UNITATEA DE ÎNVAłARE 3

Cuprins
1. Obiectivele unităŃii de învăŃare
2. Determinarea producŃiei exerciŃiului
3. Analiza factorială, în statică şi comparată a producŃiei exerciŃiului
4. Analiza cifrei de afaceri
5. Analiza valorii adăugate
6. CorelaŃii importante care trebuie să existe între indicatorii valorici ai
producŃiei
7. Rezumat
8. ReferinŃe

1. Obiectivele unităŃii de învăŃare

În urma parcurgerii acestei unităŃi de învăŃare, studentul:

Va avea cunoştinŃe privind indicatorii valorici ai producŃiei industriale;

Va şti aplice sistemul indicatorilor dinamicii asupra producŃiei realizate la nivel
individual şi agregat;

Va şti să evidenŃieze influenŃele factoriale asupra dinamicii producŃiei exerciŃiului.

2. Determinarea producŃiei exerciŃiului

În cazul exprimării valorice a producŃiei şi serviciilor (volumului de activitate) intervin

preŃurile produselor, mărfurilor sau serviciilor.
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

Exprimarea valorică a volumului de activitate conduce la denaturări ale acestuia ca

urmare a influentei modificării preŃurilor, şi aceasta cu atât mai mult cu cât rata inflaŃiei este mai
ridicată. De aceea , se impune, cu necesitate, ca, în analiza nivelului şi dinamicii indicatorilor
valorici ai producŃiei şi serviciilor, să fie evidenŃiată separat influenŃa modificării preŃurilor
asupra nivelului şi dinamicii acestor indicatori.
Principalii indicatori valorici ai producŃiei şi serviciilor (volumului de activitate) sunt,
respectiv: producŃia exerciŃiului (producŃia brută), producŃia marfă, cifra de afaceri, valoarea
adăugată şi valoarea comenzilor noi.

Determinarea nivelului producŃiei exerciŃiului

ProducŃia exerciŃiului, denumită şi producŃia globală sau producŃia brută, reprezintă

nivelul valoric al întregului volum de activitate de exploatare al unei unităŃi economice,
desfăşurată într-o anumită perioadă de timp (lună, trimestru, semestru sau an).
Acest indicator are o mare putere informaŃională, întrucât, prin mărimea şi structura lui,
reflectă întregul efort depus de o unitate economică, într-o anumită perioadă de timp, pentru
desfăşurarea activităŃii sale de exploatare.
Cea mai generală metodă de calcul al nivelului producŃiei exerciŃiului se bazează pe
informaŃiile din fişa contului de profit şi pierdere, respectiv din capitolul: venituri din exploatare,
conform tabelului 1.
Tabelul 1
Indicatori ExerciŃiul financiar
A Precedent Încheiat
Vânzări de mărfuri
ProducŃia vândută
VENITURI

1.Cifra de afaceri
DIN

2.ProducŃia stocată (ct.71)

- sold creditor
EXPLOATARE - sold debitor
3.ProducŃia imobilizată

ProducŃia exerciŃiului

2|P age
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

łinând seama de informaŃiile din tabelul 1, pentru deter-minarea nivelului producŃiei

exerciŃiului poate fi folosită relaŃia:
Q = Qe = Pv + Pst + Pi , în care:
Q = Qe - producŃia exerciŃiului;
Pv - producŃia vândută;
Pst - producŃia stocată;
Pi - producŃia imobilizată;
Dacă se Ńine seama de structura procesului tehnologic al activităŃii de exploatare, pentru
determinarea nivelului producŃiei exerciŃiului urmează a fi folosite relaŃii de calcul specifice
fiecărui domeniu de activitate.
Astfel, pentru determinarea nivelului producŃiei exerciŃiului aferentă activităŃii
industriale, urmează a fi luate în considerare următoarele elemente componente:
- produsele finite (Pf). Pentru perioada analizată, produsele finite pot fi produse finite
livrate (PfL), sau se pot regăsi în modificarea stocului de produse finite ca diferenŃă între stocul
de produse finite de la sfârşitul perioadei (Pf2) şi stocul de la începutul perioadei analizate (Pf1).
Deci, poate fi scrisă relaŃia:
Pf = PfL + (Pf2 - Pf1);
- semifabricate, mai puŃin cele consumate productiv (s). În perioada analizată
semifabricatele produse (S) pot fi consumate pentru producŃia proprie, deci se pot regăsi: fie sub
forma consumului intern productiv (s), fie pot fi livrate la terŃi ca atare (SL), fie se regăsesc ca
diferenŃă între stocul de la sfârşitul perioadei analizate (S2) şi stocul existent la începutul
aceleiaşi perioade (S1). Deci poate fi considerată relaŃia:
S = s + SL + (S2 - S1),
iar în calculul producŃiei exerciŃiului se vor include:
S – s = SL + (S2 - S1) ;
- producŃia neterminată, luată ca diferenŃă între stocul de la sfârşitul perioadei analizate
(N2) şi cel de la începutul aceleiaşi perioade (N1), adică: (N2-N1);
- diferenŃa de stocuri de: matriŃe, scule, dispozitive verificatoare, realizate prin mijloace
proprii (M2-M1) ;
- lucrări cu caracter industrial executate pentru terŃ (Lt), sau pot fi executate pentru
nevoile productive proprii ale întreprinderii (l). Deci la calculul producŃiei exerciŃiului vor fi
considerate: Lt = L - l;
- lucrările de cercetare ştiinŃifică (Lcs) terminate şi recepŃionate în cursul perioadei
analizate şi folosite pentru nevoile proprii ale întreprinderii;
- reparaŃiile capitale (R) executate în regie proprie;
- ambalajele care sunt evidenŃiate în mod distinct în preŃul de livrare al produselor finite
sau semifabricatelor livrate (a). Ambalajele a căror valoare este inclusă în costul produselor sau

3|P age
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

semifabricatelor livrate nu sunt evidenŃiate în cadrul indicatorului menŃionat, ele regăsindu-se în

valoarea produselor finite sau a semifabricatelor livrate;
- contravaloarea prelucrării materialelor prime şi materialelor aduse de clienŃi (Vpm);
- contravaloarea materiilor prime şi materialelor aduse de clienŃi (Vm).

