La ce îmi trebuie mie fizica?

Ziua bună tuturor! Vă mulțumesc că sunteți aici! Când am primit invitația de a vorbi la festival,
am fost cât se poate de onorat și nu aveam cum să refuz organizatorii.
Sunt aici în fața dumneavoastră cu o prezentare despre... viața de zi cu zi. Mai exact despre cum
ne pot fi de folos cunoștințele de știință și în special de fizică în viața noastră chiar dacă nu
suntem oameni de știință într-un laborator.

Am ales acest subiect pentru că am auzit prea des oameni care întreabă, deseori retoric, exact
întrebarea din titlul prezentării. Mulți avem impresia că dacă nu suntem fizicieni sau oameni de
știință care au nevoie de fizică, atunci nu ne trebuie. E ca limba germană. Atât timp cât n-ai
treabă cu vreo 3-4 țări in lume, cu sau fără a ști germana, viața ta arată la fel.

Dar nu e așa cu fizica. Fie că ești în Germania, China, România, Polul Nord, fie că ești copil de 10
ani sau de 104, fie că ești inginer, brutar, casier sau șomer, fizica e acolo. Și pentru o viață lungă,
împlinită, relevantă, e nevoie să o înțelegem cât de cât. Nu spun asta pur și simplu. Chiar e o
adevărată nevoie și dacă vă conving de asta măcar puțin în această seară, am să plec bucuros.

Să începem.
Am găsit 141739 de motive pentru care trebuie să știm fizica. Dar am fi intrat peste ediția a
șaptea și nu e frumos așa că am scurtat, am rezumat, am rearanjat și grupat ca să îmi iasă 6
motive mari. Iată-le:
Motivul nr. 1:
Pentru că e distractivă:
La bâlci, forța centrifugă sau doar un balansoar
Pe bicicletă
În sporturi: hochei, biliard, ping pong, tenis, fotbal când cineva șutează „cu efect” (explică)
Sportivii se folosesc de un efect numit Efectul Magnus, care poartă numele unui fizician german
Gustam Magnus care l-a descoperit studiind tractoria proiectilelor de tun.

Hai să îl vedem în acțiune. Cine de aici știe de golul lui Roberto Carlos din meciul cu Franța?

Perfect. Haideți să îl revedem. Eh, a sutat „cu efect”

Când un obiect, are o rotație și se mișcă prin aer, acesta va avea, inevitabil, o jumătate a sa care
se deplasează deodată cu aerul și o jumătate care se deplasează împotriva aerului.
Uitați-vă aici, la imaginea asta. Aici mingea călătorește spre stânga, iar săgețile reprezintă aerul,
care, relativ la minge, se mișcă înspre dreapta. Pentru că mingea se rotește în sens orar în
imaginea asta, observați cum jumătatea de sus călătorește împreună cu aerul, iar partea de jos
împotriva aerului. Asta înseamnă că e mult mai multă rezistență jos decât e sus.Deci mingea va
începe să se miște și în sus, nu doar la stânga. Sau dacă vreți să priviți altfel, aerul este condus de
minge de sus, în jos, și ce se întâmplă când ești într-un fluid și îl împingi în jos? Te duci în sus.

Și dacă mingea s-ar învârti în sens antiorar, ar căpăta o mișcare în jos. Și tot așa. Așa că
executorii de lovituri libere de aici, luați notițele astea și plănuiți-vă șuturile dinainte să-i
impresionați pe bieții portari care vor să vă apere șuturile.
Motivul nr. 2
Să nu pari ignorant
Dacă te respecți, și trebuie să ne respectăm, ai grijă și de corpul tău și de mintea ta. Ați dat
vreodată de o persoană foarte sexy, cel mai sexy băiat sau cea mai sexy fată, cu cel mai bun stil
vestimentar și cel mai fain păr... și vine la voi și spune... (senzual) Pământul e plat! ? Sau: „plouă
pentru că apa cade din stele” sau ceva de genul?

Unul dintre cele mai simple motive pentru care să știi fizică și știință în general la care mă pot
gândi este să nu pari ignorant.

