ȘCOALA GIMNAZIALĂ TĂRLUNGENI

STRUCTURA: ZIZIN
ARIA CURRICULARĂ: OM ȘI SOCIETATE
DISCIPLINA: EDUCAȚIE SOCIALĂ/ EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ
CLASA: a VI-a

1
 PROIECT EDUCAȚIONAL - EDUCAȚIE SOCIALĂ/EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ
EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ
“ TRADIȚII ȘI SĂRBĂTORI INTERNAȚIONALE ȘI NAȚIONALE”

Competenţe generale:
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală și a diferitelor grupuri și comunități, prin utilizarea unor achiziții specifice
domeniului social;
2. Cooperarea pentru realizarea unor activități și pentru investigarea unor probleme specifice diferitelor grupuri și comunități, prin asumarea unor valori
și norme sociale și civice;
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic și economic activ
Competențe specifice:

1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației interculturale cu referire la fapte/ evenimente/ procese din societatea contemporană.
1.2. Identificarea propriilor repere de identitate culturală prin raportare la sisteme de referință culturale variate;
1.3. Analizarea unor situații în acord/ dezacord cu principiile societății interculturale;
2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect intercultural pentru rezolvarea unor probleme cu caracter intercultural;

2.2. Participarea, prin derularea unui proiect intercultural la rezolvarea problemelor comunității și la promovarea dialogului intercultural;

2.3. Rezolvarea în perchi, în echipa a unei sarcini de lucru referitoare la viața într-o societate intecrulturală;

3.1. Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală proprie și față de identitatea celor care aparțin unor
culturi diferite;

3.2. Participarea la rezolvarea problemelor comunității, prin utilizarea capacității de empatie culturală în relațiile cu persoane aparținând unor culturi
diferite

2
 ARGUMENT

Educaţia interculturală constituie „o opţiune ideologică în societăţile democratice şi vizează pregătirea viitorilor cetăţeni în aşa
fel încât ei să facă cea mai bună alegere şi să se orienteze în contextele multiplicării sistemelor de valori.(Constantin Cucoş,
1996).Educaţia interculturală vizează dezvoltarea unei educaţii pentru toţi în spiritul recunoaşterii deosebirilor ce există în sânul
aceleaşi societăţi.Cultura, este acel complex întreg care include cunoştinţele, credinţele, arta, morala, dreptul, obiceiurile şi orice alte
aptitudini şi deprinderi dobândite de om ca membru al societatii.În contextul globalizării actuale este uşor să preluăm obiceiuri şi
moduri de viaţă noi, dar protejarea culturii proprii rămâne primordială pentru identitatea culturală a popoarelor.Diferenţele culturale
care există între oameni pot apărea în limbă, îmbrăcăminte şi tradiţii, în modul în care societăţile se organizează, concepţia lor cu
privire la moralitate şi religie, la modul în care interacţionează cu mediul înconjurător. Trăim într-o lume în care comunicarea între
indivizi se produce cvasi-instantaneu, o lume în care spaţiul şi timpul nu mai reprezintă bariere reale, căci tehnologia informaţiei ne
ajută să ne mişcăm rapid şi liber în contextul virtual, supuşi permanent la presiunea vitezei. Combaterea prejudecăţilor şi intoleranţei
prin dialog intercultural are ca scop diminuarea acestui deficit de cunoaştere prin dialogul intercultural propriu-zis şi prin manifestarea
artistică a interculturalităţii.Dialogul intercultural urmăreşte întărirea respectului pentru diversitate culturală în contextul realităţii
complexe a societăţii de azi, caracterizată prin coexistenţa diferitelor identităţi culturale şi credinţe. Diferitele activităţi curprinse în
cadrul unor campanii derulate la nivel naţional şi european urmăresc promovarea contribuţiilor diferitelor culturi la patrimoniul şi
modul de viaţă din România precum şi validarea dialogului intercultural ca factor esenţial pentru dezvoltarea viitoare a societăţii
multiculturale româneşti şi europene, societate în care cunoaşterea celuilalt, de lângă noi, poate fi o resursă semnificativă pentru
fiecare individ, dar şi o bogăţie prin care o comunitatea dobândeşte o identitate mai puternică.Interculturalitatea este un proces, nu un
scop în sine în sine – în mersul de la Europa de azi care este multiculturală, la Europa de maine, care va interculturală.

Se doreşte conştientizarea importanţei dialogului intercultural în rândul copiilor, tinerilor şi adulţilor şi încurajarea lor de
a comunica idei referitoare la reprezentarea unui spaţiu multicultural, raportul dintre identităţi naţionale şi personale, zonele
culturale ale copiilor şi cadrelor didactice, ale specificul educaţiei abordat de programă.

3
 Interculturalismul implică înţelegerea, aprecierea şi valorizarea culturii proprii la care se adaugă respectul bazat pe o
informare autentică şi pe construirea curiozităţii faţă de cultura etnică a celuilalt.
Nouă cadrelor didactice, ne revine un rol deosebit de important ca prin activităţile derulate în cadrul unor proiecte
educaţionale, prin activităţile curriculare obligatorii dar şi a celor extracurriculare să dezvoltăm o comunicare constructivă între toţi
factorii educaţionali implicaţi în educarea şi formarea copiilor, să creăm o atmosferă prietenoasă în rândul lor, să-i formăm în
acceptarea diversităţii culturale Minunat este faptul ca în școli, copiii se bucură să fie împreună îndiferent de ce naţionalitate, etnie sau
religie sunt, să participe la jocuri şi activităţi împreună, să participe la serbări şi concursuri unii alături de alţii. Datinile, obiceiurile şi
tradiţiile au rolul lor în permanenţa culturală a unui popor, a unui neam şi chiar a unui grup care învaţă într-o pedagogie alternativă.
Activităţile comune organizate în școală precum şi deschiderea școlii către comunitate şi specificul ei, contribuie la realizarea
obiectivelor de egalizare a şanselor în educaţie.Trebuie să continuăm munca cu elevii şi în rândul părinţilor subliniind faptul că, şcoala
în general, se călăuzeşte pe principii precum toleranţa, respectul mutual, egalitatea sau complementaritatea valorii, exploatează
diferenţele spirituale şi valorile locale.Orice valoare locală autentică trebuie păstrată de cei ce aspiră la apropierea de cultura mondială.
Copiii trebuie învăţaţi să evite tendinţele de dispreţ a unor culturi minoritare deosebit de interesate pentru zestrea culturală a
umanităţii.De asemenea pentru cadrele didactice este foarte important să creeze releţii pozitive în interacţiunea dintre oameni- colegi-
şi copii, să favorizeze dezvoltarea persoanei cât şi a relaţiilor constructive în grup.

BIBLIOGRAFIE
L Ciolan, Paşi către şcoala interculturală, Colecţia Şanse egale, Editura Corint, Bucureşti 2000;
Cucoş Constantin, Educaţia, Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom,Iaşi, 2000;
C. Cucoş, Pedagogie, Polirom, Iaşi, 1996;
Cozma Teodor, Sechedin Elena, Concepte de împrumut în educaţia interculturală.

