Nr.

778 s - 837 p/m

DECIZIE
cu privire la respingerea sesizării

20 septembrie 2019 mun. Chișinău

Inspectorul-judecător Tatiana Craiu din cadrul Inspecției Judiciare, organ

specializat al Consiliului Superior al Magistraturii, examinând sesizarea înaintată de
judecătorii în demisie Ludmila Ouș și Svetlana Balmuș, adresată Ministrului
Afacerilor Interne, Andrei Năstase și remisă pentru examinare conform competenței,
înregistrată ca sesizare la data de 16 iulie 2019 și autosesizarea Inspecției Judiciare
vizavi de cele relatate în cadrul emisiunii Nataliei Morari „Politica” în vederea
verificării unor informații privind tragerea la răspundere disciplinară a ex-
președintelui Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, înregistrată la data de 29 iulie 2019,
A CONSTATAT:
1.Subiectul sesizării, date preliminare
În conformitate cu art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor sesizarea privind faptele care pot constitui abateri
disciplinare comise de judecători poate fi înaintată de persoana ale cărei drepturi au
fost încălcate ca urmare a faptei comise de judecător sau o altă persoană care poate
invoca un interes legitim.
La data de 15 iulie 2019 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a
parvenit Memoriul adresat de Ministrul Afacerilor Interne, Andrei Năstase, pe
marginea sesizării înaintate de judecătorii în demisie Ludmila Ouș și Svetlana
Balmuș, prin care se solicită tragerea la răspundere disciplinară a ex-președintelui
Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, înregistrată ca sesizare la data de 16 iulie 2019.
La data de 22 iulie 2019 în adresa Inspecției Judiciare a parvenit extrasul din
Procesul-verbal nr. 3 din 16 iulie 2019 al Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii prin care sesizează Inspecția Judiciară în vederea verificării
circumstanțelor invocate în cadrul emisiunii televizate din 11 iulie 2019 difuzată pe
postul de televiziune TV8.
În vederea verificării acestor informații expuse pe postul de televiziune TV8 de
către judecătorii în demisie a Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole și Ludmila
Ouș, ce se referă la acțiunile domnului Ion Pleșca, ex-președinte al Curții de Apel
Chișinău, Inspecția Judiciară la data de 29 iulie 2019 s-a autosesizat.
Prin dispoziția inspectorului-judecător principal din 16 iulie 2019, sesizarea a
fost repartizată pentru examinare inspectorului-judecător Tatiana Craiu.
În urma verificărilor preliminare, la data de 23 august 2019, prin prisma art. 23
alin. (12) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-a dispus
prin rezoluție pornirea procedurii disciplinare în privința ex-președintelui Curții de
Apel Chișinău, Ion Pleșca, în baza art. 4 din Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014.

2. Descrierea succintă a faptelor invocate

Autorii sesizării, judecătorii în demisie Ludmila Ouș și Svetlana Balmuș, și-au
expus opiniile în contextul reformării justiției sub aspectul înlăturării practicii
vicioase și întreprinderii măsurilor necesare cu caracter de prevenție în asigurarea
independenței actului de justiție, susțin că ex-președintele Curții de Apel Chișinău,
Ion Pleșca, pe toată perioada activității lor în calitate de judecători la Curtea de Apel
Chișinău, folosindu-se de funcția ocupată, prin abuz de serviciu, imixtiune, amestec în
actul de justiție, se implică ilegal în examinarea unor dosare de rezonanță, inclusiv cu
caracter politic.
Astfel, au fost influențate, presate, intimidate, înjosite și amenințate de către ex-
președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca la examinarea unor cauze penale, iar
în cazul neconformării indicațiilor sale, erau supuse răzbunării în diferite moduri, la
care se referă în continuare.
Astfel, judecătorul în demisie, Svetlana Balmuș prin sesizarea înaintată a
indicat că, președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, având unele tentative
eșuate de imixtiune în activitatea judecătorilor, atitudinea negativă s-a accentuat și
mai mult după refuzul de a ne conforma indicațiilor lui la examinarea dosarelor
concrete. Având în vedere lipsa de „cooperare”, acesta cu alți exponenți au recurs la
ridicarea anumitor cauze penale din procedura judecătorului Svetlana Balmuș și
strămutarea lor în altă instanță de grad egal, sub diferite pretexte și argumente ilegale.
Cu referire la cauza penală Ilan Șor, după repartizarea dosarului judecătorului
raportor Svetlana Balmuș, cunoscând cert că judecătorul nu se va conforma
indicațiilor, a acționat cu un scop bine determinat, după formarea completului pentru
examinarea cauzei în apel, a intervenit cu un demers de strămutare a cauzei în altă
instanță de același grad, invocând temeiuri irelevante.
Cauza penală Zabolotnîi și alții învinuiți de comiterea infracțiunilor prevăzute
de art. 248 alin.(5) lit.b), d) Cod penal al RM.
Cauza penală Alexei Damaschin învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute
de art. 190 alin.(5) Cod penal al RM.
Cauza penală Bolboceanu Alexei art.337 CP, Pahomea art.190 alin.(5) CP,
Murzac.
A mai relatat judecătorul în demisie Svetlana Balmuș, că intimidările și
amenințările au devenit la ordinea zilei după reținerea colegelor, care s-a produs la 23
octombrie 2018, astfel fiind atenționată ea personal că, urma să completeze rândurile
celor reținuți și arestați atât de către ex-președintele Ion Pleșca cât și a unor colegi din
anturajul lui, care o sfătuiau să plece împreună cu familia din țară.
Autorul sesizării, Balmuș Svetlana a depus cerere de demisie, fără a indica
motivul demisiei care a fost acceptată de CSM, fără prezența ei la ședință.
