ELEMENTE

DE N

ECOl CAIE POLITICA

IDE

P. S. AURELIAN
Membru al Academie! Romeine fi a Socialite! de Eeonomif r
politica din Path,
_
13110TECA
* ACADEMEI *
ROMAN?,

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIE! ROMANE
(LABORATOBII ROMANI)
No, 42. Strada Co Itel No, 42.

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTE
DE

ECONOMIE POLITICA

www.dacoromanica.ro
 PRECUVtNTARE

Je n'impose rien, je ne pro-

pose même rien : j'expose.
Dunoyer.
Lipsa unui tractat elementar de Econo-
mie politica In limba nOstra m'a Indemnat
sa. scot la lumind acéstd carticicd. De la pu-
blicarea Catechismului Economiei politice In
1869 am tot asteptat ca economistii de
profesiune, barbaff Insdrcinati cu distinsa
onOre de a preda sciinta In ase0dmintele de
Invetdmant public, sa Inclestreze literatura
romand cu vre-un tractat de Economie po-
litica. Timpul trecênd i Imprastierea cu-
noscintelor economice devenind o trebuinta
adinc simtitd , am Inlaturat modestia si
m'arn decis a publica aceste Elemente de
Economie politica.
Träim Inteun timp si In nisce Impreju-
Mil care ne impun cunoscinta, cel putin,

www.dacoromanica.ro
VI PRECUVENTARE

a elementelor sciintei care se ocupg cu re-

gulele generale cgrora sunt supuse produc-
tiunea, repartitiunea, circulgiunea, si con-
sumatiunea bunurilor. Lipsa unor asernenea
cunoscinte nu numai cg este vgtanigtore
pentru interesele fie-cgruia cetatén, dar In-
lesnesce, cat nu s'ar crede, propagarea ero-
rilor asupra cestiunilor Cele mai vitale
pentru societate.
Regimul politic sub care trgim chemand
la conducerea afacerilor publice cetItenil din
tote categoriile sociale, cunoschitele econo-
mice ne sunt cu mult mai trebuinciOse de
cat unul popor supus despotismului. Cetg-
teni ai unui Stat liberal, suntem chemati a
ne rosti in Consiliul comunal ori judetian,
In Parlamentul Orel, ori In sênul Cameri-
lor de Comercitt si Comitiilor agricole, asu-
pra atator cestiuni de naturg economieä si
de la a cgror solutiune atarna, In mare
parte, desvoltarea avutiel generale si parti-
culare.
In fine, Romania, ca Stat independent,
are o sumg de relatluni cu cele-l-alte tëri ,
Incheie tractate de comerciti si de naviga-
tiune, conventiuni consulare si alte invoiri
de natura curat econornicg. Este In intere-

www.dacoromanica.ro
 titt CIJITIITARlt VII

kesul general ca orl-care eetalean sä fie In

stare sti aprecieze cuprinderea i economia
unor asemenea acte internationale.
Am cdutat s infatipz elernentele sciintei
Intr'o limM care .sa fie Intelesd de tOta lu-
mea ; cetitorul se va rosti dacd am reu0t
sgml ajung scopul.
Fara nici o pretentiune de a Infdtip. o
lucrare originald, declar cd am cdutat sa me
folosesc de cele maT bune dintre manualele
publicate in limbI straine ; am consultat cele
din urma publicatiuni ale distinsilor econo-
mist' Emile de Laveleye, Paul-Leroy-Beau-
lieu, Fawcett, Baudrillart, Rocher i altit
AO fi fOrte fericit daca voiü fi reusit sa in-
terpretez cu fidelitate vederile maestrilor
sciintel.
Nu sciil cum va fi primita acéstd cãrti-
cicà. de catre publicul roman ; asi fi Insa
cu prisos resplatit, dacä paginele ce urméza
vor contribui la vulgarisarea sciintel de la a
careia imprastiere atarna, in mare parte, nu
numaI sporirea avutiel generale dar i o-
crotirea intereselnr nOstre nationale.
P. S. Aurelian.
Bueuresci In 15 lunie 1888,

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTE
DE

ECONOMIE POLITICA

INTRODUCERE
§ 1. Oblectul Economiei politice.

Obiectul Economiel politice este cercetarea si cu-

nescerea legilor privitere la productiunea, repartirea,
circulatiunea si consumatiunea a vutiilor.
Economia politica este o sciinta none, cu tete ca
obiectul cercetarilore sale, avutiia, a fost tot-d'a-
una dintre cele d'anteie interese ale omului. In ye-
chime dintre invetati, si mai cu séma Aristotel, ail
intrevedut c5te-va din legile economice ; insil seiinta
s'a intemeiat de abia in secolul al opt-spre-decelea
de catre fundatorul sceleY lisiocratice Quesnay si de
catre Turgot in Pranta, iar de catre Adam Smith
in Englitera. Smith este privit ca adeveratul fonda-
tor al sciintei economice.
Ca mai multi' dintre economisti ail cautat sa de-
finesca sciinta. Dupa Adam Smith .Economia po-

www.dacoromanica.ro
2 INTRODUCF.RE

liticg7, privita. ea o ramurg a sciinteI unui om de

Stat sail a until legiuitor, '0 propune doug obiecte
distincte : 1-ig de a procura poporuluif un venit
bun sag o subsistentã abundenth, sag mai bine dis,
de a'l pune in stare a 0 le procura el frisu's1 ; aL
2-lea de a ingriji ca Statul sag Comunitatea sd alba'
un venit, suficient pentru sarcinile publice. Ea '0
propune de a inavuti in acela0 timp poporul 0
Suveranul..
J. B. Say, ilustrul urma§ al lul" Smith, dice : (Eco-
nomia politica nu este alt ce-va de cat economia
societatei. Studiul ce s'a fgcut despre natura si
functiunile diferitelor pgrti ale corpulut social, a
creat o sumg de notiuni, o sciinta cdreia i s'a dat
numele de economia politica, §i care s'ar fi putut
numi mat bine economia sociala..
Dupe Sismondi : (Buna-stare fisicg a omului, in-
tru atat eat ea p6te fi opera guvernulut sgg, este o-
biectul economiet politice..
Dupe Storch : (Economia politica. este (sciinta le-
gilor naturale care determing prosperitatea natiu-
nilor 0 civilisaliunea lor..
J. Gamier definesce economia politica : (Sciinta
avutiei, sag mat bine, sciinta care are de scop de
a determina cum avutia este 0 trebue sà fie cat
mat natural (avantagios, echitabil) produsg, repgr-
tad §i intrebuintata in interesul individilor ea 0 in
acel al Intregei societati..
In fine, dupg D. E. de Laveleye (Economia po-
litica este sciinta care determing care sunt legile pe
care Omena trebue sg le adopte pentru ea sa pOtg,

www.dacoromanica.ro
 INTHODITERE 3

cu cat mai putina sfortare posibila, sa. vi procure

cat mai multe obiecte utile pentru satisfacerea tre-
buintelor lor, repartindu-le conform cu justitia si
consumandu-le conform cu ratiunea,.

§ 2. Importanta economieI politice.

'Era un timp, dice Rossi, si nu atat de depar-
tat de noi, cand ne era rar de a augi Omeni se-
riosi negand pana si existenta economiei politice.
Faptelor economice le lipsesce, cheer] ei, acele ca-
ractere de ficsitate si de generalitate -lard care ori-ce
elaboratiune sciintifica este o incercare zadarnica.
Asta-cli nu se mai néga fiinta sciintei : unii o onora
.cu admiratiunea si lucrarile lor ; altii, facandul o
crima din rigurOsele sale deductiuni, arunca asu-
ped'i dispretul si insultele bor. Insa unii ;i alp re-
cunosc Ca omagele lor sail atacurile lor nu se
adresezh unei chimere,.
Sciinta isvorata din necesitatile vietei moderne,
economia politica, ca tOte sciintele, a trecut prin
lupte OVA ce sa i se recunOsca dreptul de cetate
in republica literilor. Asa este, barbati ilustri, intre
altii chiar D. Thiers, at nesocotit sciinta economica ;
cu bite acestea, maestrii nostri incredintati ca ade-
vgrul triumfa curand sail mai tarcliti, ail luptat
Zed preget pa, ce ati reusit ca sciintei lor sa se a-
corde locul ce merita intre sciintele morale si poli-
tice.
In vechime cand averea se dobandea prin forta;
cand rapirea si cotropirea erail origina inavutirei;

www.dacoromanica.ro
4 INTROMERE
cand muncitorul era sclav, sciinta econornica nu
putea sa existe, afara de cate-va noiuni strecurate
In operile unor filosofi. Numai cand civilisatiunea
a inceput sa inprascie barbaria ; ca.nd munca din
sclava Incepe a deveni liherà, sciinta apare. Treptat
cu desvoltarea culturei, prosperéza si economia po-
litica.
De asta-4i inainte nu avem a ne mai teme c.
sciinta economica sa fie vre-odata lasata uitarei; din
contra. dupä cum dice profesorul Rossi, (in mijlo-
cul preocupatiunilor interesului material si discutiu-
nilor ce ocasionéza, se pote cine-va teme ca omul
sa nu uile nobila sa natura i viitorul care 'I este
rezervat, ca, cu totul aplecat cultului utilului, sit nu
se mai ingrijésca cat de putin de bine si de fail,
de just si de nejust, de urat si de frumps,. $i are
dreptate sä se tema invatatul economist fatal cu aple-
carea nenorocita a unei parti a societatei card 's1
face din avutie un idol si din cultul sea o datorie
suprewà.
Cunoscintele economice fac astd-di parte nu nu-
mai din cultura barbatilor de Stat, dar chiar din
a populatiunei muncitore. Un manual de economie
politica a devenit tot atat de imperios necesar ca
manualul de igiend.
In itoinania putem dice cà sciinta datéza de
ieri. Preocupati cu totu de alte interese de cat cele
economice, romanii s'aa aplecat la studii de alta
naturil precum literatura, drept, medicina, inginerie.
Indata insa ce ail inteles ca economia unui Stat
imbue sa se redime pe o blind organisatiune eco-

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 5

nomicrt.; ca combinatille politice, off cat de inge-

niOse ar fi ele, nu pot asigura taria unei Off daca
nu sunt intemeiate pe prosperitatea rnaterialà, ro-
mama aii acordat economiei politice importanta ce
merith. Astä-4.1 sciinta este invdtata nu numai in
stabilimentele de culturà inalta, dar 0 in scOlele pro-
fesionale, in licee 0 alte wdilminte de invèliiment.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I

NOTIUNT FUNDAMENTALE

§ 1. Trebuintele Omu
Omul, on i. care ar fi starea sa de culturà, incérca
felurite trehuinfi, precum sunt hrana, locuinta i im-
bracamintea. TOta activitatea sa este indreptata mai
antel spre a intampina aceste neve materiale, de a
carora satisfacere depinde existenta sa. Treptat cu,
desvoltarea culture, alaturi cu aceste trebuinti pri-
mordiale, se nasc trehuintI de ordine spirituala a
carora satisfacere devine tot atat de necesarie. Omul
eivilisat nu se mai niarginesce a 'e consacra tOtUt
activitatea numai pentru indestularea trebuintelor
corporate ; el lucreza tot atat de mult pentru a
dobandi instructie, pentru a '.$1 cultiva sentimentele
morale, pentru a desvolta relatiile de familie $i de
societate, $i a '0 perfectiona gustul ; intr'un cuvent
el muncesce s intampine nu numai trebuintele con-
pule dar si pe ale spiritului.
Trehuintele omului se intnultesc in raport cu pro-
gresul civiLisaiuneT. Altele sunt nevoile societatilor
patriarcale, altele ale celor industriale. Cu tOte ace-
stea sä nu se creda ca inmultirea trebuintelor este
o urmare necesara a civilisatiune, cu alte cuvinte

www.dacoromanica.ro
 INTROINTFRE 7

ea civilisatiunea ar consista in a se imulti cat mai

mult trebuintele. Din contra, sporirea nesocotitil a
tot felul de trebuinti pOte conduce la periclitarea
civilisatiunel. Adeverata civilisatiune mgrginesce tre-
buintele omului dup5. mijlOcele de care dispune spre
a le salisface, i intru cat intampinarea unor aseme-
nea trebuinti nu este contrarie preceptelor de mo-
rala. §i de igiend.
Morala cre0ina in acord cu intelepciunea celor
vechi si cu economia politicä, recomanda cumpa-
tarea in Inte 0 din preura cu Seneca qice Ome-
nilor : Vroii s. fiti avuri, mic§orati-ve dorintele .
in loc de a ve spori avutiile..
Nu pOte fI o urmare a adeveratei crvilisaiun
inmultirea trebuintelor corrului care ne cufundil
din ce in ce mai mult in materialism. Cu drept
cuvent clice D. E. de Laveleye : a favoriza sporirea
indefinità a trebuintelor, este a impinge omenirea
spre sensualism, care este mOrtea virtutei, prin ur-
mare, a libertatei.
Omenii si-at creat multime de trebuinti false, a
ciirora satisfactiune ruinéza corpul i spiritul, abate
de la o intrebuintare mal rationala sume insemnate
de bani. Ast-fel sunt milinnele cheltuite cu petrile
prepse care satisfac vanitatea i provOcti invidia.
Intrebuinlarea excesivii a spirtOselor este condam-
nata de igiena ; statistica inregistreza in fie-care
an nenorocirile impr5sciate in familii coin ahuzul
alcoolului. Abuzul tutunului §tirbesce in mod simti-
tor budgetul celui fuirA avere, vatiimand i sangtatea.
$i pentru Ca cifrele sunt mai convingetOre vom

www.dacoromanica.ro
8 INTRO DUCERE:

adaoga ea in State le-Unite s'a calculat cal in timp

de 4ece ant s'a cheltuit 7 pana la 8 miliarde cu
alcooltil,si indirect o suma analoga. D. Laveleye
estima eh terile civilisate ebeltuesce de la 6 !Ana
la 7 miliarde pentru alcool.
Chinezit pentru ca sg. se otravesch en opium
cheltuese anual peste 400 miliOne lei.
TOte aceste si alle trebuinti false, pe langa chiel-
tuielele cu totu zadarnice ce ocasionéza, produc
infirmitati corporale, dati nascere la sinucidert, la
vagabondagia si uemarile 10; in fine fac fail socie-
fillet.
Economia politica nu pete incuviinta trebuintele
false; ea, alaturf cu Mora la si Igiena, le condamna.

§ 2. Avutiia. Utilitatea sit Valórea.

