Sunteți pe pagina 1din 55

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII

ŞTIINŢIFICE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
SPORT DIN BUCUREŞTI
ŞCOALA DOCTORALĂ

EFICIENŢA JOCURILOR DE MIŞCARE ÎN AMELIORAREA


COMPOZIŢIEI CORPORALE ŞI ÎN ÎMBUNĂTĂŢIREA
MOTRICITĂŢII GENERALE LA COPIII ANTEPUBERTARI

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. Dr. Corina ŢIFREA

Doctorand:

Simona Ştefania HANGU

BUCUREŞTI-2016
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII
ŞTIINŢIFICE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DIN BUCUREŞTI
SECRETARIAT DOCTORANZI
Nr…..din………..
D-lui/D-nei
…………………………………………………………………………….
Vă facem cunoscut că,în data de……………………………………………,
orele……...,în sala…………… a Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi
Sport din Bucureşti,va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat de către:
HANGU SIMONA ŞTEFANIA
Cu titlul:
EFICIENŢA JOCURILOR DE MIŞCARE ÎN AMELIORAREA
COMPOZIŢIEI CORPORALE ŞI ÎN ÎMBUNĂTĂŢIREA
MOTRICITĂŢII GENERALE LA COPIII ANTEPUBERTARI
în vederea obţinerii titlului de Doctor în Educaţie Fizică şi Sport.
În conformitate cu H.G. nr. 567/2005,privind conferirea titlurilor ştiinţifice
în România,vă trimitem rezultatul tezei de doctorat,cu rugămintea de a comunica
în scris observaţiile dumnavoastră pe adresa:
Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport,strada Constantin
Noica,numărul 140,sector 6,Bucureşti şi de a participa la susţinerea publică a
tezei.

RECTOR,
Prof. Univ. Dr. Florin PELIN
SECRETAR ŞEF UNEFS,
Ing. Silviea CONSTANTINESCU
CUPRINSUL TEZEI
Introducere
Partea I – Fundamentarea teoretică privind supraponderabilitatea și
motricitatea școlarului mic
Capitolul I - Introducere în cadrul problematicii cercetării 4

1.1 Actualitatea şi importanţa temei.................................................................5-6


1.2.Motivarea alegerii temei............................................................................. 7
1.3. Etapele cercetări.........................................................................................8
1.4. Scopul şi obiectivele cercetării...................................................................8-9
1.5. Etapele cercetării.......................................................................................10

Capitolul II – Particularitățile obezității - o problemă de interes


internațional / naţional

2.1. Introducere în problematica supraponderabilității /obezității


2.1.1.Reglarea grăsimilor și rolul greutății corporale
2.1.2.Clasificarea obezităţii
2.1.3.Importanța nutriției copilului şi a adolescentului
2.1.4. Compoziţia ideală a alimentației școlarului mic

Capitolul III - Scanning bio-psiho-motric al copiilor de vârstă şcolară mică

3.1.Clasificarea perioadelor în evoluția ontogenetică a ființei umane


3.2.Portret anatomo-fiziologic al şcolarului mic
3.3.Portret psihologic al şcolarului mic
3.4.Particularităţile psihomotrice ale şcolarului mic

Capitolul IV - Managementul procesului de educaţie fizică la ciclul primar


prin prisma particularităţilor specifice vârstei

4.1.Conceptul de management
4.2.Obiectivele educaţiei fizice şi sportului
4.3.Funcţiile și rolul profesorului de educaţie fizică şi sport
4.4. Jocul de mişcare-mijloc al educaţiei fizice
CONCLUZII partea I........................................................................................10

PARTEA a II-a- Cercetarea preliminară privind supraponderabilitatea și


motricitatea copilului antepubertar

2
Capitolul V – Metodologia cercetării preliminare
5.1. Premisele cercetării……………………………………………………….11
5.2. Scopul cercetării ……………………………………………...………….11
5.3. Obiectivele cercetării...……………………………………………………11
5.4. Sarcinile cercetării…………………………………………………….......11
5.5.Ipotezele cercetării …………………………………………………….....12
5.6.Metodele de cercetare ............................................................................12-13
5.7.Organizarea cercetării și metodologia de evaluare
5.8.Analiza rezultatelor cercetării preliminare
CONCLUZII partea a II-a……………………………………………….……14
PARTEA a III-a – Demersul experimental privind eficiența jocurilor de
mișcarea în ameliorarea compoziției corporale și a motricității școlarului
Cap VI. Cadrul metodologic operaţional al cercetării

6.1. Premisele cercetării………………........................................................14-15


6.2.Scopul cercetării……………………………………………………….......15
6.3. Obiectivele cercetării……………..........................................................15-16
6.4. Sarcinile cercetării…………………………………………………….......16
6.5.Ipotezele cercetării ..................................................................................16-17
6.6.Metodele de cercetare .............................................................................17-19

Cap VII - Organizarea și eșantionul supus cercetării

7.1. Conținutul, planificarea și aplicarea programelor………………………....19


7.2.Prezentarea și evaluarea testelor aplicate ………………………………20-28
7.3.Analiza și interpretarea datelor………………………………………….29-38

Cap VIII CONCLUZII...............................................................................39-41

Cap IX – Elemente de originalitate și diseminarea rezultatelor

9.1.Contribuții personale……………………………………………………41-42
9.2.Diseminarea rezultatelor………………………………………………..42-43

BIBLIOGRAFIE............................................................................................43-54
Anexe
Notă:Capitolele şi subcapitolele care nu au paginaţie nu se regăsesc în
această prezentare

3
Introducere

Efectele generate de viața modernă, datorate urbanizării și interdicțiilor


care limitează nevoia de mișcare a copiilor, lipsa unei motivații logice privind
activitatea fizică în cluburi și școli, starea sănătății copiilor constituie tot atâtea
probleme care, pentru a fi rezolvate, implică eforturi intense și constante în
domeniul cercetării științifice.
Omul parcurge mai multe etape mari ale vieții pentru a deveni adult. El, în
decursul vieții și existenței sale, este supus unor transformări, schimbări,
prefaceri de ordin cantitativ și calitativ reunite sub termenul general de
dezvoltare.
Deprindem, în funcție de nivelul la care au loc asemenea modificări, trei
tipuri de dezvoltări și anume: dezvoltare biologică, dezvoltare psihică și
dezvoltare socială.
S-a constatat la copiii și la tinerii din multe țări existența unui fenomen de
accelerare a creșterii și dezvoltării. Noile generații cresc în înălțime și în
greutate mai mult și mai repede decât generațiile trecute.
Unele procese și fenomene din organismul lor se desfășoară mai intens: la
ambele sexe se produce mai devreme o perceptibilă maturizare psihică,
pubertatea apare mai timpuriu.
Fără a nega aspectele pozitive ale acestui fenomen, se constată totuși și
unele negative cum ar fi: de întârziere, de stagnare și chiar de tulburare a
creșterii și dezvoltării corpului.
Evoluția motrică a copilului nu poate avea loc dacă există o greșită
înțelegere a ”naivității infantile” din care decurg, în fapt, valorile întemeiate pe
egocentrism.
Prin urmare, există studii care străbat în profunzime capacitatea de
antrenare a copilului, dar majoritatea studiilor s-au efectuat în laboratorul de
fiziologie, unde s-a determinat puterea metabolică.
Și cum la naștere nimic nu este performat definitiv, este acceptat faptul că
dezvoltarea motricității se dezvoltă la vârste mici, dar și la vârste mai mari, după
depășirea limitei nivelului natural de creștere al individului, dacă există
potențial nevalorificat.

4
Partea I Capitolul I - Problematica cercetării

1.1.Actualitatea şi importanţa temei

Provocarea actuală a profilaxiei şi combaterii obezităţii infantile adresată


specialiştilor din domeniul social, medical, psihologic, etc. se adresează şi
specialiştilor din domeniul educaţiei fizice şi sportului.
Datorită amplorii pe care această problemă de sănătate a luat-o în ultimii
ani consider că actualitatea temei se impune ca o necesitate.
Să vorbeşti despre exces de greutate pare simplu şi sunt numeroase cărţi ce
dezbat acest subiect.
Lucrarea de faţă abordează într-o manieră foarte clară aspectele acestei
probleme majore de sănătate publică, care face atâţia oameni bolnavi, nefericiţi
atât pe ei, cât şi pe anturajul lor, care creează atâtea perturbări în mijlocul
muncii, în viaţa cotidiană şi în cea socială.
Acest fenomen, care face deja ca 50% din populaţia americană să fie
obeză, nu trebuie să cucerească încă și Europa şi noi trebuie să prevenim această
”epidemie”,lucru deloc imposibil de realizat!
Avem convingerea că un antrenor este indispensabil celui care a decis să-
şi regăsească greutatea normală pentru a-l ghida, iar exerciţiul fizic care
însoţeşte o pierdere de greutate trebuie să fie consolidat, adaptat, încurajat pentru
a reuşi.
Mult timp subestimată, obezitatea reprezintă un adevărat flagel recunoscut
şi clasat de Organizaţia Mondială pentru sănătate (OMS) ca o „epidemie
mondială”. Această problemă este mondială: 1,6 miliarde de persoane
supraponderale în lume în 2005 (din – 6.671 miliarde de oameni în total) ,dintre
care cel puţin 400 milioane de obezi şi OMS estimează în 2015 – 2,3 miliarde de
persoane supraponderale din care 700 milioane obezi.
Excesul de greutate afectează atât ţările puternic industrializate, cât şi
ţările în curs de dezvoltare.China şi India, unde creşterea e fulgerătoare, sunt pe
cale să facă să explodeze toate statisticile.
În fiecare an, mai mult de 3 milioane de persoane din lume au un exces de
zahăr în sânge, după celebra revistă britanică medicală The Lancet1.
Medicii trag semnalul de alarmă asupra acestei maladii, neinfecţioase şi
necontagioase de altfel, fiindcă sunt primii care observă acest fenomen. Ei
constată şi tratează direct ravagiile pe care le poate cauza o obezitate avansată:
diabet, afecţiuni biliare, hipertensiune, dislipidemie, insulinodependență,
dificultăţi respiratorii, apnee în somn, artroză, osteoporoză, hipercolesterolomie,

1
The Lancet, 2006 şi 368, p. 1651 – 1659 5
dureri dorsale şi articulare, gută , diverse cancere (de colon, prostată, sânge, uter,
ficat, stomac, pancreas).
Aceste boli nu sunt sistematice ale obezităţii, dar riscurile de a le contacta
sunt mult mărite în această eventualitate.
80% dintre diabetici sunt supraponderali sau obezi (După Internaţional
Diabetes Federation).
În ziua de azi este admis în mod frecvent faptul că problemele de sănătate
sunt cauzate atât de un mod de viaţă sedentar ,cât şi de alimentaţie. Şi cum riscul
de a suferi de o boală cardiovasculară, de diabet sau de cancer creşte pe măsură
ce noi luăm în greutate, natura sedentară a existenţei noastre moderne este în
mod egal considerată ca fiind un factor declanşator al acestor boli. Activitatea
fizică regulată este deci recomandată ca un mijloc esenţial de prevenire contra
tuturor acestor boli cronice ale epocii noastre (cu excepţia, bineînţeles, a bolilor
articulare şi musculare rezultate în urma unui antrenament excesiv).
Cultura noastră trebuie să adopte din plin eleganta simplicitate a noţiunii;
„Ardeţi calorii, pierdeţi calorii şi preveniţi bolile!”. Sunt motive excelente să
promovăm o activitate corporală regulată.
Ea ne permite să ne îmbunătăţim condiţia noastră fizică. Ea contribuie
poate, în tot cazul aceasta afirmă specialiştii, la creşterea speranţei de viaţă
reducând riscul bolilor cardiovasculare şi diabetului.
Ea ne dă o stare de bine şi este indiscutabil că mulţi oameni care se
antrenează regulat descoperă şi simt în asta o mare plăcere. Dar întrebarea pe
care mi-o pun aici nu este să ştiu dacă sportul este o activitate agreabilă sau
benefică, nici dacă sportul este unul din ingredientele indispensabile unui mod
de viaţă sănătos ci dacă el poate să ajute persoanele slabe să-şi stabilizeze
greutatea şi să-i ajute pe alţii să piardă în greutate.
În anii copilăriei, jocul este o activitate centrală, însă odată cu intrarea în
școală, jocul trece pe planul al doilea, pentru ca la tinerețe să devină consum de
energie, iar la maturitate (vârsta de muncă), o activitate de reconfortare.
În joc, copilul urmează un model uman, selectează, reproduce, creează,
imită și reproduce, la scară restrânsă, specificul relațiilor dintre oameni și al
activității desfășurate.
Jocul deține un rol important în formarea personalității copilului,
oferindu-i posibilitatea definirii continue a trăsăturilor sale cognitive, afective și
moral-volitive. Pentru copil, jocul devine o activitate serioasă, în care asimilarea
realului se produce conform unor reguli precise, chiar dacă sunt autoimpuse.
De acest fond al seriozității și implicării totale în conținutul jocului,
trebuie să se țină seama în construirea situațiilor de instruire.