4
 ETAPA 1: ALEGEREA TEMEI
NEVOI: Elevii clasei a VI-a, doresc să își aprofundeze cunoștințele în ceea ce privește tradițiile și obiceiurile altor popoare în
concordanță cu tradițiile noastre.
În vederea alegerii titlului proiectului în derulare pe parcursul anului școlar 2018-2019, majoritatea elevilor au fost de comun
acord să cunoaștem tradițiile și sărbătorile românești dar și a celorlalte țări din lume, astfel încât am formulat tema astfel:
“ TRADIȚII ȘI SĂRBĂTORI INTERNAȚIONALE ȘI NAȚIONALE”
Tema selectată elevilor din clasa a VI-a , a fost realizată prin metoda brainstorming care a permis elevilor să participe activ și
creativ, astfel încât fiecare opinie să fie acceptată și necriticată fapt pentru care să contribuie la exersarea competențelor de lucru în
echipă, argumentare și negociere .
Pentru realizarea Logo-ului proiectului, am propus elevilor să aleagă dintr-o multitudini de imagini, o imagine care să fie aleasă
și care să fie prezentă pe toate materialele proiectului, drept pentru care toți elevii au fost selectat imaginea ce reprezintă tradiții și
obiceiuri internaționale ți locale.

5
ETAPA 2: FIȘA DE PROIECT
Titlul proiectului: „ TRADIȚII ȘI SĂRBĂTORI INTERNAȚIONALE ȘI NAȚIONALE”

Logo:
a. Perioada de desfășurare: septembrie 2018 – iunie 2019
b. Date de identificare: Școala Generală Tărlungeni / Structura Zizin , jud. Brașov, Clasa a VI-a A
c. Grupul țintă: colectivul de elevi ai clasei a VI-a A, director, cadre didactice și toți elevii din școală prin diseminarea
rezultatelor elevii Școlii Gimnaziale Zizin .
d. Scopul și utilitatea proiectului
Elementele de vizibilitate și diseminare propuse în cadrul acestui plan urmăresc să faciliteze drepturile și îndatoririle
copiilor, în vederea dezvoltării unor noi cunoștințe de înțelegere și acceptare a diversității culturale și tradiționale de
către elevi.

6
 DERULAREA PROIECTULUI PROPUS
Activități/ Produsul Resurse Responsabili Parteneri/ Termen de Indicatori Obs.
realizare
Subactivități realizat Colaboratori Criterii de
evaluare

1. Alegerea Profesor Elevi Septembrie OBS Schimbul de opinii

temei și a
Brainstorming …………. Educație Director Octombrie Grila de
logo-ului
socială observație
Logo -imagine Imagini Profesori Logo-ul și sloganul de
culturale proiect vor fi create în
anul I de
implementare şi va
rămâne neschimbat pe
toată perioada de
implementare a
proiectului

2. Realizarea Fișa Fișa de Profesor Elevi Octombrie OBS Material regăsit în

fișei proiectului lucru educație portofoliu elevulului
Grila de
proiectului individual socială
observație Schimbul de opinii:
privitor la
cultura,tradi Autoevaluare Ce activități am putea
ții și realiza împreună,
Tradiții și obiceiuri astfel să răspundem
obiceiuri naționale și nevoilor identificate?
internaționale international
și naționale diversitatea
popoarelor.

7
 SUBACTIVITĂȚI Profesor Elevi Octombrie
1.PROIECTUL Material laptop Educație 2018 OBS Schimbul de opinii
“CULTUȚIONARUL socială
audio-video Grila de
Activitate proiect observație
ppt Expunerea
“ Cultura” Dezbaterea
Profesor
Fișa de lucru Instrumente Noiembrie Material regăsit în
“Diferiți dar egali” de scris Educație portofoliu elevului
Elevi 2018
socială

Activitate proiect Autoevaluar

“ Eu sunt Expunerea
Coli
cetățean..” Colaj
colorate
Expoziție
lipici
“Steagurile Conversația
Europei”

2.PROIECTUL Profesor Elevi Noiembrie Schimbul de opinii

“PATRIMONIUL Educație 2018 OBS
CULTURAL social
IMATERIAL” material Expunerea
audio-video
Activitate proiect Laptop Dezbaterea Material regăsit în
portofoliu
- Muzeul Prima PROFESORULUI
școala
rămânească
material audio-

8
- Muzeul de video Video Evaluare
proiector orală
etnografie
Brașov
Activitate proiect: OBS
Profesor Elevi Decembrie
“ Tradiții și Ed.socială 2018
Expunere
obiceiuri în lume“ Dezbatere
Italia, America,
India, Mexic, Evaluare
Olanda formativă

EXPOZIȚIE Schimbul de opinii

Activitate proiect:
Costumație
PROGRAM Profesorul de Directori Decembrie
“ Tradiții și specifică OBS
ARTISTIC Educație 2018
meșteșuguri Cadre
ELEVI socială Grilă de
românești ” didactice
observație Postere
poezii,cântece,
 1 Decembrie Elevii școlii
imagini Diplome
Ziua
Centenarului -colaje
Marii Uniri specific
centenarului Fotografii

-colinde,
 Sceneta -plugușorul Material regăsit în
portofoliu
Sărbatorilor de Jurnal
-sceneta PROFESORULUI
iarnă autoreflexiv
“Nașterea
Domnului”

9
3.PROIECTUL PPT- Laptop Director Ianuarie OBS Ppt
2019
“STEREOTIPURI Stereotipuri și Profesor Cadre Grila de
ȘI prejudecăți didactice observație
Educație
PREJUDECĂȚI”
socială Elevii școlii Dezbateri
Povestea Elizei Argumente
pro/contra
Fișa de
autoevaluare

4.PROIECTUL Laptop Profesor Director Ianuarie OBS Postere

“TEATRUL 2019
Fotografii Educație Cadre Grilă de Diplome
SOCIAL”
socială didactice observație
Colaj
Elevii școlii
Fotografii
RECAPITULARE
Expunerea
Material –video
SCENETA Dezbaterea
înregistrat
PROGRAM - Ppt
MICA UNIRE - Poezii
Jurnal
24 IANUARIE Hora Unirii autoreflexiv

5. PROIECTUL Februarie
2019
“O ÎNTÂLNIRE Profesor Elevi Schimbul de opinii
INTERCULTURA
Educație Argumentarea
LĂ”

10
 socială Dezbaterea
Material regăsit în
portofoliu elevului

6.PROIECTUL - Elevi Martie Identificarea la elevi a

2019 diferitelor trăsături de
 “EXTRATE Profesor
caracter formate
REȘTRII DE Educație Material regăsit în
LÂNGĂ socială portofoliu elevului

NOI”

Sarbatorilor din lume

 „Cum e la
noi la Paşte”-
scenete şi
obiceiuri
tradiţionale;
 Activitate
practică:
„Încondeierea
ouălor de
Paşte”

11
7. PROIECTUL Elevi Mai 2019 Explicarea
“ATLASUL
Profesor
DREPTURILOR
CULTURALE” Educație
socială

8.EVALUARE Iunie 2019 Promovare a

proiectului
FINALA Profesor
Minirecital elevi clasa
Educație
a VI- a
socială
Evaluare comisie

Evaluarea activității Realizarea Profesor Elevi IUNIE Testare elevi Achiziționarea

raportului final cunoștințelor
2019
de evaluare acumulate pe
parcursul perioadei

12
 PROIECTUL„ TRADIȚII ȘI SĂRBĂTORI INTERNAȚIONALE ȘI NAȚIONALE”

Inițierea proiectului
- Vot imagini video
- inițiere-logo

13
SUBACTIVITĂȚI : COLAJ ELEVI CLASA VI-a LOGO

1. Proiectul:” Cultuționarul”

Comptetențe specifice
1.1.Utilizarea corectă a termenilor specifici educației interculturale, cu referire la fapte/evenimente/procese din societatea
contemporană
3.1. Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală proprie și față de identitatea
celor care aparțin unor culturi diferite.
1. Activitate proiect:„ Diferiți dar egali ” Vizionarea PPT-ului și dezbaterea lui – octombrie 2018
2. Activitate proiect:„ Steagurile Europei ”- colaj-octombrie 2018
3. Activitate proiect :” Sunt cetățean” – Fișa de lucru - octombrie 2018

14
ANEXA PROIECT “CULTUȚIONARUL”

GRILĂ DE OBSERVAȚIE
ELEV:
Gradul de îndeplinire a sarcinilor stablite:

Calitatea materialelor/activităților realizate:

Capacitatea de asumare aunui rol în cadrul grupului/subgrupului:

Spiritul de colaborare și de adaptare la activitatea în echipă:

Spiritul de inițiativă:

15
Steagurile Europei

16
FIȘA DE LUCRU -” Sunt cetățean”

17
ȘCOALA GIMNAZIALĂ TĂRLUNGENI

STRUCTURA: ZIZIN

NUME ȘI PRENUME ELEV:

JURNAL AUTOREFLEXIV
Răspunde-ți sincer la următoarele întrebări privind experiența dobândită privind activitatea de educație socială:

 Cât am reușit să mă implic?

