Sunteți pe pagina 1din 102

PC839

.U7C8

8 8sseusooo

ss3»0N03dOAaviian
-?. • < 1 Aw "L* " " " V
,
v » « a «£ a* *J(^8$^,' <$ 4j

o*. ..v^.% u**.c^:. V . o°\-^i-.


V*
°o
V .

"^
;.- # <V^V V ^'^.. V^'V. -*V 7

Lv <<"<i
: ^v
v«*
°^I!M: **v :$wi3» fi

^°*
io. -^

£ f» ;
^ta^ • *v< *

^°^

o*..î-..*o, ,^,i^/^ <P*yJ£LL*.°* jts^.X,^0<


*o&

>- o aO* »^i:* ^ v »'Âi'. ^ a> »irttew- * * /,


RS

roV^
^°^ ^°^
0* """ <V »>» -S* . . , i"*v \> « ' • o, C* aV »

* "^ ^ ^
V «. a « ^ A** "^M^k.' & .<o .\t\%(? a. «• ^* <i* *^

9«c
,0 ^ ' O . O A» "^
v .»:••. ^
-^
,4.9
A'
A'
. •iii/,
<f>

>
* • « o

V
v?>
»IV8 -

'«^o* *^i* ^*- **.^


•1 O
v
.' *>
V '*
N
,1V. »1^'. 9^ *> V .!•». oA *> V
V c^.

<W*V
A
^^
A9v
** *
»lilf,

• * * *
*%

>

s> v^>° v*^\/ v^5> *k


V
v^^

*\./.-i&A ^°.-*îk-/V .s\-tâs.\ ^yJm


t*
\

+o

%
no

Domnului ALESANDRU ODOBESCU


RESPECT I RECCNOSCIN

22
.,*•

**

PERSONELE

Neagoe Voevod Ba«arab 45 £>nî. . . . D-nu tefan Velescu


Radu de la Afumai 24 anî « M Pascali/
Kadu Paisie 35 ani < Petre Velescu
Vornicul Preda « I. Christescu
Banul Pârvu Basarab 60 anî « Petreanu
Clugrul Macarie70 anî « V Iraivalt
I>ii- Storul ... « Iuhan
JH'imna Despina 35 anî D-na R Stavrescu
Domnia Roxanda 16 ani D-ra A. Popescu
** ftua SptSresa 60 anî D-na Flechtenmacher
Vidra D-ra TJi Petracu
S lea J
fete din cas ale Pomniieî . « Constantinescu
Mria I
J6— 20 anî „ m. Petrescu
Egumenul monastireî de la Arge . . * * *
Crainicul
TJn om din Topor .
***
* * *
Meterul Manole
,


***
Teodosie Vod fiul luî Neagoe 7 anî . * * *

— Clugri. — Ventorî. — Arcai — Copiî de cosa


Boierî curteni.
domneec. — Fustai. — 4 archimandriî — 3 archiereî. — 9 meter
meseriai. — Femei ale Domueî. — Oteni. — Meseria*, — Popor.

Aciunea se petrece în România între 1520— 152 1. Actul


I în pdurele Cozioî, pe malul drept al Oltului i în prejma
schitului Turnu.
Actul II în sala sptriei din Curile Domnescîdela Ter-
& govisce.
Actul III în sala de la hoia din aceleai curi Domnescî-,
e>â baletul în munii Cerneî, la apele luî Ercule din Mehadia.
Actul IV în faa monastireî de la Curtea de Arge.
%
..

UmAjX j lfa<iA> QfotoHjdi&4<uu


•»

CURTEA LUT NEAGOE-VODA

Teatru represint loe pSduros; o crare printre stineî mergând


la deal spre un schitule ce se dâresce printre copaci în deprtare.
Cruci de petr i de lemn d'alnngulcrâreî 'n stînga o cruce mat —
mare de petr cu o icon a Maieî Domnului în mijloc l o lavi
d« petr cu muschiii pe dînsa. —
La stînga o stînc cu flori printre
petre, sub ea este o prpastia
Când se ridic cortina scena e deert. Orchestra cânta o musicâ
în raport cu solitudinea locului i apoî cev.t fanfare de ventore,
fui te depnaie.

SCENA I

Intr CLUGRUL MAC ARIE i RADU DE LA AFUMAI.


Radu

Nicî odat de când îndurarea Sânieî tele m'a cules,


copil serman, pe lîng sine, nicî o dat aduncimile acestor
codri muntoî aî Cozieî, n'aii resunat cum r8sun ast-dî. .

Audî, printe Macarie?... Nu e opta uertdre a bradilor


crai pe vrful oimului , nicî vuetul Oltului urlând colo
în vale, nicî glasul apelor prvlindu-se din stînc în stînc
în oraia negr de sub acesta muchia (areta stînc ain stânga)..

De câte orî vântul grâosce în oraiile fr fund, graiul luî


e gemet i oftat. . . Fremtul codrului e astdî voios i
deschis ca rîsete de om. . . do te face se fiî însuî vesel, fr
nicî un cuvent. . . Ascult, . . . ascult, printe... (gias de bucium

ventore=c se aude în deprtare). Nil este acesta reSUDetul CU Care


îngântoriî munilor au deprins audul sânteî sihstrii...
(cu bucuria) E glas de bucium. . . e strigt de vesele surle !...
.UyC%
340 curtea lui
*,
Macakie

Adevrat... Ce p6te se fiâ?... Surle i bucium în aste

locuri nemblate de om?... De dou5-decîde ani, de când, la

cuventul dttor pocin al fericitului Nifon, am scpat


de
din luntrea cea greii btut de valuri a lumeî, de doue-deei

de anî, de când, cu ic6na acesta bine-cuventat de sântul


patriarh, am ales aci îa munii Oltului, loc de rugciune i
de veghierî mntuit6re pentru suflet, audul meii, Radule, a
fost Io vit aci numaîrare ori de gpmetel^ serman ilor, sub Domnia
urgisit a lui Mihnea- Vod, de care braul banului Pârvudin
Craiova, D-deii se-1 pdesc, mântui eraîngenuchiat. 0!...

câi fugari boerl se adpostir mal apoi aci, în dilele lui


Radu Vladu?... Eî plângeau ctre mine i eii ctre denii
de psul moiei, i toi cu totul eram în grije i suspinam
unii ctre alii cu multe lacrime. Der iat, acum, de un
. .

ir de ani, D-defi induratu-s'a de durei ile poporului sfifi i


i-a druit Domn pre Neagoe Vod, fiii de suflet al Sântului
pstor Nifon. Acum rnile adânci ale Srei pare
, s'afi c
închis i psurile Românului s'au mai ostiit. .. De când
D-dett a uns fruntea luî eu mirul Domniei, de atunci prin mâna
lui cea vited, prin mintea luî cea înelept, prin anima cea bla-
jin i pururea mil6sa, codrii acetia ai Sihstriei de la Turn
n'aii fost nici eî adpost mai de linisce decât cetile
i siliteîe de la Plî. Tmâia i miresmele se ridic la cer
din tote unghiurile erel i minunata monastire , ale crei
temelii Domnul le a aedat alturi cu vechile curi
Domnesc! de la Arge, va spune nemurilor viitore despre
fericita i ludata Domnia, ce ca un har i o mângere, ne-a
venit din cei uri... Când alt dat, Radule, resunet de
trîmbie i vuete de glasuri loveau audul vulturilor notri! în
mirare, sihastrul scia sigur c otiri cotropit6re se afl în
prejm, c nevoi i restrite aveafi se ne ajung. .. AdI, în
dilele luî Neagoe Vod , surlele nu mai dic decât a veselia
. .

NEAGOA-VODA 341

i glasurile se înal numai ca C3 dea laude fap'elor sele

cretine i Române.
RADU (Pe gânduri)

Fericit cat
Voevodul despre care lumea p6te vorbi
se fiâ
cum grii Sânia-ta printe Ce laud niai mare se p '.te ! . .

cuveni unui Domn, decât a dice c el întru nimic nu-î


osibesce sufletul de la Dumnedeti , c într'ale luî cugete i
r\ fapte, nimic nu este, nimic fr Dumnedeu!. . .Cum «i dori,
^ printe, se ved într'o di faa unuî Domn c N6goe Vod. .

^ Par'c în suflet mi s'ar încinge o vieâ de spor. Sub


. . radele
s6relui de stai, rada îi încâldesce sângele la anim. .

Macarie

Privirea omului drept i ales este, — bine diseî fiule,— rada


srirelui care încldesce i luminâd. II vei vedea, Radule...
. .

Sufletul tti, în ci re D-deu mi-a dat solia se revers iubirea de


bine i de adev&r, nu este suflet de închis în ascundttfrele
munilor... Braul Wu, care a ajuns spaima fiareler acestor

codri, e prea mult voinic ca s nu fi pus la încercare în

folosul ereî tele . . . Vei vedea pre Vod, copile ; vei vedea
lumea. .. D6ca profamul altarului umilitei Sihstrii de la
Turnu a întins ochiului meii trepte, pe care se ptrund pen8
în viitor i se-i descurce firul întunecat, . . . apoi eti v£d
pentru tine alt odihn decât petra cea
scaun de , rece i
r6s, unde îngenuchiad mereu clugrul Macarie.
Padu
Da , sânte printe ... de ce se-î tinuesc c me arde1

un
dor ferbinte i neîneles , de alt lume , decât aceea a
bradilor i a oimilor?.. Povestirile Sânieî tele despre cele
ale lumeî , despre suferinele aa des durate în nemul
românesc, d"Spre mândreea i cuvioia de cuget a Mriei
Sele lui Neague Vod-, apoi înc despre ameninrile £rel
de ctre vecini i trudele ei cu Turcii, cu Ungurii, cu felu-
rimi de nemeniî, ... tyte acestea, o bunul meu printe m8 ,
342 CIWTEA LVI

împingi! într-aiurea decât la vSntorea de cerbi i de vultur!,


în sonorele i în oraiile Coziel.. . Adese ori, de sus de pe
p6tra strbun ce-I dic Masa lui Trajan, 'mî las fr voia
privirea pierdut pe valurile pripite ale Oltului, i pare c
m'a duce, m'a duce departe, departe cu ele;... ca întrun
vis pare a mi se nluci c, din isvor, ca dînsul, m'a-î face
rîu mare, 'ai merge falnic i reslat peste tot locul . r£-
vSrsând belug în erinile Românilor i purtând spaima pe
rmurile pgâne, într'acolo , tocmai decindea Dunrei...
Iert-m£, o iert, printe, iert nerecunoscineî mele . . . Dar
nu e nerecunoscineî mele . . . Dar nu e nerecunoscin . . .

Ce este ? nu sciu , . .. cci nu voiu


odat, ori unde uita nicî
sorta ar duce odini6r paii meî , datoresc viaa sihas- c
trului de la schitul Turnu, care m'a cules, copila, maî mort
între morii dupe câmpul de btlia de la Gherghia, în
care a cdut bietul tat-meu, oten viteaz al Basarabilor . .

(Se aude fanfare apropiate de venât6re) Iar glaSUl'I de SUrle?. .

Macarie
Aa . , . surlele dic din plin ... Nu mS înel : dic a vS-
ntore . . . Sgomotul glasurilor omenescî se apropie de aceste
locuri... Vre o ventâre boerescâ, fetul meu... Alelumei
petreceri nu sunt ale schimnicului. , . Eu mduc! (se aud ri-
sete între culise) Se aud i rîsete de copile... Sunt maîaprope
de cât credeam. . . Ajut^m ,;
, Radule, a me sui mal repede la
c lib, ca nu, eindu-le în cale, se tulbur cu vederea feceî
mde ofelite, veselia cea sburd i lesne trecStore a tinere-
elor . . . (Ese sprijinit pe Radu)

SCENA II
POMNIA RUCSANDA, SILCA, VIDRA, MRIA, VORNICUL
PRbDA
Treoe prin fundu o cet de cerbi; se aude detunturi îu culise.

Vidra
Ha! Ha! Ha! Silea a dat zbor sgeei dupe ce cpriura
^ era lovit de glonul jupanului Preda,


. .

NEAGOE-VODA 343

SlLCA

Ba nu cum-ya oitt ucide de vi o drgu de cprior ?...


Numaî Mria...
Mabia
Eu?..
SlI.CA
Ort tu, Vidro.
VlDRA
Ce dicî?
SlLCA

Numaî voî aveî mâna aa tare, i anima aa crunt . .

Uite, Domnia Rocsandra nicî mcar n'a atârnat tolba.


Preda

Adevrat, Rocsandro ! V nt6rea ta ca a Mrieî Sele Vod..


Tu alergi dupe flori de câmp ; el st la vorb cu toi ste-
nii cari vin în cale, cu toi clugrii ce-1 întîmpin... Eiîla
v£nt6re, d6r numaî ca s nu se perd obiceiul cureî, o-
dat pe an. . . Dar, fetelor, toiul gonailor eîn partea aceea,
nu pe aci... 'apoî prea ne deprtm de Mria Sa Vod!..
DOMNIA (oare a tot cules florî)

Ce frum6se locuri, unchiule Predo ! . . . Colo în fund vd


o bisericu.

Preda

E schitul Turnu, la printele Macarie, un sihastru btrân


i cuvios, ca i un sânt.

Domnia
Se lsm în pace cpri6rele sihastrului, unchiule... Ce
n ai da se vd una-dou, atârnate, colo, pe stânc, orî mai
bine pscând în linite, colea, d'alungul crucilor celor fru-
m6se de pe marginile crreî ... Ce anim înrutit aveT,
D-v6str brbai, de ucideî fr mil nisce fiine aa de
gingae ! . .
344 CURTEA LVI

Preda

Aa, deu Sar ! . . . cuveni, dupe gândul D-t61e, sS nu ne


mai plac vent6rea, ci se veDim la muni ca se culegem
petricele roii în praele limpedi i
mrgritarele pe sub
tulpinele copacilor, ori se ne acm, cântând câte o doin,
ca voi fetelor, voi alte cpri6re, pe d'asupra praps-
tielor . .

Mria
Ca adineorî Domnia . . . Cât pe ce se-i alunece condurul
în adîncul oraiei.

Domnia
E aa de frumos se privesci, se ghicesci cu o lung cu-
ttur taina oraiilor ... Un farmec dintr'însa-i s6rbe ve-
derile i minile N'audî i tu, Silco, cum plânge în fun-
. . .

dul lor?
Vidra

i Mria Ta Domni, ca Mria Sa Vod . . . Unde audi


gemete i plângere, nu 'i vine se te duci pene
1

nu le alini,

i se le faci se curme . .

Preda

Animi îngeresci la amândoi . . . Dar, te rog, Rocsandro


asta s6 n'o mai faci . . . Gândesce c am se dau sem D6mneî
Despina maic-ta, de frum6sa mea nepât . . . Der ce dic? De
i se va întemplâ ceva, cu ce mS mai pltesc eu ctre jupa-
nul Radu Paisie, peitorul tgti?...

Domnita

Iar-mi pomenesci de el, unchiule ? . . . Uite, se eii dec


'mi vei mai vorbi de densul nu te mai ascult de loc, de loc...

Preda

Der...
SEAGOE-VODA 345

Domnita

Silco, viî cu mine la prpastia?

Vidra i Mria
Venim i noi, i noi ! . .

SlLCA < luI P"da)

Mria Ta, ce-i mai amintesci Domniei de jupan Radu


cela, pgu aa ! . . . Uite, iar i se revenescfi ochii de lacrimi,
iar se întriste'd . . . (ctre ea) Domni ! . .

Preda (aparte)

Mritiul acesta nu pare a fi apropiat ... i cu t6te îns,


Radu Paisie, boer tare i mare, vi de Domn, ar pitea fi

sprijin puternic la Domnia Basarabilor ( «are ) D6ca supr,


te

Rocsandro, iac tac . . . nici c mai rostesc numele lui Ra . .

f ILCA
Iar ! . .

Preda

Fii cu minte... (fanfare de venâtâre ) Audi, trubaciî Domnesci


sunt în partea ceea . . . Acolo e i Vod de sigur . . . Fii cu
minte . . . M8 duc se-I aduc aci . . . ( striga ) Inc6ce, voinici . . •

Inc6ce ... ( ese )

SlLCA (Vidrei)

Domnia i-a gsit de lucru, la icâna din crucea cea


mare.

DOMNIA ( desprinde o salb bogat de la gât i o atârn la ic6n, fcend


mtnii )
Ic6na Maicei Prea-curate . .

Mria
Ic6na sihastrului Macarie... De> ce faci, Domni?...
Salba Mriei Tele?... Nestematele cele mai frum6se le
lepedî în fundul pustiilor ? . .
. ! . ) .,

346 CURTEA LUI

Domnia
Le leped ? . . . Nu vedi c împodobesc cu ele sânta Icun?...
Vidra

Adevrat... Când Domna Despina î-a vândut neguto-


rilor din Veneia t6te giuvaerele ca s aib cu ce plti
meterit lucrtori la monastirea de pe Arge, e 6re de mi-
rare ca fiic-sa se împodobescicâna sihstriei cu salba sa?...

SlLCA

'apoi când e vorba de giuvaere frum6se... uitai- vg !..

Dumnedeu a fcut pentru fete, cu sutele, cu mii'l' 1


. . . (atârna aoi-î

ia templele Domnier). Ce frumâs e aa, Domnia ! . . i când te


gândeseî c un mire ca Radu . .

Domnia
i tu, Silco, mi vorbesc! de acel om?

Vidra (fceud un semn de mustrare Silceî

Hai, maî bine la venat, fetelor ! . . . c uite jupan Preda a


apucat înainte i ne va fi ateptând în vre o poian maî lar-

g, la popasul Mriei Sede luî Vod.


Domnia
1

La vânat fetelor ! . . . Da, se mergem urmând vântorea


n6str . .

C ILCA
.

