ANUL SCOLAR 2019-2020

Pastelul

Pastelul
Defininitie: este o creație lirică descriptivă, aparținând literaturii culte care, prin
intermediul unui peisaj, transmite sentimentele eului liric contemplator. Modul de expunere folosit
este descrierea. Într-un pastel, dominante sunt imaginile artistice, realizate prin figuri de stil,
organizate într-o descriere de tip tablou. Aceasta poate avea ca temă un anotimp, un colț de
naturǎ, un moment al zilei, un aspect din viața micilor viețuitoare etc.

Termenul „pastel” provine din artele plastice. La origine acest termen desemna un creion colorat, moale,
pentru desen, făcut din pigmenți pulverizați, amestecați cu talc și cu gumă arabică; termenul s-a extins,
desemnând atât o tehnică artistică de pictură, cât și orice tablou sau desen executat cu acest fel de
creioane.
În literatură, preluat de poetul român Vasile Alecsandri, termenul a ajuns să desemneze o poezie cu
conținut liric, în care se zugrăvește un tablou din natură. Vasile Alecsandri este considerat cel mai mare
autor român de pasteluri.[1] Exemple: „Sfârșit de toamnă”, „Iarna”, „Miezul iernii”, „Gerul”, „Viscolul”,
„Dimineața”, „Noaptea”, „Malul Siretului”.
Pastelurile, bogate în imagini artistice (vizuale, olfactive și auditive) exprimă sentimentele poetului în
mod direct, prin intermediul descrierii și al epitetelor, comparațiilor și al personificărilor. Autorul
creionează un tablou al naturii având în prim-plan elementele ale naturii pe care le descrie.
Deoarece pastelul este o specie a genului liric, în el mai sunt prezente și elemente de prozodie, ritm și
măsură.
Creatorul pastelului în literatura română este considerat Vasile Alecsandri. Toate pastelurile sale au fost
publicate în revista „Convorbiri Literare”(1868-1869)
Pasteluri au mai scris: Ion Heliade Rădulescu, Mihai Eminescu, George Coșbuc, George Bacovia, George
Topîrceanu, Ion Pillat, Lucian Blaga etc.

Trasaturi
Prima trăsătură o constituie prezența eului liric contemplator, prezență
realizată prin verbe, pronume personale ( eu, mie, imi, mi, mă, m, noi, nouă,
ne, ni) și adjective pronominale posesive ( meu, mea, mei, mele, nostru,
noastră, noștri, noastre) la persoana I, numarul singular și sau plural.

O a doua trăsătură a pastelului o reprezintă adresarea directă prin verbe,

pronume personale ( tu, ție, îți, ți, voi, vă, v), adjective pronume personale (
tău, ta, tăi, tale, vostru, voastră, voștri, voastre) la persoana a II-a, numarul
singular și sau plural.
O a treia trăsătură o reprezintă descrierea tip tablou cu caracter subiectiv, ca
mod de expunere predominant.

O a patra trăsătură este prezența imaginilor artistice exemplificare cu

ajutorul figurilor de stil. Eul liric contemplator își exprimă sentimentele de
iubire, melancolie, nostalgie, recunoștință etc ( nu punem virgulă înainte
de etcétera în limba română) cu ajutorul figurilor de stil, care, împreună cu
imaginile artistice, oferă expresivitate textului.

A cincea trăsătură este ilustrată de prezența, la nivel morfologic, a grupului

nominal ( adjectiv plus substantiv ,,vesela câmpie’’, substantiv plus prepoziție
plus substantiv ,,norii de zăpadă’’.

BONUS:
Pastelul este o operă lirică în versuri în care este descris un tablou din
natură. Poetul își exprimă emoțiile, sentimentele în fața tabloului descris.
Pastelul este creat în culori calde, care emană gingășie, delicatețe, finețe.Vasile
Alecsandri a introdus în literatura română termenul de PASTEL și a publicat un
ciclu de poezii intitulat Pasteluri. În aceste poezii, autorul descrie anotimpurile,
muncile agricole, însă, dintre toate anotimpurile, iarna l-a impresionat cel mai
mult. În acest ciclu de poezii, Vasile Alecsandri descrie un calendar în versuri al
anotimpurilor.

Sablon de argumentare pentru elev de nota 10 (zece)

1)IPOTEZA (Def. + introducere)
Pastelul este specia genului liric în care se prezintă sentimentele şi trăirile eului poetic, în
legătură cu un aspect din natură, surprins într-un anumit anotimp sau moment al zilei.

Textul ________ de_________ reprezinta un pastel, avand toate trasatirile acestei specii
literare.
2)CUPRINS (Argumente + interpretare)
In primul rand, textul apartine genului liric deoarece foloseste ca mod de expunere
descrierea, iar sentimentele autorului sunt exprimate in mod direct, existand si marci ale
eului liric exprimate prin ___________.

In al doilea rand, poezia are ca tema _____ dupa cum se poate observa din structura _____.

Pe de alta parte, elementele mai sus amintite sunt prezentate cu ajutorul unui limbaj
artistic, existand imagini vizuale/auditive(exemple) si diferite figure de stil(exemple).

Dupa cum se poate observa, cele mai numeroase sunt epitetele care contin in plan
morfologic imbinarea tipica descrierilor literare substantive-adjectiv, acestea avand rolul de
a da culoare peisajului descris.(cand exista epitete cromatice).

Nu in ultimul rand, pe baza textului descris, autorul sugereaza anumite sentimente de

_______ prin structuri/versuri ca _________.

3)CONCLUZIE
In concluzie, datorita faptului ca este un text liric in care poetul descrie un aspect din natura,
putem spune ca textul _______ de ________ reprezinta un pastel.

În vederea obținerii punctajului maxim pentru

conținut, vei avea în vedere:
(2 p.) - Definiția pastelului inclusă în ipoteză;

(4 p.) - Să formulezi clar și logic patru trăsături, care se regăsesc în textul propus;

(4 p.) - Să prezinți detaliat două trăsături, valorificând textul propus:

2 p. - motivare adecvată, pertinentă, nuanțată a fiecărei trăsături;

1 p. - motivare superficială/ schematism ( numai citarea secvenței în care se regăsește
trăsătura/ încercare de motivare); 0 p. - motivare total inadecvată ( nu corespunde
trăsăturii menționate/ fără motivare);

(1 p.) - Să respecți structura tipului de text cerut; (1 p.) - Să respecți limita minimă de
spațiu cerut

Notă:

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări:

unitatea compoziției (ambele compuneri) – 1 p.

coerența textului (ambele compuneri) – 1 p.

registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conținutului – 2 p. / adecvare

parțială – 1 p.

ortografia (0 erori – 3 p.; 1-2 erori – 2 p.; 3-4 erori – 1 p.; 5 sau mai multe erori – 0 p.) – 3 p.
punctuația (0 erori – 3 p.; 1-2 erori – 2 p.; 3-4 erori – 1 p.; 5 sau mai multe erori – 0 p.) – 3 p.
aşezarea corectă în pagină/ aspect estetic al lucrării; – 1 p. caligrafie/ lizibilitate – 1 p.

Succes!