Motivul nr. 3
Să economisim bani.
- Să cumpărăm aparatură mai bună, să construim casele și instalațiile electrice, de canalizare
mai bine (sau cel puțin să putem oberva dacă ceva e în neregulă cu ele
- Să economism resurse. Atât pentru mediu cât și pentru portofelul nostru. Apa. Apa o
măsurăm în volum, adică în metri cubi. Și vedem pe apometre câți metri cubi am consumat,
vedem 5,6,8, ni se pare puțin. Dar câți litri credeți că sunt într-un metru cub?

1000. adicĂ 1000 de sticle din astea (arată o sticlă de un litru). Acum imaginați-vă cât
înseamnă 5 metri cubi.

Alt exemplu.
Măsurăm energia electrică consumată în case în? (alt sondaj)
Și ce înseamnă kwh, cine știe? Energia, știm de când încă eram în scutece, că se măsoara în
Jouli. Totuși, noi măsurăm energia electrică consumată în kwh. De ce? Că e mai simplu:
Slide.
De exemplu, un bec incanescent de 100w. Cum ne dăm seama de cât ne-ar costa dacă l-am
folosi de exemplu ca lumină de intrare noaptea. 10 ore pe zi. Cât ne-ar costa? Hai să facem
calculul:

Iată care e diferența dintre un bec incandescent și unul ecologic.

Mai mult, știind unde să ne uităm, acum putem observa cât de costisitoare sunt becurile
vechi. E timpul să mai facem un sondaj:
Cum credeți că se compară un bec incandescent de 100 w cu o ladă frigorifică A+, de
mărime normală?

După poll:
Lada consumă de 3 ori mai puțin decât un bec vechi. Un congelator, mai puțin decât un bec.
De trei ori.

Să fiți atenți și la categorie, însă. Cu cât e mai aproape e A cu atât mai bine. Cu cât mai
multe plusuri, cu atât mai bine.

Ce bună e fizica asta de bază, nu? Cu puțină atenție la puterea fiecărui aparat din casă,
putem ecomisi o mulțime în fiecare lună și protejăm planeta în același timp.
Motivul nr. 4
Să nu fim trași în piept.

Slide si tacere.

Apoi:
Dacă vine cineva să-ți vândă cu 20 lei un cristal și îți povestește cum are puteri
tămăduitoare și îți va oferi energie pozitivă karpa hunta hrănind creatura semi-pinguin
semi-leu din tine și dându-ți noroc în dragoste... să îl întrebi „interesant, dar cum
funcționează mai exact?”
Dacă ai înțelegi fizica de bază, nicio balivernă pecare ți-o va putea el oferi ca răspuns nu te
va putea păcăli vreodată. Dacă îți spune: electronii acestui cristal călătoresc în corpul tău și
te energizează, tu îl vei întrerupe și vei spune: electronii nu călăltoresc de la un punct la
altul decât dacă există o diferență de potențial. Iar mie cristalul îmi pare destul de netru
dpdv electric.
Sau dacă îți spune că cristalul emite radiațieii epsilon care îți vinecă rănile, tu vei ști că în
primul rând nu există radiații epsilon, și în al doilea rând că radiația ori e inofensivă, ori
distruge. Nu vindecă ea nimic.

Vei ști să nu cumperi statuiete care cauzează ploaie, vei ști că dansul paparudei nu adună
nori, și nu vei mai pierde timp sau bani pe numerologie sau... astrologie.
Oameni buni, astrologia este la fel de adevărată ca povestea lui Peter-Pan.
Doar imaginați-vă: (alege pe cineva din sală) cum te cheamă? Faptul că Ion stă acolo, pe
acel scaun și nu dincolo, pe celălalt scaun, îmi va afecta mie succesul la serviciu?
Cum ar fi să îi spun: Ion, te rog mută-te în alt scaun că îmi place tare de cineva și atât timp
cât tu stai exact pe acel scaun, eu tind să fiu neînțeles în dragoste.

Ridicol, nu?
Dacă în loc de Ion, vorbeam de o piatră? Nu e la fel de ridicol sau și mai și să spun că dacă
piatra asta e la Muzeu, viața mea socială va avea e suferit iar dacă e la Casa de Cultură, am
să am o petrecere cu prietenii mâine?

