1-l -1

LITI,RATU RA RONTANA IN'TERBELICA

lt,entura inlelcctuulti esle caructeristicd literoturii secalului XX' ' I{.N{. Albcres

in perioada IglS - lg44 Rnniinia intrd inlr-o epocd nouir, elerncntul tiornirtant reprezenlindu-l
llinirca idealului uuititii nali(xt.rle, qara liind ilrtrcgit5. Sc acccntueazir tcndinla de dcpi$ire a uriui
- :-it oarecunr pror,inciai qi de integrare rapidi in riirnul europearl dc nroclernizare. Cultura se
:'ortcazit la ce reprezintii ea in relalie cu cultura europeanit'

. prima notl a iiteratLlrii inlerbelice este lelldinla de sincronizare. de europcniz-are 5i tle valotiflcare a
originatiti{i i nalionale.

.:r-atura va rellecta itrs5 starea istoricd. Drept urmare'

, iurdintclor unraniste, denrocratice, tlominante in epocir li se vor cpltrre lbrtne de ideologie rasiste,
iasciste, reactionare.

Viala litorarii cgloa$lc contlictc qi polcrnici. Sc inrpLrrr lrtitri pct:st,rlitlifirti: Mihail SaiJovcanu,
,.iu Retrrcanu, Camil Peterscu. llor-tursia Papailat Llengescu, Mateiu Caiagiale, Ttrdor Arghczi.
cian []laga, Iol lJarbu, Iiugen Lovinescu. (i.CElinescu, J'rtdor Vianu" I)tr1li illtret"upcrca provocatd
.. rirzboi. rcvistcle cunosc o cre$1crc rrunrericit: aproxitnativ i0C in cloi ani: Sbtrritorul. Viata
,nriincasclt. CAndircQ, flilcte dc papagal, I{cvista Fundatiilor l{cgalc.

rlitoarele direc{ii vor fi donrinante in epoci:

l{{DITIONALISNIUL I prornovat dc revista Vialq tlrntdlcascd aplrutd in 1920 la lagi sub

rtluccrca lui Carabet Ibliileantr.

iltre 1905 - 1916 se pronrovaseri idci poporaniste. Acun"r se proiluce in mod con;itietlt <r

rinrbare a atituclinii: "sentitnenlul de si6patie 9i solidaritate", "nrt tnila, tru vina"

, orientarea : dcnrocratic rurali. Colalrorcaz5 Mihail S*dovcatrit, Calil Calaotion. Mihai Ralea,
rcI Tcodorcanu, Paul Zarili4.rol, G.CIIinescu'
, 'fudor Arghezi. Lucian l3laga,
colaboratori rnai vechi : Liviu Rebreanu, Octavian Goga,
:r I'}illat, l'1.P. Bcngcscu.

I I930 revista se mLrtA la Bucureqti conducerea preluind-o (i. Cilinescu 5i N4. I{alea.
. vor pulle accent pe - aulenhcttale.
s'ciari nu
lffiix'ul ff [ffiiJ:li:;;l,,*]'Hi'$:
r acceptii "europenizarea" pt'ogre:tului in i-rrdinc spirittrall, nu ca
ca asirrilal'e a
"rnaintr"rlirea[5", "snotrisnr"' "declasare decaderltd - C' Calincscu"
. consider[ cA literatura este "expresia cea rnai directl a sufletului unui popor, ea nrt
poatc ti ?rnprurnutali'". - M' Ralca.

trcaga lniicare a evitat o orientare sirrgularl, impun0ndu-se in eptlcZr drepi i:evistl de prestigitt.
 236

!
ooexagerareaesteticiitratlilionalistegiodcviereinacelaEitimpovacunoa$tcins6rcvista /
il
qii allii' carevistS "Literar6' arlisticd' sociald.'' I
ffit*,r, 1920 sub conducerea lui Cez-ar Peterscu
in d
lui Nichi[oi Crainic, V. Voiculescu, lon Pillat' I
-in lg,2se rnut, fu er.ur;i'Jri
"onOr""r"" din Ardeal gi si-i dca exprcsia plenartr' {
r.r;J;';;."#;;;;riutu.tllt,"uu
_ toli visau s6 scoata
"
contribuind astfel la consolidarea unitdlii nalionale
in s{hrqit realizati'
M'Ralea' I' Vlnea'
d
hdl
- vor avea - ." ror.r*o,i iaeotogicl' T'Arghezi'
- drept colaLoratori iirterirnari: G' Cilinescu'
Z'Stancu'
l. Pillat' V. Voiculescu,
q
_ .or"rrorrtlii*;;;;;; ;;;manenii:"'L. Blaga,
A.Maniu, cul
*lozofic,,rai soli<]5,
SH
:fi;"i:.;il:'#f[ff:XX'flea. SanranatorLrrui, in condilii noi, cu o aparatura 1

