FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE

Dreptul familiei

An III, I.D., Grupa 331

Radu Mihaela Cristiana
 FUNCTIILE FAMILIEI

1. Functia de perpetuare a speciei. Familia are la baza, in primul rand atractia

biologica dintre barbat si femeie, determinata de diferentierea sexuala.
Dorinta cuplului este de a avea urmasi dar aceasta dorinta este puternic influentata de
conjunctura economica, legislativa si gradul de cultura.
2. Functia educativa. Teoretic familia are si o functie educativa.
In ultimul timp familia trebuie sa lupte impotriva influentelor negative venite din mediul
exterior, a lipsei de discernamant a responsabililor politici, a celor din mass-media, a liderilor de
opini. Intoarcerea la normalitate va avea loc atunci cand familia isi va recapata functia educativa.
3. Functia economica.
Familia traditionala – pe care o putem fixa in timp intre perioada matriarhatului si sfarsitul
primului razboi mondial – avea ca principala caracteristica faptul ca barbatul era cel care
contribuia in cea mai mare masura la intretinerea familiei – femeia ocupandu-se cu cresterea
copiilor si, foarte important din punct de vedere economic, cu asa-numita “industrie casnica”.

Notiunea, obiectul si izvoarele dreptului familiei

Dreptul familiei reprezinta acea ramura a sistemului de drept care cuprinde totalitatea
normelor juridice ce reglementeaza relatiile (patrimoniale si personale) de familie, pe care
societatea are interes sa le indrume juridiceste.
Relatiile sociale reglementate de dreptul familiei:
a) Relatiile de casatorie – incheierea, desfiintarea, desfacerea casatoriei, precum si raporturile
personale si patrimoniale dintre soti
b) Raporturile rezultate din rudenie
c) Relatii privitoare la ocrotirea parinteasca.

Izvoarele dreptului familiei

1.Constitutia
2.Codul Familiei – a fost pus in aplicare la data de 1.02.54/ prin Legea 4/4.01.54 - Mod. Legea
25/28.01.99.
3.Legea 119/16 oct. 1996 – cu privire la actele de stare civila.

Aceste reglementari sunt completate cu dispozitiile Codului civil, Cod procedura civila,
Codului muncii, Cod penal, Cod de procedura penala si a tratatelor internationale la care
Romania a aderat si au fost ratificate de catre Parlament.

Principiile dreptului familiei

1. Principiul monogamiei.
2. Principiul casatoriei liber consimtite.
3. Principiul ocrotirii casatoriei si familiei, a mamei si copilului.
4. Principiul egalitatii in drepturi si obligatii a sotilor.
CASATORIA

Casatoria este uniunea liber consimtita dintre barbat si femeie, incheiata in concordanta cu
dispozitiile legale, in scopul intemeierii unei familii si reglementata de normele imperative ale
legii

In dreptul romanesc, casatoria are urmatoarele caractere:

a) Este un act civil – incheierea si inregistrarea fiind exclusiv de competenta autoritatilor de
stat.
b) Este un act solemn, legea stipuland, pentru validitatea casatoriei, prezenta personala
impreuna a viitorilor soti pentru exprimarea consimtamantului in fata ofiterului starii civile.
c) Casatoria se incheie in scopul intemeierii unei familii
Casatoria incheiata cu alt scop este sanctionata cu nulitatea absoluta.

Uniunea liber consimtita (concubinajul).

Din ce in ce mai frecvent in epoca moderna – concubinajul este o convietuire de fapt intre un
barbat si o femeie o perioada relativ indelungata de timp.
Concubinajul nu este interzis de lege, dar nu se pot aplica, prin analogie dispozitiile legale
referitoare la casatorie.

