinand daor arcada dentara inferioara;
2. literatura franceza:
- rebasage: captusirea obisnuita a protezei mentinand doar arcada dentara artificiala;
 - refection: refacerea totala a bazei;
3. litereatura romana:
- captusire si rebazare se confunda la un moment dat;
- rebazare: refacere completa a bazei, pastrand dintii de pe vechea proteza (f. rar);
Tipuri de captusiri:

- partiala= marginala:
1. adaugarea de material la zonele de inchidere deficitare;
2. obiective: imbunatatirea mentinerii perin refacerea inchiderii marginale pierdute/
ameliorarea mentinerii;
- totala= intereseaza toata fata mucozala a protezei; obiective:
1. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate (atrofia in timp a c.p. cu
disparitia adeziunii si succiunii);
2. conditionarea tesuturilor cu ajutorul materialelor cu vascozitate lent progresiva;
3. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparate;

Contraindicatiile captusirii:

- DVO supraevaluata;
- Dd laterali montati in afara mijlocului crestei;
- Ocluzie dezechilibrata, imposibil de corectat;
- Proteze cu multiple reparatii, cu baza deteriorata si impregnata;
- Instabilitatea protezelor pe ambele arcade;
- Stomatopatii;

Modalitati de captusire:

- Rigide;
- Reziliente (temporare/ “definitive”);

Procedee de realizare:

- Directa (in cabinet): acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat
auto, in cabinet, fara ajutorul laboratorului;
- Indirecta (in laborator);

Captusirea rigida prin metoda directa:

1. Avantaje:
- Tehnica rapida;
- Pacientul nu ramane fara proteza;
2. Dezavantaje:
 - Prepararea si aplicarea materialului (acrilare auto) supuse erorilor;
- Posibilitatea aparitiei unui strat poros de polimer (presiune ocluzala)- infiltrare cu flora
bacteriana/ stomatopatii;

Materiale de captusire rigida- acrilate auto:

- Duracryl (spofa);
- Ortoacryl;
- Paladur (Haereus-Kultzer);
- Forma de prezentareL pulbere si lichid;
- Polimeri: PMMA/ MMA iritant pt mucoasa si poate provoca reactii alergice;
- Stabilitatea dimensionala a acestor acrilate auto- discutabila;
- Structura poroasa- colonizare cu bacterii si levuri- stomatite;

Tehnica captusirii directe:

1. Indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei (legatura

chimica)= strat izolator (grasimi, celule epiteliale, deposite tartrice);
2. Acoperirea fetelor laterale ale dintilor si fata externa a protezelor cu fasii de leucoplast;
3. Prepararea acrilatului intr0un godeu de sticla (polimer+monomer/ monomer+polimer);
4. Acrilatul de consistenta samantanii fluide+ spatulare energica= consistenta mierii de
albine+ monomer= consistenta mierii de albine/ se poate introduce in cavitatea bucala;
5. Vaselinarea cp pt diminuarea actiunii iritante a monomerului;
6. Proteza se introduce in IM+ miscari functionale ale pacientului;
!!! atentie la temperatura crescuta (in timpul prizeia acrialtului) si la senzatia de usturime;

Indicatii pentru pacient:

- Proteza va fi purtata de a 2-a zi;

- Umectarea mucoasei cu ceaiuri din plante;
- Proteza va avea mentinerea si stabilitatea mult asteptate de a 2-a zi (imediat dupa
captusire, mucoasa este hiperplaziata);

Captusirea rigida prin metoda indirecta:

1. Aplicarea noului strat de acrilat prin intermediul laboratorului;

2. Avantaj: pacientul nu mai resimte disconfortul de la captusirea directa;
3. Dezavantaj: durata mai mare de timp necesara, pacientul neputand sa poarte proteza o
perioada;
4. Proteza= portamprenta in care se introduce un material de amprentare (silicon, pasta
ZOE);
5. Indepartarea stratului superficial de acrilat (ca la metoda directa);
 6. Modelarea functionala cu gura deschisa si cu gura inchisa (IM si RC);
7. In laborator se realizeaza captusirea prin mai multe metode;

1. Turnarea modelului- ambalarea protezei:

- turnarea modelului- indepartarea materialului de amprenta (insule pt pozitionare)- ambalarea

protezei in cuveta;

- indepartarea insulelor- indesarea acrilatului auto- strangerea cuvetei- dupa priza, prelucrare si
lustruire;

2. Ambalarea protezei fara a se turna in prealabil un model:

- proteza cu material de amprenta se ambaleaza;

- dupa deschiderea cuvetei se indeparteaza materialul de amprenta si se inlocuieste cu material

auto;

- se strange cuveta, punandu-se sub presa;

dupa priza- prelucrare si lustruire;

Captusirea temporara cu materiale reziliente:

- “conditionarea” cp cu materiale cu vascozitate lent progresiva;

- relaxarea tesuturilor/ stergerea reflexelor dobandite ce se opun acomodarii cu proteza/
amprentare “foarte functionala”;

Indicatii:

- pacienti varstnici, la care se traseaza cu dificultate limitele cp (micsorarea profunzimii

vestibulului bucal, hernierea planseului, limba hipertrofiata);
- proteze vechi, instabile, scurte marginal (mandibulare);
- distribuirea uniforma a presiunilor ocluzale pe suprafetele de sprijin= “absorbant de soc”;
- potoperator, cu rol de contentie;
- stomatopatii (conditioanarea tisulara e obligatorie);

Materiale de conditionare tisulara si captusire temporara:

- Tissue conditioner (GC);

- COE- CONFORT (GC);
- COE- SOFT (GC);
- GC Reline (GC);
Preparea si utilizarea materialelor:

- Amestecare- dupa 2-3 min se aplica in interiorul protezei;

- Faza chimica- materialul foarte aderent si greu de manipulat;
- Faza plastica- vascozitate mare- se introduce proteza in cavitatea bucala;
- Vascozitatea materialului: mare (la inceput), descreste treptat;
- Conditionarea dureaza 48-72 h (masticatie/ deglutitie/ fonatie);
- Devine apoi elastic (pt 2 sapt), apoi granulos si iritant- trebuie inlocuit cu acrilat auto prin
metodele descrise;

Captusirea definitiva cu materiale reziliente- indicatii:

- Pacientii care nu tolereaza contactul cu o suprafata protetica dura:

1. Mucoasa balanta;
2. Mucoasa hiperemiata;
3. Creasta “in muchie/ lama de cutit”;
4. Torus mandibular proeminent/ sensibil;
5. Proteze totale unimaxilare cu antagonistii arcade naturale integre;

Materiale utlizate pt captusirea: - directa: Simpa, Mollosil;

- indirecta: Plastuplast, Moloplast B.