PARTIDELE POLITICE, LUPTA PENTRU PUTERE, ACTIUNI PENTRU INDEPLINIREA PROGRAMELOR

Aspecte generale

• In perioada analizata, fortele politice din Romania, constituite in partide politice, au fost
cele care si-au disputat lupta pentru putere, utilizand cadrul legal existent, forte si
mijloace la limita legii sau in afara acesteia, principiul scopul scuza mijloacele find utilizat,
in unele cazuri, fara scrupule.

• Din multitudinea partidelor politice existente, Partidul National Liberal si Partidul

Conservator, cu aripile sau dezidentele aparute si disparute au dominat viata politica
romaneasca la inceputul secolului al XX-lea.

• Incepand cu anul 1918 s-au afirmat noile partide constituite: Liga Poporului, Partidul
National Roman, Partidul Taranesc, Partidul Taranesc din Basarabia, Partidul Democrat al
Unirii din Bucovina;

• Potrivit prevederilor constitutionale, in acord cu limitele consultarii electorale, partidele

reprezentative (liberalii si conservatorii) formau guvernul, detineau puterea legislativa si
executiva, administratia centrala si locala;

• Desi trebuia sa fie un arbitru si mediator intre partide, regele Carol I in special, regele
Ferdinand I mai putin, s-au implicat in activitatea acestora, determinand situatii mai mult
sau mai putin benefice pentru tara;

• Hotararile importante pentru tara erau luate de catre rege si liderii partidului aflat la
putere sau a mai multor sefi de partide- a se vedea cazul Consiliilor de Coroana;

Partidul National Liberal

• A fost creat in mai 1875, avand ca principali lideri pe Ion C. Bratianu(1875-1891), Dimitrie
A. Sturdza(1892-1909), I.I.C. Bratianu(1909-1927;

• A dispus de membri marcanti pentru viata politica a tarii, recunoascuti atunci si azi;

• Presa liberala: Romanul, Vointa Nationala(1884-1914), Viitorul(1914-1938);

• Membrii de baza erau reprezentanti ai: burgheziei industriale, financiare, comerciale,

formata odata cu procesul de modernizare si dezvoltare a tarii; o parte a mosierimii, cea
mai dinamica economic; avocati; ingineri; medici; profesori si functionari;

• A avut activitatea politica si legislativa cea mai bogata, a fost cea mai mare perioada la
guvernarea tarii;

• Partidul a fost puternic in perioada cat la conducere au fost Bratienii, tatal si fiul, slab in
timpul sefiei lui D.A. Sturdza, cand s-au inregistrat si disensiuni interne- gruparea
drapelistilor, condusa de P.S. Aurelian;

• In plan economic a promovat politica “ PRIN NOI INSINE”, incurajand munca si capitalul
romanesc;
 • Venirea lui I.I.C. Bratianu in fruntea partidului a fost urmata de o perioada de clarificare
ideologica si de elaborare a unui program de guvernare coerent;

• Desi s-a dorit un partid al reformelor, PNL a devenit un partid al neutralitatii si al

razboiului de intregire si unitate nationala, fiind aureolat de un succes unanim recunoscut
atunci si azi.

Programul P.N.L. din 1912

La 25 ianuarie 1911 a avut loc sedinta de constituire a Comitetului executiv al PNL, in cadrul careia
I.I.C. Bratianu a aratat ca liberalii vor reveni la putere “ pentru ca programul nostru corespunde
unor necesitati reale, pentru ca in felul cum ne-am aplicat programul anterior este o chezasie
puternica pentru toti oamenii constienti ca vom sti sa aplicam si programul viitor”;

In aceeasi zi, a fost facut public MANIFESTUL-PROGRAM AL PNL, in care se sublinia:” Convinsi de
necesitatea armonizarii intereselor noastre economice cu interesele nationale, avem fireasca
dorinta ca in aceasta conlucrare sa incurajam din ce in ce mai mult capitalul si initiativa
romaneasca si sa asiguram elementului national o parte legitima cat mai larga la munca si la
conducere. Indeosebi, spre a da o indrumare mai sigura industriei nationale, vom organiza si
imbunatati invatamantul tehnic si comercial”;

Se prevedea adaptatrea Constitutiei la noile necesitati- “in reforma electorala noi vedem mijlocul
cel mai eficace de a solidariza toate fortele natiunii si de a asigura armonia sociala, care ar fi
primejduita daca nu s-ar da revendicarilor populare putinta exprimarii intr-un mod larg”;

Promovarea reformei agrare, pe fondul evolutiei societatii si a rascoalei din 1907.

PARTIDUL CONSERVATOR(1)

• S-a constituit formal la 3 februarie 1880, avand ca lideri pe:

• - Manolache C. Epureanu(1880); Lascar Catargiu(1880-1899); Gh.Gr. Cantacuzino(1899-

1907); Petre P. Carp(1907-1913); Titu Maiorescu(1913-1914); Alexandru
Marghiloman(1914-1925);

• Organe de presa: Timpul, Epoca, Conservatorul, Steagul;

• Baza partidului: mosierimea, burghezia comerciala, functionarii administrativi, parte a

intelectualitatii;

• Idei promovate:

• - evolutia naturala, organica , a societatii romanesti, printr-un progres masurat;

• - interventionismul de stat- poporului sai se dea, nu sa fie el nevoit sa ceara, dar sa i se dea
cu masura;

• In 1888 a fost adoptat programul “Era Noua”, elaborat de catre junimisti:

• - incurajarea industriei mici si mijlocii;

• - tarife vamale protectioniste;

• - incurajarea industriei- legea din 1912 este considerata cea mai completa;

• -dezvoltarea comertului exterior;

• Aripile conservatoare:

• -Partidul Conservator Democrat:

• - infiintat de catre Take Ionescu in februarie 1908, a functionat ca forta politica pana in
1922, cand initiatorul a incetat din viata;

• - membri marcanti : A. Badarau, C-tin Dissescu, N. Xenopol,s.a.;

• - organ e de presa: Ordinea, Actiunea, Evenimentul, Romanimea;

• - a fost un partid al avocatilor, profesorilor, functionarilor, comerciantilor , medicilor,

proprietarilor mici si mijlocii;

• - in 1912 s-au aliat cu liberalii, facand mari greutati guvernarii consevatoare a lui T.
Maiorescu;

• - in perioada neutralitatii s-a pronuntat pentu intrarea tarii in razboi alaturi de

Antanta;

• - a facut parte, din decembrie 1916, din guvernul razboiului;

• - a avut membri in guvernul Averescu- T. Ionescu ministru de externe;

• - in anii 1919-1920, a sprijinit reformele propuse de liberali, in anumite conditii.

• Partidul Constitutional, a fost creat in 1891 de catre P.P. Carp si Titu Maiorescu:

• - membri marcanti: Th. Rosetti, Menelas Ghermani, Alexandru Marghiloman, Iacob

Negruzzi;

• - organe de presa: Constitutionalul, Era Noua, Epoca;

• - si-a desfasurat activitatea in jurul Junimii de la Iasi si a revistei “Convorbiri literare”;

• - a fost mai apropiat de liberali decat de vechii conservatori pe probleme de politica

externa;

• - dupa 1900 au colaborat cu PC, dar si-au mentinut structura de partid, desfasurand o
ampla activitate legislativa;

• - isi inceteaza existenta in 1907 cand P.P.Carp este ales presedinte al PC.

• Partidul Liberal Conservator- creat de Lascar Catargiu si George Vernescu in 1884:

• - organizatie politica ad-hoc;

 • - fara o doctrina bine conturata, oscila intre liberali si conservatori;

• - a disparut de pe scena politica a tarii in 1891 reintegrandu-se in PC.