łinând seama de aceste elemente componente ale producŃiei exerciŃiului, pentru

determinrea nivelului acestui indicator poate fi folosită relaŃia:
Qe = Qind = Pf + (S-s) + (N2-N1) + (M2-M1) + (L-l) + Lcs+R+a+Vpm+Vm

Pentru evidenŃierea unor aspecte calitative legată de producŃia brută industrială, pot fi
calculate greutăŃiile specifice ale elementelor componente în total producŃie industrială brută. În
vederea realizării unei eficienŃe sporite, este de dorit ca elementele componente: PfL, SL şi Lt să
înregistreze greutăŃi specifice cât mai mari, întrucât acestea presupun cea mai mare viteză de
transformare în cifră de afaceri (în venituri încasate) a volumului de activitate industrială. De
asemenea, este de dorit ca reparaŃiile capitale executate în regie proprie să fie realizate cu
cheltuieli cât mai mici şi de calitate cât mai bună, întrucât aceste lucrări nu sunt generatoare
directe de venituri.
Indicatorul producŃia exerciŃiului are mai multe utilizări în analiză, cum sunt:
- stă la baza determinării capacităŃilor de producŃie, a numărului de utilaje, a volumului
resurselor de muncă, a normelor de muncă, a mărimii mijloacelor circulante de producŃie;
- este folosit la analiza mutaŃiilor structurale din activitatea de exploatare industrială;
- este folosit la determinarea şi analiza dinamicii volumului de activitate industrială;
- este folosit pentru evidenŃierea corelaŃiilor cu alŃi indicatori valorici ai volumului de
activitate industrială;
- este folosit, cel mai frecvent, la determinarea nivelului productivităŃii muncii;

Comenzile înregistrate pentru luna de referinŃă reprezintă valoarea contractelor încheiate în

acea lună între un producător şi beneficiar pentru bunurile şi serviciile livrate. Comenzile
includ toate celelalte cheltuieli de ambalare şi transport care sunt facturate clientului, chiar
dacă acestea sunt înregistrate pe o factură separată.

Nu sunt incluse în valoarea comenzilor:

• TVA;
• Reducerile de preŃuri, rabaturile şi discount-urile acordate în momentul comenzii;
• Valoarea ambalajelor restituite după livrare;
• SubvenŃiile primite de la autorităŃile publice sau instituŃii ale UE.

4|P age
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

AplicaŃia 1: Determinarea producŃiei globale

O societate comercială a înregistrat următoarele rezultate în activitatea industrială în

cursul unei luni:
Valoarea indicatorului
(mil. lei)
Indicatori
în cost în preŃ de livrare
de producŃie sau tarife
Produse finite livrate 20000
Produse finite în stoc
- la începutul lunii 8000 9600
- la sfârşitul lunii 10000
Semifabricate:
- stoc la începutul lunii 2000
- livrate la terŃi 5000
- stoc la sfârşitul lunii 3000
Lucrări cu caracter industrial
- pentru secŃiile de producŃie 650
- pentru terŃi 1000
ProducŃie neterminată
- stoc la începutul lunii 750
- stoc la sfârşitul lunii 830

Valoarea producŃiei globale a fost:

Rezolvare:

Din datele problemei, producŃia globală este:

P gl = Pf L + (Pf 2 − Pf 1) + ( N 2 − N1) + L t + S L
Produsele finite (livrate şi în stoc), semifabricatele livrate la terŃi se iau în calcul în preŃuri
de livrare. Lucrările industriale efectuate pentru terŃi se iau în calcul la tarif.
ProducŃia neterminată se ia în calcul în costuri de producŃie.

5|P age
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

Trecerea indicatorilor din costuri de producŃie în preŃuri de livrare se face, conform

metodologiei actuale, pe baza raportului ce există între valoarea produselor finite şi costul de
producŃie al acestora. Din datele oferite rezultă că acest raport este: 9600/8000 = 1,2.
Produsele finite în stoc la sfârşitul lunii şi lucrările cu caracter industrial livrate la terŃi
vor fi trecute în preŃuri de livrare, respectiv tarife astfel:
- pentru produse finite în stoc la sfârşitul lunii: 10000*1,2 = 12000 mil. lei
- pentru lucrările cu caracter industrial livrate la terŃi: 1000*1,2 = 1200 mil. lei

P gl = 20000 + (12000 − 9600) + (830 − 750) + 1200 + 5000 = 28680 mil. lei

3. Analiza factorială, în statică şi comparată a producŃiei exerciŃiului

Indicatorul producŃia exerciŃiului poate fi descompus într-un număr de doi sau mai mulŃi
factori de influenŃă, în funcŃie de scopul analizei efectuate şi de informaŃiile utilizate în analiză,
respectiv pot fi construite şi analizate mai multe modele factoriale ale indicatorului menŃionat.
Aceste modele factoriale sunt, de regulă, nişte modele multiplicative, adică factorii de influenŃă
apar în modele sub forma unor produse de factori. Astfel:
1. Dacă se iau în considerare factorii de influenŃă:
- productivitatea muncii determinată în raport cu producŃia exerciŃiului (W = Q/T)-factor
calitativ;
- numărul mediu de salariaŃi (de muncitori) - factor cantitativ (T), poate fi construit şi
analizat modelul multiplicativ bifactorial:
Q = W · T , în care:
Q - producŃia exerciŃiului exprimată în preŃuri curente;
W - productivitatea muncii exprimată în preŃuri curente;
T - numărul mediu de salariaŃi (muncitori).
2. Dacă se iau în considerare factorii de influenŃă:
- productivitatea muncii calculată în preŃuri comparabile (W*);
- indicele preŃurilor producătorilor (indicele preŃurilor cu ridicata), notat cu Ip;
- numărul mediu de salariaŃi (T),
rezultă următorul model:

Q :Ip Q*
Q = ⋅ I p ⋅T = ⋅ I p ⋅T = W * ⋅ I p ⋅T
T T
în care:

6|P age
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

Q* - producŃia exerciŃiului exprimată în preŃuri comparabile;

*
W - productivitatea muncii calculată în preŃuri comparabile.
3. Dacă se iau în considerare factorii de influenŃă:
- coeficientul de utilizare (randamentul) al capitalului fix (Ku);
- coeficientul de înzestrare a muncii cu capital fix (Kî);
- numărul mediu de salariaŃi (muncitori) T,

Q F
Q = ⋅ ⋅ T = Ku ⋅ K î ⋅ T ,
F T
rezultă modelul:
în care:
Q - producŃia exerciŃiului exprimată în preŃuri curente
F - valoarea medie a componentelor capitalului fix, exprimată în preŃuri curente.
4. Dacă se iau în considerare factorii de influenŃă:
- coeficientul de utilizare al capitalului fix, calculat pe baza producŃiei exerciŃiului şi
valorii medii a mijloacelor fixe exprimată în preŃuri comparabile (Ku*);
- coeficientul de înzestrare a muncii cu capital fix, calculat pe baza mărimii capitalului fix
exprimat în preŃuri comparabile (Kî*);
- indicele preŃurilor producătorilor (Ip);
- numărul mediu de salariaŃi (muncitori), T, poate fi construit şi analizat modelul
multiplicativ tetrafactorial:

Q: I p F* Q* F*
Q= *
⋅ ⋅ I p ⋅ T = *
⋅ ⋅ I p ⋅T = Ku* ⋅ Kî* ⋅ I p ⋅T ,
F T F T
în care:
F* - valoarea medie a componentelor capitalului fix (mijloacelor fixe), determinată în
preŃuri constante:
F* = F : IP;
Q, Q*, T, Ip - semnificaŃiile date anterior.
5. Dacă se iau în considerare factorii de influenŃă:
- coeficientul de utilizare al capitalului fix, calculat pe baza producŃiei exerciŃiului
exprimată în preturi curente (Q) şi pe baza valorii medii a mijloacelor fixe direct productive
exprimată în preŃuri curente (F’) notat prin KuF’;
- greutatea specifică a mijloacelor fixe direct productive în valoarea medie totală a
mijloacelor fixe (gF’=F’/F);
- coeficientul de înzestrare a muncii cu capital fix (Kî), calculat pe baza valorii medii a
mijloacelor fixe exprimată în preŃuri curente (F)

7|P age
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

- numărul mediu de salariaŃi sau de muncitori, (T), poate fi construit şi analizat modelul
multiplicativ tetrafactorial:

Q F ' F
Q = ⋅ ⋅ ⋅T = K u
F '
⋅ g F '
⋅ K î ⋅T
F ' F T
6. Dacă se iau în considerare factorii de influenŃă:
- coeficientul de utilizare al mijloacelor fixe direct productive, calculat pe baza producŃiei
exerciŃiului exprimată în preŃuri comparabile (Q*) şi pe baza valorii medii a mijloacelor fixe
direct productive exprimată în preŃuri comparabile ((F’)*), coeficient notat prin (KuF’)*;
- greutatea specifică a mijloacelor fixe direct productive, în total mijloace fixe
(g(F’)*=(F’)*/F*);
- coeficientul de înzestrare a muncii cu capital fix, calculat pe baza valorii medii a
mijloacelor fixe exprimată în preŃuri constante (Kî*=F*/T)
- indicele preŃurilor producătorilor (Ip)
- numărul mediu de salariaŃi (muncitori), T,
poate fi construit următorul model multiplicativ pentafactorial:

Q : I p ( F ')* F * Q* ( F ' )* F *
Q = *
⋅ *
⋅ ⋅ I p ⋅T = *
⋅ ⋅ ⋅ I p ⋅T =
( F ') F T (F ') F* T
*
= ( K uF ' ) * ⋅ g ( F ' ) ⋅ K î* ⋅ I p ⋅ T
7. Dacă, în cazul unei unităŃi economice, care este structurată pe două sau mai multe
subunităŃi (secŃii, puncte de lucru, puncte de desfacere etc.), se iau în considerare factorii de
influenŃă:
- greutatea specifică a producŃiei exerciŃiului aferentă subunităŃii cu indexul i g iQ ( )
- volumul total al producŃiei exerciŃiului, calculat la nivelul de ansamblu al celor n
n
subunităŃi ale întreprinderii analizate, ∑Q ,
i =1
i poate fi construit şi analizat următorul model

multiplicativ bifactorial:

n
Q i = g iQ ⋅ ∑ Q i ,
i =1
în care:
Qi -reprezintă volumul producŃiei exerciŃiului aferentă subunităŃii i şi exprimat în preŃuri
curente.
Desigur că, în funcŃie de scopul analizei, de natura informaŃiilor folosite, de structura
organizatorică a întreprinderii, pot fi construite şi analizate şi alte modele factoriale ale
producŃiei exerciŃiului.