6
Capitolul I 1.2.Motivarea alegerii temei

Tema aleasă este de maximă actualitate şi se înscrie în aria politicilor de


sănătate promovate de Uniunea Europeană, implicit în România.
Studierea literaturii de specialitate, dar şi practica la catedra de educaţie
fizică la ciclul primar şi gimnazial m-au determinat să aleg această
temă,considerând că pot să contribui la asigurarea unei vieţi mai bune acestor
copii.
Pentru combaterea şi prevenirea suprapoderabilității și a obezităţii încă de la
ciclul primar, în intervalul 6-11 ani , ar trebui să existe în fiecare şcoală un
program, prin care elevii, părinţii, dar şi profesorii să fie informaţi despre
riscurile pe care aceasta ,,boală” le presupune.
O cauză majoră a apariţiei excesului de greutate de la o vârstă aşa de
fragedă este lipsa mişcării, asociată cu o alimentaţie nesănătoasă.
Doresc ca prin această lucrare să vă fac să profitaţi de experienţa mea şi
să vă recomand câteva sfaturi practice, eficace şi pertinente care vă vor permite
să vă propuneţi şi să atingeţi obiective rezonabile, concrete şi mai ales durabile.
Considerăm că prin realizarea acestei lucrări vom fi în măsură să prezentăm
un program de prevenire şi combatere a excesului de greutate la ciclul
primar,care să poată fi aplicat la nivel naţional .
Am ales ca şi mijloace atletismul şi jocurile dinamice deoarece atletismul
presupune mişcări simple, naturale, copiii vor putea învăţa să alerge, să sară, să
arunce corect, iar jocurile dinamice ,deoarece acestea presupun
socializare,solicită şi o inteligenţă motrică, copiii fiind puşi să rezolve diferite
sarcini în timpul jocului.
În dimensiunea acestei cercetări, atât teoretice cât și practice, dorim să
aflăm rezultatele comparative între programele tradiționale și programele de
exerciții fizice, jocuri de mișcare aplicate copilului din ciclul primar în vederea
revenirii și ameliorării greutății corporale și nu în ultimul rând îmbunătățirea
capacității motrice.
Demersul în alegerea acestei teme este în concordanță cu experiența mea
de-a lungul timpului și anume de a preda educație fizică la copii antepubertari,
de a investiga posibilitățile lor motrice și a păstra un echilibru între activitatea
fizică și mentală.
La vârsta școlarului mic s-a dovedit aplicabilitatea spiritului jocului în
activitățile motrice ale copiilor bazate pe exercițiul fizic, respectiv în jocurile de
mișcare dinamice și plăcerea pe care o creează participanților.

7
1.3.Scopul şi obiectivele cercetării

Scopul acestei lucrări este de a evidenția contribuţiile aplicării unui


proiect de prevenire si combatere a supraponderabilității și obezităţii la ciclul
primar prin folosirea mijloacelor atletismului şi jocurilor dinamice.

Obiectivele cercetării
Obiectivele urmărite pot fi grupate astfel:

 Obiective generale
 Elaborarea unui model de program de combare a obezităţii la copiii de
ciclu primar prin mjloacele atletismului şi jocurilor de mişcare.

 Obiective cu caracter teoretic


 Analiza si interpretarea fundamentarilor teoretice şi practico-metodice
care să susţină demersul ştiinţific al temei.
 Evidenţierea aspectelor prioritare care să fundamenteze aplicaţia practică.

 Obiective practico-aplicative
 Realizarea unui experiment în vederea:
 optimizării capacităţii de efort a copiilor de ciclu primar cu probleme de
greutate corporală şi obezitate
 integrării acestor copii în societate
 menţinerii unei stări optime de sănătate
 însuşirii şi consolidării deprinderilor motrice de bază şi a celor specifice

1.4 Etapele cercetării

Cercetarea proiectată privind îmbunătăţirea motricităţii generale la


copiii antepubertari s-a desfăşurat în mai multe etape care au culminat cu
redactarea tezei de faţă.Etapele întregului parcurs din cadrul studiilor
doctorale sunt prezentate în teza de doctorat în tab. 1.

8
1.4 Etapele cercetării
Sarcinile cercetării Termenul Locul de desfăşurare
ETAPA I de realizare
Etapa -Studiul bibliografiei de Oct- -Biblioteca U.N.E.F.S.
acumulărilor de specialitate decembrie Bucureşti
cunoştinţe de - Identificarea factorilor 2010 - Biblioteca C.C.P.S.
specialitate ce stau la baza folosirii Bucureşti
privind tema mijloacelor atletismului și
lucrării de a jocurilor de mișcare în
cercetare orele de educaţie fizică
Formularea ipotezelor Oct-
lucrării decembrie
2010
Alegerea grupelor de Oct- Școala nr.190
ETAPA a II-a subiecţi pentru experiment decembrie
Etapa organizării şi control 2010
cercetării Alegerea măsurătorilor, Oct-
testelor şi probelor pentru decembrie
subiecţi 2010
Organizarea şi 16.01.2011- Școala nr.190
desfăşurarea 06.04.2012
măsurătorilor, probelor şi
testelor iniţiale de
experiment şi de control
Elaborarea unor structuri 10.04.2012- Școala nr. 190
ETAPA a III-a din mijloacele atletismului 10.06.2012
Etapa cercetării și a jocurilor de mișcare
pe grupele stabilite pentru
selecţionate experiment
Participarea la lecţiile de Dec 2010- Școala nr. 190
educaţie fizică cu elevii ianuarie
grupelor de experiment 2013
ETAPA a IV-a Organizarea şi 17.09.2012- Școala nr. 190
Etapa finalizării desfăşurarea 21.12.2012
cercetării măsurătorilor, probelor şi
testelor finale cu grupele 14.01.2013-
de experiment şi de 05.04.2013
control

- Ordonarea, prelucrarea 15.04.2013- Școala nr. 190


şi interpretarea datelor 21.06.2013
culese
- Compararea rezultatelor
între testările iniţiale şi
finale
- Formularea concluziilor
în urma rezultatelor
cercetării
1.5.Ipotezele cercetării

1. Aplicarea sistematizată a unui program de exerciţii din atletism şi jocuri


dinamice de 2 ori/săptămână la copiii de ciclu primar cu probleme de
supraponderabilitate duce la pierderea în greutate şi la creşterea rezistenţei
organismului la efort.
2 Practicarea jocurile dinamice ,a activităților sportive independente,
susținute de membrii familiei, poate preveni ”excesul de greutate corporală”,
promovând un stil de viață activ și sănătos la copii .

Concluzii partea I
1. Unitatea dezvoltării psihomotrice rezidă în modalitățile în care sistemul
nervos central – creierul - și organele de simț realizează un anumit sistem
de răspunsuri în cadrul cerințelor ce se manifestă față de organism – în
seria evenimentelor externe și interne de adaptare. Creșterea psihică este
indisolubil legată și de creșterea fizică, de maturizarea sistemului
endocrin.

2. Trecerea de la un stadiu la altul se pregătește treptat prin creștere și


maturizare, care pot avea loc lent sau sub formă de salt.

3. Procesul creșterii se pune în evidență urmărind dezvoltarea – creșterea și


maturizarea celor nouă mari sisteme și aparate anatomo-funcționale, și
anume: sistemul osos, muscular, circulator, respirator, digestiv, excretor,
glandular, sexual și nervos. Dintre acestea, ne interesează mai ales
sistemul nervos, acesta fiind responsabil, în cea mai mare măsură, de
procesul dezvoltării, fiind în același timp baza natural – funcțională a
activității psihice.

4. Pe fondul mai bun al dezvoltării biologice, condițiile noi create de către


revoluția social tehnico-științifică din zilele noastre grăbesc și impun
condiții noi dezvoltării psihice și metodelor și mijloacelor educativ-
instructive.

5. Trebuie să nu neglijăm câtuși de puțin preocuparea atentă și susținută de


folosire a tuturor factorilor contribuitori ai dezvoltării somatice, pentru că
randamentul intelectual este cu atât mai eficient cu cât școlarul are
dobândită o bună dezvoltare somatică, biologică și o rezistență fizică
crescută. 10
PARTEA a II-a Cercetare preliminară privind supraponderabilitatea și
motricitatea copilului ante-pubertar

Capitolul V – Metodologia cercetării preliminare

5.1.Premisele cercetării

Cercetarea pe care ne-o propunem pleacă de la premisele că pentru a


combate această mare problemă a obezităţii la vârsta şcolară mică este nevoie de
programe speciale concepute la nivel interdisciplinar,iar activitatea fizică,
materializată în programul nostru prin mijloacele atletismului şi jocurilor
sportive este una dintre cele mai bune soluţii.
Experinţa mea practică ca şi profesor la clase cu program de atletism m-a
determinat să aleg acest sport complex şi complet şi în acelaşi timp simplu şi
accesibil elevilor la această vârstă.
Prin studierea literaturii de specialitate am observat carenţe în existenţa
unor astfel de programe la această vârstă, în condiţiile în care necesitatea
elaborării lor este maximă.

5.2.Scopul cercetării
Scopul cercetării preliminare este de a identifica copiii cu probleme în
greutate pentru alcătuirea grupelor de lucru și de a evidenția nivelul de
dezvoltare fizică a acestor elevi.
Scopul experimentului pilot este verificarea tehnicilor de lucru, a
mijloacelor şi metodelor folosite în cadrul experimentului pilot, în vederea
pregătirii experimentului propriu-zis.

5.3.Obiectivele cercetării preliminare vizează:


-culegerea datelor antropometrice ale elevilor din grupa experimentală și de
control;
-verificarea nivelului de dezvoltare fizică a acestor elevi.

5.4. Sarcinile cercetării

 Identificarea activităților cuprinse în cercetarea preliminară.


 Delimitarea momentelor (perioadelor) de efectuare a testărilor.
 Selecția lotului supus cercetării.
 Stabilirea parametrilor de referință urmăriți și a indicatorilor statistici.
 Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor cercetării preliminare.
 Prelucrarea statistico-matematică a rezultatelor.
 Formularea concluziilor cercetării preliminare.
11
5.5. Ipotezele cercetării preliminare

 Aplicarea la ciclul primar a jocurilor dinamice şi a mijloacelor


atletismului poate determina reducerea excesului de greutate corporală.

 Integrarea copiilor antepubertari într-un sistem organizat de practicare a


mişcării îi responsabilizează atât pe ei, cât şi pe familiile lor, obişnuindu-i
la practicarea independentă a exerciţiilor şi la controlul alimentaţiei şi al
stării de sănătate.