S'a definit eConotnia politica sciinta avutiieT ; sa
cercetarn ce este avutiia.
Invorbirea ordinara euventul avutiie are un
inteles mai restrans de cat in economia politica;
el insemnéza mai cu sema bunurile materiale. In
sciinta se intelege prin avupie ort-ce pOte multami
saa intempina trebuintele omulut atat morale cat
si fisice. Dupe acest inteles graul este o avutiie,
lectiunea muff profesor, visita unul medic sunt
avutii ca si apa si aerul. In general ori-ce servicia
'nil Mout de cine-va este asetnenea o avutiie.
Se numesce utilitate insusirea ce aa obiectele sail
serviciile de a satisface trebuintele Omenilor. Utili-
tatea este naturala (And represinta o insusire a

www.dacoromanica.ro
 INMODUCERE 9

.ohiectelor data de naturg; ast-fel este utilitatea ae-

rulia, a ape, a cgldurei solare ; este produsa cand
resulth din rnunca omului, precum este utilitatea
unei trasuri, a uneY case, si altele.
Avutiia satisfäcOnd diversele trebuinff ale ornului
..si trebuintele desvoltandu-se treptat cu civilisatiu-
nea, este natural cd imnultirea avutiilor sä fie o
urmare a civilisatiunel. Asa si este ; natiunile cele
mai civilisate sunt si cele maf avute.
Ori-Pgt ar 11 de dorit pentru o WA ca sä se
inavutescd, trebue sg notrun cg avutia numai atunci
rèspunde adev6ratei. chiemda a omuldi, cand alg-
turY cu (lama s'a desvoltat morala si dreptatea.
Societtitile avute dar imorale si nedrepte, sunt pe
priporul peirei. Niel-o comunitate umang nu pOte
resista imoralitäteL
lnsusirea ce at obiectele sag serviciile utile de
a fi schimbate contra altor obiecte sag servicii? se
numesce valóre. Aerul este forte util, insä pentru
cii nu se NW schimba, nu se pOte vinde, nu are
-valOre. Un vesment, o unelta ag valOre pentru ca
se pot scllimba contra altor obiecte sag servicii.
ValOrea obiectelor sag a serviciilor este in strati-
sgi leggturg cu trebuintele nOstre. Lemnele de in-
caldit ail o valOre mare in tgrile frigurOse, care le
lipsesce in climele calde. Lectiunea profesorilor este
.estimata si are valOre in societätile unde nevoia
culturei este simiitil; din contra, este nesocotitil, nu
are valOre intr.o comunitate de OmenT pritnitivi.
S'a sustinut de unil econoinisa. cg valorea obi-
tctelor cresce inraport cu munca intrebuintald pen-

www.dacoromanica.ro
10 1NTR0DUCERK

tru a le produce ; acata nu este in tOte casurile

exact. 0 vie situata. in cele mai priinciOse eonditi-
uni cere aceiag munch ca0 alta situath in condi-
tiuni nefavorabile ; cu tOte acestea vinul produs in
cea d'antan este cu mult mai scump plait de
cat eel produs. in cea de a doua.
ValOrea lucrurilor ate intemeiata pe uyJ&atea
ce cuprind intr'ksele, pe insuOrea ce ail de a in-
tampina trebuintele nOstre. Cornea are valOre pen-
tru ca indestulèza- o trebuinta sirritita de ow. Cu
Vote acestea sä nu se erCip ca cu cat lucrurile
sunt mai utile cu atilt au o valOre mai mare. Din
contra, valOrea crescé in raport cu raritatea lucru-
rilor iar nu cu utilitatea tor.
Painea este mai utila de cat o pétra nestimata,
insä valOrea sa este mai mica de Ore-ce panea
este mai abundenta de cat petrile nestimate. Dach
lush imprejurarile fac ea panea s. devie forte ra-
ra, precum se intampla In tiny de fOmete, sail in
orwle impresurate, atunei valOrea panel este Cu
mult mai mare de cat a unei petre nestimate.
De aceia pentru a determina valOrea lucrurilor
trebue sh. se t'ena serna nu numal de utililate dar
si de raritatea lor.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.
METODELE DE CERCETARE IN ECONOMIA POLITICA.
IMPARTIREA SCIINTEI.

Cercetarile in economia politice, module de inve,

stigatiune depinde de cum este privita sciinta,
adid. ea o san te. abstracta sail ea o seiinta de
observatiune. Ilusrul J. B. Say, considerëza econo-
mia politica ea o sciinta de observatiune cum sunt
sciintele naturale.
Din contra, dupä un alt economist, tot atat
de insemnat, J. Stuart Mill, economia politica este
o sciinta cu totu abstractii, ki prin urmare ea nu
pOte procede de cat dupà metoda a priori.
Rossi imparte sciinta in economia politica ra-
tionale si. economia politica aplicata. Dupe dênsul
economia politica privita in ceia ce are de inva-
riabil este mai mult o sciinta de rationament de
eat o sciintà de observatiune.
Impartasind parerea lui Say, vom considera eco-
nomia politice ea o scufflá de observatiune, inse in
alt inteles de eat naturalistii care se märginese a
constata ceia ce exista fari a propune vre-o modi-
ficare. Studiind faptele economistul trebuie sä caute
care ar fi legile ce trebuesc adoptate pentru ea 6-

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 12

meni, s5 ajunga prin munch- la cea mai bunà stare

posibila.
Studiul statisticel, al geografiei si al istoriei sunt
de mare folos economistului. Cu ajutorul acestor
sciinte el va constata sub regimul carora legi, sub
influinta caror idei, diferitele societati umane aa putut
sd se desvolteze, sa ajunga la prosperitate, si sub
domnirea caror IegT, caror deprinderi ail caqut in
miserie. Tindend sema de imprejurari el va povatui
adoptarea ataror leg. sub domnia carora societatea
din care face parte, pOte sa ajunga la prosperitate.
Vom imparti tOte materiile de care se ocupa eco-
nomia politica in patru 041 :
Partea antèia : Productiunea avutillor ;
Partea doua . Repartitiunea avutiilor ;
Partea treia Circulatiunea avutiilor ;
Partea patra : Consumatiunea avutiilor.
Acesta impiirtire ne pare cea mai potrivita cu
natura lucrurilor. Pentru ti'mt satisface trebuinta ce
am de un obiect, trebue ea acel obiect sa fie mai
ntèiti produs.
Pentru ca obiectul sa fie produs sa cere eon-
cursul sati ajutorul altor omeni care la randul lor
trebuesc resplatiti pentru munca lor ; dintr'acesta
repartitiunea avutiiei.
Obiectul produs trebue sa mi s punal la mdc-
leant, s mi se procure, cu alte euvinte s. i se
inlesnesca s-himbul ; de aci circulatiunea avutfiel.
In fine, cand obiectul mi s'a pus la dispositiune,
retnane ca eti sa-1 intrebuintez in modul eel mai
rational: acésta este consumatiunea avutiilor.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA. ANTEIA

PRODUCTIUNEA AVUTI1EL

CAPITOLUL I.
GENERALITXV ASUPRA PRODUCTIUNET

§ 1. Ce se lute lege prin prodnetinnea avutiiel.

Omul nu pete crea nici-o atoma de materie ; de

aceia cand oicem ca el produce, trebue sa intele-
gem ca transforma, fasonéza materia, prefacand-o
in obiecte utile. Ast-fel estragend din pamint dife-
rite minereuri el le transforma in metale numite fer,
arama, plumb, metale din care fabricka obiecte
utile. Mal' produce omul cand far% a transforma
materia, 'I* da o utilitate prin modul cum o intre-
buintOza. Adunand petrilg din albia unui ria si a-
sedendu-le shnetric pe o cale, o paveza ; cu alte
cuvinte da o utilitate unor obiecte care nu o avert.
Tot asernenea produc si eel care in loc de a
fasona materia aduc Ore-care servicil, precum face
medicul care vindeca un bolnav, arehitectul care

www.dacoromanica.ro
14 PRODUCTIUNEA AvoTTLI

proiectezg constructiuni, pictorul cure zugrAvesce,

profesorul care Inv*.
Transformarea materiel face obiectul industriel
umane. Materiile supuse transform'arei safl fasonsarif
se numesc. materii, primc.
$cOla fisiocratica, care considera ca avutiie numal
materia, nifsi da sem'a de productivitatea inteligent.a.
Astä-0 pentru sciinrd esistà o perfect asencanare
intre productiunea materiard si cea nematerialà. Este,
cel putin, tot atht de produc6tor invelatul care
propagA sciinta dupe catedea ca agricultorul, ma-
nufactorul i comerciantul. In multe casurI serviciile
aduse sunt mai folositOre omultli de at fasonarea
materiel.
AcestA notiune este neapäratA &del' pa.n61 astg-cil
bärbatI seriosi, ocupand situatiuni inalte, nega pro-
dintivitatea serviciilnr, atribuind acéstà cualitate
numal muncii materiale aplicat'd la transformarea
materiel. 0 asemenea rAthicire a produs in trecut
multe neajunsurl, si ar putea produce in viitor duä
s'ar läsa sä se acrediteze ca." numal bratele produc
iar nu si mintea.

§ 2. Factorii produciplunei.
Omul pentru a produce pune in lucrare pe Ian-
gà facultAtile sale alt2i factorl dintre care unii sunt
natural iar a1iT produsl de dênsul. Trei sunt factoril
productiune : Natura, Munca ti Capitalul.
Cultivatorul produce grAii : pamintul in care sO-
man/ si in care vegetOzA plantele represintii natura,

www.dacoromanica.ro
 GENERAMATT ASUPRA PHODUCTIUNEI 15

bratele sale dab munca ; iar instrumentele cu care

lucréza., intretine, recoltez i transporta recolta, con-
stituesc capitalul.
Natura i munca sunt forte primitive care ail pre-
cedat si a creat capitalul. Cel d'antaia care a luat o
spartura de cremene si a intrebuintat-o in forma de
cutit sail de topor, saa care a luat un bat si 1-a
intrebuintat pentru a lovi o pasere off un animal,
acela a creat capitalul.
Cu Vote c. capitalul este resultatul naturei si al
muncei, el lima a contribuit i contribuesce mai mult
de cat cele doife forte primitive la crescerea avutiei.
Cate tari nu exsista cu un teritoriil de cea mai buna
cualitate, locuit de ()meal fisicesce bine constituiti,
si care, cu kite acestea, sunt sarace pentru ca le
lipsesce capitalul. Pamintul cel mai sarac devine
productiv cu ajutorul capitalului, adica al amenda-
mentelor, ingrasamintelor si instrumentelor aralorii ;
iar pamintul cel mai }mat produce putin and de
abia este sgariat cu o uneltà sail instrument primitiv.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.
NA TURA.

Naturh este factorul principal al productiunel, In

intelesul ca ea procura materia trebuinciOsa tutulor-
industriilor. Munca si capitalul transforméza materia
in obiecte proprii a satisface trebuintele caudal.
Nu intelegem a micsora cat de putin irnportanta
muncei si a capitalultif, dar nici nu putern impartasi
parerea economistilor care sustin ea munca este
singurul isvor al avutief.
In general se intrebuintéza cuviritul Pt-mint pen-
tru a exprima toti agentii naturali care concura la
productiune. Ast-fel sunt pamintul cultivaLil, carie-
rele, minele care procura atatea substante utile in-
dustrieT, padurile, caclerile de apa, ventul, curentii
marini, imprejurarile climatice si altele.
Agentii naturali considerati din punctul de verlere
al cuantitatei si al intinderei se pot imparti in dou'e
categorii ; antaia, coprinde ace agenti a carora
cuantitate este marginitri, precum este pamintul.
din preuna cu tOte mineralele, metalele, petrile ce
cuprinde, i cursurile de apa intrehuintate ca forta
motrice. A doua categorie cuprinde agenti a carora
cuantitate este nemarginita sail nesfarsita ; ast-fel

www.dacoromanica.ro
 NAtURA 17

este aerul, lumina, adura, veritul, mArile 0 fluviile

servind pentru navigatiune.
Agentii din categoria enteia, .i in special pdmintul
sunt apropriati, adica sunt posedati de ctitre per-
wine determinate ; cei-l-alti agentisunt neapropriati,
neposedati 0 Mei cä ar fi vre-un interes sa fie
apropriati de Ore-ce cuantitatea lor este nemarginitg.
i se preinoiesce neincetat.
Cu tOte ca" o categorie insemnarà de forte natu-
rale nu sunt 0 nici pot fi apropriate, totmi prin
faptul cà ele existA in certe localitati in condi-
tiuni care favorisezd productiunea mai mult de
cat intealtele, aceste forte sunt elemente de cape-
tenie ale averii publice. 1m., spre esemplu, clima
unei localitati, care nu este proprietatea nimenui,
are o influintA considerabi1 6 asupra producerei a-
gricole. Nu se pOte compara, din punctul de ve-
dere al productivithtii, climele terilor din vecind-
tatea polului nord cu aceia a Europei centrale 0
meridionale.
Este intrebarea dacsa terile care sunt inzestrate
cu mai multa darnicie sunt cele mai favorabil con-
ditionate pentru a se inavuti. Pentru a respunde
trebue s'a deosebim darurile de care se bucur6 o
Orà in done' categorii : Anteia, cuprinclend pe acelea
care se pot consuma imediat ; a doua, pe acelea
care servesc de ajutOre pentru a inlesni produc-
tiunea
Cu tOte ca viata s'ar parea mai facil'a in terile
unde se aflä in abundentä producte care se pot
consuma imediat, totu§T s'a constatat eh' acesta
2

www.dacoromanica.ro
IK PRODUCTIUNEA AVUTIET

imbelugare preste nAsura este vatamatOre 0 con-

trariaza desvoltarea civilisatiumg. Nu se pote ima-
gina regiudi mai abundente de cat cele tropicale
unde, duph cum se esprimh poetul Byron, chiar panea
este culésa ca un fruct ; unde o térina de banani
nutresce de dou6-cieci i cinci de ori mai multi
Omeni de cat nutresce o térina de aceia0 intin-
dere eu grail. Se pare insa ca aceste inlesniri pen-
tru traii enervéza omul precum '1 enerveza gerul
polar ; il face impropriti pentru civilisatiune.
Ceia ce s'a luat ca o pedéps6 impusa omulut
chnd i s'a clis ea 'ff va c4tiga panea prin sudOrea
fetei sale este cea mai mare bine-facere. Numai in
tërile unde omul este nevoit sá luereze spre a pu-
tea trai, unde trebue sä lupte ca sa pOta esista,
nume aeolo se nasce i se desvoltéza civilisatiunea
societatile devin prospere i avute. Europa infäti-
OA, din acest punet de privire, cele maT convin-
&Ore esemple ; Inteinsa aflam ërT inzestrate cam
vitreg, precum este Anglia 0 Olanda 0 care, eu
tOte acestea, ati ajuns la eel mai inalt grad de
prosperitate.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL HI.

MUNCA.

§ I.Munea privitii ea factor al productionei.

Munca este punerea in lucrare a faculatilor fi-
sice si intelectuale ale omultil asupra naturesf cu
scop de a'sl intampina trebuintele.
S'a considerat munca ca o pedépsa impusa ornu-
hit pentru a. nu a resistat arnagirei ; s'a indem-
nat si se indérnnä Omenfi sa lucreze pentru a'st
istAsi päcatul, si s'a adoptat ca acsioind moralia
c6, cine lucrézI se rOgA. Nu, munca este pentru
om, ca pentru tine vietuitOrele, o lege natura15, de
la care nu se pOte sustrage. Deosebirea intre den-
sul si cele-alte animale este a find inzestrat cu
inteligenta, el si-a perfectionat treptat millOcele de
a lucra; ast-fel a ajuns ca cu mai putina trud6 s'a
's'i satisfacal mai multe trebuing.
Munca find o lege naturald eel care o calcii,
adia eel lenesT, eel care se mArginesc a cheltui
averea stramsd de alti!, sêniand, dupe cum ghee
Hesiod, cu trêntora care consurna. fructul =mil:
albinelor.
Prin munc5. omul nu numai ca 'si intampinsa
nevoile, dar se inalta, se moralizëzà, se face demn

www.dacoromanica.ro
20 PRODUCTIUNEA AVUTIEI

de a fi membrul unet societati civilisate. Tra.na-

viia este corup6tOre si conduce la miserie.
SA' nu se scape din vedere cä prin muna. nu
tntelegem aumai acpunea musculard, dar i acti-
vitatea intelectuala, adicá lucrarea spiritului. In fOrte
multe imprejurAri lucrarea spiritului este cu mult mai
productiva de dtt a bratelor. De aceia cOmd 4icern
cä tot insul trebue sá lucreze, intelegem intr'un
mod sari tntealtul, cu bratele sari cu mintea.
Munca este cea mai necontestabilrt proprietate a
omului si nu trebue confundatrt cu lucrarea cu totul
machina la. a vitelor. S'ari aflat economisti care all
privit pe muncitort ca pe nisce simple masini,
confundat cu animalele domestice. Ilustrul Rossi le-a
respuns : <dried not, nu vom confunda ceia ce mhna
hit Dumnecleil a despropt printr'un abis pe care
sciinta nu are nici dreptul, nici dorinta de a'l umr
plea. ,
Numat in societAtile barbare, acolo unde serbi-
rea omului de care om esistà, se pOte confunda
munca omului cu lucrul animalului... Cei care ati
suspnut utilitatea sclaviet s'ail intemeiat mai cu
sema pe considerapuni care ffi.cea din omul mun-
citor un animal. Societatile civilisate aü respins
ori-ce analogie de felul acesta i privese pe orn ca
o fiin. moraid, inteligentA, libel* care dispune de
munca sa dupe cum gAsesce el de cuviintá, ma
corespumptor cu interesele sale.

www.dacoromanica.ro
 MuNeA 21

§ 2. Imprejurfirile favorabile produetivitalltil

niuneel.
Off-ce s'ar Vice munca, atat fisica cat si inte-
lectualil, este o trudire ; de aceia sciinta este da-
Ore sal cerceteze imprejuraxile care contribuesc nu
numai a micsora trudirea dar a face ca si resul-
tatul munce sa fie mai productiv.
Sporirea productivitatii muncei depinde de im-
prejurari naturale, particulare cutariia sail cutariia
Iocalitat! si de institutiunile sociale. Sciinta, al Ca-
nia scop este imbunatatirea sOrtel omului, a cautat,
fntru cat acésta depinde de dansa. sa inzestreze
societatea umana cu institutiuni care usurand munca
sporesce in acelasi timp productivitatea so. Cadrul
lucrilrii neingaduind a studia cu de amanuntul tOte
Imprejurarile care contrariaza sail care manse pro-
(luctivitatea muncei, ne vom margini a indica pe
cele principale.