Conditii de fond la casatorie

Conditii de fond
a)Varsta matrimoniala
Potrivit dispozitiilor art.4 C.F. “barbatul se poate casatori numai daca a implinit varsta de 18
ani si femeia numai daca a implinit 16 ani”. Pentru motive temeinice, primarul general al
Municipiului Bucuresti sau Presedintele Consiliului Judetean in a carei raza teritoriala isi are
domiciliul femeia pot acorda dispensa de varsta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
femeia sa fi implinit 15 ani, sa existe motive temeinice (de ex. Boala sau starea de graviditate) sa
existe un aviz al medicului care sa ateste capacitatea femeii de a intretine relatii sexuale normale
si starea sanatatii acesteia.
b)Consimtamantul la casatorie
Conf.art.16 si 17 din C.F. si art. 16 pct.2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului la
incheierea casatoriei este obligatoriu consimtamantul sotilor. Acesta se exprima in fata ofiterului
de stare civila, care are indatorirea de a verifica sa nu fie viciat prin eroare sau violenta.
c)Comunicarea reciproca a starii sanatatii
Art.10 C.F. prevede obligativitatea sotilor de a-si comunica reciproc, starea sanatatii.
Comunicarea starii sanatatii se realizeaza cu certificatul medical, ce urmeaza a fi anexat
declaratiei de casatorie.
d) Diferentierea sexuala
Este o conditie neprevazuta expres de lege, dar care rezulta implicit din numeroase prevederi
legale (art. 1, 4, 5, 20, 25,47,52,53, si 60 C.F.).

Impedimente la incheierea casatoriei

a)Existenta unei casatorii anterioare nedesfacute.
b)Rudenia.
c)Adoptia.
d)Tutela.
e)Alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa totala a discernamantului.
Art.9 C.F. interzice casatoria debililor si alienatilor mintali, iar a celor lipsiti vremelnic de
facultatile mintale in perioada cat nu au discernamant.
Incheierea casatoriei de catre alienatul sau debilul mintal este sanctionata cu nulitatea
absoluta.
Dovada impedimentelor la casatorie
In temeiul disp.art.13 C.F. viitori soti au obligatia sa precizeze in declaratia de casatorie ca
nu exista nici o piedica pentru incheierea acesteia.
Conditiile de forma la incheierea casatoriei
a) Formalitati premergatoare incheierii casatoriei
· Declaratia de casatorie
Conf.disp.art.12 C.F., cei care vor sa se casatoreasca trebuie sa faca la oficiul de stare
civila o declaratie de casatoria prin aceasta exprimandu-se vointa de a incheia casatoria.
Declaratia se da personal si trebuie sa cuprinda:
- manifestarea de vointa a declaratiilor ca vor sa se casatoreasca;
- identificarea fiecaruia prin datele personale
- declaratia viitorilor soti ca nu exista nici o piedica la casatoria dintre cele prevazute de
dispozitiile art.4-10 C.F.;
- declaratia acestora privind numele pe care doresc a-l purta in timpul casatoriei (art.27 C.F.);
- declaratia viitorilor soti ca au luat cunostinta de starea sanatatii lor in mod reciproc.
- Indicarea locului unde se va incheia casatoria in situatia in care declaratiile au fost facute in
localitati diferite;
La declaratiile de casatorie se anexeaza urmatoarele acte:
- certificatele de nastere ale declarantilor in original dar la dosar se retin numai copiile
legalizare sau certificate de catre ofiterul de stare civila;
- actele de identitate care dupa verificare, se restituie de catre ofiterul de stare civila, urmand a
fi prezentate in momentul incheierii casatoriei.
- Hotararea judecatoreasca de desfacere sau anulare a casatoriei anterioare sau certificatul de
deces al sotului anterior.
- Certificatele medicale dovedind starea sanatatii viitorilor soti si care sunt valabile 30 zile de
la eliberarea lor
- Decizia pentru incuviintarea casatoriei inainte de expirarea termenului de 10 zile, prevazut de
lege, daca este cazul (art.29 din Legea 119/1996).
- Decizia de acordare a dispensei de varsta, de rudenie sau de adoptie, daca e cazul.
b)Procedura incheierii casatoriei
Potrivit art.11 din C.F. localitatea in care se va incheia casatoria este determinata de domiciliul
sau resedinta oricaruia dintre viitori soti.
Conf.art.16 din C.F. sotii sunt obligati a se prezenta, impreuna, la sediul serviciului de stare
civila. In cazuri exceptionale casatoria poate fi incheiata si in afara sediului serviciului de stare
civila (unul dintre soti sufera de o boala grava, este infirm sau sotia este gravida intr-o faza
avansata).
c)Atributiile ofiterului de stare civila
Potrivit art.3 din C.F. numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila produce efecte
juridice, iar ofiterul de stare civila competent este acela al consiliului local al comunei, orasului,
municipiului sau sectorului in raza caruia domiciliaza sau isi au resedinta unul sau ambii dintre
viitori soti.
Ofiterul de stare civila competent va proceda in felul urmator la data fixata pentru celebrarea
casatoriei:
- identifica viitori soti si constata ca nu exista opozitii si impedimente la casatorie si verifica
prezenta a doi martori
- constata ca sunt indeplinite conditiile de fond la incheierea casatoriei, dupa ce ia
consimtamantul ambilor soti.
- declara casatoria incheiata
- intocmeste actul de casatorie in registrul de stare civila, ce se semneaza de ofiterul starii
civile, de catre soti si de cei doi martori.
- Face mentiunea pe buletinul sotului care si-a schimbat numele.
- Elibereaza sotilor certificatul de casatorie.
d)Solemnitatea si publicitatea casatoriei
Casatoria are un caracter solemn. De asemenea are un caracter public, orice persoana are
acces in locul unde se celebreaza casatoria.
e)Momentul incheierii casatoriei.
Momentul incheierii casatoriei este acela in care ofiterul de stare civila constata ca sunt
indeplinite toate conditiile cerute de lege pentru incheierea unei casatorii valabile si ii declara pe
viitori soti casatoriti.
f)Proba casatoriei
Casatoria nu poate fi dovedita decat prin certificatul de casatorie eliberat pe baza actului intocmit
in registrul actelor de stare civila - art. 18 C.F.