 Ce rol mi s-a potrivit? Ce rol mi s-a părut mai greu de realizat?

 Ce mi-a plăcut astăzi în cadrul activității desfășurate? Ce dificultăți am întâmpinat?

 Cât de cooperant am fost ?

 Ce am aflat despre colegii mei?

 Ce am aflat despre mine la finalul activitații ?

18
2. Proiectul:” Patrimoniul cultural imaterial”
COMPETENȚE SPECIFICE
1.2.Identificarea propriilor repere de identitate culturală, prin raportare la sisteme de referință culturale variate.
3.1.Manifestarea unei atitudini positive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală proprie și față de identitatea celor
care aparțin unor culture diferite.
SUBACTIVITĂȚI:
1. Activitate proiect : noiembrie 2018
Prezentare audio-video:
- Muzeul Prima școala rămânească
- Muzeul de etnografie, Brașov
- Muzeul județean de istorie, Brașov
2. Activitate proiect: “ Tradiții și obiceiuri în lume“
- Prezentare video- noiembrie 2018
3. Activitate proiect: “ Tradiții și meșteșuguri românești ” - Prezentare video-noiembrie 2018
4. Serbare 1 Decembrie – Sărbătoarea Centenarului- scenetă elevi,cântece, poezii, realizare colaje – invitați: director,cadre
didactice, elevii ciclului gimnazial – decembrie 2018
5. Scenetă tradiții și obiceiuri strămoșești cu ocazia sărbătorilor de iarnă –invitați: director, cadre didactice, elevii ciclului
gimnazial-

19
ȘCOALA GIMNAZIALĂ TĂRLUNGENI - STRUCTURA ZIZIN LOGO

CLASA VI

Activitate proiect: prezentare audio-video, imagini

 Muzeul Prima școala rămânească

 Muzeul de etnografie, Brașov
 Muzeul județean de istorie, Brașov
 Activitate proiect:
 “Obiceiuri și tradiții de Crăciun în diferite țări ale lumii“ China, Bulgaria, Armenia, Brazilia, Filipine, Spania, Caga-Tio, Austria– Prezentare
audio- video- noiembrie 2018, fotografii
 Activitate proiect:
 “ Tradiții, obiceiuri, datini și meșteșuguri românești ”
 Serbare 1 Decembrie- Centenar
 Sceneta de Crăciun-tradiții și obiceiuri specifice

20
ANEXA PROIECT “PATRIMONIUL CULTURAL ȘI IMATERIAL”
PRIMA ȘCOALĂ ROMÂNEASCĂ BRAȘOV

21
MUZEUL DE ETNOGRAFIE BRAȘOV

Muzeul de
Etnografie Brasov
Muzeul de Etnografie Brasov pune la vedere peste
21.000 de piese de valoare din secolele XVII-XX,
prin patrimoniul specific comunitatilor rurale din
Tara Oltului, Tara Barsei, Rupea si Bran. Colectiile etnografice si de arta populara regasite in cladirea din 1902, care este astazi sediul Muzeului de
Etnografie, sunt ilustrate de ceramica, sticlarie, oua incondeiate, icoane pe sticla, port popular si textile, metal, os sau piele.
Donatiile din anul 1908 ale unor colectionari de origine saseasca fac posibila realizarea primei colectii muzeale publice din Brasov. In jurul aceste
donatii s-a omogenizat mai apoi epicentrul Muzeului Sasesc al Tarii Barsei fondat de pasionatul colectionar de arta pupulara, Julius Teutsch. Just si
firesc a fost ca numarul donatiilor, fie ele particulare sau publice, sa creasca in perioada dintre razboaie, astfel ca Muzeul Sasesc al Tarii Barsei sa
creasca in produse adunate. Un nou muzeu ia contur in anul 1937, intreprins prin munca unor carturari romani care au adus contributii in domeniul
obiectelor de arta populara romaneasca si in domeniul obiectelor etnografice, luand astfel fiinta Muzeul Asociatiunii[....]

22
MUZEUL DE ETNOGRAFIE BRAȘOV-IMAGINI

23
24
25
Muzeul Județean de Istorie din Brașov

Muzeul Judetean de Istorie este situat in Piata Sfatului din Brasov, intr-o cladire ce dateaza din anul 1420. Aici functiona inainte Primaria orasului,
numita Rathaus sau Casa Sfatului. Din anul 1950 cladirea gazduieste Muzeul de Istorie de astazi.

Constructia muzeului pastreaza elemente ale stilului gotic, dar si elemente renascentiste si baroce (etajul si turnul). In incinta sunt expuse 3.334 de
piese structurate pe trei sectoare: arheologie (la subsol), istorie (la parter) si istorie moderna (la etaj). Este organizata in 17 sali cu 123 de vitrine pe o
suprafata de 210 mp.

Expozitia permanenta, numita "Brasov – istorie, cultura, civilizatie", include o biblioteca cu un fond de carte renumit, alcatuit din 23.000 de
exemplare. Muzeul de Istorie din Brasov prezinta trecutul Brasovului si al Tarii Barsei din cele mai vechi timpuri.

Muzeul Judetean de Istorie din Brasov este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Brasov si imprejurimi, obiectiv pe care nu ar trebui
sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

26
 OBICEIURI IN LUME

Obiceiuri și tradiții de Crăciun în diferite țări ale lumii

Originile Crăciunului țintesc păgânele sărbători antice, precum Deus Sol Invictus (ce se desfășurau pe 25 decembrie), Calendele (1-5
ianuarie) și Saturnalia (17-23 decembrie). Biserica creștină nu a luat însă în considerare aceste sărbători și a decis instaurarea zilei de 25 decembrie
drept zi de naștere a lui Isus.
Vâscul era considerat sacru de către celții druizi și de către indienii nativi americani deoarece rămânea verde pe parcursul iernii și producea și
fructe în vreme ce alte plante mureau în anotimpul rece. Druizii considerau că această plantă are puterea de a vindeca infertilitatea și bolile nervoase
dar și de a alunga diavolul.
Cu mult înainte de apariția brazilor de Crăciun, păgânii considerau că tot ceea ce rămâne verde pe tot parcursul anului este simbolul vieții
eterne și al renașterii. Datorită asocierii cu ideile păgâne, iedera și alte plante veșnic verzi au fost interzise în secolul al șaselea.
Papa Iulius Întâiul, episcop de Roma, a proclamat primul data de 25 decembrie drept zi pentru a sărbători nașterea lui Isus, în anul 350 d.Hr. Orașul
leton Riga se poate lăuda că a fost primul din istorie care a decorat un brad de Crăciun, în anul 1510. Dar hai să vedem cum se sărbătorește Crăciunul
în diverse țări ale lumii și care sunt cele mai bizare obiceiuri de Crăciun.

