Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, , Samuel von Brukenthal construieşte

la Sibiu un palat în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze.

Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România,
construirea clădirii petrecându-se în etape, între anii 1778 –1788. Edificiul a fost ridicat
pentru a servi drept reşedinţă oficială a baronului şi sediu al colecţiilor sale.   „Faţada
principală a palatului, ieşită mai în faţă în comparaţie cu frontul celorlalte clădiri dinPiaţa
Mare a Sibiului, este o realizare târzie, într-un stil Baroc auster. Elementul central al faţadei
este ancadramentul de piatră al portalului, susţinut de coloane deasupra cărora se ridică
antablamentul. Este decorat cu elemente de plastică precum blazonul aurit al lui Samuel von
Brukenthal şi alte elemente decorative baroc: urne, rozete şi festoane”, explică Dana Hrib,
director adjunct al Muzeului Naţional Brukenthal.    Portalul principal se deschide spre pasajul
de trecere (compartimentat în trei travee) prin care se poate accede în curtea palatului.   
Palatul construit de către Samuel von Brukenthal are un plan dreptunghiular, închizând între
laturile sale o curte interioară. Un al doilea portal se află în fundalul primei curţi. Deşi are un
concept similar cu cel al primului portal, este susţinut de atlanţi iar nu de coloane. Prin acest
portal se face trecerea în curtea a doua, unde iniţial se aflau grajdul şi alte anexe gospodăreşti.
Palatul de odinioară găzduieşte astăzi unul din cele mai mari muzee ale României. Deoarece
nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, baronul von Brukenthal lăsa moştenire prin
testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre
persoanele cu care se înrudea. În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a
avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar
palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817.   Pe
parcursul secolului al XIX-lea, principala preocupare a muzeului a fost aceea de conservare a
patrimoniului existent şi de lărgire a colecţiilor principale prin intermediul achiziţiilor, dar şi
de înfiinţare de noi colecţii mai ales în sfera culturii săseşti.
Palatul Brukenthal este primul muzeu deschis publicului pe teritoriul României de astăzi şi cel
mai mare muzeu din sud-estul Europei. Construită în stilul barocului târziu, clădirea
Brukenthal aduce atmosfera distinsă a palatelor vieneze în inima Sibiului. Nucleul colecţiilor
valoroase găzduite aici l-a constituit pinacoteca baronului Samuel von Brukenthal,
guvernatorul Transilvaniei, personalitate fascinantă a vremii. Aici pot fi admirate câteva
dintre marile capodopere ale Europei, precum „Omul cu tichia albastră” a lui Jan van Eyck,
alături de tablourile lui Hans Memling, Tiziano Vecellio Da Cadore, Peter Bruegel cel Tânăr
şi Peter Bruegel cel Bătrân.
În 1779 a construit la Sibiu palatul care astăzi îi poartă numele, în stilul barocului târziu, după
model vienez. Brukenthal a promovat la Sibiu arta, bunele moravuri și o educație de tip
iluminist. Primele exponate ale muzeului au fost opere de artă, cabinetul de stampe, biblioteca
şi colecţia de numismatică a baronului. De la deschiderea oficială în 1817, muzeul şi-a
îmbogăţit colecţiile prin donaţii şi achiziţii, ajungând la impresionantele galerii de astăzi.

Clădirea şi colecţiile Palatului Brukenthal

Privită din Piaţa Mare din Sibiu, clădirea elegantă impresionează mai ales prin portalul de
piatră, purtând blazonul aurit al familiei Brukenthal, alături de elemente decorative precum
urnele ce încoronează stâlpii şi ghirlandele susţinute de rozete. Uşile masive de stejar pe care
este sculptat cornul abundenţei îţi sugerează că intri într-un templu al artei şi opulenţei.

La interior, trecând pe sub candelabrele cu sticlă de Murano şi tavanele bogat ornamentate cu

stucaturi, vei păşi în cele mai impresionante încăperi ale palatului: saloanele de recepţie şi
Saloanele Baroc, unde se aduna cândva toată lumea bună a Sibiului, în atmosfera distinsă a
celebrelor serate şi recepţii oferite de baronul Brukethal.

În prezent, Palatul Brukenthal găzduieşte Galeria de Artă Europeană a Muzeului Naţional

Brukenthal. De la subsol la etajul al doilea al Palatului, vei traversa expresiile goticului,
sculptura transilvăneană în piatră a secolelor XIII-XIX, cabinetul de stampe şi de cartografie,
apoi arta medievală transilvăneană, covoarele anatoliene şi marile şcoli de pictură europene,
de la cea germană şi austriacă, la cea italiană şi a Țărilor de Jos.

Pe lângă Palatul Brukenthal, Muzeul Naţional Brukenthal cuprinde Galeria de Artă

Românească, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturală,
Muzeul de Vânătoare.

. Spaţiul fastuos al acestei reşedinţe, care adăpostea seratele muzicale şi literare patronate de
baron, galeriile de artă, cabinetul de stampe şi biblioteca, au reprezentat un nucleu spiritual
pentru Transilvania.

În anul 1770, Baronul Samuel von Brukenthal oferea amatorilor de frumos posibilitatea de a
vizita galeria sa de artă europeană. Aceasta a devenit, în 1817, muzeu public, una dintre
primele instituţii de acest gen din Europa. Colecţiile de artă europeană ale baronului Samuel
Brukenthal au fost deschise publicului încă din 1790, cu trei ani înaintea inaugurării Muzeului
Louvre.
Prin testament, Baronul Samuel von Brukenthal a dispus deschiderea Palatului ca muzeu
public, gestul său înscriindu-l astfel în rândul marilor iluminişti ai veacului.