8|P age
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

ObservaŃie
În cadrul modelelor factoriale multiplicative ale producŃiei exerciŃiului, prezentate mai
sus, factorii de influenŃă au fost scrişi în ordinea descrescătoare a calităŃii lor (primul este
factorul de influenŃă cel mai calitativ, urmat de factorul de influenŃă mai puŃin calitativ
ş.a.m.d. şi terminând cu factorul cantitativ). Modul de ordonare al factorilor de influenŃă
este esenŃial în aplicarea metodei de ponderare a substituŃiei în lanŃ (M.S.L.) în cadrul
analizei în dinamică a oricărui indicator valoric sau fizic.
Analiza factorială în statică a producŃiei exerciŃiului presupune următoarele etape:

identificarea factorilor de influenŃă, prin intermediul unei analize calitative a producŃiei
exerciŃiului;

ordonarea factorilor de influenŃă, fie în ordinea descrescătoare a calităŃii lor (aşa cum s-a
procedat în modelele multiplicative factoriale de mai sus) fie în ordinea naturală de
apariŃie a factorilor de influenŃă, adică în ordine inversă faŃă de prima variantă de
ordonare;

determinarea nivelului fiecăruia din factorii de influenŃă, respectiv din perioada analizată
şi din perioada luată ca bază de comparaŃie.
În cadrul unei analize comparate se foloseşte, de regulă, ca metodă de ponderare, metoda
substituŃiei în lanŃ (M.S.L.). Această metodă presupune, aşa cum s-a mai precizat, ordonarea,
într-un fel sau altul, a factorilor de influenŃă.
Abordăm analiza comparată a producŃiei exerciŃiului pe baza modelului tetrafactorial:
A. În cazul unei întreprinderi care nu este structurată pe subunităŃi, sau în cazul unei

Q = K u* ⋅ K î* ⋅ I p ⋅ T
subunităŃi din cadrul unei întreprinderi care este structurată pe subunităŃi.
Într-o astfel de situaŃie, analiza comparată presupune folosirea indicilor individuali şi a
modificărilor absolute comparate. Factorilor de influenŃă sunt aranjaŃi în ordinea descrescătoare
a calităŃii lor.
În acest caz forma modelului multiplicativ factorial este cea dată mai sus, adică:

Q = K u* ⋅ K î* ⋅ I p ⋅ T
1. Sistemul de indici individuali
Indicele individual general, care măsoară concomitent acŃiunea tuturor celor patru factori
de influenŃă asupra producŃiei exerciŃiului:
Q1 K u∗1 ⋅ K î∗1 ⋅ I p1 ⋅ T1
i Q
= =
Q0 K u∗0 ⋅ K î∗0 ⋅ I p 0 ⋅ T0
1/ 0

Indicele individual factorial care măsoară influenŃa factorului

calitativ Ku* :

* K *
⋅K *
⋅I ⋅ T1
i Q /K u
= u1 î1 p1

⋅K ⋅I ⋅ T1
1/0 * *
K u0 î1 p1

9|P age
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

Indicele individual factorial care măsoară influenŃa factorului calitativ K î∗

* K *
u 0 ⋅ K *
î1 ⋅ I p1 ⋅T1
i Q / K
1 / 0
î
=
K *
u 0 ⋅ K *
î0 ⋅ I p1 ⋅T1

Indicele individual factorial care măsoară influenŃa factorului calitativ Ip:

Q / I K *
u 0 ⋅ K *
î 0 ⋅ I p1 ⋅T1
i 1 / 0
p
=
K *
u 0 ⋅ K *
î 0 ⋅ I p 0 ⋅T1

Indicele individual factorial care măsoară influenŃa factorului cantitativ T:

K *
⋅ K *
⋅ I ⋅ T1
i 1Q/ 0/ T = u 0 î 0 p 0

K *
u 0 ⋅ K *
î 0 ⋅ I p 0 ⋅T0

Conform metodei substituŃiei în lanŃ, cei cinci indici individuali formează un sistem de
indici, verificat de relaŃia :
2. Sistemul modificărilor absolute individuale.
Modificarea absolută individuală generală (pe total indicator), care măsoară, concomitent,
acŃiunea celor patru factori de influenŃă asupra producŃiei exerciŃiului:

± ∆Q1 / 0 = Q1 − Q0 ' = K u*1 ⋅ K î*1 ⋅ I p1 ⋅ T1 − K u*0 ⋅ K î*0 ⋅ I p 0 ⋅ T0

* * Q /I
i1Q/ 0 = i1Q/ 0/ K u ⋅ i1Q/ 0/ K î ⋅ i1 / 0 p
⋅ i1Q/ 0/ T

Modificarea absolută individuală factorială datorată influenŃei factorului calitativ Ku* :

*
± ∆ Q1 // 0K n = ( K *
u1 − K *
u0 )⋅K *
î1 ⋅I p1 ⋅ T1

Modificarea absolută individuală factorială datorată influenŃei factorului calitativ Kî*:

*
± ∆ Q1 // 0K î = K *
u0 ⋅(K *
î1 − K *
î0 )⋅I p1 ⋅ T1

Modificarea absolută individuală factorială datorată influenŃei factorului calitativ Ip :

10 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

Q / I
± ∆1/0 p
= K u* 0 ⋅ K î*0 ⋅ ( I p 1 − I p 0 ) ⋅ T 1

Modificarea absolută individuală factorială datorată influenŃei factorului cantitativ T :

± ∆ Q1 //0T = K *
u 0 ⋅ K *
î0 ⋅ I p 0 ⋅ (T1 − T 0 )

Conform aceleiaşi metode a substituŃiei în lanŃ, cele cinci modificări absolute individuale
formează un sistem al modificărilor absolute, verificat de relaŃia:

* * Q/I
± ∆Q1 / 0 = ∆Q1 //0K u + ∆Q1 //0K î + ∆ 1 / 0 p + ∆Q1 //0T ,
adică modificarea absolută individuală generală este dată de suma algebrică a modificărilor
absolute individuale factoriale.