27
China

În China doar 1% din populația țării e creștină, prin urmare oamenii nu știu multe lucruri despre Crăciun. Din această cauză, Crăciunul se
sărbătorește doar în orașele mari, unde apar brazi împodobiți, luminițe și alte decorațiuni. Moș Crăciun poartă numele Shen Dan Lao Ren și i se
amenajează peșteri în magazinele de jucării.
Cei care împodobesc bradul acasă au, de regulă, unul de plastic, în care încarcă ghirlande de hârtie, flori de carton și felinare de hârtie. Pomii
de plastic sunt făcuți în China dar mulți habar n-au la ce folosesc. O tradiție care a devenit populară este ca în ajunul Crăciunului să se ofere mere, așa
că multe magazine vând mere înfășurate în hârtie colorată. Dar asocierea e absolut întâmplătoare: în limba chineză, ajunul Crăciunului se
numește Ping’an Ye, traducerea fiind „seara liniștită, plină de pace” – o preluare a colindului Silent Night. În același timp, cuvântul „măr” în limba
mandarină este píngguǒ, care sună precum… pacea.
Deși mulți chinezi nu înțeleg colindele de Crăciun, Jingle Bells e o melodie foarte populară în China.

28
Bulgaria

Bulgarii sărbătoresc Crăciunul în mod similar cu românii, începând cu tradiționala perioadă de post care durează 40 de zile și care începe pe
15 noiembrie. O legendă bulgărească spune că Maria și-a început travaliul de Ignat, pe 20 decembrie, și a născut în Ajunul Crăciunului, însă nașterea
lui Isus a fost anunțată o zi mai târziu. Ziua de 20 decembrie este, de altfel, percepută drept „noul an”, în cultura bulgară, localnicii mâncând în această
zi un covrig numit „kolaks”. Ajunul Crăciunului e foarte important, principala masă de Crăciun fiind mâncată pe 24 decembrie, și nu pe 25.
Preparatele trebuie să fie în număr impar (7, 9 sau 11) iar în jurul mesei trebuie să stea un număr impar de oameni. Sarea, piperul și zahărul se pot
considera preparate de sine stătătoare.
Masa include multe feluri vegetariene, între care supa de fasole, sarmalele (sarmi) cu orez, ardeii umpluți cu orez, diverse foetaje, fructe și
fructe confiate, precum și un fel de compot din fructe confiate, numit oshav și consumat ca digestiv. Nucile sunt foarte populare iar credința este că
dacă acestea au un gust bun, vei avea un an excelent dar dacă sunt găunoase sau stricate, anul va fi dezastruos. Moș Crăciunul bulgar poartă numele
de Dyado Koleda, care s-ar traduce prin Bunicul Crăciun

29
Armenia

Biserica Apostolică Armeană sărbătorește Crăciunul pe 6 ianuarie. În această zi se sărbătorește, de asemenea, și Epifania – revelația că Isus
este fiul Domnului. Epifania este principala zi în care bisericile amintesc despre vizita Înțelepților la Isus dar unele dintre acestea, între care și cea
Armeană, sărbătoresc de Epifanie și botezul lui Isus.
Unii armeni țin post negru în săptămâna dinainte de Crăciun, și nu mănâncă nimic. Masa de Ajun e numită khetum și include preparate
precum orez, pește, năut, supă de iaurt sau grâu (tanabur). Deserturile includ fructe confiate și nuci, bastukh (făcut din jeleu de grapefruit, amidon și
făină). E o masă ușoară, menită să pregătească stomacul pentru ospățul de Crăciun. De Ajun, copiii primesc fructe, nuci și bomboane de la rudele mai
în vârstă.
Pe Moș Crăciun îl cheamă Gaghant Baba / Kaghant Papa și apare în mod tradițional în Ajunul Anului Nou (31 decembrie), ziua de Crăciun
având o semnificație mult mai religioasă în Armenia. La începutul lunii decembrie, un uriaș brad de Crăciun își face apariția în Piața Republicii din
Erevan, capitala țării.

30
Brazilia

Multe dintre tradițiile braziliene de Crăciun sunt importate din Portugalia, lucru normal din moment ce țara a fost o lungă vreme colonie
portugheză. Scenele cu nașterea Domnului (Presépio) sunt foarte populare, fiind prezente în biserici și în casele oamenilor în luna decembrie. Un alt
lucru popular îl reprezintă piesele de teatru de Crăciun, denumite Os Pastores (Păstorii). În varianta braziliană a acestei piese, o păstoriță încearcă să
fure bebelușul Isus.
Majoritatea oamenilor, în special catolicii, merg la slujba care se ține la miezul nopții pe 24 decembrie și care ia sfârșit în jurul orei 1. În ziua
de Crăciun, unii merg din nou la biserică, slujbele având loc după-amiaza. După Missa do Gallo, în orașele mari se trag focuri de artificii.
În Brazilia, Moș Crăciun se numește Papai Noel & Bom Velnhinho (Bunul Bătrân). Multe obiceiuri de Crăciun sunt asemănătoare cu cele din SUA
sau Marea Britanie, deși în Brazilia e vară iar zilele sunt toride. Mulți oameni merg la plajă de Crăciun. Uneori, copiii lasă un ciorap atârnat de geam.
Dacă Papai Noel îți găsește ciorapul, îl va schimba cu niște daruri.
Jocul „secret Santa” e foarte popular în Brazilia. Oamenii oferă mici cadouri pe parcursul întregii luni, folosind un pseudonim iar în ziua de
Crăciun își arată adevărata identitate. În această țară, de ani de zile în decembrie se oferă al 13-lea salariu, așa încât oamenii au bani să facă mese de
Crăciun fastuoase.
Mâncărurile includ preparate din porc și curcan, șuncă, salate, fructe proaspete și uscate. Totul e servit alături de orez cu stafide și o lingură
consistentă de farofa (făină de manioc). Deserturile au în prim plan înghețata. Dar pentru că Brazilia înseamnă un mix de culturi și oameni ale căror
origini sunt variate, vei întâlni celebrul cozonac italienesc panettone în Sao Paulo, codul de apă sărată portughez în Rio de Janeiro și preparate
tradiționale africane în statele din nord-estul țării.
Masa se servește de regulă în jurul orei 10 în seara de Ajun iar fix la miezul nopții oamenii își fac urări, spun toasturi și schimbă cadouri.
Prânzul din ziua de Crăciun este o altă masă importantă, când se adună rudele sau se merge în vizită la prieteni.

31
Filipine

Filipinezilor le place să sărbătorească de Crăciun cât mai mult cu putință. De aceea, poți auzi colinde de Crăciun prin magazine încă din luna
septembrie. Oficial, festivitățile de Crăciun încep pe 16 decembrie, când mulți încep să meargă la cele 9 slujbe (Misa de Gallo) ce preced Crăciunul,
ultima ținându-se chiar în dimineața zilei de 25. Dar sărbătoarea continuă cu prima duminică din ianuarie, când are loc Epifania.
Majoritatea filipinezilor sunt creștini, 80% dintre ei fiind catolici, lucru care face din Filipine țara asiatică cu cei mai mulți locuitori de această
religie. Nu e de mirare deci că sărbătoarea Crăciunului e cea mai importantă a anului. De altfel, luna decembrie e cea mai „rece” în Filipine, care are,
practic, doar două anotimpuri – sezonul ploios (iunie-octombrie) și cel uscat (aprilie-mai).
Obiceiurile de Crăciun din Filipine sunt un amestec între cele locale și cele occidentale. Creștinismul a fost îmbrățișat de filipinezi în secolul
16, când a fost adus de misionarii din Portugalia și Spania. Așa că filipinezii îl au pe Moș Crăciun (Santa Klaus), pomul de Crăciun, colindele, etc.
Acestora li se adaugă lucruri precum parol, un stâlp de bambus (sau o ramă) care are un felinar în formă de stea în vârf, împodobit cu hârtie japoneză
colorată sau cu celofan colorat.
Seara de Ajun e foarte importantă pentru filipinezi. Mulț stau treji toată noaptea. Seara se merge la biserică, pentru a asculta slujba simbang
gabi, urmată de o masă bogată (Noche Buena). Noche Buena se desfășoară acasă și e o sărbătoare în familie, cu prietenii și cu vecinii. Și cu multe
preparate, care includ lechon (porc la rotisor), șuncă, salată de fructe, prăjituri de orez și alte dulciuri, orez fiert și diverse tipuri de băuturi.