 Judecătorul în demisie, Ludmila Ouș prin sesizarea înaintată a indicat că,
președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca începând cu anul 2016 până în
octombrie 2018, a abuzat de funcția deținută. Consideră că a fost pedepsită pentru
faptul că nu s-a supus ordinelor, indicațiilor lui Pleșca Ion, care pretindea precum că
indicațiile veneau de la guvernare – Partidul Democrat – Plahotniuc V., de la Prim-
Ministru, Procurorul General, Procurori Anticorupție ș.a. pe dosare concrete indicate
în sesizare.
Președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion pe toată perioada activității
dânsei în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, folosindu-se de funcția
ocupată, prin abuz de serviciu, imixtiune, amestec în actul de justiție, se implică ilegal
în examinarea unor dosare de rezonanță, inclusiv cu caracter politic.
Astfel, susține că a fost influențată, presată, intimidată, înjosită și chiar
amenințată de ex- președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion în examinarea unor
cauze penale, iar în cazul neconformării indicațiilor sale, era supusă răzbunării în
diferite moduri josnice, la care a făcut referire în sesizare.
La fel indică petiționarul Ludmila Ouș că, pe parcursul acestor ani, Pleșca Ion de
mai multe ori a dat indicații concrete ce trebuie de făcut în dosare aflate în gestiunea
judecătorului Ouș Ludmila, potrivit intereselor sale personale, sau potrivit indicațiilor
de la anumiți procurori sau politicienilor aflați la guvernare.
Toate aceste fapte, a mai comunicat autorul sesizării, sunt cunoscute de toți
colegii săi, inclusiv cei cu care a examinat cauzele penale în Colegiu și pot confirma
cele relatate de ultima, dacă vor dori.
Cu referire la dosarul Filat: Autorul sesizării, afirmă că, pe parcursul
examinării dosarului penal Filat Vladimir – de către președintele Curții de Apel
Chișinău, Pleșca Ion a fost monitorizată, ascultată audio-video nu numai în birou, dar
și în camera de deliberare, pentru a ține sub control orice acțiune a judecătorilor, ca să
nu fie casată sentința primei instanțe și să fie pronunțată o altă soluție, să nu fie
amânate ședințele în așa fel ca să fie finisat dosarul până la alegerile prezidențiale din
noiembrie 2016.
A mai relatat că, prin imixtiune în actul de justiție, de către președintele Curții de
Apel Chișinău, Pleșca Ion a cerut insistent ca dosarul să fie examinat în ședință
închisă și examinat în regim de urgență.
Afirmă autoarea sesizării că, înainte și după fiecare ședință de judecată, erau
chemați în biroul Președintelui, Pleșca Ion și primeau indicații ce să facă și ce să nu
facă pe acest dosar.
Deoarece ea nu a dorit să se conformeze indicațiilor lui și că a insistat la
respectarea drepturilor inculpatului, sau întețit și mai mult amenințările, iar la data de
02.11.2016 în biroul președintelui Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion i s-a spus că
nu-și dă seama ce face, că nu înțelege ce face, i s-a spus tranșant că va sta lângă Filat.
 Pentru a fi pedepsită pentru nesupunere, i-a fost refuzat în acordarea a două zile
de concediu pentru 04.11.2016- zi de vineri și 07.11.2016 –zi de luni. Această
vacanță, ultima și-a plănuit-o din timp și cererea privind acordarea concediului a
solicitat-o cu o lună înainte având procurate două bilete la avion dus - întors Chișinău
– Moscova pentru ea și soț, dar într-un final i-a fost refuzat.
Imediat după ce a fost pronunțat dispozitivul deciziei pe cazul Filat V., toți
membrii colegiului penal au fost chemați în biroul președintelui Curții de Apel
Chișinău, Pleșca Ion, care știa cert că, anume judecătorul Ouș Ludmila nu a fost de
acord să mențină sentința primei instanțe, că soluția luată a fost la propunerea dânsei,
deoarece nu se dorea să fie opinie separată, și iarăși a fost amenințată.
După această decizie și procurorul Adriana Bețișor care a participat în cauza
penală Filat, a transmis amenințări în adresa dânsei, precum că va face tot posibilul să
stea lângă Filat.
Totodată, chiar după ce decizia Curții de Apel Chișinău pe cazul Filat a fost
menținută de Curtea Supremă de Justiție, președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca
Ion abuzând de funcția deținută a solicitat dosarul penal din prima instanță i-a fost dat
petiționarei deoarece judecătorul-raportor, care a fost și președinte de complet a
demisionat ( Corochi Nichifor) și i-a cerut dânsei să emită o încheiere de corectare a
unor omisiuni.
După acest caz, timp de trei ani a fost intimidată la volante, i se spunea că ea este
în lista neagră a judecătorilor care vor fi pedepsiți, astfel fiind intimidată, amenințată
că trei judecători (doamne) vor fi arestate.
Pe dosarul penal Țuțu Constantin – judecătorul Ludmila Ouș era judecător
raportor și președinte de complet. Pe dosarul penal în cauză menționează judecătorul
în demisie, s-a examinat foarte greu, fiind fixate mai multe ședințe de judecată.
Dosarul era fixat pentru pronunțare și era nevoie să se înlăture de la examinarea lui,
deoarece toți cunoșteau că sentința de achitare nu va fi menținută în privința lui Țuțu
Constantin deoarece a fost demonstrată vinovăția în comiterea faptei imputate lui.
Țuțu Constantin candida la alegerile parlamentare din partea Partidului
Democrat, iar în cazul condamnării acestuia, dânsul nu mai putea candida la funcția
de deputat deoarece avea să fie incompatibil cu funcția de deputat.
Acest dosar nu a fost finisat, prin intentarea pe numele judecătorului în demisie
Ouș Ludmila a dosarului penal și la 23 octombrie 2019, a fost suspendată din funcție.
Ulterior pe cazul susindicat, a fost menținută sentința de achitare în privința lui
Țuțu Constantin de către Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău.
Pe dosarul penal Doboș Ruslan Vladimir – autorul sesizării era judecător
raportor și președintele colegiului penal.
Pe această cauză afirmă dânsa, i s-a solicitat să emită o sentință de achitare la
cerințele procurorului general și procurorului anticorupție Adriana Bețișor, că decizia
de achitare nu va fi contestată.