PARTIDUL NATIONALIST DEMOCRAT

• Infiintat de catre Nicolae Iorga in aprilie 1910, a functionat pana in 1920;

• - lideri marcanti: A.C. Cuza, Vasile M. Kogalniceanu, I.Z. Codreanu, Dumitru Munteanu
Ramnic;

• - dominat de personalitatea lui N. Iorga, a fost un partid al functionarilor, intelectualilor

rurali, negustorilor, parte a studentimii atrasa de personalitatea profesorului;

• Actiunea politica se intemeia pe promovarea spiritului national in societatea romaneasca:

• - protejarea comerciantilor, meseriasilor si industriasilor romani in fata concurentei

straine;

• - sprijinirea mai activa a romanilor aflati in imperiile vecine;

• - o politica externa cat mai independenta fata de marile puteri;

• - apropierea de statele balcanice;

• - intarirea nationalitatii romane in constientizarea valorilor sale;

• - s-a delimitat de AC Cuza in privinta atitudinii fata de evrei;

• Cel mai mare succes politic l-a avut in alegerile din 1919-27 mandate in Camera
Deputatilor.

• Contributia PND la viata politica a tarii a fost minora, existenta sa fiind vizibila datorita lui
N. Iorga.

Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania

• Fondat in 1893;

• Lideri: Ioan Nadejde, G. Mortun, C.D.Gherea, I.C.Frimu, M.G. Bujor, C. Racovski, Gh.
Cristescu;

• Presa: Munca, Lumea Noua, Romania Muncitoare, Lupta zilnica;

• Se declara partid al proletariatului , cu un program asemanator partidelor socialiste din

Europa;

• A fost racordat si activ la miscarea socialista europeana;

• A militat pentru :
 • - vot universal;

• - imbunatatirea situatiei muncitorilor industriali si agricoli;

• In 1899 parte a liderilor politici – generosii- au trecut la liberali;

• Membrii adepti ai crezului socialist au constituit in 1907 Uniunea Socialista din Romania,
iar in 1910 au pus bazele Partidului Social Democrat din Romania;

• A avut atitudine antirazboinica, s-a pronuntat pentru unirea provinciilor romanesti, fiind
activ in Transilvania.

• LIGA POPORULUI

• Formatiune politica constituita de catre A. Averescu la 3 aprilie 1918, avand principali

colaboratori pe: C. Argetoianu, matei Cantacuzino, Grigore Filipescu, Al. Otelesteanu, C-tin
Coanda, Al. Camarasescu;

La 17 aprilie 1920 s-a transformat in Partidul Poporului, a guvernat cu sprijinul liberalilor in

perioada martie 1920-martie 1926.

CONCLUZII

• Partidele erau consolidate;

• Frictiuni determinate de orgolii si interese;

• Partide fara ideologie si programe clare;

• PNL si PC au fost partidele aflate la guvernare , de regola prin asa numita rotativa
guvernamentala, generata de regele Carol I sau manevrele Liberalilor.

GUVERNE SUCCEDATE LA CONDUCEREA TARII. GUVERNARILE LIBERALE SI CONSERVATOARE

 Perioada 1900-1920 s-a caracterizat printr-o intensa activitate guveramentala determinata

de factori interni si externi:

 - factori interni:

 1.functionarea pana in anul 1914 a asa numitei rotative guvernamentale, gestionata cu

discretie si maestrie de catre regele Carol I;

 2. existenta a doar doua partide politice suficient consolidate, in masura sa realizeze o

majoritate parlamentara si sa poata guverna in pofida divergentelor existente in cadrul
acestora, prin desprinderea sau revenirea diferitelor aripi dizidente de/la principala grupare
politica;

 3. disparitia fizica sau morala a unor lideri politici consacrati si aparitia altora tineri,
entuziasti, fara experienta politica dar bine pregatiti si hotarati sa se implice in problemele
partidelor si ale tarii;
  4. crizele economice si financiare determinate de factori interni- seceta si recolte mici in
agricultura, externi- razboiul anglo-bur, ruso-japonez, criza marocana si balcanica, Primul
Razboi Mondial, conditionarile politice ale cercurilor financiare internationale , s.a.

 - factori externi:

 1. dependenta de statele membre ale Puterilor Centrale in privinta pietelor de desfacere si

de contractare a creditelor;

 2. crizele economice si financiare la nivelul continentului generate de proasta gestionare a

resurselor prin angajarea unor cheltuieli masive in obiective edilitare si pentru inarmare,
organizarea de manifestari internationale costisitore prin angajarea de credite
neperformante;

 3. crizele politice si militare din perioada 1900-1914 si desfasurarea primei conflagratii

mondiale.

GUVERNARILE ROMANIEI

 CONSERVATOARE

 1.P.P.Carp, 7/19 iul.1900-14/27 febr. 1901

 3. Gh.Gr. Cantacuzino, 22 dec.1904/5 ian.1905-12/25 martie 1907;

 5. P.P.Carp, dec.’10/ian.’11-28 mart./10 apr. 1912;

 -Titu Maiorescu, 28 mart./10 apr.1912-4/17 ian.1914;

7. Al. Marghiloman, 5/18 martie-24 oct./6 nov.1918;

 LIBERALE

 2. Dimitrie A. Sturdza,14/27 febr.1901-22 dec.1904/5 ian.1905;

 4. D.A. Sturdza, 12/25 mart.1907-27 dec.1908/9 ian.1909;

 -I.I.C.Bratianu, dec.’08/ian.’09-29 dec.’10/11 ian.’11;

 6. I.I.C.Bratianu, 4/17 ian.1914-29 ian./11 febr.1918;

 8. I.I.C.Bratianu, 29 nov./12 dec.1918-27 sept.1919

GUVERNE ALE ALTOR PARTIDE

 1.General Alexandru Averescu,29 ian./11 febr.-5/15 mart.1918-guvern de tehnicieni;

 2. General Constantin Coanda, 24 oct./6 nov.- 29 nov./12 dec.1918-guvern de tehnicieni,cu

reprezentanti ai PNL si PCD;

 3. General Arthur Vaitoianu, 27 sept.-1 dec.1919;

 4. Dr. Al. Vaida Voievod, 1 dec.1919-13 mat.1920- Partiul National Roman.

 GUVERNARILE PANA IN ANUL 1914

 1. Guvernul P.P.Carp, 1900-1901;

 -s-a constituit pe fondul incapacitatii lui Gh.Gr. Cantacuzino de a gestiona situatia financiara
a tarii si slabei autoritati in cadrul PC;

 -dupa negocieri dificile liderii gruparilor conservatoare au convenit asupra portofoliilor

ministeriale: P.P.Carp-presedentia si finantele; T. Maiorescu justitia; Al. Marghloman-MAE;
C.C.Arion-Culte si Instructiunea Publica; N, Filipescu-agricultura, industrie, comert si
domenii; C. Olanescu-internele; Gl. Lahovari-razboi; I.C. Gradisteanu-lucrarile publice;

 -s-a produs fuziunea intre junimisti si conservatori, intre organele de presa-Conservatorul;

 Programul de guvernare a fost prezentat la inceputul lunii septembrie in Parlament si viza:

 - cedarea catre un sindicat de bancheri a venitului monopolului hartiei de tigarete pe 12 ani;

 - modificarea unor prevederi din legea impozitului asupra bauturilor spirtoase;

 - unele prevedri ambigui referitoare la:

 1. concesionarea unor extractii de petrol;

 2. cedarea unei parti din flota comerciala;

 3. concesionarea unei parti din padurile statului;

 4. reorganizarea administratiei prin reducerea numarului unitatilor administrativ-

teritoriale.

