Opinia

La mulþi ani, Ioan, Ioana!

naþionalã
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional
Director: Mioara VERGU-IORDACHE Ioan Botezãtorul este una dintre figurile centrale ale creºtinismului;
predicator ºi botezãtor pe malurile râului Iordan; înainte-mergãtorul, vestitorul ºi botezãtorul lui Hristos.
Anul 28, nr. 891, 7 ianuarie 2020, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro Biserica Creºtinã îl cinsteºte ca pe cel mai mare dintre sfinþi; anual are trei sãrbãtori dedicate lui.

Cele bune sã se-adune.

Cele rele sã se spele
Mioara VERGU-IORDACHE

„I suggest the institutional accreditation

of the Spiru Haret University Bucharest
with a valuation as high as possible”
Prof. dr. Norbert Grünwald
Hochschule Wismar University of Applied Sciences,
Technology, Business and Design Faculty of Engineering
Director Robert-Schmidt – Institute

O informaþie urâtã ºi tristã a lovit comunitatea haretistã la

Gata! Vacanþa s-a terminat! Urmeazã douã sãptãmâni de cursuri, apoi,
vã þinem pumnii pentru succese în Sesiunea de examene de iarnã (semestrul I)
ºi Sesiunea de examene finalizare studii – licenþã ºi disertaþie (iarnã)
Recentele constatãri date publicitãþii, referitoare la procentajul ridicat al elevilor
Punctul de vedere români afectaþi de analfabetismul funcþional, dar ºi îngrijorarea produsã de analfabetismul
primar (cauzat de neputinþa ºcolarizãrii tuturor copiilor de vârstã ºcolarã) ºi de abandonul
al Academiei Române ºcolar, determinã Academia Românã sã propunã un set de mãsuri, reieºite din experienþa
celui mai înalt for de consacrare a valorilor intelectuale ºi de cercetare din România. În
plus, în contextul fixãrii unui numãr mai mic de ore pe sãptãmânã pentru învãþãmântul
privind unele preuniversitar, existã riscul reducerii timpului alocat unor discipline ºcolare clasice.
Pânã la adoptarea unei noi legi a educaþiei naþionale, menitã a fi stabilã ºi sã cuprindã
aspecte ale învãþãmântului mai mult principii decât date concrete (acestea trebuie sã fie detaliate în statute ºi
regulamente), este nevoie de un set de mãsuri care sã stabilizeze ºcoala româneascã ºi
preuniversitar din România sã-i confere perspective bune de dezvoltare, fãrã a ceda în faþa unor presiuni
conjuncturale, derivate dintr-o percepþie pripitã asupra schimbãrilor din societatea
contemporanã ºi lipsitã de o analizã profundã ºi riguroasã.
Pagina 2
Dupã ce, pe data de 17 decembrie 2019, Ministrul Educaþiei ºi Cercetãrii a recompensat olimpicii români care s-au remarcat în anul 2019 la
concursurile internaþionale pe discipline ºcolare: 163 de elevi care au obþinut 61 de medalii, premii ºi menþiuni la 14 olimpiade internaþionale,
respectiv, 139 de medalii, premii ºi menþiuni la 26 de concursuri regionale pe discipline - juniori ºi seniori, în total, 200 de distincþii, dar ºi
cadrele didactice care i-au pregãtit (aproximativ 200), precum ºi ºcolile din care provin laureaþii (85), la Otopeni, în data de 19 decembrie, a avut loc
Gala Excelenþei în Educaþie, Ilfov – 2019
Prima ediþie a Galei Excelenþei în Educaþie din judeþul Ilfov s-a insuflat pasiunea dumneavoastrã ºi i-aþi antrenat pentru reuºitã.
desfãºurat la Centrul Cultural Ion Manu. Au fost premiaþi elevii ºi Împreunã aþi fãcut performanþã. Voi ne-aþi determinat pe noi, Consiliul
profesorii lor, care au obþinut premii la concursurile naþionale în Judeþean, ca printr-un mic gest sã premiem munca voastrã ºi sã vã
anul ºcolar 2018-2019. 60 de elevi din ºcolile ºi liceele ilfovene au arãtãm recunoºtinþa.
obþinut locuri pe podium la olimpiadele ºi concursurile naþionale de Organizat de cãtre Consiliul Judeþean Ilfov prin Centrul Judeþean
matematicã, geografie, fizicã, chimie, picturã sau port popular. Elevii pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Ilfov, având
au primit diplome, dulciuri ºi bani – între 500 ºi 1.000 de lei, în ca principal partener Inspectoratul ªcolar Judeþean Ilfov, dar ºi
funcþie de concursul la care au participat, iar profesorii lor Centrul Cultural Ion Manu din oraºul Otopeni, evenimentul Gala
îndrumãtori sume între 1000 ºi 1500 de lei. Preºedintele Consiliului Excelenþei în Educaþie, aflat la prima sa ediþie, s-a dovedit a avea un
Judeþean Ilfov a spus: Voi, copii, aþi demonstrat cã se poate: cu real succes. A fost exprimatã aprecierea ºi preþuirea pentru
implicare ºi seriozitate, cu multã muncã aþi reuºit sã aveþi rezultate competenþa, implicarea ºi efortul comun al elevilor ºi profesorilor
de care sunt mândri pãrinþii voºtri, comunitãþile voastre ºi noi toþi. lor, cu rezultate ce privesc spre viitor! Viitorul nostru, al tuturor!
Dumneavoastrã, domnilor profesori, cu rãbdare ºi dãruire le-aþi George V. GRIGORE
sfârºitul anului trecut. O loviturã care pe mine cel puþin m-a
lãsat fãrã cuvinte. Unul dintre prorectori ar fi alcãtuit un grup
infracþional prin intermediul cãruia a falsificat rezultatele
examenelor, a viciat desfãºurarea lor, a falsificat diplome de
licenþã, a..., a.... Sigur, justiþia îºi va spune cuvântul. Sigur, nu
este corect sã loveºti un om cãzut. Dar omul s-a gândit la urmãrile
faptelor lui? Eu l-aº da în judecatã, în numele cadrelor didactice
serioase ºi responsabile, în numele studenþilor serioºi, care
învaþã, îºi fac datoria, muncesc pentru obþinerea unei diplome
care atestã pregãtirea lor! L-aº acþiona în instanþã pentru cã a
batjocorit un efort intelectual ºi material de trei decenii.
Dincolo de netrebnicia unor uscãturi, condamnabilã,
înjositoare, de calitatea umanã de joasã speþã, de imoralitatea ºi
amoralitatea lor, mi se pare nedrept sã se arunce în derizoriu ºi
sã fie subiect de „miºtocãreal㔠munca a sute de mii de absolvenþi,
cei mai mulþi dintre ei serioºi, conºtiincioºi, bine pregãtiþi. ªi
este o altã discuþie faptul cã fãrã cerere nu este ofertã, cã dacã
nu existau tineri sau mai puþin tineri dispuºi la furt, la ilegalitãþi,
dacã nu exista tentaþia înavuþirii prin minciunã ºi furt, poate nu
ar fi existat nici aceastã dezolantã situaþie. Nimic nu scuzã,
însã, faptele celor incriminaþi!
Este nedrept, însã, din partea reprezentanþilor mass-media, a
unor politicieni, este lipsit de deontologie sã preia niºte
„strigãturi” ºi sã le prolifereze în spaþiul public!
Acum zece ani, Universitatea Spiru Haret a fost târâtã într-un
scandal provocat nu ºtiu de cine, dar care îºi avea originea în
ambiguitatea unui articol din fosta Lege a Învãþãmântului. Justiþia
ºi-a spus cuvântul, dar nimeni nu a gãsit de cuviinþã sã disemineze
hotãrârea instanþei. În schimb, s-a continuat cu acuzaþiile ºi
ironiile. Absolvenþi de marcã ai Universitãþii Spiru Haret, mare
parte dintre ei, au aplicat politica struþului. Nu au avut
moralitatea, loialitatea, puterea sã apere instituþia de învãþãmânt
unde s-au instruit. S-au speriat de avalanºa de insulte ºi minciuni.
A urmat un drum greu de reconstrucþie a prestigiului
universitãþii. Cu eforturi, cu sacrificii. Fãrã documentare
temeinicã, dupã ureche, pentru a face jocuri politice ºi pentru
a-ºi „susþine” înjurãturile la adresa unor politicieni rãu famaþi,
au continuat cu injuriile.
Poate cã eu sunt prea aproape de Universitatea Spiru Haret.
Dar am obiceiul sã mã documentez, sã caut informaþii cât mai
obiective, de la persoane independente. ªi am gãsit pe pagina
de internet a ARACIS, evaluãri instituþionale, rapoartele
experþilor – români ºi strãini – la sfârºitul evaluãrii din anul
2019. Ce zice evaluatorul strãin, prof. dr. Norbert Grünwald:
„I suggest the institutional accreditation of the Spiru Haret
University Bucharest with a valuation as high as possible.”
(http://www.aracis.ro/uploads/media/RaportEvStrain_REF3.pdf)
De ce un adevãrat independent, o personalitate fãrã interese
partizane, fãrã legãturã cu învãþãmântul superior românesc,
gândeºte ºi scrie aºa?
De ce evaluatorii, oficialii ºi presa din România manifestã
dubla mãsurã în aprecierea diferitelor unitãþi de învãþãmânt? De
ce numai pentru Universitatea Spiru Haret existã o maximã
„exigenþ㔠obiectiv-subiectivã!? De ce „închid ochii” în cazul
unor situaþii la fel sau chiar mai grave din alte instituþii de
învãþãmânt superior private ºi de stat, de ce nu le „popularizeazã”
cu acelaºi entuziasm? De ce sunt minimalizate sau ignorate
bunele rezultate de la Universitatea Spiru Haret? În beneficiul
cui? Cred cã în nici un caz al învãþãmântului românesc.
Repet, justiþia sã-ºi facã datoria în situaþia devoalatã de
DIICOT. Toþi cei care ºtiu fapte reprobabile sã le scoatã la
luminã, dar sã se înceteze asasinarea, cu bunã ºtiinþã, a primei
universitãþi private din România, sã se înceteze cu blamarea
procesului instructiv-educativ desfãºurat aici. Se fac eforturi
mari, ca în tot învãþãmântul superior românesc, sã se umple
golurile din preuniversitar ºi sã se punã temelie pentru pregãtirea
superioarã. Cu plusuri ºi cu minusuri, dar cu bunã credinþã.
pag. 2
Punctul de vedere al Academiei Române
privind unele aspecte ale învãþãmântului preuniversitar din România
Recentele constatãri date publicitãþii, referitoare la procentajul
ridicat al elevilor români afectaþi de analfabetismul funcþional, dar
ºi îngrijorarea produsã de analfabetismul primar (cauzat de
neputinþa ºcolarizãrii tuturor copiilor de vârstã ºcolarã) ºi de
abandonul ºcolar, determinã Academia Românã sã propunã un set
de mãsuri, reieºite din experienþa celui mai înalt for de consacrare a
valorilor intelectuale ºi de cercetare din România. În plus, în
contextul fixãrii unui numãr mai mic de ore pe sãptãmânã pentru
învãþãmântul preuniversitar, existã riscul reducerii timpului alocat
unor discipline ºcolare clasice.
Pânã la adoptarea unei noi legi a educaþiei naþionale, menitã a fi
stabilã ºi sã cuprindã, mai mult principii decât date concrete (acestea
trebuie sã fie detaliate în statute ºi regulamente), este nevoie de un
set de mãsuri care sã stabilizeze ºcoala româneascã ºi sã-i confere
perspective bune de dezvoltare, fãrã a ceda în faþa unor presiuni
conjuncturale, derivate dintr-o percepþie pripitã asupra schimbãrilor
din societatea contemporanã ºi lipsitã de o analizã profundã ºi
riguroasã. În acest sens, semnalãm ºi propunem urmãtoarele:
1. Presiunea nejustificatã de a introduce noi discipline ºcolare
trebuie sã fie opritã, prin crearea, în cadrul materiilor existente, a noi
conþinuturi care sã rãspundã dinamicii societãþii contemporane.
Astfel, protecþia mediului, combaterea poluãrii se pot studia la
Geografie, educaþia financiarã ºi bancarã la ªtiinþe sociale ºi la Istorie
(în liceu), educaþia civicã ºi constituþionalismul la Istorie, nutriþia
sãnãtoasã, educaþia igienicã ºi educaþia sexualã la Biologie, circulaþia
pe drumurile publice la Dirigenþie etc. Practic, nu existã discipline
ºcolare actuale în cadrul cãrora sã nu se plieze temele stringente
pentru actualitate. Propunerile de a introduce discipline noi ºi de a le
elimina sau diminua pe cele vechi – verificate de la Renaºtere încoace
– sunt lipsite complet de realism ºi de spirit pedagogic. De asemenea,
ideea de a avea mai multe discipline încheiate cu medii semestriale ºi
anuale, ºi derulate în câte o orã pe sãptãmânã este lipsitã de orice fel
de fundamentare psihopedagogicã. Disciplinele de o orã pe sãptãmânã
au cea mai slabã eficienþã în procesul de predare-învãþare.
2. Presiunea prin care se cere eliminarea sau reducerea drasticã a
teoriei în favoarea susþinerii deprinderilor practice are, de asemenea,
un grad mare de periculozitate. În ºcoalã, teoria ºi practica trebuie
sã fie îngemãnate într-o sintezã armonioasã, fãrã de care rezultatele
ajung sã fie dezastruoase. Fãrã cunoºtinþe teoretice temeinice,
acumulate în memoria elevilor, deprinderile practice ajung sã fie
fãrã fundament. De aceea, ºtiinþele fundamentale ºi cele ale naturii
trebuie sã fie studiate în continuare, începând cu bazele lor teoretice.
Cercetarea fundamentalã rãmâne ºi ulterior, în învãþãmântul
superior, baza oricãrei cercetãri aplicative ºi tehnice.
3. Presiunea prin care se cere reducerea numãrului de ore de la
disciplinele umaniste ºi de ºtiinþe sociale este, de asemenea, lipsitã
de realism ºi de previziune pentru viitor. Digitizarea devine tot mai
mult o metodã universalã de viaþã ºi un mod de a acþiona în toate
domeniile, dar omul modern nu poate trãi ºi acþiona în viaþã fãrã
cunoºtinþe lingvistice, istorice, geografice, etnografice, filosofice,
etice etc. Dimensiunea istoricã a existenþei noastre individuale ºi de
grup rãmâne esenþialã. Nu putem transforma conºtiinþa socialã în
tabula rasa – ºtergând întreaga experienþã de viaþã a omenirii –, ca
sã construim noi identitãþi iluzorii. Europa Unitã are ºanse sã existe
în continuare ºi sã se fortifice nu prin încercãrile de destrãmare a
identitãþilor etnice, ci prin fãurirea unui concert al naþiunilor libere
ºi dornice sã trãiascã împreunã. Pentru aceasta, este nevoie:
- de o cunoaºtere aprofundatã a limbii ºi literaturii române
- de studierea temeinicã a gramaticii, inclusiv în anii de liceu, la
toate profilurile, în maniere adaptate ºi specifice
