Tot în semn de apreciare, împărăteasa Maria Terezia i-a dăruit în 1756 un domeniu la Avrig,

în apropiere de Sibiu, unde Samuel Brukenthal va construi un palat impozant, cu parc și

oranjerie, ce va deveni reședința lui de vară.

De altfel, Brukenthal a ales Avrigul atât pentru clima de munte, revigorantă și propice
sănătății, cât și pentru condițiile favorabile în amenajarea de livadă, vie și grădină de legume.

Numeroasele vizite făcute la Viena i-au influențat decisiv gusturile baronului, prin urmare a
dorit ca reședința de la Avrig să fie realizată după modelul palatelor imperiale de la
Schönbrunn și Laxenburg.

Palatul are trei părți, clădirea principală cu două niveluri, încadrată de două aripi laterale cu
un singur etaj, amplasarea lui, cu vedere și intrarea dinspre grădină, fiind inspirată de la
glorieta – în stilul baroc, pavilion deschis – din parcul  Schönbrunn.

Clădirea palatului are numeroase încăperi destinate locuirii sau diverselor activități
gospodărești, dar și camere de oaspeți. La primul etaj, era o sală mare, decorată cu motive
specifice zonei Avrigului. Iubitor de artă, Brukenthal a avut și la reședința de vară o galerie de
tablouri, cu 212 picturi și 129 de gravuri.

Lângă palat, se aflau diferite anexe, cu o bucătărie de vară, dar și grajduri pentru cai și staul
pentru vite. În 1769, a fost amenajată și o ghețărie. În 1771, lucrările la palat au fost încheiate.

În 1773, ansamblul era format din palat, fântâni arteziene, grădină ornamentală, oranjeria
mică, grădina cu fazani. Fazanul era un vânat apreciat, crescut fie ca o pasăre deosebită,
atractivă pentru parc, fie pentru a fi vânată.

Numeroase funcții oficiale pe care le-a deținut, în special în timpul vieții împărătesei Maria
Terezia, i-au adus și veniturile necesare pentru a se putea ocupa de reședința de la Avrig și a o
dezvolta așa cum și-a dorit

În afară de reședința de vară de la Avrig, Samuel von Brukenthal avea numeroase proprietăți
și terenuri răspândite în Sibiu și în împrejurimile orașului. În 1759, a primit și moșia de la
Sâmbăta de Jos, în apropiere de Făgăraș, ce se întindea, potrivit celor mai recente măsurători,
pe mai bine de 360 de hectare, în mare parte terenuri exploatate agricol. Acolo, baronul a
înființat și o crescătorie de cai.