 Activitati pe linia guvernarii:

 -prima realizare, concesionarea pentru 19 ani a monopolului hartiei de tigarete catre doua
societati germane si Banca Generala Romana, in schimbul unui imprumut financiar;

 -vizita lui P.P.Carp in Austria si Germania a fost fastuoasa dar fara rezultate concrete, fapt ce
a atras reactia liberalilor;

 - cu ocazia vizitei s-a discuta de principiu conditiile de reinoire a tratatului de alianta cu

Puterile Centrale, in contextul revendicarilor bulgare in privinta frontierei din Dobrogea;

 Guvernarea P.P.Carp a fost un esec previzibil, determinat si de incapacitatea primului

ministru de a intelege problemele financiare cat si, dupa unele aprecieri ale membrilor
propriului partid, slabei implicari ale liderului conservator in solutionarea unor probleme
stringente;

 Membrii PC nu au aprobat unele masuri propuse de PP Carp, uneori din interese proprii,
alteori in baza unor argumente credibile, cum a fost revolta producatorilor de bauturi
spirtoase din judetele Dambovita, Arges, Gorj, Prahova, Muscel, Buzau, Valcea, Vlasca, cat si
a comerciantilor din Bucuresti si Craiova.
 La 12/25 februarie guvernul a demisionat in urma votului de blam otinut din partea
propriului partid.

Guvernul D.A. Sturdza

 In contextul disputelor dintre liderii conservatori, regele Carol I a mizat pe un GUVERN TARE
format de liberali, cel mai puternic partid de atunci, cu o unitate de vederi si actiune, capabil
sa redreseze situatia tarii afectata de criza din anii 1899-1901;

 Primul ministru, sprijinit de partid si o parte a opozitiei, avand majoritate confortabila in

Parlament, sprijinit de rege, a trecut la punerea in practica a programului de redresare
financiara a tarii;

 Au fost anulate masurile adoptate de guvernul Carp si s-au adoptat masuri care au vizat un
regim de economii foarte sever prin reducerea:

 - fondului de rezerva al CFR;

 -fondului de asigurare navelor comerciale ;

 - desfiintarea consiliului de administratie de pe langa Directia generala a cailor ferate;

 - marirea impozitului funciar pentru proprietatile arendate ale caror proprietari nu locuiesc
in tara;

 - diminuarea cu 10% a salariilor functionarilor civili si militari, diurnelor si indemnizatiilor;

 - retineri de 23% din pensiile civile si militare;

 - reducerea numarului functionarilor prin comasarea unor structuri ale statului;

 Masurile adoptate au fost votate in Parlament, iar regele si-a dat deplinul acord.

 Recolta buna din anii 1900 si 1901 a asigurat credibilitate Romaniei pe pietele financiare din
Europa;

 Masuri pentru acoperirea deficitului bugetar:

 -organizarea unui sindicat al bancilor din Bucuresti, care se angaja sa furnizeze Ministerului
de Finante 72 mil. lei;

 - incheierea unei conventii cu BNR in mai 1901 prin care aceasta imprumuta statul cu 15
mil.lei fara dobanda si comision, in schimbul privilegiului de emisiune pana in 1930.

 Guvernul a rezistat presiunilor externe- germane, de concesionare a resurselor de petrol in

schimbul conversiunii celor 175 mil.lei bonuri de tezaur care fusese imprumutate de catre
guvernul Gh.Gr. Cantacuzino.

 Prin masurile adoptate s-a reusit redresarea situatiei financiare a tarii.

 Masuri pe plan legislativ promovate de guvern:

 - martie 1902, Legea generala a pensiilor ;

 - martie 1902, Legea pentru organizarea meseriilor, regementa regimul muncii, prevedea
crearea corporatiilor, care erau o frana in organizarea sindicala a muncitorilor- abrogata in
1912.

 - martie 1903, promovarea legii privind desfiintarea accizelor si infiintarii fondului comunal,
prin care se suprimau barierele vamale intre comune;

 -aprilie 1903, legea bancilor populare satesti si a casei lor centrale ,in vederea creditarii
taranilor si inlaturarii camatariei;

 - martie 1904, o noua lege privind depozitul legal, prin care se extinde obligativitatea asupra
tuturor categoriilor de imprimante;

 Desi guvernul DA Sturdza a redresat situatia tarii, lupta interna din partid a determinat ca in
decembrie 1905 acesta sa demisioneze.

 Vinovat era grupul constituit in jurul lui I.I.C. Bratianu, care si-a creat o majoritate
parlamentara si a blocat intreaga activitate a executivului.

Guvernul conservator prezidat de Gh.Gr. Cantacuzino

- La data caderii guvernului liberal, conservatorii erau in continuare

dezbinati, junimistii, cei mai refractari, nu aveau forta de a forma un
guvrn si a obtine sustinerea in parlament, astfel ca regele a decis
numirea lui Gh.Gr.Cantacuzino sa formeze un guvern, in pofida slabei
puteri valorice a gruparii din jurul acestuia;

- -opozitia era formata din liberali si junimistii condusi de P.P. Carp;

- -Take Ionescu ramanea, totusi, eminenta cenusie a PC, reusise sa plaseze

in guvern apropiatii sai, reusind astfel sa-si impuna vointa asupra lui
Gh.Gr.Cantacuzino;

- - dupa investitura guvernul si-a anuntat programul, nu in Parlament ci in

cadrul unei intruniri care a avut loc la Iasi, care prevedea:

- 1. dezvoltarea industriei extractive,in principal a petrolului si dezvoltarea

industriei de transport;

- 2. infiintarea unei case de credit agricol;

- 3. crearea unui fond pentru punerea in valoare a terenurilor mlastinoase

si inundabile , cat si a pescariilor statului;
- 4. modificarea si completarea legii bancilor populare si a Casei Centrale;

- 5. preluarea 1/4 din datoriile contractate de tarani;

- 6. instituirea unui fond pentru construirea a 32 spitale rurale, cate unul

in fiecare judet;

- 7. instituirea unui fond pentru asigurarea asistentei medicale in mediul

rural;

- 8. imbunatatirea legii obstilor de arendare ale taranilor.

- Actiuni in plan legislativ:

- -mai 1905, Legea privind crearea contenciosului administrativ,

garanteaza si drepturile particularilor;

- -februarie 1906, Legea asupra muncii minorilor si femeilor in

asezamintele industriale si miniere, prevede durata zilei de munca si
varsta minima-12 ani, pentru angajarea minorilor;

- -martie 1906, Legea privind sistemul metric si de greutati;

- -aprilie 1906, Legea generala a vamilor:

- 1.protejarea comertului in caz de prohibire sau suprataxare a marfurilor

romanesti de catre alte state;

- 2. dreptul guvernului de prohibire exportul de marfuri de care ar fi fost

nevoie in tara;

- 3. instituie dreptul statului de a credita firmele de incredere;

- 4.crearea de antrepozite la Bucuresti, Craiova, Ploiesti, Constanta si Iasi;

- 5.inlesnirea inporturilor de materii prime industriale prin scutiri de taxa

vamale.

- - februarie 1097, legea pentru organizarea Marinei Comerciale.

- Realizari si evenimente importante:

- -infiintarea de banci, societati industriale si de exploatare cu capital mixt
roman si strain;

- -acordarea unui credit de 700 mii lei pentru improprietarirea veteranilor

in Dobrogea;

- -prima statie de telegrafie fara fir la Constanta si a legaturii telefonice

prin cablu intre Constanta si Istambul;

- -Romania denunta conventia comerciala cu Grecia din 1900, ruperea

relatiilor diplomatice dintre cele doua state(1905);

- - acordarea de azil politic marinarilor rusi de pe vasul Potemkin in 1905;

- -Organizarea expozitiei jubiliare -40 de ani de domnie a regelui Carol I=

6,6 milioane lei;

- -februarie- martie 1907 izbucnirea rascoalei taranesti in Moldova si

extinderea acesteia in toata tara;

- Martie 1907, demisia guvernului.

Guvernarile liberale(1907-1911)

 Desi guvernul conservator inregistrase unele succese, unanim apreciate,

luptele interne, opozitia liberala in care se contura tot mai nult
personalitatea lui IIC Bratianu, cat si incapacitatea de a gestiona situatia
in urma izbucnirii rascoalei din 1907, a determinat demisia executivului
condus de Gh.Gr. Cantacuzino;

 La 12/25 martie 1907 s-a format guvernul D.A. Sturdza, cu IIC Bratianu la
interne si Al. Averescu la razboi;

 -Probleme urgente in fata guvernului cu acordul opozitiei-rezolvarea

problemei agrare prin:

 1.desfiintarea trusturilor arendasesti, arendarea proprietatilor statului

direct taranilor;

 2.usurarea invoielilor agricole;

 3.infiintarea Casei Rurale;

 4.desfiintarea unor taxe si impozite platite de tarani.

