Sunteți pe pagina 1din 7

Recenzie

Mcdonaldizarea societății, George Ritzer.

George Ritzer este unul dintre cei mai cunoscuți sociologi americani contemporani, autor a
numeroase lucrări din domeniul teoriei sociale și al sociologiei consumului: Sociology: A
Multiple Paradigm Science (1975,1980), Toward an Integrated Sociological Paradigm (1981),
Metatheorising in Sociology (1991), Expressing America: A Critique of the Global Credit-Card
Society (1995), Postmodern Social Theory (1997), Enchanting a Disenchanted World:
Revolutionizing the Means of Consumption (1999).
Lucrarea sociologului american George Ritzer, “Mcdonaldizarea societății” este o critică și o
radiografie a unor tendințe vizibile în tot mai multe domenii ale vieții contemporane. Lucrarea de
critică socială prezintă “procesul prin care principiile restaurantului fast-food (McDonald`s), încep
să domine din ce in ce mai multe sectoare în societățile americane, precum și în restul lumii.”
Altfel spus, trăim într-o societate condusă de tot ceea ce stă la baza mancării rapide.
Dacă aruncăm privirea peste cuprinsul acestei cărti, observăm realitățile societății în care trăim și
de asemenea lucruri și fapte care se petrec și ne interesează. Toate acestea sunt conturate după
modelul bine stabilit de acest restaurant devenit mai mult decât celebru pentru calitățile pe care
le transmite.
Cartea cuprinde zece capitole ordonate astfel: “O introducere in mcdonaldizare”;
“Mcdonaldizarea și precursorii săi De la colivia de fier la fabrica fast-food”; urmând calitățile
despre care am amintit mai sus: “Eficiența Traseele prestabilite și mîncatul cu mâna”;
“Calculabilitatea Marele Mac și micii cartofi prăjiti”; “Previzibilitatea La mall nu plouă
niciodată”; “Controlul Roboți umani și nonumani”; “Iraționalitatea raționalității Ambuteiajele de
pe autostrăzile fericirii”; urmate de ultimele trei titluri: “ Frontierele mcdonaldizării Nașterea,
moartea și actele care sfidează moartea”; “Mcdonaldizarea într-o lume în schimbare Nu există
nici o limită”; “Să facem față mcdonaldizării Ghid practic de supravețuire”.

Capitolul 1.
O introducere în mcdonaldizare
Acest capitol prezintă dezvoltarea și multiplicarea sistemelor caracterizate prin eficiență,
calculabilitate, previzibilitate si control. Astfel, prin eficiența de a-și satisface clienții, calculând
și controlând fiecare proces, de la achiziție până la gramajul ingredientelor, ofeind previzibilitate
– standardizând aspectul, meniul, comportamentul angajaților, utilizând tehnologii nonumane,
restaurantele McDonald's reușesc sa deservească un număr foarte mare de consumatori, pe întreg
cuprinsul globului, rapid, uniform, eficient și într-un mod previzibil.
Sistemele mcdonaldizate se extind permanent, dovada fiind numerosele rețele care au adoptat
rețeta McDonald's. Însă observăm că tendințele de mcdonaldizare se manifestă și în alte domenii
precum sănătatea, jurnalism, distracție, chiar și educația universitară.

Capitolul 2.
Mcdonaldizarea societăţii
De la colivia de fier la fabrica fast-food
În acest capitol se analizează câteva dintre procesele prin care a apărut mcdonaldizarea. Astfel,
se vorbește despre noțiunea de birocrație, despre procesul raționalității, despre Holocaustul
nazist, iar spre sfârșit se analizează întrepătrunderea diverselor procese socio-economice care au
precedat mcdonaldizarea.
Max Weber analizează birocrația ca fiind ierarhică și impersonală. Aceasta este diferită de alte
metode de organizare a muncii pentru că are o structură formală care permite o mai mare
eficiență.
Raționalitatea formală face referire la faptul că în societățile moderne, oamenii dispun de
mijloace instituționalizate pentru atingerea scopurilor proprii, alegerile fiind impuse și orientate
de reguli și instituții sociale mai largi.
Cea mai extremă și sinistră formă de raționalizare cu care s-a confruntat omenirea vreodată a fost
Holocaustul. Dorința lui Hitler de a avea o societate perfectă a dus la distrugerea unui număr
colosal de ființe umane. Considerând singurul lucru rațional de făcut într-un astfel de sistem
raționalizat, mulți evrei au ales să colaboreze pentru a se putea salva. Tot ce s-a făcut în manieră
modernă: rațional, planificat, științific, profesionist, eficient şi coordonat, nu a însemnat altceva
decât standardizarea crimei. Astăzi, procesul mcdonaldizării poate fi comparat cu Holocaustul,
idee susținută de Bauman.
George Ritzer amintește managementul strategic a lui Frederick W. Taylor, care a introdus
eficientizarea şi uniformizarea operațiunilor, transformând munca în " activități de rutină, simple,
automate, pe care oricine le poate învăța".
O caracteristică a managementului științific a fost apariția tehnicii nonumane de producţie, banda
de ansamblare a autoturismelor, inventată de Henry Ford. Standardizarea și compartimentarea
sarcinilor permiteau unui număr mic de mmuncitori – astăzi, înlocuiți de roboți- să producă mult
în timp scurt.

