SFĂTOSUL BUNIC DIN HUMULEȘTI

Prezentator : Oboroc Mirela

La fiecare început de primăvară în Casa Mare a Neamului intră sfioase, ținându-se
de mână, două sărbători –gemene, două sărbători luminoase- datina străveche a
Mărțișorului și Ziua de omagiere a sfătosului nostru bunic , a omului simplu la suflet- ION
CREANGĂ
Aceste două sărbători , care se așează tăcute în dreptul sufletelor noastre cu urare de
împlinire și trăinicie, vin cu frumosul ritual strămoșesc de a dărui celor dragi și apropiați o
mică podoabă de culoare alb-roșie, simbol al inocenței și al căldurii din inimă.
Un elev: Solomeannîi Andreea recită poezia și împarte mărțișoare oaspeților
Din albul zilei
Și din roș încins de soare
Noi am făcut frumoase mărțișoare-
Două șuvițe de argint și foc
Le-am împletit în taină la un loc
Culese fir cu fir și cu migală
Au prospețime nouă
Și veche rânduială
Vi le aducem azi în dar:
Un pic de liniște
Și-un pic de jar
Priviți în jur, în calendar și-afară...
E primăvară, primăvară.

Prezentatorul:
„Și dacă e să revenim la cea de-a doua sărbătoare a sufletului nostru- la CREANGĂ.O
spunem ferm și cu demnitate că şi-a câştigat un loc aparte în sufletele noastre. Am crescut
cu poveştile lui, am citit şi recitit cu mare plăcere ,,Amintirile din copilărie” şi am făcut
numeroase năzbâtii, precum Nică. Prin organizarea acestei activităţi, dorim să-l omagiem pe
marele povestitor, să-i determinăm pe toţi participanții la activitatea întreprinsă de noi să-i
îndrăgească opera şi să retrăiască, prin intermediul operei sale, inocenţa copilăriei.”,

Sceneta: ,, Pupăza din tei”

Ion- Bantuș Denis
Mămuca-Zolotusca Victoria
Tiganul1-
Tiganul2-
Tiganca1-
Tiganca2-
Moșul – Curoș Vadim
Mătusa Mărioara- Cîmpu Ana
Mămuca-Scoală,duglișule,înainte de răsăritul soarelui;iar vrei sa te pupe cucul armenesc și
sa te spurce,ca să nu-ți meargă bine toată ziua?....Scoală ghiavolule,lasă că îți găsesc eu ac
de cojoc.

Ion-Mămaie,mămaie toată lumea doarme numai eu nu pot sa dorm.Și nu înțeleg,de ce mai

sculat așa de dimineață,sau arde satul cumva?

Pupăza-Pu-pu-pup! Pu-pu-pup!

Ion-Aaa,iar spurcăciunea a sculat tot satul,ei stai că îți arăt eu ție.....îîî.

Mămuca-Și tot bolmojăști acolo,ia repede la treabă,că-i soarele sus deacum.Ți-am pregatit
aici mîncare pentru lingurariu din valea sacă,trage repede o fugă lasăle mîncarea,și înapoi ca
vîntul acasa,că mi so adunat o mulțime de treburi pe capul nostru.Ai înțeles?

Ion-Am înțeles.

Mămuca-Repetă!!!

Ion-Să ma duc la lingurariu din valea satului,să îi duc de mîncare,și să mă întorc fuga acasă
că viața e frumoasă.

Mămuca-Și nu uita,să nu umbli brambura pe drumuri.Auzita-i Ioane?

Ion-Auzita-i mămucă,și atîta zarvă?

Ion cîntă-Pu-pu-pu,strici mereu somnul meu pupăză din tei! (Cintecul pupaza- cintec
pentru copii)

Las c-am să te prind, moțat-o

Și te-oi întreba ce vrei?

Cînd te-oi întreba ce vrei?

Cînd ți-oi smulge coada toată

Și te-oi vinde pe cinci lei!