De flori Domni?...
TOTE

La flori ! . . . La flori . ( se împrtie tote, Domnia aduce fiori

la iocna. )
Domnita

De mult mân de om nu va fi împodobit cu flori sânta ta


Icon, Maic Prea-curat ! . . . Sihastru; de sigur î-aduce fum
înorat de candele i tmie . . . Las-ne, dulce i blând maic
ca ânimile nostre tinere se 'i verse în p61 miros de fragete.
) . .

KEACOE-VODA 347

floricele.. Culegei flori, fetelor, multe, multe... Cutai


pretutindeni pre cele mai frum6se (cutând peste tot locui.) Ah '

uite, colo, tocmai colo, sus, pe stînc, o rsur., (se râpede urcân-
du-se pe stânc.)

Vidra

Domni, Mria Ta ! nu într'acolo c e din dos prpastia.

Domnia

Voiu ,«e capSt rsura cea rume6r ... Ea 'mi zimbesce de


sus ca un semn de fericire... i par'c me" âmbi s'o ajung.
Ce credi 6re, floricic viclen , c deca te-ai sumes colo,
în vârful stânceî, n'o sS pot se desmerd? Ian acept!..
te
(Ajuugend sus i vreud se culegâflorea, alunec i dispare strigând.) Ah !...

Vidra

Ah ! . . . ajutor, alergai, ajutor ! .

SlLCA, MRIA (venind iute)

Ce este? Ce sa întâmplat?

SCENA III

Aceleai. — RADU DE L\ AFUMAI.


Vidra

I-a lunecat piciorul, s'a prvlit, colo, în prpastia.. . S-


ri ,1... ajutor...

RADU (urcând lpede pe stânc).

Ah D-deule, în prpastia nâgr o femee.


! . . ( se întorc» ctre
fete)Dai în genuchî la sânta ic6n i Domne ajut!., (dispare
coborndu-se în prpastia.

SlLCA

Scap'o ! D-deu se-i ajute, voinice . .


. ! . . .

348 CURTEA LVI

Vidra
+,
Int6rce-se-vor mai din acea n6gr orti ? . . . DouS suflete

aii alunecat pe priporul morii... Numai în mâaa ta, D6mne,


st acum firul lor . . . Fie-i mil de dîniî. .

SCENA IV

SILCA. — VIDRA. — MRIA. — PREDA.— RADU PAISIE.—
Apoi vântori, apoî RADU de la Afumai i DOMVIA.
Preda
Ce este? Ce strigte?
MARrA
Domnia ! . . Domnia s'a prSvlit colo . .

Mria
In prpastia
Preda
Ce spunei ?. . Presimirile nu mS miniafi, astdî de
dimine . . . -EI ! . . copii, alergai!., alergai!.. înctice!..
Mrire, avere, tot este pentru acela care va scote pre Domnia
din prpastia . . . Ajutor ! . . tfn*r Radu Paisie) Ah , D-ta, jupan
Kadule,.. alerg, eti ten&r, vertos..

(R. Paisie ( Tr?& 6e urce pe stanca, privesoe în prpastia i sa trage în-


apoi ou un gest de îngrozire)

Preda
Nu se gsesce nimeni ! . . Nimeni , care se cuteze ?
Dumnedeule ... de va sosi Vod , ce durere ! . . . Ah ! de
Ce Vârsta mî-a Slbit puterile ! . . (în timpul acestei vorbiri fetele
sunt îngenuchl dinaintea icânel. Preda se ine pe marginea prpastie!, Radu
Paisie sub muchia jos)
i.

VlDRA (zrind pre Radu de Ia Afumai, care vine urcându-se pe stânc a


al douilea plan, iind pre Domnia pe brae)
Ah!..et-î.
SiLCA

Domiii! .

°o
. ! !

NEAGOE-VODA 349

Mria
Necunoscutul ! . .

Toi
Scpat E scpat !

Preda

Ce ânger mântuitor te sc6se înaintea n6str, voinice ?

Radu
Es deprins cu rîpele n6stre slbatice; piciorul meu nu se
teme de colurile caprei . . . Miî de orî el le-a clcat fr
fric. Adî îns, adevrul e un ânger m'a chimat c în negra
prpastia i et c-1 aduc mântuire*.

POMNIJA (pe care o depusese pe lavia de muchi se detept)

Ah ! ce negur m'a coprins

SlLCA

Domni, draga n6str Domni! . .

Vidra

Vino-i în simirî.
Preda

Rocsandro! eti scpat de primejdia, estî în mijlo-


cul nostru . . . Mulmim sânt icon..
ie, . i ie voinice !

Spune, cere ce voiescî ca rsplat ? . .

R. PAISIE (se apropia de Radu)-

ine, biete, punga acista cu banî.

Radu

Pâstrez-î baniî, jupâne . . . Sunt pintre 6menî i uniî


carî maî bine se bucur i se mulmesc de cuvintele cele
bune decât de avuia . . . (aparte) omul acesta n'are anima
pe fac . .
.

350 CURTEA LUI

R. Paisie

Uite colo! . . der înfumurat Sran maî e i acesta !

Domnia
MS simt acum maî bine, linisoit cu totul, pare c a fost
o iasm ivit în vis . . . Spaima a perit . . . Recunoscina
a rSlI'aS SÎngUl VÎ. (se rdic spre io6nâ)

Preda

Ce vref se faci, Domni ?


Domnia
Fiî pe pace, unchiule !.. Nu me mal asverl în prpastia...
(iui Kadu Paisie) Nu cu punga, jupâne, se pltesc t6te faptele
bune; nu cu banul se împac sufletele mândre i drepte . . .

(Desprindend saiba de îa ioonâ) Ast salb, al creî pre este numai


de a fi stat la icona mântuitore. . . primesce-o, te rog, de la
mine . . . Ea-î va aduce aminte de oraia negr . . .

Radu
Cuteza-voî ?

R. Paisie ( a parte)

Acest om mî-oste urît . .

SlLCA (Vidrei)

Ce mândru voinicel ! . .

Preda

Bine, bine ai fcut, Rocsandro . . . (inî Radu) Cum te chia-

m, voinice?

Radu
Radu.
Preda
i maî cum ?

R. Pai ie

Radu ? . . Numele meu ?


.

NEAGOE-VODA 351

Radu
Da, Radu ! - . eopil de suflet al printelui Macarie , de
colo . . . diu deal ... de la schitul Turnului . . .

Domnia
Un copil s6rman ?
Sil CA

i el e Radu ca cela-1-alt î . .

Vidra
Er ce deosebi e ! . .

(Se aude faufarele domnescî).

Preda
Da, dragul meu . . . stî aci. . . Te voiii arSta Mriei Sele
lui Vod ... I s'aud trubacii în apropiere . . . Lui i place
voinicia . . .

K. PAISIE (aparte)

Me" miram c nu mi-a primit punga . . . E priceput b-


iatul; el atept o resplat mai mare de la Domnia.

Radu
Mria Sea Neagoe-Vod ?

Radu
Da, Mria Sea Vod. .. N'audî gonacii viind încuce ?

Haide, fetelor, ajutai pre Domnia se-i rânduiasc por-


tul . . . Dac Mria Sea Vod ar afla, fr pregtire, cele
întâmplate, ar putea se se speria, i scii cât de mult îl

vatm la sntate, lovii ile sufleteseî. Când va audi în ce


cumpen grea a stat viea fiicei ^sele prea iubite . . .

Radu
Cedice? . . Ea, fiica lui Vod?
Vidra

Ascult, Domni, el nici nu scia pre cine a scpat de la

murtp... (im Radu) N'o cunosci?... E Domnia Rocsandra,


fica Mriei Sele lui Negoe Vod.
. .

352 CURTEA LUI

RADU (ou întristare)

E fic de Domn ! . .

Si' CA (domniei)

Pentru ce 6re acesta scire pare a-1 întrista? . .

Mria
VedT, soro, sunt i din prostime, suflete mândre i viteze.

SCENA V
Ac iai— BANUL PERVU cu VENATOR, i ARCAI.
Preda
rV
D-ta aî fo^t, Bane Pervule? Dar Mria Sa?. ..

Pervu

Dupe obicieul Miieî Sele.. Cum a drit schitul Sihas-


.

truluT, a poruncit ca vent6rea se urmede, i Mria Sa a


intrat acolo, la sântul schimnic Macarie,cu care st de vorb.

Toi
Mria Sa Vod! Mria Sa Negoe!


Preda
In adever, iat-1 colo, pogorînd crarea de la shit încrtce.

Pervu

Cu sihastrul alturea... Cucernicia Mriî Sele afl pururea


pune suflet^sc în vorbele sânilor pusnici.

Ton
Vod! Vod! (micare spre stârga).

Vidra (Domniei)

Ce grije aî, Domni ?

°o
. .

NEACOE-VODA 353

Domnia
Nimic, sunt bine, lsai-me.

RaDU (stergend o lacrim)

E fica luî Vod !


(srutând pe furi saiba) E Domnia.
SlLCA (încet, Domniei)

Uite! voinicul care i-a scpat dilele srut în tain salba.


Domnia (cu micare)

Unde-Î de la ic6n, negreit.

SiI.CA (în parte)

De mal
! scit ? . .

Radu
Fiic de Domn!... i efi un sennan, ne seiut de nimeni!
(rmâne pe gânduri, rezemat de stejarul de iengâ ic<5nâ)-

SCENA VI
Aceiai. — NEAGOE, MACARIE
Preda

Da, Mria Ta, Domnia a fost în cea maî cumplit cumpn.


Neagoe

Rocsandro, copil neastâmprat. . . Nai tu destule flori

în jurul \M, ca s nzuescî cu nesocotin la cele ferite de


frica primejdiilor ?

DOMNITA (ou mângere)

Era o rsur rumei6r i frum6s. .

Neagoe
Dar cine e mântuitorul ei, Predo ?

Preda
E un voinic i mândru, june. . . Unde este ? Ci vino, Radule.
23
. . ! .

354 CURTEA LUI

Macarie

Radu?... O binecuvântat fi aedarea porunce*


! tede,

D6mne ! . .

Preda
Apropi-te, voinice. . . Stai în faa Mriei Sele

N EAGOE
Apropi-te, copile... am Preda) Ce mândr fire sub cmaa
°c
luîde st^n N'aî fric; de Domnul grei se cade a se ine
!

deprtai numai cei rei i cu nravuri stricate; se se t6m


de el cei ce fac strîmbtate. . . Unde-1 prinde pre Domn mai
bino a se afla, decât în mijlocul poporului sett ? . . . Spune
noue, cum te chiam?
Domnia
Uite, el nu s'a temut de oraii, de un morment cscat în

fa 'î i are sfied de Mria Ta. .. Haide, vino, nu te teme •

e tatl meu. . . O ! e bun, e blând i drept. . . Ce ? nu sciî ?

îl ia de mân i-1 duce la Negoe.

R. Paisie

c
Mâna D-tele, Domni, într'a unui eran prost ?
c
Domnia
Ore a D-tede cea boerâsc, m'a tras din fundul oraiei?...
°c
SlLCA (în parte)

Imî revenesc ochii.de lacrimi. .. Ce animbun, Domnia! . .

MACARIE (oare a observat jocul de scen intre Domnia i Radu merge i


îngenuche la Icânâ)

Fi voia ta, o Maica a Domnului puterilor, tu care doborî


pre cei trufai i înali pre cei umilii ! . .

& Radu
<

A Domni
! ! . . . am vod) Mria ta, ied't unui june sât^n
deprins numai cu privelitea munilor nali i a drepilor

(
G

°c
. . .

NEAGOE-VODA 355

bradi. . . Se mS tem de Domnia?. De ce m'ai teme 6re de


. .

dânsa ? Nu ! de ar fi rea, nedr^pt a fi cu cel buni


tiran i
împotriva eî. . . Adî îns, când este la Domnia, unsul luî
D-defi, alesul poporului, adi când eti Mria ta, care toc-
mescî e>a s6 aibe dreptate i pace întru 'ale sele, caut la
tine, D6mne, cu supunere iubit6re. .

NEAGOE (lui Preda)

Biatul acesta are cugetul lui D-defi Ah cât de adese ! !

ochii mei aii luat rou i veselia de la cel dupe urm sten
necunoscut! Cam te chiam, copile?

Radu
Radu, Mria-ta.
Macarie

Este meu de suflet, mrite D6mne D-defi a pus în calea


fiul ;

mea, sunt acum vre o cinci-spre-dece ani, pre acest copil.


Era atunci cdut, abia mai dând semne de vie, alturi cu
tatl efi, picat mort în btlia de la Grherghia sub stogul
Banului Pervu Craiovescu.

Pervu

La Gherghia ? Au cdut acolo muli oteni, muli vitedi. .

Durere! otenii care cdii, chiar când isbândaeste a lor, n'afi

nume în istoria, ci se numer cu grmada ; . . atâia mori,


atâia prini. .

Macarie

Iat de ce acest copil nu sciu se 'mi spun alt nume de


cât acela de Radu. De atunci am mai aflat numai ca tatl
sSfi era dintre clraii de la Afumai.

Neagoe

Fifi de oteanu, voinic ca i tatl sSfi. . . Scump e pacea


care d rilor voia deplin a se mica în cile binelui, ale
fericirei, ale îmbelugreî, ale îmtemeerei de ceti i de
. . . . . . .
.

356 CURTEA LUI

sate der ; fr
pre e otenul care cie muri pentru a ine
netirbit moia strbun, i a pstra neclintite dreptile
nemului s&u Nare nume acest voinic, dici cuvoioia
. . .

ta ? . . . Te veî numi de adi înainte Radu de la Afumai . .

Vreatt ca, audind lumea de numele tfifi, se scie c la cur-


tea lui Neagoe nu se intr pe ua cu pragul înjosit al în-
bunatorilor, ci pe p6rta lumin6s a vitejiei, a cinstei, a

ânteitei în t6te... Radule de la Afumat?, te-aî jertfit pen-


tru neamul Domnesc. .. orî-care ii legnul unde aî vedut
lumina dileî, eQ te cinstesc . .

Toi
(Afar de Radu Paisie) A ! . . .

Macarie

Se trecî, Mria Ta
când va veni p orunca luî! . . . Pân
D-deti se me mut din lumea acesta, voiu ruga altarul pen-
tru tine, Domne!...
^*. Neagoe

Care e dorul ce poftecî? . . . Spune, jupan Radule . .

Preda
C
Boerit dintr-un singur cuvent ! . .

Radu Paisie

Un eran de rând ! . .

Neagoe
eran ? . . . Un boer ! . . . Da-vom mririle acelora cari ne fac
glume, veselia i risurî, ori vitejiei, vredniciei? . .

A
Radu Paisie

Totui, boeriu, el, dintr-o dat ! . .

Neagoe
Un boer, care nu a dat spate primejdiei. S'apoî ce?. .

&
. . . .

[NEAGOE-VODA 357

E ran, diseî, jupan Radule? der ce pote Domnul cel mal


iste fr de a se sprijini pe braul credincios i venos al
ranilor si ?.. Domnia fr rani în jurul
. ei, este co-
m6ra neputernic în midlocul pustiului.

Parvu
Limb dulce i frumos grit6re e a Mriei Tele, D6mne!...
Bine-cuventatj fi dioa când otenii Pervulescilor aft adus
la pici6rele tele cor6na i tneagul rel.

Mac arie
Se tresci, Mria Ta ! . . Aa se cade se vorbesc Domnul
rei Romnesci . .

Radu

De-s eran ori boer, nu scii, Mria Ta ... MS chima adi-


neorî numai Radu . . . Mi-aî dis Mria Ta Radu de la Afu-
:

mai. . . eran adineore, boier acum, eu aceea scifi, c anima


'mi e spre er, spre Domnia, spre bine i spre dreptate.

Nsagoe

Mâna ta într'a mea, voinice.

Toi
A!...
Domnia

A ! Tata ! dupe cbipul tel sânt, dupe icuna chipului


teu e i anima mea. Aide, jupane Radule. . . mâna D-tele. .

(Radu îngeuuch.6 înaintea lui Vod).

Neagoe

Ridicate copile ! . . (zimbind) Domnul se nu îngenuche era


nici mcar în glum . .

Radu Paisie

Ah ! mult mi-e urît acest om .


. , Un ran aa mândru
prefirat printre curteni . .
368 CURTEA LVI

Neagoe

Domnia se simte cu totul bine ... Se urmm der ven-


t6rea, boerî i copii ... Se cade se se veselesc cei ce ne iu-
besoti . .

Domnita

(Trecend pe îengâ Radu) La curte . . . Vei veni , nu aa ,


ju-
pan Radule?..

Radu
Domni! . . . (remâne gânditor lengâ io6nâ, apoi în momentul când
Domnia ou fetele voiesoe se ias din scen, srut salba Macarie îl privesce
ou iubire).

Domnia
(încet Vidrei) Vidro . . . Uite ! . .

Vidra

Iar a srutat salba. . . Drag-i mal este Ic6na. . . (fanfare

de vent6re)

Macarie

O ! nu mg înel ... Tu vel fi, fiule, alesul lui Dumnedeil,


(Cortina cade;
NEAGOE-VODA 359

ACTUL II
Scena se petroce în sala Sptriei din curile domnescî de la
Târgovite.

SCENA I
RADU PAISIE. — SPÂTREASA NUA.
Radu Paisie

Der i rbdarea are sfârit, jupânes Nuo ! Fi-voift me-


reti mânat de Neagoe cu vorb bun ? . . Nu e o di, nici o
septemân, ci sunt luni i erî lunî de când este sS-mî dea de
soie pre domnia Roxandra, i acea dorit di de cununie se
strmut... ca zarea ceruM dinaintea ochiului cltor...
Ba grijile ereî ... ba snStatea mereu ovit a tatlui . .

ba tinereea peste sem a fetei Cum ? Eu, Radu Paisie,


! . .

boier mare al ereî, nepotul Domnieî-tele jupânes Sptre-


sâ, vi de domn, peesc pre fiica lui Neagoe Basarab, i

respunsul Domniei este îngimel i nelmurire ? . . . Voiu


remânea de vorba lumei, a boerimeî ? . .