Răspândirea autoturismelor a făcut posibilă nu numai dezvoltarea restaurantului fast-food ci și


dezvoltarea zonelorsuburbane cu case construite la scară de masă. Casele ieftine identice din
suburbiile americane sunt un exemplu de mcdonaldizare.

O altă componentă a societății raționalizate este centrul comercial – mall-ul-. Astfel, mall-urile şi
rețelele mcdonaldizate se completează foarte bine împreuna. Mall-urile au devenit un spațiu
comunitar pentru toate persoanele, de toate vârstele.
Astfel spus, restaurantele McDonald's şi mcdonaldizarea au avut predecesori importanți, care își
păstrează până şi azi importanța. Aceștia au baza pe care s-au dezvoltat toate aceste rețele
mcdonaldizate. Restaurantul fast-food a devenit modelul raționalității.

Capitolul 3.
Eficiența
Traseele prestabilite şi mâncatul cu mâna
În acest capitol prezintă una dintre cele patru dimensiuni ale mcdonaldizării-eficiența.
Se tot vorbește despre o nouă eră, un nou secol în care trăim, caracterizat de viteză și de stres și
în acest caz trebuie să facem ceva să fim eficienți. Renunţăm la ce nu este atât de important. Am
început cu mâncarea. Cine mai are timp să gătească când mama este o femeie de carieră mai
nou? Când fugi de la o întâlnire la alta, știi traseul la cel mai apropiat McDonald's. Când agenda
îți este plină, mâna pe volan sau pe telefon, cealaltă mână ține bine un sandwich, nu s-ar descurca
cu o furculiță, cuțit sau farfurie. Astfel eficiența se referă la procesul de preparare și servire, cum
ar fi sistemul drive-in, prin care conducătorii auto pot comanda fără a se da jos din mașină.

Toate acestea fiind spuse, observăm că ideea centrală a acestui capitol este că eficiența
presupune găsirea mijloacelor optime pentru atingerea scopurilor. În sistemele mcdonaldizate
eficiența constă în în simplificarea produselor și a serviciilor și a folosirii clientului pentru a
efectua munca pe care o făceau angajații.

Eficiența este avantajoasă pentru toată lumea, însă trebuie subliniat că mecanismele concepute
pentru a crea eficiența sunt aplicate de organizator în propriul interes și astfel se întâmplă să nu
coincidă cu interesele clienților.

Capitolul 4.
Calculabilitatea
Marele Mac și micii cartofi prăjiți
Acest capitol prezintă faptul că mcdonaldizarea pe lângă eficiență presupune și calculabilitate:
calculare, numărare, cuantificare. Începem să fim din ce în ce mai calculați cu banii noștri și mai
ales cu timpul nostru.
Calculabilitatea permite determinarea eficienței, punându-se accent pe aspectele cantitative ale
produselor și serviciilor ( costul, dimensiunea porțiilor, timpul de servire). Fiecare activitate este
măsurată, iar cantitatea, mărimea sau numărul de produse vândute devine un surogat al calității.
Astfel cele mai bune rețele de restaurante mcdonaldizate sunt recunoscute pentru mărimea
porțiilor şi mediocritatea mâncării.

Calculabilitatea se manifestă în diverse moduri și în diverse domenii. În învățământul superior


accentul se pune pe câți studenți pot fi trecuți prin sistem și ce calificative obțin, nu pe ce au
învățat sau pe deprinderea de a învăța. În instituțiile medicale accentul se pune pe limitarea
timpului acordat unui pacient și consultarea a cât mai mulți posibili într-o zi, pentru a reduce
costurile și a crește profitul. Acest accent pus pe cantitate constituie o amenințare la adresa
calităţii îngrijirilor medicale. În televiziune, audiența, nu calitatea unui program este importantă,
iar în sport, calitatea diverselor sporturi a scăzut, a fost sacrificată în favoarea calculabilității.
Alte domenii precum politica, jurnalismul și turismul au fost afectate de concentrarea pe
cantitate şi nu pe calitate.