- de exerciþiul insistent al lecturii, deopotrivã din cãrþi tipãrite
sau pe suport digital; unul din doi elevi se concentreazã pe
• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi
Dunãrea intrã în casele oamenilor prin design creativ - aceasta a
fost ideea care s-a evidenþiat în proiectele realizate pentru prima ediþie
a concursului de design de mobilier DANUBE DESIGNERS AWARD
2019, desfãºurat în perioada 1 noiembrie -10 decembrie 2019.
Evenimentul de lansare a concursului a avut loc la data de
1 noiembrie 2019, la Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion
ISSN 1221-4019
Opinia ISSN 1841-4265 (online)
naþionalã www.opinianationala.ro
www. facebook.com/opinianationala
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021 316 97 91
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87,
interioare 168 ºi 143
e-mail: opinia@spiruharet.ro
OPINIA NAÞIONALÃ
recunoaºterea literelor, a silabelor ºi pe reconstituirea cuvântului
în sine, fãrã sã-i mai poatã percepe semnificaþia
- cultivarea literaturii române în manierã diacronicã, pe curente
ºi miºcãri literare, din Evul Mediu pânã astãzi
- cultivarea serioasã a limbilor strãine ºi a literaturii universale;
combinarea scriitorilor români cu cei strãini, pe teme mari, fãrã
nicio pregãtire prealabilã a elevilor nu face decât sã creeze confuzie
ºi haos în minþile tinere
- învãþarea literaturii prin prisma istoriei literaturii dã rezultate
foarte bune, verificate de sute de ani, iar scriitorii nu trebuie studiaþi
dupã gustul profesorului, ci dupã necesitãþile interne ale disciplinei.
Prin urmare, dacã, de exemplu, Nicolae Filimon reprezintã o treaptã
în romanul românesc, iar Ion Heliade Rãdulescu, prin „Sburãtorul“,
un reper în poezia româneascã, ei trebuie studiaþi dincolo de
preferinþe, în spiritul canonului. Nici Shakespeare, nici Cervantes
ºi nici Goethe nu exprimã, prin creaþiile lor, spiritul din „Harry
Potter“ ori din „Stãpânul inelelor“ ºi, totuºi, creaþia lor nu e
repudiatã. Creaþia lor conþine valori perene, fãrã de care nu se înþelege
evoluþia literaturii; canonul literar ºi operele clasicilor rãmân puncte
importante de reper pentru studierea literaturii
- separarea studiului limbilor de gramaticã ºi de literaturã este
lipsitã de sens; comunicarea corectã în societate se face nu prin
ocolirea regulilor de gramaticã ºi prin ignorarea operelor literare în
favoarea oralitãþii ºi a limbajului colocvial, a acelui din reportaje
sportive, din texte administrative, jurnalistice; disciplina „limbã ºi
comunicare“ nu are niciun sens, din moment ce limba românã are
menirea de bazã sã asigure comunicarea între români. Comunicarea
corectã nu se învaþã punând între paranteze textele literare, ci,
dimpotrivã, prin cultivarea, explicarea ºi aproprierea lor. Limba
românã armonioasã se aflã, în primul rând, în literatura românã,
care, odatã studiatã, garanteazã exprimarea corectã în mass-media,
în sport, în IT, în tehnicã etc.
- ideea reducerii orelor de istorie cu scopul asigurãrii educaþiei
globale ºi pregãtirea viitorilor „cetãþeni europeni” este absurdã;
identitatea europeanã nu se poate obþine prin distrugerea identitãþilor
naþionale, ci, dimpotrivã, prin fortificarea lor; un român care ºtie cum
ºi de ce este român îl va înþelege ºi preþui pe un francez, leton sau
suedez; diminuarea studiului istoriei înseamnã condamnarea noastrã
la ignoranþã ºi izolare (pe de o parte, va creºte în societate ponderea
dacopaþilor, autohtoniºtilor ºi tradiþionaliºtilor, iar pe de alta, a
mondialiºtilor ºi detractorilor, care exhibã nimicnicia poporului român,
condamnat – dupã opinia lor – sã rãmânã la coada lumii); studiul
organizat al istoriei conferã culturã generalã solidã, care ne ajutã, în
cãlãtoriile tot mai dese pe care le facem, sã înþelegem de ce Nôtre-
Dame este o bisericã goticã, de ce Constantinopolul se cheamã azi
Istanbul sau cum de Praga se cheam㠄Oraºul de Aur“; educaþia prin
istorie înseamnã educaþie pentru viaþã
- acelaºi rol îl are ºi geografia ca disciplinã ºcolarã, pentru cã ne
ajutã sã ne plasãm în spaþiu, sã nu confundãm meridianele cu
paralelele ºi sã ºtim ce deosebire este între Ecuator ºi Ecuador!
- limba latinã, studiatã cel puþin un an, de preferat în clasa a VIII-
a, are un dublu rol: mai întâi ne ajutã sã înþelegem latinitatea cãreia
îi aparþinem; în toate þãrile civilizate, latina a rãmas obiect de studiu,
iar în Germania, marile universitãþi tehnice, care pregãtesc ingineri,
oferã latina drept curs alternativ (opþional) pentru studenþi; în al
doilea rând, gramatica latinei, ca ºi gramatica româneascã,
disciplineazã mintea elevilor, aduce rigoare ºi logicã în exprimare.
Latina serveºte, în mod direct sau indirect, viitoarelor profesiuni
de filolog, de jurist, de inginer, de farmacist, de medic, de
informatician etc.; aproape 80% din termenii englezi de pe prima
paginã a Word-ului de pe orice computer sunt de origine latinã (file,
delete, table, insert etc.); din aceastã perspectivã, ar fi de mare
Dunãrea intrã în casele oamenilor prin design creativ
Mincu Bucureºti (UAUIM), în prezenþa studenþilor, cadrelor
didactice universitare ºi reprezentanþilor Danube Furniture Cluster.
În data de 13 decembrie USH Pro Business împreunã cu Danube
Furniture Cluster ºi Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion
Mincu au organizat evenimentul de decernare a premiilor concursului,
la care, alãturi de organizatori, au participat Asociaþia Producãtorilor
de Mobilã din România - APMR în calitate de invitat ºi studenþii
înscriºi în concurs. La aceastã primã ediþie a concursului, s-au înscris
15 studenþi din cadrul facultãþilor de Arhitecturã, Urbanism ºi
Arhitecturã de Interior din cadrul UAUIM.
Procesul de jurizare s-a desfãºurat în perioada 10-12 decembrie
2019, proiectele participante fiind punctate în funcþie de:
originalitatea, legãtura cu ideea de Dunãre, relevanþã ºi concept,
estetica ºi funcþionalitatea obiectului de mobilier propus. Proiectele
premiate au convins prin eleganþa ºi sensibilitatea abordãrii
conceptuale, prin unicitate, ergonomie, funcþionalitate, fluiditate,
adaptabilitate ºi lejeritate în manipularea pieselor proiectate.
Juriul concursului a fost format din: • prof. dr. arh. Beatrice JOGER,
decan, Facultatea de Arhitecturã de Interior Ion Mincu • conf. dr. arh.
Codina DUªOIU – Facultatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu
• prof. dr. arh. habil. urb. Cerasela CRÃCIUN – Facultatea de
Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu • Gabriel NÃFUREANU –
preºedinte ”Danube Furniture Cluster”, adminstrator Lux Artim SRL;
• Raluca TOMUà – director general Danube Furniture Cluster
• Liana BRATU – membru Danube Furniture Cluster, director
comercial Arta Lemnului SA • Sorin IACOB – membru Danube
Furniture Cluster, administrator Neo Pal Grup SRL.
REDACÞIA:
Mioara Vergu-Iordache, Ciprian C. Vasilescu
Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP)
Stimaþi cititori,
Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei
Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii,
informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile
viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.
891 – 7 ianuarie 2020
utilitate reînfiinþarea unor clase cu profil de studii clasice în liceele
(colegiile naþionale) importante ale câtorva oraºe mari din România.
Pentru ca toate acestea sã se poatã înfãptui, este nevoie de
îndeplinirea foarte multor condiþii, între care profesorii buni ºi
manualele bune, dar ºi schimbarea percepþiei greºite despre ºcoalã,
insinuate tot mai mult în spaþiul public în ultima vreme:
- programele ºcolare sau curricula (curricula este pluralul de la
cuvântul latinesc curriculum, substantiv neutru de declinarea a II-
a) – prin urmare, termenul nu se poate folosi ca ºi cum ar fi singular
feminin! – trebuie sã fie, în mod categoric, simplificate, la toate
materiile; mulþi profesori preferã încã sã predea mult ºi neinteligibil,
în loc sã predea mai puþin ºi înþeles de toþi elevii
- manualele trebuie sã aibã forme coerente ºi sã nu se schimbe an
de an; manualele digitale vor înlocui, probabil, în viitor, manualele
tipãrite, dar scrisul de mânã are încã un rol important în societate;
preocuparea pentru cantitatea mare de informaþie trebuie sã fie
înlocuitã cu preocuparea pentru informaþie clarã, echilibratã ºi corectã
- elevii nu ajung, totuºi, analfabeþi funcþionali, fiindcã reþin prea
multã informaþie ºi pentru cã sunt copleºiþi de teorie – cum se
insinueazã în anumite medii actuale – ci, dimpotrivã, pentru cã nu
reþin mai nimic; ideea cã memoria nu trebuie cultivatã în ºcoalã ºi cã
elevii nu au nevoie de cunoºtinþe, ci de metode de aplicabilitate
practicã este complet greºitã; ca sã aplici cea mai bunã metodã,
trebuie sã ai capacitatea de a compara datele, de a cântãri
alternativele, iar pentru aceasta cunoºtinþele proprii sunt esenþiale;
memoria este o componentã fundamentalã a inteligenþei, iar
necultivarea sa face sã scadã drastic gradul de inteligenþã.
- în ºcoala contemporanã, ca ºi în societate, în general, se diminueazã
în mod îngrijorãtor cultul muncii ºi se impune ideea minimei rezistenþe;
o parte dintre elevi sunt supraîncãrcaþi, dar nu numai din vina ºcolii,
ci ºi a pãrinþilor, ºi sunt copleºiþi de multe activitãþi inutile; matematica,
fizica, limbile ºi literaturile, chimia, istoria, geografia, biologia etc. nu
se pot însuºi fãrã muncã; nu ajunge nici sã-i auzim predând pe
profesori, nici sã aruncãm o privire pe Google, ci este nevoie de
fixare, de recapitulare, de repetate exerciþii etc.
ªcoala are de secole întregi filosofia ei ºi aceasta nu poate fi
eludatã de dragul modernizãrii sau al simplificãrii vieþii. ªcoala nu
trebuie redusã la o instituþie de prestãri de servicii care livreazã
ocupanþi de locuri de muncã robotizaþi, limitaþi. ªcoala trebuie sã-i
dea absolventului sentimentul cã viaþa sa are un sens, o motivaþie
culturalã, care se concretizeazã într-o armonie a identitãþii personale
ºi a celei naþionale, cu apartenenþa la cultura europeanã ºi la cea
planetarã. ªi, din aceastã perspectivã, studierea limbii ºi literaturii
române, a limbilor strãine, a limbii ºi culturii latine, a istoriei,
geografiei etc. devin extrem de importante pentru viitor. De
asemenea, schimbãrile dese ºi mãrunte din cadrul sistemului de
educaþie din România nu fac decât sã creeze dezorientare,
instabilitate ºi sã conducã la o pregãtire precarã, superficialã ºi
nepotrivitã exigenþelor lumii contemporane.
Academia Românã este gata sã colaboreze cu Ministerul Educaþiei
ºi Cercetãrii pentru gãsirea celor mai bune soluþii aplicabile ºcolii
româneºti. Convingerea noastr㠖aidoma mesajului din motto-ul
pus la intrarea unui faimoase universitãþi – este cã o naþiune nu
moare în urma atacurilor cu rachete balistice intercontinentale, ci în
urma distrugerii sistemului ei de învãþãmânt, de educaþie în general.
Biroul Prezidiului Academiei Române:
Acad. Ioan-Aurel Pop, preºedinte
Acad. Bogdan Simionescu, vicepreºedinte
Acad. Victor Spinei, vicepreºedinte
Acad. Rãzvan Theodorescu, vicepreºedinte
Acad. Victor Voicu, vicepreºedinte
Acad. Ioan Dumitrache, secretar general
Juriul a premiat cele mai bune proiecte, care s-au detaºat
prin creativitate ºi inovare:
Locul I, 1000 lei – student designer Simona SUFLEÞEL, anul
V, Facultatea de Arhitecturã de interior, UAUIM.
Locul II, 700 lei – student arh. Elian Raul MΪULESCU, anul
III, Facultatea de Arhitecturã de interior, UAUIM.
Locul II, 500 lei – student designer Alexandru Ion
NEMESNICIUC CERNELEAC, anul V, Facultatea de Arhitecturã
de interior – Design de produs, UAUIM
Suntem impresionaþi de creativitatea tinerilor designeri,
precum ºi de interesul deosebit de participare. Am premiat cele
mai relevante lucrãri pentru tema concursului, dar am constatat
cã ºi celelalte sunt creaþii remarcabile. Clusterul nostru va dezvolta
un parteneriat cu aceºti tineri pentru promovarea lucrãrilor lor
ºi chiar ºi pentru realizarea unor prime prototipuri. Avem în
vedere continuarea acestor concursuri ºi în anii ce urmeazã - a
declarat Gabriel Nãfureanu, preºedinte Danube Furniture Cluster.
Ne bucurã faptul cã acest concurs a fost atractiv pentru un numãr
mare de studenþi ºi cã acesta poate fi un model de cooperare viabil
între universitãþi, producãtori ºi tinerii designeri. Am pus în acest
fel bazele unei comunitãþi de practicã ce se va dezvolta în anii
urmãtori, atât în cadru naþional, cât ºi internaþional. Considerãm
emblematice, pentru Strategia Dunãrii, tematica ºi lucrãrile premiate
– a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business.
Danube Furniture Cluster
www.adf-dfc.ro
REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ
este editatã de Rãspunderea
FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE pentru conþinutul
Tiparul executat de textelor publicate
aparþine autorilor.
TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI
ROMÂNIA DE MÂINE
891 – 7 ianuarie 2020 OPINIA NAÞIONALà pag. 3