Spatareasa Nuta
*

Tot cu firea cea iute i neînpcat a D-tele, nep6te Radule !..

Aibî rebdare !... De cât mine, care-mi petrec dilele pe lîng


Mria Sa D6mna Despina, în jurul Domniei, cine mai bine
p6te a-i dice cu bun încredinare : Aibi rbdare ! Nunta
se va face. Era p6te lucru i îndeplinit dec în cele din
urm nu trecea la viea fericiilor Mitropolitul Maxim, ruda
D6mneî. . . Nu se cdea, mai ales cureî lui Neagoe, a nunti
asupra mormântului înc prospet al Archipstorului ereî . . •
360 CURTEA LUI

Radu Paisie

0! nu, nu este asta temeifi de cât pentru ochii lumel . .

Alta este, Jupâneas Nuo, ceea ce cuget Domnia ... Nu


e di în care se" nu o simt, s6 nu o pricep . . . Dec vre o dat
Neagoe a fost cumva cu bun credin, dându-mî voia a
pei pre fiica sa, apoi acea bun credin a perit ast-di cu
totul în anima lui.

Spataresa Nua
Pe ce bizuesci asemenea cugete, asemenea bânueli,
Radule?..
Radu Paisie

Bnuell?... De> i mal ieri nu veduî D-ta, Jupânâs


Nuo, cu ce ochi de prietenie ctâ i Neagoe i D6mna la
acel Fet frumos din poveste, acel opincar de la Afumai, eit
ca nluca de sub pment în diua blestemat a vântâreî
de la schitul Turnului? Ce mulmire, ce voioia, pe feile
lor la vorbele acelui eran crturar, i ce nepsare, ce r-
ceal la eî, de câte orî graiul luneca de pe buzele mele ! . .

Der ce cat acel om din prostime la treptele scaunului Dom-


nesc ? . . . Afar, dai afar din curile luminate pe acea iîm
din enna iobg^sc... Et ce eram gata a striga de câte ori
ochiul Roxandreî urmrea micrile veneticului, i de câte
orî în privirea ei citeam simiri de duioie pentru densul.

Spataresa Nua
Fceai reti, rii de tot, nep6te ! Nu e o tain pentru
mine c Domnia cat cu buntate spre Radu de la Afumai.
El i-a scpat dilele. Negreit D6mna Despina i Mria Sa
Vod aii despre vitejia lui, despre statornicia sufletului efi,
despre cunoscina lui de carte, despre îndemânarea lui la
t6te, bune i plcute dovedi, den .

RADU PAESIE (întrerupend-o)

Der ochii ânimeî ved câte odat mal departe de cât ai


mineî... Domnia-ta, Jupnes, socotesc! drept milostivire

o
! ! . .

NEAGOE-VODA 361

i duioie acolo unde nu încape de cât iubire . . . vinovat


iubire. Domnia flcul cu straie albe de la Si-
iubesce pre
hstria Turnului ... Ce alt însemnez acea salb de la densa,
pe care el o purt nedesprit la pieptul luî ? O de> pre . . !

viul Dumnedefi! neamul luî Radu Paisie nu va remânea bat-


jocura unul om de rând ! . . . Voitt face pre Neagoe se nu uite
din ce sânge se trage Radu Paisie.

Spataresa Nua
Iar te-a luat firea pe dinainte, Jupan Radule... ioi
colcotos repedit din mal înalt ... Ce vreî se facî ? . . . Acea
salb care aa mult te-a amrît , iat'o . . . Am iubit
dupg cum îî fgduisem, a i-o rpi fr scire. .. Mângâie-
re C
nu maî St pe SÎnul lui (îî d . . . salba Roxandreî.)

Rada Paisie

A ! în sfârit iu salba eî

Spataresa Nua
Fii înelept, Radule ! . . . Uite, m§ jur c ea te va iubi . .

Radu Paisie

Sem8 iubeasc ? EI nu crede, Jupânes Sptres,


. . . !

c Radu Paisie se amgesce cu dragoste de copile. Ceia ce


voiu este ca densa se fi a mea, ca mâna eî, mâne poimâne
p6te, se sprijine, se legiuiasc, se întresc în faa ereî in-
tregî pasul meii clcând spre tronul acela . . (areta ctre tron ).

Spataresa Nua
Tcere, nep6te ! Afr urechi i ochi adânc ptrundetorî
prei! curelor Domnescî . . . Tcere ! . .

Radu Paisie
1

Se tac?.. . Eu sS tac?... Der tace ore tulpina stejarului


când crivul o usuc în gerurile ierneî ? Cum trosnesc vinele
muncite ale copaciuluî, aa cere se isbucn^sc i mânia su-
fletului meu ! . . . Ha ! ha ! iu acum salba Domniei ! . . Pre
! .

362 CURTEA LVI

Dumnedeul meu, în curând s6rta va hotrî între noî... Chiar


ast-dl, la serbarea ce se pregtesce pentru întrirea nou"
lui Mitropolit, Neagoe îmî va da pe fiica sa de soia, seu de
nu . . . resboifi ie, Neagoe Voevod resboi voue, neamuri !

ale Basarabilor

Spataresa Nua
înelepciune, Radule ! . . . Pripirea p6te strica chiar i pasul
cel mal bun ... Gândete-te . Peste o
Ce âmbli se faci ? . . . .

clip, aicî în Sptria curilor Domnesc!, sS va aduna fruntea


erel la darea de cârj a noului Mitropolit. Umilitul pus-
nic de la Turnu urme>, fericitului Maxim. VedI, D-deft
mal mult ajut pe cel care âmbl în calea lui mal alalteri ;

un biet lucrtor de tiparni, de a scos el mal ânteitt carte


nou în ar...
Radu Paisie

i adi Mitropolit, dintr'un clugr uitat de lume!... Ce a


ajuns biata tocmel a erel ? .

Spatareasa Nua
era 1-a ales!
Radu Paisie

DupS sfatul lui Neagoe ! . . De> nu vedi D-ta, Jupânes,


c Macarie ajungend Mitropolit, Radu de la Afumai, fiul lui

de suflet, este mal apr6pe de scaunul Domnesc de cât or*

când?... A! da! presimirea nu me" înel. . . Mi-a fost urât


de la început acel cutreertor al vizuinelor, i'l ursc acum
tot atât pe cât îl iubesce Neagoe i aî lui. Intre acel om i
mine, lupt de m6rte! Nu se va dice c o sfrmtur de
stânc, aruncat de întâmplare în calea lui Radu Paisie, a
poticnit calul eii i c fruntea clreului s'a isbit de ea
cu lovitur de m6rte ! . . Ori el, ori eu ! . . Aci nu mal putem
sta amândoi laun loc vom vedea peste o clip
. . . i ! ! . .

dec cele ce'ml catreer cugetul nu vor fi dupe gendul


meu, atunci...
.

NEAGOE-VODA 363

Sptare as a Nua
Vine cineva. . . Alin-te, Kadule. . . Pentru D-deti, nep6te
stpânesce-i aprinderea cine-va Intr
... se nu te simt . . .

puin într'acolo (« oondnce 6 P re fund) i fii înelept, Radule, fiî


cu rbdare Eu, care-i sunt ca o mam, te rog cu laerâmi
. .

pe ochi fii înelept (Kadu ese) Anima bate într'însul


. . .

lovituri neobinuite Ce cuget va fi avend, D6mne ?


! . . A . . !

sunt fetele Domniei Ce este fetelor ?


! . . .

SCENA II

SPATAREASA NUA. — SILGA. — VIDRA. - MRIA.


Vidra

Nimic, jupâneas Nuo !.. Adic nu, mi se pare c un copil


de cas te caut spre a te pofti la Mria Sa Damna . .

Spatareasa Nua
S'ar cuveni se scii dorinele Mriei Sele i, nu so vi Se
par, s6u nu vreic se dai de minciun vorba veche : Cod
lung, minte scurt ! (Ese)

VIDRA

Pe semne c Baba Nua, sub imbrobodela-I de mtu, tot


duce derul cosielor de fet mare.
SlLCA

Ci c las-o în pace ! Bine c scparm de ochiul ei de


gai.
Mria
Nu se cade, fetelor, se vorbii aa de Jupânâsa Sptr6s,
casnica Mriei Sele D6mneî, mtua lui Jupan Radu Paisie.

Vidra

Se-i fie de bine! Despre parte-mi se ve spui adevrat;


Jupân6sa Nua mi se pare tot atât de înveselit6re pe cât va
fi i serbarea cea mare de ast-di. . .serbare de sfat cu boieri
! . .

364 CURTEA LUI

i cu Arhierei ... de te cuprinde urîtul din cretet penS în

clcâe. Unde sunt petrecerile cu juctori, i hore cu surle


i alute, s6& mcar cu dicStorî ? . . De cât atâta vorb cu
boierimea, mai bine ne ar da i nou Mria Sa o veselie,

o nunt . . . i-aduci aminte, Silco, ce frumos rostia mai ast


iern, la lsata de sec, cântreul Stan Onu, când d icea
basmul Ilenei Cosînzenei ?

SlLCA

Ce fet frum6sâ, Ileana Cosînzeana ! . . Uite, de câte ori

ved pe Domnia, îmi aduc aminte de cântarea lui Onu.


Vidra.

i ca i densa de la u vreme încoce , tot trist , cu


ochiul cernit i umed.. Luat-ai voi sem, fetelor, ce schim-
bare la Domnia Rosandra, dm diua ventorei de la prpastia
Turnului?
FlLCA

Trist, pe gânduri, cu privirea lung , departe . .

Vidra

Numai când ochiul ei întâlnesce pe Jupan Radu de la


Afumai, pare c
se resfir norii dup faa ei . .

SlLCA

Ce vrei se înelegi, Vidro ?

Vidra

Hîm ! . . ie adic nu-î vine pe limb numele p&suluî


Domniei ?
Mria
Sunt i între prostime 6meni cu noroc
SlLCA

Prostime ? . . Jupan Radu este suflet ales, Mrio.


Vidra

Noroc ? . . Norocul i'l face omul , drag. Viteaz pe cât


. .

NEAGOE-VODA 365

iste, mândru pe cât bun, i crturar cât i noul Mitropolit,


Jupan Radu de la Afumai este fire de adevrat boier.

Sjlca

Aa e, Vidro ... O ! de te-ar audi Domnia, cam fr voia


i s'ar reveni oehiî de lacrimi! . . Aa e . . VSdut-aî, Mrio, de-
undî când Mria Sa Vod fcu pe acest an cutare otireî ?

veYlut-aî chip maî de boier de cât al lui , cpitan maî mân-


dru de cât Jupan Radu de la Afumaî ?
Vidra

Pecat ! pecat c vor se mrite pe Domnia dup Jupan


Radu Paisie.

Mria
Radu Paisie e boier mare, cu avuii nenumrate, cu nume
strlucit, vi de Domn, frunta printre boieri . .

SlLCA

i ca limba tot aa de mare, der nu i tot aa de aleas


cât îî e boieria.

Vidra

Ce nu face, ce nu drege, c dor o deprta de la cinste pre


bietul Jupan Radu de la Afumaî! Câte scornituri deerte i
pârî fr temeiu nu împrtie, dor l-o strica cu Mria Sa
Vod!
Silca

Eii când a fi ca Vod, deu, a . .

Vidra

Ce?...
Silca

A porni cât colo pre Jupan Paisie, care numai dile ne-
gre face Domniei de câte orî îî ese în cale i îî ese
mereu, cu din-adinsul
366 CURTEA LUI

Vidra

Tcere fetelor ! . . . Domnia vine cu Mria Sa D6mna —


Aide maî încolo ! . . . Ele pare c vorbesc ceva în tain.

Sjlca

Ce VOr fi grind? . . . (Ks spre stânga).

SCENA III.

Domna DESPINA. — Domnia ROXANDRA.


(Ai intrat pe drepta vorbind de aprâpe)

Doamna
Da, copila mea, Mria Sa Vod doresce ac6sta. . . Anime!
Domnitorilor, draga mea Roxandr, caut se le plac numai
ce este în binele erei i ce li impune nevoile ei. Aci, f6ta . .

mea, la sînul maicei tele Deprtez de pe faa ta tener !

umbra ofilit a durereî . . . Jupan Radu Paisie va putea se te

fac fericit

DOMNIA (cu glas rugtor i eu lacrimi)

Mria ta — Mam ! . .

Doamna
Nemul Pârvuletilor, stâlpi! Domniei n6stre, in mult la

cstoria ta cu Paisie Tu sciî bine c Mria Sa Vod


se simte din di în di mal obosit de lucrrile grele ale scau-
nului Domnesc; b61a tinuit de care ptimesce se inteesce
acum mai adesea ca alt dat ... Cu toii stm la mare grij
dintr'acâsta, Roxandro — 'apoî în jurul ereî numai
aprigi dumani Fratele teu Teodosie abia un prunc
de epte ani Ce v'aî face voi, copilaii notrii iubii
în diua când Dumnedeu ar hotrî se mute pre tatl vostru, [
cu densul negreit i pe mine, la viaa de veci ? . . . Atunci
Radu Paisie va fi un sprijin puternic pentru voi, copilaii mei,
un ocrotitor ales al scauuului Domnesc, la care se îndrept
cugetele viclene ale multor boeri
! .

NEAGOE-VODA 3tf

Domnia
Oi mam! mam!
Dumneata care aî uscat atâtea la-
Dumneata care aî fcut se înceteze
crimi în ochit seracilor,
atâtea suspine ale amrîilor de pe lumea acesta, f se se-
ce isvorul psurilor fiicei t61e (Aparte) Ah Radule Ra- . . . ! !

dule Cci nu te pot numi


!

Doamna
Copila mea iubit ! • . . (Aparte) Vai ! anima mea simte fr
voia ca i a ei . . . Acel Paisie nu griesce graiul sufletului
meii . . . (tare) Roxandro , se cade feelor Domnesc! se-î
uite de pcsurile lor ca sS ostiiasc pe ale ereî Aide!
f anim bun! . . Mergi de-i terge plânsul — Peste o
clip ochii mulime!, aci în Sptria, se vor îndrepta ctre
tine Heî ! florile adun privirile (o sruta pe frunte i ese).

Domnia

Se-mi terg plâns6rea — s6 me împodobesc, când anima


în mine geme ca i cariul în lemnul verde ce 1 arunci în
fOC . . . (Zrind pe Radu de la Afumai care vine pe la drepta) A ! . . .

SCENA IV
DOMNITA. — RADU DE LA AFUMATL
Radu de la afumai
Gendiam c voifi gsi pe Mria Sa Domnul M<" iart,

Domni... te sup«r... der nu sciam c te voiu afla aici.

DOMNIA (Stpâninda-se)

O ! nu, Jupan Radule , n'aî de ce mS supr! . . . Der mS


sciam singur ... i . . . (vrea s iesâ).

Radu de la Afumai

Te duci, Domni? . . . fugi din preajmam ea? . . . mi"' oco-


lescî? ... Ce disei, nesocotitul do mine ?
368 CURTEA LUI

Domnia (Aparte 1

D6mne, d-mi puterea care susine datoria ! . . .


(tare) Mria
Sa Domna mS ateapt... (cu o nepsare nemuiat) Aî ceva se-mî

spuî, cpitane? ... (îngâimand) Se adun curtea aici în Sp-


tria ... MS iart . . . trebue sS mS grbesc ... O sg fi] i D-ta
în Sptrie. Nu e aa, Jupan Radule?... Vor fi toi cur-
tenii (aparte)Ah! der numaîpociti... nu maîpOCiii!. . . (ese rpede)

RADU DE LA AFUMAI (privind ou durere cum Domnia se duce)

Ah ! a fost un vis , o nlucire a sufletului meii pti-


ma . . . (tergând o lacrim) 0! nemulmitâre anima omului ! . .

Acum câte- va lunî, pe muchea priporuluî oimilor pe za- ,

rea Cozieî, pe luciul alburiii al Oltului, a mea era lumea ce


se aternea penS departe sub pici6rele mele, a mea rada de
s6re care se alunga dup§ mine,— credinci6s prietin,— prin
desi penS în fundul Oraiei... i anima, nesios i nebu-
n, visa a lumi nevSdute !. . . Ce vrei tu, serman copil de su-
flet al Sihastrului? Care plat mai mare, mai nemsurat de
cât a ta, a druit când-va Domnia?... Ieri, un biet stean ;

adi, boier de frunte în curile Domnescî.. Ieri, ucenicul schim-


nicului de la Turn ... adi fiu al Mitropolitului ereî, mare
,

cpitan Neagoe Basarab iubit i mereii cinstit de


al lui ,

Domnia... cinstit pân§ chiar i cu sarcina cea mai scump a


nimei lui Neagoe, aceea de a da fiin visului de aur al vie-
eî s61e, de a îngriji de cldirea minunatei sele monastiri de
pe Arge... i pentru t6te a ceste bunti, ce r8sad denemul-
miri încolesce în consciina ta, Radule? . . . Acesta e 6re
graiul recunoscinei t61e ,
pentru atâtea bine-facerî ale
Domnitorului?...Ah! dâr ce-î faci nimei care geme fr ca
se-i dea sem d6c geme sub cmaa alb a steanului
ori sub zale de otean? Ea nu iubesce!... Nebun ce m
sunt ! . . . Disu-mi-a densa vre o dat c mS iubesce? . . . Iu-
bire pentru mine ? pentru mine, om fr
nume i necunos-
cut? ... Prin ce minune s'ar putea acesta?... Dei ieri înc
. ,
.