§ 3. Natura.
Inv6tati celebri ati atribuit imprejurari:or fisice
o influinta considerabila asupra desvoltarii prosperi-
tap popOrelor. Intre altii marele naturalist frances
Cuvier, , atribue civilisatiunea antica constituirei
geologice a Grecie si a Italid. .La adapostul mi-
cilor siruri" de munti calcaril, inegale. rarnificate,
pline de isvOre care strebat Italia si Grecia. in a-
cele incantatOre vsaI, avute in tate productele natu
rei vii, se ivira filosofia si artele ; acolo s'ail naseut

www.dacoromanica.ro
22 PRODUCTIUNEA AVUTIEI

geniile cu care specia umana se onoréz6 mai mull;

pe cand vastele campii nisipOse ale Barbariei si ale
A Hee tinuse in tot d'a-una pe locuitorii lor in
stare de pastori nomadi si fierosi. i vorbind des-
pre Francia Cuvier adauga : iDepartamentele nOstre
granitice produc asupra tutulor deprinderilor vietei
umane alte efecte de cat cele calcarOse. Poporul
nu va locui, nu se va nutri, nu va cugeta nici-
odatä in Limousin sail in Bretania-de-Jos, ca in
,5arnpania sail in Normandia).
Constiututiunea geologica i imprejurhrile clima-
tice ati o inraurire insemnata asupra desvolt-arii
prosperitätii unui popor, asupra inuncei sale. Ne-
gresit ca rnunca este cu mult mai productiv6 in
localitatile care se bucurà de o clima temperata
de cat in vecinatatea ecuatorului sail in $ampania.
Neap6rat ca Wile care posedéza deposite bogate
de substante minerale sunt mai favorabil conditio-
nate pentru infiintarea i i desvoltarea industriei, de
cat acelea caror le lipsesce ferul, arama, plumbul,
cArbunii fosili, petroleul, sarea si altele. Englitera
datoresce o parte insemnata din prosperitatea sa
intampldrii ca pamêntul Marei-Bretanii cuprinde
in sanul sëti bogate deposite de carbuni, de fer,
de aramd si alte metale.
Mai tOte climele, afara de cele estreme, ati in-
susiri care mai mult, care mai putin priitOre de-
svoltarit economice ; cu tOte acestea este invederat
ca clima temperata este cea mai favoritOre.
Ilustrul Humboldt, care mai mult de cat ori-care
altul a putut judeca despre influinta clime! asupra

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 23

activitAtil omului, se esprima in modul nrmator

in acésra privinta : cm amandoue lumile, intre
403 si 500 de latitudine se intinde zona unde tern-
peratura medie variazä mai mult. Acésta. impreju-
rare trebue sà eserciteze o fericità influintA asupra
civilisatiunei i industriel poperelor, care locuiese
in vecinatatea acestel zone. Acesta este punctul
unde cultura vitei se atinge de cultura mdslinului
si a linnãiului. Suprafata primfmtului nu infatisela_
nici-o alra. zon'A unde productele regnului vegetal si
minunile multiple ale agriculture sà se succedeze
mai repede. Chiar diversitatea lor si resultatele va-
riate ce se obtin animeza comerciul, '1 dad avin-
tul i contribuesc in mod particular a spori acti-
vitaten. industriald a natiunilor agricole..
Influinta nature asupra prosperitatii poperelor se
micsorez'a treptat cu desvoltarea civilisatiunei. In-
dustria omulul ajutatä de sciinta, face ca pop:ire
mult mai putin tavorisate de natura, ssa apuce in-
naintea altora care se af1á in cele mai priinciese
couditiuni. Natiunile avute i prospere nu sunt toc-
mai acelea care locuiesc in terile cele mai cu där-
nicie inzestrate de naturii. Incontestabil cä clima
si ramintul Spaniel sunt superiere clime si pa-
mintului Angliei ori Olandel, si cu tete acestea
poporul spaniol este cu mult mai putin avut de cal
cel engles saü cel olandes.
l)iceterea romanescii. : Omul siinfesce locul, este
din tete punctele adeveratà cu privire la munca
aplicatii la productiune. Päminturile cele mai rebele
devin fertile când sunt esploatate de emeni harnici

www.dacoromanica.ro
24 PRODUCTIUNEA ATUTIET

.i cultivati; iar pamenturile cele mai roditOre ra-

man sterpe sail produc putin cand stint lucrate de
Omeni lard cultura si lipsiti de energie.
Dupe cum se esprima D. E. de Lavelaye, puterea
omului civilisat este atat de mare in cat diversita-
tile naturale dispar,

§ 4. Rasa.
S'a atribuit rasei o influinta considerabila asu-
pra productivitatei muncei; s'a sustinut Ca sant rase
lenese si rase muncitOre, inteligente si marginite,
avènd atare aptitudine pe care nu o ail alteie.
Nu se pOte contesta ca in acesta privinfa diteritele
rase se deosibesc prin unele aptitudini ; cu tOte a-
cestea credem ca s'a esagerat cand s'a sustinut ca
cutare ném este facut pentru a teal in lenevire, iar
altul pentru a desvolta cea mai mare energie.
Negresit Ca daca se va compara un indian din
America, un negru din Africa, un aborigen din Au-
stralia, cu un engles, cu un frances, cu un ger-
man, inferioritatea celor clantOi este invederata.
Nu mai este tot atat de evidenta cand se conipara
trancezii cu gerrnanii, cu englesii, cu olandesii.
Daca s'a constatat ca. un lucrator engles produce
mai mult de cat un lucrator frances, inferioritatea
francesului credem crt trebue atribuita altor cause
de cat rasei. Asa, spre esemplu, modul de vietuire
si in special regimul alimentar !mite ca influintéza
mai mult de cat rasa. Nu se pOte pretinde ca un
individ nutrit cu substante putin hränitOre, sa alba

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 25

aceiasi putere muscularl cu un altul care se bed-

nesce cu came, lApturi si alte rn'anciiri intaritOre.
Nu putem nega c'd diferitele rase au unele ap-
titudini care le sunt mai proprii de cat altora ; c5.
francesul are mai mult gust, englesal mai mult'a."
energie. Cu tOte acestea, nu este mai' putin adeve-
rat cà cultura, regimul politic si alte imprejurarY
at o inraurire mare asupra productivitalei muncet
PopOrele neculte, supuse unui absolutism barbar, nu
pot avea aptitudini identice cu altele care sunt in-
naintate in culturk si tralese sub regimul libertAtii.
De abia trecuserà cati-va ani dupe emanciparea
Bulgariei de sub jugul otoman si cel care cuno-
scuserà pe bulgari inainte, admirati aplecgrile a-
cestel" rase.
Sa sustinut de fa voitori si de necunoscetorT
cA teranul roman ar fi lenes ; acOsta nu este esact.
In conditiunile muncei .si ale regimului alimentar
in care Wiese satenfil nostrY, nu cunosc ném care
sa 'I intrécg in energie. Schimba.-se modul de vie-
tuire al teranuluI ; aplice-se legile privitOre la munca"
cu dreptate si iubire de omenire, si \porn vedea pe
romani in fruntea celor mai muncitOre dintre ma-
sele europene.

§ 5. Simtimintele morale.
«Progresul moral, dice invelatul Le Play, aduce
dupe sine sporirea prosperit4ii ; progresul material,
daca nu este insotit de un progres ecuivalent in
ordinea morard, aduce in tot-d'a-una decadenta..

www.dacoromanica.ro
26 PRODUCTIUNEA ATUTIET

lstoria romanilor, a grecilor si altor popore vechT,

infratiseza cele mai convingatOre invalätninte in fa-
vOrea pArerei lui Le-Play.
lntre virtutile morale, prevederea i economia
aii o influinra mare asupra productivit4ei muncei.
Spiritul de ordine si de economic este isvurul avu-
tiei pentru particulari ca- i pentru Stat. OlandesiT
ati figurat intre State le puternice si avute : sunt ti
astä-4I un popor avut, pentru c. sunt prevKatori,
economi i stäruitori. Prusia a devenit puternia.
ei avutg ; a ajuns in fruntea Germaniei, intre altele
prin ordine i economie. Spiritul de economie al
easel regale din Prusia este proverbial.
Risipa si desordinea ati ruinat finaritcle Turciei,
aü sArricit poporul turc.
Un economist engles Macdonall, citat de D. La-
velaye, observa cu multti dreptate : eh pretutindeni
uncle vei g.si o Ora bogatà, fii sigur eä este lo-
cuità de un popor supus legii morale si datoriei.
0 localitale impartitii in lanuri bine cultivate, aco-
perità de magasii pline cu bucate i unde se aude
sgomotul ciocanelor si al masinilor, probe& c'd a-
colo esistii acele inalte cualitati ale omului care
fac eroii si martirii. Cu kite cg. nu se acordä epi-
tete unei natiuni care reusesce in comerciti si in
industrie si care fabricezä tot felul de obiecte in-
tr'un mod convenabil si eftin, totusi_ ea datoresce
acestä preeminentd virtutilor sale, cumpatarei sale,
"onestitiitii sale si probittitil sale..

www.dacoromanica.ro
 TRINCA 27

§ 6. Justitia.
Justitia in ordinea economicti consista in lucre-
dintarea cetatenilor ea fie-care se va bucura de-
rodul muncei sale ; ca legea va ocroti pe tot insul.
fara partinire.
Omenirea a luptat si lupta pentru ea dreptatea,
sa dornnesca in tete si pentru tete. S'ail facut re-
varsat sireie de sange, pentru ca
volutiuni ; s'ati
cel tare s'a. numal asuprescâ pe cel slab ; pentru
ca munca sa fie respectata i resplatità dupa cum.
merita. .

Cu introducerea cristianismulta incepe lupta pen-

tru desfiintarea sclavieT, care face din om lucrut
semenulul sn, care confisca in folosul stapanului
munca celor rebiti".
Mance. DU pike fi productiva acolo unde nedrep-
tatea domnesce, unde muncitorul nu este sigur ca
va culege ceia ce a semanat.
Pentru ca justitia sa domnesed nu sunt de ajuns .
legile bune ; trebuesc i Orneni drepti ca s. le a-
plice. Si iii Turcia s'au facut cate-va legT drepte ;
insa pasfi le-at aplicat in asa mod in cat popula-
tiunea imperiuld a fost redusa la cea mai desk-
varsita lipsa.

§ 7. Regimul politic.
S'ar crede, dupg cum a sustinut J. B. Say, ea,
avutiile sunt cu totul independente de: organisatiu-

www.dacoromanica.ro
28 PRODUCTIUNEA AVUTIEI

nea politica ; ca o societate pOte deveni avuta, pro -

spera, ori-care ar fi regimul politic sub care traie-
see. Daca acésta ar fi adeVerat cum ne putem
esplica ea societatile libere ai fost i sunt cele mai
avute, pe cand cele supuse despotismuld sunt cele
mai sarace.
Nu se pOte inavuti poporul supus unel admini-
straiuni discretionare, guvernata dupa bunul plac
al until' despot, lasat prada lacomiel celor tart Tur-
ciia cu a Va. puternicia Sultanilor i pasilor a redus
la cea maf estrema miseria provincli dintre cele
maT cu darnicie inzestrate, locuite de o populatiune
vigurOs i muncitOre. In Egipet s'a inavutit paiT
care 'I stapanesc iar felahiT au ajuns sa piara de
fiime. In Romania, sub regimul vechiti, populatinnea
rurala a fost silità sa parasesca Ora i s treca
peste Dunare din causa jafurilor de tot felul si a
darilor esorbitante cu care era impusa.
Bulgarcf, pang cand se aflart sub dominatiunea
turcesca, (heel cä pe unde trece turcul se usuca
iarba; i aveail dreptate, seca off-ce isvor de Ina-
vutire sub acea domnire tiranica i abusiva. Sa
ascultam impresiunile doctorului Lennep, asupra
starei Turcie : .Populatiunile, capabile prin ete in-
sile de marl* progresuri, sunt inabusite intr'o atmo -
sfera generala de malversatiune si de decadenta.
Pretutindeni cersetori : din susul pana in josul sca-
re sociale. se cersesce, se tiara sat se sterce. Nu
se face nimic si se va face si mai putin in viitor.
Comerciul degenereza in colportagit, banca in usura
ofi-ce intreprindere in hotie, politica In intrigi si

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 29

politia in talharie. Campurile sunt parasite, padurile

pustiite, avutiile minerale neingrijite; drumurile, po-
durile, bite lucrarile publice cad in ruine,.
$i cum putea sa fie alt-fel intr'o teed unde ban-
dele de cerchezi cutreerail téra, jafuind i trecend
populatiunea ruralg prin foc i prin sabie; unde
legea a fost 0 este vrointa pasilor.
Cu institutiuni politice liberate, aplicate de un
guvern onest si capabil, tera cea mai putin inns-
trata de natura se inavutesce; iar sub un guvern
reil, cu IegT asupritere, tera cea mai frumOsa se
pustiesce.
Regimul 'democratic, sub care aü trait si traiesc
Staturile-Unite ale Americi, este una dintre princi-
palele cause ale prosperitatil neasemanate la care a
ajuns republica americana.

