4 iN UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea $tiinfe Economice Seminarul Stiinific organizat la Facultatea $tiinfe Economice CULEGERE DE LUCRARI STIINTIFICE Problemele socioeconomice ale Republicii Moldova: reflectii si sugestii Volumul I Aprobat de Consiliul profesoral al Faculteqii Stiinte Economice Chisinau, 2015 CEP USMCUPRINS: (Cuvant-inainte... (Cristina DOLGHI, Vladimir DOLGHT |. POLITICI CONTABILE CONFORM STANDARDELOR, INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA IN SISTEMUL ASIGURARI..... ee Poe jimir DOLGHT STRATEGI DE IMPLEMENTARE A STANDARDELOR |ATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA REPUBLICA MOLDOVA... e LISNIC \VANTAJELE IMPLEMENTARI STANDARDELOR NATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA iN SISTEMUL "AR AL REPUBLICII MOLDOVA..... fina POSTOLACHT ”ACTUL DECIZIILOR ECONOMICE ASUPRA PIETEI MUNCL ... 1a MIRONOV ‘A SI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE SUSTINERE ‘OLTARE A MICULUI BUSINESS IN REPUBLICA MOLDOVA... (CALUGAREANU TICULARITATILE CULTURI ORGANIZATIONALE IN JAPONIA.....41 BULAT OMBUSTIBILI - 0 OPORTUNITATE SAU O AMENINTARE {U ENERGETICA MONDIALA. PERCIC, Constantin-Marius APOSTOAIE, Vasile COCRIS, Galina ULIAN (GEMENTUL TRILEMEL: REFLEC} PRO $1. CONTRA, CAZULUIBCE ... e PERCIC, Constantin-Marius APOSTOAIE, Galina ULIAN, Vasile COCRIS PROCESULUI DE EXPANSIUNE A CREDITULUI BUNASTARII SOCIALE IN REPUBLICA MOLDOVA, . STUDIU COMPARATIV.... nBIOCOMBUSTIBILII - 0 OPORTUNITATE SAU O AMENINT, PENTRU ENERGETICA MONDIALA BIO-ELIELS — AN. OPPORTUNITY. OR Al ee (O-FUELS - AN OPPORTUNITY OR AN IMMINENCE FOR GLOBAL EXtRGene, ‘Veronica BULAT, doctor, lector unis Catedra Marketing si Relatii Economice Internati Facultatea $tiinfe Economice, REZUMAT {n Iucrarea de fat sunt reflectate oportunittile si factorii de rise in utilizarea biocombustil {n scopul asigurarii energiei mondiale, in condigile pastrriitendinfelor de majorare a 1a combustbili traditionali. Biocombustbili, prin substituentii de etanol si biodiesel, au © pondere important® atét in medi stiintific, cAt si im cel politic mondial. Astfel, se analiza a situafei curente referitoare la perspectivele economice ale procesului de biocombustibililor, precum si la principalele avantaje ale utilizari lor in mast etanol, biodisel, situatie energetica globald, CUVINTE-CHEIE: biocombu: ‘mondial, ABSTRACT ‘The opportunity and risk factors of biofuels using is revealed in present paper as well ‘2004 functioning of the global energetic ensuring, in condition of rising trends of oil Biofuels, as possible substitutes for gasoline and diesel, have acquired a greater both in the scientific and the politic environments, A thorough analysis of the current situation, of the production process from an economical perspective, of the main deriving from the mass utilization of biofuels. KEYWORDS: biofuels, gasoline, diesel, global energetic situation, global economy. INTRODUCERE Combustibilul bioorganic — biocombustibilul — reprezinti orice origine naturala care poate fi folosit ca sursi de energie. Forma cea mai sit biocombustibil este lemnul. Alti biocombustibili comuni sunt fabricati din trestie de zahar, soia, alge, uleiuri vegetale si chiar din resturile animale din ‘Acestia sunt prezentati ca fiind o sursi de energie regenerabili si inlocuitori alternativi pentru combustibilii fosili folositi in prezent. 46literaturii de specialitate, existi patru generatii de biocombustibi Biocombustibilii din prima generatie sunt fabricati din amidon sau zahiir gréu, palmier, sfecla de zahar, plante care contin un procent mai mare de zahat, Lipsa biocombustibililor de prima generatie poate fi cauzati de materiei prime in scopuri alimentare, ceea ce poate influentapreful alimentare de baz’, generind un efect nefavorabil in economia mondiala. in le tari se defriseazi copacii pentru a obtine noi terenurilor agricole, care ccantitati suplimentare de gaze cu efect de sera. A doua generatie de biocombustibili sunt produsele din lemn, ca hartia, i si ierburi, reziduuri agricole, precum coceni de porumb, care nu pun in izionarea cu alimente. Microorganismele speciale sunt utilizate pentru a loza, iar zaharurile continua si fie fermentate. Productia de biocarburanti generatic este inci ineficienté pentru