NEAGOE-VODA 369

mana ei tremura sub mâna mea, când o ajutam s6 trec puntea


pârâuluî din livedea Domnâsc Tremur ? O rtcire ! . . . . . !

dulce a nimeî Mâne p6te pe alt bra se va rezimâ bra-


! . . .

ul ei mai ca încredere ... Ah nu, nu pot ! sS fiii de fa,


sg vgd un lucru ca acela . . . cci te iubesc, te iubesc, Roxan-
dro, cum nu iubesce frunda ramura , de care numai m6rt
o smulge ierna, jelind, cu ventul, durerile desprireî... Bles-
tem Din minutul cândjo tainic
! mân mi-a rpit fr scire
darul iubit al recunoscineî tele, dintr'acela s'a tiat i firul

bunei mele ursite... Atunci mi-am adus aminte c Radu de la


Afumai, aruncat de vântul s6rtei pene la p61ele scaunului
Domnesc, este tot ranul din pdurele Coziei ... 'i den- c
sa... densa e fiica lui Neagoe Basarab ! . . . Tcere der, -
nim sSrman ! . . . Nu nu voia ca ea sg
! scie vre o dat du-
rerea ânimei bietului gran!... Haidi! a fost un vis din
acelea pe care, în diminea dileî, le resfira mintea mea, sub
adierea primverei, când susurele ei se jucau pe fruntea-mi,
adormit sub bradiî Sihstriei . . . Sihstria ? . . . Acolo, singur
cu resunetul dorinelor mele neîntrupate der voi6se, aco-
lo am fost fericit Acolo p6te a gsi înc, în singurtate
. . .

o aspr i crud mângâiere ... Se plec ... Se plec?... fr a !

o mai vedea?... fr a mai mai audi optind la audul me


graiul ei ?... fr a mai zri acea cutare lin de nger ! . .

(remâne pe gendurl)

SCENA V.

Acela. — TREI BOIERI.— Apoi CRAINICUL


Al 3-lea Boier

Uite ! boieria nou mai harnic de cât cea vechia ... Ju-
pan Radu de la Afumai a i venit ... noi cari credeam a i
fi cei mai de diminea Jupan Radule! Mre nici nu ! . . . . . . !

mai vede lumea, de când . .

RADU DE LA AFUMAI (oare n*a bgat în eemâ pre boieri).

Da printele Macarie însui îmi va da dreptate


! ! Aa se
24
370 CURTEA LUÎ

cade se fac... d6c nu anima, der datoria cere acesta jertf . .

Calul e gata... Se nu mai las timp resgendirilor vinovate . .

'apoi cine scie ce nuoî dureri mi se gtesc la serbarea de


Lumea optesce c Neagoe are se împlineasc în
ast-di?!...
curând fgduina dat de mult luî Radu Paisie ... D6m-
ne ! când mi se prefir gendul pen la acel nemernic trufa
cu anim de aspid, fiori reci i ferbini îmi fulger prin vi-
ne !.. Cu ce bucuria l-a strivi sub a mea ur
. Nu, Ra- ! . ..

dule nu i se cuvine se dai pas ureî în anima ta sfâiat de


!

iubire, der pururea curat i supus datoriei ... nu te abate

pefpoteci încurcate i viclene... Copil srman, crescut cu ne-


voile, leapd-te de adimenirele mrirei, care-î stric anima

i f cum te înve' cugetul Scurt va fi fost calea serma- . . .

nului la Curte! . . . departe de ea ! . . . ! D6mne ! d-mi pu-


tere! (esse)

Al II-lea Boier

Uite, frate! ce va fi având jupan Radu de la Afumai?

I-iul Boier

Psuri . . . Abea boierit i psurile îl împres6r.

Al III-lea Boiur

Di boierie, di psuri i nevoi

Al II-lea Boier

Nu se cade se grii aa boieri; sub Domnia luî Neagoe,


boieria este boieria, cum e vera ve> i ierna iera.

I-iul Boier

i cu t6te acestea, boierii din Buzeii i din Râmnic sunt


nemulmii, se tot adun i in sfaturi de tain . . . Radul
Paisie îi deapn mosorul ca se urz6sc pânz de Domnia
nou... Sntatea cea ubred a lui Vod i ai mereu
grgunii în cap O se vedei c . . . o se înt6rc, o se dreg,
i o se iea pre Domnia Roxandra, 'apoi. . . E meter jupan
Radu Paisie, i cu avuiile lui... ce nu vrei, aceea nu poi...
! . .

NEAGOE-VODA 371

Al II-eea Boier

Efi aa gândesc, jupan Stroe, c ori cum, retifac boierii de


tulbur judeele. Nu le-o ajuta D-deQ se mai învelue biata
âr . . . D'abea de la venirea în scaun a Mriei Sele Neagoe
Vod, s'afi mai ostiit rnile erei; d'abia a mai uitat de pS-
suri i s'a mai odihnit de otiri, sub bine-cuventata de D-deti
Domnia a Mriei S61e; d'abia a mai îngrdit Vod despre Lu-
dovic al Ungurilor i despre Soliman al Turcilor, cu gardul
înelepciunei, — zid de pâtr, — bi6ta moia printeasc... i
6rî tulburri, i 6r dodSieli, i e> rsmiri ? ... Se nu ajute
D-detii Maica Prea-Curata gândurile rele P<5te pentru ! . . .

acost amestectur a boerilor, Vod o fi trimis pre frate-sSfi


jupan Preda, la Nicopole, la Mehmet-Bei ? . .

Al III-lea Boier

Mehmet-Beiu e vechiti prieten al Mriei S61e, cel puin


pre cât p6te Turcul se fi prieten cretinului.

CRAINICUL (intrând, anun)


Mria Sa Vod
Toi
Vod ! (micare, sun surlele)

SCENA VI
Aeeiaî. NEAGOE.— BANUL CRAIOVESCU. — Curteni. — Ostai
Neagoe

V'am adunat, mrii boieri, cci adî încetedâ a fi vSduv


scaunul arhipstoresc al erei... Adî e serbtârea bisericei
i a erei, c la noi 6ra i biserica una i aceeai este! . .

Poftii, mrii boieri, în jurul Domniei, la serbtorl ca i la


psurile erei; c de ar fi Domnul erei în t6te dilele cu cel
alei, în t6te dilele i în t6te cesurile se va folosi de sfatu-
rile i de învturile cele bune.
.

372 CURTEA LUI

I-iul Boier

Se trescî, Mria Ta boierit Mriei Tele afl


! sfaturile în-

elepciune! din gura Mriei Tele.

Neagoe
i Domnieî mele de sprijin maî tare ca otirea este sfatul
vostru, boieri c n'am dat boieriile celor ce fac rîsurî i
; efi

sminteli, ci acelora maî harnici i maî de vrednicia aî ereî...

Dac D-defi. nu v'a druit, boierî, se fiî toî Domnî nicî toi
pstori aî turmeî sele, el îns6 a împodobit cu voî grdina
Domnieî.

Banul Paryu

Ferice era cu Domn înelept, drept i milostiv, Mria Ta-,


c toate cugetele i socotelile luî sunt bune; c st mintea
în trupul omuluî, drept ca i cum st steagul în mijlocul
resboiuluî ,
i caut t6t otirea la steag , i pane ce st
steagul în r&sboiti, nu se chiam acel resboi biruit , mcar
de are i nval grea spre el, ci toî caut steagul i se a-
dun împrejurul luî.

Neagoe

In jurul meii, aa dar, boierî mriî, împreun cu t6t era. .

coî cine scie ce va maî veni ? cine scie iar cât îmî
va fi dat se stau i eti printre voi?. . . Vedeî, împrejurul nostru
noriî i cea, abia rsipite ,
par din nofi a se întei. La
fraii notriî, laMoldovenî, tefni Vod a speriat boieri-
mea cu ucideri dintre eî, de s'au risipit în pribegia. La Turcî ?
1

Soliman cel mare, noul Sultan, dupe ce a linitit Anadolul,


cu grele versrî de sânge i a dat acea în paza luî Fer-
,
âr
hatPaa, iat, aflm c
se îndreptez cu toiul urdiilor sele
ctre pmânturile n6stre. Craiul Ludovic cu Unguriî luî, nu
o se fi singur de a suferi de vârtejul ce s'a pornit de la
Anadol în c6ce... Se cade, boierî mriî, se fim cu veghere di
i n6pte, i toî la o lalt în jurul steaguluî ereî.
! ! ! . ..

NEAGOE-VODA 373

Boierii

Da, Mria Ta, toi în jurul Domniei

Crainicul (anun)

Mriele lor Domna i Domnia

SCENA VII

Aceiai. - DOAMNA. — DOMNIA. — SPATRESA NUA. —


SILOA. — VIDRA. — MRIA. — Femei ale Domni
Neagoe

Ci vino, D6mn ! Locul Mriei Tele este aci, când era


serbez, ca adî, o întâmplare de bucuria. .

Domnia
Mama era cu sracii ei, Mria Ta.

Doamna (Domniei)

Nu dai strugurii votri în frnicia , Roxandro. .

I-IUL BOIER

Ce adânc milostiv i bun


Neagoe

Erai cu sracii?. . . In adevSr, loc i mai priincios D6mneî


erei în mijlocul sracilor este. Ai dreptate ... Se cade ,

boieri , sS dm sracilor i s le facem alinare , odihn i


pace, c de la ei este banul Vistieriei , c nu e câtigat de
Domnia, nici do Boieria, ci din sudorile sermanului. .

Boierul 1-iu (ctre grupul seu)

Buna D6mn! A mai împrumutat de la negoitorii din


Veneia o sum de constandî, pentru ca se'î împart la s-
rcime i se gtesc od6re sfinte, vrednice de Mnstirea.
pe care o cldesce soul Mriei Sale,
.

374 CURTEA LUI

DOAMNA (lu&nd loo lenga Vodâ, încet Domniei)

Lâng mine, Roxandra mea iubit. . . Nu fii întristat. .

Nu se cade se întristm pre ce! adunai aci în cuget voie*.

Crainicul

Sosesce sânitul Mitropolit , urmând cucernic racla fe-

ricitului Nifon.

SCENA VIII
(Procesiunea intr, patru Arhimandrii purtând pe umeri raela
Sântuluî Nifon. Trei Episcop! i în urma lor Macarie Mitropolitul
Clopote, cor bisericesc).

KeAGOE (se oob6r de pe tron i îngenuohi dinaintea raclei. Toi cei-

lali fac ca el)

Dinaintea ta, o! fericite Nifone , îngenuchi acum nu nu-


mai cretinul, ci înc i fiul tSti sufletesc. Din locaul
drepilor vers radele sântei te*le înelepciuni, ca se lumi-
neze întunericul crare! mele pe lume. F-me' vrednic de
tine, o printe, vrednic de scaunul înalt la care m'a po-
vuit învturile tele ceresc!! Tu a! sdit în mine
gruntele buntilor tele. Din grdina Raiului, unde
sufletul teu acum vieuesce printre drepi, îa loc de lumin,
în loc de verdeâ, de vecînic bucuria, plivece i adap
resadul t£u ca sS rodeasc spre binele poporului. Trmite bine-
cuvântrile tede asupra pmentului din care te-a fost scos
numai nedreptatea i tirania ,
i în care întârcerea Sântelor
tele remie lumescl a fost primit de un întreg popor cu
lacrimi de bucuria i de iubire cu rugciuni cuviâse. Ca o
rad înclditâre întinde-î blândeea ta spre no! !. . . (Raci a
trece, Neagoe se urc pe tron i îr^faa Ini vine Mitropolitul Macarie).

MACARI i

Iat, Mria Ta , dinaintea Mriei Tele , din aedarea luî


NEAGOE-VODA 375

D-defi i a erel, pre umilitul schimnic de la schitul Tur-


nului. Gel ce Te-a ales pre Mria Ta i a uns fruntea
Mriei Tele cu Mirul Domniei, tot acela a îndreptat paii
Mriei Tele ctre mine, despritul de lume i Mria Ta
m'al scos din întuneric la lumin. Mrit fi Domnul i ae-
drile lui minunate Lacrimile sunt aripile pocinei pe a-
!
;

ceste aripi ale pctosului i la cuventul t8ti, D6mne, era


m'a ridicat la scaunul arhipstoresc al fericitului Maxim,
la scaunul arhipstoresc pe care l'a întrit cu sânte aed-
minte prea curatul între cei drepi Patriarhul Nifon.

Neagoe

Postelnice, punei mitra de aur i hlamida aurit pe ca-


pul i pe umerii celui ales pentru altar ! . . . Aur curat e su-

fletul teu, prea sânte Printe, i aurul cuventului lui D-deti


l-ai rspândit înc de te'ne'r peste poporul meii, prin crile
tiprite ce hrnicia ta a druit mai ântSiti n^mului românesc
. . . (dându-r cârja) Apuc toegul, prea Sânte ! Ad cu el la

turm oile rezlite. i când Domnia chiar ar uita


. . c
scaunul ei cel mai necltit este în anima poporului, rsipe-
sce cu toiagul cel sânit c6a minilor DomnescI i, ca un
nott Moise, f se iszoresc pârfi mântuitor poporului, chiar
i din stânca pustia i ste>p a unei rele Domnii. . . Pe-
sce, Printe, în fruntea turmei tele, d-o pe calea binelui i
nu uita c la noi, la Români, unde e altarul acolo e popo-
rul, i unde merge poporul acolo altare se rdic. . . (se s-
rut amenduol).
Crainicul (vestesee)

Sosesc, Mria Ta, aleii breslelor de meseriai, care aduc


Domniei i noului Arhipstor închinciuni i urri de snState.
Neagoe

Se intre ! . . Oaste tare i nebiruit a Domniei sunt bre-


slele, boieri. Ele fac bogia i fala terilor ; ele adî ne înal
pe pmântul Românesc, loca sânt de veclnic laud.
376 CURTEA LVI

Banul Parvu

Meseriaii terii într'adever ne fac adi cinste i podoab...


Nu dupS muli ani de pacinic vieuire, eî au ajuns se lu-
creze ca i învtorii lor, chiamaî de Mria Ta din vechea
cetate împrtesc a Constantinopoleî, din Veneia, unde
solul Mriei T61e i-a cerut de la Dogele Loredano din târ- ,

gurile nemeti, din Nuremberga i Monacii e Bavarez. lat'î


c sosesc maî mariî fie-crei bresle cu seninele mestrieî
lor.
Macarie.

Plin de voioia e anima Domnului care rsipesce oastea


duman; der nu este mai sânt acea voioia decât aceea
ce caut se ample Mriei Tale la privirea roadelor
sufletul

pcei, pe care înelepciunea Mriei Tele a ciut a o drui


erei de la urcarea ta pe tronul eî.

Crainicul.

Doamne, nou8 meteri mari,


Petrarî, ferarî i lemnari,
Turntori i clopotari,
Sptori i argintari,
Iconari i vgmtmtari,
Vin se 'nchine la Domnia
Miestrit meseria,
Care'n vecii de vecia
Fala erei o se fi.

Iar cu noue meteri mari


E 'alesul de zidari,
Meterul Manole, dece
Care pe toi îi întrece.

Neagoe.

Mulmire i laud la voi toi, copii ! Domnia scie se ve"


neagoe-voda 377

preuiasc i cui ce i se cade ea va drui ! De> dintre voi


toi, lucrtori neobosit, resplata cea mal de frunte va fi a
aceluia al cruia nume va remânea de a pururea în pomeni-
rea neamului românesc, ca uneltitorul minunatei case ce
voî îmî înlai spre lauda Domnului . . . Printre voi înc
voia se" num6r de acum înainte i bresla tipritorilor, a c-
ruia mai mrie o ine cu cinste Arhipstorul nostru, Prin-
tele Macarie. Sub a lui bine-cuvântare ea va spori la noi ca
pe la alte neamuri alese ale lumei. Deci der voî, dece me-
teri mari
Voi se v silii,
Lucrul se gtii
i de'î rdica
La cer mi-i nlâ
Monastire nalt
Cum n'a mai fost alta,
V8 daii eti averi

i ve" fac boeri.

Banul Preda.
Boieria nou, resad tener .. . Bucuria când resadul d
roadele s61e.
Al II-lea Eoier.

Se cade Domnia se nu lase în stSrpiciune locul unde po-


mul betrân st uscat.
Neagoe.

Der la o asemenea srbtoare, în fruntea meterilor de


la mnstirea ce se cldesce, cum de nu vSd pre ispravnicul
cldirei, pre iubitul nostru jupan Radu de la Afumai? Iat
r8sad tener, boieri, der resad care va da rod precum se i
cun6sce dup lstari.
RADU PAISIE (aparte)

A ! lauda dumanului ca venin de morte la anim p-


trunde.
! . . . ! .

378 CURTEA LVI

Neagoe.

Ci chiam, Crainice, pe jupan Radu de la Afumai; el nu


se cade, mai ales ast-di, se lips^sc din jurul nostru.

Radu Paisie.

O ! turbare

Neagoe.

Noul Mitropolit va chiama curând, boieri, bine-cuventarea


cerului asupra erei în mnstirea noastr cea nou., i acea
mfinstire o vei datori, prea sfinte Printe, nu numai dom-
niei, ci i viteazului i vrednicului fiii sufletesc al sfiniei

tele, Radului de la Afumai


DOMN'A (aparte)

Ah ! fericirea îmi mâDge anima

NEAGOE (Doamnet)

O se vedi, Doamn, c Radu nu o se vie . Când se cere


braul lui cel voinic, peptul lui cel statornic, mintea lui
coa ager, acolo e unde îl vrei; când însS vroim se res-
plâtim faptele lui cele bune, se'l apropiem mai tare de

Domnia iubitore . .

RADU PAISIE (oare în tot timpul aoe steî soene s'a frmântai eu gândul
de a iebucni, strig furios)

A ! pene" aci ! ... Aii trecut mSsurele ! Viaa mi se îneac


de ghiarele rbdrei ! .