Ion-Hehee,vezi te-am gasit îîîî las ca mi-oi plătio tu,de toate belelele care mi le-ai făcut.Ia
stai că te-am căptușît eu pe tine,imi mai fași tu pe dracu amu? Ia stai să te scot-uaaaaaaaaa
parcă-i spurcăciunea.-Ești tu,sau vriun șarpe încovoiat? Da,da prost mai sunt și eu,cum să
fie șarpe cu pene ăăăăă,mă va numi tot poporul de azi inainte Ivan Duracioc.Ia să mai incerc
odata,de data asta sigur nu-mi mai scăpi,eii nu-i,la naiba unde te-ai ascuns parcă so bagat în
pămînt.Luao naiba și pe asta,ăiiiiiii din cauza ei și de lingurari am uitat,hăhî cred ca mi so
îmbolnăvit și urechile toate,da vorba ceia țiganul cînd e flămînd cîntă și dansează .Eii
boierul se plimbă cu mîinele la spate da țîganu nostru fumează.Dă să ma apropii să văd oare
ce fac sărmăneii.
Tiganul 1-Da unde doamne so prăpădit zbînțuitu șeala de copchil i so lipit și punga de
spinare.

Tîganul2-Scoală mai bine și tragem o cîntare poate imi mai trece din foame.

Tiganul 1-Ia veniți frumoaselor încoace!

Dansul tiganilor

Ion-Na-na-na-na-hop-hop-hop,iar norocul nu mă lasă hop-hop-hop.

Tiganul 1-Unde doamne ai umblat zbînțuitule?

Țiganul2 -Haide mai bine sa-i tragem o chelfăneala,să țină minte cit o și șî o trăi.

Țîganca1-Ogoiți-vă ce zologănițî băiatul atîta cu tatsu aveți ce aveți dar nu cu el,dați pace
copilului să nu pățim vrio trăsnaie cu el,iaca poznă hai mai bine sa-l descîntăm că so fi
speriat că de nu cu tatsu am încurcato.

Țîganca 2-Fugi speriat te rog că te ajunge o vacă neagra cu coarnele mari si te va lua
înainte.

Ion-Ia ma duc eu de aici că am multe lucruri importante de făcut înafara de aistea,rămîneți

sănătoșii.

Ion-Păsărică frumoasă,eii da eu am una mai frumoasă –in tei ma asteapta ,,,,te aud,te aud.Ia
să văd te prind...Oi nu zbura ia dă să îți leg picioarele și hadem acasă...Nimeni nu-i acasă

Mătușa Mărioara-N-am ințeles,cucoșul se aude dar pupăza unde-i! Cumnatăă-Mai auzit-ai

dumneata cumnata, una ca asta,Ion a furat pupăza, ea era ceasornicul satului care ne
trezeste dis-dimineata la lucru atatia ani?

Mămuca-Ce spui cumnată, l-aș ucide in bătaie as afla ca el a prins pupaza, s-o chinuiasca.
De-amu bine ca mi-ai spus, las" pe mine, ca ti-l ieu eu la depanat ! Nică,Nică vino încoace
nu sta ascuns!

Mătușa Mărioara- Nici te mai indoi despre asta, cumnata Smaranda, caci de zbantuitul ista
al dumnitale nimica nu scapa ! Ce mai atata? Mi-au spus mie cine l-au vazut ca Ion a luat-o;
gatul imi pun la mijloc ! Hai mă duc eu acasă!

Un negustor cu capra, vinzatoarea cu usturoiul, vinzatoare cu cirnatul , vinzatoarea cu

brinza, vinzatoare cu otrava pentru soareci, tiganca care ghiceste. Toti in piata

Ion-Negustor, pupezi vand , marfa mea-i blanda ca un miel!

Moșul- -De vanzare ti gainusa ceea .. mai baiete ?

Ion- -De vanzare , mosule !

Moșul- -Si cat cei pe dansa?

Ion- -Cat crezi si neta ca face!

Moșul- -Ia ad-o la mosul , s-o dramaluiasca !

Iaca pozna c-am scapat-o!

Ion- -Ce gandesti dumneata mosule ? Te joci cu marfa omului ? Daca nu ti-a fost de
cumparat , la ce i-ai dat drumul? Ca nu scapi asa usor de mine, inteles-ai?

Moșul- Dar știi că ești amarnic la viață, măi băiete ? În ce te bizui de te îndârjești așa,
nepoate ? Nu cumva ai pofti să-mi iei vițica pentr-un cuc armenesc ? Pesemne te mănâncă
spinarea, cum văd eu, măi Țâcă, și ia acuș te scarpin, dacă vrei, ba ș-un topor îți fac, dacă
mă crezi, de-i zice „aman, puiule !„ când îi scăpa de mâna mea !