 In sedinta Parlamentului din 13/26 martie 1907, desi era o majoritate

conservatoare, guvernul liberal a trecut propunerile care vizau masuri
pentru inabusirea rascoalei:

 1.abrogarea legilor privind : taxa vinului, taxa de 5 lei pentru patulele de

rezerva; suspendarea modificarii organizarii administrativ teritoriale;

 2.interventia jandarmeriei rurale si armatei pentru reprimarea rascoalei.

 La 15/28 martie 1907, sesiunea este inchisa Parlamentul se autodizolva,

guvernul are puteri depline in gestionarea situatiei interne.

 Activitatea legislativa a guvernului Sturdza;

 1.a fost sprijinita de conservatori si regele Carol I;

 2. decembrie 1907, Legea invoielilor agricole;

 3. ianuarie 1908, Legea pentru usurarea agricultorilor de daunele

suferite in urma rascoalei;

 4. februarie 1908, Legea carciumilor-dreptul exclusiv al autoritatilor

comunale de a vinde bauturi alcoolice si de a avea carciumi in mediul
rura5. ianuarie 1908, Legea pentru judecatoriile de ocoale, destinate sa
judece procesele taranilor cu proprietarii si arendasii chiar in comunele
respective;

 6. aprilie 1908, Legea limitarii dreptului de a tine in arenda sau

exploatare a unor suprafete mai mari de 4000 ha. cultivabile;

 7. martie 1908, Legea de infiintare a Casei Rurale, viza cumpararea

mosiilor proprietarilor, parcelarea in suprafete de 5 ha., apoi vanzarea
catre tarani, prin perceperea unui acont de de 15-35% din valoarea
terenului;

 8.1908, Lege pentru organizarea comunelor si administratiei plasilor si

agentilor puterii executive, prin care se acordau puteri sporite
administratorului de plasa.
 9. martie 1908, Lege pentru organizarea: jandarmeriei rurale, infiintarea
Directiei Politiei si Sigurantei Statului si a Directiei administratiei
generale a personalului;

 10. aprilie 1908, Legea privind organizarea armatei, abroga o lege din
1868, se aplica incepand cu anul 1913, va fi modificata in 1915 si ramane
valabila pana in 1919;

 Guvernul a avut o activitate legislativa deosebita, adoptand in 1908 circa

122 de legi, din care doar cele mentionate au fost discutate in
Parlament, celelalte fiind votate fara amendamente. Situatia privind
legiferarea a fost sesizata de catre reprezentantii puterilor europene
care informau guvernele lor despre instabilitatea legislativa din Romania
si consecintele asupra relatiilor economice si comerciale.

 Cu toate realizarile sale , DA Sturdza se confrunta cu opozitia interna din

PNL, care dorea inlocuirea sa din fruntea partidului cu I.I.C. Bratianu, in
scopul de a impulsiona activitatea acestuia.Pe fondul agravarii starii de
sanatate a lui D.A. Sturdza, la 11/24 ianuarie 1909, cand se inplineau 50
de ani de la Unirea cea Mica, I.I.C. Bratianu era ales presedintele PNL.

 Guvernul I.I.C.Bratianu, 1909-1911

 Isi incepe activitatea in contextul vizitelor la Bucuresti a printilor

mostenitori ai Germaniei si Austro-Ungariei;

 In cadrul Puterilor Centrale exista temerea asupra orientarii politice a

Romaniei sub I.I.C. Bratianu, un filofrancez;

 Activitate legislativa:

 1. aprilie 1909, Lege pentru darea in exploatare a terenurilor

petrolifere de pe proprietatile statului;

 2. aprilie 1909, Legea privind arendarea mosiilor statului, Casei

Scoalelor, bisericii, judetelor, comunelor si asezamintelor de binefacere
si de cultura la asociatiile taranesti sau pentru exploatarea lor in regie;

 3. decembrie 1909, Legea contra sindicatelor, asociatiunilor

profesionale si a functionarilor statului, judetelor, comunelor si
 stabilimentelor publice, prin care se interzice dreptul de asociere si de
greva a tuturor salariatilor statului si din administratiile locale;

 4. decembrie 1909, Legea pentru infiintarea Bancilor populare de

meseriasi si a cooperativelor de productie, consum, constructie si
comert;

 5. aprilie 1910, Legea asupra repausului duminical;

 6. decembrie 1910, Legea sanitara: salubritatea sanitara; obligatia

patronilor de a raporta accidentele de munca; infiintarea de case de
bolnavi si ajutor; ingradirea dreptului evreilor nenaturalizati de a lucra
in sistemul sanitar; a ramas in vigoare pana in 1930.

 Activitati si realizari:

 - pe fondul acuzatiilor aduse lui Al. Averescu in privinta gestionarii

resurselor armatei, cu acordul regelui I.I.C. Bratianu a efectuat o
remaniere guvernamentala fara Al. Averescu;

 -in iulie-august 1909, I.I.C. Bratianu in vizita la Viena si Berlin, urmare a

rezolvarii crizei bosniace, revendicarilor bulgare in Dobrogea, fara a
obtine sprijin pentru modificarea in favoarea Romaniei a frontierei cu
Bulgaria in cazul unor modificari teritoriale in P. Balcanica;

 - ianuarie 1910- intalnire la Viena intre I.I.C. Bratianu si ministrul de

externe al A.U., se discuta situatia romanilor din Transilvania si
consecintele asupra relatiilor bilaterale;

 Sub pretextul incheierii programului legislativ si incheierii sesiunii

parlamentare, a necesitatii reorganizarii partidului si clarificarii
doctrinei sale, liberalii au anuntat suveranului decizia de retragere de
la guvernare, decizie pusa in aplicare la 29 dec.1910/11 ian. 1911.

GUVERNAREA CONSERVATOARE, 1911-1914

 A venit pe fondul retragerii liberalilor, intr-un moment de noi convulsii

in cadrul P.C, mai ales dupa ce Take Ionescu isi crease propriul partid-
Partidul Conservator Democrat, care se manifesta impotriva batranului
P.P. Carp, considerat incapabil sa readuca un suflu nou in partid.
 P.C.D.,s-a impus rapid pe scena politica a tarii, totusi, regele ramanea
consecvent ideii ca doar PNL si PC sunt reprezentative, drept pentru
care, si la sugestia liberalilor, l-a desemnat pe P.P.Carp sa formeze un
nou guvern;

 In aceste conditii Take Ionescu a incheiat un cartel electoral cu liberalii,

formand opozitia;

 Guvernul PP.Carp: Carp- prim mimistru si la finante, T. Maiorescu –

externe, Al. Marghiloman- interne, I. Lahovari- agricultura si domenii,
C.C.Arion la culte si instructiune publica, N. Filipescu –razboi, D.
Nenitescu- industrie si comert, B. Delavrancea- lucrari publice, M.G.
Cantacuzino- la justitie;

 Alegerile organizate de Al. Marghiloman au ramas celebre prin

utilizarea intregii game de abuzuri si ingerinte,astfel incat opozitia a
obtinut doar 45 de locuri in Parlament. Ridicolul situatiei a fost sesizat
de P.P.Carp care a oferit opozitiei 55 de locuri dar a fost refuzat.

 La 30 dec.1910/11 ian 1911, P.P.Carp prezinta la Clubul Conservatorilor

programul de guvernare, care prevedea:

 1. o lege a meseriilor;

 2. vanzarea in loturi a mosiilor de “mana moarta” , in vederea

dezvoltarii proprietatii mijlocii;

 3. scutirea proprietatilor rurale mai mici de 6 ha. , cu exceptia viilor si

livezilor de pomi, de impozit funciar;

 4. desfiintarea taxei fondului comunal asupra fainii si petrolului;

 5. ieftinirea traiului prin modificarea tarifelor vamale;

 6. reforma administrativa;

 7. desfiintarea dobanzilor pentru sumele datorate statului de catre

tarani;

 8. acordarea de drepturi politice dobrogenilor;

9. credite extraordinare pentru Ministerul de Razboi.