32
Spania

Majoritatea spaniolilor merg la Misa del Gallo, slujba de la miezul nopții („slujba cocoșului”), denumită așa deoarece se spune că un cocoș a
cântat în noaptea în care s-a născut Isus. Majoritatea familiilor iau masa de Crăciun în Ajun, înainte de a pleca la slujbă. Preparatul tradițional al
spaniolilor se numește Pavo Trufado de Navidad – curcan umplut cu trufe. În Galicia (regiunea din nord-vestul țării) se mănâncă fructe de mare de tot
felul, de la homar la crustacee. După slujbă, oamenii merg pe străzi purtând torțe, cântând la chitară, la tobe și la tamburine. E o noapte în care nu se
doarme.
O altă sărbătoare în strânsă legătură cu Crăciunul este Epifania, care are loc pe 6 ianuarie. Spaniolii o numesc „Festivalul celor trei magi”.
Copiii primesc cadouri de Crăciun dar majoritatea le deschis de Epifanie, credința lor fiind că magii le-au adus. De altfel, ei scriu scrisori regilor pe 26
decembrie, cerându-le jucării și daruri. Iar în ajunul Epifaniei (pe 5 ianuarie) își lasă pantofii pe balcon sau sub bradul de Crăciun, pentru a le găsi a
doua zi plini de cadouri. Dacă copilul nu a fost cuminte va primi o bucată de cărbune în loc de cadou.
În orașele mari au loc inclusiv parade de Epifanie, în care sunt aduse cămile reale, animalele pe care au sosit magii. Cei trei magi în Epifania
spaniolă sunt Gaspar (șaten, cu coroană de aur, regele Shebei), Melchior (cu păr alb, lung, cu mantie aurită, regele Arabiei) și Balthazar (negru, cu
barbă neagră și mantie roșie, regele Egiptului).

33
 În CATALONIA există un personaj asociat Crăciunului, numit Tio de Nadal sau, în unele cazuri, Caga Tio (buturuga căcăcioasă). E
o buturugă cu două picioare și cu față zâmbăreață care „primește” de la catalani, începând cu 8 decembrie, mâncare și o pătură cu care să se
încălzească. De Crăciun sau de Ajun, buturuga începe să facă mici daruri, pe care le scoate… prin partea dorsală. Oamenii îi cîntă o melodie specială
și lovesc buturuga cu un băț pentru a o ajuta la digestie, după care buturuga „scapă” dulciuri, nuci și fructe uscate. În momentul în care iese un usturoi
sau o ceapă, e semnalul că s-a terminat cu darurile.

34
Caga
Tio
Un alt personaj catalan neobișnuit este El Caganer (Căcăciosul), reprezentat de un bărbat care stă pe „tron”. Un țăran catalan ce poartă o
bonetă roșie (barretina), care-și dă joc pantaloni și face un răhățel. Versiunile mai noi ale personajului reprezintă o serie de politicieni și vedete. Acest
personaj a făcut însă parte din scenele nașterii lui Isus în Catalonia încă de la începutul secolului 18, fiind ascuns într-un colț.

El Cagane

35
Austria

Austriecii împart multe dintre tradițiile Crăciunului cu vecinii lor nemți, având în același timp și multe originale. În timpul Adventului (postul
Crăciunului), multe familii își fac o coroană din crenguțe verzi, pe care o împodobesc cu fundițe și patru lumânări. În fiecare dintre cele patru sâmbete
ale Adventului, se aprinde o lumânare și se cântă o colindă sau două.
De la finalul lui noiembrie în multe orașe se organizează celebrele târguri de Crăciun în care se vând decorațiuni, mâncare, vin fiert. Cele din
Viena, Innsbruck și Salzburg sunt cele mai cunoscute, fiind vizitate de oameni din întreaga lume. Fiecare oraș are câte un brad imens de Crăciun,
împodobit, în principala piață. În case, brazii sunt decorați cu ornamente aurii și argintii și cu steluțe din paie.
În Austria, Crăciunul începe în jurul orei 16 a zilei de Ajun, când se aprinde pomul și oamenii cântă colinde în jurul lui. Cel mai cunoscut colind este
Stille Nacht (Silent Night – Noaptea liniștită), care a fost scris în Austria, în 1818.
Unii copii au impresia că cel care împodobește bradul este Christkind. Același personaj aduce și daruri copiilor în Ajun și le lasă sub pom.
Christkind e descris ca un copil blond, cu aripi, care-l simbolizează pe nou născutul Isus. Pe 6 decembrie, copiii primesc cadouri de la Sf. Nicolae.
Nicolae e acompaniat în Austria de Krampus, un monstru uriaș, cu coarne, care cară lanțuri după el și care pedepsește copiii care n-au fost cuminți.
Principala masă se ia în seara de Ajun și constă, de regulă, din crap la cuptor – ca fel principal. Nu se mănâncă alt fel de carne, deoarece
Ajunul e considerat a fi post. Din ce în ce mai populare sunt însă gâsca la cuptor și curcanul. La desert se servește ciocolată, prăjitură cu caise și
bomboane austriece de Crăciun – ‘Weihnachtsbaeckerei’.

36
PROGRAM ARTISTIC-CENTENAR-1 DECEMBRIE

37
PROGRAM ARTISTIC- SĂRBĂTORILE DE IARNĂ-TRADIȚII ȘI OBICEIURI NAȚIONALE

ȘCOALA GIMNAZIZLĂ TĂRLUNGENI

STRUCTURA: ZIZIN
NUME:

FIȘA AUTOEVALUARE

1…………………………………………………………………………………………………

38
Am descoperit că…………………………………………………………………………………

Mi-a plăcut………………………………………………………………………………………..

Mi s-a părut mai puțin distractiv…………………………………………………………………

Ce-a mai importantă lecție a fost………………………………………………………………….

Voi ține cont de…………………………………………………………………………………..

Nu am înțeles……………………………………………………………………………………..

3.PROIECTUL “STEREOTIPURI ȘI PREJUDECĂȚI” LOGO

COMPETENȚE SPECIFICE
2.1. Elaborarea, în echipă a unui proiect intercultural pentru rezolvarea unor probleme cu caracter intercultural

39
3.2. Participarea la rezolvarea problemelor comunității, manifestând empatie culturală în relațiile cu persoane aparținând unor culturi
diferite
- simularea unor situații în care apar bariere în comunicarea interculturală și propunerea unor strategii de depășire a acestora
- prezentarea și discutarea unor informații din mai multe perspective, pentru a stimula conștiința diversității și a unității prin
diversitate PPT. STEREOTIPURI ȘI PREJUDECĂȚI
POVESTEA ELIZEI
- realizarea unor comparații care să pună în evidență asemănări și deosebiri culturale, pornind

ANEXA
PROIECTUL “STEREOTIPURI ȘI PREJUDECĂȚI”
GRILĂ DE OBSERVAȚIE
ELEV:
Gradul de îndeplinire a sarcinilor stablite:

40
Calitatea materialelor/activităților realizate:

Capacitatea de asumare aunui rol în cadrul grupului/subgrupului:

Spiritul de colaborare și de adaptare la activitatea în echipă:

Spiritul de inițiativă:

POVESTEA ELIZEI
POVESTITORUL: Eliza este o fată obișnuită din clasa a VI- a. Este la fel ca ceilalți dar are niște pasiuni mai ciudate. Ei ii
place sa se imbrace in negru. E puțin mai rea sau mai dură decat ceilalți. Așa ii place ei ; n-ai ce face.
Când Eliza a fost mai mică a fost intr-o călăorie cu vaporul impreuna cu parinții și cu bunicii.
Vaporul s-a scufundat, iar singurele persoane care au fost găsite dupa naufragiu, au fost Eliza și bunica acesteia. Nimeni nu
aflase nimic despre ceilalți.
Eliza a trăit fericită până când a aflat ca bunica ei e grav bolnavă și in scurt timp v-a muri. Fetița i-a promis bunicii ei ca nu va
mai scoate hainele negre din șifonier și nu va mai purta altceva. Ea nu a spus nimic despre moartea bunicii , deoarece , cum nu

41
se aflase nimic despre părinții ei , ii credea dispăruți și nu suporta gândul ca ar putea ajunge la orfelinat ; așa că a preferat să
trăiasca singură.
Nimeni nu-i mai era prieten. Toti cei din curtea școlii o huiduiau și râdeau de ea.
Elizei nu-i păsa. Se gândea doar la faptul ca bunicii ei ii e mult mai bine acolo sus, in Ceruri.
Intr-o zi , in curtea școlii , o fată s-a impiedicat de piciorul Elizei care stătea rezemată de gardul școlii ascultând muzica.
Aceasta a ajutat-o să se ridice și și-a cerut scuze.
ELIZA: - Scuze, imi pare foarte rău .
CRISTINA: - Nu-i nimic . a spus ea ridicându-se. A fost vina mea.
ELIZA - ... Buna , eu sunt Eliza , tu trebuie sa fii noua elevă Cristina ; nu-i așa?
CRISTINA: - Bună ... Da eu sunt ... Stai, tu ești Eliza?
ELIZA: Da. De ce?
CRISTINA: Tu crezi ca poți fii mai specială doar dacă pui niște haine negre pe tine și scrii intr-un jurnal ca ți-a murit
bunica , singura care mai era in viață după naufragiu ?!
ELIZA: - Cum ?! Ce jurnal ?
CRISTINA: - Alina , colega ta de clasă mi-a spus că ți-a găsit jurnalul când a fost la tine și a apucat să citească ceva din
el .
ELIZA: - Cum ?!
CRISTINA: - Exact cum ai auzit . Și să știi că nu impresionezi pe nimeni .
ELIZA: - Poftim ?! Tu crezi ca e doar o glumă ; nu-i așa ? Doar un joc stupid !
Ei te inșeli , totul e adevărat . Când aveam 3 ani am fost in vacanța cu vaporul , iar acesta s-a scufundat eu și bunica am
fost singurele găsite după naufragiu. Acum 2 ani bunica mea a murit și de atunci trăiesc singură . Ești mulțumită ?
Acum știi totul , a spus Eliza nervoasă și cu lacrimi in ochi.
CRISTINA: - Serios ?!

42
ELIZA :- Da, serios ! De cînd bunica a murit mă imbrac numai in negru, toți iși bat joc de mine , sunt discriminată de
toată școala și oricât a-și incerca nimeni nu mai vorbește cu mine.
CRISTINA :- Păi ... Eu nu știam .
ELIZA :- Da , pentru ca n-am vrut eu să știi . N-am vrut să știe nimeni .
Ce mai aștepți ? Du-te și spune-i directorului să sune la Protecția copilului pentru a mă lua la orfelinat . Oricum nu-mi
pasă .Nu-mi mai pasă de nimic .
POVESTITORUL: - Cristina nu a spus nimic directorului , dar cineva din jur , care a auzit discuția i-a spus acestuia.
Când a aflat , directoarul a sunat la Protecția copilului și Eliza a fost dusă la un orfelinat.
După un timp colegii Elizei, au vizitat-o .
O COLEGA: - Salut Eliza! Ce mai faci ?
ELIZA :- Sunt bine. Voi ?
COLEGA : - Și noi.
ELIZA - Cum de nu mai huiduiți ? Cum de nu râdeți de mine ?
COLEGA - De ce spui asta ?
ELIZA: - Pentru ca o meritați .
POVESTITORUL: - Atunci un baiețel mic a venit lângă Eliza și i-a spus :
BAIEȚELUL :- De ce va-ți comportat urât cu Eliza ?
COLEGA: - Tu cine ești piticule ? a spus colega Elizei .
ELIZA :- El e fratele meu , și nu te lua de el .
POVESTITORUL:-Atunci din mulțime a venit Cristina .
CRISTINA-Cum fratele tău ?! a spus ea mirată

43
 ELIZA:-Așa bine. S-a facut un test ADN. El a fost adus aici dupa naufragiu. Bunica mi l-a trimis in cale.
CRISTINA:-Ce coincidență !
ELIZA:-Așa este .
CRISTINA:-Părinții mei sunt dispuși să vă adopte. Vorbesc cu ei chiar acum sa vină .
CEI DOI FRAI:-Nu vrem , au spus cei doi copii in cor .
ELIZA:-Aici ne simțim mai bine . Aici nu suntem discriminați de nimeni . Nu mai vrem altceva, a spus Eliza fericită .
POVESTITORUL: Acum Eliza și fratele ei sunt intr-un orfelinat , iar bunica lor , de acolo din Cer , ii apără de toate
cele rele.
Abia atunci colegii Elizei și-au dat seama cât de mult au greșit față de ea.
NU TREBUIE SĂ FACEM DISCRIMINĂRI !!!

ȘCOALA GIMNAZIZLĂ TĂRLUNGENI

STRUCTURA: ZIZIN
NUME:

FIȘA AUTOEVALUARE

1…………………………………………………………………………………………………

Am descoperit că…………………………………………………………………………………

44
Mi-a plăcut………………………………………………………………………………………..

Mi s-a părut mai puțin distractiv…………………………………………………………………

Ce-a mai importantă lecție a fost………………………………………………………………….

Voi ține cont de…………………………………………………………………………………..

Nu am înțeles……………………………………………………………………………………..

Proiectul:” TEATRUL SOCIAL”

RECAPITULARE

Activitate: “Cultura și diversitatea culturală”

45
TEMA: ”Împreună”

ANEXA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ TĂRLUNGENI

STRUCTURA: ZIZIN

NUME ȘI PRENUME ELEV:

JURNAL AUTOREFLEXIV
Răspunde-ți sincer la următoarele întrebări privind experiența dobândită privind activitatea de educație socială:

46
  Cât am reușit să mă implic?

 Ce rol mi s-a potrivit? Ce rol mi s-a părut mai greu de realizat?

 Ce mi-a plăcut astăzi în cadrul activității desfășurate? Ce dificultăți am întâmpinat?

 Cât de cooperant am fost ?

 Ce am aflat despre colegii mei?

 Ce am aflat despre mine la finalul activitații ?

SEMESTRUL II
5. PROIECTUL “O ÎNTÂLNIRE INTERCULTURALĂ”

47
6.PROIECTUL
“EXTRATEREȘTRII DE LÂNGĂ NOI”

48
ANEXA
Paștele în lume!
Vezi cele mai tari obiceiuri și cum se sărbatorește Paștele în alte țări !

49
Sărbătorile Pascale poarta aceleași simboluri și semnificații în întreaga lume, insă în fiecare regiune acestea se celebrează
prin obiceiuri și tradiții diferite, în funcție de specificul locurilor.

Filipine: Rastignirea pe cruce, la propriu!