A mai comunicat că acestea pot fi confirmate de colegii dânsei Brînză Liubovi și
Teleucă Stelian.
 Faptul că într-adevăr pe parcursul examinării cauzei penale, în momentul
escortării inculpatului Doboș Ruslan în Curtea de Apel Chișinău, procurorii
anticorupție fără permisiunea judecătorilor în procedura cărora se examina cauza
penală menționată, luau declarații încriminatorii de la Doboș Ruslan împotriva lui
Platon Veaceslav, promițându-i ca recompensă, o decizie de achitare în privința
ultimului. Acestea se confirmă prin materialele noului dosar penal intentat în privința
lui Platon Veaceslav pe sumele de bani excluse din sentința lui Filat Vladimir din
furtul miliardului.
Pe cazul Doboș, a fost exclus de la examinarea cauzei procurorul Scutelnic
Cătălin, care nu îndeplinea indicațiile procurorului anticorupție Bețișor Adriana.
Ultima a găsit o altă metodă și anume prin dispoziția adjunctului procurorului
general, Roșioru Mircea din 28.05.2018, s-a dispus participarea în ședința de judecată
la Curtea de Apel Chișinău și reprezentarea învinuirii în numele statului în cauza
penală de învinuire a lui Doboș Ruslan de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42
alin.(2), alin.(3), art.27, art.191 alin.(5) și art.243 alin.(3) lit b) Codul penal al
Republicii Moldova, de către grupul format de procurori constituit din: adjunctul
procurorului - șef al Procuraturii anticorupție Bețișor Adriana – conducătorul grupului
și procurorul în procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie.
Procurorii Călugăreanu Vitalie și Bețișor Adriana prin susținerile verbale
semnate și depuse în scris în ședința instanței de apel au solicitat admiterea parțială a
apelului avocatului în interesele inculpatului Doboș Ruslan, casarea parțială a
sentinței Judecătoriei mun. Chișinău sediul Buiucani din 13.02.2017, cu pronunțarea
unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit de prima instanță, conform căreia:
- a-l achita pe Doboș Ruslan Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute
de art.42 alin.(2), alin.(3), art.243 alin.(3) lit b) Codul penal al Republicii
Moldova, pe motiv că în acțiunile dânsului nu se conțin elementele
componenței de infracțiune;
- a-l recunoaște vinovat pe Doboș Ruslan Vladimir de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) ) Codul penal al Republicii Moldova și
în baza acestei norme a-l condamna la pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 1 an și 11 luni.
- În legătură cu executarea pedepsei, a dispune eliberarea inculpatului
Doboș Ruslan.
Mai menționează autorul sesizării că, este pentru prima dată, când procurorul
depune în instanță cerere solicitând achitarea pe un dosar de spălare de bani, după ce
acuzarea a obținut o sentință de condamnare în prima instanță.
Pe dosarele penale Cocîrla Iurie, Cataev Serghei și Naboca, învinuiți în
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 361 alin.(2) lit.b), d); 42 alin.(3); 46; 190
alin.(5); 145 alin.(2) lit.a), k) Cod penal.
Completul de judecată a pronunțat o încheiere de admitere a cererii prin care a
fost ridicat sechestru de pe terenul, după care au primit amenințări în viziunea dânsei
reale.
 Pe dosarul penal Vdovîi Gheorghe, învinuit în baza art.328 alin.(3) lit.b), d)
Cod penal, deținând funcția de Director General al Agenției „Moldsilva”, a fost
presată de a pronunța o decizie de menținere a sentinței de condamnare.
Colegiul penal în privința lui Vdovîi Gheorghe a pronunțat o decizie de achitare,
deoarece acest dosar a fost intentat cu scop de răzbunare. Decizia Curții de Apel
Chișinău a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție .
Pe dosarul penal Scrînic Oleg Vasile, activând în calitate de inspector superior
al poliției criminale a secției de poliție a Comisariatului de Poliție Strășeni a MAI,
învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin.(5), 326 alin.(3) lit.a)
290 alin.(1) Cod penal al RM, care prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buicani
din 17.06.2016 a fost achitat.
Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău l-a condamnat pe Scrînic Oleg,
conducându-se de prevederile legii.
Din cauza temeiurilor menționate, evenimentele, circumstanțelor și abuzurilor pe
care le-au trăit, înfruntat și suportat în perioada activității în calitate de judecător în
cadrul Curții de Apel Chișinău, le-a determinat, contrar voinței lor, să demisioneze.
Susține autorul sesizării că, a depus această sesizare, în contextul reformării
justiției sub aspectul înlăturării practicilor vicioase și întreprinderii măsurilor necesare
cu caracter de prevenție în asigurarea independenței actului de justiție.
Solicită verificarea circumstanțelor expuse și întreprinderea măsurilor necesare
în privința ex-Președintelui Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, care coordonat
întreprindea diferite abuzuri, imixtiune în actul justiției prin intimidare, înjosire la
comanda guvernării.
3. Acțiunile Inspecției Judiciare în vederea verificării circumstanțelor
expuse în sesizare
Conform art. 23 alin. (1) și (2) lit. a) și b) Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor, verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se
stabilesc faptele imputate judecătorului și consecințele acestora, circumstanțele în
care au fost comise, precum și orice alte date concludente din care să se poată stabili
existența sau inexistența elementelor abaterii disciplinare.
Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:
a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de
autorul sesizării și a stabili existența sau inexistența elementelor faptei care poate
constitui abatere disciplinară;
b) să solicite judecătorului subiect al sesizării opinia scrisă cu privire la
circumstanțele invocate în sesizare.
În conformitate cu art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor, judecătorul este în drept să prezinte explicaţii scrise şi
orale.
Prin interpelările nr. 494 din 17 iulie 2019, ex-președintelui Curții de Apel
Chișinău, Ion Pleșca și nr. 712 din 04 septembrie 2019, judecătorului Curții de Apel
Chișinău, Stelian Teleucă.