ale specirrcului
liX"rffitul:l-j|[}$i|}',::l'lfft}.u istoria 5i rbr{rorur sunt ctorneniile relevante I
il
punflnd accentul pe rolul
:tffiffi igi prQpunea s5 deschidi rraditionalismului o zare metafizic[ d
o,tioil[Iin .ottfi gurarea sufl etului national : :q
romfrnesc, tlar fl-u vdtut cerul
."q
,,sdmdndroral a auit yiziunea ntagnificd a pdmantultti
sp i rit u alit dgii r o mfr n eg t i'
(t
s6 oad6
spiritualizat' cu o bazf, religitlns5' frcand
- Gandirea pronroveaz[ astfcl un traditionalism
afirrnind ca rorra isroria mrastri modernr
it::j}'i,.'n;,Tlttin,.r",. rui crramberrain 5i^Spengrer. vialh ncorganicc origeneqti' luate din Aptts'
reprezinr' o luptl u g"ni;lui*riohion .urot ",
f"i*"['J. poporului
conchizflnd cr intre rplrit-Jitui.u fumii
civilizate,?"*irraie poziiia gtiirrlitica ii sufletul
nostru de via[6
fi modul
rornan era o completd ruprura, revolulionarii
r."i"rri ,1-ii-lea ar falsi{icat

istoriei' credinle ancestralc' rcziduuri

ItJilllltr",,.*ca particularitilil.r sufletultri nalional i. noaptea

lurffi,*^ se situeazi pe o vech-e n,-j:..kli:'lLl'-t::l::::l'?:1";-fffiil#:,5:fi1:r;:':i,.t;

hlozol'ic promovat de Nietzsche 9i
.f.Maiorescu N. torga - Ei lace largd publicitat."ir"r.*ril*ului
qi
Spenglerl ! ,----,^.:^:^ ici menifesta
^^.^ iqi
in care increderea intr-o noul Ei tnare
malilestl^]11$
- in 1930. Lucian Blaga publicl Eonul dogmatiq de "mit""'analogie''
iltGdmtt-.ti3r,
epoc6 iralionatista in culttria.
ti*t tot mai "sontaminate"
activitatea gruparii 5r
ori.;;J;;i..iuora a tui slag; ;efine$le
..magie,,, ..simbol,,. ? lnale.parte-din
G este conferitd o interpretare spiritualist6:
ii imprim[ o not6 distinct[i'tiri;;;"*br vielii este instaurarea "celei de-a treic
r c.M. Ivanov afirma c[ "importal fi iminenta'
dictaturi", nici "burghezil', niti "*ut*itt8" ii "spiritual6' a crucii"'
oPetruruu,"ugutl,"ocurpiLintreinumerealerevisteide..misticastatului,,.
o" "mctafizica laic6 qi metai:zica
sfinfilor"'
r Stelian Mrrc;;;; """p" constituie o arnprcnta tundarnentali e
r Nechifor crainic lanseaza ideea c[ ,"tigioritut.,
p-r"'a"t{it:].::*.|"Y in norii vdzduhului"'
i' Ut*ati"
popoarelor agricole ".""""*"tu'*"ta"p na]iona*
pentru a exprima cu atlevdrat ethosul
- este stipulat6 cerin{a ca operele de culturi lt'lli*lti'
Ji;;lrde;;;parat in substan[a lor fiorul
TtlilY,Y'^...-r oroarea de rormei
formec
:-.il'Jirffiil,ffii#;Hff[,:i ffid".d; p" ia"or"gii
n cororaruri
astrer o
grupirii
soiritualist6.
c,rr^rnrrrrh spirituarist',
prezinte creqtinismul risdritean o
sd.
vielii sociale moderne, il;;;, ri'o?i"lrii,a
mai aproape
*ri rorur, riullntim, rnai adaptat obiceiurilor qi credinleru
de firea p"pJ;i;;';;;;, "^
populare:
 237

sta "folclorul, arta plasticd, muzico, in{elepciunea proverbului, tnoravutile, cukura

jopalarit e strribduri de dahul creator al cullalui orlodox qi al concepliei bizanline.
sx..t.i.- 'Bizuntinisttut
A i1i elizolt'ti elementele <'uracleristice piind la struclard intinui a crealiei
L populare, " - N. Crainic, Scnsul tradilici
ria plcnari
Cdn<lirea a urmat gi un impuls clefensiv, erpticabil istoriceqte: se sitntea chemati si reziste
.,.t,,gul,ri su6 care civitizalia industriali burghezir tindea si sffiveasc6 tradiliile culturale natiotrale, o
-:r-eag-d exisleril6 destEgurati dupi anunrite tipare strlvechi, distrugindu-i legittrra intirnd, milenarf,,
Yorcuicscu , nriu.a. Unitatea s-ar realiza intr-o ordine rnetafizicl gi ar rezirlta dintr-o anumita reprezelltare a
-.riiLrlui, aprioric6, pe care ar avea-o orice culturl. Teoria aceasta a tbst enun]ata de Spcngler.
L mai soliri5.
Osrvaltl Spengler ( 1880-i936 ) filozof german,
speci [rculut acleptut "fitozoflei viefii". infhligeaz[ istoria ca pe o
succesiune cle culturi indepenclente unele de altele,
trrl pe rolut avdnd soatla organismelor: na$tere, inflorire, moaile. -
idei ap[rute in Declinul Occidentului

t cerul
Acesta sus{itrc ci s-au derr"rlal tliverse organizdri stilistice de-a lurrgul istorier:

irxl sd cada ;igurarca spn{iului prin corpuri pline, r:ratcrialc, lirritatc, palpabile = sul'letr-rl culttrrii anticc clino-
' ,i1rane = cultum auolinici.
lra modernd - obsesia rprt,t.,l,rt t.fuit trittimensional ar apartine culturii occidental-europenFgdlglq lhg$icl
le din Apus, : ;nrasinea spa{iului bolt[ ar aparline cultririi arabo-islatnice: cultur? nragici.
nrl poporului
rsru de via!tr Lucian Blaga e6u1!i qi el o teorie a stilului in opera Tr'r"logia c\rlturii, i'undanlent6nd rnai multe
-
determinate interioare ale stiIului.
ak. reziduuri l.aptcic cLrlturalc ar 1'r rnoc{elaie contorm unui tipar aprioric, unttr "cootdonate abisale" alc tuttlror
, :ealii lor spiritr,rale r:nrene;ti.
nctilbrm de
r Nietzsche 5i
aprioric - anterir:r oricdrei experietl!e,
inaintc cle fapte, fundat exciusiv pe
noua gi mare spcculaliile abstraclc nlc ra{iuni i.
l, "analogie",
tea grupirii 5i
Matricea stilisticl este !'eprezentatfl de orizontul spatial "temporal", de "accetrtul axiologic", de
rlisti: destil", de "iizuinla 1brmativ6", care iurptm un tipar prefigurativ tuturor crealiiior
:,.ritudinca fhlir cle
lei de-a treia ,:irituale ale r,rnui popor.
Modaiitagitc stilistice apriorice sunt cxprcsia cenzurii transcendente prin carc Nlarele
\nonim l-ar intpie{ica p. nn, rh aibl vreodatl o reprezentare integral adecvati a realitalii, o revelafie
misterelor vie{ii pi si submineze astfel supremafia centrului vital unic.
indarnentall a G6ndirea a dez-linluit o olensivd violenti contra democrafiei, tocmai sub steagul spiritului ira[ionalist
duhului". nalionalism etnicist, fenontenul fiind caracteristic teDdinlelor tbscizante.
hosul na{ional, Gindirea promoveazi o atitudine anticapitalist5: rationalisnlul, pozitivisrnul, scientisnlul, increderea
, prngr*.,',l.,rocratismul le consideri expresii ale unei rnentalitdli detestabile = "riul veacului":
rea de formele f{anifbstul Crinului Alb" : tur rechizitoiiu tirribuntl citrc "batralli" in numelc gencraliei tinerc,
ul risiritean ca -:zggstr-rl firesc pcntru un intreg sistenr dcr valori compromise de burghezie
ajunge s6 fie absolutizat 5i
r;i credin{elor -inslbrmat intr-o caiegorie spilituald.
Cindirea va realiza tLu.ui ie fortl al icieritificirii capitalismului cu socialisrnul deoarece atacurile
-,ir1ra denii:cl'etisnrului burglle;- vizau ii.r i:Liimi inslarrlE socialisrnul"
 Programului de afirmare a spiritualitSlii rorndnelti i se irnprirnd un caracter niesianic. Respectul
tuturor lbrmelor de manife.itare a onrenescului constituie o condilie indispensabil6 dezvolt[rii 2. iirici
culturilor. Blaga va adresa insd un avertisrnent lucid qi drastic contra infatuirii/ingd:mfbrii nalionaliste:
* phnd acuw nici an popor nu a deyenil mare pornind de la un progrsm wesiunic" Spatiul ls
- ufl
rnioritic.Nichifor Crainic va da ideii de tradifie un sens mai accentuat duptr lbrrnula germani tiLUT
UND BADEN : "singe qi pirndnt", vorbind despre mitul singelui, a[ plmAntului, al graiului:
r Uandi
" sdngele tremsmite vialet . pro7.:
graiul tt'ansntite gdncfu I
pd mdn tu I repre: intd s uporn tl f u viu fu i
perpetuu al lucnrilor,"
toate acesiea asociindu-le ortodoxismr"rlui;
- N. Crainic considerd ortodoxismul *trutli1ia eternd a spiritulai care in ordhtea omeneascd se eued
s une lradi liei a uto htone ".
ap rup - tof
- Cdndirea va a.iunge si translbrme cultul primitivisnrului arhaico-rural qi critica {hcuti din perspectiva
lui, civilizafiei. in atac desclris contra democrafiei 9i in apologie a reginrurilor politice totalitare. I

inrpingind astfel autohtonismul tradilionalist c6tre ur-r nafionalism etnicist cu puternice obsesii Tinu {
mesianice. {
- Gdndirea se va indrepta spre sinteza ideologici reac[ionarb de care avea nevoie lascismul. {
il

I Rasismul, Misiunea romdneasc5, C]re$tinismul $i tirscisrnul, Etica i{

- tltluri qi directii urmf,rite: d

l
L atiutiilfialfritt"'.
unii au refuzal sI meargi pe acest drum: L. tslaga, A. Maniu" I. Pillat. Cib Mihliescu, Camil Petrescu.
E.Bucufa, unii au participat ,devenind adepli fervenli: Aron C.otrug, R. Gyr, T. Vlidescu.