În toate relaŃiile anterioare, cifra 1 reperează nivelul indicatorului (factorului de influenŃă)

analizat, realizat în perioada curentă (perioada analizată), iar cifra 0 reperează nivelul
indicatorului (factorului de influenŃă) analizat fie în perioada luată ca bază de comparaŃie (de
regulă, perioada precedentă), fie nivelul planificat (programat) pentru perioada analizată, fie
nivelul realizat de concurenŃă.

Q i = Ti ⋅ I pi ⋅K *
îi ⋅K *
ui

B. În cazul unei întreprinderi care este structurată pe subunităŃi

Într-o astfel de situaŃie, pentru analiza comparată a producŃiei exerciŃiului urmează a fi
folosiŃi indici de grup, însoŃiŃi de modificările absolute corespunzătoare, dacă analiza comparată
se efectuează la nivel de ansamblu al întreprinderii, sau indici individuali însoŃiŃi de modificările
absolute corespunzătoare, dacă analiza comparată se desfăşoară la nivelul unei secŃii.
Abordăm efectuarea unei analize comparate a producŃiei exerciŃiului la nivelul de
ansamblu al întreprinderii, folosind scrierea factorilor de influenŃă în ordinea descrescătoare a
calităŃilor, deci pentru efectuarea analizei comparate se va porni de la modelul multiplicativ
factorial:

n n

∑i=1
Q i = ∑
i=1
K *
ui ⋅ K *
îi ⋅ I pi ⋅T i

1. Sistemul indicilor de grup.

11 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

Indicele de grup care măsoară acŃiunea cumulată a celor patru factori de influenŃă (pe
total indicator)

n n
n
∑ Qi
∑ Q i1 ∑ K *
ui 1 ⋅K *
îi 1 ⋅I pi 1 ⋅ T i1
I 1i =/ 10 = i =1
n
= i =1
n

∑
i =1
Q i0 ∑i =1
K *
ui 0 ⋅K *
îi 0 ⋅I pi 0 ⋅ Ti0

Desigur că şi cei cinci indici de grup de mai sus formează, în cadrul MSL, un sistem de
indici de grup, verificat de relaŃia:

n n n n n
* *
∑ Qi ∑ Q i / K ui ∑ Q i / K îi ∑ Qi / I p ∑ Qi / T
I 1i =/10 = I 1i =/10 ⋅ I 1i =/10 ⋅ I 1i =/10 ⋅ I 1i =/10

2. Sistemul modificărilor absolute de grup

Modificarea absolută de grup generală (pe total indicator):

n
∑Qi n n n n
± ∆1/ 0 = ∑Qi1 − ∑Qi0 = ∑K ⋅ K ⋅ I pi1 ⋅Ti1 − ∑Kui* 0 ⋅ Kîi*0 ⋅ I pi0 ⋅Ti0
i=1 *
ui1
*
îi1
i=1 i=1 i=1 i=1

Între cele cinci modificări absolute de grup de mai sus există relaŃia de sistem al
modificărilor absolute:

n  n  *  n  *  n   n 
∑ Qi ∑
 Qi  / Kui
 ∑
 Qi  / Kîi
  ∑
 Qi  / I pi
  ∑
 Qi  / Ti

± ∆1i=/10 = ∆  i =1 
1/ 0 +∆  i =1 
1/ 0 +∆  i =1 
1/ 0 +∆  i =1 
1/ 0

4. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor încasate de o unitate economică din
vânzări de bunuri, prestări de servicii şi executări de lucrări, din activitatea principală sau
secundară, într-o anumită perioadă de timp (de regulă, în decurs de un an).
În cifra de afaceri este inclusă valoarea facturilor întocmite (şi încasate) de o
întreprindere, în perioada analizată, pentru vânzarea de produse sau executarea de servicii. Sunt,
de asemenea, incluse şi următoarele componente care nu sunt direct legate de procesul de
exploatare:
- vânzarea (facturarea) energiei electrice, termice, gazelor şi a apei;
- vânzarea deşeurilor şi rebuturilor;

12 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

- concesionări şi închirieri de clădiri, unităŃi de producŃie, utilaje aflate în proprietate;

- încasări pentru patente vândute şi taxe de licenŃă;
- comisioane;
- încasări pentru facilităŃi acordate personalului (de exemplu, cantina).
Nu sunt incluse în cifra de afaceri:
- furnizarea de produse şi servicii între subunităŃile aflate în structura întreprinderii;
- vânzarea de terenuri şi active aflate în proprietate;
- vânzarea de acŃiuni;
- încasări de dobânzi şi dividende;
- alte venituri financiare.
De asemenea, se exclude taxa pe valoare adăugată, facturată de producător clientului.
Pe de altă parte, cifra de afaceri include toate celelalte cheltuieli facturate (de exemplu,
cheltuieli de ambalare şi transport).
Nivelul indicatorului cifra de afaceri rezultă direct din fişa contului de profit şi pierdere,
aşa cum rezultă şi din tabelul 2.1., mărimea indicatorului fiind determinată de poziŃiile:
- vânzări de mărfuri (Mfv);
- producŃia vândută (Pv).
Deci, relaŃia de calcul al nivelului cifrei de afaceri poate fi scrisă astfel:
CA = Mfv + Pv.
Analiza-diagnostic a cifrei de afaceri presupune abordarea unor probleme, cum sunt:
- analiza structurii şi dinamicii cifrei de afaceri;
- analiza factorială a cifrei de afaceri;
- analiza cifrei de afaceri în corelaŃie cu capacitatea de producŃie (de exploatare) şi cu
cererea de produse şi servicii;
- determinarea cifrei de afaceri minime şi a cifrei de afaceri medii pe o anumită perioadă
de timp ş.a.
Analiza generală a dinamicii cifrei de afaceri, adică a evoluŃiei acesteia presupune a se
răspunde la întrebări, cum sunt:
- care sunt sursele principale de venituri ale unei unităŃi economice?
- care este evoluŃia lor în ultimii ani şi cât de stabile sunt?
- care este tendinŃa de evoluŃie a acestor surse în viitorul apropiat?
- cum sunt determinate veniturile şi care este modul de încasare a lor?
- care este poziŃia pe piaŃă a întreprinderii analizate?