§ S. Starea de cultural'.
Nici-o imprejurare nu contribuesce a spori pro-
ductivitatea muncei atat cat instructiunea si educa-
tiunea imprasciata in bite starile sociale.
Prin instructiune nu numai ca puterile omului
se imultesc dar se intrebuintéza intr'un mod mai
productiv. Lucratorul care a primit Ore-care inve-
t5tura se folosesce de bite descoperirile ce sa fac
in meseriia sa; scie srt alega dintre densele pe a-
celea cu ajutorul carora pOte produce mai mult.
Nimeni n'a contestat fohisele invetaturei afara de
acei tirani care sciind ca pot mai lesne domni a-

www.dacoromanica.ro
30 PROD UCTIUNRA AVUTIET

supra Omenilor ignorentl, ail cautat a tine in ne-

sciinta cea mai completa popOrele.
Instructiunea trebue sa se dea potrivit cu tre-
buintele nu numai ale individilor dar si ale intre-
gel* societati. Organisatiunea scolara caufa sa satisfaca
tutulor trebuintelor societatii , sa corespunda cu
nevoile timpului. Pentru acest sfarsit top cetatenii
trebue s primesc 5. mai ântêiü o instructiune pri-
marl seriOsa, si la urea o instructiune profesio-
nalà. Programele trebue s. cuprinda nu numai
cultura spiritului dar si a corpului, igiena si girn-
nastica, pentru ca mintea produce mai cu folos
cand corpul este sanatos.
Din punctul de vedere economic intnultirea sco-
lelor profesionale de t6te gradele respunde celor
mai simtite trebuinti ale societiltii. Marginirea pro-
gramelor numai la studii clasice ; fortarea copiilor
ca toti, fara osebire, sài petrOca anii staiind
limbi care nu le pot servi in viata practica
este o gresala care costa fOrte scump. Numai
cu invetaturile clasice tinerii neavend profesiuni a-
gricole, industriale ca i comerciale. alerga dupe
asa numitete profesiuni liberate, inmultesc nume-
rul postulantilor de funcOuni i creaza cel mai va-
famator dintre proletariate.
Cultura sciintifica trebue respanditä cu WM* lar-
geta posibila, caci, dupe cum a dis Bacon, sciinta
este putere. Progresele surprinclelOre realisate in
industria modernä se datoresc in mare parte sciin-
tel aplieate la productiune. Chimia, fisica, mecanica
alte sciinte, ai transformat productiunea indus-

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 3 I.

aii realisat una dintre cele mai marl revo-

lutiune economica i socialg.
Inferioritatea economic g. este mai in bite casurile
resultatul lipsei de cultura. Acolo unde omul cu
.cunoscinte traiesce in abundentà, ignorantul '0
petrece viata in miserie.
In paralel cu insttuctiunea trebue sa se desvol-
teze cultura facultatilor morale ; s. se insufle dra-
gostea muncii 0 a economiet ; sa se intiparesca
in mintea tinerimei acele precepte morale de a cg-
rora observare depinde fericirea societg tit

§ 9. Divisionea munch.
Se intelege prin divisiunea muncii despartirea lu-
crgrilor uneY industrii intre mai multi lucratorY in
ast-fel de mod ca fie-care sà esecuteze in tot-d'a-
una aceia0 lucrare.
Adam Smith in opera sa fundamentalà, Cercetetri
asupra naturei §i eauselor avufiei nafiunitor a trac-
tat acesta cestiune in modul cel mai magistral.
Dupe densul .cele mai marl amelioratiuni, in pu-
terea productivg a munce, i cea mai mare parte
din dibaciia, indemanarea i intelegerea cu care este
indreptata sag aplicata, se datoresc, dupà cat se
pare, divisiuna muncii,. Si pentru a convinge sl
mai mult, ilustrul economist citOz a. cunoscutul e-
semplu cu fabricantul de ace cu gamalie, aratend
calk' perdere ar resulta cand ace1a0 lucrator ar
face el singur un asemenea ac, care de altmintre-

www.dacoromanica.ro
32 PRODUCTIUNFA AITTIRT

lea trece prin opt-spre-clece operatiuni diferite, ese-

culate fie-care de lucratori speciali.
Fie-care dintre economisti ail cautat sa ilustreze
prin esemple imensele folOse ale divisiunei muncei.
Faptul este Ca despartfrea lucrarilor este una
dintre principalele cause nu numai ale perfectionarii
ihdustriel dar 0 ale sporirei necalculabile a pro-
ductiunef. *i lucrul este fOrte natural. Un lucrator
care fabricéza in permanenta numai cutare meca-
nism al unui ornic, ajunge sa lucreze cu mult mai
multa indemanare si perfectiune, sa produca in-
tr'un timp dat mai mult de cat un altu care ar
fabrica numai el singur tOte piesele din care se
compune acel ornic. Dupe J. B. Say trei-deci de
lucratori intr'o singura di produca 15,000 &all
de joc, ceia ce face 500 carti de fie-care lacrator.
Cel mai dibacia lucrator daca s'ar pune sa esecu-
teze singur tOte lucrarile, nu ar putea produce in-
teo qi, nu ar putea face mai mult de douè carp'
intr'o di de lucru.
I. Gamier citéza un esemplu de divisiunea muncii
aplicat la lucrhrile cu mintea. .In timpul adoptarei
sistemului metric, Invatatul matematic Prony se in-
sarcinase ca sh alcatuiasca tabele logarii mice 0 tri-
gonometrice pentru noua impartire centesimala a
cercului, plus o tabla de logaritmi a numerilor de
la 1 pana la 200,000 ; esecutiunea acestei imense
lucrari 'I pusese pe ganduri ; avea de lucru pentru
un secol, chiar ajutal de cooperator! dibaci. Inteo
di preumblandu-se pe stradele Londrei, privirea '1
fu atrasà, inaintea unei librarii, de titlul carpi la

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 3.3

'Adam Smith esit de sub tipar de cati-va ani si

care incepe prin capitolul asupra divisiunii inuneei.
Acésta fuse pentru inv'etatul frances o adev6raiä
revelatiune. Esemplul acelor cu gàrnàlie if scoase
din diticultatea ce intampina. El formä o sectiune
de cinci sai ese inv6tati pentru cautarea nouilor
formule, o a doua sectiune de alti septe Wand la
opt punea formulele in cifre, o a treia sectiune cal-
cula. In fie-care din aceste sectiuni lucrarea fu im-
pArtita; in a treia, spre esemplu, sub-sectinuile fii-
cea5 adundri, altele scaderi, i altele probe. Cu
modul acesta, ilustrul geotnetru reusi sä manufac-
tureze in c41-va ani sépte-spre-clece marl volume
de cifre..
Divisiunea muncei este o urmare a inaintarei ci-
vilisatiunei. In societatile primitive omul fabricéza
cu familia sa tete obiectele trebuinciese ; face pe
agricultorul, pe dulgherul, pe rotarul, pe cojocarul,
pe tesatorul, pe cismarul, pe boiangiul, s. al.
Treptat apare cate un meserias si in special fe-
rarul, olarul, dulgherul. Pftnä astd-cli in téra nested
si in altele cu mult mai inaintate, sunt atatea loca-
hap* unde tkranul fabricéz a. in familie stofele cu
care se imbracd, 's1 construesce casa si unde ea
specialisti afli un ferar, pe alocurea un rotar, un
olar.
In mediul ev, divisiunea muncei este putin des-.
voltatà. Atunci infloresc acei specialisti care literati
singuri pentru a confectiona in intregul lor obiec-
tele de giuveldrie i alte lucrtiri artistice off indu-
striale. De abia c4tre stArsitul vécului trecut si mai
3

www.dacoromanica.ro
34 PRODUCTIUNEA Mlle
CU semrt in seculul actual divisiunea munce a tr-
juns la cea mai mare perfectiune.
Divisiunea muncei datoresce, dupe Adam Smith,
minunata sa influinta asnpra sporirei productivitatif
lucruhli urmaterelor imprejuräri. MaY anteiii lucra-
torii misi perd timpul treand de la o lucrare la
Oa, schimband locul si uneltele; al douilea, mintea
si manele lucratorului dolAndese o dibacie, o inde-
mftnare esceptionala cand se aplica la aceiasi lu-
crare ; al treilea, prin despartirea lucrarilor omul
ajunge sa descopere procedarile cele mai espeditive
pentru esecutarea operatiunilor.
Divisiupea muncei nu se aplica cu aceiasl inles-
nine in tOte industriile. In agricultura nu se pOte
ea acelasi luerator sa fie intrebuintat peste tot
anul numpi la semanat, ori la cosit, ori cat de
dibaciti ar fi. In general cu cat munca este facto-
yul de apetenie al unei productiunii cu atat divi-
siunea luerarilor se pOte face mai. mult.
Inlesnirea cu care se pot desface obiectele fa-
bricate are o inriurire mare asupra desvoltarif di-
visiuneY muncel. In localitatile isolate, lipsite de mi-
jlOce de comunicatiune, un meserias este nevoit sa
fabriceze o surna de obiecte. Ferarul dintr'un sat
lega carele, face brOsee, potcovesee cal. In orase
uncle consumatiunea este mai mare sunt potcovarY,
lacatusi, fermi, caretasl. Hangiult de la tera vinde
nu numaY lucruri de mancare, dat si tot felul de
obiecte de Meanie, lipscanie, ferarie, brasovenie si
chiar de droguerie. Intr'un oras mic medicul este
nevoit sa se ocupe cu tOte specialitatile medicale ;

www.dacoromanica.ro
 MUNCA ffo

intr'o capitala sail oras mare se aflA mamosi, ocu-

chirurgi.
Inlesnirea comunicaLiunilor prin diferite mijlOce
de transport favoriseza divisiunea muncei pentru
c'g. se pot procura cu facilitate tOte obiectele nece-
sarli. De aceia civilisatiunea incepe mai in tot-d.a-
una in societafile asedate pe LOrmurle marilor.
Civilisatiunea antica, s'a. desvoltat pe färmurile Medi.
teranei, de unde, s'a intins treptat in interiorul coV-
nentulul.
Off dile folOse infaLisézil divisiunea mance; ori
(''at de bine-facätOre ar fi influinLa sa asupra pro-
ductivitäLei muncei, cautA sA recunóscein c abusul
aplicarii a produs neajunsuri vattimattire lucratori-
lor. Ilustrul Toqueville isbit de consecinfele unei
prea marl divisiuni a muncei, a scris urmatOrele
cuvinte : .Cu cat principiul divisinnelf muncei pri-
mesce o aplicaLiune mai completa., cu atat lucra-
torul devine mai slab, mai marginit, mai dependent.
Arta face progresuri, meseriasul dà inapoi. Pa-
tronul semana din ce in ce mai mult cu admi-
nistratorele unui imperiti intins, i lucrAtorul cu
o brufa. EY se deosibesc unu de altul pe cli ce
trace,.
Nu trebue s'a" sacrifice omul pentru perfectiona-
rea lucrului, de Ore-ce scopul final este si trebue
sä" fie inbunataLire a. traiului tuLulor membrilor so-
cietALii umane. Nu se pOte numi progres reducerea
luceatorului de a esecuta operaLiuni care 'I tampesc
§i 'Y slabesc puterile fisice. Omul este o fiinfa. prea
-uobilA pentru 41 reduce, sub motiv de progres, la

www.dacoromanica.ro
 36 PRo DUCTIUNEA AVUTIEI

starea de uneltrt sari de maOna. Nu este o lucrare

demna de o fiinta inteligenta aceia care ar consta
a face dinteansa un automat. De aceia, unindu-ne
cu economistul Rocher. suntem de parere ca atunci
cand divisiunea muncei s'a impins Oita la esces,
sti. se caute indreptarea chiar cu pretul pentru o
societate civilisatk de a se intórce inapoi, intru cat
privesce despartirea muncei.

§ 10. Asociatiunea.

In intelesul economic asociatiunea este unirea

sari intovarasirea mai multor persone pentru un
scop comun. Ast-fel, o asociatiune se pOte fonda
pentru a esploata o intreprindere agricola, indu-
striala sari comerciala, sail pentru a'0 procura Ore-
care obiecte de consumatiune.
Asociatiunea aplicata la productiune este unul
dintre mijlOcele cele mai puternice ce se pOte in-
trebuinta pentru a desvolta avutiia unei natiuni.
Numai prin asociatiuni s'ail pant infiinta acele
societati carora se datoresce esecutarea celor mai
insemnate lucrari din vécul nostru, infiintarea ne-
numaratelor stabilimente marl industriale, acele
companii puternice carora se datoresce nu numai
desvojtarea neWeptata a productiunei, dar pro-
grese insemnate realisate in diferite ramuri ale in-
dustriei.
Ori-ce s'ar dice puterea individului, atilt ca ca-
pitalist cat §i ca muncitor, este prea marginita pen-
tru ca numai prin sine sa pad esecuta acele lu-

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 37

cràfi gigantice, care vor fi una din cele mai

insemnate glorff ale timpului nostru. Care particu-
lar ar ft fost in stare sd esecuteze alatea linff de
àT ferate care acopere ca o retea o parte a glo-
buldf? Cine ar fi avut mijlOce pentru a sträpunge
AlpiT, a canalisa istmul de Suez, a construi cana-
!Ill de Panama, 0 alte Incl.:del de felul acesta ?
Cu tOte acestea off cat ar fi de invederate folti-
sele principiuliff asociatiuneY el nu pete inlocui in
tOte intreprinderile lucrarea individualà, i acésta
nici ea ar fi de dorit. Nu este 0 nu pete fi in in-
teresul societatff ca eff-ce energie individuala sa fie
absorbita inteo mare asociatiune ; ea ori-ce intre-
prindere, off-ce meserie, orl-ce munca individuala
sa se contopesca in acele marl asociatiuni in care
individul ajunge in multe casuri a fi aprepe o
tmélta.
De alta parte off-cate folOse ar infatia asocia-
tiunea tot41 ea nu va putea face sa dispard mese-
riile, industria mica sari domestica, ant de potri-
vita pentru un mare numèr de productiuni. Sunt
meserff, care daca s'ar organisa pe o trepta mare,
n'ar putea aduce atatea folese cat aduc cand sunt
practicate individual.
Prudenta povatuesce a se folosi de asociatiuni
in tOte intreprinderile in care aplicarea sa este sin-
gurul mijloc pentru a reu0 ; de a incuragia initia-
tiva individuald on cand prin actiunea sa pete
prOduce in conditiurlf tot atilt de favorabile ca ei
prin asociatiune.

www.dacoromanica.ro
 CA PITOLUL IV.