Planetele nu sunt altceva decât niște bolovani. Bolovani frumoși, mai ales Saturn, mânca-l-
ar tata, dar doar niște bolovani care sunt destul de masivi să aibă gaze în jurul lor. Acei
bolovani cosmici se învârt în jurul Soarelui din același motiv pentru care eu când sar, nu mă
lansez prin plafonul muzeului până pe Lună, din același motiv pentru care un măr cade din
copac, din același motiv pentru care cădem în nas dacă nu suntem atenți pe scări:
gravitația. O cunoaștem, o înțelegem. Bolovanii cad perpetuu spre Soare, dar au și o
mișcare laterală ceea ce îi face să rateze mândra noastră stea și să facă cercuri în jurul ei în
schimb. Iar noi, înainte să înțelegem fizica, înainte să înțelegem cerul nopții, ne uitam la
acești bolovani și ziceam „oauuuuuuuu, ăia sunt zei!”.... Eram foarte ușor de impresionat, se
pare. Și am numit un bolovan Mercur, zeul mesager și al comerțului, un bolovan Venus,
zeița frumuseții și iubirii, un bolovan Marte, zeul războiului și tot așa.
Constelațiile, cam același lucru. Stelele își văd de treaba lor. (meme – stelele: există.
Oamenii antici: ăla e un urs) Iar noi vedem cinci stele și zicem – ăla e un cal cu aripi.
Și am calculat noi ce constelație se află în spatele soarelui în fiecare lună, am aproximat
acolo unde era nevoie ca să ne iasă 12 și am făcut zodiile.

Eh și dacă ești născut în martie, doamne ferește să treacă bolovanul numit arbitrar Marte
prin fața constelației desemnată arbitrar Pești. (fă ochii mari, de groază). O să te cerți cu
soacra!

Oameni buni, să avem puține cunoștință în fizică dar și în știință în general, ne facem IMUNI
la astfel de păcăleli. Să te joci cu astrologia pentru pură distracție, nu e nimic în neregulă cu
asta. Să te bucuri de miturile și legendele greci și romane care acompaniază cerul nopții e
fascinant și o fac și eu, îmi place! Dar e important să nu dăm banii pe tot felul de materiale
care cică vă prezic viitorul, talismane, statuiete, să nu luăm decizii în funcție de ce spune
Neti Sandu, decizii care ne pot afecta jobul sau relațiile cu ceilalți. Astrologia nu are nimic
de-a face cu realitatea.

Mișcarea planetelor e guvernată de gravitație, numele lor, zeii pe care îi reprezintă, figurile
reprezentate de constelații sunt absolut arbitrare. Și dacă știi asta, nu poți fi păcălit nici de
Neti Sandu, nici de horoscopul din Evenimentul Zilei nici de Tanti Constanța care îți ghicește
în stele.

M-am luat de astrologie mai mult, pentru că ea este pe departe cel mai puternic exemplu
de lucru în care crede un număr mare de oameni și la care putem căpăta imunitate dacă
știm puțină fizică.

Motivul nr. 5 să nu murim

Am să sar peste exemplul acesta. Mult prea evident și tragedia nu-mi permite să glumesc.

De asemenea, un exemplu pe care doar îl menționez, electricitatea și apa. Puține cunoștințe

despre ce e electricitatea, ce e conductibilitatea electrică, de ce metalul și apa conduc
electricitatea dar cauciucul nu, ne ajută să nu facem baie în cadă cu laptopul în priză în
brațe.

Un altul, dar vom zăbovi mai mult la acesta:

Știți de ce fulgeră ?

Electricitate statică. Știți atunci când atingeți un obiect și vă curentați? Acela e un mini-
fulger! Când vă frecați de un obiect, gen un pulover pufos, faceți sarcină să se adune pe
corpul vostru și când atingeți ceva diferit, sarcina călătorește instantaneu spre acel loc nou
până când numărul de sarcini între tine și el sunt egale din nou – altfel zis, diferența de
potențial e 0.

În nori, asta se întâmplă la o scală mai mare și nu că e cineva sus cu un pulover foarte pufos
și gros ci pentru că sunt particule mici de gheață prin nori care se freacă între ele. (dacă
râde cineva – nu vă gândiți la prostii). Această frecare face ca sarcină negativă să se adune
într-o zonă a norului. Aceea crește și crește până când e destul de puternică să se descarce
într-o altă zonă cu sarcini pozitive, sau chiar și neutră uneori. Acea zonă poate fi tot
înăuntrul norului, poate fi într-un nor vecin sau poate fi chiar pe Pământ.