uzul comercial, cu toate acestea, inst, fnyestesc masiv in cercetare si dezvoltare. Riocombnstibilii de generatin a treia sunt fabricati din alge, rapith sav nu sunt cultivate in scopuri agroalimentare, desi nu afecteazi alimentara a populatiei. Productivitatea unitara a biocombustibililor de f@ trein este de aproximativ de 30. de ori mai mare decat cea a lilor din prima sau a doua generatie. Biocombustibilii de generafia a patra combind optimizarea geneticd a ime, astfel incdt s& absoarba cantitati mari de dioxid de carbon din Aceasti generatie de biocombustibili nu este exploatati inc& la nivel I chimic general de productie, denumit transesterificare, se bazeazii pe uleiuri vegetale sau grisimi. Aceste uleiuri sunt puse in reactie cu un de exemplu metanolul, in prezenta hidroxidului de sodiu, cu rol de Metanolul separ acizii grasi de ulei pentru a forma esterii de metil si glicerina. intr-un ultim pas, biodieselul este splat si uscat, in timp ce vndutd ca un produs separat, reducdnd astfel din costurile de producti. foate ulejurile si grasimile, naturale sau vegetale, pot fi utilizate, iar in xa in care satisfac unele criterii legate de calitate (de exemplu, confinut ‘maxim 0.1% si continut de fosfor de maxim 10 ppm), acestea trebuie ior inceperii procesului de productie. le de productie depind astfel, in mare misur’, de preturile a douk ‘metanolul si ulejurile vegetale sau grasimi, Metanolul este un produs al mice, al cirui cost de achizitie variazd in functie de pretul la gazele 47EEE Avantajele si dezavantajele utilizirii biocombustibililor in energetica mondial in prezent, biocombustibilii sunt adesea considerati a fi 0 alternativi mai responsabild fafa de mediu, comparativ ou petrolul gi alti combustibilifosili, de biocarburanfii au multiple avantaje din punct de vedere al durabilititii ecologice. Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a intocmit un raport, in care se esti 8, in 15-20 de ani, aproximativ un sfert din energia si combustibilii utilizati la ni mondial vor proveni din biomasa sau din sursele alternative [4]. Biocombustibilii au inceput procesul de substituire treptati a combustiili conventionali cu acest nou tip de carburant. Extinderea acestora are ins& argumente sicontra, Conform literaturii de specialitate, avantajele utilizarii biocombustiblilor sunt [2]: Costul: odati ce tehnologia este disponibilé la scara larga, biocombustibil poate fi mult mai putin costisitor decét benzina si alti combustibli fosili, mai ales cererea mondial de petrol creste si, prin urmare, pretul litrului de benzin& poate atin, cote maxime. ‘Materit prime: intrucdt uleiul este o resursd limitaté, care vine de ta materi specifice, biocarburantii pot fi fabriati dintr-o gama larg de materiale, inclusiv ddeseuti vegetale, resturi de animale din grajd sau produse inrudite, ceea ce «% tun pas eficient in reciclare. ‘Siguranga: prin reducerea dependentei de alte surse de combustibil straine, pot proteja integritatea resurselor energetice. Stimularea economica: de vreme ce biocombustibilii sunt fabricati la nivel I uzinele de fabricare a biocarburantilor pot crea noi locuri de munca prin angajarea sute sau mii de muncitori, Productia de biocombustibili va creste si, de asemeng cererea pentru culturile adecvate de biocarburanti va fumiza stimularea economic industriei agriculturi Biodegradabilitate: biocarburantii sunt usor biodegradabili si mult mai usor) manevrat decat combusti traditionali, ceea ce face scurgerile mai putin periculog si mai putin costisitoare. Scéiderea emisiilor de carbon: cand biocombustibilii sunt argi, acestia prog CO; si toxine intr-o cantitate semnificativ redus8, facdndu-le o alternativa mai sig pentru pistrarea calitatii atmosferice, alaturi de micsorarea gradului de poluany aerului Drept dezavantaje ale utilizirii biocombustibililor in consumul comercial servi urmatoarele argumente [5]: Energia produsd: biocarburantii au o putere mai scAmiti decat combust traditionali gi, prin urmare, necesiti o cantitate mai mare de consum, cu scopul ( produce acelasi nivel de energie, 48 :Enisii de carbon mari in cadrul productiei: studiile de specialitate referitoare la amprentei de carbon a biocombustibililor aratd c streazi emisii semnificative la ardere, exist indicatori conform c&rora