PRODUCTUL BRUT !ciI PRODUCTUL NET

Productul brut este, dupe J. B. Say, ceia ce ra-

portéza o intreprindere. cand nu s'a dedus chielta-
io ; productul net este ceia ce a raportat. indu-

stria, dupe ce s'a dedus chieltuielile. Cu alte cuvinte

productul brut este productul total al unei intre-
prinderi, iar productul net este ceia ce ramane dupe
ce s'a scadut tote cheltuielile facute.
Din acésta. definitiune urméza ca o intreprindere
Ore-care este cu alat mai productiva cu cat pro- I
ductul net este mai mare. In casul cand nu esista
product net, intreprmderea este in perdere.
Adam Smith a observat cà ori-cat ar fi de im-
portant productul net din punctul de vedere al in-
tereselor particulare. ceia ce intereseza natiunea
este productul brut, de Ore-ce ea traesce, VI in-
destuleza trebuirgete cu atat mai inlesnicios ou
cat producliunea brutd este mai considerabila.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.

vAPITALUL

§ I. Defluitiunea capitalului.
Capitalul este al treilea factor al productiuneY.
In intelesul vulgar el insemnéza, in general, o suma
de banl care raportéza un venit, adica dobanda
sati interes. In economia politica se intelege prin
capital ofi-ce product economisit $ i destinat pentru
o noug productiune.
Mime adunand capitaluri, adica muncind si
crurand, omul a putut inainta in civilisatiune. Dacd
cel care muncesce ar consuma tot resultatul trudeT
sale, conditiunea Ornenilor nu s'ar mai schimba.
Acésta nu se intampla, caci chiar si cel mai ne-
pTev6;16tor tot ingrijesce a pune ce-va la o parte
daca nu pentru alt scop cel putin ca sà pOt munci
mai putin.
Ceia ce face ca o avutie sà devie capital este
modul de a o intrebuinta ; ast-fel o masina de
abur este o avutie, pre cat timp nu este intrebuin-
tata la productiune ; devine capital pe data ce se
pune in lucrare cu scop de a contribui la o nou'e
prod uctiu ne.
OM cat ar fi de insemnat rolul ce indeplinesce.

www.dacoromanica.ro
40 PRODUCTIUNF.A AVUTIET.

munca ea factor al productiuneT, totusi neajutat5.

de capital ea produce fOrte putin. In agriculturg
producerea ar fi forte neinsemnatrt daed omul ar
fi redus numai la munca sa ; cu ajutorul instrumen-
telor arAtorii el produce nu mime cele trebuinciOse
pentru hrana sa, dar si pentru intretinerea popula-
tiunT neagricole.
In agriculturä sunt capital tOte instrumentele,
masinele si uneltele, constructiunile, vitele de muned
si de pr5sild off de speculatiune, serantele, ingr5.-
s5mintele, resultatul tutulor inbun5fa1irilor fundiare
precum sunt drenarea, irigatiunea, arnendarea pa-
mêntului, i allele. Este capital moneta destinatä a
intampina trebuintele esploatatiuna
In industrie capitalul cuprinde tOte uneltele, ma-
sinele i instrumentele inlrebuintate in fabricatiune;
constructiunile, lucrarile destinate a procura forta
motrice precum sunt canalurile, criderile de aprt ;
materiile prime si baniT destinaci pentru plata lu-
.ergtorilor si alte eheltuielY ale fabricatiune.
Pentru toti OmeniT, in general, sunt considerate
ca capital tOte obiectele destinate intretinerei pre-
cum sunt . locuintele. vesmintele, bibliotecele, baniT
din cask mobila etc.
Trebuese considerate ea un capital nematerial
tOte cunoscintele dobendite prin studiri si care se
apnea la productinne, de Ore-ce eine le posedà a
trebuit s muncesca spre a le dobandi.
Vorhind despre capital se comit adeseori erori
ale carora urmari sunt vatamatOre. De aceia sà fie
bine intele cà pentru ea valorile create srt fie ea-

www.dacoromanica.ro
 CA PITA LUL 41

pitaluff in intelesul economic, trebue ca acele va-

iori srt fie destinate pentru o nou6 productiune.
Ast-fel instrumentele depuse intr'o magasie sunt
capital numai atunci cftnd se intrebuintêzä in pro-
ductiune. Acéstä deosebire este interesanth, cad,
capitalul trebuind sa fie retribuit pentru concursul
ce aduce in fenomenul productiuneY, resulla de la
sine c5. numal in asemenea situatiuni are dreptul
la o remuneratiune.
Asemenea se comite o erOre cand se crede cä
capitalul consistä numai in bani, in monetà de aur
ai de nrgint. Moneta constituesce i dOnsa un ca-
pital numai in atilt cd servesce la inlesnirea schim-
bulta.
Din cele espuse ar resulta cä capitalul unei natiuni
se compune din materii prime, unelte masini si in-
strutnente de tot felul. constructiuni, subsistente
.destinate lucra.torilor. m5rfurY fabricate si bani.

§ 2. Clusificatiunea capitalurillor.
In raport cu serviciile pentru care sunt intrebu-
intate. capitalurile se impart in capitalurt ficse oi
in capitaluri circulante.
Capitalul fics, numit angagiat sail inchis de J. H.
Say, cuprinde tOte obiectele care ail o duratä cu
mult mai indelungatà, i aduc veniturY fat% sa." trécg.
(le la un posesor la altul.
Capitalul circulant sail miscàtor cuprinde bite 0-
tbiectele, producte sail instrumente, care nu aduc

www.dacoromanica.ro
42 PRODUCTII NEA AVUTiET

venituri de cat transformandu-se sail trecend de

la un posesor la altul.
In agricultura capitalul fics se compune din con-
structiunile rurale, din imbunatatirile fundiare in-
corporate cu pamintul, precum sunt irigatiunea flu
drenagiul ; drumurile de esploatatiune, uneltele, in ,
strumentele i masinile, vitele de vendare.
In industrie capitalul tics cuprinde usina sail fa-
briea, instrumentele si masinele, uneltele precum
si diferitele procedari de fabricatiune.
In fine, capitalul Res al comerciantului se corn-
pune din fondul sea de comerciil din instalatinnile
magasiilor.
Capitalul circulant in agricultura cuprinde semen-
tele, vitele, substant.ele alimentare destinate pentru
brana vitelor, si tete productele agricole destinate
vi nd
In industrie capitalul circulant se compune din tOte
materiile prime, de ori-ce natura ar fi, din a pro-
visiouarile trebuinciOse fabricatiund si din banfi de-
stinaci a plati personalul.
In comercia eapitalul circulant cuprinde tOte
marfurile destinate vinderil si banii trebuitort pen-,
tru cheltuielile oilnice ale magasinula
Deosebirea capitalurilor In ficse si circulante este.
utila atat in sciintit cat si in practica, pentru cä
proportiunea intre aceste done feluri de capitaluri are.
o influiuil considerabila asnpra resultatulta pro-
duc tiu nel.
Proportiunea intre capitalul fics si cel circulant
variaza dupe feint industriet3 Ast-fel in drumurile

www.dacoromanica.ro
 CAPITALUL 4:4

de fer mai' tot capitalul este fics, pe când la un

banchier capitalul circulant predoinnesce.
SA se cheltuiasca cat mai putin pentru capitalul
lies, intru cat acésta nu ar fl vat4mator productiunei.
Ast-fel in materie de constructiunl sa se inlature
orl ce lucs, orl-ce prisos; sa nu se cumpere de cat
masinele strict necesarri.
Nu numai intreprinclatoriT de industrie dar si
Staid nu trebue sa sporéscã intr'un mod dispro-
portionat capitalul lies, cacl dintr'acésta ar putea
resulta crise ca cele care ati bantuit Staturile-Unite
ale Americei i wide Cal europene din causa prea
marei desvoltar Y. data constructiune de cal ferate.
Proportiunea intre capitalul fics i cel circulant
variaza dupe diferitele industril. Ast-fel, dupe cum
observä Rau. in peschrit, in comercia, in agricul-
tura, capitalul fics trebue sä fie mai mare de cat
capitalul circulant; este si mai mare pentru lucra,
rile de artil de mine.
ts-li

§ 3. Formotionea I rolul capilalstlui.

Capitalul se forméza prin munca i prin crutare,
adica economisind parte din ceia ce producem. In-
cep a'rni forma un capital cand din resultatul muncei
mele, fie bani, fie producte, consum o parte iar
femasita o intrebuintez pentru a produce,
Capitalul nu se We forma prin urmare, de cat
numai in casul cand muncitorul produce mai mult
de cat consuma. Nu pOte deveni capitalist cel care
castiga numaY strictul necesarifi pentrii intretinerea

www.dacoromanica.ro
4 4. PRODUCTIITRA AVUTIFT

sa si a familie, nici acela care consuma ori-cat

ar castiga.
Se formeza capitalul prin ori-ce economie, fie
banY, fie producte ; cu tOte acestea crutarea se face
mai cu sena sub forma ae moneta, care stransa
intr'un spatill de timp, se intrebuintéza pentru a
cumpèra vite, instrumente, semênte ; pentru a face
imbunatatiri fundiare ori industriale ; in fine pen-
tru a produce din non, sub o forma safl alta.
0 natiune ca i un individ, capitalisez5 cu atat
mai mult cu cat munca este mai productiva si cn eat
ea este mai econOma. Adese orl multimea pre-
feed, pe eel ce risipesce i crttica pe avar, sub cu-
vent ca eel d'anteia prin chieltuelile sale face s5
traiasca pe eel ce lucreza, iar cel d'al doilea gra-
madind bani peste bara nu folosesce sermanultlf.
Si avarul i risipitorul gresese de o potriva ;
deosairea este numaY cà eel d'antkit printr.o
crutare escesiva 's1" face 1.65 siesT, iar cel d'al
douilea risipindu'o averea vatama mai adese-ori si
celor-alti.
Capitalurile se imultesc sail se imputineza intr'o
Ora dupe modul de vietuire al locuitorilor. Nu p6te
cresce capitalul national cand maioritatea cetateni-
lor muncesce putin si cheltuesce mult. De aceia
este neaparat sa se deprinda .Omenif din copilarie
a fi crutatoff ; ea moravurile sä nu incuragieze
lucsul si risipa. Deprinderile risipitOre ruinéza na-
iunile ea si individele, in multe imprejurarY ati
F,si

fost una dintre causele care ail contribuit la deck.-

derea popOrelor.

www.dacoromanica.ro
 CAPITALIIL 45

Pentru a incuragia si provoca formarea si spo-

rireä capitalului, trebue sa se afle la indemama tu-
turor produchtorilor institup care s'a le strangli
economiile. Agricultorii, industrialii si comerciantii
'si pot intrebuinta economiile pentru a spori pro-
ductiunea, ceia ce nu pot face lucrätorii si alti
producetori care nu pot cruta ctilnic de cat sume
neinsemnate. Pentru acestia s'ati inflintat Case le de
de economie, institutiune admirabilà, filantropicd si
economied in acelasi timp. Case le de economie
scolare art completat acesta institutiune, deprindend
pe copii cu spiritul de crutare si de prevedere.
Teri le 0 ele mai avute au lost si sunt cele mai eco-
nOme ; intre acestea se pOte cita Englitera, Olanda,
Staturile-Unite. Risipa a causat sArticirea Spaniel
si altor tseri.
Capitalul ajuta' munca in actul productiunei. Fara
dênsul ori-cat de inteligent, ori cat de perfectio-
nat ar lucrgtorul, nu s'ar putea realisa nici
fi
un progres ; munca ar rämãnea primitivd, mgrgi-
bird, la puterea fisica. De aceia munca si capitalul
trebue priviti ca doui colaboratori care se corn-
pletézrt reciproc, iar nu ca doui inamici dupe cum
sunt considerati de unele setae socialiste.
Intru cat privesce folosul capitalului nimeni nu-I
contestezA ; civilisatiunea 'I datoresce cele mai in-
semnate progresuri realisate in agriculturA si in-
dustrie. Dupe cum dice Rossi, capitalul este viata
material6 a Statelor, mesura civilisatiunei lor si a
progresului lor. Capitalul, sub mite de forme, pune
In miscare, anima si indouiesce fortelele sociale ;

www.dacoromanica.ro
 46 PRODOTIUNgA AvuTIE1

prin ajutorul capitalultif &mull se apropie, gus-

turile se intnnitesc i putin ate putin omul
se inaltii in sara trebuintelor 0 a bucurarilor
sale.

§ 4.. Matitinele.
OrT-care ar fi capitalul el contribuesce a face ca
munca Omulnf sg. fie mai productiva ; eu bate a-
cestea dintre Vite speciile de capital nici-una nu
cohtribuesce la productivitatea muncei atat cat ma-
si nil e.
In starea primitiva omul, redus la puterile sale
fisice, este intru cat-va sclavul nature! ; el nu
numat nu pôte infrana pe acele dintre fortele
fisice care 'I sunk vatamatOre, dar nici nu pOte
sa se folosesch de densele pentru a'ei ameliora
traiul.
Descoperirea celor-d'antaiti unelte este semnul
emanciparei, indrumarea omulal pe calea desvoltarli
sale fisice si intelectuale. Unealta manuitä de bra-
tele omului inlesnesce i provoca descoperirea ma-
sine, o unalta mai complicatà, mai perfecta pentru
a egreia functiune omul se folosesce de fortele
naturel, neintrebuintate pana la inventiunea maei-
taw. Ornul se folosesc pentru acel sfarsit mai an
talti de animalele pe care a reusit ga le dornesticeze ;
apoi utilisezh vêntul, apa, aburul i astä-di elee-
tricitatea, Aoul motor destinat a face o revolutiune
in Industrie, analoga au aceia facuta de intrebuin-
tarea vaporuldf.

www.dacoromanica.ro
 CAPITALUL 47

Ana lege cu folOsele masinilor i uneltelor sunt

ucelea pe care le infatiska inventiunile mecanice,
chimice i fisice care se traduc, aplicandu-se kt
productiune, prin sporirea productivitatei muncet
Folesele ce infatiseza intrebuintarea masinilor
sunt numerese ; ne vom margini a enuncia pe cele
de capetenie.
Inainte de tete masinile permit omuldf sa se fo-
losesca de nesfarsitele forte ale nature'''. Ast-fel
numai prin Intrebuintarea vaporului ca motor. o-
menirea a 4.astigat forta represintata de 300 mili-
One de sclaff. De alta parte locomotivele i masinele
de abur ale vapOrelor represinta puterea a preste
48 miliOne de cal.
La eel vechi se iotrebuinta suma de sclavi nu-
mai ca sa rajnesca graul. Inventiunea morilor de
.apa si de vent scutesce omul de acésta munoa
pre cat de brutala pre etat de obositere. Aplicarea
motorilor cu abur la macinat a produs o economics
un spor necalculabil.
Cu ajutorul masinilor saü putut esecuta acele
lucrarY gigantice de strepundere a muntilor ca Sant-
Gotard, muntele Cenis i alp; s'a incongiurat
globul cu retele telegrafice care permit omului s.
comunice de la un cap'et al lumi Ia cel-alt in in-
terval, de cate-va ore ; s'a infiintat corespondinta
telefonica prin care se transmite a distante marl
pana," i graiul omului.
Masinele permit omulifi sa esploateze bogatiile
ascunse in sanul pgmentului 0 a earora intrebuin-
tare a prefficut cu des'avar0re fata lume.

www.dacoromanica.ro
48 PRODUCTIUNEA ATUTIEI

Prin masini s'a redus in atat de mull costul de

producere al multor obiecte utile in cat asta-di
OmenT eel mai fara mijlOce pot A. intrebuinteze
lucruri reservate odiniOra nurnai pentru cei avuti.
Masina de tors, inlocuind femeile care torcead cu
mama, a facut ca un lucrator care priveghiaia
500 de fuse sa produca cat o mie de toratOre
cu mana.
Calatoriile care odinibra erail o multumire re-
servata avutilor, se pot face asta l de eel mat
modesti lucralori, gratie cailor ferate i vapO-
relor.
Masinilor se datoresce inlesnirea cu care cel maT
fara mijloce pOte sa's1 procure carp' i diare pen-
tru a se instrui. Alta data, pana nu se inventase
imprimeria, posesiunea unui autor era o raritate;
asta-di pentru cati-va let 's1 pOte procura cine-va
volume intregi. Ca esemplu vom cita eftinatatea cu
care se vind unele diare : un num'er din New-4York
Herald, diar american, costa numai 25 bani si co-
prinde materie a dou6 volume de 500 pagini for-
mat in 18°.
Prin inlesnirile ce a adus traiului masinele ad
contribuit i contribuesc la progresul democratiet
Asta-di nu mai esista intre traiul Omenilor acea
deosebire revoltatOre de odiniOra. Fia-care, in sfera
sa, Ole sa-si procure obiecte privite ca lues alta
data.
Cu tOte folosele necontestabile ale masinilor, bar-
baci eminenti le-ad intentat proces, le-ail atribuit
multe din neajunsurile de care sufera clasele lu-

www.dacoromanica.ro
 CAPITALUL 49

cratOre. Credem inutil a espune atAt acusarea cAt

siapArarea facuta de &are cel mai distinsi eco-
nomisa. Asa-di sciinta, prin eel maT fruntasi re-
presintanti, recumisce imensele servicii daiorite in.
ventiunei masinilor.
Ori-ce inventiune, fie ea cea maT util'a pentru
binele omenireT, intãmpinà dificultàti, pentru ca,
inainte de tOte, trebue sa. lupte contra prejuditiilor
inradkinate. NimenT nu pOte contesta utilitatea
drumurilor de fer ; cu tOte acestea in care Ora
birjarit i CarrtusiT n'aii strigat contra lor, acusãn-
du-le ale iail clientela. Proprietarii navelor cu panze
s'ail revoltat contra inventiuneY vapOrelor ; torc6tO-
rele aü strigat contra masinei de tors, precum te-
se'torii au acusat tesutul mecanic di le ia pcmea
copiilor din gura_
Tote acestea nu numal &à nu s'ail intamplat, dar
de odata cu sporirea populatiuna s'a inbunäralit si
modul de vietuire. Asta-cll omenirea numai este
espus'd la calamit'atile care secerati Omena in tre-
cut, precum fOmetea si alte lipsurY ; Orani si me-
seriassi triliesc, in tOte privintele, cu mult maT bine ;
intr'un cuvênt conditiunile de traiii ale intregi o-
meniei s'aii ameliorat, si in acésta partea masinilor
este dintre cele mai insemnate.
Ca introducerea masinilor face s5, sufere la in-
ceput Ore-care interese, nimeni nu contesta acésta;
dar ce importantrt are acésta suferinta trec'etOre
in comparatiune cu imensele servicli datorite ma-
sinilor.
Nu sunt de vina masinile chiar pentru acele tre-
4

www.dacoromanica.ro
50 PRODUCTIONEA Mlle
cgtOre neajunsuri causate unel 041 a populatiunel ;
ele se pot imputa cu mai mult temeiil modului de
procedare. S'ar putea lua me'suri pentru ca intro-
ducerea uneY maqini s'a. nu sdruncine din temelie
economia unei industrii ; s'a. facsa, ca transitiunea
s'a devie cat mai nesimtità celor interesati.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI.