5.6.Metodele de cercetare

În experimentul pilot s-au utilizat următoarele metode de cercetare:


experimentul pedagogic, metoda testelor, metoda statistico-matematică, metoda
grafică, analiza comparativă.

Metodele de cercetare

Metoda studiului bibliografic


Documentarea este o metodă ce dă posibilitatea cercetătorului să se informeze,în
vederea cunoaşterii sau reactualizării fenomenelor ce urmează să le cerceteze.

Observaţia
Observaţia este considerată prima fază a experimentului,ajutând la formularea
ipotezelor.Ea este definită de Epuran,M.(1992) ca fiind ,,contemplarea
intenţionată a unui obiect,document,fenomen sau proces,cunoaşterea ştiinţifică a
unei realităţi prin contemplare intenţionată şi metodică”.

În experimentul pilot s-au utilizat următoarele metode de cercetare:


experimentul pedagogic, metoda testelor, metoda statistico-matematică, metoda
grafică, analiza comparativă.

Experimentul pedagogic
S-a desfăşurat pe o perioada de 6 luni, timp în care au fost testaţi elevii
claselor I-IV din cadrul Şcolii Generale nr. 190, din Bucureşti ,în vederea
selecţiei grupului ţintă al experimentului pedagogic. Clasele I-IV au fost
împărţite, astfel alcătuindu-se grupele ţintă şi cele de control.

Metoda testării şi testelor

12
Testarea a cuprins: măsurători antropometrice şi somatice; teste de motricitate
generală;
 Măsurători antropometrice:
 Talia;
 Greutatea;
 Indicele de masă corporală
 Teste motrice:
 Alergarea de viteză pe 30/ 40 m în funcție de vârstă;
 Săritura în lungime de pe loc;
 Săritura pe verticală;
 Alergarea de rezistență 300 m;
 Aruncarea mingii de oină;
 Ridicări de trunchi din culcat cu genunchii îndoiți pe parcursul a 30 sec;
 Îndemânare (aruncări cu mingea de baschet la ținte orizontale și verticale)
 Mobilitate

Metoda statistico-matematică

Utilizarea largă a metodei matematice este legată de studiul cantitativ al


lucrurilor şi fenomenelor pe care fiecare domeniu le cuprinde. În acelaşi timp
însă, matematica conduce şi la studiul aspectelor calitative ale fenomenelor
tocmai datorită relaţiei strânse, obiective care există între variaţiile cantitative şi
calitative ale acestor fenomene. Matematizarea este etapa de abstractizare
superioară a unei ştiinţe, care, prin utilizarea conceptelor matematice, formularea
ipotezelor şi regulilor de deducere matematică dobândeşte precizie în formularea
concluziilor şi capacitate predictivă superioară. Statistica s-a
dezvoltat în mod deosebit din necesităţile ştiinţelor sociale de a explica natura
determinismului probabilist. Ca metodă, statistica desprinde din studiul
fenomenelor de masă conexiuni şi corelaţii, semnificaţii ale rezultatelor obţinute
asupra unor eşantioane ca şi anticiparea evoluţiei unor parametrii ai acestora
asupra populaţiei. Teoria matematică a probabilităţilor stă la baza prelucrării
statistice a datelor empirice. În cadrul acestei metode am utilizat indicatori
uzuali cum sunt: media aritmetică; abaterea standard; coeficientul de
variabilitate; testul student.

Media aritmetică a grupului (x) - în activitatea sportivă experiențele se


efectuează cu grupe de elevi-sportivi iar rezultatele brute se prezintă sub forma
unui volum destul de mare, adeseori disparate. De aceea este necesară ordonarea
şi gruparea datelor, prezentarea lor într-o formă clară, condensată.

 Media aritmetică (X)

13
Metoda reprezentării grafice computerizate
Reprezentarea grafică se realizează printr-o imagine spaţială,utilizată pentru a
pune în evidenţă ceea ce este esenţial şi caracteristic în evoluţia fenomenelor
urmărite şi înregistrate şi pentru a uşura înţelegerea semnificaţiei datelor
numerice.

Concluzii partea a II-a

 Practicarea agonistă a exercițiilor fizice și controlul alimentației îi


responsabilizează atât pe copii cât și pe familiile lor având efecte benefice
asupra pierderii în greutate la cei supraponderali.

 Este imperios necesară cunoașterea stadiului de creștere și dezvoltare al


copiilor dn ciclul primar, aceste informații având conotații favorabile
privind alegerea mijloacelor accesibile particularităților de vârstă.

 Limitarea îmbunătățirii abilităților fizice ar fi insuficientă deoarece


formarea copilului este de o arie complexă în ceea ce privește motivația,
starea emoțională, socială precum și procesele cognitive.

 La măsurătorile antropometrice observăm următoarele: la indicatorul


greutate se constată o scădere cu 3,07kg, la talie remarcăm o creștere cu
2,30cm, indicele de masă corporală a scăzut într-un procent de 0,11% (o
scădere cu 2,86). În ceea ce privește testările motrice se constată că: viteza
are o scădere de 0,32sec, săritura în lungime de pe loc are o creștere de 8
cm, săritura pe verticală are o creștere de 3,12cm, valoarea la indicatorul
alergare de rezistență a scăzut cu 5,43sec, indicatorul aruncarea mingii de
oină are o creștere cu 1,5m iar la ridicările de trunchi din culcat dorsal se
remarcă o creștere cu 3,7 repetări. Proba de îndemânare are de asemenea
valori crescute cu 0,96% (creștere absolută de 3,1). Mobilitatea s-a
remarcat printr-o creștere cu 1,15cm.

Partea a III-a–Demersul experimental privind eficiența jocurilor de


mișcare în ameliorarea compoziției corporale și a motricității școlarului
mic

CAPITOLUL VI - Cadrul metodologic operaţional al cercetării


6.1. Premisele cercetării

Cercetarea pe care ne-o propunem pleacă de la premisele că pentru a


combate această mare problemă a excesului de greutate şi a obezităţii la vârsta
14
şcolară mică este nevoie de programe speciale concepute la nivel
interdisciplinar,iar activitatea fizică, materializată în programul nostru prin
mijloacele atletismului şi jocurilor de mişcare este una dintre cele mai bune
soluţii.
Experinţa mea practică ca şi profesor la clase cu program de atletism m-a
determinat să aleg acest sport complex şi complet, şi în acelaşi timp simplu şi
accesibil elevilor la această vârstă.
Prin studierea literaturii de specialitate am observat carenţe în existenţa unor
astfel de programe la această vârstă, în condiţiile în care necesitatea elaborării
lor, este maximă.

6.2. Scopul cercetării

Scopul acestei lucrări este de a aduce contribuţii în realizarea unui proiect


de prevenire a supraponderabilităţii şi a obezităţii la ciclul primar prin folosirea
mijloacelor atletismului şi jocurilor de mişcare.
Scopul nostru este ca, prin practicarea exerciţiilor fizice în mod regulat,
de trei ori pe săptămână, în afara orelor de educaţie fizică şi prin colaborare cu
specialişti (medici,consilieri psihologici, nutriţionişti) să le putem oferi acestor
copii o viaţă mai sănătoasă şi mai bună, atât prin scăderea în greutate cât şi prin
obişnuirea lor de a practica în mod independent şi regulat exerciţiile fizice.
Integrarea lor în societate, în grupul de prieteni şi colegi este prioritară
pentru noi, iar acest demers ştiinţific işi propune să vină în sprijinul
specialiştilor.
În elaborarea acestui program voi ţine cont de anumite principii şi reguli
cum ar fi:
 Efectuarea unei analize a stării de sănătate,a regimului de viaţă prin
control medical sau investigaţii cardiologice urmate de investigaţii proprii
referitoare la indicele de masă corporală(IMC),adipozitate,indicele de
activitate fizică(IAF),experienţa motrică anterioară,precum şi de zona FC
de antrenare(ZFCA).
 Adaptarea conţinutului programului la baza materială disponibilă, la
programul zilnic şi săptămânal al subiectului si la antecedentele medicale.
 Structurarea pe etape, cu o durată suficientă pentru fiecare etapă, astfel
încât trecerile să se facă lent, pe baza acumulărilor din etapa anterioară.

6.3. Obiectivele cercetării

Cercetarea de faţă se doreşte a fi una aplicativă (Epuran,M.,2005,p. 54) de


tip descriptivă şi experimentală,ale cărei rezultate vor putea fi implementate în
activitatea practică în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii la copiii de ciclu primar
prin implementarea unui program de exerciţii fizice din atletism şi jocuri de
15
mișcare cu scopul de prevenire şi de combatere a obezităţii.
Ne dorim ca prin demersul nostru ştiinţific să oferim un plus de
cunoaştere care să contribuie la dezvoltarea domeniului educaţie fizică şi sport.

Obiectivele urmărite pot fi grupate astfel:


 Obiective generale
 Elaborarea unui model de program de prevenire şi combare a obezităţii la
copiii de ciclu primar prin mjloacele atletismului şi jocurilor dinamice în
scopul îmbunătăţirii stilului de viaţă şi scăderii în greutate.

 Obiective cu caracter teoretic


 Analiza si interpretarea fundamentărilor teoretice şi practico-metodice
care să susţină demersul ştiinţific al temei.
 Evidenţierea aspectelor prioritare care să fundamenteze aplicaţia practică.

 Obiective practico-aplicative
 Stabilirea grupei de lucru şi a celei de control prin selectarea copiilor
supraponderali de ciclu primar din Şcoala nr. 190.
 Analiza,înregistrarea şi urmărirea parametrilor antropometrici.
 Elaborarea şi implementarea unui model de program de prevenire şi
combatere a obezităţii la şcolarii mici prin jocuri dinamice şi
mijloacele atletismului în scopul îmbunătăţirii stilului de viaţă şi
scăderii în greutate.
 Evaluarea rezultatelor programului la copiii de vârstă şcolară mică, la 2
ani de la iniţiere,scopul fiind creşterea calităţii vieţii lor.

6.4. Sarcinile cercetării
 Eșalonarea activităților cuprinse în cercetare.
 Stabilirea scopului, obiectivelor, sarcinilor și ipotezelor cercetării.
 Studierea literaturii de specialitate privind tema aleasă.
 Realizarea testărilor inițiale
 Conceperea programelor de antrenament și planificarea lecțiilor.
 Implementarea programului de mișcare
 Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute după testarea finală.
 Formularea concluziilor finale.

6.5. Ipotezele cercetării


1. Aplicarea sistematizată a unui program de exerciţii din atletism şi jocuri
dinamice de 2 ori/săptămână la copiii de ciclu primar cu probleme de
supraponderabilitate duce la pierderea în greutate şi la creşterea rezistenţei
organismului la efort.

16
2 Practicarea jocurile dinamice ,a activităților sportive independente,
susținute de membrii familiei, poate preveni ”excesul de greutate corporală”,
promovând un stil de viață activ și sănătos la copii .

6.6.Metodele de cercetare

Metodele de cercetare
În experiment s-au utilizat următoarele metode de cercetare: experimentul
pedagogic, metoda testelor, metoda statistico-matematică, metoda grafică,
analiza comparativă.

Experimentul pedagogic s-a desfăşurat pe o perioada de 2 ani, timp în


care au fost testaţi elevii claselor I-IV din cadrul Şcolii Generale nr. 190, din
Bucureşti ,în vederea selecţiei grupului ţintă al experimentului pedagogic.
Populaţia ţintă a fost reprezentată de un număr de 741 de copii cu vârste
cuprinse între 6-11 ani din Şcoala Gimnazială nr. 190,sector 4,Bucureşti. Din
aceasta, am selectat populaţia accesibilă-123 copii supraponderali şi 618 cu
normopondere.
Variabilele şi modul de eşantionare
Din populaţia accesibilă,am selectat lotul de studiu; procedeul a fost
aleatoriu,urmărind atât criteriile de includere cât şi cele de excludere.
Criterii de includere:
-copii cu vârsta între 6-11 ani
-obezitate
-suprapondere
-normopondere
-posibilitatea urmăririi şi evaluării rezultatelor
-semnarea consimţământului de participare la studiu de către părinţii
copiilor.
Criterii de excludere:
-imposibilitatea monitorizării
-refuzul copiilor şi / sau al părinţilor de a participa la studiu
-obezitate secundară confirmată de specialişti
Metoda testelor

Testarea a cuprins: măsurători antropometrice; teste de motricitate


generală

Pentru fiecare copil am completat o fişă de evaluare ,cu urmărirea


parametrilor: anamnezici, antropometrici,motrici.