sunt emisii solide generate de procesul de productie, inclusiv in mecanismele peutru cultivarea cullurilor yi plantelor nevesa ost ridicat al productiei: rafinarea biocarburantilor catre rezultate mai eficiente jirea_unor instalafii de productie potrivite pentru cresterea cantitaqilor de stibil necesita o investitie intial mare. Uiilizarea apei: cantitati masive de api sunt necesare pentru. irigarea wtoare a culturilor pentru biocombustibili, precum gi pentru fabricarea de bil, care ar putea reduce semnificativ resursele locale si regionale de api industiei biocombust Disponibilitate: biocarburantii mu sunt disponibili la scari larga pentru ware, iat cele mai multe vebicule nu sunt echipate pentru a rula pe tata reduce necesitatea de biocombustibili ca sursi rburantii sunt o resurs& alternativa fiabili de energie, insi necesiti o si cercetare mai avansati pentru a depisi avantajele si dezavantajele stibililor si pentru a-i face potriviti utilizArii la scar& larga. cazul in care tehnologia este disponibila, multe din dezavantaje vor fi limitate, atorii vor putea incepe si se bucure de toate beneficiile durabile ale sursei regenerabila. mnizarea pietei globale a biocombustibililor juctia mondiala de biocombustibili a inregistrat in 2012 0 crestere de 17 la wind Ia un nivel record de 105 miliarde litri, dupa ce cu un an fn urma se 90 miliarde litri [4]. Biocombustibilii au reprezentat 2,7 1a suta din totalul lor la nivel mondial, mai mult cu dou procente fat de 2011 ul $i biodieselul au fost cele doua alternative la combustibilii fosili utilizati in anul 2012, in intreaga lume s-au produs 86 miliarde litri de etanol de 18% comparativ cu 2011) si 19 miliarde litri de biodiesel (12% mai mult 2011). Je Unite ale Americii si Brazilia au rimas cei mai mari producatori de 2012, SUA a obsinut 49 miliarde litr, sau 57 la sutt din produetia globala, in Brazilia a produs 28 miliarde litri, sau 33 1a suti din total. Porumbul este 4 principala pentru etanolul american, iar trestia de zahir este sursa de etanol in Brazi it inconstanfei in producfia de etanol din Bravilia, Statele Unite au devenit exportator net de biocombustibil pentru prima dati, inregistrand vanzAri 49Victime colaterale: 0 toni de biodiesel genereaza 1,5 tone de furaje, ajungand fn ultimii zece ani, si asigure 45% din necesarul de furaje pentru zootehnia sand ~ adic 16,5 milioane de tone, iar sc&iderea productiei de biocombustibili va la sciderea productiei de furaje, urmati de scumpirea acestora, CONCLUZIE In economia mondial& este bine-venit productia comercial a biocombustibililor, ‘care reprezint& un risc mai mic pentru infrastructura si resursele care sunt destinate agriculturii. Anumiti biocombustibili ar putea fi solufia in viitor, dar atat timp cat sunt dezvoltafi ca si concurenti pentru modelele si sistemele traditionale de ‘agriculturd, acestia nu pot fi perceputi ca fiind o solutie la problemele actuale. Majoritatea organizatiilor de profil nu se opun categorie productiei de Ddiocarburanti, insd atentioneaza ci este nevoie ca acestia si fie dezvoltati si obtinuti mod responsabil si si nu pund in pericol miciifermier. icetcle actuale alc Uniunii Europene necesiti a fi revizuite, mai ales capitolele mandateazi productia de biocombustibili, cel putin ati timp cét ined nu sunt lusi biocombustibili care s& reprezinte concurenti pentru productia agricola si entra BIBLIOGRAFIE: Asociatia National’ pentru Biomas® din Serbia. Biocombustibilii — tipuri si generati, Press release. Disponibil: htp:/www.serbio.s/ro/serbio/item/149-biogoriva-tipov -generacije GORDEA L. Dezvoltarea productici mondiale de biocombustibili. fn: Revista _Agroinfo”. Bucuresti, 2014, n.4, p.34-38. MALANCIUC lu, Perspectivele dezvoltirii combustbililor alternativi in posibile utliziri ‘pentru autovehiculele Republicii Moldova. in: Materialele Conferinje Stiinifice ,Sisteme Transport si Logistica”, ATIC. Chisindu, 2013, p. 87-94. ization for Economic Co-Operation and Development and Food and Agriculture ‘Organization of the United Nations (OECD-FAO) Agricultural Outlook 2011 - 2020. is: OECD Publishing, 2011. 196p. ‘TEANU G. UE tngroapaafacerile fermierilor si producttorilor de biocombustbii : Ziarul ,, Capital”, 26 septembie 2013. Disponibl: htp:/www.capital.ro/186998.html 51