UNIVERSITARIA
Asociaþia Culturalã Pro Basarabia ºi Bucovina în parteneriat cu USH Pro
Business, Universitatea Spiru Haret, Asociaþia Profesionalã pentru
Geografie, Ecologie ºi Turism Destin Geografic au organizat în data de
13 decembrie 2019, la sediul USH Pro Business, din str. Nicolae Iorga
nr. 34-36, sector 1, Bucureºti:
Masa rotundã cu tema:
Contextul geopolitic, cultural
ºi economic al dezvoltãrii
relaþiei României cu Republica Moldova
Invitat special: E.S Mihai Gribincea, Ambasadorul Republicii Moldova
la Bucureºti, doctor în istorie
Au vorbit: • Mãdãlina Andrei, preºedinte Filiala Bucureºti – Asociaþia
Culturalã Pro Basarabia ºi Bucovina, doctor în ªtiinþe Geografice • Iurie
Leancã, ministru de Externe al Republicii Moldova (2001, 2009-2013, Prim-
Ministru al Republicii Moldova (2013-2015), deputat în Parlamentul
Republicii Moldova (2014-2019) • Marian Clenciu, preºedinte Consiliul
Naþional - Asociaþia Culturalã Pro Basarabia ºi Bucovina • Radu Gorincioi,
membru în Comitetul Executiv al Filialei Bucureºti Asociaþia Culturalã Pro
Basarabia ºi Bucovina, doctor în ªtiinþe Politice • Costin Lianu, director
general USH Pro Business, prorector Relaþii Internaþionale, Universitatea Bun venit
Spiru Haret, doctor în ªtiinþe Economice.
la USH!
ºi
Revederea
promoþiei 2009
Vineri, 13 decembrie 2019, la Facul-
tatea de ªtiinþe Economice Câmpulung
s-a desfãºurat un dublu eveniment: Bun
venit la USH!, adresat studenþilor din
anul I de la specializarea Contabilitate
ºi informaticã de gestiune, ºi, în acelaºi
timp, reîntâlnirea dupã 10 ani de la
absolvire a promoþiei 2009, de la
specializãrile: Contabilitate ºi informa-
ticã de gestiune ºi Administrarea
afacerilor, cursuri de zi ºi frecvenþã
redusã.
Dupã intonarea imnului studenþesc
Gaudeamus Igitur, într-o atmosferã
festivã, absolvenþii promoþiei 2009 au
rãspuns „prezent” la strigarea catalo-

Colindãm, colindãm, iarna! gului ºi, rând pe rând, au subliniat

importanþa vocaþiei în alegerea meseriei,
ne-au surprins cu prietenii trainice,
Colindele strãbune au însoþit mereu poporul român în trãirile lui, fiind începute încã din timpul facultãþii, sau,
considerate adevãrate nestemate ale credinþei ortodoxe ºi ale culturii populare bucuroºi, au vorbit despre întemeierea
româneºti. familiilor lor. Totodatã, absolvenþii
Definiþia de dicþionar a termenului colind este de cântec popular de urare, prezenþi la eveniment au adresat
de Crãciun ºi Anul Nou, interpretat de cete de copii sau flãcãi. Desigur, îndemnuri studenþilor din anul I cu
definiþia nu poate surprinde toatã bogãþia ºi frumuseþea intrinsecã a acestor scopul de a-i motiva ºi de a-i conºtien-
cântece sãrbãtoreºti. Ele sunt cu mult mai mult de atât. Trãsãtura cea mai tiza în privinþa studiului individual, a
profundã a colindelor este mãrturisirea credinþei creºtine; ele dau vestea prezenþei la cursuri, le-au vorbit despre
importanþa obþinerii diplomei de
economist ºi i-au îndemnat pe tinerii
studenþi la neobositã formare ºi
perfecþionare.
Cadrele didactice ºi-au amintit, la
rândul lor, în discuþia cu absolvenþii,
de momente inedite din timpul cursu-
rilor sau de la examene.
În acest timp, studenþii din anul I au
completat un mini test cu întrebãri care
atingeau domeniul economic, pe baza
cãruia au fost selectaþi doi câºtigãtori
care au fost premiaþi cu titlul de Miss
boboc 2019 ºi Mister boboc 2019.
Dupã eveniment, cadrele didactice,
absolvenþii promoþiei 2009 ºi studenþii
anului I s-au fotografiat în Clubul
Studenþesc al facultãþii ºi au împãrtãºit
impresii ºi amintiri.
Astfel, am pus în oglindã douã
cea bunã a naºterii Domnului ºi, ca o consecinþã fireascã, aduc urãri de generaþii, fiecare dintre acestea privind
belºug, de spor, de sãnãtate, ca daruri ale lui Dumnezeu împãrtãºite cu emoþie ºi admiraþie spre cealaltã.
oamenilor. Colindele sunt expresia unei teologii populare, a unei teologii pe Lect. univ. dr.
înþelesul tuturor, copii ºi adulþi. Sufletul omenesc e capabil de pãtrunderea Daliana TASCOVICI
ºi primirea lucrurilor subtile. Colindele sunt parte integrantã a spiritualitãþii
noastre ortodoxe ºi, împreunã cu doinele, baladele, cântecele de vitejie,
basmele, proverbele ºi zicãtorile alcãtuiesc cultura popularã româneascã.
Cine sunt creatorii colindelor? – considerãm cã preoþii de þarã, dascãlii, Program de studii postuniversitare 
cântãreþii de stranã, cãlugãrii ºi simpli mireni. Puþine popoare au plãmãdit
creaþii atât de duioase ºi cu valenþe pedagogice cum au fãcut strãmoºii noºtri.  Începând cu anul universitar 2019-2020, Facultatea de Arhitecturã din cadrul Univesitãþii Spiru Haret desfãºoarã
Vechimea colindelor ni se descoperã ºi etimologic. Cuvântul „colind㔠un Program de studii postuniversitare destinat perfecþionãrii profesionale continue a specialiºtilor verificatori
vine de la „calendele” romane, adicã prima zi a lunii, la romani. În acest de proiecte – SPECIALITATEA ARHITECTURÃ, specialiºti atestaþi de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi
spirit, calendele lunii ianuarie se sãrbãtoreau cu cântãri ºi urãri. Primii creºtini Administraþiei Publice în calitatea de verificatori de proiecte pentru cerinþele fundamentale:
daco-romani au pãstrat obiceiul, l-au „încreºtinat”, i-au dat un sens nou, - SIGURANÞà ªI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE;
l-au înnobilat ºi sublimat. - SECURITATE LA INCENDIU (CONSTRUCÞII); 
În a optsprezecea zi a lui Undrea, luna deschizãtoare de anotimp ºi - IGIENÃ, SÃNÃTATE ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR;
închizãtoare de an, ca de fiecare datã, Facultatea de ªtiinþe Economice - ECONOMIE DE ENERGIE ªI IZOLARE TERMICÃ; 
Câmpulung a primit colindãtori - un grup de adolescenþi (14 -17 ani) de la
- PROTECÞIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI.
Complexul de Servicii pentru Copilul în Dificultate Câmpulung. Ei ne-au
încântat cu colindul lor, iar noi i-am rãsplãtit cu cadouri tradiþionale. La finalul acestui Program de studii postuniversitare, participanþii vor primi o adeverinþã eliberatã de
Universitatea Spiru Haret.
Lect. univ. dr. Daliana TASCOVICI Înscrierile au loc la secretariatul Facultãþii de Arhitecturã,
Conf. univ. dr. Odi ZÃRNESCU Bucureºti, Sector 4, ªoseaua Berceni nr. 24, telefon 0213344419
pag. 4 OPINIA NAÞIONALà 891 – 7 ianuarie 2020