 În adresa judecătorilor în demisie Ludmila Ouș a fost remise telefonograme la
data de 19 august, 21 august și Svetlana Balmuș la 19 august și 30 august, prin care
le-a fost solicitată prezența acestora la Inspecția Judiciară întru elucidarea unor
circumstanțe expuse în sesizare.
Autorilor sesizării le-a fost solicitat să prezinte informații suplimentare la cele
invocate de ultimele.

4. Opiniile judecătorilor vizați în sesizare

Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca în explicațiile sale scrise cu
referire la adresarea parvenită, a comunicat că, alegațiile invocate nu depășesc cadrul
speculativ, neavând nici o tangență cu realitatea obiectivă, fiind alimentate cu
recentele declarații politice, dar și de falsa impresie că, victimizarea ar putea influența
procesul penal în care spre regret, magistrata Ouș Ludmila este parte.
În calitate de Președinte al Curții de Apel Chișinău, conform atribuțiilor oferite
de Legea cu privire la organizarea judecătorească, i-au revenit sarcini administrative
și de supraveghere a bunei activități a instituției conduse, fără a se implica nemijlocit
în actul de înfăptuire a justiției.
Relațiile cu toți judecătorii Curții de Apel Chișinău sunt colegiale, inclusiv cu
petiționarele, chiar dacă dânsele au admis careva carențe în activitatea lor.
Cu referire la dosarele menționate în memoriu adresat CSM, judecătorul Curții
de Apel Chișinău, Ion Pleșca a comunicat următoarele.
Privind declarațiile judecătorului Svetlana Balmuș:
Raționamentul adresării la Inspecția Judiciară rezidă din nemulțumirile colegilor,
care au fi trebuit să depună efort semnificativ în afara orelor de program pentru a
readuce multitudinea de dosare lăsate de acest judecător departe de noțiunea de
termen rezonabil și nu numai, pe făgaș legal, ori tolerarea unui astfel de
comportament ar fi creat un precedent periculos pentru actul de justiție.
A mai menționat ex-președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca că,
nemulțumirea petiționarei Svetlana Balmuș se datorează și depunerii contestației
împotriva deciziei Inspecției Judiciare cu privire la respingerea sesizării privind
atragerea acesteia la răspundere disciplinară.
Menționează ex-președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, că pe tot
parcursul activității Svetlanei Balmuș în calitate de magistrat, a încercat să-i acorde
tot suportul necesar, punându-i la dispoziție doi asistenți judiciari, acordându-i
nenumărate permisiuni de a pleca în timpul orelor de serviciu în interes personal sau
de familie, precum și a îndemnat-o la calm și chibzuință în deciziile legate de demisie.
Cele invocate supra pot fi confirmate de membrii completului cu care a activat
judecătorul Svetlana Balmuș și nu numai.
Privind declarațiile judecătorului Ouș Ludmila:
Toate referințele cu privire la imixtiune, abuz și sau alte ilegalități atribuite ex-
președintelui Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, le califică ca fiind cel puțin
aberante și fiind rezultatul unei strategii de apărare defectuoasă, în scopul victimizării,
menite să schimbe accentele de pe situația în care spre regret s-a pomenit dânsa, ori în
atribuțiile oferite de lege, nu se va regăsi posibilitatea intentării cauzei penale atribuită
președintelui Curții de Apel Chișinău, iar o analiză a secvențelor video difuzate de
OUP, denotă că, nu petiționara a fost subiectul inițial al cauzei penale.
În concluzia celor relatate, reiterează cert și univoc ex-președintele Curții de
Apel Chișinău, Ion Pleșca că, nu a admis în activitatea sa careva ilegalități, iar cele
relatate în sesizare sunt doar niște afirmații care rămân a fi doar la nivel declarativ, ca
parte a unei strategii de victimizare și camuflare a carențelor admise în activitate, ori
petiționarele au omis a face proba faptului cu argumente sau probe pertinente care ar
convinge un observator independent în cadrul unui proces echitabil.
În acest context, judecătorul Ion Pleșca, în calitate de președinte al Curții de Apel
Chișinău califică poziția acestora ca pe una regizată și cel mai interesant că, nu de ele
personal dar de altcineva, având scopul calomniei, clevetirii, situație care îl impune să
se adreseze organelor competente în vederea apărării onoarei și reputației sale.
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Stelian Teleucă prin opinia scrisă
referitor la explicațiile date de judecătorul în demisie Ludmila Ouș, în legătură cu
examinarea în ordine de apel a dosarului penal Doboș Ruslan, unde ultima invocă că
au fost constrânși de președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca și de procurorul
anticorupție Adriana Bețișor pentru a pronunța o hotărâre de achitare, a respins orice
alegație în privința faptului descris.
Totodată, judecătorul Stelian Teleucă a dezmințit afirmațiile judecătorului în
demisie Ludmila Ouș precum că, au fost constrânși de ex-președintele Curții de Apel
Chișinău, Ion Pleșca și de procurorul anticorupție Adriana Bețișor pentru a pronunța o
hotărâre de achitare atât pe cauza penală Doboș Ruslan, cât și pe alte cauze penale.
5. Constatările și aprecierea inspectorului-judecător
Sesizarea a fost examinată sub aspectul existenței sau inexistenței în acțiunile ex-
președintelui Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca a temeiurilor de abatere disciplinară.
În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25 iulie
2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, verificarea sesizării
reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate judecătorului şi
consecințele acestora, circumstanțele în care au fost comise, precum şi orice alte date
concludente din care să se poată stabili existența sau inexistența elementelor abaterii
disciplinare. Verificarea sesizării se efectuează de către inspectorii-judecători în
termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării. Termenul de
verificare a sesizării poate fi prelungit de inspectorul principal cu cel mult 15 zile, la
cererea inspectorului-judecător care verifică sesizarea, dacă există motive întemeiate
care justifică prelungirea termenului.
Verificând, în limita competenței, argumentele expuse în sesizare, coroborate cu
opinia scrisă a judecătorului vizat, precum și altor informații colectate în procesul
verificării notei informative, s-au constatat următoarele.