17
Parametrii urmăriţi în studiu:

 Vârsta şi sexul copilului

 Date anamnezice:
 antecedente personale fiziologice şi patologice;
 alimentaţia;
 vârsta la debutul obezităţii;
 obezitate asociată cu unii factori sociali.

 Parametrii antropometrici:
 măsurarea greutăţii corporale(G) cu ajutorul cântarului;
 măsurarea taliei(T) cu ajutorul taliometrului;
 determinarea IMC-indicelui de masă corporală.

Teste motrice:
 Alergarea de viteză pe 30m;
 Săritura în lungime de pe loc;
 Săritura pe verticală;
 Alergarea de rezistenţă 300 m;
 Aruncarea mingii de oină;
 Ridicări de trunchi din culcat dorsal cu genunchii îndoiţi pe parcursul a
30 sec;
 Îndemânare ( aruncări la ţintă cu mingea de handbal);
 Mobilitate

Descrierea testelor de pregătire fizică generală

 Alergarea de viteză pe 30m


 Proba este aceeaşi pentru ambele sexe, cu start din picioare şi cronometrat
de la prima mişcare.

 Săritura în lungime de pe loc


 Proba este comună ambelor sexe. Se permite o singură pendulare a
braţelor pentru elan. Se acordă 2 încercări şi se înregistrează cea mai bună
săritură.
 Se măsoară distanţa de la vârfurile picioarelor (poziţia de plecare) până la
călcâie (poziţia de aterizare). Rezultatele se exprimă în centrimetri.

 Săritura pe verticală
 Testul constă în efectuarea unei sărituri maximale pe verticală, fără
contramişcare, plecând dintr-o poziţie de flexie a genunchilor la 90*.
18
 In practică, subiectul trebuie să sară cu braţul ridicat (abducţie de 180*).
 Înălţimea săriturii se măsoară între punctul marcat prin ridicarea braţelor
înainte de săritură şi cel mai înalt punct marcat în timpul testului.
 Testul nu este considerat corect dacă subiectul nu aterizează în acelaşi loc
cu cel pe care s-a aflat iniţial.

 Alergarea de rezistenţă 300 m


 Atât fetele cât şi baieţii aleargă 300 m la această vârstă; se aleargă o
singură dată, pe teren plat contracronometru. Rezultatul se exprimă în
minute şi secunde.

 Aruncarea mingii de oină


 Se execută o aruncare de pe loc cu o singură mână; Se acordă 2 încercări
şi se înregistrează cea mai bună aruncare. Proba este comună ambelor
sexe, iar rezultatul se exprimă în metri şi în centimetri.

 Ridicări de trunchi din culcat dorsal cu genunchii îndoiţi pe


parcursul a 30 sec
 Executantul se află iniţial culcat dorsal, cu mâinile la ceafă, coatele pe
saltea, genunchii îndoiţi, tălpile pe saltea, vârfurile picioarelor fiind
sprijinite sub scara fixă (sprijinite de un coleg). La semnal, executantul
ridică trunchiul la verticală, în poziţia şezând, atingând genunchii cu
coatele, după care revine imediat în poziţia iniţială pentru a repeta
execuţia. Se reţin ca execuţii corecte numai acelea în care s-au atins
genunchii cu coatele la ridicare în poziţia şezând şi salteaua la revenirea în
poziţia culcat dorsal. Rezultatele se exprimă în număr de execuţii corecte,
pe parcursul a 30 sec.
 Îndemânare
 Se execută 10 aruncări la ţintă de pe loc cu o mână (5 la ţintă orizontală şi
5 la ţintă verticală) de la o distanţă de 3m cu mingea de handbal şi se
notează numărul de aruncări reuşite.
Metoda statistico-matematică
În cadrul acestei metode am utilizat indicatori uzuali cum sunt: media
aritmetică; abaterea standard; coeficientul de variabilitate; testul student.

Capitolul VII – Organizarea și eșantionul supus cercetării

7.1.Conținutul, planificarea și aplicarea programelor

În acest capitol sunt prezentate planificări calendaristice,ale unităților de


învățare,eșalonări anuale și itemi operaționali.
19
7.2. Prezentarea și evaluarea testelor aplicate
Măsurători efectuate- măsurători iniţiale şi finale

Cele două grupe supuse investigaţiilor (experimentală şi de control) au


fost supuse la următoarele categorii de măsurători:

- măsurători antropometrice (ambele grupe iniţial şi final)


- măsurători ale motricităţii generale (ambele grupe iniţial şi final)

GRUPA EXPERIMENTALĂ

Măsurători antropometrice iniţiale la grupa experimentală


Tabelul nr.42

Nr. Anul Greutate Înălţime IMC¹


Cod Clasa
Crt. naşterii
kg cm kg/m²
1. A.I. 2004 I 35,00 118 25,1
2. D.A 2004 I 36,00 117 26,3
3. R.R. 2004 I 38,00 120 26,4
4. V.S. 2004 I 37,00 120 25,7
5. A.G. 2004 I 33,00 119 23,3
6. M.A. 2004 I 38,00 122 25,5
7. M.D. 2003 II 44,00 135 24,1
8. T.E. 2003 II 48,00 137 25,6
9. I.D. 2003 II 45,00 135 24,7
10. S.A. 2003 II 47,00 135 25,8
11. S.I. 2003 II 37,00 125 23,7
12. U.A. 2003 II 43,00 131 25,1
13. O.M. 2003 II 47,00 135 25,8
14. B.M. 2003 II 46,00 134 25,6
15. P.C. 2002 III 49,00 146 23,0
16. P.F. 2002 III 45,00 140 23,0
17. O.A. 2002 III 34,00 132 25,3
18. F.L. 2002 III 47,00 137 25,0
19. T.R. 2002 III 45,00 135 24,7
20. C.N. 2002 III 48,00 137 25,6
¹IMC: Indice de Masă
Corporală=greutatea[kg]/înălţimea[m]**2
20
Măsurători antropometrice finale la grupa experimentală

Tabelul nr.43

Nr. Anul Greutate Înălţime IMC¹


Cod Clasa
Crt. naşterii
kg cm kg/m²
1. A.I. 2004 I 32,00 126 20,2
2. D.A 2004 I 30,00 122 22,2
3. R.R. 2004 I 33,00 126 20,8
4. V.S. 2004 I 33,00 126 20,8
5. A.G. 2004 I 27,00 124 17,6
6. M.A. 2004 I 31,00 126 19,5
7. M.D. 2003 II 36,50 140 18,6
8. T.E. 2003 II 41,00 140 20,9
9. I.D. 2003 II 39,50 139 20,4
10. S.A. 2003 II 40,00 139 20,7
11. S.I. 2003 II 35,00 136 18,9
12. U.A. 2003 II 37,00 138 19,4
13. O.M. 2003 II 42,00 138 22,1
14. B.M. 2003 II 40,30 139 20,9
15. P.C. 2002 III 44,20 148 20,2
16. P.F. 2002 III 40,00 145 19,0
17. O.A. 2002 III 37,50 138 19,7
18. F.L. 2002 III 43,20 143 21,1
19. T.R. 2002 III 39,50 138 20,7
20. C.N. 2002 III 42,80 143 20,9

¹IMC: Indice de Masă Corporală=greutatea[kg]/înălţimea[m]**2

21
Măsurători ale motricităţii generale iniţial la grupa experimentală

Tabelul nr.44
TESTE MOTRICE -TESTARE FINALĂ
Nr
cod
Anul AL. SĂRIT.. ALERG. ABD
crt naşterii VIT S.L.L VERT. REZIST. A.M.O 30’’ ÎNDEM MOBIL
sec cm cm sec m nr nr cm
1. A.I. 2004 7,1 100 6 115 7 12 1 0
2. D.A 2004 6,8 110 7 116 7 10 2 -2
3. R.R. 2004 6,9 113 11 126 8 11 3 -3
4. V.S. 2004 6,8 115 10 123 11 14 1 1
5. A.G. 2004 7,1 115 7 118 10 11 3 -5
6. M.A. 2004 6,5 120 12 110 9 13 2 1
7. M.D. 2003 6,7 115 11 113 8 15 5 0
8. T.E. 2003 6,8 110 12 108 8 13 3 -1
9. I.D. 2003 6,6 104 12 96 13 17 2 -1
10. S.A. 2003 6,5 110 14 110 12 12 6 2
11. S.I. 2003 6,5 118 11 115 11 20 3 1
12. U.A. 2003 6,3 115 9 90 12 14 4 3
13. O.M. 2003 6,7 120 12 115 14 15 3 -1
14. B.M. 2003 6,6 122 13 119 14 17 4 3
15. P.C. 2002 6,4 125 12 120 12 20 6 1
16. P.F. 2002 5,9 125 18 98 10 16 5 2
17 O.A 2002 6,1 127 14 95 12 17 4 4
18. F.L. 2002 6,1 130 15 90 15 15 2 2
19. T.R 2002 6,3 127 15 96 16 13 2 1
20. C.N. 2002 6,0 135 17 98 13 14 5 3

22
Măsurători ale motricităţii generale final la grupa experimentală

Tabelul nr.45
TESTE MOTRICE -TESTARE FINALĂ
Anul AL. SĂRIT. AL. ABD
Nr crt cod
naşterii VIT S.L.L VERT. REZ A.M.O 30’’ ÎNDEM MOBIL
sec cm cm sec m nr nr cm
1. A.I. 2004 6,5 120 10 105 15,0 21 5 3
2. D.A 2004 6,1 124 15 100 12,0 19 6 1
3. R.R. 2004 6,0 130 20 105 12,0 18 5 0
4. V.S. 2004 6,1 137 18 102 16,0 25 9 5
5. A.G. 2004 6,0 125 14 101 15,0 19 9 1
6. M.A. 2004 5,7 140 17 94 13,5 21 9 4
7. M.D. 2003 5,8 131 21 103 13,0 18 8 4
8. T.E. 2003 6,0 125 20 91 11,0 20 7 3
9. I.D. 2003 5,3 128 20 85 18,0 26 4 1
10. S.A. 2003 5,5 140 27 86 17,0 22 9 4
11. S.I. 2003 5,8 149 24 98 14,0 27 7 3
12. U.A. 2003 5,1 135 20 81 18,0 22 8 5
13. O.M. 2003 5,2 150 19 103 21,0 21 9 5
14. B.M. 2003 5,4 134 22 107 20,0 28 10 5
15. P.C. 2002 5,1 137 24 110 16,0 26 8 4
16. P.F. 2002 4,9 143 26 88 15,0 25 9 5
17. O.A 2002 5,0 144 23 86 19,0 23 9 6
18. F.L. 2002 4,9 149 28 81 18,0 20 6 4
19. T.R 2002 5,1 141 23 89 22,0 19 7 5
20. C.N. 2002 5,1 148 26 89 23,0 24 7 4