PREUNIVERSITARIA
Colegiul Naþional I.L. Caragiale azi
Un loc de culturã. Un spaþiu curat, frumos, luminos
Impunãtor prin staturã, dar ºi prin tradiþie, Colegiul Naþional I.L. Caragiale se înfãþiºeazã
azi ca un veritabil spaþiu destinat educaþiei ºi culturii. Situat pe Calea Dorobanþi, la numãrul
163, liceul atrage ca un magnet, de la an la an, generaþii de elevi.
Am stat de vorbã cu Mihail Silvan Pop, elev în
clasa a XI-a, preºedintele Consiliului Elevilor: În
primul rând, Colegiul Naþional I.L. Caragiale este
unul dintre puþinele licee din Bucureºti ºi din þarã
care se implicã foarte activ în activitãþi extraºcolare.
De exemplu, prin proiectul Union, ne propunem
sã înviem atmosfera din trecut, din vremea marelui
Caragiale. Elevii se îmbracã în haine de epocã ºi
joacã în scenete, participã la parade ºi cântãri. Apoi
alte activitãþi non-formale, care îmi sunt foarte dragi,
Halloween ºi Târgul de Crãciun. Revenind la ºcoala
clasicã, elevii liceului Caragiale se descurcã foarte
bine la bacalaureat. Suntem în permanent avans
faþã de alþi liceeni. ªtim în primul rând sã folosim
tehnologia în avantajul nostru. Nu pierdem timpul
cu jocuri ºi cu reþelele sociale. Folosim calculatorul
în procesul de învãþare. Consider cã tehnologia este
cea mai importantã armã cu care noi, liceenii, putem
lupta. Prin informaþie deþinem puterea. Sunt membru
al consiliului elevilor de trei ani, iar din septembrie
am devenit preºedintele acestuia. Fac parte ºi din
Forumul Elevilor Bucureºteni, un proiect al
Asociaþiei Centrul Municipal de Dialog Bucureºti
(ACMDB) ce urmãreºte educarea tinerilor liceeni
în legãturã cu necesitatea, importanþa ºi responsa-
bilitatea dreptului de vot, cât ºi cu principiile funda-
mentale ale democraþiei reprezentative. Eu mã aflu,
momentan, pe funcþia de primar general al
forumului. Practic, în urma unor discuþii cu
voluntarii noºtri, tinerii au posibilitatea practicã
de a organiza o campanie electoralã, de a fi candidaþi
ºi, cel mai important, de a-ºi vota reprezentanþii.
Acest forum este format de reprezentanþii votaþi ºi
se ocupã cu promovarea ºi realizarea diverselor
proiecte alãturi de ACMDB ºi de partenerii
acesteia. Eu sunt undeva la mijloc între liceeni ºi
profesori. La Caragiale comunicarea este esenþialã.
Ca membru al Consiliului Elevilor Bucureºteni am
reuºit sã aduc în atenþia elevilor, încã de acum trei
ani, de când am intrat în clasa a IX-a, ideea realizãrii
unui Cabinet de activitãþi non-formale ºi de orientare
în carierã. Ca preºedinte, cred cã am ºanse mai mari
sã duc proiectul la bun sfârºit ºi cred cã existã ºi
locul care poate gãzdui acest birou, respectiv, la
etajul patru al Colegiului Naþional I.L. Caragiale.
Reporter: La reverul hainei porþi o insignã cu
steagul României. Are legãturã cu Ziua Naþionalã
a României, care tocmai a fost sãrbãtoritã, sau
este o insignã pe care o porþi mereu?
Mihail Silvan POP: Nu vreau sã vorbesc
despre politicã, dar dupã 30 de ani de la eveni-
mentele din ’89 eu cred în democraþie ºi în valorile
ei. Cred cã România meritã mai mult!
Profesor Andreia BODEA, director Colegiul
Naþional I.L. Caragiale: În decembrie 1880 se emite
un ordin de înfiinþare a ªcolii Normale Superioare
din Bucureºti, cu sediul în Calea Rahovei nr.46.
Apoi, la 1 octombrie 1891, Alexandru Odobescu
devine director al ªcolii Normale Superioare. Va
depune eforturi oficiale în sensul organizãrii unei
ªcoli de Aplicaþie a ªcolii Normale Superioare,
destinatã pregãtirii practice a viitorilor învãþãtori
ºi profesori. Pe 9 noiembrie 1895 se deschid
cursurile ªcolii de Aplicaþie a ªcolii Normale
Superioare (douã clase liceale) în Calea Rahovei,
apoi, în 1898, ªcoala Normalã Superioarã îºi
schimbã denumirea în Seminar Pedagogic
Universitar. ªcoala de Aplicaþie devine Gimnaziu
de Aplicaþie pe lângã  Seminarul  Pedagogic
Universitar. În 1920,  Ion Rãdulescu Pogoneanu
devine director al Gimnaziului de Aplicaþie, iar, în
timpul mandatului sãu, ºcoala dobândeºte denu-
mirea de Liceul de bãieþi Titu Maiorescu.
În 1921 se cumpãrã terenul din Prelungirea
Dorobanþilor nr.163 (viitoarea Calea Dorobanþilor
nr.163) în scopul construirii unui local adecvat
pentru Seminarul Pedagogic Universitar ºi al sãu
Gimnaziu de aplicaþie. În 10 ianuarie 1929 se
finalizeazã subsolul ºi parterul clãdirii din Calea
Dorobanþilor nr.163. Pânã sã ajungem aici, au fost
multe etape ºi chiar o perioadã grea. A fost ºi
Liceu sportiv, ºi Liceu industrial. A pierdut clase,
a câºtigat alte clase. A coborât dramatic în topul
liceelor. A încercat sã se ridice ºi nu prea a reuºit.
La un moment dat, nu ºtiu de unde a apãrut ideea
când eram elevã cã este un liceu slab. Nu a fost
niciodatã pe lista de prioritãþi a pãrinþilor mei.
Am intrat la liceu în 1975, la Cantemir. Despre
Caragiale se vehiculau tot felul de lucruri. Nu
ºtiu dacã erau sau nu adevãrate. În anii’70,
Bãlcescu, Lazãr, Mihai Viteazul erau într-un top
al celor mai bune. În anii ’90 se succed niºte
directori foarte buni la Caragiale. Eu am venit în
1993. Atunci era directoare doamna Veronica
Focºeneanu, fata renumitului Leon Leviþchi.
Doamna director a avut merite deosebite în
aducerea liceului pe drumul cel bun. Eu am preluat
conducerea liceului în 2010. Nu mi-am propus
sã devin director, dar aºa s-a întâmplat. Am avut
însã o echipã de profesori deosebiþi în spate. Mã
doare cã pânã acum nu am avut ocazia sã le spun
lucrurilor pe nume.
În 2010 am preluat un liceu care avea opt clase
pe nivel, iar media de intrare era de ºase ºi ceva.
Bacalaureatul… dacã era promovat de 70 % dintre
elevi, cred cã nici atât, ºi ajungem în anul de graþie
2019 ca linia sã se tragã la real, la intrare în liceu,
la 9,43, deci aceasta este ultima medie de intrare,
ºi la uman ultima medie a fost 9.00. Acum sunt
zece clase pe nivel, cinci de real ºi cinci de uman.
Elevii de la uman, secþia bilingv-germanã, au ºansa
extraordinarã sã facã jumãtate din orele de germanã
cu profesori nativi. La sfârºitul clasei a XII-a,
aceastã înaltã diplomã germanã, DZ, adicã
Deutsches Zentrum, le deschide elevilor, pentru
Germania, niºte perspective extraordinare. Aici
este sediul pentru tot ce înseamnã Europa de Sud-
Est a acestui DZ. Aºadar, concurenþa este foarte
mare pentru clasele bilingve de germanã. La
bacalaureat promoveazã toþi elevii. Avem olimpici
naþionali la limba românã, germanã, latinã, istorie,
geografie, economie. ªcoala a primit de cinci ori
titulatura de ªcoalã europeanã. Avem proiecte
europene, elevii noºtri pleacã în strãinãtate,
locuiesc la familii ºi strãinii vin la noi, tot în familii.
Sunt proiecte europene care le oferã niºte ºanse
deosebite. Am reuºit sã facem din numele acestui
liceu o carte de vizitã. Existã chiar o tradiþie ca în costume de epocã. Existã ºi o scenografie deose-
absolvenþii sã îºi aducã ºi copiii aici, ºi tot aºa… bitã, dar ºi o coregrafie care se deruleazã pe muzica
ªcoala aratã azi ca un loc de culturã. Un spaþiu din perioada respectivã. O altã activitate importantã
curat, frumos, luminos. Cu laboratoare specia- pentru noi este marcarea Zilei Naþionale a României.
lizate. Nici mãcar Liceul de Informaticã Tudor Toatã lumea vine, indiferent cã este duminicã, cum
Vianu nu are ºase laboratoare de Informaticã. s-a întâmplat în acest an. Toþi suntem îmbrãcaþi în
Programul este doar dimineaþa. Avem ºi gimnaziu. port tradiþional. Costumele populare sunt vechi ºi
Câte o clasã pe nivel unde se intrã cu un examen deosebite. Folclorul sau muzica adevãratã de
de admitere greu. Ca dotãri, este unul dintre cele petrecere este o componentã esenþialã, care pune
mai mari colegii din þarã. Avem o salã de sport în valoare aceastã expoziþie de costume foarte
uriaºã, curte ºi o salã de sport în interior. 6 labo- frumoase ºi preþioase. Elevii vin din convingere ºi
ratoare de Informaticã, aºa cum vã spuneam mai sunt mândri cã aparþin Colegiului Naþional I.L.
devreme, douã cabinete de Românã, patru de Caragiale. Am fãcut cât am putut, în aºa fel încât
Fizicã, trei de Chimie, de Englezã, Francezã, de aceste lucruri sã se asocieze cu numele marelui
Geografie, iar cel de Istorie se reabiliteazã acum. scriitor Ion Luca Caragiale. Chiar ºi prin trupa de
Liceul arãta rãu în anii ’90. Trebuie sã vã spun cã teatru pe care o avem. Am câºtigat multe
m-au ajutat ºi diverºii primari care s-au succedat. concursuri, unde ne batem cu liceele ªincai ºi cu
Au investit mult în aceastã ºcoalã, fãrã sã îºi Lazãr. ªi trupele lor de teatru sunt foarte bune.
impunã o poziþie politicã. Avem douã secþiuni ale trupei de teatru, una în
La Caragiale avem ºi multe activitãþi extra- englezã, inspiratã de Shakespeare, ºi una în românã,
ºcolare. Celebrul Union are loc în cadrul Sãptãmânii cu repertoriul din Caragiale.
altfel, în curtea ºcolii. Se recreeazã atmosfera grãdinii
Union din timpul lui Caragiale. Elevii vin îmbrãcaþi Ciprian C. VASILESCU