 Activitatea legislativa:

 -ian 1912, Legea pentru organizarea meseriilor, prevede: organizarea

meseriasilor in bresle si corporatii, dreptul la asociere si la greva;

 -febr.1912, prima Lege a recesamantului populatiei- odata la 10 ani;

 -febr. 1912, Legea pentru incurajarea industriei nationale- in vigoare

pana in 1938;

 -martie 1912, Legea pentru trecerea in proprietatea statului a mosiilor

stapanite de persoane juridice cu caracter de utilitate publica, pentru a
fi vandute taranilor;

 - mart.1912, Legea si statutele pentru recunoasterea ca persoana

morala a Societatii Scriitorilor Romani;

 - martie 1912, Legea invatamantului superior- autonomia universitara

si orientarea spre cercetare stiintifica.

 Guvernul PP. Carp a intrat in grava contradictie cu opozitia in contextul

“Afacerii tramvaielor”, o problema a liberalilor, prost gestionata in
conditiile in care putea fi folosita impotriva acestora;

Opozitia s-a retras din Parlament astfel ca guvernul a cazut la

28martie/10 aprilie 1912.

GUVERNUL TITU MAIORESCU

 Pe fondul scandalului provocat de afacerea tramvaielor, regele Carol I

a incercat o intelegere intre conservatori, reusind in cele din urma sa
impace pe Maiorescu si Take Ionescu, ajungandu-se la formarea unui
nou guvern;

 La 28 martie/ 10 aprilie 1912, Carol I a semnat decretul de numire a

guvernului Titu Maiorescu, care s-a prezentat in fata Camerei
Deputatilor la 2/15 aprilie ca un executiv modificat fata de cel anterior;

 A fost considerat pentru inceput un guvern slab, rezultat din vointa

regelui nu si a PC, care doar l-a acceptat;
 Sarcina lui T. Maiorescu era de a gasi solutia coalizarii conservatorilor,
dar intrebarea era- cu sau fara P.P.Carp!?

 Practic, pana in octombrie 1912, guvernul Maiorescu a fost unul de

tranzitie, abia la 13/26 octombrie 1912 acesta putand sa-i spuna
regelui ca guvernul “este acum asigurat”;

 La 14/27 octombrie 1912 guvernul a depus juramantul:Take Ionescu-

interne, C. Dissescu-culte, Al. Badarau- lucrari publice, N. Xenopol-
industrie si comert, toti din PDC; T. Maiorescu-premier si la externe, Al.
Marghiloman-finante, N. Filipescu-domenii, M. Cantacuzino- justitie,
toti de la PC; gl Harjeu-razboi;

 Se apreciaza ca fara criza balcanica, insistenta si dorinta lui Carol I de a

avea un guvern puternic, cu un prim-ministru loial si pro german,
coalitia Maiorescu-Take Ionescu nu s-ar fi format.

 In noiembrie 1912 guvernul a organizat alegeri, in urma carora PDC a

obtinut mai multe mandate decat PC, fapt ce a permis liberalilor o
prezenta mai numeroasa in Parlament, ceea ce a atras acuze la adresa
lui Take Ionescu, apropiat de acestia;

 Problema principala a guvernului era in domeniul politicii externe ,

unde pozitiile adoptate si deciziile erau luate de catre rege in
consultare cu T. Maiorescu, fara ca Take Ionescu sa fie instiintat asa
cum se convenise.

 Demisia din guvern a lui N. Filipescu si moartea lui Gh.Gr. Cantacuzino,

au generat o criza in coalitia conservatoare, generata si de lupta pentru
sefia partidului, din care Maiorescu a iesi cu bine in urma votului de
incredere obtinut in Parlament, fapt ce a avut ca urmare retragerea lui
P.P.Carp din viata politica, in mai 1913.

 Abia in noiembrie 1913 apele s-au limpezit in P.C,Titu Maiorescu fiind

ales presedinte al partidului;

 In vara anului 1913, guvernul a fost preocupat in principal de

implicarea politica si militara a Romaniei in al Doilea Razboi Balcanic,
desfasurarea Conferintei de pace de la Bucuresti si incheierea pacii.
 Titu Maiorescu si-a incheiat mandatul in decembrie 1913, aureolat,
poate exagerat, de succesul in planul politicii externe.

 A fost guvernul cu cea mai slaba activitate legislativa , dar si cel cu o

linistita activitate a opozitiei liberale, care isi pregatea in liniste si cu
discretie noua platforma politica, pe care a pus-o in aplicare incepand
cu ianuarie 1914.

CONCLUZII

 - guvernari numeroase, de scurta durata, marcate de disputa putere-

opzitie, fireasca;

 - implicarea regelui in solutionarea crizelor politice si de guvern- un

mediator bun in acord cu viziunea sa de politica interna si, mai ales,
externa;

 - rotativa guvernamentala a functionat;

 -activitate legislativa intensa, contradictorie, in mare masura legile au

ramas neaplicate, sau aplicate pe o durata redusa de timp.

ROMÂNIA ÎN ANUL 1917. REFACEREA POTENŢIALULUI MILITAR AL

ŢĂRII, OPERAŢIUNI MILITARE PE FRONTUL DIN MOLDOVA

ASPECTE GENERALE

• A fost perioada din anii Razboiului de Intregire care a marcat refacerea

capacitatii de lupta a armatei, o noua inzestrare si pregatire a acesteia;

• A fost marcata de un efort deosebit si remarcabil al guvernului, al

tuturor factorilor responsabili, pentru refacerea potentialului
economic, financiar si militar al tarii;

• In cooperare si colaborare cu comandamentele ruse a fost elaborat si

pus in aplicare planul de campanie pe frontul roman, in acord cu cele
stabilite la nivelul Antantei in cadrul conferintelor de la Chantilly
(nov.1916)si Petrograd-ian.1917;
• Operatiile si luptele din vara si toamna anului 1917 au dejucat planul
de campanie al Puterilor Centrale pe frontul roman;

• In octombrie 1917 frontul era complet stabilizat, trupele romane si

ruse erau consolidate pe pozitii puternice, iar trupele Puterilor Centrale
incapabile sa declanseze noi actuni militare de amploare;

• Succesul de pe frontul roman din anul 1917 a fost in mare parte anulat
de catre efectele Revolutiei Bolsevice din 25 oct./7 nov.1917;

• Dupa incheierea de catre Rusia a armistitiului de la Brest –Litovsk,, in

conditiile bolsevizarii trupelor ruse de pe frontul din Moldova,
Romania a fost nevoita sa incheie cu Puterile Centrale armistitiul de la
Focsani;

• Armata romana a ramas ferm pe pozitia de loialitate fata de rege si

guvern, a respins orice ingerinte propagandistice si ideologice ale
bolsevicilor rusi.

ACTIVITATI PRINCIPALE DESFASURATE

• Activitatea Parlamentului si Guvernului s-a desfasurat pe fondul

disputelor politice privind initiativele legislative, discutarea si
adoptarea acestora, a masurilor adoptate de executiv pe toate
planurile in vederea indeplinirii oboectivului principal-refacerea tarii si
armatei;

• Au fost doua sesiuni parlamentare si o remaniere guvernamentala;

• Reorganizarea armatei;

• Operatiile si luptele de pe frontul din Moldova;

• Transferul in Rusia a celei de a doua transe din tezaurul Romaniei;

• Preluarea intregului front din Moldova de catre armata romana in

conditiile destructurarii armatei ruse.