Top
Ce este ?

Neagoe

Ce e ? De unde acest ipSt ?

Sp. NUA (Doamnei)

Dumnedeule, jupan Radu Paisie ! . .


! ! ! ! .

neagoe-voda 379

Radu Paisie

Da ! chiamai Crainic* pre Radu de la Afumai ! Odrasl


vrednic e opincarul de la Sihstria

Domnita (aparte)

Anima 'mi bate a restrite

Neagoe
Ce dice acest om?
Radu Paisie

A! vrei se ii apropii de Domnia pre ranul de la Tur-


nn ? . . . Ci spune-o aa o dat ! . . . Negreit, Bioerî. Neagoe
Vod... (apart) A Radule de
Afumai, vom vedea! (tare) Nea-
! la

goe Vod batjocoresce pre un boier de neam, pre un seamn al


r

s6fi, pre Radu Paisie, juruindu'i pe fiica sa 'apoî . . . apoî


o va da Radului de la Afumai
Ton
Ce dice ?
Radu Paisie

Aa cum dic !... i scii pentru ce? Oare pentru c Radu


de la Afumai este viteaz? cu sfat înelept? Nu, nu, Boieri,
ci pentru c el a adus necinste în casa domnesc a Basara-
bilor
Neagoe

Ah mielule ! !.. ce scornitur aduci tu spre ocara neamu-


lui meti!?
Ton
O scornitur!
Domnia
Vai ! tremur !

Doamna 'M Neagoe)

Mria Ta, linitesc e-te . . . Copila noastr . .

Radu Paisie

Scornitur? Ha ha ha Iat,
! ! ! boieri, semnul dragostei ju.

rat de fiica lui Neagoe Basarab unui venturtor de po-


teci. . . UnUÎ ran prOSt ! (arunca salba la pioioarele pojnni{e>).
. ! ! ! !

380 CURTEA LVI

Neagoe
salb? A ta, Roxandro? . . . Doamn?. ..

Domnia
Salba dat luî Radu ? . . Mria ta !. Mam !
( lein, fetele o în.

conjur).
Neagoe
Vai ! ce crunte bti sim din noii la anim ! Acist
lovire o se-mi curme viaa! Iat mrirea lumeî acetia
fr rdcini, fr de credin, fr de tocmel

Mitropolitul (ridicând salba)

Omul acesta (artând P e Paisie) este sluga pecatuluî. Intr'a-


devSr salba este a Domniei, der ea însi a druit-o de fa
cu jupan Paisie , cu noi toi, lui Radul al meu, în diua când
a scpat-o din prpastia Turnului.

Toi (ou mulmire)


Ah!
I-iul Boier

Numai m6rte.se cade unui pîrîiu cuteztor ca Paisie


(îl înconjor)
Neagoe
Mulmescu-i ie D6mne! ... Glasul tStia aprat pre fiica

mea ! (D6mneî). Despino, ce greii mS sim în pept ! O lovire aa de


neateptat.... A ! jupan Radule Paisie

Doamna
Mria Ta, alin-te...(cu forj) O Mielul!
! o se'l ucid dei
se vor întei durerile.

Boierii
La m6rte ! la m6rte
Neagoe
Se nu fi cupa resbunreî Domnului cu sânge omenesc,
:

boierî...Dai'i drumul...Mustrarea de cuget se î fi pedepsa...


Ah! jupan Radule, ce cale mârav alesei spre a ajunge la
mâna fiicei Domnului teu
! ! !

NEAGOE-VODA 381

Boierii

Se fie pedepsit. In temnia cureî

Neagoe

Se cade Domnului se curee grdina Domnie! de nuelele


uscate ce nu dau rod.... La temni? nu.... aveam gend se-1
fac ginere....
Radu Paisie

Minciun dupe batjocur


NEAGOE (ctând la el cu despre)

Astdî îî dic Cinstea Domnieî e cinstea ereî! Aî necin-


:

stit era ta i lumea plânge de mila numelui i vârstei tale...

A lsai'l boieri Anima v6strâ, bun spre mine îmî spune


! ! ,

c pedeapsa ce'I pot da este de al arunca în dispreul i ura


ereî întregi.
Radu Paisie

A ! voiescî resboi , Neagoe Basarab ! Bine ! («se)

DOMNITA (ingenuchind la Neagoe)

Tat Mria ! ta ! anima mea e curat ca anima ta crescin


Sunt înc vrednic de-a m§ numi cu mândria fiica luî Neagoe
Vod!
Doamna
Rdic-te, copila mea... Curenia ta o scie cugetul meu,
desmierdârile mele.
Toi
Da! Da!
Neagoe

Chimai pre jupan Radu de la Afumai.

Toi
A!
Spatareasa Nua \

Ce o se fac?!
382 CURTEA LUI

DOMNIA (la pioiorele lufNeagoe)

Iertare pentru el, tat! Jupan Radu de la Afumat e mân-


tuitorul dilelor mele. MS jur, Mria ta, buzele luî n'afi lsat
seajung la audul meii nici o dat o singur vorb nevred-
nic de fiica Domnului seu.

MA CARIE
O ! da, Mria ta ! .... Datoria, cinstea i vitejia, sunt hota-
rele faptelor Radului meii.

Neagoe
Chimaî, ve" dic, pre jupan Radu de la Afumat
Domnia (aparte)

A! Dumnedeule!

NEAGOE (Doamnei)

Ea 1 iubete, Doamn, i nu mi-o spuneai?

Doamna
Mria ta
Neagoe

Anima omului ca cletarul, boieri D6c se sparge, cine o !

mal drege ? De>- Domnul erei a aflat îa fiul vostru sufle-


tescfi, prea sfinte Printe, vrednicia, cinste, fire de boier ade-
vrat... de ce oare nimei Domniei se nu'i fi voia a le afla
i ea tot ast-fel?..Boeri, alegerea nimei curate este tot-dea-
una a cerului... Se fie tutulor cunoscut c iau de ginere pre
Radu de la Afumai..
Toi
1

O ! se tresci, Mria Ta
Doamna
O Mria Ta! cum
! scii se gsescitot-dea-una calea anime!.

Domnia
Tat Mria Ta ! ! (» srut mâna)
! " ! ! !

NEAGOE-VObA 383

Neagoe
E boier nofi, dice-va limba de rS& vorbit6re! Heî! Dom-
nia este vechia... Nu-î sunt de stricciune sprijinitore tinere...
'apol oare nu tot din opinc afi eit odineoar i Basa-
rabii meî?
Macarie
Bine-cuv6ntat fii, Dumnedeule !.. Ah Doamne, graiul Mriei
!

Tele este semnat de florile i miresmele buntii sântului


Nifon ... Se trescî Mria Ta

Crainicul

Mria Ta, jupan Radu de la Afumai nu maî este la curte


nici în Tergovite .

Domnia
Ah Dumnedeul meu
!
i

VlDRA (intrând)

Jupan Radu de la Afumai ....

Toi
Gresce gresce !

Domnia
Vidro
Vidra

A înclecat, sunt acum vre o dou8 cesurl i încrcat de


amrciune i de gânduri posomorite, a plecat. „Vidro, di-
su-mi-a cu lacrimi pe fa, remas bun la toi, rmas bun
Domniei.
Domnita (plângând)
S'a dus?

Macarie

O ! suflet ales ! o ! fire înalt ! . . De cât se fac dupS plân-


gerea ânimei, mai bine a ales se fug spre a-i împlini
datoria.
384 CURTEA LVI

Doamna
Copila mea . . .

Neagoe

Acest ten6r va duce departe mrirea casei domnescî, a


ereî întregi ... Nu mai plânge, copila mea , el de te
iabesce nu p6te se nu se înt6rc ctre anima ta . . . Noî,
betrâniî, seim acesta ... nu e asia, D6mnâ ? . .

(Cortina cade)
.

NEAGOE-VODA 38 5

ACTUL III
Scena represint o sal mare din curile domnesc! din Tergovite;
în prete o icon a Maiceî Domnului.

SILCA. — VIDRA. — MRIA. (Ele împleteseu cununî de florî).

SlLCA

De grab, Vidro, florî peste tot, penS nu ese nunta din


punem rsuri, colea,
biseric; se la polaiconeî;ccî Domnia
le iubesce asia de mult . . .

Vidra

Unde-Î semena eî, Silco. Da, se dm flori la ic6n, ccî


sub paza eî s'au. urzit nunta de astdî. Ce mândr prechi,
Silco.
Sjlca

Cine ar fi dis acum câte- va lunî c voinicul de la sich-


stri . . .

Mria.

Ba eu, Deu, numaî ce-1 v8duiu i diseiu în mine : vedî tu


fet? ranul sta nu e eran, se vede cât colo . . .

Vidra
Uite, soro ! . . dar cine, ca tine, Mrio, dicea alt-fel i
raaî alalt-ierî ? . .

SlLCA (la terestra)

Uitai-ve, fetelor, ce maî de lume în curte. Se nu aî

unde se aruncî un acu . .

Mria
Ce nunt frumo's ! . . . Vrednic de fecior de Domn . . .

25
! .

386 CURTEA LUI

Vidra
Ha ha ha
! ! ! di i de eranul de la Turnu. Au noroc i unii
din prostime . . . Cine dicea asia, Mrio ? .

SlLCA

Ce pecat ar fi fost dec mitropolitul nu nemerei se g-


seasc pre jupan Radu . . .

Vidra
Ba )eu, atunci nunta nu se fcea. Biata Domnia, în ce

întristciune picas anima eî !. . Pe de o parte nimeni nu


scia de urmele mirelui el dorit, pe de alta, cumplit grij

ne coprinsese pre toi despre snetateaMrieîSele luî Vod,


în urma suprreî ce încercase, când cu zarva stârnit de
acel nemernic de Radu Paisie.

SlLCA

Ci nu maî pomeni tocmaî astdî despre acea iasm ; bine


c a perit de peaci, negreit iadul Pa înghiit c (sande
clopote, tobe i surle sunând^-

Vidra
Ascultai, fetelor ! ese nunta din biseric . . . Uite, vornicu-
lui, jupan Preda... Legnul poleit al Mriei Sele purtat de
patru telegari i într'ensul mirele cu miresa. Domne, cât
sunt de drglai
SlLCS.

Ci las privelitea, Vidro, c nunta vine; se eim cu flori în

calea miresei
Mria
Apoi, vedî bine, c de aceea i suntem aci, nuntae ale
domnie!
Vidra

Iat cununele i panerul de flori .... Tu, Mrio, ad


cupa de bun augur, ca se-î ateptm cu densa gata la pra-
gul ueî.
. , .

NEAGOE-VODA 387

SlLCA

Pe când, tu Mrio, veî drege într'însa cu de acest viu


profir, medelniceriî cureî vor deerta donie pline i
cununate cu verde, sub pici6rele cailor nuntailor.

Mria

Iat i florile i cupa de augur. Pot acum veni i M-


riele lor i Miriî . .

Vidra

Nunta, iat nunta A i intrat în curte


! . . . .

(strigrr afar : Se trâsc Mria Sa Vod Se ! tresc


Domna nun ! Se tresc miriî.)

SCENA II

Aceiai.— NEAGOE.— DOAMNA.— DOMNIA.— RADU DE LA


AFUMAI, eu tot nunta.

Vidra

(Lâng u, cu tava de aur i cupa. Mria p6rt nâstrapa de aur i ma-


rama. Silo» arunc flori în calea nuntailor )

Este datin strbun,


E deprindere betrân,
De-a ei cu cupa plin,
Cu betel i sulfin
Când în urma cununiei',
Pesc pragul csniciei
Mândru mire cu mires,
Porumbi dalb'ales.

Precum cupa este plin,


Viaa vostr mult senin,
Aa plin se tot fi
De dulceî i veselia.
388 CURTEA LUI

SlLCA

Peste flori calc, mirâs,


Dintre flori eti mai frumos.

Mria

Tot pe florî pece, mire,


Aci-î raitt de fericire.

Vidra

(Dând cupa lnî Radu)

Frunz verde rozmarin


Vino, mire, vin
Ie cupa de vin,
Ce ie închin
i sârbe din plin
Traiti dulce i lin,
(Cat™ nuntai) Iar voî toi strigai amin : ! .

Toi
Amin ! .

Silca

Dalbe flori de mândru crin


Vin, mirâsâ vin
i pune pe sin
Zovonul de in,

S'alunge-ori ce chin,
Dureri ori suspin
Iar voi toi strigai : amin !

TOTI
Amin ! ! .

(Badu ie cupa i închin tutulor, o pune la gur i apoî o d luî Neagoe.


srutându-I mâna. în timpul acesta Roxandra a luat marama, B'aînchinat
tutulor, a dus v£lul la D6mna, care i-1 pune pe cap; domnia i srut mâna)-
Neagoe
(înclinând) Noroc vouC, copiii mei .. . Sntate i voia bun pof-
! !

NEAGOE-VODA 389

tim tutulor! Celuia ce este unsul lui Dumnedefi, sfi-'I cer


e>a ca t6te opotele i jocurile cele de multe feluri,

care se fac i vin pentru numele domnului dintr'alte teri, se


le lase jos , de> se cade iari domnului erei, în diua de
pace senin, se aib tobe, vi6re i surle, ca se veselesc pre
cei ce-1 iubesc . . . Veselii-v?, boerî mrii, din veselia anime*
mele; c bucuria prinilor de fericirea copiilor lor, este
scump lui Dumnedeu. . . Veselesc-se era de veselia dom-
nului seu, c nu d6r numai ginere luat-am, ci spad tios
erel, ca s'o apere când braul meii obosit nu va mal putea
ine drept în sus domnesca spad. Turnai copil, în cu- . .

pa mea beutura veseliei... Voiu se beau adî cu feii mei,


cu voi, boerîmâril, cu întregul nostru popor ; se beaii i se

închin la creterea, la sporirea, la nesecata fericire a moiei


românescl. Vinul bucuriei se ample cupele v<5stre, copiii mei,
în tute dilele vieel, iar bucuria v6str se fi aceea a dom-
nilor buni i milostivi, bucuria seracului, bucuria ereî. .'.

(Surle, tobe)
Toi

Tresc în fericire mirele i miresa

SlLCA

Ce mândri sunt amenduoî, privesce-î Vidro.

Doamna
Copiii mei, dea-vS cerul ca buzele v6stre se nu ating în
via decât cupa iubirilor i a buntilor
Domnia
(Luând flori din paner) RSUl'I, Vezd6ge aurite ! (le arunc dina-

intea dâmnetj Copilria Roxandreî tele, mam, în midlocul flori-

lor i cântrilor tele s'a petrecut ; las'o c de acum îna-


inte se le semene dânsa în cale-î, la dilele când bruma
va începe s'argintesc capul teii cel bine-cuventat ... Nu e
aa, Radule, c i anima dumiteie gresce prin gura mea?
. . .

390 CURTEA LUI

Radu
! da domni, la piciorele Mrielor Sede, puiu cugetele,
credina i sabia mea la ale D-tele, Domni, anima mea
;

plin da iubire. .

Domnita

Domni? De ce? Nu sunt d'acum 'nainte, eu, Roxanda


i... tu... Radu?
Neagoe

pi fr sfial, copila mea . . . Treptele cinstirilor ome-


nescî, anima drept iubitore de o potriv le aterne . . . Fia-
re traiul unit întru t6te, pentru ca viaa vostr se se petre-
c pururea în acea cumpn bine-cuventat.. . Iat, primii
cu smerenia darul de nunt, pe care cu în voirea Sântului mi-
tropolit, o dinior sihastrul de laTurnu, l-am adus i l-am
aedat în casa v6str . .

Domnia
Ic6na din cruce ! . . Radule ! . . Ah Mria Ta Bunul meu
! !

tat cu! ce mân blând scii se mângâi tote ânimile ! .

Radu

Icona de la Sihstria ? (Sc6te din sân aiba) Ea a urmrit pa-


ii celuî care de atâtea ori a scldat-o cu lacrimi de fer-

binte dorinî... Sântei nostraprt6re,Roxando, d-mîvoi


se-î înapoiez astdi un odor nepreuit, acea salb pe care

de la pola eî aî desprins'o pentru bietul eran i care a ,

fost scutul fericireî mele! Iu diua când viclenia de la sânul


meu, o smulsese, am credut c steua sorteî mele a i picat
din cer; dar astadî, în culmea fericirilor, ie icon de mi-
nuni fcetore, ie blânda nosfcr ocrotitore, ie îî încredin-
ez i salba de nestimate i salba dilelor n6stre.

Neagoe (D6mner)

Ce gurali e anima voi6s! Hei'! Despino... di tineree,


di iubire, i aî dis tot ce e mal plcut pe lume.
.

NEAGOE-VODA 391

Radu
O iert, Mria Ta
! ! Aa e c ânimei i sburd la ceas de

fericire . . . Mintea se întunec i tace când anima o stp-


nesce . . . Ginerile cât p'aci se-î uite datoria (merge ia stânga i
La darul Mriei Tele de nunt, se
aduoe o tav ou eter de aur).

cade se respund i mirele cu dar de socri i de nuni. Iat,


Mria Ta D6mne, ale tele dintru ale t£le. E chipul mnsti-
rea, care va purta numele luî Neagoe Bassarab i al D6mnei

Despinei din vecurî în vecurî viit6re. Aci sunt i cheile


pe care Radu de la Afumai, vtaful cldireî, ales de M-
ria Ta, le-a primit de la ceîdece meteri mari, ca se le aduc
Mrielor Vostre, a di, când biserica e mândru înlat din
temelii pen la cretet.

Neagoe
Mrire ie, D6mne care cu milostivire mi-aî dat dile i
putere ca se întemeez aci pe pmânt lcaiii nou al mân-
tuire! !... Darul teu, Radule, este scump ânimei n6stre...
i voiu cât de curând, îndat chiar, se mergem cu toii la
Arge se cercetm sânta monastire.