De asta și fulgerul preferă obiectele înalte. Sunt mai aproape. E mai ușor să descarci sarcina
dacă ai un drum mai mic de străbătut, nu?

Acum că știți asta. Știți de ce nu trebuie să ne urcăm pe vagoane să ne facem selfieuri?

(slide)

Asta e o treabă serioasă. Suntem la motivul nr. 5. Au fost zeci de cazuri în lume în care
adolescenții și nu doar s-au urcat pe vagoane sub firele de înaltă tensiune ca să obțină niște
likeuri pe instagram.

Sunt 27000 de volti in firele alea. O asemenea tensiune e ca acele sarcini in nor care
acumuleaza si abia asteapta sa se descarce in alta zona. Cand locomotiva face contact cu
ele, sarcina circula fericita si trenul se foloseste de energia electronilor sa mearga mai
departe. Cat nu exista contact, ele doar stau acolo creând un foarte puternic câmp electric,
fiind gata sa se descarce cand ceva se apropie. Si ghici ce! Se apropie Jennifer sa faca un
selfie. Când între Jennifer și fire distanța e destul de mică, începe descărcarea. Și asta...
poate... fi... fatal.

Nu e de glumă. Câteva cunoștințe de fizică te împiedică să faci greșeli din astea letale.

Următorul exemplu: Alunecatul pe gheață.

Știți de ce alunecăm pe gheață? În mod normal între oricare două suprafețe există o forță
de frecare. Încercați să frecați cele două palne. Sau piciorul de podea. Și încălțămintea
noastră e făcută ca să crească forța de frecare între piciorul nostru și suprafața epcare
mergem. Dar pe gheață, asta e mai greu. E din cauză că atunci când gheața se încălzește
ușor, începe să se topească. Și aproape întotdeauna ai un strat subțire de apă lichidă
deasupra gheții. Pe acel strat de apă aluneci tu când cazi în fund iarna. Când mergi pe
gheață cel mai bine e să mergem ca un pinguin. Trebuie să evităm să ne mutăm centrul de
greutate într-o poziție chiar și ușor în fața sau în spate. Ceea ce se întâmplă când facem pași
mari. Cu pași mici, de pinguin, centrul de greutate e mereu aliniat cu picioarele și nu vom
cădea. De asta putem spune că a ști fizica face bine la oase.

Dar o astfel de alunecare are loc și când conduci. Când plouă sau când pur și simplu șoseaua
e udă, iar tu mergi cu viteză, nu prea mare, 80 la oră e destul, are loc fenomenul de
acvaplanare, adică planezi pe apă. Roțile sunt făcute să ofere o puternică forță de frecare ca
tu să menții mașina sub control când o conduci. Dar asta pentru frecare între cauciuc și
asfalt. Iar stratul acela subțire de apă taie contactul dintre cauciuc și asfalt (cum se vede în
slide), sau în România, dintre cauciuc și gropi și începi să aluneci. De asta există o reducere
obligatorie de viteză în vreme cu precipitații. Ca noi nu simțim diferența inițial, dar când
ajungem la 80 la oră și pierdem controlul mașinii, e prea târziu.

Când șoseaua e foarte udă, frecarea scade, viteza trebuie redusă pentru siguranța tuturor
celor in mașină.
Și cel mai mare exemplu dintre toate!
Centura de siguranță.

Stai 5 secunde în poziția facepalm. Atât de mulți oameni nu poartă centura când sunt în
mașină. Oameni buni, aici nu e cu „omul din greșeli învață”. Omul trebuie să învețe fizica,
cum funcționează realitatea și apoi să acționeze corespunzător. Aici dacă ai făcut o greșeală,
probabil nu vei mai avea a doua șansă să nuo mai repeți.

Hai să vă explic cum funcționeză:

Tu și mașina mergeți împreună. Loviți ceva. Mașina se oprește. Pe corpul tău nu îl anunță
nimeni că mașina s-a oprit și el continuă să meargă cu aceeași viteză. Corpul tău lovește un
zid cu 80 km/h. Mai învață tu din greșeala asta.