23
GRUPA DE CONTROL
Măsurători antropometrice iniţiale la grupa de control
Tabelul nr.46

Nr. Anul Greutate Înălţime IMC¹


Cod Clasa
Crt. naşterii
kg cm kg/m²
1. C.C. 2004 I 36,0 119 25,4
2. I.A. 2004 I 32,0 116 23,8
3. T.T. 2004 I 35,0 121 23,9
4. P.O. 2004 I 36,0 119 25,4
5. S.A. 2004 I 35,0 119 24,7
6. A.B. 2004 I 38,0 121 26,0
7. A.C. 2003 II 40,0 132 23,0
8. Y.C. 2003 II 42,0 134 23,4
9. Z.U. 2003 II 45,0 135 24,7
10. O.E. 2003 II 45,0 136 24,3
11. Q.A. 2003 II 41,0 129 24,6
12. L.A. 2003 II 40,0 131 23,3
13. D.G. 2003 II 36,0 130 21,7
14. Y.A. 2003 II 44,0 133 24,9
15. M.N. 2002 III 47,0 138 24,7
16. S.F. 2002 III 45,0 139 23,3
17. G.H. 2002 III 39,0 133 22,0
18. P.Z. 2002 III 46,5 137 24,8
19. E.F. 2002 III 46,5 137 24,2
20. T.I. 2002 III 47,0 136 25,4
¹IMC: Indice de Masă Corporală=greutatea[kg]/înălţimea[m]**2

24
Măsurători antropometrice finale la grupa de control
Tabelul nr.47

Nr. Anul Greutate Înălţime IMC¹


Cod Clasa
Crt. naşterii
kg cm kg/m²
1. C.C. 2004 I 37,0 121 25,3
2. I.A. 2004 I 33,0 118 23,7
3. T.T. 2004 I 36,5 123 24,1
4. P.O. 2004 I 37,0 121 25,3
5. S.A. 2004 I 36,8 122 24,7
6. A.B. 2004 I 39,3 125 25,2
7. A.C. 2003 II 42,0 134 23,4
8. Y.C. 2003 II 42,8 135 23,5
9. Z.U. 2003 II 46,5 136 25,1
10. O.E. 2003 II 45,0 138 24,3
11. Q.A. 2003 II 43,0 131 25,1
12. L.A. 2003 II 41,6 132 23,9
13. D.G. 2003 II 38,0 131 22,1
14. Y.A. 2003 II 42,0 135 23,0
15. M.N. 2002 III 48,0 140 24,5
16. S.F. 2002 III 46,7 140 23,8
17. G.H. 2002 III 40,0 135 21,9
18. P.Z. 2002 III 46,0 138 24,2
19. E.F. 2002 III 45,5 138 23,9
20. T.I. 2002 III 47,0 138 24,7
¹IMC: Indice de Masă Corporală=greutatea[kg]/înălţimea[m]**

25
Măsurători ale motricităţii generale iniţial la grupa de control

Tabelul nr.48
TESTE MOTRICE -TESTARE INIȚIALĂ
Anul AL. SĂRIT. AL. ABD
Nr crt cod
naşterii VIT S.L.L VERT. REZ A.M.O 30’’ ÎNDEM MOBIL
sec cm cm sec m nr nr cm
1 C.C. 2004 7,0 103 5 114 7 12 2 0
2 I.A. 2004 6,9 110 6 114 7 11 2 -2
3 T.T. 2004 7,0 115 10 123 7 10 3 -3
4 P.O. 2004 6,9 112 10 119 10 13 2 1
5 S.A. 2004 7,3 116 6 117 11 11 2 -4
6 A.B. 2004 6,6 118 11 119 9 14 2 1
7 A.C. 2003 6,6 116 10 112 9 15 4 0
8 Y.C. 2003 6,9 112 11 106 8 14 4 0
9 Z.U. 2003 6,7 105 10 96 12 16 3 -1
10 O.E. 2003 6,5 110 12 110 11 12 5 3
11 Q.A. 2003 6,4 117 10 114 10 19 3 1
12 L.A. 2003 6,5 115 9 90 12 14 4 3
13 D.G. 2003 6,7 121 11 114 13 15 3 0
14 Y.A. 2003 6,6 120 11 119 14 16 5 3
15 M.N. 2002 6,5 123 12 120 13 20 6 1
16 S.F. 2002 6,4 118 10 118 14 18 5 2
17 G.H. 2002 6,0 124 14 98 10 16 4 2
18 P.Z. 2002 6,0 114 13 110 9 17 6 3
19 E.F. 2002 6,1 125 12 95 11 17 4 3
20 T.I. 2002 6,2 129 12 91 14 14 3 2

26
Măsurători ale motricităţii generale final la grupa de control
Tabelul nr.49
TESTE MOTRICE -TESTARE INTERMEDIARĂ
Anul AL. SĂRIT. AL. ABD
Nr crt cod
naşterii VIT S.L.L VERT. REZ A.M.O 30’’ ÎNDEM MOBIL
sec cm cm sec m nr nr cm
1 C.C. 2004 7,0 104 6 112 7,0 14 3 1
2 I.A. 2004 7,0 110 6 115 7,5 11 2 -1
3 T.T. 2004 7,0 114 10 120 8,0 10 4 -3
4 P.O. 2004 7,0 114 11 120 10,0 13 2 1
5 S.A. 2004 7,4 118 7 115 11,0 11 3 -2
6 A.B. 2004 6,6 118 11 130 9,0 14 2 1
7 A.C. 2003 6,7 116 10 112 9,0 14 4 1
8 Y.C. 2003 6,9 110 11 100 8,5 14 4 0
9 Z.U. 2003 6,8 107 10 99 12,0 17 5 -1
10 O.E. 2003 6,6 111 12 105 12,0 12 5 3
11 Q.A. 2003 6,4 116 10 114 10,0 19 2 1
12 L.A. 2003 6,4 116 10 92 12,0 14 5 3
13 D.G. 2003 6,6 122 11 112 13,0 16 3 0
14 Y.A. 2003 6,5 120 12 120 15,0 17 5 3
15 M.N. 2002 6,5 124 12 115 13,0 20 8 1
16 S.F. 2002 6,5 118 9 117 14,0 18 5 4
17 G.H. 2002 6,0 125 15 95 11,0 16 5 2
18 P.Z. 2002 5,8 116 13 110 9,5 17 4 3
19 E.F. 2002 6,0 126 12 96 11,5 18 4 4
20 T.I. 2002 6,1 130 13 90 13,5 15 3 3

27
În acest paragraf este prezentată analiza statistică a tuturor datelor măsurate la
grupa experimentală:
 Dimensiuni antropometrice ;
 Parametrii motricităţii generale.
Pentru realizarea analizei statistice a datelor vom folosi instrumentul statistic
“t-test”.
Mai jos prezentăm un ecran de lucru.

Figura nr.4 ecran testul T

28
7.3.Analiza și interpretarea datelor

Analiza statistică a dimensiunilor antropometrice

GREUTATEA

Analiza statistică a greutăţii

Tabelul nr. 51
Indicatori Rezultate
TESTUL t bilateral statistici Iniţial Final
Media aritmetică 42,10 37,23
Pragul de încredere Mediana 44,50 38,50
fixat - α α = 0,05
m1 - m2 Valoarea minimă 33,00 27,00
Ipoteza nula H0 =0
Ipoteza alternativa m1 - m2 Valoarea maximă 49,00 44,20
H1 #0
t critic (valoarea din Amplitudinea 16,00 17,20
tabele) 1,729
Grade de libertate - Abaterea standard 5,41 4,88
df 19
Coeficient de 12,85 13,10
variaţie (%)
Evoluţia mediei -11,58
t calculat
Rezultat aritmetice
test t Mărimea 0,90
9,073
efectului (Cohen)

29
Graficul nr.53 - Analiza statistică a greutăţii

Graficul nr.54 - Analiza statistică a greutăţii


La indicatorul GREUTATE valoarea mediei aritmetice la testarea iniţială
este de 42,10 kg, iar valoarea la testarea finală este de 37,23 kg. Greutatea a
scăzut în medie cu 11,58% înregistrând o scădere absolută de 4,87 kilograme.
Gradul de împrăştiere a valorilor şirului, reprezentat de abaterea standard, are
valorile la testarea iniţială de 5,41 iar la testarea finală de 4,88. Coeficientul de
variaţie are valoarea de 12,85% la testarea iniţială şi 13,10% la testarea finală,
indicând o scădere a omogenităţii şirului. Valoarea testului „Student” calculat
„t” între testarea iniţială şi testarea finală este de 9,073 fiind superioară valorii
de 1,729 din tabela lui Fischer şi, ca urmare există diferenţe semnificative între
mediile celor două testări. Nu se acceptă ipoteza H0.

30
IMC (Indicele de Masă Corporală)
Tabelul nr.52
Rezultate
Indicatori statistici
TESTUL t bilateral Iniţial Final
Media aritmetică 24,97 20,23
Pragul de încredere fixat Mediana 25,20 20,55
-α α = 0,05
m1 - m2 Valoarea minimă 23,00 17,60
Ipoteza nula H0 =0
m1 - m2 Valoarea maximă 26,40 22,20
Ipoteza alternativa H1 #0
t critic (valoarea din Amplitudinea 3,40 4,60
tabele) 1,729
Grade de libertate - df 19 Abaterea standard 1,04 1,15
Coeficient de variaţie 4,15 5,67
(%)
Evoluţia mediei -18,97
t calculat
Rezultat test aritmetice
t Mărimea efectului 4,57
25,674
(Cohen)

Graficul nr. 55 - Analiza statistică a IMC

Graficul nr 56 - Analiza statistică a IMC


La indicatorul IMC (Indicele de Masă Corporală), a cărui unitate de măsură
este kg/m2, valoarea mediei aritmetice la testarea iniţială este de 27,97, iar
valoarea la testarea finală este de 20,23. Indicele de Masă Corporală a scăzut în
medie cu 18,97% înregistrând o scădere absolută de 04,74 unităţi. Gradul de
împrăştiere a valorilor şirului, reprezentat de abaterea standard, are valorile la
testarea iniţială de 1,04 iar la testarea finală de 1,15.
31
Coeficientul de variaţie are valoarea de 4,15% la testarea iniţială şi 5,67% la
testarea finală, indicând o scădere a omogenităţii valorilor şirului. Valoarea
testului „Student” calculat „t” între testarea iniţială şi testarea finală este de
25,674 fiind superioară valorii de 1,729 din tabela lui Fischer şi, ca urmare
există diferenţe semnificative între mediile celor două testări. Nu se acceptă
ipoteza H0.

SĂRITURA ÎN LUNGIME DE PE LOC


Tabelul nr.54
Rezultate
Indicatori statistici
TESTUL t bilateral Iniţial Final
Media aritmetică 117,80 136,50
Pragul de încredere fixat Mediana 116,50 137,00
-α α = 0,05
m1 - m2 Valoarea minimă 100,00 120,00
Ipoteza nula H0 =0
m1 - m2 Valoarea maximă 135,00 150,00
Ipoteza alternativa H1 #0
t critic (valoarea din Amplitudinea 35,00 30,00
tabele) 1,729
Grade de libertate - df 19 Abaterea standard 8,85 9,23
Coeficient de variaţie 7,52 6,76
(%)
Evoluţia mediei 15,87
t calculat
Rezultat test aritmetice
t Mărimea efectului 2,11
-13,583
(Cohen)
(mi = media grupei i)

32
Graficul nr. 59 - Analiza statistică a parametrului săritura în lungime de pe loc

Graficul nr. 60 -Analiza statistică a parametrului săritura în lungime de pe loc

La proba SLL valoarea mediei aritmetice la testarea iniţială este de 117,80


cm, iar valoarea la testarea finală este de 136,50 cm. Lungimea săriturii a
crescut în medie cu 15,87% înregistrând o creştere absolută de 18,7 cm. Gradul
de împrăştiere a valorilor şirului, reprezentat de abaterea standard, are valorile la
testarea iniţială de 8,85 iar la testarea finală de 9,23. Coeficientul de variaţie are
valoarea de 7,52% la testarea iniţială şi 6,76% la testarea finală, indicând o
uşoară creştere a omogenităţii şirului. Valoarea testului „Student” calculat „t”
între testarea iniţială şi testarea finală este de -13,583, fiind inferioară valorii de
1,729 din tabela lui Fischer şi, ca urmare există diferenţe semnificative între
mediile celor două testări. Nu se acceptă ipoteza H0.

