TEP

Caracteristici clinice

- Extrem de variate, de la forme asimptomatice, descoperite accidental, la soc sau

moarte subita.
- Simptomatologia clasica: dispnee brusc instalata urmata de durere pleuritica, tuse,
hemoptizie, pre-sincopa sau sincopa. Simptomatologia fiind extrem de nespecifica,
cand exista suspiciune clinica de EP, devin necesare investigatii suplimentare.
- Simptomele cele mai frecvente: dispnee in repaus sau la efort, durere toracica cu
caracter pleuritic, tuse, hemoptizii, durere toracica substernala, wheezing, dureri la
nivelul unui membru inferior sau marirea de volum al acestuia, sincopa.
- Dispneea: cel mai des intalnit simptom, debutul brusc, in secunde-minute, dar
uneori se poate instala lent.
- Durerea toracica are caracter pleuritic, este intensa, apare tipic in embolii mici,
periferice, care realizeaza adesea infarcte pulmonare si determina inflamatia pleurei
viscerale.
- Semnele clinice intalnite cel mai frecvent in TEP sunt: tahipneea, cianoza, tahicardia,
galopul de VD, accentuarea componentei P2 a Z2, revarsat pleural (in infarctele
pulmonare), semne de TVP membru inferior sau superior, turgescenta jugularelor,
febra, hTA si socul. TEP masiv se poate manifesta ca insuficienta VD acuta.

Clasificarea clinica a severitatii EP:

- EP cu risc inalt: prezenta socului sau a hTA (TAS < 90 mmHg sau scaderea TAS ≥
40mmHg pentru >15minute, in conditiile in care scaderea nu a fost determinata de
aritmie cu debut acut, hipovolemie sau sepsis).
- EP fara risc inalt: in absenta socului sau a hTA.

Suspiciunea clinica de EP trebuie confirmata imagistic:

 angiografie pulmonara prin computer tomograf (angioCT) cu substanta de contrast;

dg este sustinut prin evidentierea unui defect de umplere intr-una sau mai multe
ramuri ale a. pulmonare (principala, lobara, segmentara, subsegmentara)
 scintigrafia de ventilatie/perfuzie (V/Q) – un rezultat N este indeajuns pentru a
exclude dg de EP

Determinarea probabilitatii clinice de EP se face pe baza scorurilor de predictie – scorul

Wells si scorul Geneva. Scorurile de decizie clinica au in prezent versiuni simplificate care
impart probabilitatea clinica in doua niveluri: TEP improbabil daca scorul este 0-1 si TEP
probabil daca scorul este ≥2, iar investigatiile imagistice ulterioare iau in calcul aceasta
robabilitate.

Criteriile Wells:

 semne clinice de TVP

 diagnostic alternativ mai putin probabil decat TEP
 frecventa cardiaca ≥100/min
 imobilizare ≥3 zile sau interventie chirurgicala in ultimele 4 saptamani
 TVP sau TEP in antecedente
  hemoptizii
 malignitate activa

Regula PERC (pulmonary embolism rule-out criteria) – este utila in departamentele de

urgenta cand se prezinta pacientul cu dispnee si durere toracica si la care probabilitatea
calculata de a avea EP este mica (<15%). Regula cuprinde:

- varsta <50 de ani

- frecventa cardiaca <100/min
- saturatia in O2 ≥95%
- fara hemoptizii
- fara estrogeni
- fara antecedente de TVP sau EP
- fara marire de volum unilaterala a unui membru
- fara chirurgie sau traume care sa necesite spitalizare in ultimele 4 saptamani

In situatia in care pacientul cu probabilitate mica deja calculata indeplineste si aceste 8

criterii, nu mai necesita teste suplimentare. Dezavantajul regulii PERC este ca in
conditiile in care probabilitatea de TEP este mai mare, nu exista corelatii cu investigatiile
imagistice si valoarea predictiva est efoarte mica.