- Gdndirea a incercat si imprinre o direclie noul gi filozofiei ;i artei rorn6negti:

. au considerat literatura popularl "o expresie a fatalismului tracic Ei rnisticismului ortodox".... -edcpt al
.FCT
"folclorul se aflI intr-o legiturd nemijlocit6 cu cultul religios, c:u credinfele superstilioase sau cu
practicile magice."
r in legdturl cu literatura trecutului au procedat la niqte "operafii de anexare": arr:r
&916 -
- D. Canternir, M. Kogilniceanu, B. P. I{asdeu sunt considerali inainta$i ai Cdn<lirij.
- N. Bilcescu - "dootrinarul misiunii evanglrelice rorndneqti".
u[r -
mr- -Ptur
- " doctrinar al mesianistnului nalional".
- " doctrinar a[ regenerarii neamului".
lmt-
- G. Coqbuc - "poetul rasei noastre".
ils:-
- M. Eminescu - " precursorul misticismului religios rlsiritean".
lmr-
- ca premergltori imediali sunt considerali: N. Iorga, O. Goga, V. Pdrvan,
Ilr
ei beneficiind 9i de numere ornagiale.
r lirica gindiristA se va desfEqura pe doui direcfii:
l. afirmarea unei "sensibilitdfi metafizice" promovatd de L. Blaga, V. Voiculescu,
o poezie - str6b6tut[ de fiorul religios tofi av6nd sentimentul unei
- inclinat[ sprc a face scnsibile transcendcntale a existen[ei ;i consider6nd c[ artci
raporturile ornului cu Forfele trebuie nrit gi nrister ca sE poatd birLri vicisitudin
Cosmice. prozaisnrului modern gi sI poatS elibera sulletul
ve$nicie gi nemlrginire.
 - sctca autcnticd de absolut se conjugd la ei cu o propensiune pentru stilizarca universului, principiul
allrmarii specificului nalional se grefa pe ideea arhetipurilor plaioniene.
l cara.Ier mesialric. Respectul
b rr:,Jispensabila dezvolt5rii
2. lirich opusi surprinzdtor tocrnai spiritualizirii existentei; teluricul, elernentarul iqii cuceresc
liEri: in-cirn fhri i naliorraliste: dreplul
la afirtnarc; cclc tnai puternice acccltte lc prezintd poezia lui Aron Colruq, poezie.,prdpistioasii
argrant nresianic" - Spatiul dc
ur "naturisnr stihial" gi un regionalism ostentativ.
lgi :bnnula germani [3LUT a Gindirea a acceptat poezia promovatl de lon Bar.bu.
tint';l ui. al graiului: r proza:
- Gdndirca pledeaz6 ;lentrr.r "realisnrul integral,'.
- rnodelul il reprezintd l)ostoievski ..autorul cre$tin prin excelentl".
- pledeaza pentru abolirea tipologiei, zugrivirea universului direct prin indivitlual: ,, ronranul
rtostru sd pdrdseuscd formulu bulzaciani a fucitdgii curacterelor u ietermindrii lor prin
si {actori
euterni Si sd se conceutreze osupto pcrsoanei urrune".
tc in lrdinea onreneor'cd se
- vor aprecia proza lui L. Rebreanu, Ciib Mihliescu, E. Bucufa, Mateiu Caragiale,
Cezar petrescu 6i
dramaturgia lui L. Blaga.
i cnlica tlcuth din perspectiva
tcg:in-lL:rilor politice totalitare.
!trri::ii cu puternicc obsesii Jinta atacurilor g0ndirigtilor va fi pennanent Sburltorul invinuit cle estetisrn inroralist.

r ne'.,:ie lascisntul.

csrir.!smul si ihscisrnul, Etica Yasile Voiculescu

1884 _ 1963
!. \atirrnalisrnul si biolosia,
in Crrlaboratorii lui Cristos,
- poet, prozator, dranraturg - tradi{ionalist prin poezia religioasii.
- rnodern prin sonctc.
ifu \'l;lriiescu, Camil Petrescu,
- realist gi fhntastic in prozd;i drarnaturgie.
!"r- T. Vlldescu.
' colaboreazd ta Gsndirea aldturi <Ie Nichilirr Crainic, Lucian Illaga, I. pillat.
rinesti: - adept al tradilionalisnrului exprirnat artistic.
r ;i rnisticismului ortodox".... - poet reprezentativ h aceasu direc{ie in perioada interbelica.
nCiniele supe|stilioase sau cu
Opera poetici Teme gi l\{otive
:li.e;e": 1916 * Poezii - satul, peisa.ie transligurate ir sens rnistic,
niniali ai C6ndirii. 192 I * Din tala zimbrulUi - eroisrnul rom6nilor in Prirnul REzboi Mondiat,
1927 - P0rqE - autohtonizarea motivelor biblice.
1933 - Destin - paradisul pierdut,
1937*lJrcuf - elogiul creatiei.
- Intreziriri
1939 - eternitatea Artei,
1964 (Posturn) * Ultirnele sonete - mitul androginului,
inchipuite ale lui Shakesneare in trarjucere - senzualitatea.
imaginarir dc V. Voiculescg

- uz.iteazd n:odalitdli de expresie tradi{ionale.