13 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

În ceea ce priveşte structura cifrei de afaceri, aceasta poate fi determinată şi analizată

după mai multe criterii, cum sunt:
1. Structura cifrei de afaceri pe produse şi servicii. Pentru a-şi diminua riscurile sau
pentru a-şi reduce condiŃiile de incertitudine care apar pe segmentele de piaŃă pe care operează,
multe firme (întreprinderi) îşi diversifică oferta de produse şi servicii, având, astfel, o structură
variată a veniturilor de încasat.
2. Structura cifrei de afaceri după pieŃele de provenienŃă a veniturilor încasate. În analiza
surselor de venituri încasate sau încasabile este bine să se plece de la modul de operare pe piaŃă
al agentului economic, respectiv dacă operează pe o singură piaŃă sau pe mai multe pieŃe, întrucât
fiecare piaŃă poate avea o evoluŃie proprie, distinctă, cu influenŃe asupra rezultatelor obŃinute de
întreprindere. De aceea, sunt necesare informaŃii legate de sursele de venituri, evoluŃia lor în
ultima perioadă de timp, precum şi modul lor de agregare pe diferite niveluri.
Cifra de afaceri pe destinaŃii (piaŃa internă/externă) se structurează în funcŃie de
destinaŃia bunurilor legată de prima schimbare de proprietar (indiferent dacă apare sau nu
trecerea bunurilor peste frontieră). DestinaŃia este determinată pe baza rezidenŃei noului
proprietar care achiziŃionează bunurile şi serviciile.
PiaŃa internă este definită de proprietarii care sunt rezidenŃi naŃionali.
Zona Euro cuprinde următoarele state: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, FranŃa,
Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia şi Spania.

3. Structura cifrei de afaceri determinată în funcŃie de tipul de activitate din care provine:
- cifra de afaceri provenită din activitatea de bază;
- cifra de afaceri provenită din activităŃi secundare şi auxiliare şi din prestări de servicii.
Desigur că cifra de afaceri provenită din activitatea de bază deŃine cea mai mare pondere.
4. Structura cifrei de afaceri determinată în funcŃie de domeniul de activitate din care
provine, în cazul unor unităŃi economice care desfăşoară activităŃi de exploatare specifice mai
multor domenii de activitate:
- cifra de afaceri provenită din activităŃi industriale;
- idem, din activitatea de construcŃii-montaj;
- idem, din activitatea de transport al mărfurilor şi călătorilor;
- idem, din activitatea agricolă;
- idem, din activitatea de comerŃ cu ridicata şi cu amănuntul;
- idem, din activitatea de turism.
Cauzele principale care pot să ducă la nerealizarea unei cifre de afaceri programate sunt :
- supraevaluarea cererii şi dimensionarea necorespunzătoare a volumului activităŃii de
exploatare;
- neefectuarea volumului de activitate prevăzut, din diferite cauze;
- scăderea cererii solvabile a potenŃialilor cumpărători;

14 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

- calitate necorespunzătoare a produselor şi serviciilor executate;

- apariŃia de noi produse sau servicii concurente.

AplicaŃia 2: Analiza producŃiei exprimată în unităŃi valorice

Societatea comercială X în lunile iulie şi august a înregistrat următorii indicatori statistici:

Valoarea producŃiei vândute

(mil. lei) Procentul de modificare al volumului
Produs VII VIII fizic
al producŃiei
q i0 p i0 q i1 p i1

A 500 600 29

B 1700 1770 -10

Cu câte milioane a crescut (scăzut) volumul total al producŃiei ?

Rezolvare:
Din ipoteză cunoaştem că:

q11 q11
R q1 = ( − 1) *100 = 29 ⇒ = 1,29
q10 q10
q 21 q
R q2 = ( − 1) *100 = −10 ⇒ 21 = 0,9
q 20 q 20

Atunci :
q11 q
∆ q iq p = ∑ q i1 p i0 − ∑ q i0 p i0 = q10 p10 + q 20 p 20 21 −
∑ i i q10 q 20
− 500 − 1700 = 500 * 1,29 + 1700 * 0,9 − 2200 = 645 + 1530 − 2200 =

= − 25 mil. lei

Test de autoevaluare
Din activitatea unei firme industriale care fabrică două tipuri de produse reŃinem
următoarele date referitoare la două luni consecutive:

15 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

Structura valorii producŃiei PreŃ unitar de livrare

Produs (%) (mii lei)
0 1 0 1
A 62 70 8000 7000
B 38 30 4000 3000

Volumul valoric al producŃiei totale a crescut cu 5%, în timp ce volumul valoric al

producŃiei produsului B a scăzut cu 26 milioane lei.