DOMNA

O Doamne, când e pentru binele seu pod6ba crei, cci


nu ai cruare de odihna Mrieî Tele ? O nou osteneal 'i
va detepta suferinele.

Neagoe

Suferinele trupului! ce sunt ele, Domnâ, peleng bunu-


rile mineî, care 'î înal sunetul pene la Dumnedeu ! . .

(8'aude sgomot afarJi) Dar Ce este ? . . .

Crainicul

Mria Ta! lumea s'a grmdit mult în curile domnesc!,


i cere se intre aci în hor, ca se se închine Mrieî Tele i
mirilor. (Sgomot afar).
392 CURTEA LUI

Nfagoe
Deschidei porile mari ! lsai poporul într'ale sele ! Vai
de curtea unde el nu p6te strebate ; acolo, în loc de vorb
drept i fr ascunsuri, se aude numai opta surd a în-
buntorilor! Acolo unde nu are loc poporul, în curând nu-i
gsesce loc nici Domnia. Deschidei, v§ dic, uile ! Intrai
copii! Intrai în casa Domnitorului ea i în casa vâstr . . .

Radu
Fericit e domnul, care nvala mulimei o primesce în (Iile

de serbt6re er nu de psuri i amrciune ! Fericit escî

Mria Ta, care ei domnit aa , ca de nvala muiimei se nu


ai sfial seu fric . - .

Banul Preda
C frica face urîciune, i urîciunea, de nu sciî a o alina
când se cuvine, apoi cât de târdiu tot isbucnesce . . .

SCENA III

Aceia^, omeni din popor, IMCETOROIi


PlCATORUL (din u)
Nu toi, frailor! Nu toi... Mare-î era ce iubesce pre
Vod, cum mare e i anima lui . . . Dar asia [mare nu pote
se fi i casa domnesc ca pre toi se-î încap... Nu cu toii,
omeni buni ... Se intre numai picStoriî . .

Glasuri

Dicetoriî . . . PicStoriî ! . .

I-iul DlCATOR (înftiutea lui Vod)


Noi suntem, Domne, din cel popor
Carele 'n curte mereu zor d
Dar n'a venit el cu vr'un gând rgu
C mult iubesce pre Domnul seu
Ci, dup datini, noi am venit
De nunt sânt c'am audit
; , , .

NEAGUE-VODA 393

Cu dicetorii se ne'nehinâm,
La Miri urare se cuvântm
i dicfitorul nostru se spun
Cântarea dulce, mândr, strbun...
Ton
Dicetorii ! . . . Dicfitorii!...

Neagoe

Piciorul ! Haide, bete, di din cobuz vre o cântare de


odin66ri, di bunor cântecul luî Erculen din Mehedia,
se vad Domnia, fetele i voinicii curei c i în vremea de
demult, fetele frumose gsâfi prin stânci viteji ca se le scape
dilele.... Di, cu viers dulce i voios, ca se-mt întineresc i
mie sufletul, la audul vechilor n6stre cântri din plaiurile
Bsrbescî ale Oltului. . . Di , bete cu , toii te ascultm. .

(Se aed pe scaun)

hCATORUL (cânta Beii declam balada)

Sus, la codru verde,


Ore ce se vede ,

Sus pe malul Cernei


La vadul Rusa vei ?

Eit-au din dori


Trei surori la flori

Sora cea mai mare


Dreas-n srutare
Sora mijlocia
Plin de trufia;

Ele tot alerg,


Flori ca s culeg,
Cunune se dregâ
i rîd i tot r.ânt
De codrul încânt.
Dar sora mai mic
Dalb porumbic . .
394 CURTEA LVI

De le 'ntrece t6te

Ca o stea în n6pte,

Lucefer de diorî,
Flore pintre flori,

E maî selbaic;
De lume-i-e fric,
De soro c'o stric,
De ploie c'o pic,
De frig c'o înghia
i-î curm din via. .

Da mre, s'a dus,


Pe Cerna în sus,

i cu viers curat
Mi s'a tot rugat
De malul surpat
Se 'î gtesc pat,
La umbra adânc.
Drept în mied de stânc.
Malul îndurat
O a ascultat
i s'a despicat
De s'a furiat
Sora cea maî mic,
Cea mult selbaic. .

Dar cel Erculen,


Cpitan Rtimlen,
In diorî se ivece,
Pe mal se opresce
i Cerneî graesce
„Cerno limpeziâ,
„Stai de-mi spune mie,
„Despre trei surorî

„Ce au plecat la flori,"


: ;!,

NEAGOE-VODA 395

— „Sora cea maî mare


„S'a dus ctre mare
„Spre Dunre 'n jos,

„La un mal frumos.


„Sora cea mezin
„S'a dus în grdin,
„Peste nouS muni
„In codrii cruni.
„Sora cea maî mic
„i maî selbic
„St colo, înst anc,
„La umbr adânc"

Ercul Erculen,
Mândru cpitan,
Se rpede 'n sbor,
La stânca cu dor
— „Esî, fet, din petr,
„Se te v6d o dat
— „D'oî ei la sure
„Nu m'o s6rbe ore?
„D'oî ei la ploie
„ Peru mi se m6ie
„D*oî ei la vent,
„Trupu-mî e plpend!
— „Se n"aî nicî o fric,
„Fet selbic,
„C te-oiu luâ 'n bra
„i 'î oî da eu vie
„i te oî coperi,

„i mi te-oi& feri
„De vent i de s6re,
„D'alor srutare...
—„Bdi, Bdi
.

396 CURTEA LVI

„De-i sunt drguli,


„Soia de vrei",
„De vrei se m& iei?

„MS sc6te din stânc,


„ Din umbr adânc,
„i-t es la lumin
„Cu anima plin"

Ercul Erculen,
Mândru cpitan,
Lovesce în petr
Cu pala lui lat
i dat
din ea d'o
Esemândr f6t,
Alb i frumus,
Dulce, rcoros,
Cu per aurit,
Pe umeri leit. .

Ercul Erculen,
Cpitan R5mlean,
rdic 'n bra
Se prind lavi,
'o stringe la piept,
'o legn 'ncet,
Pe flori, la rc6re,
Sub rade de s6re,

Cuib de floricele,

De dulci viorele...

Iar în jurul lor,


Dnuescu în cor,
.

NEAGOE-VODA 367

Dalbe fei6re,
Mândre, zimbit6re,
Ca la srbt6re,
Ca la nunt mare,
Nunt de Domnia,
Cu noroc se fi. .

(Actul se termin ou balet)

(Cortina cade).
398 CURTEA LUI

Scena se petrece în Starea monastireî de la Arge.

SCENA I

EGUMENUL. — BANUL PREDA — DOUI BOERI

Egumenul

Unde se unesee voia lut Dumnedeii cu a omului, tute es


spre binele lui...
Banul

Graiul cmiosiei tele, printe starie, e graiul altarului '

nu este voia creî se


aii nu maî fi bântuit de rsraerie i
dodiele prin perderea Domnului ei?...

I-iul Boier

A celui maî bun Domn ce a avut e>a, dup Mireea, dup


Hâdul cel Frumos...

Egumenul

Se fi 6re aa de grea bolnav, Mria sa Vod, mrite


Bane?
Banul

Doctorul Genovez nu scie însui ce se maî dic. . . Acum


pare c se 'î fi spre bine, acum durerele-1 înteesc . . .

Cugetul senin i anima spre blândee pornit se lupt în

sinii'i cu puterile slbnogite ale fireî pmântescî. Doc- . .

torul atât scie a spune c, acum, de cum-va vre o mâbniciune,


ar veni fr veste se-î turbure linitea sufletului, aceea va

fi osând nestrmutat de morte pentru Mria Sa. . . VedI


. . . ,

NEAGOE-VODA 399

dei în ce cumpn ne aflm. Sfatul înelept, printe Egumene


nu atept nenorocirea, ci o prevede. . . Se cade ca era se
fi gata la tute. .

Egumenul

Bisericele resun de rugi pentru însntoirea


ereî
Mriei Sele... i
am fcut acatist la racla sântului
iert

Nifon. . . Se ne punem credina în D-deiî, ccî credina


într'ensul nu este s6c. .

I-IUL Boer

Credin la cer, printe, i paz bun despre ceî rei, .

Panul

Bine dicT, într'astfel se întresce anima spre moia


strbun!... Am dat însciinare boerilor de prin judeele
vecine, se ne întâlnim aci, la sânta monastire a Argeeluî.
Nu e timp do perdut : de o parte boia Mriei Sele, de alta
amestecturile boerilor din Buzrii i din Râmuic ne chiam
pre toi la sfatul ereî, la datoria ctre ea.

Egumenul

Care potu fi, jupan Bane, nemulmirile Buzoenilor i


Râmnicenilor ?
Banul

Eî nu sciu ce fac, c sunt duî de cpstru de unii i


alii; când de Stefnu Vod de la Moldova, când de Radu
Paisie.
Egumenul

Radu Paisie? Se maî cuteze înc, dup cele petrecute


acum vre-o cinci lunîla curtea domnesc?

Taw l
O ! da, printe ! anima luî aprins de pofta mrireî, nu o
pute stinge decât mortea... Fire detept, cum este, minte
ager, voia ne 'nfrânat, Radu Paisie nu p6te tcea, decât
400 CURTEA LUI

cum tace iroiul munilor, pânS se sparg norii. V6dut-aî . .

fcând rotoc61elo sele, în înlime, uliul care 'i a pus


ochiul pe prada sa ? Radu Paisie este adî uliul în rotoc61e. .

Mria Sa Vod s'a îndurat a-1 ertâ de m6rte i de închis6re,


dar Radu Paisie s'a fcut d'atuncî nev&dut. . . Se bage bine
de s6m Mria Sa Neagoe Vod ! se veghede era

SCENA II
Aceiai. — RADU PAISIE

RADU PAISIE (îmbricat ca clugr)

Sânte printe, (faoe mtani). Iertare de>- am intrat asia


fr veste. Der a sosit olac de la cetate : dice c peste o
clip va sosi Mria Sa Vod, va sosi curtea, spre închin-
ciune i cercetarea sântei monastiri.

Toi
Vod ! curtea ?
Egumenul

Der atunci. . . b61a Mriei Sele ? . .

Banul
B61a este mai puin puternic asupra trupului, decât
puternic e mintea, decât nebiruit este voia Mriei Sele!
Iat trei luni, de la nunta Domniei , el se lupt cu dure-
rile înteite ale trupului, i cu t6te acestea cine a putut
împedica pre Mria Sa, cât se simte ceva mai bine , cine 1-a
putut opri d'a îngriji însui de trebile ereî ?

Radu Paisie

Dice c vine s se închine la monastire, la m6tele


sântului Nifon.
I-1UL BOER (în parte)

Ciudat ! monachul acesta pare c s'ar asemna. .

EGUMENUL (la ua din drepta)

Ascultai, prinilor. .
. ) .

NEAGOE- VOD 401

SCENA III

Acelai — DOI OALUGARI


Banul
Vine Mria Sa ! din acesta o se se aleg negreit ceva.
Asia e voia luî D-deQ ! era întreg va fi aci...

Egumenul ( clugrului i

M8 audiî Cucernicia ta veî avea grij se se trag t6te


!

i se sebattochiaceamicdefer, ceadepolielefi.
clopotele
(ctre oiugrui i) Printe Atanasie, la strana drept se cânte
cobuzarul Nlteu. A ! Daî anagnotilor marame albe la
troie (ia ai douiiea clugr) Printe Teodosie, se nu uiî c tre-
bue se se slob6z fustele de la metereze la sosirea Mriei
Sele . . . (iur Kadu Paisie) Sânia ta, printe Pai sie . .

I-IUL Boer (în parte)

Paisie?.. Ciudat!

BANUL (Egumenului)

Acest clugr de unde este?..

Egumenul

E noul nostru eclisiarc. Der de ce ? . . . A ! îneleg asem-


narea lui cu jupan Radu Paisie. .

Radu Paisie (cu umilin)

Din nemul luî Radu e i smeritul monah Paisie ... Un


nenorocit lepdat de la sinul mririlor i al primejdiilor...

Egumenul

Sânia ta printe vel aterne la racla Sfântului Nifon ve-


linele domnetî cele cusute de Mria Sa Doamna; sunt colo
în sicriti. —
Se mergem boerî jupan mrite bane, înaintea,

Mrieî Sele. Bine cuventat fi D-de care bolnavului trimite


sntate i ânimei Domnului insuflare d'a cerceta noul altar
înlat cretintate! Poftiî boerî !

(«b) . . .

26
!

402 CURTEA LUI

I-IUL BOER (ctre banul)

Totui, ciudat asemnare! (es)

SCENA IV
Radu Paisie
Vine Vod A ! ! Ceva-mi spune c diua rSsbunrei mele
s'apropie ! Ruda lui Radu Paisie sub mâne
acdst ras care
poimâne va cdea spre a fi înlocuit cu hlamida domneasc
Cine a dis c ochiul e graiul ânimei ? Ei m'aîi privit, aii în-

dreptat ochii lor în ai mei i în privirea boeruluî Radu


Paisie n'aii întâlnit de cât cuttura stins a unui biet mo-
nah din mimul lui Radu! Ha! ha! ha! Ce vor dice tot ei peste
o lun. . . . mâne p6te ! . . când clugrul umilit va înapoia
Boeruluî Paisie, Voivodului Radu clugrul, graiul de tunet,
care sdrobesce cu fulgerile resbunrei? . . Oare în peptul a-
cesta afl loc , numai atâta sim
numai atâta ur, setea de
resbunare nu nu Rgsbunarea lui Radu nu p6te fi
? . . ! ! !

alta de cât domnia ereî O o voiu avea, ori nu voiii mai fi ! !

cu dile! Ce? In acesta er nu va mai fi loc de cât pentru


. .

Basarabî? Scaunul domnesc fi-va mereti al lor ? Vei afla în . .

curând c
sub ras i comanac nu s'a vestejit nemul dom-
nesc al lui Paisie ... C preste tote judeele ereî el a tiut
se semne rod de nou sporire (s'aua clopote) Clopotele... . . .

Vine Mria Sa Neagoe Vod Basarab! Tot asia vor sbura în


vânturi i pentru Mria Sa Badu Vod Paisie ... El e bol-
nav... nu destul, p6te, ca se m6r îndat, der d< ajuns ca se
grbesc isbucnirea rsc61eî...Pe când Neagoe cu al sSi vor fi aci
în mtnii i veghieri, la Târgovite, printe Paisie !... acolo
veî gsi gata pre credincioii, care te vor primi cu steag nou,
cu tobe i cu surle ; cari , cu lacrimi pregtite te vor îndu-
pleca se desbraci smerita ras. i 6re poporul vede-va el
fâri într'acea oglind a umilinei? Poporul! .. El adî iu-
besce pre Neagoe. A! dragostea poporului! adoua di dup§
!

NEAGOE-VODA 403

cderea lui Neagoe, tot acel popor care adi îngenuche la


icoane, cerând, însntoirea lui, va veni, ameit de veselia i
d-î urri, la Domnia tenr . . . Mulimea e nestatornic ca i
nisipul pustiilor, ca i valurile mrilor, (ciopoteie) Audi? ei

se apropia, (ia fe^strâ) grab Voii se


încoace, încoace, mai de !

privesc în facia lui Neagoe amurgul vieei sele. Ah ce dulce !

beia a sufletului, când se adap cu privirea celor pre care-I


urSscî, rpui în pulbere ! (Clopote i pusco Tunai i rsunai
Voî vestii lumei diminea unei noul Domnii ! Aide acum, p-
rinte Paisie, umilit, cu manele la pept, cdelnia ori cu în
mân, mergi de întâmpin pre Neagoe, cântând pre ine : te

ludm D6mne. (tuându-ie) Velinele de aur, sub pici6rele lui...


Mâne ale mele vor clca cu nesaiu mtasea lor m61e . . . P-
esce, Neagoe ! Boerii rei 'i au ânimile spre tine; toi te
înconj6r, î-ajut te sprijin Vino
, . . . ! . . vino ,
stpân al

rei, redm-te pe braul odraslei de ran cu care i-aî


curcit nemul; vino, ado cu tine i pre motenitorul scaunu-
lui domnesc, pre Teodosie Voivod, un prunc de epte ani! —
Moscenitorul scaunului domnesc?! Urma va alege .. Der .

alaiul bisericesc a eit din monastire. . La ascultare, sme-


.

rite printe Paisie ! . . ( ese >

SCENA V
(Scena represint curtea monastireî de la Argeiu, faa biseiicei:
procesiunea intr cu preoii cântând, clopote, pusei).

EGUMENUL. — NEAGOE. — CLUGRI. — DOAMNA. —


DOMNIA. — RADU DE LA AFUMAI. — BANUL PÂRVU.—
PREDA — BOIERI. — TEODOSIU, pb urma RADU PAISIE,
mai la o parte

Radu de la afumai

Da, sânte printe, Mria Sa Doamna se r6g de linite;


Vod a plecat mai mult bolnav de boia de care sufere de
atâta timp, i drumul, ostenelile... Cât mal puin sgomot!...
se înceteze, rogu-ve , clopote i puscî.
. . .

404 CURTEA LVI

Egumenul

Am i orîndnit precum cerei, Mria Ta!.

R. Paisie

Mria Ta? lui? . . Ci stpânece î rbdarea, anim turbat,


('l bate peptul).

Vidra

Alergai ! alergai, jupan Radule . .

Toi
Ce este? ce este?...
Vidra

Mriei S61e e rSii , f6rte rSti . . . N'a voit se urce în lea-

gn la monastire, ci pe jos, spre lauda lui Dumnedeti, i


osteneala . .

I-iul Boier

Dar iat e alaiul sosesce ; Mria Sa a învins suferinele.

