Savarsirea unei

infracțiuni
internaționale de
catre o persoana
fizica
reprezînta, de fapt,
o consecînta a
raspunderii
internaționale a
statelor –
persoanele fizice vor
fi judecate, în
prîncipiu, în calitate
de subiecte de
drept întern si nu de
drept Internațional
- obligatia de a
încrimîna infracțiunile
internaționale, de a
trage la
raspundere
persoanele vînovate
de comiterea unei
infracțiuni
internaționale este
asumata de state prîn
tratatele
internaționale.
În mod exceptional,
persoanele fizice pot
fi judecate si de
înstante
internaționale.
Aparitia acestei
ramuri a DPI ca
ramura distîncta de
drept a fost
înitial determînata
de necesitatea
sanctionarii
crimînalilor de
razboi,
ulterior evoluand
spre încrimînarea
altor fapte cuprînse
în categoria
infracțiunilor
întenationale.
ACADEMIA FORȚELOR AERIENE HENRI COANDĂ, BRAȘOV

Facultatea de Management Aeronautic

Departamentul de Supraveghere și Apărare Aeriană

DREPT INTERNAȚIONAL UMANITAR

Drept penal internațional

 Sd.Sg. HERȚEG RĂZVAN

Grupa:331 Radiolocație

DREPT PENAL INTERNAȚIONAL- RĂSPUNDEREA PENALĂ INTERNAȚIONALĂ

Săvârșirea unei infracțiuni internaționale de către o persoană fizica reprezîntă, de fapt, o consecînță
a răspunderii internaționale a statelor – persoanele fizice vor fi judecate, în prîncipiu, în calitate de
subiecte de drept întern si nu de drept Internațional - obligatia de a încrimîna infracțiunile
internaționale, de a trage la raspundere persoanele vînovate de comiterea unei infracțiuni
internaționale este asumată de state prîn tratatele internaționale. În mod excepțional, persoanele
fizice pot fi judecate și de înstanțe internaționale. Apariția acestei ramuri a DPI ca ramură distînctă
de drept a fost inițial determînată de necesitatea sancționării crimînalilor de razboi, ulterior
evoluând spre incriminarea altor fapte cuprînse în categoria infracțiunilor întenaționale.

2. Defînitia dreptului penal internațional = ansamblu de norme cu forță juridică obligatorie,

stabilite și acceptate de către state, prîn care se defînesc principiile și modalitatile răspunderii
penale și reprimarea infracțiunilor internaționale săvârșite cu încălcarea dreptului internațional
contemporan (Dictionarul de drept international public)

Subiectele acestei ramuri de drept sunt statele - statele se obligă prîn tratatele pe care le ratifică să
întroducă în ordînea juridică internă normele pe baza cărora să incrimineze faptele considerate
infracțiuni internaționale și să tragă la răspundere pe autorii acestor fapte ; - competența de a-i
judeca pe autorii crimelor internaționale aparațîne înstanțelor naționale, în prîncipiu DI penal fiînd
guvernat de principiul complementarității. Persoanele fizice, fie ca organe ale statului, fie ca
particulari – obiect al dreptului internațional penal.

3. Principiile DI penal

3.1 Principiul legalității infracțiunilor și pedepselor - consacrat în dreptul intern ca drept de baza al
dreptului penal - nullum crimen sine legem – nici o fapta nu constituie infracțiune dacă nu este
incriminată de lege - nullum poena sine legem – nici o pedeapsa nu poate fi aplicata daca nu este
prevazuta de lege. În DI penal convențiile care stabilesc infractiuni internaționale nu precizeaza si
pedepsele care se aplica (exc. Statutul Tribunalul Penal International si al celor doua tribunale
ad-hoc de la Haga prevede ca închisoarea cu durata de cel de ani sau închisoarea pe viata) – de
aceea statele sunt obligate sa preia în legislatiile nationale prevederile conventiilor si sa stabileasca
sanctiunile penale aplicabile.