Tiganul2 - Dă pace băietului, moșule că-i feciorul lui Ștefan a Petrei, gospodar de la noi din
sat, și ți-i găsi beleaua cu dânsul pentru asta…

Moșul- He, he ! Să fie sănătos dumnealui, om bun; d-apoi chitești dumneata că nu ne

cunoaștem noi cu Ștefan a Petrei ? Chiar mai dinioarea l-am văzut umblând prin târg, cu
coșul subsuoară, după cumpărat sumani, cum îi e negustoria, și trebuie să fie pe-aici
undeva, ori în vro dugheană, la băut adălmașul. Apoi bine că știu a cui ești, măi Țâcă ! Ian
stăi oleacă, să te duc eu la tată-tău și să văd, el te-a trimis cu pupăzi de vânzare, să spurci
iarmarocul ?

Ion- va-le -leu daca gaseste tata curaua bataia ii a mea

Tiganul1- I-auzi, bădiță ! Doamne, cum sunt unii de năpăstuiesc omul chiar pe sfânta
dreptate!

Ion- - Mai așa, surioară !… „Când ați ști voi câte a pătimit, saraca, din pricina mea, și eu
din pricina ei,da iartă-mă surioară.”

Mămuca- Doamne, cumnățică-hăi, cum se pot învrăjbi oamenii din nimica toată, luându-se
după gurile cele rele ! Ia poftim, sor-o, mai bine să mâncăm ceva din ce-a dat Dumnezeu, să
cinstim câte-un pahar de vin în sănătatea gospodarilor noștri și: „Cele rele să se spele, Cele
bune să s-adune; Vrajba dintre noi să piară și neghina din ogoară !„ Căci, dac-ai sta să faci
voie rea de toate, zău, ar trebui de la o vreme s-apuci câmpii !

Mătușa Mărioara- Așa, cumnată dragă,văzut-ai dumneata ? Să mai pui altă dată temei pe
vorbele oamenilor !

Ion- Sa nu uitam niciodata de copilarie, caci ea ramine a fi inima tuturor oamenilor.

Bunelele drag , bun ,scump si intelept, frumos si omenos. Noi nepotii matale, iti multumim
ca ne-ai indulcit copilaria cu permanenta sarbatoare. Esti cartea noastra de capatâi care ne
inaripeaza visele.

Prezentator: Pășim pragul lumii eroilor lui Creanga la o vârstă fragedă, când abia începem
să intelegem tâlcul slovei materne.E scriitorul tuturor virstelor si a celor mai diferite gusturi
.E, intr-adevar , un copac ramuros si voinic, cu radacinile adinc împlantate în solul
intelepciunii populare, caruia ii este harazit să ramina pururea verde.

Sceneta ,,Soacra cu 3 nurori”

Autorul- Marinescu Evelina

Mama-Coretchi Ecaterina

Fecior 1-Motruc Damian

Fecior 2-Postoronca Adrian

Fecior 3-Iulian Postoronca

Nora 1- Xenia

Nora 2-Blaj Cleopatra

Nora 3-Sarieva Șams

Autorul: Intr-o tara indepartata,o femeie cu feciori ce avea la numar 3, si feciorii erau
mari,baieti mandri,gospodari. Le veni vremea sa se-nsoare,cand taman pe vremea coasei
veni unul cu mireasa

Intra feciorul cu nora (muzica :I.Raiburg-Mama ti-am adus o nora)

I fecior: Buna ziua draga mama, iata ti-am adus si-o nora . Da-te fa mai langa mine sa ne
vada mamuta daca ne sta bine

Mama: Ce sa-ti spun eu mai baiete ,parca n-ai mai vazut fete,asta-i prea cu fusta scurta
,cred ca zastre n- are multa

I Fecior: Are mama,are casa, are masa si vrio 3 vitele grase.

Mama: De-i asa, arata-i sapa , vara nu se sta degeaba

I Fecior: Hai draga mea la prasit

Autorul: Toamna cam de Ziua Crucii ce fel de nora ea aduce cel deal doilea
fecioras,scumpul mamei odoras
II Fecior: Bun gasit draga mamuca , iti sarut cu drag manuta, si te rog sa fii deacord sa ma
insor cu nevasta asta.