;, \'. Voiculescu, N.Crainic - - se remarcr predilecfia pentru alegorie, simbol, parabola, cornparafia sirnpl6.
irniul unei dinrensiuni
E{ci ;i considcr6rd cI altci ii anclrogin
a si poatl bimi vicisitudinile = Iiin15 ce intrunegte atAi caractere rnasculine cit 5i I'eminine.
;i sa poat5 elibera sufletul in
 .9rtpul
o arue acl eolsltleol
r1a aleu(ulasE
o-rlut.rdluzt,tolce.tec .
'tulScurr I?[ JollJoIeJ. 'lugugd ed arces
I '9tlu0ct 0P .
aps ilunlstltt eiurtlsuor prrgla8ps ll*eqeuo
lnleJ llI .
L
I "tol$uBoxt uoulel 'uuuln chul lnlslltulI u[ slqoul
rl u1,r1p lpyds :c1cs rcfurg B clelrlenp
uclBerl utp
r qlgronit Er€ollolur uuls.lp ptlplueze:d'snst1
[ru alalunur ad
rn[ ? qctuocl eetttSeut eunduoc ll"IsJn)slp '
larr 1n1npd;1 'snsll Inl e ilPIOqll u1 oldeou Bturlln :fuol
E!E.r alsa InurLl
trzao6
e, pugptte^ collqlq allJellultjl 'lnlnuuocl
le nrl €c tS .rup 'tnlnulo lu nU ec
'snsll
in1 n glenp eJntsu lueuelured pllrpurn also '

n '..eagStu,r-
;saa.'td.sourruo 'ECrttnuor S ap
, a9 le]tm
n 'snsrl Int 'ce nc Eiueuozal ul ?Jlul

f ldnp rruaa.rns u ap ual€)lce<Juc "e'lnlert

reu E erielr8e nt scunltlnuoo Bzeazt/\
gs -rzeslcund adsSt$ AFTdm noa8n3
'Eul^lp '/frrtffrc,ltD t-'H
;,rcrrgruos.rad gzeelsund
*
aJoJ€lour
;rprgruosrad
rA .. I
'qJUel'9tul€ds
giruJcrns cP Bcept

'!lr!^9qzl 'Dun.uu! oatttodu-as 'pqrD, u! t'"tur.uq ad nt=p;) 1 r------l--l

lu ts JQlaleigd 1e 1oqu1s
f----+ I 'tnuo Pztezlr I
<'- tttt tl rt)'nos nt o1dtt1 snn1 )
* 'Eseourn{ 'rnlnurisep B gJoJBlOlu Tni1qdd oarut.td
! alelrl€aJ
Ens Erneruorc
eaurBerut

uI lncol"
,,oloullsgul cso^tlls 0s orsc
qtlulBestll Prlulqo equtl ttl

FP !r!urluoleur
eur8rlugs

rffirms:rmffiiaWSxI
curi.iudtz utzro.l
f Zor:pmVa rnlnurnlo^

LVO
 ,-_--__l O tnthtit nenduruli. {intind grtt:ata r:uqtri
sintagma
nretalitra
nlctonimicl define;te
Se t:ahora-mhiindu-l Si i-o ducea la gurd"' personilicatoric
urr Dumnezeu
sugereazL inlinenfa
nernilos.
Si-o sete ttiold siti s4llcltll sd-i ruDi.-* sacriUciuiui 5i
ne)cesitatea acestuia.
Dar nu t'rtitt s-cttirtgd ittlittnu Ltitttturti'

imaginea intens nretaforele Yizeazl

crolrlaticd sugereaz[ o
realitate apnr€nt
capacitatea de

frumoasi.
transfbrntare. de
fori : deslitrltlrtt' convertire, de izblvire a

oi : licatclor ii ol onrenirii de nicate"

::
Da r .fdl c i I e -n e' I e'5 t d n tl u -1 ! cu u It im ap u t er e

e|rmTfif
personificfil'i ,si
Prfttlir metafore
personificatorii c
puncteaz6 starea
agitafre a naturll" ce
cotttuttir'tneir cu survenit dLrp[ .iertilre
iapacitatea de a lui Iisus. Lirnbajtt D e a s u 1tr u -{d r d t i h n d s e .ii ti ntdt k:t tt t nisl i n i i'
r

:ezonan![ cri ea' uzitat este unu Ptirettu cd t'or sit.fugd tiin ktt'. sri tnt'l nai vadd"
onr inos/prevestilor: Treceart ltiitdi r{e ctripi pritt t),'.rl,Jler; grddinii
"vraiqtea", "uliii" Si uliii tte ssaril rluu t"txtlii dupd praLld

picturilor renascentiste utrde

Iloezia, ca nrai toate poeziile cir teriaticE reiigioasS. r'espirii aerul
localizati asupra lui lisus, secverlfa biblicn'
ornul este vdz,t Ei ., pruporii* divini, aici inraginealiinC
iripot**trf, reprezentinci;-1,'ultima noapte in libertate a acestuia petrecutir i, gridina GSetsema*i de
pe'muntete nrislinilor. F<-e
itrtnic : I
Poczia este construitl pc cclc trci tr(rpte ce vizeazl
.. irr t-elul icoanelor' 1
expericnfa religioasS:
'. .rc icoarrlt i
o nristeriunl tremeltduln * spaima in fhla
. iJ,ffi.i- ir*agini' ]

. ,#.i-t'*r P,^l*r''u't'I t r
sacrttlui.
misierium fascinans * sfiala 9i adrniralia'
trelt'U:tnll[e
rtXlltltca
indicil'
1')f
(:iire o \