Accentul pus pe calculabilitate are de asemenea şi avantaje şi dezavantaje. Avantajul este că se


obţin multe produse, de dimensiuni mari, la preţuri relativ mici, iar dezavantajul ar fi ca
punându-se accent pe cantitate, bunurile şi serviciile vor fi mediocre.

Capitolul 5.
Previzibilitatea
La mall nu ploua niciodată
Când totul tinde să fie atât de planificat în noul haos care ne cuprinde, cui i-ar plăcea să mai dea
peste imprevizibil ?
Citind acest capitol ne dăm seama că preferam să facem ceea ce ştim, să avem de a face cu
lucruri cunoscute. Să mâncăm la McDonald's pentru că ştim că vom primi cartofii de aceeaşi
mărime şi burger-ul cu acelaşi gust. Standardizarea meniurilor, ingredientelor şi a proceselor a
dus la un grad mare de previzibilitate. Nu doar hamburgerii, ci şi comportamentul este uniform
în restaurantele McDonald's.
Atracţia mall-urilor se datorează, cel puţin în mare parte, posibilităţii de a face centrele
comerciale mai previzibile.

Aceasta a trei dimensiune a mcdonaldizarii, previzibilitatea, presupune că lucrurile să fie aceleaşi


oriunde şi oricând. Aceasta se obţine în diverse moduri, inclusiv prin clădiri identice,
uniformizarea comportamentelor aangajatilor, precum şi prin meniurile şi porcesele identice
peste tot. Drept urmare trăim într-o lume din ce în ce mai previzibilă.

Capitolul 6.
Controlul
Roboţi umani şi nonumani
Mulţi suntem scavii tehnologiei într-un timp istoric în care robii nu fac parte din scara ierarhică
şi totuşi ca şi angajaţi sau clienţi, tot la fel putem fi numiţi.
Acest capitol analizează cum tehnologiile nonumane sunto componentă importantă a
mcdonaldizarii. Ele permit cuantificarea tot mai multor operaţiuni şi aspecte, sporind eficientă şi
controlul. Mâncărurile pot fi gatite după procedee standard, la temperaturi constante, făcând
bucătarul inutil, iar tehnicile de congelare şi cuptoarele cu microunde au dus la folosirea
exagerată de semipreparate şi "preparate instant".

Controlul nu se exercita doar asupra angajaţilor, ci şi asupra clienţilor deoarece numeroase


indicii le arătă ce să facă. Controlul este exercitat prin înlocuirea tehnologiei umane cu cele
nonumane. Obiectivul este de a face clienţii, precum şi angajaţii cât mai supuşi în procesele
mcdonaldizate, astfel prin controlarea angajaţilor şi a clienţilor, tehnologiile umane sporesc
controlul asupra proceselor muncii şi a produselor finite.

Viitorul sigur va aduce un număr mai mare de tehnologii nonumane care să controleze şi mai
mult oamenii şi procesele existente. Şi probabil cel mai mare pas va consta în inteligenţa
artificială, adică maşinăriile să poată să gândească şi să ia decizii asemeni oamenilor. Deşi
inteligenta artificială ar fi un pas mare în domeniul medicinei, ar consta şi într-un dezavantaj,
deoarece oamenii şi-ar putea pierde atât capacitatea cât şi ocazia de a gândi liberi.

Capitolul 7.
Iraţionalitatea raţionalităţii
Ambuteiajele de pe autostrăzile fericirii
Iraţionalitatea raţionalităţii se referă în general la aspectele negative ale mcdonaldizarii.
Contrar promisiunilor, sistemele raţionale sfârşesc prin a fi ineficiente. Cozile infernale de la
casa de marcat sau maşinile care abia se mişcă prin fata ghişeului pentru a fi servite, considerate
un mod eficient de a obţine o masă, se dovedeşte a fi ineficient.
Eficienţa mcdonaldizarii nu economiseşte deloc banii clienţilor, ci se dovedeşte că o masă la un
restaurant fast-food depăşeşte cu mult costul ingredientelor pentru a asigura o masă pregătită
acasă.
De fapt, aceasta mcdonaldizare nu este decât o iluzie de eficienţă şi economie, dar atât timp cât
oamenii cred în ea, altceva nu mai are importanţă.
Restaurantele McDonald's oferă distracţie. Clovnul Ronald McDonald care este peste tot,
personajele din desene animate, precum şi locuri de joacă pentru copii.
În esenţă restaurantele fast-food oferă multe dezavantaje pentru clienţi, precum o sporire a
ineficientei, costuri ridicate, o distracţie iluzorie, o calitate proastă, ameninţarea sănătăţii şi
dezumanizare.