EFECTELE CASATORIEI
Intre soti casatoria da nastere la efectele cu privire la relatiile personale si la capacitatea de
exercitiu. De asemenea, casatoria produce efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti.
a)Relatiile personale intre soti
Potrivit art. 44 pct. 1 din Constitutia Romaniei si art. 1 alin. 4 C.F. sotii au drepturi si
obligatii egale in ceea ce priveste relatiile intre ei si exercitiul drepturilor parintesti. Consecinta
principiului egalitatii dintre soti este aceea ca, in tot ceea ce priveste casatoria, ei hotarasc de
comun acord (art. 26 C.F.).
b)Obligatiile reciproce dintre soti
- Obligatia de sprijin reciproc moral.
- Obligatia de fidelitate
- Obligatia de a locui impreuna.
- Indatoririle conjugale
c)Efectele casatoriei cu privire la capacitatea de exercitiu
Femeia se poate casatori la varsta de 16 ani, iar cu dispensa la 15 ani. Femeia casatorita in
conditiile aratate, dobandeste capacitatea deplina de exercitiu (art. 8 alin. 3 – Decretul 31/1954).
d)Relatiile patrimoniale dintre soti
Dreptul comun nu este suficient pentru reglementarea acestor raporturi patrimoniale. De
aceea, a fost necesara reglementarea, prin normele dreptului familiei, a raporturilor patrimoniale
dintre soti.
Potrivit regimului matrimonial din dreptul nostru sotii au doua categorii de bunuri:
-bunuri comune ambilor soti;
-bunuri proprii fiecaruia dintre ei.