Toi
Mria Sa ! . . (Neagoe vine redemat de banul Pervu, i de D6mna ;

Domnia, boeril 1-înoonjor).

Banul

Mria Ta. . . (clugrilor) lavi un , scaun . . mal de grab


(» parte) A serman 6 r,
! ce dile te maî atept 6re ?

Doamna
Mria Ta!...
Domnia
Tat, cum te simi ? . .

Neagoe

Despino ! . Lsai-m& lsai-mg acum, fei*


. fiica mea ! . . . !

.. Lsai-mS se privesc cu ochi


meî; puterile nu-mi lipsesc.
nesioi locaul lui Dumnedeîi Ce mândr e mnstirea !

n6str, Despino Radule Roxando Nu te maî îngriji


, , ! . . .
NEAGOE-VODA 405

Bane Pervule Eu care am gsit sub bine-cuventrile lui


!

Dumuedeu, puteri ca s§-i rdic altar mre i minunat,


efi nu pot se fiii slab i sdrobit înaintea lui Avea dreptate !

doctorul genovez, D6mn: raS sim acum bine, bine ca nicî


o dat. A meterul Manole s'a inut de cuvent biserica
! :

cldit de densul e cum nu mai e alta Ea se 'nal la ! . . .

cer ca aripele sufletului, ca fumul miresmelor . . . Vis de aur


al vieei mele ! 6t , te vSd acum în fiin, i sufletul meii

adânc mulmitor, ie Domne se avânt lin ctre ceruri, pro

cunf serdic preii i stîlpiî i turlele templului sem-


nate cu aur, cuflori i cu lumini. Acum,-ah iert stpân;; !

mândriei mele! — pot i eu dice, ca dreptul din scriptur :

Ie-me, D6mne, la tine, cci dorul vieei mele lumesci lîi v8d
îndeplinit ! . .

Doamna (Bamiiuî)

De fric mi-a înghiat graiul pe buze, jupan Pervule ;

Dumnedeul meii cat pe faa Mriei Sele, ce schimbare


! . .

Ostenela , bucuria i-ati deteptat negreit roul, i pare a


'i nesocoti suferinele . .

Banul

D6mn ! încredere în Cel de sus ! . .

Neagoe

m§ iubii Bane Pervule, Predo,


In jurul meii, voi toi cari !

Radule fetul i
meu Teodosie, vin colea
meu, tu sermanul
apr6pe de anima mea eti mic, drguule, dar mare e Dum- ;

nedefl, mare e altarul într'a cui paz te las printele t<5fi


ai eârut). VS e grij de mine ? . . . M6rtea ! ah, ce dulce este
ea, Despino, sub bine-cuvântrile alor tei! Ce p6te dori su-
fletul omului i nu mi-aî dat voi, copilaii mei! ce a cerut
de la ceruri Domnul erei i cerul îndurtor nu i-a dat cu
prisosin ? O er ca o grdin , ogoare cu brasde, isvor ne
secat de avuia pentru steanul român, i flori, flori pentru
tine, QOurail£...pentru v oi fetelor, flori cât iarb verde în
. . .

406 CURTEA LUI

plaiuri i în câmpii, flori la nuni, flori la nateri i flori

pentru sicriele celor ce ai iubit ... Nu plângei, nu ve fi


sil, dragii mei, de a mea morte * . eu m8 voiti duce fericit din
naintea celui Vecinie. Rodele pcii ce m'a învrednicit Dum-
nedeii a le da poporului meii, vor aduce bine-cuventare asu-
pra mormântului meii . » . Pacea erei, Bane Pervule, în grija
sfatului vostru, cci fr dânsa nu este bine, nici avuia,
nici fericire » .

Banul

Mria Ta! Dumnedeii va îndili înc pe muli ani pre Ner-


goe Vod . . . dar ât, în faa altarului minunat al cuvioiei
Mriilor- V6stre, Pârvul Basarab, Banul Craiovei jur, — i cu
dânsul peste o clip vor jura boeril erei, alergând la chi-
mareamea — Eat „jurm" c nemul Mriei Tele nu va des
cindede pe treptele scaunului ce 1'aQ strlucit faptele frumose,
cuvioia i milostivirea Mriei Tele.

Neagoe

Dulce e de a asculta graiul unei animi drept credinci6se!...

Doamna

Mria Ta ! . . . cru- te . . . oboseala , .

Neagoe

Ce dici Domn ! . . Se cru candela când e plin de untde-


lemnul veghierilor . . . der când ea se stinge , cine o va o-
pri de a da flacrea mal viu, pentru c e flacrea sfîritului ?

Iubita mea Despin, nu Ias Neagoe btrâneelor tele scule


i comori câte ne-a trmis corul, ale mele i ale tele, sunt
;

t6te în acest loca sânife, ce silinele tele i ale mele aii r-

dicat lui Dumnedeii, cu umilin i cu dragoste ferbinte ! .

D6r comori i scule vei afla M. Ta în anima celor ce am


iubit în viaa mea... Cine sunt aceia? întreb pre stean i
pre boeri ei toi ciii
: c
Negoe al lor a fost mai mare pen-
tru c le era lor mai mic; srac, pentru c avuia lor a
. . ..,

NE v GOE-VODy 407

s pori-o... Bine-cuventat fi Dumnedeti, care desprirea de


aî nief i de era mea, o a poruncit la porta altarul uf eii .
.

A! Boerf i sniî prinf, ce puterî gsesce bolnavul în cu-


getul linitit, în contiina datori ef împlinite ! . .

Banul

Faptele bune, Mria ta , repaos dulce sufletuluf ! . .

Neagoe

Nu plângef, ve spuf, copiif mef. Nicf o dat de când pe-


riciunea i-a ales lca în acesta frâm de erin ce mai
st înainte-v8, nicf o dat maf plcut alinare a durerilor
nu am simit caast-ijî.
Banul
Dumnedeu întresce locaul sufletuluf teii, Mrite Domne
ca se facf aa ca desprirea tadeer, când el o va porunci
se nu fi desprirea ereî de dreptate, de bine, de milosti-
vire.
Neagoe

Pricep, Bane Pervule! mintea pare c se ascute cu cât mai


mult se deslipesce de trup, ca iuela glonuluf afar din pu-
c... îneleg, d£r un copil abia de epte anî cep5te el, sr-
manul, în vertejul ce ne amerin? Neagoe nu i-ar fi iubit era
dec n'ar fi vedut lipsa dupe el al unuî bra matur, al uneî
sbif încercate. Bane al Craioveî, tu carele cu braul t§ti ai

sprijinit mâna mea pe treptele lunecase ale scauauluf Dom-


nesc, dec cumva Neagoe mort, greul toiag al Domnief seva
clti în slabele mânî ale pruncului meu, atuncî cu mintea
limpede i cu voia bun la anim, v8 spuf: Iat Domnul e-
ref ! . . («ret pre Radu dela Afumai).

Radu de la afumai
D6mne, Mria ta ! nu mie se cade.
Banul

Vorba Mrieî tele ca în tot dauna e sfat de lumin .


. . .

40R CURTEA LUI

Alegerea Mriei tdle dinaintea altarului, va fi pentru noi a-


legorea lui Dumnedefl . . . Boeri, sS jurm ....

Radu paisie

Sranul de la sihstrie Domn al erei ? . . (Micare)

TOTI
Ce este? Ce dice ?

Neagoe

E glas de cucuvae pe cheoturea casei mortului; acel stri-


gt cobitor e al lui Radu Paisie . .

RADU PAISIE (înaintând ou trufia)

Da, Neagoe, Radu Paisie! Dupe ce ai batjocorit Boerimca,


batjocori-vei acuma i era ?

Doamna
Ce lovire de m6rte pentru Neagoe !

Neagoe

A ! peptul mg înâc.
Domnia
Ajutor ! ajutor ! . . . Domne tat Mria ! ! ta ! .

RADU PAISIE (s'a tras spre stânga)

M6re! O e giulgiul morei pe


! facia lui . . . La Tergovite !

Domnia nou!...
Neagoe

Ah ! acel suflet negru a curmat iute firul . . . Aci, copii mei


... în jurul mefi, Despino, Roxando, Radule . .

RADU DE LA AFUMAI (aducând pre Teodosie i puindu-1 la pici6rel« lui


Neagoe)

Bine-cuvint^z, Mria ta, pre Domnul erei, pre Teodosie


Basarab Voivod E prunc, Mria ta dar 6t acolo, (aret
. . . ,

pre bnui i ali Boieri) mintea matur, i et aci spad i anim


credinciuse spre aperarea lui . . .
NEAGOE-VODA 409

NEAGOF

! copiii mei ! Radule, anim drept i credincios ! Lui


Teodosie, copilului meti, voi toi prieteni ai domniei ce apune,
fii cu anim bun ctre densul, ctre ai mei... (im Teodosie)
Iar tu, sermane copile, dec mila eerâsc te va drui cu dile

i cu mrire, fii Domn bun, Domn drept i milostiv Cat . .

purure i te silesce, precum aii fcut toi Domnii cei mari


aî erei, ca fericind poporul, se pori hotarul moiei n6stre
unde îricet^z i graiul Ro-
1

printesc!, tocmai pane acolo,


mânesc; iar dec o aa falnic dorin va covâri puterile
puin Domnia se apere de tirbire motenirea
vreraei, cel

strSbun, mcar cât a plcut lui Dumnedeti a o încredina


manilor n6stre ... ! fiul meti ! copiii mei, er dulce a Ro-
mânilor ! vS las în paza Domnului . . . (M6re ou oohii u templu
toi sunt îngenuohial în jur).

Doamna) n
Domnia) AU
,

• •

Radu de la afumai (D6mneî)

D6mn, lacrimile Mriei Tele aci ;


(aret pre Neagoe) anima la
TârgOVite ! . . (aret pre Teodosie)

(Cortina cade)
:

NOTE
Pag. 1. Vornicul Bucioc. Acost pies este inedit
1

pene acum. De i o prim ediiune de lues a fost


pus sub tipar, înc de maî muli ani, de ctre
„Tipografia Curei", ea a remas neterminat.
Pe leng t6te estractele aduse din unele jur-
nale despre „Bucioc" vom pstr istoriei artei

dramatice i versurile de mai la vale, împrite


în sala teatrului, la una din primele representa-
iunî ale piesei i adresate D-lui Stef, Velescu,
pentru modul admirabil cum a creat rolul lui
Bucioc.

Lui TEFAN VELESCU


pentru modul admirabil

CDM A CREAT PRE VORNICUL BDCIOC

So iubit, duios printe,


Al teri suflet a scldat
In simiri tainice, sfinte,
Suflttul nostru 'ntristat.

Român, vornic prea putine,


Datoriei devotat,
Ai pus în noi dor ferbinte
Dup Bucioc am oftat.
!

II

O d'ar mai fi ca el 6r,


Vornici ia acesta terii,

Ce pentru ea sciu muri!

O d'am afl muli ca tine,


Artiti, carî asia de bine
Se ni-i scie aminti

Se consignm aci i o mic anecdot de la a


2-a representaiune a luî Bucioc. Era sala pli-
n de cea mal ales lume i în loja Domnesc
Mria Sa Domnitorul i cu 6spele s6ti Mria Sea
Miloi Obrenovicî al Serbiei. Se jucase atunci
actul I-ifi, când iat c sufltorul se îmboln-
vesce. Al 2-lea sufltor consult manuscriptul
piesei i aflându-1 cu totul greii de urmrit din
causa numeroselor tieturi, adaose i corec-
iuni fcute pen& la ultima repetiiune general,
declar c nu p6te sufla .. Mare emoiune între
culise!.. Atunci autorul piesei silit fu se fac
i funciunile sufltorului. Din gaura acestuia ei
autorele, cutat de adiotantele Domnesc, spre a
merge în loja Domnesc, unde primi, de la am-
bii Domnitori, încuragitâre i nemeritate laude.

Pag. 151. Dreptatea domnesc. Chiar în afiul primei


representaiuni a acestei piese era dis c este
dup Lope de Vega; cu t6te acestea o critic, a
cruia dumnia nici astdi, dupe ise anî, nu
mi-o esplic, a scris tiprit i plagiasem nu c
seiii.ee roman numit „Boco del Pisoi.. u Alt
critic pasionat, reposatul Lzrescu, uitând de
a citi afiul representaiune!, denun egalmente
lume! ca „Dreptatea domnesc 11
era vr'o imi-
. . ,

Itl

taiune dup „vre una din cele 2,000 de piese


ale lui Lope de Vega ! ! ."

i cu t6te acestea, fi-mî permis, acum capote


Yoifi întâlni vre un critic mal drept, se declar c
nici chiar planul piesei nu este identic cu acela
al piesei spaniole „El mejorAlcad", ne cum sce-
nariul i caracterele. A imit ast-fel, la francesî

ca i la germani, se p6te prob c nu a fost a


plagia. .

Succesul „Drepteî domnesc!" a fost strelu-


cit. El e datorat in cea maî mare parte modului
cum artitii aii interpretat rolurile lor. D-nil
Pascaly, Dragulici, 0. Dimitriadi, a fost forte
bine, der neuitate vor remâne din mintea publicu-
lui Bucurescean creaiunea lui Dodil Porca-
rul, de neimitatul nostru artist C. Blnesci i
acea atât de poetic a Mari6rel, a mult regreta-
tei Matilda Pascaly. Aducem aci un sincer oma-
gia D-lui C. Blnescu i tuturor artitilor cari
aii dat vie piesei i lsm o cald lacrim de
regret pe p6tra prea curând uitat a sermanei
Matilda Pascaly, artist nici pane astdi înlo-
cuit pe scena român.

235. Banul Mrcine. Cine nu-i amintesce do-


liul adevrat al Românilor la vestea învingere!

de la Sedan i apoi aceea a perderei Alsaciei


i a Lotaringiei ?
-
Se organizase în Paris asociaiunea pentru a
jutorarea Alsacienilor, cari emigrar din patria
1

înstreinat. Acost asociaiune cere fonduri


subscripiuni. M'am otrîfe se fac i eti ceva pen-
tru acesta asociaiune i în maî puin de trei dile
scrisei „Banul Mrcine". Vr'o dcce-cinspre-
IV

dece dile dup aceea neobositul director al tea-


trului naional, din acel timp, D. M. Pascaly, d-
dea piesa, în stagiunea anului 1872. Ceea ce pot
spune este, c cu t6te numer6sele defecte ale aces-
tei improvisaiunî, ea avu un succes necunoscut
pene atunci la teatrul naional. Actorii, autor ele
fur chimai în scen de deci de ori i la ne-
numerate representaiunî. Biletele se vindeau cu
câte o septmân înainte. In sera representaiu-
neî yedeai în piaa teatrului staionând birjele de
Heresca, cu care veniau de departe ceteni de a-
sistaula „Banul Mrcine": se desfundaser ma-
halalele! De atunci succesul popular în lipsa celui
literar, nu se desmini. Când direciunea n'avpa
parale cu ce se plt6sc trupa, iute o representai-
une-douS din Banul Mrcine! A dona representa-
iune a acestei piese fu dat în beneficiul Alsa-
cienilor i peste 1500 franci fur trmiî de
autore, prin D. consul al Francieî, D-lui Marquis
d'Haussonville, preedintele comitetului Alsa-
cian, ca mic manifestare de marea iubire a Ro-
mâniei pentru Francia.
Banul Mrcine a produs p6te mai mult
de 50,000 de franci teatrului naionale, ear au-
torelui obicinuitele înjurturi ale Zoililor lite-

raturei române.

Eaca ce aflm despre acost pies, la pagina

275 din o frum6s carte intitulat „De Paris h

l'île des serpents*) de Cyrille **.


„Le celebre pote francais Ronsard, si injus-

tement trite par Boileau, etait d'origine vala

* Paris 1876. ** D'Avril.


:

que. îl nous l'apprend lui m6me dans des vers


charmants

Or, quant a, mon ancStre, ii a tir6 sa race


D'ou le glace Danube est voisin de la Thrace.
Plus bas que la Hongrie, en une froide part,
Est un seigneur nomme le marquis de Ronsard,
Riche d'or et de gens, de villes et de terres
Un de ses fils puînes, ardent de voir la guerre,
Un câmp d'autres puînes assembla hasardeux
Et, quittant son pays, fait capitaine ''d'eui:,

Traversa la Hongrie et la basse Allemagne,


Iraversa la Bourgogne et la grasse Champagne,
Et, hardi, vint servir Philippe de Valois,
Qui, pour loi's, avait guerre encontre Ies Anglois.
II s'employa si bien au service de France
Que le roi lui donna des biens â suffîsance
Sur Ies rives du Loir. Puis, du tout oubliant
Freres, pere et pays, Franois se mariant,
Engendra Ies ai eux dont est sorti le pere
Par qui premier j'ai vu cette belle lumiere.

„Une sorte de predilection sentimentale et


fort delicate ramene Ies Roumains a cette le-
gende, qui leur est evidemment chere. Ronsard
a etâ le sujet d'un drame reprezenta en 1872
dans la patrie du heros legendaire qui appar-
tient en commun a la France et â la Roumanie.
„La piece de M.Urechia, 6crivait alors le Jour-
nal de Bucarest, est pleine de ces elans de
coeur inspirâs par Ies sentiments Ies plus elevâs.
Ces passages sont ceuxqui ont ete le plus cha-
leu reusement applaudis. Chaque allusion a la
grandeur de la France et a l'amour de îa Rou-
! . . .

VI

manie pour ce pays, a 6t6 accueillie par des


bravos enthousiastes."
Une souscription ayant 6t6 ouverte a. Buca-

rest en faveur des Alsaciens-Lorrains, M. Ure-


chia a voulu qu'une representation de sa piece
fut donnee au benefice de nos immigrants. Le
succes a 6te encore plus grand que le premier
jour. Impossible de rendre par des paroles
Vdmotion et Vdlan des spectateurs. Le senti-
ment etait aussi vifckez lesgens du peuple que
dans Ies hautes classes."