"D1FERITE Iti311.1RI ALE PRODUCTIUNEL

§ 1. Clasitioutinnea industriilor.
In timpurile patriarcale trebuintele find fOrte mar-
ginite, familia le intampina prin lucrarea comung
a membrilor sei. Cultura pAmêntului i economia
vitelor, fabricarea stofelor i chiar constructiunea
putinelor unelte intrebuintate, se esecutaii de &are
cei interesati. Cu desvoltarea civilisapunei, trebuin-
lele inmultindu- se, divisiunea ocupatiunilor s'a im-
pus societätilor. Treptat, o parte dintre membri
comunntii s'ag indeletnicit numai cu agricultura ;
altà parte cu fabricatiunile ; unit cu transportul,
altii cu desfacerea productelor. Pe nesimtite s'ati
,creat diferite ramuri de productiune a carora to-
talitate formeza ceia ce se numesce Industria, care
imbrAtiseza t6te artele, a carora scop este de a
transforma materiile prime in producte avend o
valOre mai mare. Pentru mai multa inlesnire s'a
impartit industria in ate-va grupe, reunind in fie-
care grupà profesiile care ail mai multll asema-
nare intre dênsele. Ast-fel Inca din vechime dife-
ritele ramuri ale activitatii sociale ail fost repär-
kite in trei marl grupe : Agriculture, Industria si

www.dacoromanica.ro
52 PRODUCTIUNRA AVUTIEI

Comerciul. Pang astg.- cri se vede pe monumentele

publice represintãndu-se prin figuri aceste trei ra-
muri marl ale productiunei.
S'a propus mai inulte clasificatiuni; dintre Voter
aceia a lui Dunoyer este cea mai rationalg pen-
tru ca se intemeiaza chiar pe natura lucigrilor. De
aceia insusindu-ne clasificatiunea acestui economist,
cu Ore-care modificatiuni, vom imparti deosebitele
raining' ale activitgtel sociale in modul urnigtor :
Industria estractivä.
Industria agricaa;
Industria manufactóre;
Industria comercialg,
Industria transportulul.

Alaturi cu aceste cinci marl ramuri, este neee-

sitate sa. se adauge o nou'e grupg cuprinclend tOte
lucrgrile al cgror scop este perfectionarea omului,
asa numitele de cgtre uniT economisti servicii ne-
materiale, ,i cunoscute, in general, sub denumirea
Ore-cum improprie de profesiuni liberale.
S'a contestat lucrärilor care ail de scop perfec-
tionarea omului, insusirea productivitgtei; s'a cps
cg, leetiunile profesorului, ingrijirile medicului sunt
lucrgri forte utile, insg nu pot fi privite ca pro-
ductive de Ore-ce resultatul lor nu se traduce prin
productiune de obiecte materiale. Cercetarea mai
scrupulosg a acestei cestiuni a incredintat pe cei
care se indoiail ca luergrile al cgror scop este in-
grijirea si perfectiunea omuluT ; ea instructiunea si
eclueatiunea, sunt mai productive de cat insusl lu-

www.dacoromanica.ro
 IMBRUE RAMURI ALE PRODUCTIUNEI 53

crarile materiale, de Ore-ce fàrà sciinth industria

ar fi rhmas in stare de inapoiere, nicT un progres
nu s'ar fi putut realisa n diferite ramurT de acti-
vitate materialh.

§ 2. Imprejuriirile care determinézis inflin-

tares fp localisarea industriilor.

Esistenta i desvoltarea diferitelor industriT va-

riazh dupe timp $i dupe loc, dupe conditiunile so-
ciale i conditiunile naturale. OmeniT se ingrijesc
mai Ant 'Ohl de industriile necesariT pentru esistenta
bor. Se fac pescarT, vOnhtorT, phstorT fiind-ch aceste
-ocupatiuni le procurt obiectele trebuitOre pentru
intretinerea vietel. FOmea odath potolith $i hrana a-
siguratg prin Ore-care aprovisiondri, omul cauth a'sT
intocmi o locuinth, care s. ii adhpostésch, potrivit
cu huprejurririle climatice, de intemperiile atinos-
ferice; st'si confectioneze, dupe trebuintä, vesminte
pentru a se impodobi sail pentra a se garanta con-
tra friguliff. Primitive la inceput, reduse la peT de
animate, scenle $i foT de arburT, vemintele se per-
fectionarg. and se descoperi arta tesutuluT $i a
,confectionttriT.
PopOrele cele mai inapoiate, indianii din time-
rica, sciil sh's1 agonisezh hrana, WO' imbrace cor-
pul i sh'l adhpostOsca.. Cu tOte acestea treptat cu
inaintarea civilisatiung diferite industril se desvol-
Ozà i se inmultesc, industria vesmintelor este cu

www.dacoromanica.ro
54 PRODUCT1rNF.A AITTi1.1

totu diferiai in Englitera oil alai Ord civilisat d. de cat

in Turcia sari alt Stat inapoiat.
Trebuintele omului crescend in raport cu desvol
tarea civilisatiunel. este natural ca si diferitele in-
dustra si. se inmultescd in proportiune cu sporirea
trebuintelor. Intre aceste deosebite industrii trebue
sä esiste o proportiune, de Ore-ce nu este admisi-
bil ca un intreg popor s imbrdtiseze numai o sin
gurd industrie.
Conditiunile sociale influintézd in mod conside-
rabil asupra grupdriT unor industrii in anume lo-
calitdti. Parisul, Viena, Berlinul, at devenit centruri
insem»ate in care s'ail grupat atatea industriT din
caus cã infdtisail productorilor o aglomeratiune .
insemnatd de consumatorT. In vecindtatea oraselor
industriale se desvoltezd industriT accesorii ale ea
ror producte sunt cerute de difei ite fabricatiunt
Ast-fel fabricatiunea tesilturilor de bumbac la Mul-
hausen sail la Moscva. a provocat infiintarea in-
dustriei productelor chimice Iii vecindtatea acestor
centruri industriale.
Imprejurdrile fisice impuu, pfind la Ore-care grad,
infiintarea cuthror industra in anumite punte ale
teritoriului unel ëri, i divisiunea muncei intre na-
.
Ituni. In localitAtile unde piimentul este priitor pen-
tn cultura plantelor zacharOse, precum este sfecla
sau trestia de zachar, se infiintezd fabricile de za-
char ori distileriile de alcool. Vecinatatea porturi-
lor atrage dupe sine industria fabricatiunei vaselor
plutitOre. Clima, situatiunea si espositiunea favora-
bird pentru cultura vieT, atrage dupe sine sddirea

www.dacoromanica.ro
 DIFFRI'l E }CAMEO. ALE PRODUCTIUNlY 65

viilor, a portocalilor, a maslinilor i altor vegetale.

Nu se pOte cultiva viia in vecinatatea Petersbur-
gului saa Moscvei, de aceia guvernul rus a favo-
risat acesta cultura in Basarabia, Crimeea i Caucas.
In Romania fabricatiunea obiectelor de lemn, pre-
cum sunt donitele, lopetile, albiile de spalat, esistit
in regiunile muntOse, in vecinatatea padurilor unde
se afla lemnele trebuitOre pentru a fabrica aseme-
nea obiecte.
Resulta din ceia ce precede ca gruparea diferi-
telor industrii, infiintarea fabricilor este subordinata
unor conditiuni sociale si fisice de a carora esis-
tenth' depinde in mare parte succesul intreprinde-
rilor industriale.

§ 3. Industria estractivgi.
Industria estractiva cuprinde culegerea fructelor
sèlbatice, venatul, pescuitul, esploatatiunea minelor,
in fine tOte acele industrii a carora obiect este
strangerea sai estractiunea productelor naturale.
In comunitatile primitive omul se intretine mai cu
sema prin pescuit, venat si recoltarea fructelor ori
rädacinilor. In societatile inaintate v8natul este, in
general, mai mult o placere, iar culegerea fructe-
lor s'elbatice o desfatare pentru copii. Numai in-
dustria pescuitului a inflorit si a devenit un isvor
de inavutire pentru Olanda, Norvegia, Suedia, Ru-
sia, Francia si alte feri.
Esploatatiunea minelor, cunoscuta din cea mai
adanca vechime, a mers desvoltandu-se, ajungend

www.dacoromanica.ro
56 PRODUCTIUNEA AVUTIET

in Oilele nOstre temelia pe care se rezima mai tOte

cele-lalte industrii. Cei vechi estrageii mai cu sena
metalele pretinse, aramsa, cositor si forte putin fer.
In timpul nostru, fat% srt se neingrijescii esploatarea
minelor de metale pretiOse, s'a dat o desvoltare
considerabila, estractiunel ferului, aramei, plumbu-
lui i carbunilor de pamint. Sà estrage peste 350
milk:me tone de earhuni, valorand aprOpe patru mili-
arde de lei.
Posesiunea avutiilor minerale este o conditiune
esentialà pentru desvoltarea industriei intr'o teed.
De aceea i vedem c asta-cli acele trT sunt mai
inaintate in industrie, care posedézl cele mai avute
mine de ca'rbuni, de fer, aramä si alte metale.
Neingrijirea esploatatiund minelor este una din-
tre causele principale a inapoierei industriale a
Romaniei. Singura esploatare pentru care s'a fà-
cut Ore-care sacrificii, cu prisos resplalite, este
aceia a minelor de sare gemä.
Se discutà cestiunea daca este mai folositor ca
minele sà fie proprietatea Statului de cal a particu-
larilor. Dupe pa'rerea nOstrà este nu numal utif dar
si just ca minele sà apartind Statului. In Anglia
proprietarul suprafetei este si proprietarul mind ;
in Belgia si in Francia minele apartin Statului.

§ 4. Agricultura.
Agricultura cuprinde tOte lucearile privitbre la
cultura si pästrarea plantelor, precum si la econo-
mia vitelor. Cea mai vechie dintre ramurile de ac-

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE RAMURT ALE PRODUCUUNEI 67

tivitate ale omului, ea a fost si este cu drept cu-

vint considerata ca temelia cea mai solidä pe care
se pOte haa edificiul economic al natiunilor.
Cei vechi, in special romanii, privéti cultura
pAmOntului ca profesinnea cea mai nobilä i cea
mai igienica. cea mai demna pentru un om liber.
Cincinatus rasand cOrnele plugului i alergand sa
conduca la victorie armata, a fost un tip in tot-
d'a-una habit si admirat de catre strginosii nostri.
Fara a micsora cat de putin importanta indus-
triei propriti disä, impartasim cu desavarsire parerea
celor care privesc agricultura ca pe cea d'anteit
dintre industrii, atat pentru ca dènsa procura cele
mai multe dintre materiile prime, cat si pentru
ca populatiunea uu se pote inmulti de cat in pro-
portiune cu mijlOcele de trait].
Intru cat-va nesocotita de catre guverne, cu tOte
disele luI Sully ca : .Pluetria i pAstoria sunt cei
{loaf ugeri ai SlatuluT., agricultura atrage de la un
timp incOci atentiunea i provOca interesul Cmienilor
de Stat. Nu atat printeo producere industriald fär
margini, prin inmultirea pesle mèsura a fabricatiu-
nilor pot popOrele A:0 asigureze o prosperitate
stahila, cat prin agriculturA, care se bucura de mi-
nunata insusire nu numai de a produce dar de a
face ca Omenii sA fie mai multumici si mai vartosi.
Productiunea agricolä, ca i cea industriala, este
supusa inuIuineT conditiunilor naturale i sociale.
Clima si natura pAmentulai sunt factori determi-
nanti in agricultura. Plantele cultivate ca i cele
perene ati zone speciale de vegetatiune. Porumbul

www.dacoromanica.ro
58 PRODUCTIUNEA AVUTIEI

eigraul, dodd plante care nutresc in mare parte .

populatiunea globuldi, nu vegetéza si nu ajung la
maturitate peste tot locul. In Europa porumbul nu
se cOce in partea nordica a Franciel. si GermanieT,
nici in Englitera, Suedia i Norvegia, i puma'," in
partea meridionall a Rusiet. Cultura grauldi se in-
tinde mai spre Nord ; cu tOte acestea incetéza: cu
mult mai inainte de a ajunge la cercul polar. Din
contra, secara i orclul se cultiveza pada la Peter-
sburg si in Ore-care VerI se seidenil orti chiar pe
sesurile dupe muntii inalti. Nu ma! de parte de
cat in Romania, porumbul nu se cOce in localita-
tile muntOse, ceia ce face pe muntenils sa cultiveze
acesta planta la campie sail sa o procure prin
schimb.
Natura pamilntului are o in1luint$5. mai marginal
de cat clima pentru ca ornul pOte modifica solul
pin arta sa. Pamênturile mlastinOse sunt drenate,
cele useaciOse se uda. Compositiunea se modifier,.
prin adaogire tie substante minerale si organice ;
unde lipsesce elementul calcaros se pune marga saü
calce; baligarul procura substante organice ; ingrl-
samintele chimice dail pamOntuldi atatea elemente
neaparate pentru vegetatiunea plantelor, precum
sunt fosfaturile, potasa si altele.
Cu t6te acestea ori cat ar putea omul sa mo-
difice insusirile productive ale pamentuldi, tot. tre-
bue sa Una sèml. de Ore care imprejurari asupra
carora arta sa nu p6te avea o inriurire eficace.
Ast-fel pe locurile ripOse trebue s. planteze copaci,
porn! roditori sail sa le lase pentru pasciune, pen-