e)Regimul comunitatii de bunuri este un regim matrimonial si obligatoriu

Comunitatea de bunuri este un regim matrimonial stabilit prin lege, nu prin conventie,
adica este un regim matrimonial legal.
Dupa ce alin. 1 art. 30 C.F. stabileste regula ca: “bunurile dobandite in timpul casatoriei, de
oricare din soti, sunt, de la data dobandirii lor bunuri comune ale sotilor” alin.2 dispune ca “orice
conventie contrara este nula”.
f)Neintelegerile dintre soti
Conform art.1 alin. 4 C.F. in privinta relatiilor patrimoniale, ca si a relatiilor personale intre
ei, sotii trebuie sa decida de comun acorda In caz de neintelegere privind relatiile patrimoniale,
sotii se pot adresa, in anumite situatii, organelor judecatoresti pentru a hotari.
g)Contributia sotilor la cheltuielile casatoriei
In conformitate cu art. 29 C.F. sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele
fiecaruia, la cheltuielile casatoriei. In cazul in care unul dintre soti nu si-ar indeplini obligatia de
a contribui la cheltuielile casatoriei, fie ca sotii duc o viata in comun, fie – daca exista motive
temeinice – nu duc o asemenea viata, atunci celalalt sot se poate adresa instantei de judecata.
h)Obligatia de sprijin material
Sotii au obligatia de a-si acorda, unul altuia, sprijin material (art.2 C.F.).

BUNURLE SOTILOR

Categorii de bunuri ale sotilor

Prin bunuri intelegem atat bunurile corporale (mobile sau imobile), precum si toate drepturile
reale (principale si accesorii) si drepturile de creanta, adica tot ceea ce se afla in circuitul civil.
Sunt bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti:
a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legal sau donatie, afara numai
daca dispunatorul a prevazut ca ele sunt comune;
c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti;
d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau
literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte
asemenea bunuri.
e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut
aceasta valoare.
Sunt bunuri comune sotilor:
- bunurile dobandite de soti sau de unul dintre ei; cu conditia ca:
dobandirea sa fi avut loc in timpul casatoriei;
- bunurile sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii.
Sfera bunurilor comune
a) venitul din munca
b) imobilele
c) constructiile efectuate de soti pe terenul unuia dintre ei
d) reparatii si adaosuri la constructii vechi
e) sumele depuse la banci sau C.E.C.
 In privinta acestor sume s-a impus opinia conform careia sunt bunuri comune daca sunt
depuse in timpul casatoriei, indiferent ca sunt numai pe numele unuia dintre soti sau al
amandurora, cu exceptia cazului cand se incadreaza in vreuna din categoriile de bunuri prevazute
la art. 31 Codul familiei, ca bunuri proprii.
f) Castigurile la diferite sisteme de loterie si pe librete C.E.C.
Castigurile realizate la loto, pronosport, Bingo, etc., sunt bunuri comune sau proprii
dupa cum sumele cu care s-a jucat apartin uneia sau alteia din cele doua categorii de bunuri.
Drepturile sotilor asupra bunurilor comune
Conform art. 35 Codul familiei: “sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune
si dispune tot astfel de ele”.
Oricare dintre soti, exercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul
celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici nu poate greva un
teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune daca nu are consimtamantul celuilalt
sot.
Impartirea bunurilor comune ale sotilor
a) Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei
Are un caracter de exceptie si poate fi ceruta de unul dintre soti sau de creditorii personali ai
sotilor, insa numai pentru “motive temeinice”.
b) Impartirea bunurilor comune la desfacerea casatoriei
La desfacerea casatoriei, potrivit art. 35 alin. 1 C.F. bunurile comune se pot imparti prin
invoiala sotilor, si numai cand acestia nu se inteleg va hotari instanta de judecata.
8.Nulitatea casatoriei
Cazuri de nulitate absoluta
1. Incheierea casatoriei fara respectarea dispozitiilor legale cu privire la varsta
matrimoniala (art. 19, art. 4 Codul familiei).
2. Casatoria a fost incheiata de o persoana care este deja casatorita (art. 19 si art. 5
Codul familiei).
3. Casatoria a fost incheiata intre rude in grad prohibit de lege (art. 19 si 6 Codul
familiei).
4. Casatoria incheiata intre persoane legate prin adoptie.
5. Casatoria incheiata de alienatul sau debilul mintal
6. Lipsa de solemnitate
7. Lipsa de publicitate
8. Incompetenta ofiterului de stare civila
9. Casatoria fictiva
10.Lipsa diferentierii sexuale
11.Lipsa consimtamantului
Cazurile de nulitate relativa
Casatoria este sanctionata cu nulitate relativa in cazul viciilor de consimtamant: eroarea,
dolul, violenta.
Efectele nulitatilor
Atat nulitatea absoluta, cat si cea relativa, genereaza acelasi efect si anume desfiintarea,
atat pentru viitor cat si pentru trecut a casatoriei, ca si cum ea nu ar fi existat.
Ca o consecinta in privinta raporturilor nepatrimoniale dintre soti, rezulta urmatoarele
efecte:
- Daca numele sotilor s-a schimbat prin casatorie, ei redobandesc numele avut inainte
- Inceteaza toate obligatiile specifice casatoriei, fiecare sot putandu-se casatori cu altcineva
sau chiar intre ei, daca motivul de nulitate a disparut.
- Se considera ca nu au avut niciodata calitatea de soti, astfel ca o actiune de bigamie nu poate
continua.
- Daca unul dintre soti nu na atins varsta majoratului, el nu va fi considerat, la fel ca dupa
desfacerea casatoriei, ca are capacitate deplina de exercitiu (art. 8 alin. 3 din Decretul nr.
31/1954).
Casatoria putativa
Casatoria putativa este aceea careia legea ii pastreaza efectele unei casatorii valabile, chiar
daca este nula sau anulabila, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, pentru sotul
sau sotii de buna credinta la incheierea ei.