Filipine are o puternica tradiție de Paște, în care se respecta atât aspectul spiritual al Postului Mare, cât și al Duminicii Paștelui.
Cu aceasta ocazie, are loc Festivalul Moriones in Marinduque, care îi evoca pe soldații romani cruzi, participanți la crucificarea lui
Isus Hristos. Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflata in regiunea San Pedro, este o sărbatoare specifică, care presupune
participarea sătenilor la un act de auto-flagelare, în care unii dintre ei sunt răstigniți “literalmente” pe cruce.

50
Și India sărbatorește Paștele cu fanfara și energie, chiar daca are o populație crestina minoră. Vinerea Mare este sărbatoare obligatorie
publică, iar oamenii fac schimb de oua in zilele de Paște.

Australia: Marsupianul de ciocolată

În Australia, multe familii aranjează o vânătoare, în Duminica Paștelui, în casele sau grădinile lor, pentru a vedea care dintre
membrii familiei găsesc cele mai multe ouă. Aceștia stau apoi la masă cu rudele lor, unde consumă friptura de miel, de vită sau de pui
cu legume prăjite cum ar fi cartofi, morcovi, dovleac. De asemenea, sunt foarte populari iepurașii și ouale de ciocolată. În ultima
vreme, cu ocazia Paștelui, au fost comercializați bilbies (lat. Macrotis) de ciocolată. Bilby este un animal nativ din Australia, pe cale
de dispariție. Astfel, producătorii au decis ca profiturile din vânzarea bilbies să fie folosite pentru protejarea acestei specii.

Germania: Marele Foc de Paște

În Germania, Paștele se numește “Ostern”, denumirea fiind legată de zeița anglo-saxonă a primăverii, Eostre. Copiii au
aproximativ trei saptamini de vacanță de Paște și, totodată, nimeni nu lucrează în Vinerea Mare, Sâmbăta și Duminica. Cât despre
obiceiurile culinare, majoritatea oamenilor mănâncă pește în Vinerea Mare și sâmbătă. De asemenea, în regiuni din nordul Germaniei,
se organizează un mare foc de Paște. Evenimentul este foarte popular, motiv pentru care o mulțime de oameni se adună și stau în jurul
lui. Focul de Paște arde simbolic toate rămășitele iernii și, în mod simbolic, sentimentele rele. Acest obicei există și în Olanda.

Franța: Doliu pentru răstignirea lui Hristos

În Franța, celebrarea Sărbătorilor Pascale pornește din Vinerea Mare, cu o nota solemnă. Clopotele nu suna timp de trei
zile, începând din Vinerea Mare până în Duminica Paștelui. Acesta este un semn de doliu in amintirea faptului ca Hristos a fost
răstignit. De Paște, copiii trebuie să găsească ouale de ciocolată ascunse de bătrâni în case.

Africa: Fluturi, flori, copaci și banane

În majoritatea statelor din Africa, în timpul Sărbătorilor de Paște, bisericile sunt decorate cu Vitenge și Kanga, haine
confecționate în forma de fluturi, flori, copaci și banane. Imnurile creștine sunt însoțite de bătăi de tobe și Kigelegele, sunete de înaltă
ținută morală, realizate de femei. Dupa masa de Paște, au loc dansuri tradiționale în afara bisericii.

51
Rusia: Sărbătoare cu multe oua roșii
Bisericile ortodoxe din Rusia au un ritual interior, diferit de cele catolice. Sâmbăta seara, ușa lacașului de cult stă inchisă până
la miezul nopții, când preotul o deschide și iese spunând “Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat!”. Dupa orele de anticipare
tăcută, credincioșii răspund “Adevarat a înviat!” Un alt ritual interesant este vopsirea oualor în roșu, culoare ce simbolizează sângele
lui Hristos. În plus, oamenii sparg ouăle folosind cuie, pentru a-și aminti de moartea lui Hristos. Tot de Paște, familiile rusești coc
prajituri tradiționale, cunoscute sub denumirea de “kulich” și fac pascha, pe care o aduc la biserică, unde preotul o binecuvântează.

Anglia: Iepurașul cu daruri

Iepurașul este un simbol foarte important pentru Sărbatoarea Paștelui în Anglia. Acesta “ascunde” ouă și cadouri prin casă, pe
care copiii le caută în dimineața de duminică. Paștele este sărbatorit prin schimb de ouă, dar și daruri. Acestea pot fi bani, haine,
ciocolată și coșulețe cu flori. De asemenea, prăjiturile dulci de fructe în forme de cruce sint alimente populare in Vinerea Mare.

Israel: “Cele Douasprezece statii ale Crucii”

Paștele în Israel are o semnificație specială, deoarece ritualurile creștine au rădăcini în tradițiile evreiești. Celebrarea Paștelui
evreiesc, care comemorează exodul evreilor din captivitate, în Egipt, a fost legata de Paște (in ebraica Pasach) înca de la inceput.
Astfel, pentru sărbătorirea Paștelui, credincioșii creștini din intreaga lume se adună în Orașul Sfânt, Ierusalim. Masa de Paște este
sărbătorită la Biserica veche a Sfântului Mormint din Ierusalim.
În Israel, o mare parte din evrei nu il acceptă pe Iisus Hristos ca Mesia trimis de la Dumnezeu, și, prin urmare, aceștia nu sărbătoresc
Rastignirea lui sau întoarcerea din regatul morții. In timpul Paștelui, au loc multe procesiuni in Israel. Acestea urmează drumul lui
Iisus la Golgota. Traseul este numit “Douasprezece Stații ale Crucii“. De asemenea, mulți turiști din diferite părți ale lumii vin să ia
parte la aceasta procesiune. Participarea este considerată o practica sfintă pentru creștini.

SUA: Pomul împodobit cu ouă

În duminica Paștelui, la New York și in alte orașe, au loc parade mari de Paște. Sărbătoarea este ușor de observat prin piețele
frumos decorate și casele impodobite. Sărbatoarea Paștelui in SUA este foarte comercializată. Simboluri precum iepurași, ouă
colorate, copaci impodobiți și carne de miel se găsesc in diferite forme. Iepurașul de Paște și ouăle de lemn au fost introduse în

52
folclorul american de coloniștii germani, care au sosit în țara în jurul anului 1700. Treptat, poporul american a importat și alte tradiții,
dintre care cea mai de succes s-a dovedit a fi decorarea unui copac cu oua de Paște și desenarea lui cu diverse simboluri specifice
Sarbatorii.

Suedia: Tinerii se biciuiesc cu nuiele

În această țară, în amintirea suferințelor petrecute de Iisus, în vinerea dinaintea Paștelui, tinerii “se biciuiesc” cu nuiele de
mesteacăn decorate și împodobite. O alta tradiție legată de Paști este sărbatorită in Joia Mare ; conform tradiției, această perioadă era
legata de vrajitoare, ce simbolizau ghinionul, astfel pentru a le alunga erau aprinse focuri, iar oamenii făceau zgomote ciudate și
acestea zburau catre “Bllkulla”. Astazi acest eveniment este sărbătorit pentru amuzamentul copiilor.

Olanda: Carnaval de Paște

Paștele în Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post și penitență . Pregătirile pentru carnavaluri incep
încă din anul anterior in cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, cand un consiliu de 11 persoane se întalnește pentru a pune la cale
programul carnavalurilor. În timpul carnavalurilor, olandezii participă la diverse petreceri, parade și baluri mascate. În fiecare oraș o
persoana este aleasă Prințul Carnavalului și ii sunt înmanate cheile urbei. În prima zi de Paște, olandezii obișnuiesc să ia masa în
familie. Masa este atent decoarată de gospodine cu ouă colorate și flori de primăvară. Nelipsită din meniul tradițional al olandezilor
este „Paasbrood”, un fel de pâine dulce care conține struguri și stafide.