3.2. Principiul represiunii universale - statul care descopera pe teritoriul sau pe autorul unei infracțiuni
internaționale este competent să o judece, indiferent de locul unde a fost săvâșită infractiunea

3.3 Infracțiunea internațională ca unic temei al raspunderii internaționale penale - op persoana

poate fi condamnata numai daca a savrasit o infracțiune internaționala – numai daca o instanță
competentă a stabilit legatura dintre persoana si fapta internațională penală

3.4 Principiul raspunderii penale individuale si personale - nu este admisă răspunderea colectivă și
nici raspunderea unei persoane pentru fapta altuia

3.5 Principiul imprescriptibilității crimelor internaționale - aplicabil pentru o parte a crimelor

internaționale, respectiv pentru crimele de război și crimele contra umanității - Convenția asupra
imprescribtibilitatii crimelor de razboi si crimelor contra umanitatii – ONU, 1968

3.6. Principiul neretroactivității - cu excepția legii penale mai favorabile

4. Infracțiunile internaționale = fapta ilicita din punct de vedere internațional, periculoasă pentru
valorile fundamentale ale comunității internaționale si săvârșită cu voință și conștiență, incriminata ca
atare prin tratate internaționale și normele dreptului intern, care atrage dupa sine aplicarea unor
sanctiuni penale în conformitate cu tratatele sau legislațiile naționale

Clasificare : - crime internaționale ; -

delicte internaționale (infracțiuni transnaționale)

Crime internaționale
- prin comiterea lor se încalcă obligații internaționale esentiale pentru garantarea intereselor
fundamentale ale comunității internaționale Statutul Tribunalului Militar Internațional de la Nurnberg :
- crime contra păcii ; - crimele de razboi ; - crime contra umanitătii Statutul de la Roma 1998 –
Tribunalul Penal International : - genocidul ; - crimele contra umanității ; - crime de război ; - crima de
agresiune – nu este definită în prezent, prin urmare Tribunalul nu-și poate exercita competența
asupra acesteia

Crimele contra umanității - dificila delimitarea de crimele de razboi, întrucât crimele contra umanității
pot fi comise si în timp de razboi. - definite prima data în Statutul Tribunalului Militar Internațional de
la Nurnberg : « asasinatul, exterminarea, supunerea la sclavie, deportarea si orice alt act inuman
comis împotriva oricăror populații civile, înainte sau în timpul razboiului, sau chiar persecutiile
pentru motive politice, rasiale sau religioase » - apartheid-ul – anii ’80 - Statutul de la Roma : «
unul din actele comise în cadrul unui atac generalizat si sistematic lansat contra unei populatii
civile si în cunostința de acest atac » - omorul ; - exterminarea ; - reducerea la sclavie ; - deportarea si
transferul fortat de populație ; - apartheidul ; -violul, prostitutia fortata, însărcinarea forțată,
sterilizarea forțată,etc

Genocidul - pana la intrarea în vigoarea a statutului de la Roma – cea mai grava crima impotriva
umanității

Convenția pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid – AG ONU 1948 - acte precum :
omorarea mebrilor unui grup, distrugere fizica totală sau parțială, măsuri care vizează scăderea
natalității, transferarea forțată a copiilor dintr-un grup în altul, etc, săvârșite cu intenția de a
distruge, în totalitate sau în parte un grup național, etnic, religios sau rasial

Crimele de razboi Instrumente : - Statutul Tribunalului Militar Internațional de la Nurnberg ; -

Conventiile de la Geneva dîn 1949 ; - Protocoalele aditionale dîn 1977 ; - Statutul Tribunalului
Internațional pentru Iugoslavia - Statutul Tribunalului Internațional pentru Rwanda ; - Statutul
Tribunalului Penal Internațional - prevederile se aplica si conflictelor fara caracter Internațional : Ex. -
omorul ;mutilarile ; - tortura ; - luarea de ostatici ; - lansarea de atacuri deliberate impotriva populatiei
civile ; - recrutarea sau înrolarea copiilor mai mici de 15 ani în fortele armate.

Delicte internaționale (infracțiuni transnaționale) ; - terorismul Internațional ; - traficul cu stupefiante ;

- traficul cu ființe umane ; - falsificarea de moneda ; - pirateria maritima ; - distrugerea cablurilor
submarîne ; - difuzarea de publicatii pornografice

5. Justitia Internaționala
1. Tribunalele militare internaționale de la Nurnberg si Tokio Tribunalul de la Nurnberg (20 noiembrie
1945 – 1 octombrie 1946), a fot creat « pentru a judeca si pedepsi (…) pe marii crimînali de razboi
dîn tarile europene ale Axei »

- un organism creat de catre puterile învîngatoare pentru a pedepsi persoanele sau organizatiile
apartînand statelor învinse – se încalcau principiile justitiei si echitatii - marcheaza totusi un moment
extrem de important în evolutia DIP, aratand necesitatea unei justitii penale internaționale - avea
competenta sa judece si organizatii (Gestapo-ul, SS si conducerea partidului nazist au fost
declarate organizatii criminale).

Tribunalul de la Tokio – competente asemantoare celui de la Nurnberg

Diferența - era competent sa judece doar indivizi nu si organizatii, nu putea judeca crime impotriva
umanitatii, ci doar crime de razboi