La data de 15 iulie 2019 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a
parvenit Memoriul adresat de Ministrul Afacerilor Interne Andrei Năstase și sesizarea
înaintată de judecătorii în demisie Ludmila Ouș și Svetlana Balmuș, prin care se
solicită atragerea la răspundere disciplinară a ex-președintelui Curții de Apel
Chișinău, Ion Pleșca.
La data de 22 iulie 2019 în adresa Inspecției Judiciare a parvenit extrasul din
Procesul-verbal nr. 3 din 16 iulie 2019 al Plenului CSM, prin care a fost sesizată
Inspecția Judiciară pe marginea faptelor expuse în cadrul emisiunii televizate din 11
iulie 2019 difuzată pe postul de televiziune TV8.
În vederea verificării acestor informații expuse pe postul de televiziune TV8 de
către judecătorii în demisie a Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole și Ludmila
Ouș ce se referă la acțiunile domnului Ion Pleșca, ex-președinte al Curții de Apel
Chișinău, Inspecția Judiciară la data de 29 iulie 2019 s-a autosesizat.
Întru examinarea complexă și multiaspectuală a Memoriului Ministrului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Andrei Năstase nr. 837 p/m din 15 iulie
2019, de către Inspecția judiciară, în limitele împuternicirilor garantate de Legea nr.
178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, au fost
întreprinse un șir de acțiuni în vederea confirmării sau infirmării circumstanțelor
invocate în sesizare.
Ținând cont de complexitatea cauzei și, în același timp, caracterul vag al
informației expuse în sesizarea judecătorilor în demisie, Ludmila Ouș și Svetlana
Balmuș, la data de 19 august 2019, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3), lit.
c) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor, în adresa judecătorilor în demisie Ludmila Ouș și Svetlana Balmuș a
fost remisă o telefonogramă, prin care le-a fost solicitată prezența acestora la Inspecția
Judiciară întru elucidarea unor circumstanțe expuse în sesizare.
Judecătorul în demisie Svetlana Balmuș nu a răspuns la apelurile telefonice.
În ce privește alegațiile judecătorilor în demisie Ludmila Ouș și Svetlana
Balmuș privind pretinsa imixtiune din partea ex-președintelui Curții de Apel
Chișinău, Ion Pleșca în procesul de examinare a cauzelor penale:
Privind declarațiile judecătorului în demisie Ouș Ludmila
Autorul sesizării Ludmila Ouș s-a prezentat la Inspecția Judiciară la data de 22
august 2019, iar la data de 28 august 2019 prin poșta electronică a CSM a fost
transmisă expunerea în scris a informațiilor suplimentare referitoare la argumentele
invocate în sesizarea din 16 iulie 2019, după cum urmează:
1. Motivul din cauza căruia evenimentele din 2016-2018 în privința
judecătorului Ludmila Ouș invocate în sesizarea sa au fost raportate abia în
luna iulie 2019?
2. Motivul din cauza căruia nu a fost denunțat pretinsul conflict de
interese și a influențelor necorespunzătoare, care urma a fi efectuat în
conformitate cu Legea cu privire la conflictul de interese, Legea integrității?
Potrivit informației suplimentare date de judecătorul în demisie Ludmila Ouș,
urmează că evenimentele din 2016-2018 produse în privința sa, au fost raportate abia
în luna iulie 2019, în primul rând deoarece a căzut regimul lui Plahotniuc, or în acea
perioadă era imposibil să spui ceva, să declari ceva, fiindcă cei care încercau să spună
ceva, sau să se împotrivească regimului, erau pedepsiți, eliminați din sistem, așa cum
au și procedat cu petiționara în luna octombrie 2018. Consideră că a fost pedepsită
pentru faptul că nu s-a supus ordinelor, indicațiilor lui Pleșca Ion, care pretindea
precum că indicațiile veneau de la guvernare – Partidul Democrat – Plahotniuc V., de
la Prim-Ministru, Procurorul General, Procurori Anticorupție ș.a. pe dosare concrete
indicate în sesizare.
Toate referințele cu privire la imixtiune, abuz atribuite ex-președintelui Curții de
Apel Chișinău, Ion Pleșca nu s-au confirmat prin verificarea dosarelor pe cauzele
penale concrete, iar ultimul le califică ca aberante, fiind rezultatul unei strategii de
apărare defectuoase, în scopul victimizării, menite să schimbe accentele de pe situația
în care s-a pomenit dânsa, ori în atribuțiile oferite de lege, nu se regăsește posibilitatea
intentării cauzelor penale atribuite Președintelui Curții de Apel Chișinău, iar o analiză
la rece a secvențelor video difuzate de OUP, denotă că, nu petiționara a fost subiectul
inițial al cauzei penale.
În ce privește alegațiile judecătorilor în demisie Ludmila Ouș și Svetlana
Balmuș privind pretinsa imixtiune din partea ex-președintelui Curții de Apel
Chișinău, Ion Pleșca în procesul de examinare a cauzelor penale concrete menționate:
Pe cauza penală Filat – Cauza a parvenit în instanța de apel la 20.07.2016,
repartizată potrivit PIGD judecătorului-raportor Corochii Nichifor- Președinte al
completului din care făcea parte și judecătorul Ludmila Ouș. Pe cauza dată au fost
petrecute 12 ședințe de judecată, iar la data de 11.11.2016 a fost pronunțată decizia.
Pe cauza Filat – opinie separată din partea autorului sesizării nu a fost emisă, iar
petrecerea ședinței închise – este decizia completului, unde sunt indicate motivele și
semnate de toți membrii colegiului penal.
Alegațiile referitoare la ce urma sau nu urma să decidă sau să semneze –
judecătorul în demisie Ludmila Ouș, nu pot fi atribuite ex-președintele Curții de Apel
Chișinău, Ion Pleșca or, în afară de camera de deliberare dumneaei în calitatea sa de
judecător la acel moment nici nu avea dreptul a se pronunța – taina deliberării – deci
aceasta este o încălcare flagrantă a acesteia, pentru care există și răspundere
disciplinară.