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE RAMIE): ALE PRODUCTII NEI 59

tru ca cultivandu-le ploile carg. tot pamêntul arabil

in val.:Pamenturile sarace cu desavarsire, campiile
nisipOse ci sterpe le va semana sail le va sadi ca
padure, pang cand cerintele alimentatiunei publice
'I vor permite sa facä chieltuielile necesarii spre
a le pune in cultura. Va cultiva de preferinta se-
cara i cartofii in pämenturile nisipOse, reservand
pe cele mai argilOse pentru cultura graului si a
ovesului.
Conditiunile sociale determinéza la réndul lor
sisternele agricole, dupe timp si dupe imprejurari.
Istoria desvoltarei agriculturei a inregistrat fasele
prin care a trecut esploatarea pamOntului in dife-
rite epoce ale esistentei omului. Din acest punct
de vedere se pot deosebi urmatOrele periOde cul-
turale :
Peridda fw estierti imbratiséza epoca cand omul
traiesce mai cu smä prin pescuit i venal; padu-
rea cotropesce pamentul.
ridda pastw ata infakézil esploatarea Omen-
talia prin crescerea i iumultirea animalelor do-
mestice. Omul duce o vieà mai malt nomada, se
preumbla cu cortul si cu vitele dintr'o localitate
intealta. Yana asta 1T cultura pastorala esista in-
tio parte a Rusiei, in numita regiune a Stepelor.
In periOda pastorala agricultura se marginesce
la cultura cator-va plante alimentare, secara sail
meal off alte cereale. Dupe recolta locurile sem-
nate se parasesc de Ore-ce semintiia nomada trece
mai departe cu salasurile sale.
.Perióda agricola incepe de odata cu asedarea.

www.dacoromanica.ro
60 PRODUCT1UNEA Avtrug

omuliff, cu esploatarea regulatà a pAmentului prin

instrumente aratorii. Pasciunile si pädurile dispar
treptat, telina se sparge si se semènä, dupe loca-
litriti, cu ov6s, grail, meiil, porumb si alte plante.
Treptat cu sporirea populatiunei intinderea cultivata
cresand, pamOntul incepe s'a se sleiase5 pentru ca
se semënA prea des. Agricultorul pentru a'l cruta
si al' reda fortele perdute, practiceza ogoral sail
jacera, adica lasä pamOntul sd se odihnesca call-
va an!, intrebuirOndu-I pentru ptisunare.
Perióda comerciala in agricultura. coincideza,
intru cat-va, cu desvoltarea industrid. Populatiu-
nea oraselor inmultindu-se , trebuintele alimentare
cresc6nd. agricultura trebue sa indestuleze cererile
consumatiunel si pentru acest srarsit cultura pa-
méntuld din estensiva ce era devine intensiva, a-
did. se intemeiazd mai mult pe capital de cat pe
timp. In acest a. periOdã se perfectionezif cultura
pamOntuld, jacera este inlocuitä cu plante de nu-
tret care amelioreza solul si permite a se intretine
un num0 ma! mare de vite. Plantele industriale
precum sunt inul, canepa, rapita, roiba. macul, cul-
tivate fOrte putin in periOda agricola. dobandesc o
importanta mare in agriculturd. Solidaritatea, atat
de necesara fntre agricultura si industrie, leg ma!
mult interesele agricultorilor de ale industrialilor;
adevereza principiul sustinut de economisti c'd a-
ceste done mar! ramuff ale activitatei oinulifi, cas-
tigd una printr'alta.
AlEituri cu agricultura se desvolteza una din
ramurile sale cele ma! utile, gradingria, care con-

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE RAMPRI ALE PRODUCT1UNEI 61

tribuesce inteo proportiune insemnatil la alimenta-

tiunea populatiunilor urbane.
Acestea sunt periOdele care ne infati§ezA ceia ce
s'a nurnit civilisatiunea agricolA. Nu trebue sä se
crédà CA tOte popOrele ati trebuit sail trebuesc sà
tr6cA in mod necesariti prin fie-care din aceste fase
ale agriculture. In mod general acesta se pOte con-
sidera ca mersul 0 desvoltarea organich a agricul-
ture ; cu tOte acestea, imprejurhrile atat naturale
cat 0 sociale, impedica" sail intardiaza. trecerea de
la o periOdd la alta, sati impun de la inceput adop-
tarea une periOde intermediare. Sunt tèri forte
bAtrane care se aflA pan A astA-di in periOda pas-
toralà ; ast-fel este o parte insemnatd a Rusie eu-
ropena §i mai cu semA asiaticA ; Arabia, ai &aria
locuitori s'ail pomenit i sunt pana astA-cli pästori.
De altA parte, in Statele-Unite ale America intr'o
multime de localitaff colonktii ail inceput de-a drep-
tul prin periOda agricolA, pe and confratii lor din
America MeridionalA, de 0 aqedatl mai din vechime,
practicela panA asta-di cultura pastoralA pe supra-
fete imense.
Chiar in terY civilisate, populate, unde agricultura
a ajuns in periOda agricolA §i cea comercialà, sunt
localitAtI unde conditiunile naturale impun cultura
pastoralà ; ast-lel in Elvetia predomni pAstoria din
causal cà localitatea este muntOsA ; in Francia, sis-
tema pastoralA domnesce in t6te pArtile muntOse ;
la noT, unde agricultura se aflA in peri6da agricolà,
pastoria domnesce esclusiv pe verfurile muntilor.
Agronomul economist Royer, 0 alti agronomi,

www.dacoromanica.ro
62 PRODUCTIUNEA AVUTIEI

privind cestiunea din puntul de vedere al starii de

productivitate a pAmentului la un moment dat, si
inteo anumitä Ord, aü specificat in modul urmri-
tor sistemele de culturd. :
Cultura forestierd, cuprinde localitatile al cdror
päment fiind s5rac i impropriti pentru plantele a-
gricole, se sémend sati se s'adesc cu specii fore-
stiere. Ast- fel sunt in Francia regiunile numite Solonia
si Landele, unde prin semenarea speciilor resinOse
ca pinul silvestru si cel maritim, s'a dat o valOre
unor terenuri nisipOse sterpe.
In asemenea Iocalith4T, cand pdmentul s'a arne-
liorat prin foile ce cad anual i prin amendare, se
sparge o parte din locurY si se sernenã cu plante
cultivate. Acésta alternare intre cultura forestierd.
si cea agricold, constitue o culturd semi-forestiera.
Cultura peistorald, practicard in localitatile putin
populate, unde esistd, pAsuni si fenete intinse. A-
césta sistema devine semi-pastorali& cand se sparge
o parte din pAsuni si fenete si se semAnà cu plante
agricole.
Cultura furagierd, caracteristica localitätilor care
ail fenete bune si cu a carora producte se pOte in-
tretine vite mai multe.
Cultura cereala, aceia unde predomnesce cultura
diferitelor cereale, in special a graului, secarei si
porumbului.
Cultura industriali, practicatil in terile populaie
unde agricultura dispune de capitalurile cerute de
cultura intensiva.
progresul in agricultursa consista nu in a sari

www.dacoromanica.ro
 DIFER1TE RAMIIRI ALE PRDUCTJUNICI 63

.capricios de la un sistem la altu, dar in adoptarea,

dupe timp si imprejurari, a sistemului cultural cel
mai corespunOtor. Fie-care din sistemele indicate
ail avut si air cuvintul lor de a fi practicate, §i tOta
sciinta consista in a adopta pe cel mai potrivit cu
imprejurarile t;3i a'l aplica in cónditiuni ca fertilita-
tea pamentului sa fie treptat sporita.

§ 5. Cu flora mare li oultura mica.

Di feritele sisteme de cultura se pot aplica pe su-
pratete mai mail sail mai midi, dupe' cum este
constituita proprietatea si dupe sistemele de esploa-
tatiune agricola. Cultura se numesce mare, cand
esploatatiunea este condusa de catre proprietar sail
arendatore ajutati de agenti secundari; este mica
child insu0 proprietarul lucreza dinpreuna cu fa-
milia sa si ca ajutOre din afara.
Agronomi si economisti ail discutat si discutéza
asupra folOselor ce infatieza cultura mare alaturi
de cea mica si vice-versa. Aparatori convinsi au
avut si ail ambele sisteme.
Vorn observa mai anteiti ca, in general, intinde-
rea culture' este o urmare a intinderei proprietatii;
ca intr'o Ora unde domnesce proprietatea mare,
cultura este, in general, mare. Ca trecerea de la
un sistem la altu este o urmare a transformarei
constituirei proprietatii si a crescerei populatiunei.
Cu tOte acestea, dupe cercetarile facute, cultura
mica este superiOra celei marl mai din Vote punc-
tele de vedere. Economicesce, cultura mica prac-

www.dacoromanica.ro
64 PRODUCTIUNEA AVUTIET

ticata cu inteligentil, produce mai mull de cat cea

mare, atilt ca product curat cat si ca product brut.
Politicesce, este invederat ca esistenta unei clase
numerOse de mici proprietaff agricultorT, infatiséza
folose invederate. In Englitera, unde predomina pro-
prietatea mare si cnkura mare, nu mai* esista de
secoff acea clasa de micX proprietaff-agricultori, eel
mai devotati aparatorT aT patriel.
La romani disparitiunea acelor valorosi agricul-
toil soldaci, care paraseil cOrnele plugului pen-
1,4i

tru a comanda legiunile, periclita forte mult imperiul

si smulse naturalistului Pliniü neuitatele cuvinte :
Latifundia perdiaere Itatiam et provincias, adicil :
Proprietatile marl afl perdut Italia si provinciile.

§6 Industria manufactore,
Industria manufactOre consista in transformarea
materiilor prime, produse de industria estractiva 0
de agriculturd in obiecte necesaril pentru satisfa-
cerea trebuintelor omuliff.
Ca si agricultura, industria manufactóre a trecut
prin diferite periOde de desvoltare pana sã ajunga
in starea in care se aflil astil-d1 la popOrele civili-
sate. In epocele patriarcale nu esista industria ma-
nufactOre propriil (pa. Pastorul sail agricultorul
este si manufactor. In familie se tes stofele, se con-
fectionéza vesmintele, se lucréia. instrumentele ara-
torii. Green' si romanfi nu aveail manufacturi in
intelesul de asta-cli al cuvintului; la dansii matrO-
nele torceail, teseail si faceail vesmintele in familie,

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE RAMO- ALE PRODUCTIUNFI 65

iar sclavii lucrail ea meseriasi si tot in familie, o-

h:ectele trebuincióse domnilor bor.
l'e I impnl feiidaIiti4iT, epocd de ignorantti, indu-
tria se atla inteo stare si mai inapoiatrt deeitt la
cei vechi. Dupà seculii de amortire, Italia fu cea
d'antRi care dete esemplul infiintarei rine indus-
trii manufactOre. Spre a se putea apara contra
ntivalitorilor din afar% si contra tiranie haronilor
din lanntru, orasele se organisarl pentru aparare
si pentru traiti, infiintaril at'atea fabricatinni care
fac gloria republicilor italiane. Florenta, Pisa, Ge-
neva, Venetia, se intrec in a perfectiona industria
comerciul, si puterea Ion se intinde preste tOte
marile.
Din Italia indristria trece in alte Oa ale Euro-
pe; iniloresce in comunele tlamande i orasele
anseatice.
Cu tot progresul realisat, industria manufactOre
desprotita de agriculturti, se practick6 tot in fa-
male. FaimOsele tesaturi i obiecte esecutate la
Flowenta; la Geneva, la Bruges si airea, se labric;1
in atelierul familid; fahrica nu esista 'Meg, indus-
tria era domesticti.
Reginml mannfaetorilor pe acele timpuri era
traiul in familie, egalitatea intre patron si lucriltori;
acelasi fel de viala. acelasi grad de culturd.
Odatà cu descoperirea ahurului, cu intrelminta-
rea motorilor mecanici, apare industria mare; fa-
brica inlocnesce In parte atelieVul domestic. Vechile
deprinderi, intemeiaLe pe relatiunile dintre patroni
si lucratori, incep a dispare. Patronul, orn avut,
5

www.dacoromanica.ro
CC) PRODUCTIUNEA AVqIET

devine un adevèrat sef care comanda, prin sciinta

si capitalul sa, sutelor si miilor de Wei:Lori care
's1 inchiriazil munca pentru fabrici.
Cu tOte folOsele necontestabile, cu tote avania-
gele industriet marl, industria mica, fabricatiunea
domestica, nu se lasa a fi cu des'evarsire cotropita
de usine. Cu tot avêntul ce a luat fabricatiunea
mare, pana asta-di, chiar in l'eri le unde industria
mare este infloritOre, industria domestica intrebuin-
teza mai multe brute. Nu se Ole prevede card va
fi resultatul luptet ; clack' industria mica va fi ucisa
de cea mare. Se pOte, mat cu séma in fata luptei
crancene ce esista intre capital si rnunea, ea, gralie
inventiunilor sciinteT, industria mica sa reinvieze,
si ea industria mare sa fie organisata pe principiul
asociatiunet.
Este necontestabil Ca industria mare insusescc
copditiuni favorabile pentru a produce mai mull
si mat eftin decal cea mica. Ea dispune de capi-
talurf insemnate care 'I permit sà intrebuinteze ma-
iinile puterMee, sa se aprovisioneze cu materit
prime in conditimil de eftinatate ; sa cheltuiasca
mat putin, de Ore-ce cheltuielile generale se repar-
tese pentru o productiune mare ; in fine, pOte sa
se folosesca mat mult de divisiunea muncet. Cu tOte
acestea, orl-care ar fi folOsele ce infatiséza indus-
Ilia mare din punctul de vedere al productiunet,
nu se peite contesta ea societatile moderne 'I da-
toresce neajunsuff care le-au sdruncinat linistea si
le ameninta viitorul. Crisele industriale, grevele de
lueratort, societatile internationale de resistenta

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE RAMURI ALE PRODUCTIUNET 67

contra palronilor, lupta pe fata co s'a incins intre

capital $i =ma, sunt atatea rOde ale industriet
snarl. S. speram ca sciinta va reu.$i sa aduca pa-
cea acolo unde asta-01" domnescey lupta.