SUCCESE CARE NE DAU SPERANÞE • Pe scurt • Pe scurt • Pe scurt

CONCURSUL
Meseria – cale spre succes
Lotul de juniori ediþia a IV-a
al României 
Concursul Meseria – cale spre succes
a obþinut douã organizat de Liceul Tehnologic Simion Mehedinþi
medalii de aur din Galaþi are ca obiectiv promovarea ideii de
ºi patru medalii competiþie ºi performanþã la disciplinele de culturã
generalã ºi la disciplinele cu competenþe practice
de argint la a XVI-a prevãzute în curriculumul ºcolar ºi se adreseazã
ediþie a Olimpiadei elevilor din învãþãmântul special (clasele de liceu
ºi ºcoalã profesionalã) ºi elevilor cu CES integraþi
Internaþionale de în învãþãmântul de masã; elevi care au aptitudini,
ªtiinþe (IJSO),  înclinaþii ºi interese deosebite pentru meseriile din
desfãºuratã în domeniile: Turism ºi alimentaþie, Fabricarea
produselor din lemn, Industrie textilã ºi pielãrie,
perioada 3-12 Construcþii, instalaþii ºi lucrãri publice, Esteticã ºi
decembrie 2019, igiena corpului omenesc, Mecanicã.
Fiecare instituþie de învãþãmânt poate parti-
în Qatar (Doha) cipa cu un numãr maxim de 4 elevi pentru fiecare
domeniu, cu maximum 2 cadre didactice
îndrumãtoare.
Olimpicii români laureaþi cu Aur sunt Ioana Mãdãlina Colegiul Naþional Sf. Sava din Bucureºti, Traian ªaitan (responsabil Perioadã înscriere: 1-30.04.2020
CÃRÃUª (clasa a IX-a/Liceul Internaþional de Informaticã din Biologie), inspector general MEC, ºi Victor Pãunescu (responsabil Perioadã desfãºurare: 9.05.2020
Bucureºti) ºi Vlad ªtefan OROS (clasa a IX-a/Liceul Teoretic Grigore Fizicã), profesor la Colegiul Naþional Octav Onicescu din Bucureºti. În Concursul se adreseazã elevilor din
Moisil din Timiºoara). calitate de observator, a participat Adriana Simona Popescu, inspector învãþãmântul special (clasele de liceu ºi ºcoalã
Medaliile de Argint au fost adjudecate de Raisa AXENIE (clasa a X-a/ în cadrul ISJ Constanþa. profesionalã) ºi  elevilor cu CES integraþi în
Colegiul Naþional de Informaticã Tudor Vianu din Bucureºti), ªtefan Eduard Structura Olimpiadei Internaþionale de ªtiinþe pentru Juniori implicã învãþãmântul de masã; se organizeazã pe douã
DOLIª (Colegiul Naþional Gheorghe Vrânceanu din Bacãu), Mircea Andrei susþinerea a trei probe: douã probe teoretice (individuale) ºi una practicã secþiuni: • Secþiunea I: Meseria – cale spre
ÞOP (clasa a X-a/Colegiul Naþional Decebal din Deva) ºi Vlad IOVA (clasa – experiment/laborator (pe echipe, formate din trei elevi), cu subiecte succes – concurs cu participare directã, pe
a X-a/Colegiul Naþional Emanoil Gojdu din Oradea). din trei discipline (Chimie, Fizicã ºi Biologie). meserie. • Secþiunea a - II-a: Pot sã fiu mai
Lotul olimpic a fost coordonat de Daniela Bogdan (coordonator la La ediþia din acest an au participat peste 400 de elevi din 70 de þãri. bun! – concurs cu participare indirectã, pe
nivel naþional ºi responsabil pentru disciplina Chimie), profesor la culturã generalã.
Biroul de Comunicare al MEC
891 – 7 ianuarie 2020 OPINIA NAÞIONALà pag. 5

Gala Tinerilor Scriitori

Reflectând

VITRALII
VITRALII
Preºedintele este un simbol. Întot-
deauna a fost aºa. De el depinde armonia
între locatarii aceluiaºi spaþiu. Urmân-
du-i poveþele înþelepte, oamenii ºtiu ce
cale au de urmat. Vecinele nu se vor mai
certa pentru cã apa scursã din jardinierele
de sus se prelinge pe pereþii balconului
de jos sau pentru cã fiul pletos al familiei
de alãturi ascultã la maximum trupe rock.
Vecinii se vor saluta amabil ºi vor uita
de permanentul rãzboi pentru locul de
parcare. Grãdina comunã nu va fi nicio-
datã maculatã de chiºtoace, bucãþele de
hârtie, ambalaje, iar florile vor zâmbi
vesel în soare. Toate spaþiile vor fi curate,
învãluite într-o atmosferã prietenoasã.
Cu toþii se vor saluta respectuos, se vor
accepta ºi înþelege aºa cum sunt, indi-
ferent de nivelul de instruire, opþiuni,
credinþe, pasiuni, de deprinderile mai
bune sau mai proaste.
Un asemenea teritoriu trebuie guver-
nat de o deplinã concordie, altfel lucrurile
o iau razna. Aici, Preºedintele are un rol
decisiv: el va sta mereu de veghe pentru
binele comunitãþii, se va îngriji de
pe scãri
curãþenia fizicã ºi mai ales moralã a
concetãþenilor sãi. Va fi preocupat în
primul rând ca preºul de la intrare sã fie
mereu curat, fãrã urme de noroi sau pete
unsuroase ºi va atrage atenþia discret, cu
blândeþe chiar, asupra celor mai mici
detalii care ar putea afecta imaginea în
exterior a comunitãþii. Bunãoarã, va fi
obsedat, da, obsedat, atât de sclipirea
ferestrelor mereu curate, cât ºi de ceea ce
se vede prin ele din afarã spre înãuntru.
Pentru cã îi iubeºte pe toþi cei care vieþu-
iesc în jurul sãu, nu va permite ca rufãria
slinoasã sã fie expusã vederii, ocupându-
se personal de spãlarea acesteia în locuri
bine ascunse de privirea celor de afarã.
Dacã un membru al comunitãþii sau un
grup de persoane din aceasta are pro-
bleme, Preºedintele va fi umãrul pe care
te poþi sprijini la greu, zidul fortificat de
care nimic nu poate trece. Toatã lumea se
va simþi în siguranþã sub sãnãtoasa ºi
omniprezenta sa înþelepciune. Zgomotele
din interior, rumorile ºi umorile nu vor
trece dincolo de el, niciodatã.
ªi când norii negri se vor nãpusti, va
fi deopotrivã rãzboinic, sfãtuitor ºi vraci,
împãrþindu-se între sabie ºi balanþa
dreptãþii, nelãsând vrajba sau trãdarea
sã altereze binele general.
Vorbesc despre Preºedintele de bloc,
desigur, iertaþi-mã, am uitat sã precizez!
Dragoº CIOCÃZAN
ediþia a X-a
Miercuri, 15 ianuarie 2020, ora 16.00,
în Sala Iosif Naghiu a MNLR (Calea Griviþei
nr. 64-66), va avea loc a X-a ediþie a Galei
Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului
2019, un eveniment organizat de Muzeul
Naþional al Literaturii Române din Bucureºti
ºi Asociaþia EURO CULTURART, cu sprijinul
APLER (Asociaþia Publicaþiilor Literare ºi
Editurilor din România) ºi Opera Scrisã.ro -
societate de gestiune a drepturilor de autor.
Juriul va anunþa pe 9 ianuarie 2020 cele trei
nominalizãri pentru Tânãrul Poet al anului
2019, cele 3 nominalizãri pentru Tânãrul
Prozator al anului 2019, precum ºi cele
3 nominalizãri pentru Tânãrul Critic al anului
2019. Câºtigãtorii celor trei secþiuni vor fi
desemnaþi ºi prezentaþi la Gala Tinerilor
Scriitori; de asemenea, va fi prezentat ºi marele
câºtigãtor, Tânãrul Scriitor al anului 2019,
ales dintre ei. Premiul CARTEA DE POEZIE
A ANULUI 2019 pentru autorul celui mai
important volum de versuri din anul editorial
2019 va fi oferit în cadrul Galei Tinerilor
Scriitori, ediþia a X-a.
Gala Tinerilor Scriitori va fi transmisã în
direct de cãtre Radio România Cultural.
Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu ºi Ioan
Cristescu. (http://www.agentiadecarte.ro)
Masca,
expresia tranziþiei
Anul care vine va fi unul bun! Fiindcã anul se va înnoi,
imediat dupã Crãciun. Atunci, când noi românii l-am omorât
pe Cel mai iubit fiu al poporului! Poporul, de atunci nu mai
þine scorul…ºi tot trece la o nouã formã de guvernare. Mai
puþinã muncã, mai multã relaxare! Bani ºi tãieri ºi hibernare.
Vacanþe, lux, creanþe, bãnci, faliment ºi din când în când câte
un reviriment. Apoi iar crizã, ca ºi anul ce bate la uºã ºi care
aduce o mare surprizã. La mijloc sunt sãrbãtorile de iarnã,
aºa cã o las pe doamna cea albã sã se prelingã prin lucarnã.
Ce poate ea sã îmi aducã nou? Sã zicem cã o mascã ºi nu una
de bou! Am tot vãzut de trei decenii încoace, mãºti cusute
de meºteri, ce au rupt multe ace…
Am observat coarne împlântate în blanã, mãºti de þãrani fãrã
bani ºi spoieli de mare cucoanã. M-a sensibilizat masca omeniei
ºi m-a fãcut sã vãrs cea a prostiei. Nici masca de urs nu mai e ce
a fost, nici ursarii nu mai au pe strãzi niciun rost. Regele pãdurii,
fãrã habitat. Blana de urs…articol uitat. Portul românesc atât
de frumos cândva, acum preschimbat. Ia se face în China! Oare
a cui sã fie vina? Vina de a fi român…cum spunea un frumos
nebun. Azi plasticul este la putere. Vrei bani, zice Uniunea,
recicleazã ºi o sã fie miere! Aºa se face, cã masca ce nu îmi dã
pace, e masca tranziþiei tot din China ca model, ca inspiraþie…
Cu fruntea plinã de preþuri, cu ochii în ceþuri. Guler mare ºi
verde ca vara…Se vede treaba cã s-a cam golit cãmara. În gulerul
ãsta cu ochiuri din plasã, înfipte furculiþe ºi cuþite de masã.

Invitaþie la lecturã
Noua lucrare a domnului profesor universitar Mihai Golu, Introducere în

Introducere conflictologie, se constituie, cum ne-a obiºnuit, într-o realizare de înaltã þinutã
ºtiinþificã, caracterizatã de claritate, rigoare ºi metodã în plan teoretic. În literatura
de specialitate au mai apãrut, de-a lungul timpului, studii care analizeazã, în general
în conflictologie sau mai detaliat, subiecte legate de teoria conflictului, însã, prin modul în care este
structuratã ºi prin felul de abordare ºi de tratare a problematicii specifice, cartea domnului
profesor deschide o perspectivã unitarã ºi integratã de cercetare, în cadrul unei discipline
noi, pe care domnia sa o numeºte Conflictologie. Domnul profesor produce aici un Tacâmuri de plastic, la vremuri mizere…acoperã-þi faþa ºi nu
Autor: discurs conceptual, pe baza cãruia se pot trage concluzii sintetice foarte valoroase, care mai cere! Pomeþii sunt paste nefierte, iar nasul un linguroi.
Pentru noi, toþi românii, masca e un strigoi…
prof. univ. Mihai Golu localizeazã conflictul într-un context mai larg, deschizând drumul spre analiza cauzelor
sale fundamentale într-un spectru socio-uman ºi ºtiinþific de convergenþã. Introducere în
conflictologie devine astfel o analizã esenþialã ºi actualã pentru cercetãtori, dar ºi pentru Ciprian C. VASILESCU
cititorul preocupat, cãruia i se pune la dispoziþie o lecturã serioasã, care oferã o reprezentare
Editura Fundaþiei obiectivã ºi sincerã a conflictului, implicit a noþiunii de crizã la nivel uman. Prin intermediul
România de Mâine, 2019 ei, putem pricepe toþi cã, în acerbul sistem concurenþial socio-politic ºi economic capitalist
de azi, este absolut necesar sã fii permanent pregãtit pentru competiþie ºi sã ai încredere
în propriile instincte, dar, în acelaºi timp, trebuie sã ºtii sã transgresezi cu inteligenþã
aceastã condiþie esenþialã ºi inextricabilã a naturii umane ºi sã foloseºti în avantaj mutual
legea contrariilor, în aºa fel încât prezenþa conflictului sã fie una permanent pozitiv-
Cea mai micã hartã a României
constructivã (victorie-victorie). Înþelegând cã toate raporturile personale, legãturile de - de 65 de mii de ori mai micã
familie, prietenia, relaþiile dintre vecini ºi comunitãþi, precum ºi cele din interiorul
organizaþiilor, sunt supuse concurenþei ca instinct vital, pãtrunzând în mecanismul care decât un milimetru
genereazã conflictul ºi cunoscând noþiunile sale vectoriale de bazã (amplitudine, punct
critic etc), putem sã stãpânim mai bine situaþiile de competitivitate tot mai nevroticã care De 1 Decembrie - Ziua Naþionalã a României, cercetãtorii
apar în viaþa noastrã intra- ºi inter-personalã ºi sã ne menþinem de fiecare datã drept ºi în de la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în ªtiinþele
echilibru cu noi înºine ºi cu societatea. Biologice (INCDSB) au creat o hartã a graniþelor României
Mai mult decât atât, consider cã tabloul conceptual-explicativ al lucrãrii poate fi valorificat de numai 150 nanometri în diametru – adicã de aproximativ
într-un suport cu dimensiuni practice, chiar la limita dintre teorie ºi realitatea imediatã, 65 de mii de ori mai micã decât un milimetru! Folosind o
pentru pregãtirea studenþilor ºi a elevilor din instituþiile de învãtãmânt, dar ºi a personalului combinaþie de tehnici computaþionale ºi experimentale, am
din structurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, în sprijinul gãsirii unor soluþii reuºit sã creãm cea mai micã hartã a României. Modelul a
mai bune de gestionare ºi de temperare a diferitelor circumstanþe profesionale. fost generat folosind 162 de molecule de ADN sintetic, care
Cezar CRISTEA* au fost proiectate astfel încât, puse împreunã, sã se auto-
asambleze într-o structurã asemãnãtoare hãrþii României,
*col. (r), fost ºef Pregãtire de Luptã, Serviciul pentru Intervenþii ºi Acþiuni Speciale,
Inspectoratul General al Poliþiei Române; expert Centrul de Arte Marþiale ºi Studii Asociate, spune dr. Eugen Czeizler, cercetãtor principal MoDASyS.
Universitatea din Bucureºti; profesor colaborator Academia de Poliþie Alexandru Ioan Cuza. În România, nanotehnologia bazatã pe ADN este studiatã,
atât la nivel teoretic, cât ºi experimental, doar în Institutul
Naþional de Cercetare-Dezvoltare în ªtiinþele Biologice
Invitaþii în lumea artelor plastice (INCDSB), în cadrul proiectului de cercetare MoDASyS.
Proiectul este finanþat prin Programul Operaþional Compe-
titivitate. Vizualizarea structurilor a fost realizatã la
Sculptura între spaþialitate ºi culoare… Universitatea Aalto, din Finlanda, cu ajutorul microscopiei
de forþã atomicã. (surse: observator.tv; stiintasitehnica.com).
Ioan Medruþ s-a nãscut în 1969 la Deva. În 1988 a Privind (doar prin microscop) aceastã hartã a României,
absolvit Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza, din se dovedeºte încã o datã imaginaþia fãrã limite de care dau
Bucureºti, iar în 1996 Academia de Artã Bucureºti, secþia dovadã românii ºi creativitatea ce îi caracterizeazã.
Sculpturã, la clasa profesorului Neculai Pãduraru. În
2002 a primit Premiul III la Salonul Municipal de Artã,
Bucureºti, iar în 2004 Premiul Fundaþiei HAR. Are mai
multe lucrãri de artã monumentalã: 1999 - Împãratul
Traian, Deva; 2000 - Simion Groza; 2004 - Grup Statuar
închinat Gimnasticii Româneºti, Deva; 2005 - Drãgan