Să vă arat:
(ține un papițoi în mâna dreapta, accelerează-l împingându-l, apoi frâneazăți mâna cu mâna
stângă, lasănd papițoiul să zboare)

Si centura nu e doar pentru fata. Va vine sau nu sa credeti, pe scaunele din spatele masinii
se aplica aceleasi legi ale fizicii ca si in fata ei. Chiar și dacă stați în spate, trebuie să purtați
centura (arata clip cu ce se intampla cu pasagerul din spate daca nu are centura).

Și chiar și dacă mergeți cu viteză „mică”, să zicem 30 la oră. E o iluzie că e viteză mică. Hai să
vă întreb așa. Vă place să vă dați cu capul de pereți? Cine se consideră o fire atletică de aici?
Hai, ridicați mâna (daca sunt mai multi fa media, daca nu se ofera nimeni alege pe cineva
atletic): în cât timp alergi 100 m la putere maxima?
Asta înseamnă că vitezata e sprint este 1 km la atâtea secunde adică atâția km/h. Cel mai
atlet om din sala asta sprintează cu o viteză e atâția km/h. Imaginați-vă în acest sprint cum
ar fi dacă ar intra direct cu capul in muzeu?
Și e doar ____ km/h. Dar la 30? 30 km/h nu e o viteză mică pentru corpurile noastre și
centura trebuie purtată. Iar dacă cunoaștem puțină fizică, știm asta și putem fi precauți și să
trăim mai mult.

un alt exemplu, foarte urgent în ziua de azi: încălzirea globală.

dacă nu eși în niciunfel conectat cu știința, nu îți bați capul cu asta. Te uiți doar la viața ta, la
dramele tale, la pensia și salariul tău în timp ce lumea arde din ce în ce mai tare.

Dar ESTE treaba ta! Trebuie sa iti bati capul cu asta. Avem creiere absolut impresionante. E
o obligație, o responsabilitate sa le folosim.

Deja am pierdut trenul opririi încălzirii globale, acum contează cu cât. ONU încearcă să
limiteze încălzirea la 1.5 grade sau cine stie mai putin. În loc e 2 grade cum pare sa fie daca
nu facem nimic. 0.5 grade nu pare mult, dar iata iferenta pt glob (clipul e in engleza, imi cer
scuze)

Half a degree in global warming

https://www.bbc.com/ideas/videos/viewpoint-how-half-a-degree-could-change-the-
world/p07mvstd?playlist=sustainable-thinking
 Dacă știm fizică, înțelegem de ce mai mult dioxid de carbon inseamna temperaturi mai
mari. Dacă sunt temperaturi mai mari, se topesc mai multi ghetari, mai putine radiatii sunt
reflectate inapoi in spatiu ceea ce uce la temp si mai mari. Daca sunt temperaturi mai mari,
sunt mai multe incenii forestiere care emit si mai mult carbon si elimina cnsumatori de
carboni ceea ce uce la temperaturi si mai mari.
E un cerc vicios. Si e urgent sa il oprim! Și ceilalți speakeri înaintea mea au atras atenția
asupra acestui fapt. Trebuie să luăm acțiuni.

Cum? Trei pași simpli cum spunea și Greta Thunberg recent: Protect, Restore, Fund

Să protejăm, să refacem să finanțăm:

- Să protejăm ceea ce încă mai există. Dacă cineva se apropie cu drujba de un copac, sa fim
acolo cu o bata si un urs langa noi: „Hai, taie tu copacul asta”. Sau mai realist, să protejăm
prin legi, supraveghere, antrenare și înarmare a pădurarilor.
- Să refacem: să plantăm noi copaci, să curățăm noi mediul în care intrăm. Să reparăm noi ce
vedem că a fost ruinat, chiar dacă nu e vina noastră! Să încetăm să spunem „dar nu eu am
stricat/murdărit aici, de ce să ridic/repar eu?”

Trebuie să avem grijă ce consumăm, cu cine votăm, ce risipim... Un simplu google ne poate
da câteva sfaturi foarte bune ce putem face noi ca să contribuim la lupta pentru salvarea
noastra. Spor la cautat.

Acum să schimbăm puțin atmosfera și sa trecem la al 6lea si ultimul motiv :

Motivul nr. 6
Să ne minunăm!

Să putem aprecia viața, existența, universul.