I
a r majestas - rcvelalia divind, cottiittliunea'
dupl Rudolf Otto
-*-**.*-*-j

rJtiidiilsadur
 249

promovat de rcvista ,lburltorul sub conducerca lui Eugcn

Lovincscu'
NIOD!]ITNISNTI.lL
ilfr ru nui to tul cu ltu ral.
reprczirrtl tcndinla rnodernistl ,dc sirtcronizare clt Iiterattrra
eLlropeanS'
cr
o vzr activa in J r9l9 - 1920
L 1926 - 1927 paralel cu cenaclr-rl olnotrint,
care va cltrra p0nir in 1947.
o obiectivc
. promovarea tinerilor scriitori' Cirlirresctt.
. ,. uo.un.,*.iza prin t. Ba*u, CanriI Petrescu, Ponrpilirr Conslantinescu.G.
pe l{.P.t}engescu $i Liviu Rebrealtu'
- colaboratorii vechi: l. rrll"J"s.u, v. EIiinriLr; voritrcuraja
.imprinrareauneitendinfemodcrnisteinevtrlu{ialitcraturiiromine.

u vizeazl un Proces indclungat:

rinilialfib}ualgluligiproprrneas6captezellorleletinerealeliteratrrriiSisSledeao
cle alurt" ca si
p.sibilitate Oelirmaie. Jelul Sburl.tprului cra sd utnble cu "nttieluqa
descopcre "apc subtcrauc" - Menrorii ll - ['Lovincscu'
r Strurdtorul relua ideea heliadescd a irrcura.ilrii talentului literar proclarnind prirrcipiul
..trunil,ointei t.t,a; l';;enul literar", ferionrerr "binevenit 1.rrin insuli actul producliei
ce vitl". nurrii1i de E' Lovinesctt
Iui,,, ariti.clu-iJ",r* pii,,'r.r* nlnnere intcresul peutru "cei
"lanrpadoforii" artei de m0irte'
estetic6 anunriti:
. sburitorul reluza s[-$i arale prelirinta pentrtl vreo lbrnltrl6
- colaborau . - sdtniinltoristi rnai veclti'
I - parnasieni - V. Illtirrrirr'
] - simboliSti - l. Mirrtrlcscu. [:. Farago'
L - rcaligti L. Rchrcirrlrt.
- toli erau incura.iali, chiar dactr nu aveau o apartenen![ precisS'
. prttpric aduninit-r-gi scrierile in volutlre. Revistele epocii,
Sbu,Alarul ili ,rf,il.rra o linie yiall [ll"Iar0'
indeosebi ccre in..,.tite vc,r angaja disculii pc margincra lor: Mitcarea litcraril'
Liniu.rr,rl iit.rtr, Diicobolul. L{ornlinia literara sunt t$'istcic
tiparnita tit"rara,'-iliSdr,
care au stat sub infltrenla aceleias;i grupiLri'
r fi restrinsc ai pul.rlicate iti lstoria civilizatiei rontdne rnodqrne ti
idcile lovinesciene vor
lsierria litcraturii rotrliitte contctnporatre' ..
veacului, nu va accepta
.Sb,ur[turtrtvapleclapelrtrrrracordarealiterattrriirotniinecuspu.ll( .rl
,-,ici o lirnitir * l""rr.,i proces itr ntttrele partictularisntelot
local' s.cialc sau nalionale'
o pentru descurajarea rczistenlei opuse orientarii va invoca teza auttinomiei esteticului -
i'. A.l...o, kctilt de estcticI'
r considerau ci " Arta literuri esre CiuAireasa din pores.le, care' sPre tlcosebire de
sgrorilceifericitenusi.agdsiltihertulea,atlcvirttlttliberlule,,'
. idc,ea si.crorisrnului co6ierl <listincfie
prlrgramultti Sb-urito-rului 5i vizeazi acceptarea
confira rroutate gi rnoclerrritatc I'enonrenului literar'
schinrbuh.ri cie valori, a elementeior care
integrarea literaturii ronline intr-o
nu iuritalie servi[6, trtt imprutnttt firh discernimA:rt, ci
prin tnodernisn"l se intelege
tonrrula estetir:i viabili in pas cu evolulia arLei europenL); {'a1i de sireciltctt!
rJepigirea rrnui spirit proi'incial, alta rrcinsemnincl
opozilie faii cle tradilie.
lovinescian pt*.i, ,i* la iiJeea r;[ existii url spiril irl Ycactrlui' ai:ci
nrilio,al. nao,ien]ismut
care irnprirrf,_un proces de.mogertiz-are
saecuturn,.;;;,;;;;i,, io.iori n or"rir!i 5i nrorali Cintl existi decala'ic' llrile'
civiliza[iilor, de'irrtcgftire illtr-ur] rrtln de dezvoltare sincronici'
pulin dezvohate suleri ilrf'luenla celor uvansate'
respectiv cuiturile c.je nr,ri