ACTIVITATEA PARLAMENTULUI

• S-a desfasurat in sesiunea din perioada aprilie-iunie 1917;

• Probleme dezbatute si legi adoptate:

• - 6/19 mai 1917,I.I.C.Bratianu a prezentat Corpurilor legiuitoare

proiectul de reforme (agrara si electorala)si de revizuire a Constitutiei;

• Proiectul de lege de modificare a Constitutiei:

• - adoptat de Camera in sedinta din 14/27 iunie, prin vot nominal, cu

130 voturi pentru,14 impotriva, o abtinere; de catre Senat la 20 iunie-
79 pentru, 5 impotriva;

• - 9 iulie regele Ferdinand I a semnat legea pentru modificarea

Constitutiei,publicata in M. Of. la 20 iulie.

• - prevederi:-expropierea terenurilor pentru cauza de utilitate nationala

pentru intinderea proprietarii rurale taranesti;

• - expropierea terenurilor cultivabile ale Domeniilor Coroanei

si Casei Rurale;

• - expropierea proprietatilor rurale ale supusilor statelor

straine in intregime si ale absenteistilor;

• Reforma electorala –vot universal.

• CONCLUZIE:

• - adoptarea reformelor=dezbateri aprinse generate de interese da clasa

si politice;

• - facea parte din programul PNL inca inainte de razboi;

• - regele a sustinut si sprijinit reformele pe fondul situatiei din Rusia ,

unde Tarul Nicolae II fusese inlaturat.

ACTIVITATEA GUVERNULUI

A vizat urmatoarele directii de actiune:

-Pe plan intern:

- stapanirea si atenuarea crizei economice;

 - contracararea efectelor dezastruoase determinate de epidemiile
care au cuprins Moldova;

- elaborarea cadrului legislativ care urma sa fie supus dezbaterilor

Parlamentului;

- obtinerea sprijinului politic din partea altor forte politice pentru

infaptuirea reformelor;

La 20 iunie guvernul a primit un vot de incredere;

Demisia din guvern a lui Take Ionescu si a ministrilor conservatori=criza

de guvern, rezolvata rapid pe fondul inceperii operatiilor militare pe
frontul din Moldova;

Pe plan extern:

- obtinerea sprijinului politic, economic si militar din partea Antantei;

- rezolvarea problemelor in legatura cu presiunile rusilor privind

evacuarea armatei romane la est de Nistru;

- prezentarea in strainatate a pozitiei tarii in cadrul razboiului,

demonstrarea legitimitatii revendicarilor romanesti fata de AU;

- stabilirea relatiilor diplomatice cu noi state- Danemarca si Norvegia;

Esecuri - neacceptarea Romaniei cu drepturi egale la conferintele de la

Petrograd si Paris-12-13 iulie 1917.

REORGANIZAREA ARMATEI

• Proces complex, in care au fost angajate ideatic si actional, in

totalitate, structurile de comanda si executie;

• A fost un proces complex si dificil pentru armata de operatii;

• Ministerul de Razboi si Marele Stat Major(PS) au resimtit reorganizarea

mai mult in privinta schimbarilor la nivelul conducerii structurilor, au
fost cele care au generat resursele umane si materiale solicitate de
catre MCG;
• Structura de conceptie, planificare, organizare si conducere a
reorganizarii a fost MCG, in fruntea caruia la 3 decembrie 1916 fusese
numit generalul C.Prezan, iar din cadrul acesteia un rol hotarator l-a
avut Biroul Operatii, apoi Sectia operatii in fruntea careia fusese numit
maiorul Ion Antonescu care si-a constituit o echipa valoroasa
profesional si implicata pana la sacrificiu pentru indeplinirea
misiunilor;

• Regele Ferdinand I, regina Maria, membrii guvernului, sefii misiunilor

militare straine din Romania s-au implicat pe toate planurile in sprijinul
autoritatilor civile si militare romane;

• Misiunea militara franceza, cea mai numeroasa,a avut un loc si rol

deosebit in medierea unor stari tensionate in relatiile militare romano-
ruse, in asigurarea sosirii in tara a materialului de razboi , in pregatirea
de lupta a comandamentelor si unitatilor luptatoare.

ACTIVITATI PRINCIPALE DESFASURATE IN PERIOADA SI IN CADRUL

PROCESULUI DE REORGANIZARE

• Preliminare:

• -concentrarea armatei de operatii si partilor sedentare in raioanele de

reorganizare stabilite;

ACTIVITATI PE DURATA REORGANIZARII

• Elaborarea conceptiei reorganizarii;

• Schimbarea masiva a corpului de comanda la nivelul tuturor

structurilor militare din armata de operatii si partea sedentara;

• Stabilirea unei noi organizari pentru comandamente, unitati si

subunitati din toate categoriile de forte armate si genuri de arma;

• Stabilirea normelor de inzestrare si echipare a unitatilor si efectivelor;

• Fixarea si solicitarea nevoilor de inzestrare si dotare a armatei de

operatii;
• Trimiterea in strainatate a reprezentantilor militari ai Romaniei cu
misiunea de a obtine si a asigura resursele necesare armatei;

• Completarea unitatilor si marilor unitati cu efective,material militar,

armament si munitii, echipamente speciale,s.a.;

• Reorganizarea :

• - trupelor de uscat;

• - aviatiei;

• - marinei militare;

• - serviciilor si etapelor armatei;

• Pregatirea de lupta a comandamentelor,unitatilor si subunitatilor;

• Pe durata reorganizarii:

• - a fost elaborat planul de campanie pentru actiunile militare pe frontul

din Moldova ,in acord cu cele convenite cu aliatii;

• - a fost realizat dispozitivul strategic al armatelor romane si ruse;

• Reorganizarea se considera incheiata la 15 iunie 1917, cand a fost

hotarata ordinea de bataie .

CONCEPTIA REORGANIZARII

• A fost stabilita prin Instructiuni secrete privind reorganizarea armatei,

elaborate si transmisela 22 decembrie 1916;

• Prevederi:

• - elementele care trebuiau sa stea la baza reorganizarii fiecarui esalon

militar;

• Principiile de baza ale reorganizarii:

• - reducerea efectivelor la armata de operatii la cifra pe care resursele

tarii sa o poata intretine pe pe timpul unei campanii de lunga durata;
• - divizia sa fie un esalon cu o organizare care sa asigure capacitatea de
a lupta si trai izolat;

• - corpul de armata sa fie un organ de comandament,fara servicii si

formatiuni proprii,cu rol exclusiv tactic,cuprinzand un general si un stat
major ales cu ingrijire;

• Armata trebuia sa aiba:

• - cavalerie, artilerie grea, pontonieri, servicii

diverse(aviatie,telegrafie,tractiune automobila;

• - o rezerva de personal proportionala cu numarul diviziilor armatei si

destinata sa completeze acele mari unitati care urmau sa actioneze in
conditii dificile;

• Modul de reorganizare a armatelor;

Pe durata reorganizarii au fost aduse unele corective si modificari in

acord cu aspectele concrete determinate de :conditiile meteo,
asigurarea resurselor, planificarea actiunilor militare pe frontul roman.

• In raioanele stabilite inapoia liniei frontului ,concomitent cu apararea

acesteia;

A impus elaborarea unui plan complex de regrupare si inlocuire a

diviziilor care plecau in adancime pentru reorganizare.

REORGANIZAREA ARMELOR SI UNITATILOR SPECIALE

• Vanatori de Munte;

• Graniceri;

• Artilerie grea;

• Cavalerie;

• Geniu: pionieri,pontonieri,cai ferate,transmisiuni;

• Unitati speciale: aerostatie,TFF,proiectoare,hidrologie,fotografice;

• Transmisiuni;
• Regimentul de tractiune automobila.

REORGANIZAREA TRUPELOR DE APARARE ANTIAERIANA

• 1 noiembrie 1916 a fost constituit C.a.a.;

• La inceputul reorganizarii se afla la Vaslui;

• Cuprindea:

• - comandamentul;

• - posturi fixe si mobile

• - Bateria Deport-tunuri franceze;

• Probleme cu efectivele,necesita oameni cu o buna pregatire generala;

• Dislocare- in zona operatiilor si interioara.