Mama: Daaa,vad ca nu răli gusturi ai ,ii din oameni gospodari, vad co tras mai mult din
val.

II Fecior: Eu mamuca te-am ascultat,n-am vrut sa-mi spui ca lu badica ,nora frumoasa ti-
am adus ,harnica,grijulie, ia uite mata!

Mama: Tudorica a meu drag du-ți nevasta la sapat!

II Fecior: Haide sotioara draga sa-ti arat gospodaria .

Autorul: In Cîșleci dupa Craciun ii veni rindul mezinului, cel mai scump dintre feciorasi
,aduce o nora din oras.

III Fecior: Buna mama te salut,la oras timp n-am pierdut, ț-am adus-o de nevasta chiar pe
Miss din grupa noastra !

Mama: Si mai este asta Miss? nu pricep eu nici un fâs, asta stiu ca nu-i de noi, țoapa asta-n
pantaloni!

Nora 3: шо с твоей маман Mихай , parca i-s mintile cu pai?

Mama: Mihalas da asta fata ș la vorba ii diocheata, nu pricep nimic ce spune , parca sparge
la alune!

III Fecior: Ia a zis sa fii pe pace ca cuvintul n-o sa- ncalce , eu te rog mama mai rabda ca o
dau cumva la brazda!

Mama: Slaba nadejde…

III Fecior: Haii la discoteca!

Nora3: Haii! Yuyuyuyu!!!

Autorul: Intr-o zi sub cerul mare au plecat feciorii la moara,fainuta ca sa faca pentru Sfinti
colaci sa coaca

Mama: Eii nevestelor, nevestelor, ia veniti incoace

Nora 3: Si mai vre s asta oare?

Mama: Feciorasii dragi si scumpi s-au dus la moara , dar voi sa nu ganditi ca stati degeaba,
avet de lucru, aveti multa treaba, dar inainte de a pleca la lucru ea mai gatiti-ma si pe mine
oleaca ca imi place si mie sa fiu frumoasa, aranjata!

Nora 3: Hai mamuta să-ț dau un scaunel, saz aisea saz mamuca,saz,te facem frumoasa,
frumoasa, frumoasa.
 -Hai c deja esti frumoasa, vez sa nu strici nimic,dute s ti odihnesti!

Mama: Eu am sa ma odihnesc da voi la treaba, m-ati inteles?

Cele 3 nurori: Da mamucuta, da!

A 3 nora: Fetelor da eu nu mai pot indura de foame in casa asta,voi lucrati da eu ma duc s
fac mancare!

A 2 nora: Tasi nu straga, ca ne aude mamucuta s apoi vai de pielea ta.

1 Nora: Da dac vrei mancare du-te in cotruța s mai cata seva pe-acolo,este maliga, usturoi,
seapa du-te s cata s tu s maninca seva.

A 3 Nora: Fa cumnata, zau esti proasta, macar ca esti nevasta, unde so vazut mai frate sa
se manince asa bucate , da eu vreau un puisor sun pahar di jinisor, voi lucrati nevoie mare
ca eu ma duc sa fac mancare.

A 2 Nora: Nebuna, hodorojesti pi mamuca o trezasti ș pi toate ne sfintesti!

A 3 Nora: Fetelor , da pana zamusoara ii gata ,da noi ori un cintec s cantam ori un jioc hai
sa jiucam!

I Nora:Ei hai!

Dansul nurorilor (muzica : Ala Zasmenco-Soacra)

Mama: Afurisitelor, afurisitelor, blestematelor, lenese si nespalate , ce urlati asa de tare

parca at fi la sarbatoare? lasa vin feciorasii,odorasii,ingerasii. Va asaz eu binisor si va trece
el de dor. Valeleu da miroase a zamusoara, ce ati pus la fiert in oala? Raspundeti-mi
blestematelor, ca va rup bucati pe toate!

A 3 Nora: Fetelor,baba asta mo-nervat, sa-i venim cumva de hac, 1 2 3 sarit in capul ei,
dati-mi un ac sa-i coasem limba , poate nu o sa ne mai colinde.

Mama:Valeu, valeeuu!

A 2 Nora: Sii, se ude nustiu si ,oare sini o fi!

I Fecior: Valeu mamuta, ce-ai patit?

