Sunteți pe pagina 1din 4

SCHIŢA UNEI CAMPANII DE RELAŢII PUBLICE

Compania: „Suntem toti egali!!!”


Organizator: Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

Scopul campaniei
Definirea problemei
In urma studiilor realizate de INSOMAR si CURS s-a constat ca tinerii adolescenti sunt cei
mai predispusi sa actioneze discriminator in relatiile cu alte persoane / tineri de alta etnie. In
urma acestor studii Colegiul Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii
(CNCD) decide sa intieze o campanie de promovare si informare a nediscrimianarii pe baza de
etnie, de culoare,de rasa, de religie, dar in paralel vom derula si campanii de modificare a
comportamentului, inducand un nou model de actiune si comportament Campania se va
desfasura in primul rand in capitala in toate scolile si liceele din toate sectoarele, urmand ca in
scurt timp sa se extinda si in zonele in care exista sanse mari de discriminare pe baza de
etnie,religie etc, apoi in toata tara.

1. Analiza situaţiei
a) analiza factorilor interni: - desi CNCD este o autoritate nationala care investigheaza si
sanctioneaza contraventional faptele sau actele de discrimare si functioneaza ca un organ de
specialitate al administratie publice centrale, avand rolul de a implementa egalitatea intre
cetateni, totusi ea nu se bucura de vizibilitate in spatiul public; ceea ce determina existenta
actelor de discriminare de orice natura. Astfel exista si o problema in cadrul CNCD pentru ca
aceste studii realizate de INSOMAR si CURS sublinieaza ineficienta CNCD in randul tinerilor
si aduce in prim plan o problema destul de mare neindeplinirea scopului CNCD la nivelul
adolescentilor, slaba vizibilitate a CNCD. Deci pe langa aceasta campanie de promovare si
informare a nediscriminarii de masa, scopul secund este sa promovam institutia, sa o
popularizam in randul adolescentilor, sa aducem la cunostinta tinerilor care este rolul CNCD,
decare sunt obiectivele finale etc.
b) analiza situaţiei din zona problematică:- studiile celor doua institutii sublinieaza ca tineri
adolescenti romani nu stiu cu ce se ocupa CNCD si ca institutia care ar trebui sa fie
responsabila cu pedepsirea discirminarii este Ministerul Apararii. De asemenea 15% dintre
respondentii adolescenti asociaza ura cu discriminareaiar 10% considera ca discriminarea
implica in cele mai multe cazuri lupte de strada.
In urma analizei situatiei observam ca ne confruntam cu o foarte mica vizibilitate si
„popularitate” a CNCD-ului in randul adolescentilor si ca activitatea institutie le este foarte
straina elevilor. Aceste aspecte consideram a fi problemele cele mai mari ale CNCD-ului in
momentul de fata si vom incerca sa remediem situatia printr-o campanie deocamdata la nivelul
Bucurestiului apoi si in alte zone.
Stabilirea obiectivelor
Scop general: reducerea tendintei de discriminare pe baza etnica in randul tinerilor si cresterea
vizibilitatii CNCD in randul elevilor si adolescentilor prin diferite campanii.

2. Identificarea publicurilor
-in general – fiind o campanie publica, publicul il formeaza toti cetatenii Romaniei.

1
-publicul-ţinta – in principal elevii si adolescentii, apoi cadrele didactice din intsitutiile
invatamant pentru ca si ei au un rol important in aceasta campanie prin sfaturi, intalniri cu
elevii,orele de dirigentie, diferite organizatii non-guvernamentale etc.

3. Elaborarea strategiilor
- Initierea unei campanii puternice de informare despre efectele discriminarii si
consecintele ei in scoli si licee prin colocvii, intalniri la care sa fie invitat de fiecare
data o persoana populara, o vedeta spre exemplu, pentru a starni interesul publicului
nostru tinta dar si pentru a incerca sa modicam si sa inducem un nou comportament in
randul liceenilor. Tocmai de aceea apelam la o persoana publica care sa vorbeasca
exact despre discriminare si efectele ei. In cadrul intalnirii vor fi urmarite diferite
documentare despre cazuri celebre de discriminare (ne gandim la cateva imagini din
diferite filme, actiuni despre exterminarea evreilor din Germania Nazista, negrii in SUA
etc exemple concludente de discriminare de rasa, de culoare si nu doar atat.)
- implementarea unei campanii susţinute de mass- media prin niste spoturi audio si video
prin care sa informam publicul tinta in principiu, apoi cel general, despre ceea ce
implica discriminarea si raul pe care il reprezinta intr-o Romanie Europeana. De
asemenea vom apela la cel mai avansat canal de comunicare si vom avea mesaje
inteligente contra discriminarii pe siteurile cele mai frecventate de catre tineri. In acest
sens vom apela la Trafic Media pentru a vedea care sunt cele mai vizitate pagini de
internet. Presa scrisa nu va fi ignorata nici ea. Apelam intai la cotidianele nationale
pentru a publica diferite mesaje.Acelasi lucru il vom face si in revistele adresate
adolescentilor, iar in scolile si liceele unde exista o revista a respectivei institutii vom
publica asttfel de mesaje anti discriminare. Mesajele sub forma de sloganuri sunt cele
care raman intiparite in minte cel mai bine drept urmare vom formula mai multe
mesaje-slogan ce vor fi difuzate la cateva posturi de radio la anumite ore si vom imparti
diferite brosuri in care sa prezentam efectele discriminarii insotite de diferite mesaje
slogan
- atragerea sprijinului diferitor organizaţii non-guvernamentale spre exemplu Asociatia
Pro Democratia sau Fundatia pentru o Societate Deschisa, organizatii care lupta pentru
implementare democratiei in tara care ne-ar ajuta sa aducem in mintea oamenilor, in
primul rand al tinerilor, ideea ca intr-o tara democratica precum Romania nu este
permisa discriminarea indiferent de ce natura estea ea de rasa, de nationalitate, de sex,
de culoare, de etnie etc.
- vom colabora cu Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru a avea acces in scoli si de
asemenea vom informa populatia Romaniei despre aceasta campanie,invitand intr-o
emisiune un reprezentat al ministerului educatiei, un socilog sau psiholog si un
reprezentat al uneia dintre cele doua organizatii amintite mai sus invitati care sa dezbata
despre efectele discriminarii si consecintele ei.
- O alta etapa din aceasta campanie este sa oferim noi un contra exemplu si sa organizam
o actiune de strada la care sa participe tineri de diferite etnii, de diferite nationalitati. O
campanie de stree-ball fotball sau baschet ar fi potrivita pentru acest pas. Un pas ce se
va incheia cu un concert la care vor canta cateva formatii populare in randul
tinerilor.Aceasta va fi si momentul in care campanie va lua sfarsit.