REORGANIZAREA AVIATIEI MILITARE

• 17 decembrie 1916 a fost infiintata Directia Aeronautica cu Serviciul

aviatiei si Serviciul aerostatie;

• S-au constituit:

• - 3 grupuri de aviatie;

• - 2 Es. Ind.;

• - 3 subunitati aerostatie;

• - serviciul fotoaerian;

• - seviciul aerologie;

• Centrul de instructie cu scoli de pilotaj si observatori aerieni.

REORGANIZAREA MARINEI MILITARE

• Concentrarea pe Bratul Chilia a tuturor navelor-civile si militare,circa

700 de ambarcatiuni;
• La cererea rusilor s-a pus problema evacuarii navelor
militare:monitoare,vedete si canoniere, la Odesa -nu s-a executat,erau
nave de fluviu, nu exista siguranta navigatiei pe mare;

• Reorganizarea s-a executat in apele teritoriale romanesti;

• Navele comerciale din portul Constanta fusese mutate la Odesa si

Sevastopol;

• Pe nave romanesti au fost instalate echipaje rusesti, ridicat pavilionul

rus;

• Constituirea Corpului infanteristilor romani;

• Elaborarea planurilor de actiune in Delta Dunarii.

PREGATIREA PENTRU LUPTA

• MCG a elaborat Notiuni generale referitoare la instructia trupelor;

• Rol hotarator -comandantii marilor unitati din armata de operatii;

• S-a executat in :

• - scoli militare de ofiteri si subofiteri activi si de rezerva;

• - centre de instructie pentru generali, ofiteri, subofiteri si trupa , pe

genuri de arma si specialitati militare;

• Accent pe latura practica a pregatirii;

• Dificultati generate de :

• - sosirea cu intarziere a materialului militar din strainatate;

• - timpul nefavorabil;

• - fluctuatia efectivelor;

• - folosirea efectivelor in agricultura;

• - timp necesar amenajarii bazelor de instructie si poligoanelor.

• S-a reusit: insructia esaloanelor pana la nivel de lupta,aplicatii cu sau
fara trageri de lupta.

LOCUL SI ROLUL MISIUNII MILITARE FRANCEZE

• Sosita in Romania in octombrie 1916, cu rol de consiliere a

comandantilor si ofiterilor de stat major;

• S-a implicat uneori mai mult decat mandatul incredintat , inclusiv in

probleme de relatii militare internationale ale Romaniei, uneori cu
efecte benefice;

• Exista o lupta pentru preponderenta in Romania intre misiunile

militare rusa si franceza;

• Ofiterii francezi au incadrat structuri de comandamente, exceptie

sectia informatii si operatii;

• Militarii francezi au fost repartizati la centrele de instructie, au avut un

rol important in pregatirea de lupta;

• Disensiunile aparute au fost inlaturate cu diplomatie si eleganta,

exceptie atitudinea ostila a generalului A. Averescu fata de prezenta
ofiterilor francezi la comandamentul Armatei 2;

• Rolul Serviciului medical francez in combaterea epidemiei de tifos

exantematic si febra recurenta.

Capacitatea de lupta a armatei

• Efective-700.000 militari:

• - armata de operatii-500.000 militari in 207 batalioane de infanterie, 60

batalioane de mars, 243 baterii de artilerie, 110 escadroane;

• Nivelul de pregatire al generalilor si ofiterilor numiti la comanda , net

superior celui din anul 1916-comandantii de armata , corp de armata si
divizii absolventi ai SSR din Bucuresti si strainatate, sectiile si birourile
operatii incadrate cu ofiteri brevetati de stat major;

• Calitate net superioara a mijloacelor de lupta;

• Moral ridicat al cadrelor si trupei.

PLANUL DE CAMPANIE PE FRONTUL ROMAN PENTRU ANUL 1917

• Elaborarea planului de campanie a fost o necesitate obiectiva ,

rezultata din obligatiile asumate in cadrul Antantei si obiectivele
politice si militare urmarite;

• Elaborarea planului a fost un proces complex asupra caruia si-au pus

amprenta:

• - factori interni si externi;

• - conceptiile, ideile, ambitiile si orgoliile unor comandanti;

• - situatia din Rusia si de pe alte fronturi;

• - capacitatea de lupta a fortelor la dispozitie;

• - data stabilita pentru inceperea operatiunilor.

PLANUL M.C.G. RUS

• La 8 februarie 1917, seful MCG rus, generalul Alexeev, a elaborat un

ordin in care se arata ca in primavara pe frontul ruso-roman se vor
executa ofensive cu obiective limitate, cu scopul de a impiedica pe
inamic sa transporte forte pe alte fronturi - totul in legatura cu
proiectata ofensiva din Franta;

• La 10 februarie generalul Zaharov a emis un ordin, in aceeasi idee,

aratand ca actiuni ofensive in lunile februarie si martie erau putin
probabile, dar trebuiau incepute pregatirile in vederea unei ofensive in
prima jumatate a lunii aprilie;

• La 8 martie generalul Zaharov a emis un ordin cu aceleasi idei din cel

transmis de Alexeev la 8 februarie;

• MCG rus a elaborat planul pentru vara anului 1917, care prevedea

• - ofensiva in Galitia , cu lovitura principala pe directia Brzezany,

Lemberg;
• - actiunile pe directia loviturii principale trebuiau sprijinite de doua CA
din A.11 rusa;

• - Armata 8 rusa trebuia sa atace pe directia Bohorodexany,Lomnita;

• Pe frontul din Moldova misiunea trupelor ruse si romane era de a

imobiliza trupele PC si a nimici fortele inamice care operau pe frontul
Focsani - Namoloasa.

ACTIVITATEA MCG ROMAN PENTRU STABILIREA PLANULUI DE

CAMPANIE

• Prevederi asupra modului de actiune stabilit la 8 martie;

• Misiunile armatelor ruse si romane;

• Prevedea succesiunea intrarii trupelor in dispozitiv;

• Pana la 25 martie armatele sa prezinte planurile de detaliu.

INTALNIREA DINTRE FERDINAND,PREZAN SI AVERESCU

• 15 martie 1917,s-a discutat modul de actiune al armatelor romane ,in

acord cu ordinul MCG rus;

• Prezan si Averescu si-au expus punctele de vedere, luand in calcul

intrebuintarea A.1 romane, aspect eludat de catre MCG rus;

• Punctele de vedere erau divergente si in dezacord cu ordinul MCG rus -

teoretic aspect neadmis in planificarea operatiilor militare;

• Propunerile formulate vizau actiuni intr-o perioada mai indepartata;

• Niciun ordin nu a fost emis de catre MCG roman in legatura cu actiunile

viitoare , ci doar masuri de intensificare a procesului de reorganizare.

CONCEPTIA GENERALULUI PREZAN

• A.1 sa fie concentrata in zona Namoloasa de unde , impreuna cu A.6

rusa , sa declanseze ofensiva:

• - A.1 pe directia R. Sarat;

• - A.6 rusa-Braila;

• - A.2 sa atace prin Oituz spre Brasov;

• Averecu a fost critic la varianta Prezan.

CONCEPTIA GENERALULUI AVERESCU

• Varianta propusa acorda rol principal A.2;

• Varianta avea erori d.p.v. al principiilor artei militare;

• Directiile de ofensiva propuse erau divergente;

• Directia de ofensiva lasa flancul drept al A.2 descoperit.