Mexic – sarbatoarea ține două săptămâni

In Mexic, Sărbătoarea de Paști ține două săptămâni, fiind împarțită în Săptamâna Sfânăa – Semana Santa, când sunt sărbătorite
ultimele zile ale lui Iisus și Pascua, sărbătorind Invierea lui Iisus, reprezintă totodată și eliberarea de sacrificiile impuse de post.
Fiecare comunitate sărbatorește acest eveniment în funcție de influențele religioase, însa cel mai emoționant moment, din săptamâna
sfântă, caracteristic la majoritatea comunităților, il constituie punerea in scena a evenimentelor petrecute in trecut. Scenetele redau
ultima cină, trădarea, judecata, in unele orașe intâlnindu-se chiar și rastignirea.

Grecia: catafalc purtat pe strazile oraselor

Prima ceremonie este ținută in Vinerea Mare, cunoscută ca și ziua coborârii trupului Mântuitorului de pe cruce. Catafalcul este
scos din altar și purtat pe strazile orașului, urmat de credincioși cu lumânările aprinse. Sâmbăta Mare este dedicată pregătirilor, iar

53
atmosfera generală este de voioșie și bună dispoziție, pentru ca se știe că nu a mai ramas mult timp până la Inviere. Bisericile sunt
decorate de sărbatoare, oamenii sosesc pe inserat, având lumânări, iar la miezul nopții iau lumina și iși spun „Hristos a inviat!” .
În prima zi de Paște, au loc, in aer liber, diferite manifestări de bucurie pentru Invierea Domnului, consumându-se supa de miel,
friptura de miel, ouă, salate și prăjituri speciale. De asemenea, grecii mănâncă o pâine rotundă (lipie), ornată cu o cruce facută din ouă
roșii, care se numește Christopsomon.

Italia: Clopotele bisericilor tac de joi pana duminica

In Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul intregului an, dar se opresc in Joia Mare și linisșea se așterne peste intreg
ținutul. Oamenii sunt mai tăcuți sș mai gânditori, amintindu-și de răstignirea lui Iisus. În dimineața zilei de duminică, se aud din nou
clopotele, care-i anunță pe oameni ca Iisus a inviat. Copiii găsesc ouă ascunse prin casă sau in gradină. În timpul Postului, femeile pun
grâu la incolțit, intr-un loc intunecat din casă. Firele de grâu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor in zilele premergătoare
Paștelui.Spre deosebire de alte țări, in Italia copacul care simbolizeaza victoria vieții asupra morții este măslinul și nu palmierul.
În duminica Floriilor, oamenii duc la biserica ramuri de măslin pentru a fi sfintite. Dupa ce toți oamenii s-au adunat in biserica,
ușile se inchid, simbolizând porțile Ierusalimului. Preoții ciocănesc de trei ori și ușile se deschid, muzica se revarsă in acorduri vesele,
iar oamenii flutură ramurile, comemorând astfel intrarea triumfală a lui Iisus in Ierusalim.In Vinerea Mare, multe biserici reconstituie
ritualul spălarii picioarelor. Se aleg 12 barbați săraci din parohie, care simbolizeaza cei 12 apostoli, iar preotul, actionând ca Iisus
Hristos, le spală picioarele. Prima zi de Paște este o zi a fericirii și a speranței renăscute. Oamenii consumă produse tradiționale, dintre
care cea mai importantă este friptura de miel, consumată impreuna cu o salată de oua fierte.

Spania Saptămâna Sfanta

Postul Mare consituie o perioadă de meditație, rugăciune și privațiuni, care-i purifică pe oameni și ii pregatește pentru
miracolul Invierii. In Duminica Floriilor, oamenii merg la biserică, iar copiii duc ramuri si frunze de palmier pentru a fi binecuvantate
de preot. Baieții au ramuri simple, in timp ce fetele duc unele ornate cu bomboane și beteala. În Sâmbata Mare, toata lumea merge la
biserică, iar duminica se ia masa in familie și se merge in vizita la rude. Momentul anual esential care ii marcheaza frumusetea este cel
dinaintea Sărbătorilor pascale. Denumita de catolici Saptamana Sfantă și de ortodocși cea a Patimilor, celebrarea ei in Spania e
incarcata de semnificatii puternice. Procesiunea tradiționala, datând din secolul al XIII-lea, reiterează momentele fundamentale ce
preceda minunea Invierii și este respectată cu strictețe și bucurie de persoane de toate vârstele. Aproximativ 50 de oameni cu glugi
(Costaleros) poartă pe umeri greutătile fiecarui cortegiu. Persoanele care insotesc alaiul poarta doliu, barbații fiind imbracati in
costume negre, iar femeile, inveșmântate cu tradiționalele mantii din dantelă (mantilla) cu rozarii. Copiii negociază ceară de la
lumânările inalte, purtate de Nazarenos, primind câteva picaturi in schimbul bomboanelor. Cu atat vor fi mai norocoși, cu cât in final,
mingea lor de ceara va fi mai mare.

54
Bulgaria: daruri intre prieteni și rude
La miezul nopții dintre sâmbăta și duminică, oamenii se adună la biserica cu oua roșii și pâine. Procesiunea este foarte
asemanatoare celei de la noi. Una din tradițiile specifice in Bulgaria este ca oul roșu care se lovește de zidul bisericii este primul
mâncat. La masă, oamenii ciocnesc ouă iar cel care rămâne cu oul intreg este cel despre care se crede ca va avea un an plin de noroc.
În zilele dinaintea sărbătorilor de Paște, familiile creștine trimit pâine și ouă vopsite ca daruri pentru prietenii lor turci. Persoana care
transportă ouale primește, de obicei, niște bani in semn de mulțumire. Astfel de daruri se fac și rudelor mai indepartate, părintilor
spirituali și altor apropiați. Tot de Paște, și tot in Bulgaria femeile sunt udate cu apa pentru a le merge bine tot anul.

7. PROIECTUL “ATLASUL DREPTURILOR CULTURALE”

55
EVALUAREA ACTIVITĂȚII
Produsele proiectului:
- materialele realizate de către elevi

56
- poze cu elevii și activitățile întreprinse

- filmulețe, ppt-uri,imagini din timpul activităților

e. Resurse necesare în vederea realizării activităților și a produselor proiectului:

- Materiale consumabile: hârtie colorată, creioane, carioci, coli, lipici, imagini, foarfece,coli
- Materiale audio-video: calculator, videoproiector, boxe, imprimantă
f. Responsabili de realizarea activităților
Profesor educație socială, colectivul clasei a V-a , împărțit în șase grupe a câte patru elevi. Fiecare grupă a numit un
coordonator de activitate din rândul elevilor.
g. Termene de realizare pentru activități și produsele proiectului
Fiecare activitate vine cu un produs final, realizat de către elevi.
Proiectul are 10 etape/activități și au termene clar stabilite , după cum urmează:
h. Elemente de vizibilitate si diseminare ale proiectului
Prezentul document pune specificul cultural la baza implementării. Se urmăreşte creşterea , gradului de conştientizare şi
de informare privind tradițiile și obiceiurile culturale, intensificând rolul şi valoarea lor.În acest scop, obiectivele proiectului vor fi în
concordanţă cu necesitățile elevilor și dobandirea lor de noi cunoștinte culturale. Elementele de vizibilitate și diseminare propuse în
cadrul acestui plan urmăresc să faciliteze drepturile și îndatoririle copiilor, în vederea dezvoltării unor noi cunoștințe de înțelegere și
acceptare a diversității culturale și tradiționale de către elevi. Diseminarea are la bază asigurarea transparenței și accesul uşor la
informaţia de interes despre proiect.

57