Nu au fost constatate declarațiile privind monitorizarea, ascultarea audio-video
în birourile judecătorilor sau camerele de deliberare de către ex-președintele Curții de
Apel Chișinău, Ion Pleșca.
Iar, faptul că, judecătorul în demisie Ludmila Ouș, a fost numită în anul 2018 a
ca Președinte al completului din care făcea parte – pune careva semne de întrebare,
deși ex-președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, putea să ia altă decizie.
Alegațiile judecătorului în demisie Ouș Ludmila, în ce privește „presupuse
amenințări”, pune careva semne de întrebare de ce în termen de 5 zile de la acestea nu
a informat Consiliul Superior al Magistraturii și nici Registrul declarațiilor privind
conflictele de interese, ținut de Curtea de Apel Chișinău, nu a fost completat în
termenii legali de către judecătorul nominalizat, iar prin aceasta se atestă o atitudine
neglijentă și neconștiincioasă din partea judecătorului.
Un moment interesant este și părerea dlui Filat din interviul acordat postului de
televiziune TV8, care a comentat - „nu crede în argumentele judecătorilor că au fost
impuși sau că au fost convinși de către cineva sau ceva și în lacrimile acestora”.
Pe cauza penală Corcodel, Țuțu Constantin – cauza a parvenit în instanța de
apel la 07.07.2018 fiind repartizată potrivit PIGD judecătorului Ouș Ludmila în mod
automat – aleatoriu.
La 26.10.2018, având în vedere hotărârea CSM nr.454/22, prin care s-a decis
suspendarea judecătorului Ouș Ludmila până la rămânerea definitivă a hotărârii pe
cauza penală intentată împotriva dânsei, motive pentru care, dosarul dat a fost
repartizat repetat prin intermediul PIGD în mod automat-aleatoriu la data de
02.11.2018 judecătorului raportor Silvia Vrabii. Cauza a fost finalizată, cu
pronunțarea deciziei la 17.04.2019.
Decizia a fost contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție și repartizată
prin PIGD judecătorului Ion Guzun. La momentul cauza are statut de examinare la
Curtea Supremă de Justiție.
Declarațiile făcute pe acest caz de judecătorul în demisie Ludmila Ouș nu au
fost confirmate.
Pe cauza penală Doboș Ruslan – cauza a fost repartizartă prin intermediul
PIGD în mod automat – aleatoriu judecătorului Ouș Ludmila la data de 09.03.2017,
care a examinat-o în completul de judecată din care făceau parte judecătorii Liubovi
Brînza și Stelian Teleucă.
Pe cauza dată au fost petrecute 20 ședințe de judecată, cu pronunțarea deciziei
integrale. Judecătorul Ouș Ludmila ca raportor ala caz, nu a avut o opinie separată.
Schimbarea procurorului participant în ședința de judecată a avut loc prin
dispoziția procurorului ierarhic superior și nu ține de competența ex-președintele
Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, care nu a avut atribuții legale în acest sens.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost contestată cu recurs de către inculpatul
Doboș Ruslan la Curtea Supremă de Justiție și repartizată prin PIGD judecătorului
Liliana Catan la data de 28.09.2018.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 19 decembrie 2018, recursul a
fost declarat inadmisibil nefiind confirmate declarațiile autorului sesizării.
În contextul celor expuse de către judecătorul în demisie Ludmila Ouș, în
explicațiile suplimentare din 27 august 2019 au fost întreprinse acțiuni suplimentare
pentru elucidarea celor expuse.
Astfel, în adresa judecătorului Stelian Teleucă a fost remisă o interpelare prin
care a fost solicitată confirmarea sau infirmarea celor expuse de către judecătorul în
demisie Ludmila Ouș în explicațiile suplimentare.
Interpelările au fost înaintată în conformitate cu prevederile art. 23, alin. (3), lit.
b) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor potrivit cărora inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea
este în drept să solicite alte informații necesare de la președintele instanței și alți
judecători de la instanța care activează judecătorul vizat în sesizare, precum și de la
alte autorități publice, persoane cu funcții de răspundere sau persoane private.
Prin opinia scrisă judecătorul Curții de Apel Chișinău Stelian Teleucă, a
menționat următoarele.
Referitor, la explicațiile date de judecătorul în demisie Ludmila Ouș, în legătură
cu examinarea în ordine de apel a dosarului Doboș Ruslan, unde invocă că au fost
constrânși de președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca și de procurorul
anticorupție Adriana Bețișor pentru pronunțarea unei hotărâri de achitare, judecătorul
Teleucă Stelian a comunicat că, el personal nu a fost constrâns de ex-președintele
Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca sau de procurorul anticorupție Adriana Bețișor, pe
cauza penală Doboș Ruslan, sau pe alte cauze la care au participat în complet și face
referire judecătorul în demisie Ouș.
Astfel, alegațiile judecătorului în demisie Ludmila Ouș nu s-au confirmat.
Pe cauza penală Cocîrlă, Cataev, Naboca - cauza a fost repartizară prin
intermediul PIGD în mod automat – aleatoriu judecătorului Ouș Ludmila la data de
09.01.2017. Pe cauza dată au fost petrecute 17 ședințe de judecată fără a ajunge la
hotărâre.
Ulterior cauza a fost redistribuită prin intermediul PIGD în mod automat-
aleatoriu la 15.11.2018, judecătorului raportor Xenofon Ulianovschi.
Cauza are statut de examinare, următoarea ședință este fixată pentru data de
17.10.2019.
Pe cauza penală Vdovîi Gheorghe - cauza a fost repartizartă prin intermediul
PIGD în mod automat – aleatoriu judecătorului Elena Cobzac la 09.01.2017, după
demisia judecătorului Evghenii Sanduța în procedura căruia s-a aflat.
La 17.11.2017 pe cauza dată a fost pronunțată decizia de achitare a inculpatului
în completul Cobzac Elena, Ouș Ludmila și Teleucă Stelian.