Muntean, bust, Deva; 2006 - Avram Iancu, bust, Þebea.

Lucrãri semnate de Ioan Medruþ se gãsesc în Colecþia
Muzeului de Artã Contemporanã, Bucureºti. Iatã ce
afirma prietenul sãu, Matei ªerban, în cadrul celei mai
recente expoziþii comune, despre sculptorul Ioan
Medruþ: Este foarte preocupat de problemele de teoria
sculpturii. Pentru Ioan Medruþ este importantã culoarea,
Foto: Stânga, modelul hãrþii României dupã care s-a urmãrit
spaþialitatea culorii, felul în care culoarea modificã simularea acestei structuri folosind ADN sintetic. Mijloc ºi dreapta,
forma, dar ºi felul în care lucrãrile sale sunt receptate rezultatul reprezentat de structura ADN origami obþinutã în cadrul
de privitor. Are niºte cãutãri cinstite în domeniul artei, experimentelor de laborator; vizualizarea este efectuatã cu un
cãutãri care necesitã timp ºi dezvoltare personalã. Este microscop de forþã atomicã.
în final o bucurie mare cã ai reuºit sã creezi o lucrare
simplã, dar ºi mai interesant este faptul cã te poþi bucura
de lucrarea altuia, care este frumoasã…(C.V.) George V. GRIGORE
pag. 6
COLEGIUL DE CONDUCERE
AL INSTANÞELOR JUDECÃTOREªTI
În cadrul fiecãrei instanþe judecãtoreºti funcþioneazã un colegiu
de conducere. Preºedintele instanþei este ºi preºedintele colegiului
de conducere. La instanþele la care nu existã preºedinte ºi nici
vicepreºedinte care sã îl înlocuiascã, ºedinþele colegiului de
conducere sunt prezidate de judecãtorul cu cea mai mare vechime
în funcþie din cadrul colegiului.
Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar
de membri ºi au urmãtoarea componenþã:
a) la curþile de apel ºi tribunale: preºedintele ºi 6 judecãtori, aleºi
pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor;
b) la tribunalele specializate ºi la judecãtorii: preºedintele ºi 2
sau 4 judecãtori, aleºi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a
judecãtorilor.
Nu pot face parte din acelaºi colegiu de conducere judecãtorii
care sunt soþi, rude sau afini pânã la al patrulea grad inclusiv.
La tribunalele specializate ºi la judecãtorii, adunarea generalã a
judecãtorilor stabileºte, prin vot, înainte de declanºarea procedurii
de alegere, numãrul judecãtorilor care urmeazã sã fie aleºi în colegiu.
Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc
liste cu judecãtorii instanþei care vor sã facã parte din colegiul de
conducere, cu excepþia preºedintelui, a celor faþã de care s-a dispus
revocarea din funcþiile de conducere pentru exercitarea
necorespunzãtoare a atribuþiilor manageriale, precum ºi a celor
care în ultimii 3 ani au fost sancþionaþi disciplinar sau care au
încãlcat codul deontologic, situaþii stabilite prin hotãrâri definitive.
Listele întocmite se înmâneazã judecãtorilor prezenþi. Membrii
colegiului de conducere se aleg prin vot secret.
Membrii colegiului de conducere se aleg din secþii sau, dacã nu
existã secþii, din materii diferite.
Sunt declaraþi aleºi membri ai colegiului de conducere judecãtorii
care obþin cel puþin jumãtate plus unu din numãrul voturilor valabil
exprimate.
Procedura de votare se repetã în cazul în care, la primul tur de
scrutin, nu au fost aleºi toþi membrii colegiului de conducere.
Calitatea de membru al colegiului de conducere înceteazã, dupã
caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcþie,
promovare, delegare, detaºare sau transfer la altã instanþã, parchet
ori instituþie, delegare sau numire în funcþia de preºedinte al acelei
instanþe sau prin imposibilitatea exercitãrii atribuþiilor pe o perioadã
mai mare de 3 luni, precum ºi prin deces.
Fiecare membru al colegiului de conducere exercitã un mandat de
3 ani, începând cu data alegerii sale.
Colegiul de conducere îndeplineºte urmãtoarele atribuþii
referitoare la problemele generale de conducere a instanþei:
a) propune secþiei pentru judecãtori a Consiliului Superior al
Magistraturii, în raport cu natura ºi numãrul cauzelor, înfiinþarea
ºi desfiinþarea secþiilor instanþei;
b) stabileºte componenþa secþiilor, în funcþie de volumul de
activitate ºi complexitatea cauzelor, þinând seama ºi de specializarea
judecãtorilor;
c) propune preºedintelui instanþei, în raport cu natura ºi numãrul
cauzelor, înfiinþarea ºi desfiinþarea completelor specializate;
d) aprobã înfiinþarea ºi desfiinþarea completelor de judecatã, altele
decât cele prevãzute la lit. c);
e) dispune repartizarea judecãtorilor de la o secþie la alta a
instanþei, în cazurile în care schimbarea specializãrii este justificatã
de existenþa unui dezechilibru vãdit ºi de duratã între secþii, sub
aspectul volumului de activitate;
f) aduce la cunoºtinþa Consiliului Superior al Magistraturii
modificãrile referitoare la structura ºi componenþa nominalã a
secþiilor instanþei;
g) la instanþele la care funcþioneazã mai multe secþii cu aceeaºi
specializare, stabileºte, pentru fiecare an, obiectele din sistemul
ECRIS corespunzãtoare fiecãrei secþii, þinând seama de
circumstanþele concrete ale instanþei, precum ºi de necesitatea de a
se asigura repartizarea aleatorie ºi echilibratã a dosarelor între secþii;
OPINIA NAÞIONALÃ
h) stabileºte, la începutul anului, compunerea completelor de
judecatã ºi, acolo unde este cazul, asistenþii judiciari ce fac parte
din aceste complete, urmãrind asigurarea continuitãþii acestora;
i) aprobã parametrii de configurare a completelor de judecatã în
aplicaþia ECRIS, la propunerea preºedinþilor de secþii sau, dupã
caz, a preºedintelui instanþei;
j) aprobã, în mod excepþional, schimbarea membrilor completelor
de judecatã ºi a asistenþilor judiciari, în cazurile în care, din motive
obiective, se impune aceasta;
k) desemneazã, þinând seama de specializarea judecãtorului ºi de
natura problemei de drept ce face obiectul recursului în interesul
legii, judecãtorul care va susþine în faþa completului Înaltei Curþi
de Casaþie ºi Justiþie recursul în interesul legii promovat de colegiul
de conducere al curþii de apel;
l) convoacã adunarea generalã a judecãtorilor, potrivit legii;
m) avizeazã, la cererea preºedintelui, deciziile acestuia;
n) stabileºte modul de repartizare a cauzelor în situaþia desfiinþãrii
secþiilor sau a înfiinþãrii de noi secþii;
o) exercitã orice alte atribuþii prevãzute de lege sau regulamente.
La solicitarea preºedintelui instanþei, colegiul de conducere emite
puncte de vedere cu privire la orice alte probleme generale de
conducere a instanþei.
Extrase din hotãrârile colegiului de conducere, adoptate în
exercitarea atribuþiilor se publicã pe pagina de internet a instanþei.
La cererea motivatã a completului de judecatã învestit cu
soluþionarea unui dosar care în mod constant necesitã un timp de
lucru ce acoperã durata normalã a unei ºedinþe de judecatã, colegiul
de conducere al instanþei poate sã dispunã, pânã la soluþionarea
cauzei respective, pânã la redactarea hotãrârii pronunþate sau pânã
la un alt moment al procesului, ca acelui complet sã nu îi mai fie
repartizate alte cauze sau sã i se reducã încãrcãtura.
Dacã mai mulþi judecãtori decât este necesar solicitã mutarea la
altã secþie sau, dupã caz, îºi exprimã acordul în acest sens ori
niciun judecãtor nu este de acord cu repartizarea la altã secþie, pot
fi avute în vedere urmãtoarele criterii de selecþie:
a) experienþa profesionalã relevantã în domeniul de activitate al
secþiei la care se doreºte mutarea;
b) vechimea în secþia de la care se doreºte mutarea;
c) absolvirea cursurilor de formare profesionalã în domeniul
respectiv, precum ºi pregãtirea profesionalã realizatã prin doctorat,
masterat, studii postuniversitare, susþinere de referate sau lucrãri
în congrese, seminare, alte forme de dezbatere, articole sau studii
apãrute în publicaþii de specialitate, precum ºi specializarea pentru
care s-a optat la concursul de promovare în funcþii de execuþie;
d) vechimea în funcþia de judecãtor.
891 – 7 ianuarie 2020
La solicitarea judecãtorului ce urmeazã a fi repartizat la altã secþie,
colegiul de conducere poate aproba o perioadã de maximum douã luni
în care acesta sã nu participe la ºedinþele de judecatã ºi sã aibã posibilita-
tea formãrii profesionale, în funcþie de specializarea noii secþii.
Colegiul de conducere al curþii de apel solicitã Înaltei Curþi de
Casaþie ºi Justiþie sã se pronunþe asupra problemelor de drept care
au fost soluþionate diferit de instanþele judecãtoreºti.
Colegiul de conducere al curþii de apel, la sesizarea unui colegiu
de conducere sau a preºedinþilor, vicepreºedinþilor sau preºedinþilor
de secþii de la instanþele din circumscripþia curþii de apel, precum ºi
la solicitarea vicepreºedinþilor sau preºedinþilor de secþii de la curtea
de apel, adoptã hotãrâri prin care stabileºte modalitatea de aplicare
a regulamentului, pe care le transmite, de îndatã, Consiliului Superior
al Magistraturii.
Colegiul de conducere al curþii de apel primeºte ºi centralizeazã
candidaturile judecãtorilor din circumscripþia curþii de apel, pe
categorii de instanþe, pentru funcþia de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii ºi verificã îndeplinirea condiþiilor
prevãzute de lege pentru judecãtorii care ºi-au depus candidaturile.
Colegiul de conducere al fiecãrei curþi de apel organizeazã propria
adunare generalã, adunarea generalã a judecãtorilor de la tribunale
ºi tribunale specializate, precum ºi adunarea generalã a judecãtorilor
de la judecãtoriile din circumscripþia curþii de apel, în vederea
desemnãrii candidaþilor pentru funcþia de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii.
Colegiul de conducere al fiecãrei curþi de apel convoacã propria
adunare generalã pentru alegerea membrilor Consiliului Superior
al Magistraturii.
Colegiul de conducere al fiecãrui tribunal convoacã propria
adunare generalã, la care participã ºi judecãtorii tribunalelor
specializate, precum ºi adunarea generalã a judecãtorilor de la
judecãtoriile din circumscripþia sa, pentru alegerea membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii.
Colegiul de conducere se întruneºte ori de câte ori este necesar.
Colegiul de conducere este convocat de preºedintele instanþei
sau de cel puþin o treime din numãrul membrilor sãi.
Convocarea colegiului de conducere ºi comunicarea, cãtre membrii
colegiului, a ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel
puþin o zi înainte de data ºedinþei, cu excepþia situaþiilor urgente.
Comunicarea ordinii de zi se face ºi cãtre personalul instanþei, prin
afiºare într-un loc accesibil acestuia sau prin intranetul instanþei.
Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de prim-grefierul
sau, dupã caz, de grefierul-ºef al instanþei ori de un alt grefier
desemnat de preºedinte.
La ºedinþele colegiului de conducere pot participa ºi vicepreºedinþii,
preºedinþii de secþii ºi alþi judecãtori care nu sunt membri ai acestuia,
fãrã drept de vot.
La curþile de apel ºi tribunale, când colegiul de conducere dezbate
probleme financiare sau economico-administrative, la ºedinþele acestuia
participã ºi managerul economic al instanþei, cu vot consultativ.
În funcþie de problemele supuse dezbaterii, la ºedinþele colegiilor
de conducere pot fi invitaþi ºi judecãtori de la alte instanþe, care nu
au drept de vot. În aceleaºi condiþii, la ºedinþele colegiilor de
conducere pot fi invitaþi ºi reprezentanþi ai organizaþiilor sindicale
din cadrul acestor instanþe.
ªedinþele colegiului de conducere nu sunt publice.
Colegiul de conducere adoptã hotãrâri cu votul majoritãþii
membrilor sãi.
Punctele de vedere ale membrilor prezenþi asupra problemelor
aflate pe ordinea de zi, dezbaterile ºi hotãrârile colegiului de
conducere se consemneazã într-un proces-verbal, încheiat de
secretariatul colegiului ºi semnat de toþi membrii sãi. Hotãrârile
colegiului de conducere se aduc la cunoºtinþa celor interesaþi.
Convocatorul, precum ºi procesele-verbale ºi hotãrârile se
pãstreazã într-o mapã specialã de cãtre grefierul care asigurã
secretariatul colegiului.
Expert media Florin FÃINIªI
891 – 7 ianuarie 2020 OPINIA NAÞIONALà pag. 7