2
4. Calendarul de activităţi
- implementarea unui orar detaliat pentru a specifica fiecare acţiune şi pentru a identifica
persoanele responsabile care le vor conduce, precum şi procedurile de raportare
(calendar gobal)
- stabilirea unor termene-limită şi a marjei de întârziere pentru evenimentele neprevăzute
- eforturile campaniei vor fi concentrate pe 5 luni, în fiecare luna realizându-se rapoarte
de evaluare a campaniei pentru ca eventualele greseli sa fie remediate imediat.
- Ne vom baza foarte mult pe lucrul in echipa si cu oameni tineri, pentru a ne apropia cat
mai mult posibil de publicul tinta si la atragem cat mai repede atentia si interesul asupra
acestui flagel de care nu sunt constienti.

5. Stabilirea bugetului
- Vom apela la resursele din bugetul CNCD
- atragerea sponsorilor interesaţi de atingerea obiectivelor campaniei
- se va lucra cu buget special pentru diferite etape.

6. Stabilirea tacticilor
- alegerea de mesaje pentru publicul-ţintă
- elaborarea de strategii persuasive pentru diferite segmente de public elevi si adolescenti
in principal
- alegerea unei strategii funcţionale: reclame, informare publică, lobby, brosuri etc
- apariţia în programele TV cu audienţă largă a specialiştilor în domeniul educatiei dar si
specialisti de la CNCD
- organizarea de evenimente street- ball, concerte etc.
- prezentarea panourilor informative si cu imagini foarte sugestive care sa ramana
intiparite in mintea tinerilor
- punerea la dispoziţie a unei linii telefonice la care cei interesaţi vor avea posibilitatea să
primească informaţii suplimentare daca este cazul sau sa reclame orice act de
discriminare.

7. Evaluarea campaniei
a) evaluarea planului (a adecvării informaţiei pe care dorim sa o transmitem)
b) evaluarea implementării (numărul de telefoane primite, monitorizarea mesajelor
preluate si transmise de mass-media)
c) evaluarea impactului (prin obţinerea feed-back-ului: - stabilirea numărului de
persoane/organizaţii care acţionează în direcţia sugerată de mesajele din timpul
campaniei, care şi-au schimbat atitudinea şi care promovează comportamentul sugerat
de campanie). Tot aici: - evaluarea efectului asupra obiectivelor şi misiunii CNCD,
evaluarea permanentă (pe toată durata campaniei: rapoarte, monitorizări)
d) evaluarea finală (dacă scopurile campaniei au fost atinse: aducerea de dovezi clare).
Apelam in acest caz la un institut de cercetare sociologica sa realizeze un nou sondaj de
opinie in randul tinerolor din Bucuresti pe baza unui chestionar formulat impreuna cu
specialistii(sociologi si psihologi) din cadrul CNCD pentru a observa daca scopul
nostru a fost indeplinit, daca am reusit sa schimbam atitudinea discriminatorie a
majoritatii tinerilor si daca ne mai putem astepta la acte discriminatorii. De asemenea
vom incerca sa vedem si daca vizibilitatea CNCD a crescut, scopul ascuns al acestei
campanii.

3
BIBLIOGRAFIE:

1. Coman, C, „Relaţiile Publice. Principii şi strategii”, Editura Polirom, Iaşi, 2001


2. Dagenais, B, „Campania de relaţii publice”, Edit. Polirom, Iaşi, 2003
3. Iacob, D, Cismaru, D-M, „Relaţiile publice. Eficienţă prin comunicare”, comunicare.ro,
Bucureşti, 2003
4. Newsom, D, Turk, J.V, „Totul despre relaţiile publice”, Edit. Polirom, Iaşi, 2003