5.Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată este unul dintre cei mai importanŃi indicatori valorici ai producŃiei şi
serviciilor şi, în cadrul analizei statistico-economice a întreprinderii, acest indicator are o
relevanŃă deosebită.
Valoarea adăugată (VA) reprezintă aportul adus de întreprindere, în cadrul activităŃii sale,
la obŃinerea produselor sau serviciilor care constituie obiectul activităŃii economice desfăşurate
de aceasta.
Conform definiŃiei date de Ministerul FinanŃelor din România, valoarea adăugată este
echivalentă cu diferenŃa dintre vânzările şi cumpărările aferente aceluiaşi stadiu al circuitului
economic.3)
Indicatorul “valoarea adăugată” se consideră şi se calculează în două variante, şi anume:
1. Valoarea adăugată brută (VAB), care reprezintă aportul brut adus de agentul economic
la obŃinerea produselor şi serviciilor executate de el, inclusiv amortizarea activelor imobilizate
corporale şi necorporale.
2. Valoarea adăugată netă (VAN), care reprezintă aportul net adus de agentul economic la
realizarea produselor şi serviciilor executate de el. Valoarea adăugată netă reprezintă, practic,
valoarea nou-creată într-o anumită perioadă de timp, de către agentul economic considerat. Deci,
acest indicator nu include şi amortizarea activelor imobilizate corporale şi necorporale (Am), şi
nivelul lui poate fi determinat pe baza relaŃiei:
VAN = VAB - Am
łinând seama de metodologia Conturilor NaŃionale, valoarea adăugată (VA) , calculată la
nivel de întreprindere, poate fi determinată respectiv:
- la preŃurile factorilor;
- la preŃurile pieŃei.
Valoarea adăugată exprimată în preŃurile pieŃei (VApp) se obŃine adăugând impozitele
indirecte nete (Iindn) la valoarea adăugată calculată la preŃurile factorilor (VApf), conform relaŃiei:

3)
OrdonanŃa nr.3/27 iulie 1992, dată de Guvernul României pentru introducerea şi aplicarea taxei pe valoare
adăugată. În supliment la Revista de FinanŃe-Credit-Contabilitate, nr.1/1993, pag. 3.

16 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

VApp = VApf + Iindn sau VApf = VAp p - Iindn

Conform aceleeaşi metodologii a Conturilor NaŃionale, impozitele indirecte nete se obŃin
prin deducerea din impozitele indirecte brute (Iindb) a subvenŃiilor acordate de către stat
întreprinderii considerate (S), adică:
Iindn = Iindb – S
Impozitele indirecte brute conŃin impozitele pe producŃie (TVA, accize şi asimilatele lor)
şi impozitele pe import (taxele vamale plătite de întreprindere (TV) şi asimilatele lor).

Se poate aprecia că taxa pe valoare adăugată (TVA), accizele (Acc) şi taxele vamale (TV)
sunt elemente ale valorii nou-create de către întreprindere şi, deci, ele trebuie luate în considerare
la determinarea nivelului indicatorilor valorici ai producŃiei, inclusiv la determinarea nivelului
valorii adăugate. De asemenea, în funcŃie de scopul analizei efectuate, impozitele indirecte nete
pot fi excluse din analiză, prin considerarea nivelului indicatorilor valorici ai producŃiei şi
serviciilor la preŃurile factorilor.
Abordăm, în continuare, calculul mărimii VAB la nivel de întreprindere, respectiv la
preŃurile pieŃei (VABpp)1.
Poate fi determinată respectiv mărimea VAB aferentă producŃiei exerciŃiului la preŃurile
pieŃei (VABppQ) şi mărimea VAB aferentă cifrei de afaceri, la preŃurile pieŃei (VABppCA). Pentru
calculul oricăreia dintre aceste două variante ale VAB poate fi folosită respectiv:
- metoda de producŃie (metoda sintetică);
- metoda analitică,
iar cele două metode trebuie să conducă, practic, la aceleaşi rezultate.

Metode de determinare a valorii adăugate la nivel de întreprindere

A. Calculul valorii adăugate brute prin metoda de producŃie
Pentru calculul VAB aferentă producŃiei exerciŃiului, respectiv la preŃurile pieŃei, poate fi
folosită relaŃia:
VAB = Q +MC-CI
în care
MC reprezintă marja comercială
CI reprezintă consumul intermediar aferent producŃiei exerciŃiului şi care este format din
consumuri şi cheltuieli materiale, exclusiv amortizarea activelor imobilizate corporale, cum sunt:
- cumpărări de materii prime, materiale consumabile, combustibil, apă, abur, energie,
ambalaje, semifabricate ş. a.;

1
L. TROIE-O. ZAHARIA:”ConsideraŃii privind determinarea şi analiza valorii adăugate la nivel de întreprindere”.
în Revista de FinanŃe-Credit-Contabilitate nr. 9/1999.

17 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

- variaŃia stocului de materii prime, materiale consumabile, com-bustibil, apă, ambalaje,

semifabricate din afară ş.a. (stocul de la începutul perioadei minus stocul de la sfarşitul
perioadei);
- alte cheltuieli materiale (transport, poştă, telecomunicaŃii, chirii pentru utilajele
închiriate, deplasări, detaşări, asigurări etc.);
- cheltuieli care se scad din venituri (cheltuieli cu pregătirea şi perfecŃionarea
profesională, cheltuieli cu reclama, protocol, publicitate, comisioane plătite agenŃilor economici
cu activitate de comerŃ exterior, sumele plătite pentru contractele de cercetare de interes naŃional
şi neincluse în costuri).

B. Calculul valorii adăugate brute prin metoda analitică

Metoda analitică de calcul al valorii adăugate brute presupune determinarea nivelului

acestui indicator prin însumarea elementelor sale componente.
Principalele elemente componenete ale valorii adăugate brute sunt următoarele:
- amortizarea activelor imobilizate corporale şi necorporale (Am);
- cheltuieli salariare nete (CS);
- impozitele directe ( pe salarii, pe clădiri, pe mijloacele de transport etc.), notate cu ID;
- diferenŃa dintre cheltuielile financiare şi veniturile financiare (Cf-Vf);
- taxa pe valoare adăugată aferentă producŃiei exerciŃiului şi care ar fi datorată bugetului
public dacă întreaga producŃie a exerciŃiului ar fi fost vândută la terŃi (TVAQpl);
- accizele încasate şi datorate la buget (Acc);
- taxele vamale şi asimilatele lor, plătite de către întreprindere (TV);
- cheltuielile care se scad din venituri (C-v), adică: taxe pentru cercetare, alocaŃia pentru
copii plătită de întreprindere, fondul de rezervă şi alte fonduri speciale, donaŃii efectuate în
scopuri umanitare, fondul de dezvoltare ş.a.;
- subvenŃii alocate de stat (S), care se scad;
- profitul brut.