La vremuri noi…

))
Stadioane, patinoare ºi turnuri…
A cum mai bine de ºase decenii ºi jumãtate, suprafaþa Complexului sportiv de faþã nimeni nu lucreazã. ªantierul este pãrãsit. Din exterior pare un ºantier
Lia Manoliu de azi era o grãdinã de zarzavaturi ºi un teren al fabricii Malaxa. ca oricare altul. Gardurile înalte ºi bine camuflate nu permit ochiului sã iscodeascã
Perimetrul nici nu aparþinea Bucureºtilor, ci comunei Dudeºti-Cioplea. A devenit ce se întâmplã cu adevãrat acolo. Mai mult, o macara, opritã strategic ca în
ulterior locul unde se þineau târgurile de vite ºi bâlciurile. Dar la începutul pauza de prânz a macaragiului, troneazã peste întreaga panoramã. Plantele
anilor ’50, sportul românesc avea sã sãrbãtoreascã naºterea Stadionului 23 sãlbatice au început sã creascã, acoperind locul ce se întinde spre parc. În
August, cel mai modern din þarã la acea vreme, locul de desfãºurare a unor condiþiile date, în luna iulie a anului 2019, fãrã a pune problema finalizãrii
evenimente deosebite pentru România. ºantierului patinoarului, Primãria Municipiului Bucureºti, prin vocea prima-
În februarie 1953, Federaþia Mondialã a Tineretului Democrat alegea rului Gabriela Firea, a cerut guvernului de la acel moment ca Turnul
Bucureºtii drept gazdã pentru Congresul Mondial al Tineretului ºi Festivalul paraºutiºtilor din parcul Naþional, fost 23 August, sã fie trecut sub administraþia
Mondial al Tineretului ºi Studenþilor. Evenimentele programate între 25 iulie ºi sa. Practic, proiectul prevedea ca Primãria Capitalei sã solicite guvernului
16 august 1953 se potriveau planurilor conducãtorilor þãrii. Comitetul Central transmiterea construcþiei denumite Turn de paraºutism din domeniul public al
elaborase Planul general de reconstrucþie socialistã a oraºului Bucureºti, în statului ºi din administrarea Ministerului Transporturilor, în domeniul public
care stadionul era un punct important. Pompiliu Macovei, arhitectul ºef al al Municipiului Bucureºti, astfel încât terenul sã poatã fi folosit pentru
Capitalei la acel moment, anunþa într-un interviu: În raionul 23 August se va construcþia unui complex sportiv multifuncþional. Cu alte cuvine, cum mergi
ridica un mare parc de culturã ºi sport, pe o suprafaþã de peste 50 ha. Aici se pe Aleea Belvedere spre Bulevardul Basarabia pe partea dreaptã este o jale de
vor înãlþa numeroase construcþii ºi lucrãri, culminând cu mãreþul stadion de ºantier, iar, pe partea stângã, încã se mai poate admira ceea ce reprezintã un
80.000 de locuri. Proiectat, printre altele, cu un bazin de înot cu douã piscine simbol al Capitalei, dar conform doleanþelor primarului general ar fi existat
cu tribune, o mare arenã pentru tenis, volei ºi baschet, Parcul de Culturã ºi ºanse sã vedem ºi aici un alt ºantier pãrãsit. Peste tot este plin de plãcuþe care
Sport se anunþa un obiectiv unic la vremea aceea. Iar stadionul, cu pistã de invitã cetãþenii la consultare publicã cu privire la viitorul complexul sportiv
alergãri cu ºase culoare, cel mai mare din þarã. La construcþia stadionului au multifuncþional.
participat brigãzi de tineret ºi voluntari. În primãvara lui ’53, Uniunea Ceea ce nu ºtie cu siguranþã doamna primar este faptul cã Turnul de paraºutism
Tineretului Muncitoresc lansa în Scînteia Tineretului un apel prin care îºi sau Turnul paraºutiºtilor, cum este cunoscut în Bucureºti, parte din fostul
mobiliza membrii. Aceºtia erau chemaþi sã dea un puternic avînt muncii complex sportiv ºi cultural 23 August, a fost construit dupã metode inovatoare
voluntare, iar sportivii sã se antreneze cu perseverenþã ºi sã-ºi perfecþioneze la acea vreme ºi este printre puþinele din lume din beton armat. Cu o înãlþime
mãiestria sportivã. 10.000 de programe au fost tipãrite numai în limba românã, de 80 de metri, turnul este cel mai înalt din România. În prezent, construcþia se
prezentând întrecerile sportive. 111 þãri au participat la ediþia a IV-a a aflã în grija Aeroclubului României, dar n-a mai fost folosit de mulþi ani. Acum
Festivalului Mondial al Tineretului ºi Studenþilor, gãzduit de Stadionul 23 este doar locul secret al amorezilor ºi al grafferilor care l-au umplut de desene.
August în 1953. Construirea acestui turn a pus la acea vreme o serie de probleme celor care
Considerat de unii drept Templul fotbalului din România, care a gãzduit au întocmit proiectul, probleme de calcul, de economie de materiale ºi de
meciuri memorabile, cu 90-100.000 de spectatori, mândria lui Nicolae metode de execuþie. În ceea ce priveºte materialul de construcþie, majoritatea
Ceauºescu în anii de glorie ai comunismului, Stadionul 23 August s-a schimbat turnurilor de paraºutism din lume sunt metalice, nu ºi acesta. Forma turnului
la faþã dupã 2007. Trebuie amintit cã, pânã în 1990, stadionul de fotbal, pe este cilindricã, iar diametrul exterior este constant ºi egal cu 4,70 de metri.
care se organizau grandioasele parade ºi spectacole de Ziua Naþionalã, fãcea O altã caracteristicã a construcþiei este datã de grosimea pereþilor, care nu este
parte ºi în Epoca de Aur din Complexul sportiv 23 August. Cu alte cuvinte, pe aceeaºi de sus pânã jos. Astfel, pereþii turnului au la bazã o grosime de 35 de
lângã piesa centralã a acestui complex, evident, stadionul de la acea vreme, centimetri, iar pe ultimii 30 de metri pereþii au o grosime de doar 15 centimetri.
actualmente Arena Naþionalã (inauguratã la 6 septembrie 2011, cu meciul În vârful turnului existã un pod metalic de pe care se fãcea lansarea paraºutiºtilor
amical de fotbal dintre România ºi Franþa, încheiat cu scorul de 0 la 0), pe cele ºi care are o lungime totalã de 25 de metri ºi o greutate de 10 tone. Platforma se
peste 50 de hectare se aflau (ºi încã se mai aflã o parte dintre acestea) numeroase poate roti, orientându-se dupã vânt, astfel încât vântul sã-l îndepãrteze de turn
terenuri de sport, piste de atletism, bazine de înot, patinoarul ºi, nu în ultimul pe paraºutistul în cãdere. Acelaºi lucru îmi doresc ºi pentru oricare primar: sã fie
rând, Turnul paraºutiºtilor. îndepãrtat de turn ºi, înainte de a propune începerea oricãrui nou ºantier, doar
Patinoarul ºi Turnul paraºutiºtilor vor face obiectul reportajului de astãzi. acolo unde este cazul, sã le termine pe cele vechi!
Ce s-a întâmplat sau, mai bine zis, ce ar fi trebuit sã se întâmple în ultimii ani
cu cele douã simboluri ale Complexului sportiv Lia Manoliu? Ciprian C. VASILESCU
Patinoarul Mihai Flamaropol, construit tot la începutul anilor ’50, a fost
amplasat între complexul sportiv ºi parc. Cert este cã vechea construcþie se
afla într-o stare avansatã de degradare. Aºa se face cã patinoarul a fost închis în
2012. A fost dãrâmatã vechea construcþie. În mandatul actualului edil ºef al
Capitalei (ales în 2016) a început, în 2017, construirea unui nou patinoar. Iatã
ce susþineau reprezentanþii Primãriei Generale, la scurt timp dupã demararea
lucrãrilor: Primãria Municipiului Bucureºti continuã lucrãrile de reconstrucþie
ºi modernizare a patinoarului Mihai Flamaropol din cadrul Complexului
Sportiv Lia Manoliu. Acestea au demarat la începutul lunii martie 2017, iar
pânã în acest moment au fost executate aproximativ 25 de procente din totalul
contractului. Mai mult, primarul general Gabriela Firea, era, în 2017, extrem
de optimistã: Începând cu jumãtatea anului viitor, loturile naþionale de hochei
ºi patinaj ale României, precum ºi copiii care îºi doresc sã facã performanþã
pe gheaþã, vor avea un patinoar artificial olimpic nou, dotat la cele mai înalte
standarde. Prin finalizarea acestei investiþii, vom pune Bucureºtiul ºi România
pe harta competiþiilor internaþionale în domeniul sporturilor pe gheaþã ºi vom
oferi în acelaºi timp bucureºtenilor un centru sportiv ºi de agrement modern.
Trebuie sã recunoaºtem cã suna extrem de tentant, dar, ca mai toate proiectele
derulate de actualul primar al Capitalei, ºi acesta a stagnat. La 8 ani de la dã-
râmarea vechiului patinoar, lucrãrile la noul patinoar sunt gata doar în proporþie
de 30%, conform constructorului, peste 35% – potrivit autoritãþilor. Din cauza
diverselor probleme, ridicarea noii construcþii a început abia în septembrie 2017!
Câºtigãtorul licitaþiei contractului de 935.947,530 de lei fãrã TVA (circa 22.000.000
de euro) ºi Primãria se întrec în explicaþii. Un lucru este cert! Patinoarul Mihai
Flamaropol este închis din 2012 ºi are cel mai lent ritm de construcþie: 35% în
7 ani! Primãria a vrut sã rezilieze contractul ºi se pare cã a ºi reuºit! În momentul