Astfel realizăm că tot noi municim mai mult când aşteptam la cozi pentru aşa zisa mâncare
rapidă, când ne luăm singuri cele necesare şi când tot noi strângem după noi şi mai şi plătim
pentru nişte servicii care nu ne sunt acordate. Precum şi că urările de bun venit, la revvedere sau
cele de pe timpul unei zile sunt nişte replici învăţate mecanic şi spuse cu un zâmbet fals pe buze.
Capitolul 8.
Frontierele mcdonaldizarii
Naşterea, moartea şi actele care sfidează moartea

Acest capitol ne prezintă cum forţele din spatele mcdonaldizarii au împins froniera şi mai departe
pentru a îngloba experienţele umane extreme – nu doar naşterea în sine, ci şi ceea ce se întâmplă
înaintea ei, nu numai moartea înşine, ci şi ceea ce urmează să se întâmple după ea.

Uneori constatăm cu stupoare că nu există nimic care să stea în calea mcdonaldizarii, însă sunt
momente când forţele naturii sunt prea puternice până şi pentru mcdonaldizare.

Capitolul 9.
Mcdonaldizarea într-o lume în schimbare
Nu există nici o limită?
Acest capitol analizează diverse lucruri care stau la stimularea mcdonaldizarii şi de asemenea
câteva bariere care se opune acestui proces, bariere economice şi sociale. Se analizează atât
elementele care favorizează procesul mcdonaldizarii, precum şi numeroase obstacole sau stau în
calea extinderii acestui proces.
Astfel observăm că nimic nu este veşnic şi că ne putem aştepta că mai devreme sau mai târziu
mcdonaldizarea să dispară din scenă. Aceste sisteme mcdonaldizate sstau în scenă pentru că
natura societăţii o permite, însă când restaurantele McDonald's îşi vor pierde importantă, ni le
vom aminti doar pentru impactul lor atât de puternic asupra societăţii, impact atât pozitiv cât şi
negative
.Însă trebuie să ne aşteptăm la un concept asemănător şi la manifestări mult mai puternice ale
raţionalizării.

Capitolul 10.
Să facem faţă mcdonaldizarii
Ghid practic de supravetuire
Acest capitol analizează acţiunile oamenilor într-o lume mcdonaldizata.
Astfel, există trei tipuri umane. Primul tip de indivizi privesc această lume ca pe o "colivie de
catifea; pentru aceştia acesta societate este minunată şi nu găsesc nici un fel de ameninţare.
Pentru al doilea tip, mcdonaldizarea este ca o “colivie de cauciuc”. Aceştia sunt cei care
realizează atât avantajele cât şi dezavantajele mcdonaldizarii. Şi ultimul tip de indivizi considera
mcdonaldizarea ca o “colivie de fier” – cauta orice cale de evadare din aceasta societate.
In concluzie, sunt multe lucruri pe care le-am putea face sau s-ar putea face pentru a face fata
acestei mcdonaldizari, insa atat timp cat omenirea se va complacea in aceasta situatie, lucrurile
continua la fel. Oamenii cred ca pot rezista mcdonaldizarii sii pot face o lume mai umana, mai
rezonabila.
Mcdonaldizarea pare, asadar, a deveni destinul inevitabil al unei civilizatii ancorate in tehnologie
si pragmatism, iar la capatul ei, noi insisi devenim doar un obiect al acestei rationalizari.

Parerea mea este ca mcdonaldizarea este o realitate care ne conturba si ne imbraca vietile. Traim
in aceasta societate si continuam sa-I intensificam caracteristicile. Consider ca aceasta carte ma
ajutat sa constientizez ceea ce fac sau ceea ce am facut noi oamenii ca sa ajungem aici. Si chiar
cu acest grad mai ridicat de constientizare tot neputincioasa sunt in fata acestei forte.
“Mcdonaldizarea societatii” descrie la un nivel foarte inalt influenta mcdonaldizarii asupra
culturii. E poate doar un alt nume pentru fenomenul de globalizare, americanizare, coca-
colonizare, fordism ..