33
Compararea rezultatelor obţinute de cele două grupe (experimentală şi de
control)
Pentru realizarea acestor comparaţii vom folosi testul ANOVA. În continuare
vom prezenta succint modul de utilizare a testului.Testul ANOVA este tot un
test de comparare a mediilor, care are avantajul ca poate compara în acelaşi timp
mediile mai multor loturi, în vreme ce testul Student nu poate face acest lucru.
Măsurătorile se fac deci pe mai multe loturi pe care dorim să le comparăm din
punct de vedere al mediilor, ipotezele pentru acest test fiind:
H0: Mediile populaţiilor din care provin loturile sunt egale.
H1: Cel puţin una din mediile populaţiilor din care provin loturile
diferă faţă de celelalte.
În continuare vom prezenta analiza statistică a datelor obţinute.
Este necesar să facem precizarea că:
- grupa experimentală a parcurs traseul metodic de predare propus de noi în
lucrare respectiv participarea la lecţiile din cadrul programului de prevenire şi
combatere a obezităţii ;
- grupa de control a parcurs traseul metodologic tradiţional şi nu a participat la
un astfel de program.
În ceea ce priveşte investigaţia noastră ştiinţifică, pe noi ne-a interesat:
- să constatăm diferenţele rezultatelor dintre cele două grupe;
- să verificăm veridicitatea ipotezelor de lucru.
Date antropometrice
Prezentăm în continuare interpretările statistice şi comentarea rezultatelor
obţinute.

34
GREUTATEA
Tabelul nr.62
Rezultat final
Indicatori statistici Gr. Gr.
TESTUL ANOVA
Control Experimentală
Media aritmetică 41,69 37,23
Pragul de încredere Mediana 42,00 38,50
fixat - α α = 0,05
m1 - m2 = Valoarea minimă 33,00 27,00
Ipoteza nula H0 0
m1 - m2 # Valoarea maximă 48,00 44,20
Ipoteza alternativa H1 0
F critic (valoarea din Amplitudinea 15,00 17,20
tabele) 4,098
între Abaterea standard 4,33 4,88
grupuri df1 1
Grade de în cadrul Coeficient de 10,38 13,10
libertate unui grup variaţie (%)
- df df2 39
Evoluţia mediei -10,70
Rezultat F calculat P
aritmetice
test
Mărimea efectului 1,50
ANOVA 9,357 0,0041
(Cohen)
(mi = media grupei i)

35
Graficul nr.75 -Analiza statistică comparativă a parametrului greutate

Graficul nr.76 - Analiza statistică comparativă a parametrului greutatate

La caracteristica GREUTATE valoarea mediei aritmetice la grupa de


control este de 41,69 kg, iar valoarea la grupa experimentală este de 37,23 kg.
Greutatea subiecţilor diferă în medie cu -10,70%, înregistrându-se o diferenţă
absolută de -4,46 kg. Gradul de împrăştiere a valorilor şirului, reprezentat de
abaterea standard, are valorile la grupa de control de 4,33 iar la grupa
experimentală de 4,88. Coeficientul de variaţie are valoarea de 10,38% la grupa
de control şi de 13,10% la grupa experimentală , indicând o scădere uşoară a
omogenităţii şirului. Testul ANOVA între grupa de control şi grupa
experimentală indică o valoare p=0,0041 mai mică decât α=0,05 şi, ca urmare
există diferenţe statistic semnificative între mediile celor două testări,
neacceptându-se ipoteza H0.
36
SĂRITURA ÎN LUNGIME DE PE LOC

Tabelul nr.65
Rezultat final
Indicatori statistici Gr. Gr.
TESTUL ANOVA
Control Experimentală
Media aritmetică 116,75 136,50
Pragul de încredere Mediana 116,00 137,00
fixat – α α = 0,05
m1 – m2 = Valoarea minimă 104,00 120,00
Ipoteza nula H0 0
m1 – m2 # Valoarea maximă 130,00 150,00
Ipoteza alternativa H1 0
F critic (valoarea din Amplitudinea 26,00 30,00
tabele) 4,098
între Abaterea standard 6,58 9,23
grupuri df1 1
Grade de în cadrul Coeficient de 5,64 6,76
libertate unui grup variaţie (%)
- df df2 39
Evoluţia mediei 16,92
Rezultat F calculat P
aritmetice
test
Mărimea efectului 2,83
ANOVA 60,729 0,00000
(Cohen)
(mi = media grupei i)

37
Gr
aficul nr. 81 - Analiza statistică comparativă a parametrului săritura în
lungime de pe loc

Graficul nr.82 - Analiza statistică comparativă a parametrului săritura în


lungime de pe loc
Caracteristica SĂRITURA în LUNGIME de pe LOC înregistrează o valoare a
mediei aritmetice la grupa de control este de 116,75 cm, iar valoarea la grupa
experimentală este de 136,50 cm. Lungimea săriturilor diferă în medie cu
16,92%, înregistrându-se o diferenţă absolută de 19,75 cm. Gradul de
împrăştiere a valorilor şirului, reprezentat de abaterea standard, are valorile la
grupa de control de 6,58 iar la grupa experimentală de 9,23. Coeficientul de
variaţie are valoarea de 5,64% la grupa de control şi 6,76% la grupa
experimentală, indicând omogenitea valorilor înregistrate la subiecţi în cele două
grupe . Testul ANOVA între grupa de control şi grupa experimentală indică o
valoare p=0,00001, mai mic decât α=0,05 şi, ca urmare există diferenţe
semnificative între mediile celor două testări, neacceptându-se ipoteza H0.
38
CAPITOLUL VIII – Concluzii

 În ceea ce privește grupa de control care a parcurs traseul metodologic


tradițional, în urma interpretărilor statistice la datele antropometrice, talia
nu prezintă diferențe semnificative între mediile celor două testări – se
acceptă ipoteza de nul spre deosebire de greutate și IMC unde diferențele
sunt semnificative.

 Analizând parametrii motricității generale ai grupei de control la alergarea


de viteză, săritura în lungime de loc, săritura pe verticală, alergarea de
rezistență, aruncarea mingii de oină, ridicări de trunchi în 30sec,
îndemânare, mobilitate,nu există diferențe semnificative între medii – se
acceptă ipoteza de nul.

 Privind datele statistice la grupa experiment în cadrul programului de


prevenire și combatere a excesului de greutate și a obezității la
măsurătorile antropometrice (inițiale și finale ) la talie - se acceptă
ipoteza de nul, valoarea fiind de 4,15 cm prin urmare nu există diferențe
semnificative .

 Valorile greutății corporale și ale IMC-ului indică diferențe statistice


semnificative între cele două testări (-4,46kg, respectiv 3,86 unități) ca
urmare nu se acceptă ipoteza de nul.

 Din evoluția parametrilor măsurați ai motricității generale la grupa


experiment: la alergarea de viteză s-a remarcat o scădere de 1,01 sec între
mediile celor două testări, existând diferențe semnificative – nu se
acceptă ipoteza de nul.

 La săritura în lungime de pe loc s-a înregistrat o creștere absolută de


19,75cm de unde reiese că se nu acceptă ipoteza de nul.

 La săritura pe verticală s-a înregistrat un progres de 8,95cm, ca urmare a


diferențelor semnificative, nu se acceptă ipoteza de nul.

39
 Printr-o scădere a timpului de 13,35 sec între cele două testări la alergarea
de rezistență se respinge ipoteza de nul.

 Proba de aruncare a mingii de oină ne arată diferența mediilor de 5,33m,


drept urmare există diferențe semnificative, neacceptându-se ipoteza de
nul.

 În urma analizării valorilor probei de ridicări de trunchi în 30 sec, s-a


constatat o creștere absolută de 7,75 repetări, ceea ce indică că există
diferențe semnificative între medii, neacceptându-se ipoteza de nul.

 La testul de îndemânare (atingerea țintei), numărul de reușite a crescut cu


4,25 ca urmare ipoteza de nul nefiind acceptată.

 În ceea ce privește mobilitatea (distanța la sol) s-a înregistrat o diferenţă


absolută de 2,40cm, ceea ce demonstrează că există diferențe
semnificative între medii și nu se acceptă ipoteza de nul.

 Comparând rezultatele obţinute la testarea iniţială şi cea finală am


constatat că s-au înregistrat progrese de la o testare la alta.Astfel, în afara
indicatorului TALIA,unde nu există diferenţe semnificative între mediile
celor două testări,acceptându-se ipoteza nulă, la celelalte caracteristici
(greutate,IMC,alergare de viteză,săritura pe verticală,alergarea de
rezistenţă,aruncarea mingii de oină,ridicări de trunchi în 30
sec,îndemânare,mobilitate) există diferenţe semnificative care duc la
acceptarea ipotezei alternative.

 Rata supraponderii a fost de 16,59%(123 copii cu vârsta între 6-11 ani


dintr-un total de 741 copii) în rândul populației țintă.

 În ceea ce privește dezvoltarea armonioasă și socio-afectivă a copilului


din ciclul primar, este necesar un echilibru între nevoia de mișcare, joc și
efortul intelectual.

 Jocurile au o dimensiune interactivă și sunt distractive în cadrul grupului,

40
acestea fiind folosite și pentru abilitățile de mișcare.

 Jocurile competitive nu ajută la învățarea de noi abilități de mișcare, ci le


accentuează pe cele existente și oferă modalități noi de a le exersa într-un
mod plăcut și fără constrângeri.

 Remarcăm valoarea primordială a jocurilor dinamice în prevenirea


monotoniei prin caracterul emulativ/distractiv și abordarea practicării
constante a exercițiilor fizice de prevenire a obezității.

 Concluzia finală este că acest program de prevenire şi combatere a


excesului de greutate și obezităţii la copiii şcolari mici constând în
practicarea de 2 ori pe săptămână timp de 1 h a unor exerciţii bazate pe
mijloacele atletismului şi jocuri dinamice a avut un impact pozitiv atât
asupra compoziţiei lor corporale,cât şi asupra motricităţii lor care s-a
îmbunătăţit foarte mult, asupra încrederii pe care o au în propria persoană,
unii dintre elevi fiind chiar îndrumaţi la final spre practicarea unui sport
de performanţă.

 Feed-back-ul din partea părinţilor a fost unul pozitiv, susținând toate


acţiunile propuse,fără rezerve.

 La sugestiile medicului, ale consilierului psihologic al şcolii cu care s-a


colaborat, elevii şi-au schimbat atitudinea atât faţă de regimul alimentar
care este mai echilibrat,cât şi asupra atitudinii faţă de practicarea în timpul
liber a exerciţiilor fizice.

 Ne dorim să continuăm acest program şi pe viitor cu participarea câtor


mai mulţi elevi atât supraponderali,cât şi normoponderali pentru a le
insufla dragostea de mişcare.

Capitolul IX- Elemente de originalitate și diseminarea rezultatelor

9.1.Contribuții personale

 Elementul de noutate îl constituie chiar excesul de greutate al școlarilor


mici. Este cunoscut faptul că informațiile privitoare acestui subiect sunt
extrem de restrânse, iar lucrarea aduce o sinteză a datelor din literatura de
specialitate internațională și națională, dar și a datelor de ultimă
actualitate – date completate cu opinii personale.

41
 Evidențierea unor aspecte fiziologice prin efectuarea unor teste fizice și
motrice menite să cerceteze eventualele modificări apărute la copiii
supraponderali după parcurgerea programelor propuse.

 Conceperea unui program de pregătire cu mijloace asociate atletismului și


jocurilor de mișcare ce a presupus selectarea și adaptarea celor mai
eficiente mijloace de pregătire fizică, folosite sub formă de joc, de ștafete,
în scopul studierii impactului acestuia asupra evoluției potențialului
motric al copiilor ce vine în ajutorul menținerii unei vieți sănătoase.