Deci, pentru calculul valorii adăugate brute aferente producŃiei exerciŃiului şi exprimată
în preŃurile pieŃei (VABQpp), respectiv pe baza metodei analitice, poate fi folosită relaŃia:

VABQpp = Am + CS + ID + (Cf-Vf) + TVAQpl + Acc + TV + C-V + Pr - S

6. CorelaŃii importante care trebuie să existe între indicatorii valorici ai

producŃiei

18 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

Pentru ca activitatea întreprinderii să se desfăşoare în condiŃii de eficienŃă, este necesar ca

între principalii indicatori valorici ai producŃiei şi serviciilor să fie respectate mai multe corelaŃii
de bază.
1. Dinamica cifrei de afaceri trebuie să fie cel puŃin egală cu dinamica producŃiei marfă
fabricate, adică:
ICA > = IPmf, în care :
ICA - indicele de dinamică al cifrei de afaceri;
IPm - indicele de dinamică al producŃiei marfă.
Această inegalitate presupune diminuarea stocurilor de produse nevândute.
2. Dinamica producŃiei marfă trebuie să o devanseze pe cea a producŃiei exerciŃiului,
adică:
IPmf > IQe , în care:
IPmf - semnificaŃia dată anterior;
IQe - indicele de dinamică al producŃiei exerciŃiului.
Această inegalitate presupune ca ponderea producŃiei marfă în producŃia exerciŃiului să
crească de la o perioadă la alta, întrucât producŃia marfă este cea care conduce la realizarea de
profit în mod explicit. Inegalitatea respectivă presupune, de asemenea, reducerea stocurilor de
producŃie nedeterminată şi a producŃiei imobilizate, dar până la o anumită limită care să permită
desfăşurarea normală a activităŃii de exploatare.
3. Dinamica valorii adăugate trebuie să devanseze dinamica producŃiei exerciŃiului, adică:
IVA > IQe ,
în care IVA reprezintă indicele de dinamică al valorii adăugate (brute sau nete).
Această inegalitate presupune creşterea aportului adus de întreprinzator la realizarea
produselor şi serviciilor care formează obiectul activităŃii sale de exploatare, deci creşterea
eficienŃei folosirii resurselor umane, materiale şi financiare ale întreprinderii, ceea ce se
realizează, practic, prin reducerea permanentă a consumului intermediar, în favoarea valorii nou
create şi prin folosirea eficientă a mijloacelor fixe.
4. Dinamica valorii adăugate brute trebuie să devanseze dinamica nivelului consumului
intermediar, adică:
IVAB > ICI , în care:
IVAB - indicele de dinamică al valorii adăugate brute;
ICI - indicele de dinamică al consumului intermediar.
Această inegalitate este presupusă, în forma ei generală, de inegalitatea de la (3). Şi în
acest caz, pentru creşterea eficienŃei activităŃii de exploatare a întreprinderii, este necesară o
valorificare superioare a resurselor materiale şi umane, respectiv o folosire cât mai eficientă a
acestora.

19 | P a g e
Prof. dr. Monica Roman, Statistica microeconomică UI 3
Analiza producŃiei cuantificate în unităŃi valorice

7. Rezumat
Principalii indicatori valorici ai producŃiei şi serviciilor (volumului de activitate) sunt,
respectiv: producŃia exerciŃiului (producŃia brută), producŃia marfă, cifra de afaceri, valoarea
adăugată şi valoarea comenzilor noi.
ProducŃia exerciŃiului, denumită şi producŃia globală sau producŃia brută, reprezintă
nivelul valoric al întregului volum de activitate de exploatare al unei unităŃi economice,
desfăşurată într-o anumită perioadă de timp (lună, trimestru, semestru sau an).
Valoarea adăugată (VA) reprezintă aportul adus de întreprindere, în cadrul activităŃii sale,
la obŃinerea produselor sau serviciilor care constituie obiectul activităŃii economice desfăşurate
de aceasta.
Conform definiŃiei date de Ministerul FinanŃelor din România, valoarea adăugată este
echivalentă cu diferenŃa dintre vânzările şi cumpărările aferente aceluiaşi stadiu al circuitului
economic.3)
Comenzile înregistrate pentru luna de referinŃă reprezintă valoarea contractelor încheiate
în acea lună între un producător şi beneficiar pentru bunurile şi serviciile livrate.
Indicatorii valorici ai producŃiei pot fi descompuşi într-un număr de doi sau mai mulŃi
factori de influenŃă, în funcŃie de scopul analizei efectuate şi de informaŃiile utilizate în analiză,
respectiv pot fi construite şi analizate mai multe modele factoriale ale indicatorului menŃionat.

8. ReferinŃe

1. Troie, L., Zaharia, O., Roman, M., Hurduzeu, M. Analiza statistica a activităŃii
economice şi a gestiunii financiare a întreprinderii, Bucureşti, Editura ASE, 2001
2. Zaharia, O., Roman, M., Danciu, A. Statistica întreprinderii, Bucureşti, Editura ASE,
2005

3)
OrdonanŃa nr.3/27 iulie 1992, dată de Guvernul României pentru introducerea şi aplicarea taxei pe valoare
adăugată. În supliment la Revista de FinanŃe-Credit-Contabilitate, nr.1/1993, pag. 3.

20 | P a g e