Ora Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã ora

7-10 7 Dimineaþa. R.: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun

emisiune live SEVEN MUSIC
103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro

Experienþa Urbanã. Azi în istorie. 12-13

10-13 Divers cu Sens. R.: Bogdan Nicolescu emisiune live R.: Maria Duda R.: Ovidiu Vasile
PROGRAMUL
Radio Seven

7 Tech. R. Tibi Ursan 13-14

13-16 Tache ºi Face! R.: Robert Tache. emisiune live
SEVEN MUSIC 14-17
16-19 Pâine ºi Kirk. R.: Kirk. emisiune live 7 la SEVEN. Vorbe cu personalitate. 17-18
Echipa SEVEN Iminis Miricioiu
19-22 Vorbe’n Aer. R.: Tibi Ursan. emisiune live Poveºti Nespuse 80 Remember 18-20
ECHIPASEVEN R. Tache
22-23 7 Tech. Silviu Munteanu Drumul Mãtãsarilor. 20-21
Drumul Silviu Poveºti 80 ºi prietenii sãi. S. Munteanu
Tibi Ursan Mãtãsarilor. Munteanu Nespuse Remember 21-22
Vorbe cu ºi prietenii ECHIPA R. Tache
23-24
(R)
persona- S. Munteanu 22-23
sãi. SEVEN
litate. (R) 23-24
(R)
I. Miricioiu
SEVEN MUSIC
pag. 8 OPINIA NAÞIONALà 891 – 7 ianuarie 2020

Mãnãstirea
Cãldãruºani
– purtatã pe palme
de Dumnezeu

George V. GRIGORE

Mãnãstirea Cãldãruºani este unul dintre cele mai importante

monumente de arhitecturã bisericeascã din Þara Româneascã, una
dintre cele mai mari ºi vechi mãnãstiri ortodoxe. Numele ei provine
de la configuraþia specialã a locului în care se aflã, cu aspectul unei
cãldãri, a unui cãuº de palmã dumnezeiascã ce ocroteºte sfântul loc ºi
sfântul lãcaº. Aflatã la micã distanþã de municipiul Bucureºti, pe
malul lacului Cãldãruºani, pe teritoriul comunei Gruiu (atât de dragã
marilor actori ªtefan Iordache ºi Sebastian Papaiani), în judeþul Ilfov,
mãnãstirea poate fi vizitatã dacã abordaþi DN1 Bucureºti-Ploieºti, pe
DJ101 Baloteºti Cãciulaþi-Moara Vlãsiei, apoi DJ 101C spre Lipia,
pânã la mãnãstire (40 km). Sau drumul Bucureºti ªtefãneºti-Dascãlu,
apoi DC 184 Dascãlu-Moara Vlãsiei; din Moara Vlãsiei, DJ 101, DJ
101C Mãnãstirea Cãldãruºani (37 km).
Conform cu prima sa istoriografie (1870), scrisã de Casian Monahul,
mãnãstirea a fost ctitoritã în 1638 de Matei Basarab (1632-1654).
Domnitorul muntean – singurul care a ridicat mai multe biserici decât
ªtefan cel Mare, voievodul Moldovei –, aflat în conflict cu Vasile Lupu, trecând prin aceste pãrþi, Icoanele pictate de Nicolae Grigorescu
hotãrãºte sã zideascã pe locul unui vechi schit de lemn o mãnãstire din piatrã. Despre existenþa unei
sihãstrii la Cãldãruºani înainte de 1637 mãrturiseºte ºi un hrisov din 1615, emis în cancelaria la Mãnãstirea Cãldãruºani:
voievodului Radu Mihnea (1611-1616). Matei Basarab va ridica în mijlocul Codrilor Vlãsiei o
mãnãstire ca o adevãratã cetate, ziditã între anii 1637-1638, înconjuratã pe trei laturi de apele unui
lac. Biserica mare a mãnãstirii, în plan treflat, cu trei turle, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir,
poartã aceeaºi amprentã arhitecturalã ca ºi Biserica Mãnãstirii Dealu (Târgoviºte) ºi cea a Mãnãstirii
domneºti de la Curtea de Argeº. Paul de Alep, însoþitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în Þãrile
Române, face, în 1653, urmãtoarea descriere a mãnãstirii: Este înconjuratã de o apã fãrã sfârºit ºi
fãrã fund, are hramul Sf. Dumitru ºi se numeºte Cãldãruºani.... Prin vestita sa ºcoalã de copiºti,
Cãldãruºaniul a contribuit din plin în veacurile trecute la crearea limbii române literare. Cea mai
fecundã perioadã din istoria mãnãstirii rãmâne totuºi sfârºitul secolului al XVIII-lea, când, sub
pãstorirea Sfântului stareþ Gheorghe de la Cernica (canonizat în 2005), aceasta devine unul din
principalele focare de duhovnicie ºi culturã ale arealului românesc. În 1834, tipografia Ungrovlahiei
de la Bucureºti va fi mutatã la metocul Cocioc al Mãnãstirii Cãldãruºani, împlinindu-se astfel
dorinþa Sfântului Mitropolit Grigore Dascãlul (canonizat în 2006), nevoitor un timp în aceastã
mãnãstire. Biblioteca de la Cãldãruºani ajunsese una dintre cele mai importante colecþii de carte
manuscrisã ºi tipãritã din mãnãstirile Þãrii Româneºti. În 1778 a fost înfiinþatã aici o ºcoalã de
picturã, frecventatã chiar ºi de Nicolae Grigorescu în anii 1854-1855. El a realizat o serie de icoane,
dintre care ºapte se pãstreazã pânã astãzi în bogata colecþie muzealã a mãnãstirii, dupã cum urmeazã:
Sfinþii Gheorghe ºi Dimitrie (1854); Sfânta Treime ºi Încoronarea Fecioarei (1855); Iisus Hristos, Isus învãþãtor Sfinþii Constantin ºi Elena
Dreptul Judecãtor; Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena; Izvorul Tãmãduirii; Iisus ºi Femeia
samariteancã; Sfinþii Stelian, ªtefan ºi Pantelimon. Mãnãstirea deþine o bogatã pinacotecã, care are la
bazã colecþia de artã a Mitropolitului Ghenadie Petrescu. Vechea salã a tronului domnitorului Matei
Basarab din Mãnãstirea Cãldãruºani adãposteºte acum Sala Tezaurului aflat aici. Pictura bisericii
mari este restauratã de Dimitrie Belizarie în 1911. Între 1950 ºi 1958, biserica mãnãstirii a fost
restauratã de PF Justinian Marina. Începând cu 1992, sub stãreþia arhim. Lavrentie Gâþã, se ridicã o
nouã stãreþie. Biserica din cimitir, cu hramul Sf. Ioan Evanghelistul, dateazã din 1804, fiind ctitoritã
de fraþii Toma ºi Constantin Creþulescu.
Ca nume al locului în care se aflã mãnãstirea, avem satul Cãldãruºani, ce apare într-o primã
menþiune documentarã la 4 decembrie 1593. La aceastã datã, marele voievod Mihai Viteazul dã
poruncã unui slujitor al sãu, Dumitru din Cãldãruºani, ca sã fie volnic cu aceastã carte sã întoarcã
grãul de la Sãnpetru din Bãrbuº. Tot acest Dumitru logofãtul ºi cu fiii sãi primeºte o întãrire peste
ocina din Cãldãruºanii de Sus la 31 mai 1597. Din aceste documente aflãm cã existau douã localitãþi Izvorul
cu numele pe care îl va lua ºi mãnãstirea, respectiv, Cãldãruºanii de Sus ºi, în mod sigur, trebuie sã fi Tãmãduirii
fost ºi Cãldãruºanii de Jos. Dintr-un hrisov din anul 1615, emis de cancelaria voievodului Radu
Mihnea, reiese cã la Cãldãruºani exista o sihãstrie înainte de anul 1637.
Mãnãstirea este o construcþie impunãtoare pentru începutul secolului al XVII-lea ºi mai ales
pentru pustietãþile în care urma sã fiinþeze. Ea trebuia sã întruchipeze bogãþia materialã ºi spiritualã
a ctitorului, dar sã corespundã ºi condiþiilor sociale ºi politice ale Þãrii Româneºti din acel secol,
cu incinte bine întãrite, capabile sã opunã rezistenþã atacurilor armatelor otomane ºi bandelor jefuitoare
ce plecau uneori din raialele de la Dunãre. Construcþia de tip fortificaþie corespunde planurilor
domnitorului, de întãrire strategicã a Þãrii Româneºti, într-o epocã în care turcii otomani, ca putere
suzeranã, nu dãdea voie Þãrilor Române sã construiascã cetãþi de apãrare. Pentru eludarea acestei
interdicþii se fortificau lãcaºurile religioase, cu ziduri înalte de 6-7 metri ºi cu turnul de colþ, ca ºi cu
metereze, care arãtau limpede intenþiile domnitorului de a transforma, la nevoie, mãnãstirile în
puncte fortificate de apãrare, aºa cum se crede cã au fost: Sadova, Strehaia, Brâncoveni, Cãldãruºani
etc. La ctitoria domneascã de pe frumoasa peninsulã a lacului Cãldãruºani, deºi iniþial chiliile au fost
fãcute numai cu parter, se pare contrar voinþei voievodului, acestea aveau acoperiºul într-o singurã
apã, cu streaºinã spre interior, ceea ce permitea zidului exterior sã urce pânã la 6-7 metri, cum se
poate vedea la unele mãnãstiri ºi astãzi. Aºa sunt: Mãnãstirile Sinaia, Aninoasa etc, care au creneluri
de apãrare în pod. Cât priveºte motivele care l-au determinat pe domnitor sã ridice aceastã nouã
mãnãstire, ele pot fi mai multe ºi anume: situaþia de degradare avansatã a schitului de lemn pe care
l-a descoperit aici; frumuseþea locului bine ales pentru construcþia unui lãcaº sfânt; sau poate cã
ochiul sãu de bun militar a descoperit valoarea strategicã a locului ºi l-a determinat sã construiascã
o mãnãstire impunãtoare ºi cu plan de cetate, ceea ce ar confirma ideea de apãrare strategicã, Încoronarea Fecioarei Sfântul ªtefan Sfinþii Gheorghe
care ar fi cuprins o centurã de mãnãstiri întãrite, ce porneau din sudul þãrii, pe linia Dunãrii, Maria ºi Dimitrie
de la Sadova, apoi Gura Motrului, Plumbuita ºi Slobozia, pânã în inima Munteniei. De
altfel, în toamna anului 1637, Vasile Lupu a încercat sã-l atace, pentru prima datã, pe
Matei Basarab în aceastã parte de þarã. Despre existenþa unei aºezãri monahale modeste
la Cãldãruºani înainte de 1637-1638, pomeneºte ºi N. Iorga, vorbind despre
Mãnãstirea Snagov: Þepeº a putut fi ctitor aici, ca ºi Matei Basarab la
Cãldãruºani, ducând mai departe ceea ce altul începuse. Primele decenii ale
secolului al XIX-lea au însemnat pentru Mãnãstirea Cãldãruºani un rãstimp
de prosperitate economicã ºi culturalã, continuatã apoi pânã la secularizarea
averilor mãnãstireºti, în anul 1863. Situaþia sa materialã foarte bunã cota
Mãnãstirea Cãldãruºani între mãnãstirile mari din þarã, împreunã cu
mãnãstirile Tismana, Cozia, Bistriþa, Hurez, Radu Vodã, Mihai Vodã,
Sãrindar, Cotroceni ºi Vãcãreºti. Isus ºi femeia
Astãzi, Mãnãstirea Cãldãruºani este un focar de ortodoxie, Samariteancã
o oazã de liniºte ºi un obiectiv turistic demn de a fi vizitat.