 Realizarea programelor de exerciţii la elevii din învăţământul primar a


presupus selectarea şi adaptarea unor mijloace specifice de pregătire
fizică,sub formă de joc, pentru a evidenţia impactul acestora asupra
calităților și capacităților motrice pe de o parte și a compoziției corporale
pe de altă parte.

 Programul de exerciţii propus şi realizat în cadrul demersului nostru


ştiinţific la nivelul claselor primare a dezvoltat o serie de capacităţi şi
deprinderi foarte importante pentru evoluţia viitoare a elevilor
supraponderali.

9.2.Diseminarea rezultatelor

1. Prevention and Amelioration of Obesity for Children of Primary School


Through Athletics and Movement Games” – 18thannual Congress of the
European College of Sport Science ECSS, ISBN 978-84-695-7786-8,
National Institute of Physical Education of Catalonia, Barcelona, iunie
2013.

2. Morpho-functional and psychological characteristics of primary school


pupiles of driving skills at this age – Revista Marathon, vol. V, nr. 1,
2013.
42
3. Combaterea și prevenirea obezității la elevii de ciclul primar prin jocuri
de mișcare tradiţionale și dansuri moderne – Simpozion Municipal
Cultură Fizică, Domeniu al Culturii Universale 2012.

4. Preventing Obesity in Primary Schoolchildren–6th World Conference on


Psychology, Consueling and Guidance, Antalia Turcia, 2015

5. Movement games in the primary school – means of preventing


overweight - 7th World Conference on Psychology, Consueling and
Guidance, Kusadasi Turcia, 2016

6. Studiu privind prevenirea și combaterea supraponderabilității la elevii


de ciclu primar prin mijloacele atletismului și jocuri de mișcare –
Simpozionul Naţional Cultură Fizică, Domeniu al Culturii Universale
2016.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandrescu, D. Tatu, T. Ardelean, T. (1983) - Atletism, Editura


Didactică şiPedagogică, Bucureşti.
2. Anton, M. (2003) - Aspecte teoretice ale antrenamentului sportiv, Editura
Printech, Bucureşti.
3. Anton, M(2005). - Exerciţii pentru învăţarea probelor atletice, Editura
Bran, Bucureşti.
4. Anton, M. (2004) – Ghidul antrenorului I şi II, Editura CNPA, Bucureşti.
5. Arion, C, Dragomir, D, Popescu, V. (1983) - Obezitatea la sugar, copil şi
adolescent, Editura Medicală ,Bucureşti.
6. Ardelean , T. (1990) – Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în
atletism, I.E.F.S. Bucureşti.
7. Avramoff, E. (1986) – Fiziologia efortului, Editura I.E.F.S. Bucureşti.
8. Apostu, M. (2010) – Bioenergetica în activitatea sportivă, Editura
Moroşan.
9. Barani, G. Dragomir, Z. Istrate, I. (1968) – Pregătirea fizică în
antrenamentul sportiv, Editura CNEFS Bucureşti.
10.Barbu, C. (1999) - Predarea tehnicii exerciţiilor de atletism la copii şi
junior, Editura Atlantis, Bucureşti.
11.Barbu, C. Stoica, M. (2000) - Atletism – Metodica predării exerciţiilor
de atletism în lecţia de educaţie fizică, Editura Printech, Bucureşti.
12.Baroga, L. (1974) – Forţa în sportul de performanţă, Editura Sport-
Turism, Bucureşti.
13.Bompa, T. (2001) – Teoria şi metodica antrenamentului, Editura Tana,
Bucureşti. 43
14.Bompa, T. (2002) - Teoria şi metodica antrenamentului, Editura
Exponto, Bucureşti.
15.Bompa, T. (2003) – Totul despre pregătirea tinerilor campioni, Şcoala
Naţională de Antrenori, Bucureşti .
16.Borys,J.-M.,Treppoz,S.(2004),L”obesite de l”enfant,Editura
Masson,Paris.
17.Bota, C. (1997) – Ergofiziologie, Editura Globus, Bucureşti.
18.BritoOjeda,E.,Caballero,J.A.R.,Valdivielso,M.,N.,Manso,J.M.,G.(2009),
Valoracion de la condotion fisica y biologica en escolares,Wancuelen
Editorial Deportiva,Sevilla.
19.Călin, M.C. (1995)- Procesul instructiv-educativ, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti.
20.Cerghit, I. (coord), (1993)-Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă,
Editura didactică şi pedagogic, Bucureşti.
21.Chateau, J. (1967)- Copilul şi jocul. Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti.
22.Chiriţă, G. (1983) – Educaţie prin jocuri de mişcare, Editura Sport-
Turism, Bucureşti.
23.Colibaba, D.E., Bota, I., (1998)- Jocuri sportive-teorie şi metodică,
Editura Aldin, Bucureşti.
24.Cojocaru, V. (2007)- – Fotbal. Aspecte teoretice şi metodice, Editura
Cartea Universitară, Bucureşti.
25.Cârstea , GHE. (2000)- – Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului,
Editura Anda, Bucureşti.
26.Demeter A., (1974), Bazele fiziologice ale educației fizice școlare,
Editura Stadion, București

27.Demeter A., (1981), Bazele fiziologice și biochimice ale calităților


fizice, Editura Sport - Turism, București

28.Dicționarul explicativ al limbii române,(1997), Editura Univers


Enciclopedic, București

29.Drăgan I, (1994), Medicina sportivă aplicată, Editura Editis,București

30.Drăgan I, (1982), Medicina Sportivă, Editura Sport - Turism, București

31.Drăgan I., (1979), Selecția medico-biologică în sport, Ed. Sport -


Turism, București

44
32.Dragnea A., (1984), Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport,
Editura Sport - Turism, București

33.Dragnea A., Bota A., Stănescu M., Șerbănoiu S., Teodorescu S.,
Tudor V., (2006), Educație fizică și sport - teorie și didactică -, Editura
Fest, București

34.Dragnea A, colab, (2002), Teoria educației fizice și sportului, Editura


Fest, București

35. Dragnea A., Teodorescu-Mate S., (2002), Teoria sportului, Ed. Fest,
Bucureşti

36. Dragomir Z., (1955), Dezvoltarea detentei în antrenamentul atletic,


Editura U.C.F.S., Bucureşti

37. Dragu A., Cristea A., (2003), Psihologia și pedagogia școlară,


Editura Ovidius Press, Constanța

38. Dumitrescu R.,(2008), Metodica Educației fizice II- Educație


psihomotrică, Editura Universității din București

39.Dumitrescu R.,(2008) Metodica educaţiei fizice –Jocurile de mişcare,


Vol. I Editura Universităţii din Bucureşti

40. Dumitrescu S., (2009), Jogging – alergi pentru o viață, Editura Cartea
de buzunar, București

41.Durand M, (2006), L`enfant et le sport, Editura France –Quercy, Cahors

42.Epuran M., (1999), Dezvoltarea psihică. Aspecte ale dezvoltării psihice


în ontogeneză, A.N.E.F.S., București

43.Epuran M., (2005), Metodologia cercetării activităților corporale -


Exerciții fizice, Sport, Fitness, Editura Fest, București

44.Epuran M., Holdevici I., (1980), Compediu de psihologie pentru


antrenor, Editura Sport - Turism, București

45.Epuran V., (1973), Jocuri de mișcare, Editura I.E.F.S., București

45
46.Falize J.,Hunebelle G., (1977), Croissance - Motricité, Aptitudes -
Habiletés, Editura Université de Liege, I.S.E.P

47.Firea E., (1979), Metodica educației fizice școlare în învățământul


preșcolar –primar - gimnazial, Editura I.E.F.S, Bucureşti

48.Firea E., (2002), Particularitățile somato-funcționale, psihice și motrice


la copii, în perioada prepubertară și pubertară, și valorificarea lor în
domeniul sportiv, Culegere de materiale tehnico-metodice, F.R.F., Școala
de antrenori, București

49.Firea E., Cîrstea Gh., (1989), Culegere de exerciții și jocuri pentru


educația fizică a elevilor din învățământul primar, Editura I.E.F.S,
Bucureşti

50. Gagea A.,(1999), Metodologia cercetării în educaţie fizică şi sport,


Editura Fundaţia România de mâine, Bucureşti

51.Gagea A., (2007), Ghid pentru întocmirea unui plan de cercetare doctoral
și sugestii pentru redactarea unei teze de doctorat, Editura A.N.E.F.S.,
București

52. Gagea A., (2010), Tratat de cercetare științifică în educație fizică şi


sport, Editura Discobolul, București

53.Gambeta, V. (1990)- - Noi tendinţe în teoria antrenamentului, Scuola


dello Sport, Roma, IX, ( traducere) .
54.Gheorghe, C. (2000)- – Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului,
Editura AN-DA, Bucureşti.
55.Gheorghe , M, Alexandru, M. (1980)- – Metodica educaţiei fizice
şcolare, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
56.Gîrleanu,D.,Firea,E.(1972),Exerciţii şi jocuri pentru pregătirea
atleţilor,Editura Stadion,Bucureşti.
57.Graur, M. şi Colab., (2006)- Ghid pentru alimentaţia sănătoasă, Editura
Performantică,Iaşi.
58.Hahn, E. (1996)- - Antrenamentul sportiv la copii, M.T.S.-C.C.P.S.
Bucureşti.
59.Herbert, A. de Vries(1980)- - Phiysiology of exercise for Physical
Education and atletics. Third Edition, Iowa, S.U.A.
46
60.Hillerin, OJ. (2002)- - Principii de dezvoltare a calităţilor de forţă şi
viteză, Cursul Naţional de perfecţionare al profesorilor şi antrenorilor din
România, Bucureşti.
61.Joseph, L, R. (2004)- – Manualul antrenorului de atletism din SUA,
Editura INCPS, Bucureşti.
62.Lador, I. (2000)- - Bazele teoretice ale managementului în sport,
Editura Universităţii Piteşti, Piteşti.
63.Nicu, A. (1993)- – Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis,
Bucureşti.
64.Nicu,A., Paraschiv, V., Șintie A., (1992)-Studiu comparativ al
potențialului biomotric al elevilor din clasele I-IV, București
65.Niculescu,M., (2003)- Metodologia cercetării ştinţifice în educaţie fizică
şi sport, Ed. Bren, Bucureşti
66.Nowlan,J., (1996) - Evaluation en education physique et sportive, Dakar
67.Oprea, L. şi alţii, (2009) -Caietul profesorului de educaţie fizică, Editura
Semne
68.Oprea, L., (2010)- The biomotric potential of the children with sever
menthaldeficiency compared with lot of children from mass education
system in 15thAnnual Congress of the European College of Sport
Science, Antaly
69.Oprea, L., (2007) -Aspecte moderne privind proiectarea didactică a
lecţiei de educaţie fizică, în Revista Atelier Didactic, Editura Atelier
Didactic,Bucureşti
70.Oprea, L., (2007) - Jocurile de mişcare în lecţia de educaţie fizică, Ed.
Semne, Bucureşti
71.Oprea, L., (2010) -Optimizarea evaluării în educaţie fizică şi sport, la
Simpozionul Naţional de Comunicări Ştiinţifice a Academiei de Poliţie
”Al. I. Cuza”, Bucureşti
72.Oprea, L., (2009) -Optimizarea sistemului de evaluare,în Cultura fizică
domeniual culturii universale, Sesiune Naţională de Comunicări
Ştiinţifice, Editura Afir, Bucureşti
73.Oprea, L., (2007)-Orientări moderne privind evaluarea învăţării,
Simpozionul Intenaţional Educaţie prin Mişcare”, FESS, Ed.Aius Print,
Craiova
74.Oprea, L., Şulea, R., (2009)-Ghid pentru profesorii de educaţie
fizică,Editura Semne
75.Oprea,L., (2005)- Curricculum la decizia şcolii la educaţie fizică ,în
procesul de restructurare a învăţământului românesc, în Revista Atelier
Didactic, Editura Atelier Didactic, Bucureşti
76.Oprescu,V., (2001) - Aptitudini şi atitudini, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti
77.Olivier, P., (2007)- Musculation pour l enfant et l adolescent, Amphora.
47
78.Pandele L., (1969), Atletism la copii și juniori, Editura CNEFS,
București