I
 250

Acest proces se realizeazl in doi timpi:

l.primadataseadoptdprirrirrritafieformealeciviliza[ieisuperioarc.
2. ipoi, duptr implantare se stimr"rlea:d, crearea urrui fiond proptiil'
* Existd un-spiril it veaiului, acel "saeculum" lu care se referd ti Tacit' adicd o toltrlitate de
condilii mafiriale gi morale configaraloure ole vielii popoarekt euntpene inlr<t epocd dati" '
dorninat secolul al X[l - Cruciadele.
-E.Lovinescu. Spre exemplu: - febra religioa^si ar fi
- reinvierea gustului Antichitnlii pentru gtiinf6 9i arti secolul al
XV- lea* Renaqterea.
- Absolutismul, secolul al XVIl-lea.
- Ilunrinismul, secolul al XVII-lea.
- ideile Revotuliei franceze, secolul al XIX -le*.
, La aceasti unificare lucreazd Legea hnitafiei. E' Lovinescu afirmAnd cb "legeu
denoltfrrii civilizaliei e imirafu", r'elua ideile sociologului lrancez Gabriel.'['arde, reprezental]t
psihicd 5i caut6,
al gcolii psihologiite care co;sidera c6 viala obtteascd rlmdne precumpdnitor
prin ur*u., in i:tcliite sufletegti, explica[ia actil,itStilor umane' Teoria imitaliei enun[atlt de
tl. Tarde, care incearcd si exptice viata sociala prin interac{iunea reac[iilor suflete5ti estc insi
delicitari, deoarece n, u"ord6 sulicientd atenlie tactorilor intemi, t'undamentali pentru evolufia
fiecdrui lenonrcn - viala obqteasci rlmdne precunrpinitor psihici qi cautfl in reacfiile sulleteqti
-
expl icaf ia acti vitdlilor utnane.
E. Lovinescu, partiran d
contraclaalismului c<tnoede c6 intreaga organizare sociald sc
realizeaztrprintr-o inlelegere tacitd intre indivizi autonomi pi nu prin tendinfa oameuilor de a se
imita, cum explica Tarde.
ProcesLrl acesta d€ omogenizare este l'acilitat de miiloacele de comunicalie, el devenind
astf'el irttegral, exercitendtl-se ca "o forfi tiranicS", de aici " legea irrterdependenlei" sau a
.,sincronismului". Omenirea este un organism solidar, ctl o existenlA cotnuni, cu idei cotnufle,
cu moravuri gi gusturi colnune:

" De lu slirSitut secolului al XWtt --!eo evolasia lileruturii europene este sincronicd,
lormd de artd apiruld tntr-un cenlru artistic se propagi aprodpe inslsntaneu
orice pesle
foofi Europa; in timpul noslru, impresionismul $i cubismulJiuncez, expresionismul german,
*
dadaismu{Si constrictivismul s-au rdspdndit concentfic ?n toale lirild'. E. Lovinescu

Sburitorul nu face dec6t sd urmeze in orientarea sa procesul de "sincronizare" a

literaturii noastre cu evolllia scrisului pe plan mondiai. Lovinescu era dispus sd-gi creeze o
imagine iclealizat{ a dernocra{iei burgheze, socotind Ronr8nia modem6 rodul influenfelor
upui"n., opera libemlismtrlui burghez. Multe spirite continuau sd o pIstreze qi pentru cd
expansioniimul imperialist ciuta necontcnit si-gi ascundd adev[ratul c&racter, dilu0ndu-i;i
esenla acaparatoare de clas6, abstractizind-o, deghizAnd-o in "industrialism" qi "urbanistn'-
prezentdndu-qi opera de subjugare ca o 'lnodernizare" gi "civilizare" a lArilor ittapoiateo ca o
infringere a rezistenlelor "ionservatoare tburdal - agrare". "spiritul veacului" era o noliune
vag6 qi generald, infeles doar ca o "imitatio a superioribus ad inferiore" pierz6ndu-se caracterul
ae:.integratitate". Nu se petrece " ad interioribus ad exterioro", ci itrtii se produce o adaptare a
formeloi apoi a conlinutului. Exetnplu: mai lntai indumentul/imbrdcimintea, gesturile
merunts, temcle gi procedecle ln art6, apoi irnitarea atitudirrii su't1ete9ti care le-a gene'rat' "A'oi
am pornit de ia'formlt institusiilor burgheze; spiritul lor l'om introdus pe armt'- '
F.. Lovinescu
- este abolit "Frenu$ul".
-este comb5lutf, ideea unei evolu{ii culturale bazate exclusiv pe l'ormele de ane
mogtenite qi pe refuzul achiziliilor din afari.