Pagina 335 Curtea lui Negoe Vodâ. La finele lunei No-


vembre, anul 1875, me" întorcem din Iai la Bu-
curescî.
La Bacu eii Adjud schimb vagonul pentru
un pat în Sleping-Car. Era deja n6pte i nu
mal aflu disponibil decât unul la catul al

doile-lea. Me car sus i cerc a dormi, când, de


desubtul meu aud o opotire a unul glas cunos-
cut i simpatic.
— 0! Labo!.. (— este numele escelinteluî
pictor al teatrului naional— ) o Labo , Labo !..

dicâ opta vecinului meu, din catul de jos, — ce


voiu face efi cu frumosul teu decor ?

Cum Labo mi era cunoscut, opta deveniâ in-


teresant. 'apoi maî era cestiune i de un de-
cor. . . Când areî calului traista de grune
bag capul în ea: se vorbea de teatru, de deco-
ruri — bgai de s6m c nu dic decoraii — i
deci bag capul pe sub patul mefi. .

— Dumn6ta esci?
— Eti sunt. .

TabM
. . . .

VII

Am pltit deg6ba patul inglezuluî, cci cea mal


mare parte din n6pte am lungit gâtul i am ciu-
lit urechile, ca auditorii luî Eneî, spre a asculta
plina de atragere conversaiune a amicului meu.
— De> ce-ai pit, Domnule Odobescu, de nu
1
visedî decât decoruri ?
— Teatrul este apr6pe gata; restauraianea
va fi curând terminat i am pus pre Labo se
fac mai multe decoruri naionale. Mi-a fcut o
Curte de Arge forte frum6s. .

— Cunoscuiu un român, la Paris, care s'aii

dus se cumpere cri la librria i au cerut, nu


cutare autore, nu cutare ediiune, ci, cri de
msura acesta i de cealalt, dup înlimea
polielor unui frumos dulap de stejar ce cum-
pSrase. .

— Cu deosebire ca ou nu cer piesa pentru


decorul meu la librria ci o comandez fabrican-
tului. .

— Cum, deu, voiescî o pies pentru exhibifci-

unea decorurilor noue?


— O voiii i o voiu de la D-ta i o voiii peste
o septmân.
— Dar e cu neputin... O septemân!
— Neputina ? In câte dile s'a fcut lumea?
înelege bine lectorul c comparai unea ve-
nind de la Odobescu era de natur a m§ mguli
p6nS a-mî sc6te din gur o imprudent i ne-
cugetat promisiune c voiu cerc. .

Ajuns laBucurescîmî-am pus o di întreg ca-


pul la tortur i condus de firul Ariadnei, deco-
rurile cele noue ale amicului Labo,— am insghe-
bat un act....
27
.

VIII

— Bun, d-lu înc6ce, mi dis D. Odobeseu.


Al 2-lea, al 3-lea i al 4-lea se succedar . .

Negreit, care de care maî fr ir i maî fr


mied . . . Noroc c sunt cel maî mare cacograf,
maî cacograf decât chiar D. Odobeseu. Acesta
mî-a servit la ce-va, ccî cum nime din teatru
nu putea a me descifra, avus^iii onorea se fiu co-
piat de însuî directorul teatrului, de învatul
meu amic D. Odobeseu, câ cel maî pucin caco-
graf. Apoî un om inteligent nu scie copia . , . D.
Odobeseu copia , tind ici o vorb i adogând
cole o însemnat colore du pe paleta luî de me-
ter zugrav naional, aac pot dice c Curtea
lui Neagoe, maî c a devenit oper eit din co-
laborare.
Partea ce bun s*o pue lectorul pre sema
D-luî Odobeseu-,
Ear partea „Vifleimuluî" — cum diciu de pie-
s câî-va coconaî dnp representare, — se mi-
o las pe sema mea. Eu sunt recunosctor D-lnî
Odobeseu pentru c mi-a dat ocasinne de a lucra
sub direciunea D-sele, fii la un „vifleim'' ro-

mânesc . ..

Ca lucrare fcut rpedeam cutezarea d'a sus-


ine c
nu este ceea ce maî re s'a produs pentru
teatru naional. De sigur c
intriga pieseî lasu-
nora de dorit prin simplicitatea eî, der scderea
nu o pltesce cu alte calitî?
Va decide lectorele.
Eac ce scris despre representaiunea „Curtea
luî Neagoe Vod" jurnalul „Trompeta Carpa-
*

ilor":
„Ce putem dice astdî despre teatru cel mare
este, c reparaiunea s'a sev^r^it, luminarea cu
IX

gaz este perfect i lustrul din mijloc cu trei


sute lumini este splendid.
S'a inaugurat cu o pies nou tras din isto-

ria Srei dft D. Urechi „Curtea : luî Neagoe Ba-


sarab", în care este mult aciune, mult senti-
ment patriotic, i dec ar fi fost pe scen maî
puin biseric, ar fi fost cu mult maî bine."
Autorele ar fi dorit se vorbim de biserica Cur-
eî de Arge, i se nu pomenim de biseric ! ...
Regretatul profesore UI. de Marsillac aprecia
precum mai jos, acesta pies, în ,.
jurnal deBu-
carest" No. 556, de la 13 Ianuarie 1876 (stil

noii).

„L'inauguration de la salle s'est faite avec un peu moins de


solennite que l'on ne l'avait espere. Une indisposition de
S. A. le Prince Regnant n'a pas permis â Leurs Altesses
d'assister a la soiree d'inauguration. En outre, ce jour lâ on
:

celebrait la fete de Noel et beaucoup de personnes n ont pas


voulu quitter le foyer ou la familie etait reunie. Ajoutez

aussi que ,
pendant toute la jouniee , la neige avait tombe
abondamment et que bien des rues etaient impraticables.
Malgre tout, la salle etait presque pleine. Sauf de tres
rares exceptions, tout le monde etait en habit de soiree.
Vous connaissez le luxe des dames roumaines; ii est inutile
;

devousdire qu"ellesn avaient rien â envier au cadre eblouis-


sant prepare â leur beaute.
Pour piece d'inauguration , ii avait fallu choisir un sujet

naional, qui, touten rappelantquelquegrandfauhistoriqae,


permît de montrer aux regards quelqu< s-uns des monu-
ments de Roumanie et Ies pittoresques costumes, ainsi
la

que Ies usages du temps jadis.


Ce soin diffîcile avait ete confie M. B. A. Urechi, pro-
fesseur â la faculte des letres de Bucarest, auteur de plu^
X
sieurs ouvrages dramatiques fort estimes. M-r. Urechiâ a
emprunte* son sujet â la vie de Neagoe Vod, lequel regna
en Valachie de 1518 a 1521, et voici comment ii l'a trite.
Un pieux ermite , Maearius , a recueilli apres la bataille
de Gherghitza, un enfant nomme Radou, dont le pere, cala-

rasch du village d'Afumatzi, a ete tue pendant le combat.


Maearius a eleve sou enfant adoptif dans l'ermitage de
Tournou, situe en face de Cozia. II lui a donne tont.* l'in-

straction qa'il a pu et ii espere le voir arriver dans le monde


a une grande position.
Au lever du rideau, le theâtre represente la forai de Co-
zia, une de ces forets vastes et tonffnes qui faisaient l'orne-
ment et la ricliesse de la vieille Roumanie, et qni menaeent,
helas! de disparaître. On voit descendre de la montagne
voisine le vieux Maearius, blanclii et courbe sous le poids
desannees, s'appuyant sur le bras dn jeune Radou. Tous
deux viennent s'asseoir au pied d'une croix, plaeee â un
carrefour de la foret, suivant la contume de ces âges de foi.

Maearius raconte alors a Radou Ies horrenrs du dernier


regne et ii exalte le regne du prinee actuel Neagoe, homrne
juste, instruit, genereux et pieux. A ces recits, le jeune
homme sent l'ambifcion lui venir au coeur; ii voudrait, lui
aussi, faire quelque chose de grand pourson pays. . . En ce
moment, la foret retenf.it de joyeuses fanfares. Cest la cbasse
princiere qui passe. L'ermite se retire.

La fîlle de Neagoe, qui a sui vi la cbasse, arrive avec ses

compagnes, et, apercevant la croix, elle y vienf. faire sa

priere et y attache, comme offrande, le collier d'or qu'elle


portait. Les jeunes filles qui l'accompagnent cueillent des
fleurs. La princesse voit une dglantine qui a pousse sur le
bord d'un roeber; elle veut la cueillir, mais son pied glisse
et elle tombe dans l'abîme. Aux cris des jeunes filles, Ra-
dou s'elance au secours de la princesse. Les boyards de la

cour, attires par ces me~mes cris, sont venus aussi. L'un
XI

d'eux, Radou Pai sie, est le fiance de la princesse Roxandra;


ii regarde l'abîme et recul e effraye\
Cependant Radou a sauve la princesse et ii la remet aux
mains de son pere, Neagoe, qui est arrive sur ces entrefaites
et qui, penetre de reconnaissance pour rhomme qui a sauve
son enfant et qu'il saifc d'ailleurs etre le fils d'un brave sol-
dat, l'eleve au rang de boyard, en lui disant : Desormais tu
t'appelleras Radou d'Afumatzi.
Au second acte, nous sommes dans la salle du trone du
palais de Tirgovesti ,
qui etait alors la capitale de la Va-
lachie. Le fiance de Roxandra, Radou Paisie, est furieux de
l'honneur que le prince a fait au jeune homme de la mon-
tagne en l'61evant au rang de boyard; ii est furieux surtout
en songeant que Radou d'Afumatzi pourrait bicn lui enle-
ver sa fiancee II fait part de sa colere et de ses projets des
vengeance â sa tante, la spataressa (îemme de sptar)
Nutza. Celle-ci essaie de le calmer et elle l'emmene avec
elle, au moment ou arrivent la princesse Despina, femme
de Negoe et sa fille Roxandra.
Roxandra est desolee a la pensee d'epouser Radou Paisie
qu'elle n'aime pas, tandis que, dans son coeur, gradit l'amour
qu'elle a concu pour son sauveur Radu d'Afumatzi. Radou
aussi l'aime, mais ii croirait trahir le prince, son bienfaiteur
en elevant ses yeux jusqu'â la fille du souverain. II quittera

donc la cour et ira ensevelir dans la solitude son amour et


sa douleur.

Ici se place une scene toute d'apparat, qui a ete une vraie
fete pour Ies yeux. Niphon, ancien patriarche de Constanti-
nople et ensuite archevâque de Valachie, est mort en odeur
de saiutete. On porte ses reliques â Tirgovesti. La proces-
sion est superbe.La châsse en argent est precedee et suivie
d'un nombreux cortege. De ce cortege se detachent plusi-
eurs abbes mitres du mont Athos, revetus de chapes d'or et
portant â la main la crosse episcopale. Le prince Neagoe,
XII

qui a concu une sincere vendration pour Feraaite Macarius,


le fait elever au rang du metropolitani , et l'on voit sur la

scene toute la ceremonie de l'investiture.


Au milieu de cette fete, une voix irritde s'eleve. Cest
celle de Radou Paisid ,
qui ne pout plus maîtriser sa colere
en apprenant que le prince veut donner la main de sa fille ii

Radou d'Afumatzi. II insulte la familie prindere; ii essaie


de fletrir la purete de Roxandra; mais une vehemente r6-
plique du nouveau mdtropolitain le declare calomniateur et
Kadou sort en profdrant des menaces contre Neagoe et Ies

siens.
Le troisieme acte se passe tout entier en fetes. On cedebre
le mariage de Roxandra avec Radou d'Afumatzi. L'auteur
de la piece a voulu faire revivre sous nos yeux toutes Ies
coutumes du vieux temps et Ies cdremonies qui presidaieut
au mariage. Cest surtout a ce point de vue que cette scene
prezente un tres-vif interât. (Jne sorte de troubadour vient
ensuite dire la poetique legende ^Erculean, dont M. Em-
manoel Cretzoulesco a une tres-sagace critique dans
fait

une serie d'dtudes reproduites par le Journal de Bucarest


et dont j'ai publie, ici meme, un traduction en vers. Cette
legende est reproduite ensuite en action par le corps de ballat.
Au quatrieme acte nous sommes a, Argis. Le prince Neagoe
vient visiter l'eglise qui a ete bâtie par Manole et ses neuf
compagnons; autre legende que j'ai reproduite ici plus d'une
fois.

Quand ii a vu ce monument de gloire , comme dit la le-


gende, Neagoe declare qu'il peut mourir. II est atteint

depuis quelque temps d'une maladie etrange. II a vu cette


eglise dont ii râva toute sa vie.. Rien ne le retient plus en
ce monde. 11 diete en un magnifique langage ses dernieres
volontes et meurt en designant Radou d'Aiumatzi pour son
successeur. Mais celui-ei ne veut point accepter un honneur
dont ii ne se croit pas digna. II laisse la couronne au fils
;

xra

deN6ago6, tout en promettant de la deTendre contre ses


ennemis.
Tel est le caaevas de ce drame , sur lequel M. Urechia a
jete" tous Ies tr^sors de son erudition et tout le charme de
la poesie. Au point de vue purement scenique, on pourrait
dsirer que Ies heros du drame fussent ua peu moins dis-
coureurs et agissent davantage;mais leurs discours sonfc en
general animes de si beaux sentiments et la langue dans
laquelle ils sont 6crits est si pure et si roumaine que Fon
aurait comme un remords d'en priver le public.
D'ailleurs, ii y a assez de satisfaction pour Ies yeux dans
toute cetfce piece : on peut bien, a cote du spectacle, faire
place aux nobles emotionset aux genereux sentiments qu'il
est toujours si bon de faire vibrer dansFâme du peuple.
La piece a£te tress-convenablement jouee par M. Velleseo,
qui a interprete le role deNeagoe avec beaucoup degravite
et de noblesse; par M. Pascaly, qui a mis toutes Ies ardeurs

de son âme dans le role sympatique de Radou d'Afumatzi


par M-lleAnicaPopesco, quiagentimentrendu le doux per-
sonnage di Roxandra, par Mesdames Flechtenmacher et
Stavresco qui , dans des roles peu importants , ont su se
montrer comediennes intelligentes et experimentees.
Les costumes sont tre-riches et tres-fideles ainsi que Ies

decors. Somme toute la soiree d'inauguration du graud


theâtre a ete bonne et nous promet une belle saison.
Le d6cor du premier acte a 6te peint par M. Mezzadrî.
Les autres sont l'oeuvre de M. Labo. Le decor feerique qui
encadre la legende d'Erculean est du â M. Morand.

FINEA TOMULUI l-iu.

OM
mm m
V. A. URECHIA

OPERE COMPLETE
*m&>

ti Seria A. vol, I. i II. drame.


* ,, III. COMEDII.

Seria O. vol. I. conferine.


,, II. DISCURSURI ACADEMICE.

,, III. DISCURSURI DIVERSE.


Seria C. vol. I. archeologia naionale.
,, II. — VI. documente, escerpte relative la is-

toria naionale.
Seria O. vol. L. istoria scoalelor romane.

,, II. — III. DIDACTICA — DISPOSITIUNI — STUDII —


DISCURSURI SCOLASTICE.
Seria JE. I. nuvele, încercri de romane.
II. ARTICOLE DESPRE LITERATURA, CRITICA LITERARA
III. UMORISTICA — VARIA.
Seria W, vol. I. comentarii asupra cronicelor.

,, II. studii despre epopee.

,, III. CERCETRI ASUPRA AUTOIULORU ROMANI.


,, IV. DIVERSE LECT1UNI LITERARE.
Seria GS. vor.. I. articole teoretice politice.
,, II. DISCURSURI POLITICE.

,, III POLEMICA. DIVERSE.


-Seria H. schite de istoria romanilor, cursul fcut la

UNIVERSITATEA DE BUCURESCI — 10 VOLUME.

m**»
Publicarea «Operelor Complete» ale D-liri V. A. Ureeliî se> va foce îi) or
dinea acestui program u. In 1878 voru apare volumele indicate -la Seria A. 1
i C Volumele aprute, constituind o materia complet, se veii'du separat J

H3 5 80 '.-'* t

• *
1
3
4T o
" 8
- ^

• a <, *^T. S * o* ^> '°.." a <. *'T;«* ,g


t

c»*.^.**
^ o* •

%. '" , "
a

V o^^Pk'» "^„- ^'£Hm^\ *>„& °V^W- '+mJ *'*M2>~r. *i-i*

. /\ -'fW.-' ^\ \^K-" /\ -™* v :



**
0>
G ,

'oK ^O'
o5 °x> -

-'* ^ v -

*iJ^L'* «

. T* A <> *'..«* ,G
»4- c « " •

«5°^ «

^<A *MKk''
*^^i^ -
**cy :MMM°
"
§^^ii? *
^<A »*S
* ^ DeacWHiedusIngtheBookteeperprocess
Neutralizing agent: Magnesium
Oxide
°%y

v
^ V > **>5vf*\o'
^Q^
"
,C^ J».

.>'*«
^b
"*b
**«
Treatment Date: August 2006

PreservationTechnologies
A WORLD LEADER IN PAPER PRESERVATI0N
G *
.^ ,
1/ **&j/7?7?2J' "^ 111 Thomson Park Drive
Cranberry Township. PA 16066

(724)779-2111
-** o
"
- ^ •o* .*
V
J^*
*<

o*°-*

A°« >°^ ^°*


o° /
v - ' •
'^ a°
^ c^"

^ ^. -
O 'o . , * A, ^ •^.«g* o 'o . » « A <v
1 ' * o ^y o
°
" ° <^

>°^ -•l^

-^c,-

. ^1 o. * . o ° .0 ^ -.,-,'
i^
% o,
•>

v •iik?.
^ ,•:•,•-. ^ v^ .'^.t
-ev