Pe cauza dată opinie separată nu a fost, decizia a fost menținută de Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție din data de13.03.2018.
Pe cauza penală Scrînic Oleg – cauza a fost repartizară prin intermediul PIGD
în mod automat – aleatoriu judecătorului Ouș Ludmila, după demisia judecătorului
Nichifor Corochii prin intermediul PIGD la data de 11.01.2017.
Cauza a fost examinată în 12 ședințe de judecată cu pronunțarea deciziei de
condamnare din data de 28.11.2017.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05.06.2018, a fost admis recursul
avocatului Pavel Zamfir și achitat Scrînic Oleg cu eliberarea din penitenciar, dacă în
privința ultimului nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu există
pedeapsă penală în baza altor hotărâri judecătorești.
Privind declarațiile judecătorului în demisie Balmuș Svetlana:
Potrivit fișei de repartizare a dosarelor, cauza penală Șor Ilan a fost repartizată
judecătorului Svetlana Balmuș la data de 22 ianuarie 2018.
 Pe parcursul aflării la examinare a cauzei penale Șor în procedura judecătorului
Svetlana Balmuș a fost numită o singură ședință de judecată și amânată.
Pe cauza Șor Ilan – privind transferul într-o altă instanță de același nivel se
datorează faptului că a fost identificat un conflict de interes și pentru a evita orice
speculație pe subiectul dat, cauza a fost transmisă la Curtea Supremă de Justiție
pentru examinarea strămutării.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, cauza a fost
strămutată pentru examinarea apelului Curții de Apel Cahul.
Potrivit fișei de repartizare a dosarelor, cauza penală Șor Ilan a fost repartizată
judecătorului Nina Veleva la data de 13.02.2018. La moment, cauza are statut de
examinare.
Nu au fost confirmate afirmațiile judecătorului în demisie Svetlana Balmuș
privind luarea din procedura sa a cauzei penale și transferul în altă instanță de același
nivel, deoarece nu a fost de acord ea însăși din momentul repartizării în procedura
dânsei a cauzei, care după părerea sa colegilor era de o complexitate înaltă.
Potrivit fișei de repartizare a dosarelor, cauza penală Zabolotnîi – a fost
repartizată judecătorului Svetlana Balmuș, în mod automat-aleatoriu la data de
31.10.2018.
Autoarea sesizării invocă repartizarea ilegală a cauzei penale altui judecător,
neindicând nimic de faptul că, în această perioadă dânsa s-a aflat în concediu de boală
(26.10.18 – 02.11.18, din 03.11.18 – 15.11.18 și din 16.11.18 – 24.11.18 – copiile au
fost anexate), fără a numi data ședinței de judecată, motivând că vrea să demisioneze.
Concediul de boală a judecătorului coincidea cu perioada în care au fost
suspendați 3 judecători de la Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea CSM, fapt
confirmat și de ex-președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca.
La data de 17 octombrie 2018, acuzatorul de stat a depus o cerere privind
accelerarea examinării cauzei penale, (cauza se afla pe rolul Curții de Apel Chișinău
din 27.06.2018) prin prisma prevederilor art. 20 alin (5), (6) Cod de procedură penală,
invocându-se faptul că, de la remiterea cauzei penale în adresa instanței de apel, ce
constituie mai mult de 2 luni, nu a avut loc nici o ședință de judecată, iar cauza penală
vizează inculpați care au săvârșit infracțiuni excepțional de grave, în privința cărora a
fost aplicată măsura preventivă – arestul preventiv.
Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17.10.2018, s-a
admis cererea înaintată de procuror, cu fixarea unui nou termen a ședinței de judecată
în apel 01.11.2018, ora 13:00, motiv care a și servit pentru repartizarea cauzei
conform PIGD, noul judecător raportor Oxana Robu, respectându-se prevederile art.7
lit.b) și d) din Regulamentul privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru
examinare în instanțele judecătorești.
La data de 06 februarie 2019 a fost emisă decizia pe cauza penală menționată.
Prin urmare, nu s-au confirmat declarațiile din sesizare a judecătorului în demisie
Svetlana Balmuș, care a rămas ca membru al colegiului penal la examinarea cauzei
Zabolotnîi, deoarece ultima nu a avut opinie separată.
 Potrivit Fișei de repartizare a dosarului se confirmă că dosarul pe cauza penală
Brînza Anatolie și alții cum s-a menționat de către autorul sesizării (pretinsa
contrabandă cu nuci) – repartizată la data de 06.07.2018, judecătorului raportor
Mînăscurtă Igor, dânsa fiind membru al completului de judecată. Ședințele de
judecată 5 la număr, decizia integrală fiind pronunțată la 07.11.2018, inculpații fiind
achitați. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a casat decizia cu trimiterea cauzei la
rejudecare.
Potrivit fișei de repartizare, cauza penală Damaschin Alexei –a fost repartizată
la 04.12.2017, judecătorul Balmuș Svetlana. Ședințe de judecată: 17.01.18; 04.02.18;
14.03.18, decizia integrală fiind pronunțată la 21.03.2018, inculpatul fiind achitat.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11.12.2018 a fost casată decizia dată,
actualmente cauza penală fiind la rejudecare, fiind repartizată potrivit PIGD în
procedura judecătorului raportor Ludmila Ursu.
Pe cauza penală Petrenco Grigore și alții – repartizată la 28.03.2018
judecătorului Robu Oxana. Ședințe de judecată 11 la număr, decizia integrală fiind
pronunțată la 12.03.2019. Opinie separată din partea judecătorului în demisie Balmuș
Svetlana, nu a fost scrisă.
Cauza penală Murzac Mihail – repartizată în mod automat-aleatoriu la
06.07.2018 judecătorului Balmuș Svetlana. Au fost fixate ședințe de judecată pentru:
03.10.18; 05.11.18; 10.12.18, 20.02.19; 25.03.19 și 15.05.19. În legătură cu
demisionarea judecătorului Balmuș Svetlana cauza a fost repartizată la 23.05.19
judecătorului Sergiu Furdui. Cauza are statut de examinare.