Ca noi sa fim aicila Muzeu, contempland despre existenta, era nevoie sa fim intr-un univers
locuibil. Cum ar fi fost daca viteza luminiii era putin mai mare sau putin mai mica? Sau
sarcina elementara nu era cea pe care o stiti de la fizica 1.6*10^-19 C,poate era alta?
Universul putea arata intr-o infinitate de alte moduri, dar in cel in care traim noi, el arata
asa. De asemnea, trebuia sa fim pe o Planeta locuibila ca sa evoluam de la niste bacterii, la
ceea ce suntem acum timp de miliarde de ani.
Ca planeta sa fie locuibila, compozitia acesteia trebuia sa fie variata, trebuia sa avem multa
apa.Trebuia sa fim langa o stea potrivita. Nici prea masiva, nici prea putin masiva. Distanta
fata de ea nu trebuie sa fie nici prea mare, sa fim o roca inghetata, nici prea mica, sa avem o
scoarta lichida toata eternitatea.

Trebuie sa avem si perioade indelungate fara asteroizi catastrofali si Jupiter joaca un rol
foarte important in a ne proteja de ei, el avand o masa foarte mare, tine foarte multi
asteroizi in”control”, protejand toate cele 4 planete de langa Soare.

Si, ceva ce poate ar fi trebuit spus de la inceput... avem nevoie de diferite elemente chimice
care sa ne alcatuiasca corpurile si hrana si resursele pe care le folosim. Intai in univers erau
doar Hidrogen si Heliu, a fost nevoie de stele sa faureasca in mijlocul lor elemente mai grele
de atat.
Noi suntem facuti in stele. In miezul lor sau in explozii de supernove vizibile la miliarde de
ani lumina. Suntem aceiasi atomi de atunci… doar ca organizati diferit.
Organizati intr-o chestie ciudata cu doua maini, doua picioare si un creier curios care vrea sa
inteleaga de unde provine. O chestie ciudata numita... om.

Si poate mai sunt chestii ciudate. Facute tot din atomi fauriti in si de stele. Nu credeați că
voi vorbi despre extratereștri în seara asta, huh?

dar trisutl adevăr e că probabil vor fi atât de departe încât in cel mai bun caz va fi nevoie de
mii de ani doar pentru a trimite un mesaj și alte mii să primim răspuns.

Suntem singuri. Noi oamenii suntem singuri. Daca noi o dam in bara cu protejarea singurei
case pe care o avem, cu protejarea vietii si pacii, daca o dam in bara o singura data in mod
catastrofal... NU va veni nimeni sa ne salveze. Nimeni in jurul nostru, suntem singuri intr-un
univers frumos... dar imens, intunecat si rece.

In acest gand, trebuie sa intelegem ca nu ne avem decat unii pe altii. Daca nu ne intelegem,
daca nu colaboram, daca nu ne concentram cu totii pe lucrurile care conteaza cu adevarat,
nu vom continua progresul umitor pe care l-a facut stiinta, nu vom continua progresul
uimitor pe care l-a facut societatea, civilizatia,probabil nici nu vom continua sa
supravietuim.

Caci adevarul e ca daca atmosfera se mai incalzeste cu foarte putine grade, pierim. Daca o
supernova explodeaza prin apropiere, pierim. Daca Soarele isi incepe ultima etapa a vietii,
pierim, daca un asteroid se apropie spre noi si noi ne certam intre noi in loc sa colaboram sa
ne aparam, pierim.

Iata cum putina intelegere a universului, a fizicii ne ofera o perspectiva atat de adanca si
esentiala supravietuirii noastre ca specie. Noi suntem tot ce avem! Depindem de noi insine.

Concluzia. V-am spus 6 motive cuprinzatoare pentru care ne TREBUIE fizica. Chiar daca nu
suntem fizicieni. Chiar daca jobul nostru nu e legat de fizica. Sa intrebi la ce-mi trebuie mie
fizica e ca și cum ne-am pune la un joc de șah și am întreba: la ce îmi trebuie sa stiu
regulile? Si am incepe sa izbim piesele de tabla ca o maimuta suparata.

Fizica e încercarea strămoșilor noștri și a oamenilor de știință din prezent să descopere

regulile upă care funcționează universul și lumea noastră. O fizicăde bază este esențiala
pentru fiecare intre noi acă vrem să ducem o viață lungă, sigură, prezentă și plină de
minunări. Pentru că altfel te bucuri de viata atunci cand intelegi ce se intampla in jurul tau.

Multumesc!