II Fecior: Cine te-a invelit asa?

III Fecior: Ce-a patit mamuca noastra , sta intinsa parca-i moarta?

I Nora: Da o rașit!

II Nora:O tușit !

III Nora: O leșinat, da noi cu apa am udat-o si di leacu ei am dat

II Nora: Si frumos so indreptam si la sanatoriu o trimitem , sa se duca ca bostanul si sa nu
vie pin la anu !

Nurorile: Na mamuta …….sa vii cind o sa te chemam noi,mergi sanatoasa.!

Dans popular (feciorii cu nurorile)

Prezentatorul: Refugiindu-ne usor in opera crengiana la fel cum o facea sfatosul bunic,
vom ride printre lacrimi ascunși in copilarie,unde poti sorbi cu nesaț din cupa cu sanatate
pentru suflet, deoarece in alta parte nu avem unde fugi dintr-o lume strimba plina de
necazuri
Celor din sală vreau să le adresez câteva întrebări referitoare la opera lui I. Creangă.
1. Aşadar, bunicul Creangă
Vă e bine cunoscut,
Dar ştiţi unde s-a născut?
Dacă stai să te gândeşti
Răspunsul uşor il găseşti,
El s-a născut în Humuleşti!
2. Corect. Acum de mi-i permis, o să vă întreb din ce a scris? Iar ce a scris uşor ghiceşti. A
scris o carte cu poveşti!
3. Numai atât? Cine mai ştie? Cartea cum se numea ?Amintiri din copilărie!
4. Acum o altă întrebare.
Creangă în ce poveste oare
Vorbeşte despre un ostaş rus
Care chiar la Rai s-a dus?
Hai, răspunde-ţi fiindcă
Este Ivan Turbincă.
5. După câte-mi amintesc
Este-un poznaş într-o poveste
El uneori cu chibzuială
Făcea isprăvi ca şi Păcală
Schimbă o pungă pe-un gânsac
Îl ştiţi- Dănilă Prepeleac!
6. Un voinicel neânfricat
Din greu cu spânul s-a luptat
L-a ajutat căluţul dalb
Cine-i insul? Harap-Alb!
7. Cred eu, cu toţii v-aţi mirat,
Când din poveste aţi aflat
Despre cocoşul năzdrăvan
Ca cel din povestea Punguţa cu doi bani!
8. Vai, a mâncat papara bună
Fata popii, ştrengăriţa
 Cum o cheamă? Smărăndiţa.
Vă mulţumesc frumos. Numai cititorii pasionaţi pot oferi asemenea răspunsuri corecte.
Bravo tuturor!!!

Prezentator:
Multe seri vom mai sta la sfat cu bunicul din Humulesti . El ne-a povățuit că răul e ceva
trecator, că, dacă ai alaturi prieteni devotati, daca stii sa pretuiesti prietenia, bunatatea,
nimeni nu-ti mai poate sta in cale. De la dinsul, din opera lui nemuritoare, am invatat ca
trebuie sa fim puternici, descurcareti, buni ,șugubeți, harnici si intelepti. Ion CREANGA s-a
prefacut intr-o carte cu povesti, ce o avem la capatâi inca din leagan. Sa va aiba Bunul
Dumneazeu in paza sa! Să cresteti mari si omenosi, destoinici de pamântul strabun. Păstrati
in suflet povestile care au fost plasmuite intr-un grai cu ochii umezi de dor , intr-un grai fara
de moarte. Nu uitati niciodata satul natal cu oamenii lui harnici si frumosi, doinele
stramosesti, casa si vatra parinteasca.

In final iesind pe rind in scena participantii vor recita :

Sfatosule bunic din Humulesti,
Cât haz ai pus, cât păs și câtă jale
În tâlcul slovei tale țărănești
Din zilele copilariei tale

Ai ticluit nepotilor povesti

Pe prispele Țicăului din vale,
Ca-n Sadoveanu-apoi sa dăinuiesti
Și-n alți rapsozi de slove si chimvale.

Aidoma jitarului strabun

Ai deslusit ce-a fost si rau si bun
Sub pana ta si trista, si glumeata
Ai fost tu a copiilor povață

Iar când a fost să pleci pe la chindii

Tot astfel ai intrat si-n veșnicii-
Cu zimbetul și lacrima pe față.