79.Parlebas P., Afectivitatea cheia conduitelor motrice, Sportul la copii și


juniori, vol XLI, Centrul de cercetări pentru educație fizică și sport,
București

80.Pauly O., (2007), Musculation pour l`enfant et l`adolescent, Editura


Amphora, Paris

81.Pauly O., (2012),Le gainage: 300 exercices, Editura Amphora, Paris

82.Piaget J., (1975), Psihologia copilului, Editura Crișana, Oradea

83.Popescu L., (2002), Jocurile, mijloace permanente în pregătirea


începătorilor, Sport și societate: Revistă de educație fizică, sport și științe
conexe,V.2002, nr. 2, Publicație a fundației „Altius Academy”-
Facultatea de Educație fizică și Sport, universitatea A.I. CUZA, Iași

84.Predescu, T., Moanţă, A. (2001), Baschetul în şcoală, instruire – învăţare,


Editura Semne; Bucureşti
85.Predescu C., (2010), Fiziologia și biochimia efortului sportiv, Editura
Discobolul, București

86.Predescu C., Popescu D.P., (2010), Fiziologia efortului la copii și


juniori, Editura Discobolul, București

87.Programe şcolare clasele I-a IV-a, pregătire sportivă practică, filieră


vocaţională, profil sportiv

88.Platonov, N.V., (1991), L`entrainement sportif. Theorie et methodologie. Editura


Revue EPS, Paris

89.Peter, J.L.T. (1993)- - Introducere în teoria antrenamentului, Editura


C.C.P.S., Bucureşti.
90.Popa, I., Brega, D., Alexa, A. (2001)- - Obezitatea copilului şi ţesutului
adipos,Editura Mirton, Timişoara.
91.Rață B.C. (2009), Atletismul în sistemul scolar, Editura Pim, Iași.

92.Rață, G. (2008), Didactica educației fizice și sportului, Editura Pim, Iași.

48
93.Rață, G. (2001), teză de doctorat- Studiu privind dinamica și dezvoltarea
detentei la copii și juniori, București.

94.Radcliffe J.C., Farentinos R.C. (2005), Pliometrie de înaltă


performanță, 77 de exerciții avansate pentru antrenamentul sportiv
exploziv, Editura Fest, București.

95.Reinhard , W. (1978), Sportul la copii și juniori, vol. XL, Urmărirea și


exploatarea vârstei la copii în procesul de învățare, antrenament și
competiții în asociațiile sportive, Centrul de cercetări pentru educație
fizică și sport, București René M., colab, Les cahiers de l`athlétisme.
L`initiation à l`athlétisme des enfants et des jeunes filles, Fédération
française d`athlétisme, Paris.

96.René ,P. (2009), Éducation et motricité. L'enfant de deux à huit ans,


Editura De Boeck, Bruxelles.

97.Roussel,R. (2009),Surpoid et obesite,Editura Desiris,Paris.

98.Rowland,T.W.(1993), Antrenabilitatea sistemului cardiorespirator în


timpul copilăriei, volum Copiii în sport, Editura MTS-CCPS, București.

99.Rowland,T.W. (2005), Fiziologia exercițiilor de dezvoltare a copiilor


(fitness și condiție fizică la copii și juniori), Editura V.L.D. Grup,
București.

100. Sabău,E.(2001), teză de doctorat, Eficiența unor programe


formative utilizate în scopul îmbunătățirii fitness-ului fizic la elevi de 10-
11 ani în activitatea de educație fizică școlară, București.

101. Sabău,E., Gheorghe D. (2012), Atletism-curs în tehnologie IFR,


Editura Fundația România de Maine, București.

102. Sabău,E.(2003), Jocurile de mișcare - fundamente teoretice și


metodice – Editura Arvin Press, București.

103. Sabău,E.(2002), Fitness la copii, Editura Arvin Graphics,


București.

49
104. Săvescu,I.(2002), 1001 exerciţii fizice pentru dezvoltarea calităţilor
motrice în lecţia de Educaţie Fizică şi Sportivă şcolară, Editura Policrom,
Craiova .

105. Săvescu,I.(2008),Educaţie fizică.Ghid pentru titulariyare,definitivat


şi dradul II,Editura Aius,Craiova.

106. Săvescu ,I.(2009), Educație fizică și sportivă școlară - Culegere de


exerciții fizice. Metodologie pentru învățământul primar, gimnazial,
liceal și profesional, Editura Aius, Craiova.

107. Scarlat E., Scarlat, M. B.(2011), Tratat de educație fizică,


Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București .

108. Scarlat,E(1981), Lecţia de educație fizică.Metode şi


mijloace,Editura Sport Turism,Bucureşti.

109. Schmolinsky,G.(1973), Atletism I, vol XII, Centrul național


pentru educație fizică și sport, București.

110. Schmolinsky,G. (1973), Atletism II, vol XIII, Centrul național pentru
educație fizică și sport, București.

111. Schmitz M., Vlășceanu G., Mureșan A. (1973) Atletism, exerciții și


jocuri pentru școlari, Editura Stadion, Bucureşti.

112. Soulie,D.(2007),Le surpoids chez l”enfant et l”adolescent,Editura


Solar,Paris.

113. Stănescu,M.(2009)- Didactica educaţiei fizice,curs universitar,


Bucureşti.

114. Stănescu, M. (2002)- Educaţie fizică pentru preşcolari şi şcolari


mici - o abordare psihomotrică, Editura Semne, Bucureşti.

115. Stănescu, M.(2002) - Strategii de învăţare motrică prin imitaţie,


Editura Semne, Bucureşti.

116. Schmitz M., Vlășceanu G., Mureșan A. (1973) Atletism, exerciții și


jocuri pentru școlari, Editura Stadion, Bucureşti.

50
117. Stoica ,M.(2010), MDS Atletice, Editura Bren, București.

118. Stoica, M. (2000), Capacitățile motrice în atletism, Editura Printech,


București . Șchiopu U., (1970), Probleme psihologice ale jocului și
distracțiilor, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti.

119. Șchiopu,U.(1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și


Pedagogică, Bucureşti.

120. Șchiopu U., Verza E.(1997), Psihologia vârstelor, Editura Didactică


și Pedagogică, Bucureşti.

121. Şerban,M. (1983)- – Mici secrete ale marii performanţe, Editura


Sport-Turism, Bucureşti.

122. Şerbănoiu, S., (2004) - Metodica educaţiei fizice, Editura Cartea


Universitară, Bucureşti.

123. Șiclovan, I. (1977)- – Teoria antrenamentului sportive, Editura


Sport-Turism, Bucureşti.
124. Şiclovan, I. (1979)- – Teoria educaţiei fizice, Editura Sport-Turism,
Bucureşti.
125. Tatu T. (1975), Complexe de exerciții în aer liber, Pregătirea
atletică a elevilor, Editura Sport-Turism, București.

126. Taubes,G.(2015),Pourquoi on grossit,Editura Thierry


Couccar,Vergeze.

127. Teodorescu ,L., colab.(1974), Terminologia educației fizice și


sportului, Editura Stadion, București.

128. Teodorescu, S., (2010), Teoria și metodica antrenamentului sportiv


la copii și juniori, Editura Discobolul, București.

129. Teodorescu ,S., (2008), Particularități ale antrenamentului la copii,


Analele Universității Ovidius , Constanța, seria Educație fizică și sport,
volum VIII, Seria VIII, Partea a II-a, Editura Ovidius University Press,
Constanța, p 432.

51
130. Teodorescu, S., Bota A., (2010), Educația fizică - Disciplină în
planul de învățământ, Editura Discobolul, București.

131. Thiebauld ,C.M., Sprumont P., (1998), L`enfant et le sport.


Introduction à un traité de médicine du sport chez l`enfant, Editura De
Boeck & Larcier s.a., Bruxelles.

132. Thomas ,J. R., (1996), Metodologia cercetării în activitatea fizică,


Editura C.C.P.S., S.D.P. nr 375-377, București.

133. Thompson ,P. J. L., (1991), Introduction à l` entraînement. Le


guide officiel de l` IAAF pour l`entraînement de l`athlétisme.

134. Tittel, K., (2001), Adaptarea la copii și adoleșcenți, traducere


Sportul la copii și juniori, trim III-IV, nr. 124-125, C.C.P.S, București.

135. Tudor, V.(1999), Capacitățile condiționale, coordinative și


intermediare- componente ale capacității motrice, Editura RAI Coresi,
Bucureşti.

136. Tudor ,V., (2005), Măsurare şi evaluare în cultură fizică şi sport”,


Editura Moroşan, Bucureşti

137. Tudor, V, Crișan D. I., (2007), Forța aptitudine motrică, Editura


Bren, București

138. Tonița, F., (2010), Psihologia la nivelul copiilor și juniorilor,


Editura Discobolul, București

139. Țicaliuc, E., (1974), Jocuri pentru grădinițe de copii, Editura


Stadion, București

140. Țifrea, C., (2002), Teoria și metodica atletismului, Editura Dareco,


București.

141. Ţifrea, C., (2008), Jogging. Sănătate, Rezistenţă, Frumuseţe, Editura


Didactică și Pedagogică, Bucureşti.

142. Trancă, S.C., (2010), teză de doctorat, Argumente și criterii pentru

52
selecția și instruirea timpurie a copiilor (8-10 ani) în practicarea rugby –
ului, I.O.S.U.D., U.N.E.F.S., București.

143. Tudos, Ș., Mitrache, G., (2011), Mijloace psihoterapeutice,


Editura Discobolul, București.

144. Wall ,J., Murray, N., (1994), Children and Movement. Physical
Education in Elementary School, Editura Brown and Benchmark.

145. Vasile-Herold ,E., colab., (1996), Exerciții pliometrice, Editura


C.C.P.S., S.D.P. nr 381-382, București.

146. Vințanu ,N., (2008), Educația, Editura Zerana Flores, București.

147. Weineck ,J., (1995), Biologia sportului, Editura C.C.P.S., S.D.P. nr


365-366, București.

148. Weineck, J., (1997), Manuel d`entraînement. Physiologie de la


performance sportive et de son dévelopement dans l`entraînement de
l`enfant et de l`adolescent, Editura Vigot, Paris .

149. Zatziorski,V.,((1989)Metrologiadeportiva,Editorial Planeta,Moscu.

150. Zintil,F., (1991),Antrenamentul rezistenţei,Editura Martinez


Roca,Barcelona.

151. Zlate, M., (1997) - Psihologia vieţii cotidiene, Ed. Polirom.

152. *** Terminologia educaţiei fizice şi sportului, (1974)- Editura


Stadion, Bucureşti.
153. *** Dicţionarul explicativ al limbii române, (2009)- Editura
Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti.
154. http://www.iotf.org. International Obesity Task Force, European
Association for the Study of Obesity: Obesity in Europe the case for
action.

www.wikipedia.org
Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică şi sport -
învăţământ primar, (2001) M.E.C., Consiliul Naţional pentru Curriculum,
Bucureşti
53
Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la disciplina Educaţie Fizică şi Sport,
M.E.N., Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Bucureşti, (1999)
Raport Eurydice -(2013)
Ordinul 3371/ 12.03.2013, Ministerul Educaţiei Naţionale, -Privind aprobarea
planurilor cadru pentru învăţământul primar şi a Metodologiei privind
aplicarea planurilor cadru pentru învăţământul primar.
www.edu.ro

54