cu | ,!,tiitilte de
ir- .,.i)tu tlutii"
. .ic()ltll al
- - -. ,:a "legcil
:" -.. -l11ie:/-elltallt
,::. .,ili. si cauti.
u,.;1,, i :llrtlriatd de
i-
--
-:ii cs'tc insi
: -' ,..Llti evolttiia
'
-,,. iir-- s',i1lt)tc[ti
-- ,rc s{}ciaii sc
I :liit;r rie a se
' ' . :. ei cievenind
:: -: itlllei" sati i!
-.. - iriei c*lnutle,
ri:c (!rd sirlcrrtlruirli,
a .'., ilt;tt&18{'r, il{3i*
'c \,, Iiiriirrrll Etf,tfi{?}:
.. ' iitr::;eLt
- - it'li:l'0rtizarr:'
r ' ,.: ::i-iri aree:{"f lj
; .1;il iiiiiuen!r;loi
: .'': ;li Ce11['1"1 uii
' -
- : -iii, riiiuiindu-1i
I ',.i "iltbtitisnt"
:- : itlafr)iate. lrti {i
:- :" iiril 0 no"liune
:'" liirt-Se dAl'actenli
1 - .lille $ ailailtaie a
''... rrltltea, gestilrilc
: "- .. :t gencfat. "'i1-0i
?I" its pt urntrt"'" -
2_s I
- este criticatA tendinra tle rnitizare a rIm[filelor l'etrdale din
societatea
rolnellcasc,l.
- sc opune pcrpctudtii unor institulii Ei cuturne perimatc'
.
- ."spi ngt izolarea 9i inc ll islarea provi ncial istd'
- lr;;,;;;;,, " *erri aversiune orice rezisrentd opusd extinderii stilului de
via{i caPitalisl aPusean'
r st]r.rrStorul aerr4.ura o critici ascutita" realista. interneiata 9i binevenita impotriva
"a
ronlarltismulut ;;.fi;;; antioriqenesc, dispus s6 gaseasci necontenit dirnensiuni
profunde
a () putea prezenta ca o expresie a existentei " autentice
qi originale inapoierli rurale spre
autohtotle".
rSburdtorulvarsmanelaoreprezentaremitizataaprogresului'tiinclinclinatsieludeze
contradiclia irtr. irrt.i. muncitoare ;i b,rghezie, sttb un ternlen vag cum era "spiritul
moderl1".
Opera lui ]" Maiorescu se va
o Strurltorul va lace opel ia tez-a autonontiei valorilor estetice
bucuradeunurl.us,.atculr6ivafinunritCristoforulColumtralcriticiirominegti*
[.I-oviucscu,E.l-ovincscuacceptatcoria..fbrrnclorf}ratbritj,,_T.Maicrrcscu,dar
Cotlstantincscu il va riumi "stea
considera .6 fu;;;L' pot sa-il creeze ti.,,dul. Ponrpilitr
strAine prin teoria
popular6". I se arJuce rin singur repro$: respingerea ideii imprunruturilor
"ibrnrelor lir[ ltrnd".
. va opera disocietea dintre "estetic", "etnic";i "etic":
esteticti: cAnkeul ditr fiuier
" O categorie psihologicci nu se poqle cofir'erti intr-o cilegorie
,alori estetice; cfrt tintp specificul
sau injurdrurn noyioiotA pot fi ipecilice Jdrd a deveni Ei
el nu rdmane fu<'iiltnfunclio sa psihologic.d,
etnic nu e un princi,iu rti uniorifiroie esrericd,
;,n qro*oi pentru td e rontiinesc", a ntai vorbi de specilic ?n ctiticn
t:[tl tin4t nu pot ,iin
diverse'" - [' [-ovirlescu
literarii inseamnd n ,ufiro disoiialii ttccesare inlre categotii
,r fbrlale a literaturii;specitlcul nalional eiite un
s-au impotrivil ir.rchistlrilor etniciste, tblcloriz-irrii
..spiritul rasei".
sitriplu iezultat ai aclaptirii inrprunruturilor la
liiritat cstelicul prili ideea naiiotlald; interesul arilai
E acLrz6 slminirtorigtii Sl'pop"'.rnittii cle a tl
fol ci oru [ui cste considcrat dltlnttor progrcsu lui
I itclrrr :
:-l
necesare gi estetice;
"l/iitorul linthii ranstre stii in crtpacitrttea de usimilare a neologismelor
*
tncd" E' Lovinescu' l)isocierea
nunrui ustfcl vorn tla linthii pusihilitdli dc expte.sie ,recuttoscule 'hohil"'
adeviratul tactor s0ciai
esteticulLri i.le "^tnic ,*n"o--*i, .pti.iine principiul sincrotristnului,
;ffurti.',, ..!eceptiv,,, fiincl considerate pliurile burgheze, "'urbane'", "civilizate"'
in aprecicrea
ir oricirci incerc5ri tJe a iniplica idealurile etico-sociak" ale autorilol
s-a <Jeclaret contra
disting prin ceea ce au unic 5i
vaiorilor operei lor. Vatorite estetice sunt inrlivitluale' hlie se
irepctabii: "Elettrentul esential ul tuletttului e originulitatec, si originalitate tnseaffitti
di!2 r e n1 i e t e" . -E. Lov incscu
gruparea ajtrnge repede la ideea
u couiug6ncl r*u.ln "*in"rnntaril cu imperativt-t[ "diferenlierii".
..hermetisrnulLri", sburStorului reverlindu-i meritul recunoagterii lui l' llarbLr'
r.isburitofttl*o.,,ttiuato-liri"Sde"notafie",rnaidirectS,"senzualist5"'accentulcizandpe
irt*t**r*titnre, pe interiorizare,pe subiectivistnul extrem' orientdntiu-se spre Iitetatura
u Sbllr5tculut nr,,nitasm-i,rier"t p"**
psihologiile mai cotnpiicate'
analitic5. I:.ronata a lirst ins5 ideea cd romanul nu poatir t;[i decat ]Lrindu-Ei eroii din rnediile
"avutc", capabile dc dilenrc tnoraic'