Cauza penală Pahomi Stela – repartizată la 04.07.18, judecătorului Balmuș
Svetlana. După 3 ședințe de judecată, la 26.04.2019 a fost dispusă repartizarea
cauzelor în legătură cu demisionarea, dosarul fiind repartizat la 07.05.2019
judecătorului raportor Xenofon Ulianovschi. Pe cauza nominalizată a fost emisă
decizia la 17 mai 2019, prin care a respins apelurile declarate de procuror și a
avocaților A. Zmeu, R. Dodica și V. Caisîn.
Cauza penală Bolboceanu Alexei – repartizată la 16.01.18, judecătorului
Balmuș Svetlana. După 9 ședințe de judecată, la 26.04.19 a fost dispusă repartizarea
cauzelor în legătură cu demisionarea, dosarul fiind examinat de judecătorul Ursu
Ludmila la 13.05.19, următoarea ședință de judecată fiind fixată pentru 08.10.2019.
În opinia scrisă de ex-președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca cu referire
la cauzele penale Damaschin sau Brînza, unde inculpații au fost achitați, acestea sau
examinat în termeni foarte restrânși de judecătorul în demisie, Svetlana Balmuș, pe
când în restul cazurilor, cum ar fi spre exemplu cauza Murzac, care se examina în
procedură simplificată în ordinea art.3641 Cod de procedură penală –durata a fost una
nejustificată, finalmente cauza fiind repartizată altui judecător.
În concluzie cele relatate de judecătorii în demisie Ludmila Ouș și Svetlana
Balmuș, cu privire la imixtiune pe dosarele penale aflate în procedura dânselor din
partea ex-președintele Curții de Apel Chișinău, nu s-au confirmat, iar cele relatate în
sesizare sunt doar afirmații care rămân a fi la nivel declarativ.
 Nu s-au adeverit nici afirmațiile judecătorului în demisie Ludmila Ouș, precum
că, ex-președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca ar fi contribuit cumva în anii
2016-2017 la repartizarea celor mai multe dosare penale spre examinare și cu cea mai
înaltă complexitate, or în atribuțiile dânsului nu intră repartizarea dosarelor.
Or, în baza datelor referitoare la examinarea cauzelor penale de către Curtea de
Apel Chișinău în ordine de apel pe perioada a 6 luni ale anului 2016, judecătorului
Ouș Ludmila i-au fost repartizate 122 cauze penale, dintre care 104 au fost examinate,
un număr mult mai mare ca la colegii dânsei. Decalajul impunător dintre numărul și
complexitatea dosarelor repartizate judecătorului Ouș Ludmila și repartizate celorlalți
judecători prin PIGD este inechitabilă și inexplicabilă.
Totodată, prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii din 21 februarie
2017 nr. 135/7 s-a luat act de nota informativă a judecătorului Ludmila Ouș, de la
Curtea de Apel Chișinău, referitor la repartizarea dosarelor prin intermediul
Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor și s-a propus Agenției de
Administrare a Instanțelor Judecătorești din subordinea Ministerului Justiției,
soluționarea chestiunii privind repartizarea dosarelor prin intermediul PIGD la Curtea
de Apel Chișinău.
În ce privește alegațiile judecătorului în demisie Balmuș Svetlana referitor la
pretinsele intimidări și amenințări formulate de ex-președintele Curții de Apel
Chișinău, Ion Pleșca, după data de 23.10.2018, pornind de la explicațiile date de
ultimul coroborate cu alegațiile autorului sesizării, nu s-au confirmat.
De asemenea, pretinsele imixtiuni și amenințări din partea președintelui Curții de
Apel Chișinău, Ion Pleșca, nu au fost înscrise în Registrul declarațiilor privind
conflictele de interese, ținut de Curtea de Apel Chișinău, în termenii legali de către
judecătorul Svetlana Balmuș.
Generalizînd cele menționate și din probele administrate, constatăm că cele
relatate de judecătorii în demisie Ludmila Ouș și Svetlana Balmuș, cu privire la
imixtiunea din partea ex-președintelui Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, pe
dosarele penale aflate în procedura dânselor, nu s-au confirmat.
Or, pentru a reține în sarcina judecătorului săvârșirea unei abateri disciplinare,
urmează a se stabili dacă abaterea disciplinară este prevăzută de lege, dacă sunt
întrunite elementele constitutive ale acesteia, respectiv, latura obiectivă și subiectivă.
În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1 1) din Legea nr. 178 din 25 iulie
2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, dacă nu se întrunesc
elementele constitutive ale abaterii disciplinare sau faptele invocate în sesizare nu se
confirmă prin probele administrate în procesul verificării prealabile, inspectorul-
judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea, printr-o decizie motivată, respinge
sesizarea ca fiind neîntemeiată.
În procesul verificării sesizării nu s-a reținut temei de încadrare a acțiunilor
judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, sub aspect disciplinar prin prisma
temeiurilor specificate la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire
la răspunderea disciplinară a judecătorilor, cu modificările ulterioare.
 Luând în consideraţie cele expuse şi conducându-mă de prevederile art. 23 alin.
(1) și (11) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor,

D E C I D:
Se respinge ca neîntemeiată sesizarea declarată de judecătorii în demisie Ouș
Ludmila și Balmuș Svetlana, privind tragerea la răspundere disciplinară a
judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca.
Despre decizia luată se informează Consiliul Superior al Magistraturii,
judecătorii în demisie Ouș Ludmila și Balmuș Svetlana, și judecătorul Curții de Apel
Chișinău, Ion Pleșca.
Decizia cu privire la respingerea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării
în completul de examinare a contestațiilor al colegiului disciplinar în decurs de 15 zile
de la data recepționării deciziei motivate.

Inspectorul-judecător Tatiana Craiu

Copia corespunde cu originalul,

Inspector-judecător Tatiana Craiu