Incetarea si desfacerea casatoriei

Incetarea casatoriei
Potrivit art. 37 alin. 1 Codul familiei, casatoria inceteaza prin moartea sau prin declararea
judecatoreasca a mortii unuia dintre soti.
Efectele incetarii casatoriei
a) Sotul supravietuitor care, in timpul casatoriei, a purtat numele sotului decedat, poate
sa poarte numele acestuia si dupa incetarea casatoriei.
b) Daca sotul supravietuitor nu implinise 18 ani, iti mentine capacitatea de exercitiu
dobandita prin casatorie.
c) Comunitatea de bunuri inceteaza. Partea din bunurile comune care se cuvenea sotului
decedat formeaza masa succesorala impreuna cu celelalte bunuri ce i-au apartinut si
se va deferi mostenitorilor. Sotul supravietuitor are chemare la mostenire conform
prevederilor Legii nr. 319/1944.
d) Ocrotirea parinteasca se exercita numai de catre parintele ramas in viata potrivit art.
98 alin.

Codul familiei.
Incetarea casatoriei se produce de drept si are efecte doar pentru viitor (ex. nunc).
Desfacerea casatoriei
Incetarea casatoriei este diferita de desfacerea ei, ce se poate realiza prin divort.
Divortul nu se poate realiza decat pe cale judecatoreasca. Conform art. 38 Codul
familiei “instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort atunci cand, datorita unor
motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este
posibila”.
Alineatul al doilea al art. 38 Codul familiei reglementeaza posibilitatea desfacerii
casatoriei prin acordul sotilor, pentru aceasta se cer a fi intrunite, cumulativ, doua conditii:
a) pana la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei;
b) nu exista copii minori rezultati din casatorie.
Alin. 3 art. 38 Codul familiei ofera posibilitatea oricaruia dintre soti de a cere divortul “cand
starea sanatatii sale face imposibila continuarea casatoriei”.
Procedura divortului
Sediul materiei - disp. art. 607 – 619 Cod procedura civila.
Actiunea de divort
Actiunea de divort avand un caracter personal, apartine in exclusivitate sotilor.
 Cererea de chemare in judecata va trebui sa cuprinda elementele prevazute la art. 112
C.P.C. in plus, daca din casatorie au rezultat copii se va mentiona si data nasterii acestora.
La cerere se anexeaza certificatul de casatorie, in original si copii de pe certificatele de
nastere a copiilor minori.
Tot prin cererea de divort se va solicita incredintarea spre crestere si educare, la unul
dintre soti a copiilor minori si obligarea celuilalt parinte la plata unei contributii de intretinere in
favoarea acestora.
Tot cu ocazia solutionarii divortului se va stabili si numele pe care viitorii soti urmeaza
sa-l poarte dupa desfacerea casatoriei.
Instanta competenta
Prin derogare de la dreptul comun in materia competentei teritoriale - conf. art. 607 C.pr.civ.
cererea de divort este de competenta instantei in circumscriptia careia se afla cel din urma
domiciliu comun al sotilor.
Daca, insa, sotii nu a avut un domiciliu comun sau daca, la data introducerii cererii de
divort, nici unul dintre soti nu mai domiciliaza in circumscriptia instantei in care au avut ultimul
domiciliu comun, competenta va apartine instantei de domiciliu a paratului.
Daca paratul nu mai are domiciliul in tara sau daca reclamantul a facut dovezi in sensul
ca nu cunoaste domiciliul paratului, competenta va reveni instantei de la domiciliul
reclamantului. In ceea ce priveste competenta materiala, aceasta, apartine, in prima instanta,
judecatoriei.
Prezenta personala a sotilor
Prin derogare de la procedura de drept comun, in cazul divortului, potrivit arta 614 C.proc. civila,
partile au obligatia de a se prezenta personal in fata instantei de fond, ceea ce nu exclude dreptul
la aparare prin avocat.
Numai ca in aceasta din urma ipoteza, avocatul nu poate reprezenta in proces, ci numai a
asista.
De la aceasta regula, textul prevede o serie de exceptii:
a) unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate;
b) unul dintre soti este impiedicat de o boala grava;
