Testament

de Tudor Arghezi

Considerat a doua mare personalitate poetica dupa

Eminescu, Tudor Arghezi scrie o opera unica in versuri si
proza orientata pe o tematica diversa.

Opera literara ” Testament ” apartine genului liric si este o

arta poetica moderna, apartinand curentului literar
modernism.

Poezia argheziana se caracterizeaza prin urmatoarele

elemente de modernism: poezia peste expresia unei
constiinte framantate, aflate in perpetua cautare, osciland
intre stari contradictorii sau incompatibile, tentatia
absolutului , exista unor “categorii negative”: estetica
uratului si crestinismului in ruina, incalcarea conventiilor si
a regulilor, libertatea absoluta a inspiratiei; poezia poate
transfigura artistic ale realitatii altadata respinse. Lumea
marginalizata a hotilor sau a criminalilor ascunde un mesaj
optimist: mizeria sau pacatul nu distrul fondul de umanitate.
Infatisarea pentru prima data in poezia romana, implinirea
prin iubirea de tip casnic si ipostaza femeii-sotie, limbajul
poetic: ambiguitate, expresivitate, magia limbaului si forta
sa de sugestie se realizeaza prin schimbari esentiale la
nivelul lexical si sintactic. Limbajul socant aduce
neasteptate asocieri lexicale de termeni argotici, religiosi,
arhaisme, neologisme, expresii populare, cuvinte banale.
Rolul poetului este de a “potrivi” cuvintele; sparge tiparele
topice si sintactice (se creeaza un nou limbaj poetic)
fantezia metaforica provoaca o coontaminare de lucruri
obiectiv si logic incompatibile, innoiri prozodice (cultivarea
versului liber sau combinarea diversa a unor elemente ale
prozodiei clasice).
Volumul publicat in 1927 “Cuvinte potrivite” cuprinde
majoritar viziunea poetica asupra operei prin poezii de tip
arta poetica.

Arta poetica este un crez literar, arta de a scrie, prin care

poetul isi trasmite conceptia sau viziunea asupra universului
poeziei si procesului de creatie.
Modernismul reprezinta o orientare culturala manifestata la
inceputul secolului 20, in care noul si inovatia formelor se
opuneau valorilor de tip traditional.

Titlul operei Testament este un substantiv comun care,

denotativ desemneaza un act, un document cu valoare
juridica prin care se lasa urmasilor o mostenire materiala.
Sensul conotativ are doua interpretari: poetul lasa urmasilor
sai poeti valori spirituale cuprinse in intreaga sa creatie
bazate pe existenta generatiilor trecute si facand raport cu
Biblia, facand raport intre Vechiul si Noul Testament, titlul
face referire la o invatatura Sfanta, de neatins ca si cea a
apostolilor si proorocilor pentru invatacei.

Opera Testament se incadreaza in tematica mare

filozofica, dazvoltand ca tema viziunea poetului asupra
creatiei, asupra procesului de creatie si asupra receptarii
actului creator.

Poezia Testament are la baza un cuvant cheie ce devine

un motiv literar central “carte”. Simbolistica acesteia este
de opera scrisa ingloband toate valorile morale, spirituale,
religioase ale unor generatii.

Incipitul operei Testament este conceput ca o adresare

directa a eului liric catre un fiu spiritual, contine ideea
mostenirii spirituale “un nume adunat pe-o carte”, care
devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant.
 Conditia poetului in Testament este concentrata in versul
“decat un nume adunat pe-o carte”, iar poezia apare ca bun
spiritual. Metafora “seara razvratita” face trimitere la
trecutul zbuciumat al stramosilor care se leaga de
generatiile viitoare prin “Carte”.
Formula de adresare, vocativul “fiule” desemneaza un
potential cititor, poetul identificandu-se, in mod simbolic, cu
un tata,cu un mentor al generatiilor vitioare. De asemenea,
poetul se infatiseaza ca o veriga in lantul temporal al
generatiilor, carora, incepand cu fiul evocat in poem, le
transmite mostenirea, opera literara “Cartea este o treapta”
in desavarsirea cunoasterii.
In a doua strofa, “cartea” este numita “hrisovul vostru cel
dintai”, cartea urmasilor. Ideea legaturii poetului cu
stramosii este exprimata in metafora osemintelor “varsate”
in sufletul acestuia, intr-o contopire fara sfarsit.
In a treia strofa se concentreaza asupra transfomarii
poeziei intr-o lume obiectuala. Astfel, “sapa”, unealta
folosita pentru a lucra pamantul devina “condei”, unealta de
scris, iar “brazda” devine “calimara”, munca poetului fiind
numai ca material intrebuintat astfel decat a inaintasilor lui
tarani. Ridicati la rangul de creatori “batranii” sunt
transformati, iar memoria lor (metafora “cenusa mostilor de
vatra”) devine “Dumnezeu de piatra”.
Strofa a patra debuteaza cu o confesiune liria “Am luat
oara si torcand usure/Am pus-o and sa-mbie, cand sa-njure”.
Poetul poate face ca versurile lui sa exprime imagini
sensibile, dar si sa stigmatizeze raul din jur. Prin intermediu
trecutului, textul se sacralizeaza, iar opera literara capata o
valoare justitiara.
In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in
estetic prin faptul ca durerea, revolta sociala sunt
concentrate in poezie, simbolizata prin “vioara”, instrument
mult mai reprezentativ pentru universul taranesc. AIci apare
tehnica uratului, Arghezi considerand ca orice aspect al
realitatii, indiferent ca este frumos sau urat poate fi
constituit in materia poetic “Din bube…”.
 Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta
contemplatia “Domnita”, “pierde” in favoarea mestesugului
poetic, fiind un rezultat.
Poetul surprinde pornind de la acest cuvant scrierea
poeziei, urmarind relatie poet-inspiratie, poet-munca de
creatie, poezie-cititor.
Poezia Testament se scrie conform poetului intr-un
moment anume, “o seara razvratita”, in care se simte
cuprins de momentul profund al inspiratiei. El are la baza o
intreaga generatie trecuta “de la strabunii mei pana la tine”.
Valoarea simbolica a operei argheziene este data de
capacitatea ei de a fi o baza in scrierea viitoarelor opere si
in acelasi timp, o carte cu invatatura primordiala “Cartea
mea-i, fiule, o treapta”, “Ea e hrisovul vostru cel dintai”.
Viitorul poet va remodela realitatea in poezie, folosind
tehnica moderna a esteticii uratului. Un prim pas il
reprezinta schimbarea instrumentelor de munca, unca fizica
transformadu-se in munca spirituala si de creatie poetica
“Ca sa schimbam, acum, intaia oara”.
Estetica uratului in opera Testament se regaseste in mai
multe versuri din poezie. Primele versuri in care apare “Din
graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte
potrivite. Poetul transofrma limbajul urat in cuvinte care au
inteleg si semnificatie deosebita. (de dezvoltat pe baza
poeziei).

Avand in vedere cele mentionate anterior, opera

Testament data este o arta poetica moderna.