CONCLUZIE

• Intalnirea a fost un esec: Averescu-Peste putinta sa ne

intelegem.Vorbim doua limbi diferite;

• Era o lipsa de comunicare intre conducerea militara rusa si romana;

• Erau eludate aspectele in legatura cu reorganizarea armatei, sosirea

resurselor militare;

• Averescu a insistat in a-si sustine puncul de vedere, trimitand memorii

regelui Ferdinand I si MCG;

NOI VARIANTE DE PLAN

• La 3 aprilie a fost adusa in atentie o noua varianta de plan:

• - A.2 sa atace in V. Oituzului;

• - A.4 rusa –sa dea concurs energic A.6 ruse, cu care sa ajunga pe
aliniamentul: r.Milcov, Obilesti, Martinesti, Ciorasti;

• - A.6 rusa, sa rupa apararea inamicului intre Fundeni si Corbul , sa atace

pe directia generala Traian;

• Trecerea la ofensiva in Dobrogea, concomitent cu Flota rusa din Marea

Neagra;
• MCG roman a solicitat aplicarea variantei Prezan, cu intrebuintarea si a
A.1 romane in zona Namoloasa;

• In aprilie 1917 la comanda trupelor ruse din Moldova a fost numit

generalul Scerbacev, sef de stat major, generalul Golovin;

• La inceputul lunii mai la STAVKA a avut loc un consiliu de razboi la care

a participat si generalul Prezan, in cadrul caruia seful MCG roman si-a
sustinut si argumentat ideile anterioare.

DEFINITIVAREA PLANULUI

• La 13 mai a avut loc o confatuire la care au participat: Ferdinand,

I,I.I.C.Bratianu, generalii Prezan, C. Cristescu, Averescu -din partea
Romaniei, generalii Scerbacev si Golovin din partea Rusiei; generalul
H.M.Berthelot;

• I.I.C. Bratianu si-a exprimat temerile in legatura cu participarea la

ofensiva a trupelor ruse, avand in vedera starea morala si disciplina
acestora;

• Au iesit in evidenta divergentele dintre Averescu si Prezan, ultimul

ramanand consecvent in conceptia sa;

• Partea rusa a fost de acord cu planul Prezan , s-a dispus trecerea la

intocmirea documentelor.

PLANUL

• Definitivat de catre generalul Golovin la 17 mai ;

• A fost transmis MCG roman, care a materializat prevederile sale in

Instructiunile operative nr,29, care cuprindeau: scopul actiunilor,
misiunile armatelor, gruparea fortelor, liniile de despartie intre
armate.

PLANUL OFENSIVEI ARMATEI 2

• Concretizat intr-un proiect de operatiuni;

• Cuprindea:
• - fasia de actiune;

• - dispozitivul operativ;

• - obiectivele de indeplinit suceesiv de catre marile unitati;

• Obiectiv final -iesirea in valea Putnei.

PLANUL ARMATEI 1

• Elaborat de catre Biroul operatii al MCG;

• A fost transmis la 9 iunie prin Ordinul de operatii nr.30;

OPERATII SI LUPTE PE FRONTUL ROMAN IN VARA ANULUI 1917

• Pentru vara anului 1917 pe frontul roman beligerantii si-au propus sa

desfasoare actiuni cu caracter hotarator, vizand infrangerea
adversarului, obtinerea victoriei si indeplinirea scopului razboiului;

• Operatiile desfasurate au fost de o amploare, intensitate si dramatism

peste previziuni;

• Actiunile au scos in evidenta capacitatea comandamentelor de a se

adapta situatiilor nou create, nevoia modificarii planurilor initiale,
renuntarea la obiective irealizabile, constientizarea valorii
adversarului;

• Armata romana a fost o surpriza neplacuta pentru comandamentele

germane si austro-ungare, puse in situatia de a inregistra esecuri pe
care nu le credeau posibile;

• In pofida situatiei din armata rusa, trupele de pe frontul roman au

luptat bine;

• Divergentele dintre comandantii romani si rusi au fost solutionate, prin

sacrificarea personalitatii unor generali si colonei, dar necesar pentru
evitarea unor situatii grave.

PLANUL DE CAMPANIE AL PUTERILOR CENTRALE

• Scop: scoaterea Romaniei din razboi, patrunderea in Ucraina pentru a

pune stapanire pe bazele de hranire ale armatei ruse;
• Conceptia: maevra pe directii exterioare cu doua grupari situate la
mare distanta una de alta;

• Lovitura principala in sudul Moldovei intre Siret si Prut;

• Lovitura secundara din Galitia si Bucovina, in lungul Prutului;

OPERATIA DE LA MARASTI(11-17 iulie )

• Pregatire foarte buna;

• Planificata si desfasurata in trei etape;

• Cele mai grele lupte ,penrtu cucerirea satului Marasti ;

• Ulterior s-a trecut la urmarire pana in valea Putnei;

• Ofensiva a fost oprita inainte de indeplinirea obiectivelor, datorita

situatiei generale de pe frontul din Moldova.

ACTIUNI DESFASURATE SIMULTAN CU OFENSIVA DIN ZONA MARASTI

• La 11 iulie, A.3 si 7A.U. au trecut la ofensiva in Galitia si Bucovina,

producand infrangrea trupelor ruse si retragerea precipitata a
acestora;

• Fata de situatia creata, MCG rus a luat decizii care au dus la

modificarea planului de campanie romano-rus;

• La 11 iulie a inceput pregatirea de artilerie la Namoloasa, unde trebuia

sa se treaca la ofensiva armatele 1 romana si 6 rusa, actiune la care s-a
renuntat la ordinul MCG rus;

• Modificarea planului;

• - actiuni pentru realizarea noului dispozitiv;

• Patrunderea A2 la jonctiunea dintre A.9 G.si A.1 AU, a determinat A.9

G. sa renunte la ofensiva din zona Namoloasa, sa concentreze efortul
pe directia Focsani, Marasesti, Adjud.
 OPERATIA DE APARARE DE LA MARASESTI(24 iul.-21 aug.)

• 24 iul.,A.9 g.a trecut la ofensiva;

• Pana la 31 iul.lupte pe directia Focsani,Marasesti;

• 1-5 aug. oprirea ofensivei, revederea conceptiei, realizare dispozitiv;

• 6-9 aug. etapa decisiva;

• 15-21 aug. lupte de intensitate redusa, oprirea ofensivei germane.

LUPTELE DIN ZIUA DE 6 AUGUST

• Cele mai grele, decisive pentru victoria finala;

• Eroismul si sacrificiul militarilor romani a fost impresionant si pentru

adversar;

• Cp.Mitr. Cpt.Ignat;

• Ordinul Lt. col.Radu Rosetti;

• Rolul artileriei.

OPERATIA DE APARARE DE LA OITUZ(26 iul.- 9 aug.)

• S-a desfasurat aproape simultan cu cea de la Marasesti, rezultat al unui

plan al ofensuivei P.C.;

• A impus restructurarea intregului dispozitiv al A.2;

• Luptele au fost dure , dar in teren care avantaja aparatorul;

• MCG a gestionat foarte bine situatia la nivel strategic, a ordonat

manevre de forte si mijloace bine concepute si oportun executate;

• Oprirea ofensivei PC a asigurat mentinerea unei zone economice vitala

pentru tara la acea data

CONCLUZII
• Campania din anul 1917, una dintre cele mai grele, mai spectaculoase
si interesante, dominata de o vointa remarcabila pentru salvarea tarii
si crearea premiselor indeplinirii scopurilor razboiului;

• Operatiile, bataliile si luptele au avut un ecou international deosebit;

• Memorialistica germana si franceza , chiar si cea rusa, este laudativa la

adresa armatei romane, exprima admiratie pentru spiritul de jertfa al
militarilor romani;

• Dificultatile cooperarii militare romano-ruse au fost depasite prin

negocieri, compromis si nevoi comune pe toate planurile;

• Iarna anului 1917 a fost deosebit de grea, pierderile in randul civililor si

militarilor au fost mari datorita epidemiilor;

• Primavara si vara anului 1917 au fost atat de bogate incat parca tara a
renascut, iar sperantele si moralul populatiei a crescut de la sine, fara
prea mult efort propagandistic;

• Familia regala, regina Maria, a fost la mare inaltime, a suportat alaturi

de popor privatiunile generate de vremuri;

• Devotamentul ostasului roman a fost exemplar: nici propaganda

bolsevica , nici cea a PC nu l-a indepartat de la misiunea incredintata.

• Campania ramane una dintre cele mai inaltatoare dintre faptele de

arme din istoria noastra.