c) unul dintre soti este pus sub interdictie;
d) unul dintre soti are resedinta in strainatate;
Pentru toate aceste imprejurari, legiuitorul acorda posibilitatea infatisarii sotului prin mandatar,
chiar in fata instantei de fond.
Prezenta obligatorie a reclamantului
In faza judecatii pricinii la prima instanta prezenta reclamantului este obligatorie, in caz contrar,
conf. art. 616 Cod procedura civila, daca la termenul de judecata se infatiseaza numai paratul iar
reclamantul lipseste nejustificat, cererea se respinge ca nesustinuta.
Sedinta de judecata
Judecarea cererii de divort are loc respectandu-se principiul publicitatii, in sedinta publica, insa
legiuitorul (art. 615 C.P.C.) ofera posibilitatea ca instanta sa treaca la solutionarea pricinii in
camera de consiliu.
Regimul probelor
Tot prin derogare de la dreptul comun la divort interogatoriul nu poate fi folosit pentru dovedirea
motivelor de divort.
De asemenea, in procesele de divort pot fi ascultati ca martori si rudele si afinii pana la
gradul al treilea inclusiv, cu exceptia descendentilor.
 Hotararea de divort
In principiu, instanta de judecata se pronunta prin hotararea de divort asupra admiterii sau
respingerii cererii de desfacere a casatoriei. Daca exista motive temeinice, cererea va fi admisa,
iar casatoria desfiintata, fie din vina sotului parat fie din vina ambilor soti, daca si reclamantul
are o parte din vina.
Prin hotararea de divort instanta de judecata urmeaza a solutiona si alte cereri accesorii
divortului:
- potrivit art. 40 Codul familiei instanta va statua asupra numelui pe care il vor purta dupa
desfacerea casatoriei;
- conf. art. 42 Codul familiei se va dispune incredintarea copiilor minori spre crestere si
educare unuia dintre parinti;
- instanta va dispune cu privire la contributia de intretinere datorata minorilor de catre
parintele caruia nu i s-au incredintat copii si daca este cazul cu privire la stabilirea pensiei de
intretinere intre soti.
Nemotivarea hotararii de divort
In situatia in care ambele parti solicita instantei potrivit dispozitiilor art. 617 alin. 2 Cod
procedura civila, hotararea de divort nu se va motiva.
Caile de atac
Impotriva hotararii de divort se pot exercita ambele cai de atac ordinare, apelul si recursul,
termenul fiind de 30 de zile de la comunicarea hotararii.
Data desfacerii casatoriei
Potrivit legislatiei romane, casatoria se considera desfacuta pe data la care hotararea prin
care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila (art. 39 alin. 1 Codul familiei).
Efectele desfacerii casatoriei
a) efecte cu privire la relatiile personale intre soti.
- Numele. Odata cu divortul, fiecare dintre soti isi va relua numele avut inainte de incheierea
casatoriei.
- Obligatia de sprijin moral, de fidelitate precum si cea de a locui impreuna inceteaza odata cu
desfacerea casatoriei.
- Capacitatea de exercitiu dobandita de femeia minora prin casatorie se pastreaza, chiar daca la
data divortului ea nu implinise 18 ani.
Divortul, de asemenea, nu are nici o influenta in ceea ce priveste cetatenia.
b) efecte cu privire la relatiile patrimoniale intre soti
Comunitatea de bunuri a sotilor inceteaza prin impartirea bunurilor comune.
Inceteaza, de asemenea, obligatia de a suporta cheltuielile casatoriei si de sprijin material.
Obligatia legata de intretinere dintre soti inceteaza dar ia nastere, in anumite conditii
obligatia de intretinere intre fostii soti.
c) Efecte cu privire la raporturile personale dintre parinti si copii.
Incredintarea copiilor minori. Prin hotararea de divort instanta de judecata este obligata sa se
pronunte asupra incredintarii copiilor minori.
Instanta va dispune incredintarea copiilor minori, chiar daca prin actiunea de divort acest
lucru nu s-a cerut. Sotii se vor invoi in legatura cu incredintarea copiilor minori, insa, potrivit art.
42 alin. 4 Codul familiei, invoiala lor va produce efecte numai daca a fost incuviintata de instanta
de judecata.
 Bibliografie obligatorie

Ion P. Filipescu -Tratat de dreptul familiei,Ed.All, Bucuresti, 1998;

Ion. P. Filipescu - Dreptul international privat, Vol.II, Ed
„ACTAMI”, Bucuresti, 1997.
Tudor R. Popescu - Dreptul familiei – Tratat, Vol. I, Ed. „Didactica si pedagogica”,
Bucuresti, 1965;
Adrian Pricopi - Dreptul familiei – Ed. „Lumina Lex”, Bucuresti, 2004.
Bibliografie facultativa
*** - Constitutia Romaniei – R.A. „Monitorul Oficial”, Buc., 1991;
*** - Codul familiei, Ed. „Lumina Lex”, Buc., 1995;
*** - Codul civil–Decizii ale Curtii Constitutionale si ale Curtii Supreme de
justitie, Ed. „Rosetti, Buc., 2001.
*** - Codul de procedura civila cu modificarile aduse prin OUG nr.138 din 2000,
OUG 290/2000 si OUG 59/2001-Decizii ale Curtii Constitutionale si ale
Curtii Supreme de Justitie,Ed.„Rosetti”, Buc.,2002;
*** - Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice;
*** - Legea nr.273/2004 privind noul regim al adoptiei, intrata in vigoare la 01
Ianuarie 2005;
*** -Legea nr.47/1993 cu privire la declansarea judeca- toreasca a abandonului de
copii;
*** - Legea nr.21/1991 privind cetatenia romana;
*** - Ordonanta de urgenta a guvernului nr.26/1997 privind protectia copilului aflat
in dificultate.