§ 7. Industria transporturilor.
Industria transporturilor cuprinde tOte mijlOcele
prin care Omen)" $i lucruel se transportOza de la
lin loc la altul ; ast-fel sunt soselele, cane ferate,
alurile, canalurile, marile, telegraful, telefonul.
Inlesnirea comunicatiunilor $i a transporturilor
pite fi considerata intre mijlOcele cele mai eficace
tile propa$iret culturei $i desvoltarei avutiet. In ve-
chime, ca $i in qilele nCistre, popOrele cele mat
.avute sunt acelea cart posedeza cele mai inlesni-
Ore $i mai economice mijlOce de transport. Pros-
peritatea coloniala $i comerciala a Grecilor, Fent"-
cianilor $i Cartaginesilor ; inavutirea republicilor
italiane $i a ora$elor anseatice ; puterea $i bogatia
Olandei, Angliet $i Franciei se datoresc, pentru o
parte insemnata, inlesnirei transporturilor.
Intre popOrele antice romanii-apretiara mat mult
importanta cailor de comunicatiune pe uscat. Re-
ma$itele, cart mai esista, ne face &A admiram per-
fectiunea cu care stramo$it no$tri construiail $oselele
cart legail capitala cu numerOsele posesiunt ale im-
periulut din Europa, Asia $i Africa. Se spune ca
soldatit francest transportara artileria intrebuintata
la asediul Algerului in 1830, pe drumuri $oseluite
de catre romani. Un anume rnagistrat, curatores

www.dacoromanica.ro
69 PRODUCTIUNEA A VUTIET

viarum, dirigea si privighia construirea i intreti-

nerea stradelor Home.
Descoperirea masinef cu abur pi aplicatiunea sa
pentru transportul pe caile ferate, este dintre inven-
tiunile earl ai contribuit maT mult la progresul o-
menirei. Iutéla si economia relativa cn care se fae
transporturile cu drumul de fer, a contribuit in
gradul cel maI mare la sporirea avutiei si a bu-
nului trait',
Inlocuirea navelor cu pftnze prin vapóre, a scur-
tat in atat distantele. a redus atat de mult chiel-
tuiala de transport, in cat productele americane
pot concura en succes pe pietele europene. Ctlà-
toriile pe mare, carY odiniOra durati cate trei pi
patru luni, se fac asta-di in ciece pai g. la chid-
spre-dece dile.
Navigatiuned fluvial:a a contribuit, alaufl cu cea
maritima, la desvoltarea avutiel popOrelor. Daca a-
mericanisi concureza cu atat succes pe europen1,.
el datoreza acésta inlesnirilor de transport iute si
eftin pe maretele lor
Constructiunea canalurilor a completat sistemuP
transportulta pe apa, cel mai economic dintre tOte
sistemele de comunicatiune. In Italia si Francia se
construira inca din secolul al XII cele dant6iu ca-
nalurf. Enric al IV uni Sena cu Loara, Mediterana
cu Ocenul prin canalug care esisla pawl asta-di..
Englitera, de si a inceput mai MORI, posedéza mai
multe miT chilometri de canalufi, pe earl se tran-
sporta cti preturile cele mai reduse marfurile grele

www.dacoromanica.ro
 DIFIERITE RAMURT ALE PRODUCTIUNE/ 69

voluininOse, precurn sunt productele agricole, ma-

terialele de constructiune i altele.
klijlOcele de transport perfectionate aü contribuit
in cel mai mare grad la eftinirea marfurilor. Si cum
öre nu ar fi contribuit cand cu aceiasi Were se
transporteza greutati de o mie de ori mai marl..
Forta represintata de puterea unui cal pote tran-
sporta pe spinare 9i pe un drum natural 100 kilo-
grame ; aceiasi forta cara 2000 kilograme pe o
.sosea buna si prin acsa; pe sinele unui drum de
fer, 10,000 kilograrne, pe inane 100,000 kilograme.
iar pe fluvii greutati cat de marl, plute de lemne
ori-cat de volumiaOse.
S'a disculat si se discuta inca cestiunea daca
Statul sail particularii sa construiasca i sa esploa-
teze caile de transport. Neapérat eà ste prefera-
bil ea lucrarile de felul acesta sa lie esecutate de
care asociatiuni sail de dare capitalisti. Cu tOte
acestea, de öre-ce interesul social trebue sa pri-
meze pe tOte cele-alte, daca particularii nu sunt in
stare sa ia asupra-le construirea cailor de comu-
nicatiune. Statul trebue sà le esecuteze, pentru ea
inlesnirea mijlOcelor de transport este un interes
social de prima ordine. De alta parte nu pdte sa
se intrebuinteze veniturile publice in mod mai pro-
ductiv de cat in constructiunea de drumuri de tot
felul. Chiar daca s'ar admite ca esploatarea cailor
de comunicaliune, precum sunt drumurile de fer,
produce venituri ride, totusi ele contribuesc Ia
mod invederat la crescerea avutiei publice. In Ro-

www.dacoromanica.ro
70 PR0DUC1IUNEA ATUTIET

mania, de la construirea eailor ferate, s'a indoit ti

s'a intreit valerea mosiilor din vecinatatea liniilor
In anii din urrna s'a mai discutat daca drumu-
rile de fer trebuesc esploatate de catre Stat ori de
catre particulari. Nu vedem Dia un inconvenient.
de a se lasa pe serna Statului acésta insarcinarer
afara numai de inriuririle ce se crede ca. se fac
asupra numerosilor impiegati aT cailor ferate, in-
riuriri vaématere din puntul de vedere politic. A-
cest neajnns se pete inlatura incredintand esploa-
tarea unor companii nationale, nici-odata straine,.
puse sub controlul direct al administratiunei publice.
Cu tete acestea parerea nestra este -ca intr'o Or/
bine organisatä politicesce, interesul social cere ca
esploatarea cailor ferate sa fie lasata. puterei ese-
cutive ; numai densa pOle imp6ea tOte interesele
atfit de variate ale transportului.

§ 8. Comerciul.
Comerciul este o industrie care consista in a
eumpera si a vinde.
Comercianpi sunt produatori ca toti cei-l'altly
en tete ca. el' nu creaza nici-un product. De Ore-
ce insa productiunea se reduce la a crea utilitatt
sail a face servicii, este invederat ca. nu se [Jae
contesta cualitatea Ale producetori comercianfilor,
tiind-ca aduc servicii reale si creaza utilitäti prin
faptul cif intampinti nevoile consumatorilor, punen-
du le la indemana atatea obiecte utile, de care ar
fi lipsiti far4 intervenirea lor.

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE RAMURI ALE PRODCTIUNET 71

Intre cele mai antice popOre aü esistat relatiuni

comerciale reduse, in cele mai multe cacluri, la un
simplu schimb. Treptat cu progresul culturei, co -
merciul s'a desvoltat si s'a perfectionat, contribuind
el insusi a progresul civi1isaiuneT. Asta-cii relatiu-
nile comerciale ail dobandit o importanta atat de
mare, in cat barbatii politici sa rezima pe desvol-
tarea lor pentru a intinde puterea, a mari intlu-
inta si a spori avutia poi:Onion Incheierea unui
tractat de comerciti a devenit o lucrare cu mult
mai gingasil de cat atatea alte cestiuni cu earl se
ocupa diplomatia.
FolOsele ee societatea datoresce comerciului sunt
numenise ; el a contribuit la sporirea avutiei prin
inmultirea relatiunilor dintre pop:ire ; a facut ca
Omeni de diferite nationalitati sa se curnisca mai
de aprOpe, sa lege relatiuni mai stranse intre dansil.
Comerciului se datorese cele mai insemnate des-
eoporiri geografice, si ca urmare colonisarea tine
parti insemnate a globului. Popularea Americei §i
a Australiel cu prisosul populatiunei europene, este
in mare parte datorita spiritului de intreprinderi si
de comercia. Esploratiunile, insotite de atatea pe-
ricole, in necunoscutele regiuni ale Africei, sunt
provocate de dorinta intinderei relatiunilor comer-
ciale cu popOrele indigene.
Desvoltarea farti precedent a productiunei indu-
striale si agricole, se datoresce comerciului, cad
numai prin mijlocirea sa productele se transporteza
si se desfac.
Din vechirne pana asta-cli popOrele s'ati intrecut

www.dacoromanica.ro
13 PRODUCTIUNEA AVU1 JET

care sa dolAndescil suprematia comercialä. In tim-

put de fath Englitera este in fruntea civilisatiune
comerciale i industriale a Europe. Cu o popula-
tiune de peste 35 miliOne locuitori, Englitera nu
numai Ca are o agriculturii dintre cele mai inain-
tate, dar se distinge prin suprematia sa comerciali-t
si industriala. Comerciul britanic, care trece peste
16 miliarde, imbrätise7.ä intréga lume ; pavilionul
engles Mille de la un pol Ia altul, pe tOte màrile
si fluviile. Prin marina sa comerciart Englitera nu
numal cà transportézil in tOte colturile lume pro-
ductele industrie sale, dintre care numai tesäturi*
de bumbac peste un miliard si jumiltate, dar im-
pule in tote porturile Europe produclele coloniale.
Francia cu 38 miliOne locuitori, teed agricolä
industriala, este a doua dupe Englitera. Comerciul
seil se urea la aprope 11 miliarde i imbriitisezia
lumea intrégal ca si at Englitere, mns in propor-
tiuni mai reduse.
De la infiintarea imperiului. (Iermania a facia pro -
grese insemnate alCit in industrie cat si in comer-
ciul shit. Germanii lupla cu succes contra france-
silor si englesilor si in unele piete le-au apueat
inainte.
Alte teri precum sunt, Ausiro-Ungaria, Belgia,
thanda, jOcil un rol insemnat in miscarea lucius-
triala i comerciala a Europe.
In alitrii din Europa singurul popor industrial si
comercial este eel american, care merge in fruntea
comprciului lumei, alilturT cu Englitera i Francia.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA A DOUA
REPARTITIUNEA A VUTIIEL

CA PITOLUL I.

PRINCIPUE DUPE CARE SE REGULki REPARTITIUNEA

AvuTIET.

Natura. munca si capitalul, eel trei factorY care

,c ontribuesc, in diferite proportiuni, la productiunea
.avutie, trebue sä priméseil, drept remuneratiune,
-0 parte din product, adicii un venit.
Partea cuvenitil agentilor natural"' se numesce
_Rudd si Arevdd ;
Partea euvenitil munce este Sulariul sail Bari-
Zutiuv( a ;
Partea cuvenitii capitalulni este Interesul sail
Chiria.
Dacil eel treT factori a'i productiunet sunt intru-
Mti in aeeiasl comunitate, in aceiasl familie, nu
se piite face nici-o repartitiune. In societaiile pa-
triarcale productiunea find resulLatul coopergiunel
tutulor membrilor familieT, pilinOntul, munca si ca-

www.dacoromanica.ro
74 REPARTITTUNEA AVUTIE1

pitalul find ale intregef famillf, fie-care se folosesc

in raport de resultatele productiuneY. and factorii
productiunei apartin la diferite persOne, repartitiu-
nea veniturilor se face de catre intreprinetorul de
industrie. Ast-fel un arendatore, care este un in-
treprindkor de industrie agricola, platesce proprie-
tarului mosie renta, argatilor salariul i bancherilor
care I-ail imprumutat, interesul. Dact mo0a apar-
tine intreprindkoruldi, atunci el '0 platesce sie-g
renta, adica o trece in conturile esploatatiuneT.
In casul cand un product Ore-care a trecut prin
maT multe intreprindeff pãn ce se ajungh a fi dat
in consumatiune, cel din urmit intreprindelor pit-
tesce tOte cheltuielile falcute innainte. Ast-fel o haint
de lant find resultatul mai multor intreprindetorl,
a agricultorultlf, a fabricantului de stofe, a croito-
ruld i altora, cel din urma intreprinOtor, adict
comerciantul, a platit tOte spesele ("acute de eel,-
l-alcf. El vinde haina i ceea ce trece din prqui
dobandit peste chieltuielile filcute, este beneficiul
saü profitul s.
Principiile pe earl se intemeiazt repartitiunea a-
vutie variaza dupe organisatiunea politict si so-
ciala a diferitelor societttl, in special dupt modul
cum este organisata munca i proprietatea.
In societatile patriarcale, capul semintiei fiind
slilpan absolut al pant6ntului 0 al productelor, el
le imparte dupa vointa sa intre totl. membrii co-
munitrO. Pant asta-di esista in unele parti ale
Africei i ale Asia acésta intocmire. In Turcia pit

www.dacoromanica.ro
 PRINCIPIELE DUPE CARE SE BEGTILEzi 75

mêntul este proprietatea Statului, care concedka

esploatarea dupe anumite regulT.
Cand in locul semintieT apar castele, cele supe-
rióre find singure proprietare, eastele inferiOre,
muncesc pam8ntul dupe intocmirT ficse.
MaT tarclit, eand organisatiunea sociala s'a maT
perfectionat, painênturile semintieT se impart intre
totT membri comunitateT, fie-care ramaind liber sa
instraineze partea sa. Avutiia incepe a circula ;d
a se reparti in mod natural si liber. Cu tot pro-
gresul ce s'a realisat in organisatiunea sociala
politick avutiia nu este repartita peste tot locul
conform eu legile IThertatei si ale justitieT. 0 parte
insemnata din veniturile produse de catre factoriT
productiuneT se repartesce intre OmenT in virtutea
unor monopolurT i privilegiurT. Ast-fel in Anglia
dupe dreptul de primogenitura, copiii cel dantOia nä--
scuff mo§tenesc singuri proprietatea fundiara.
In societatile antice repartitiunea avutiei se Ikea
in general, de care autoritate si dupe obiceiurile
loculuT. Obiceiul de a imparti productele pe jumd-
tate intre proprietor i cultivator, adica meteiajul,
practicat in vechime, esist i asta-cri in Italia si
Francia. Astil-4T, in societatile ajunse la Ore-care
grad de civilisatiune repartitiunea se face in virtutea
principiului de concurenta si a conventiunilor in-
cheiate intre cei interesari.
Reformatorii modern!, sub denumiri de comu-
nisti, colectivisri, au propus sisteme diferite pentru
o mai drépta organisatiune a repartireT avutieT,
neluandu-se de basa dreptul de proprietate i prin-

www.dacoromanica.ro
76 REPART111UNEA AvaTIET

cipiul concurentei. Fara a sustine cä repartitiunea

avutiei se face dupe adevèratele principii de justi-
tie, totusi indreptarea nu se va face prin organi-
satiunile propuse a carora aplicare ar fi anihilarea
dreptului. In acésta, ca si in ori-ce altà imbundtrt-
tire socialil, numai progresul sciintei, nutnaT kn-
prasciarea cultura va resolvi problema.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.

PROPRIETA TEA.
§ 1. Origina i forntarea proprietätel
teritoriale.
Agentfl naturali sail fortele naturale earl' contri-
Imesc la productiune, privite din punctul de veclere
al intinderei si al cuantitatii, se pot impart'. in
dona categorri : Cuntlia, fortele naturale care se afla
in cuantitate i intindere nemarginit5 ; a doua, for-
tele naturale care se afla in cuantitate si intindere
marginitrt.
Categoria Anteia cuprinde lumina, aerul, vêntul,
apa riurilor si a mare, privita ca apa curatOre.
A doua categorie cuprinde pamentul, cu tot ceia
ee se afla pe suprafata si in lriuntrul sèlt, precurn
ci apele care se pot intrebninta san se intrebuin-
teza ca putere rniscatóre.
Fortele naturale care se afla in cuantitate ne-
marginita sunt neapropriate, adica nu apartin es-
clusiv nimenut, toti OmeniI se bucura de dênsele
de o potriva i fara nict-o restrictiune in favOrea
eta-va. Din potriva, fortele naturale marginite, pa-
mOntul cu tot ceea ce cuprinde, este apropriat,

www.dacoromanica.ro
78 REPARTIT1UNRA AVUTIEI

adica este posedat de catre persOne anumite si con-

stitue ceea ce se numesce proprietatea teritoriala.
Proprietatea pamentuldi este temelia pe care s'aii
organisat si s'ail fnaltat societaile cele vechT i cele
moderne ; ea este fundamentul cel mai solid al esis-
tentei nationale. Cu tote acestea sunt publicisif care
ail atacat cu inversunare dreptul de proprietate
contestandef legitimitatea. Acestora nu se p6te re"-
spunde cu ma multa Carle de cat reproducend cu-
vintele inv'etatului economist frances Paul Leroy-
Beaulieu : .Nu s'a observat in destul pand asta-di
ca titlurile pe care o natiune p6te sa le invOce
pentru a pastra posesiunea teritoriulul s, sunt
aceleasl ca si titlurile until simplu particular pen-
tru a pastra terina sa. Proprietatea i libertatea
natiunilor si a comunelor se léga, printr'un lega-
meat nedisoluhil, de proprietatea si de libertatea
individuala. Proprietatea i lihertatea, precum sunt
fundamentele dreptulul public si al dreptului gin-
telor, sunt si ale dreptuhif privat.
elslumar ocupatiunea fndelungata i munca nein-
trerupta a generatiunilor pot singure legitima po-
sesiunea de care o natiune a teritoriului pe care
II detine. Afirmati cal ocupatiunea i transmisiunea
ereditara n'at nici-o valOre cand este vorba de
proprietatea personala, i ye sfidez de a gasi un
titlu pentru posesiunea de care un popor a ter--
toriuld s'eil national.
aPentru ce poporul frances, spre esemplu, ar po-
seda el singur 528,000 chilometri patrati-ale ter--
toriului sea, acele spatiuri privilegiate care cuprind

www.dacoromanica.ro
 PROPRIETATE A 79

bogatele campii ale Norduldi, frumOsele vat ale

fienei, ale Loare, ale Ronulut si ale Garonei, bite
aceste pamenturi, care par anume facute pentru
productiuni alese, acele splendide podgorit care del
vinurile cele mat renumite ? Ce drept are poporul
frances sa sustina ca locuitora eampiilor nisipOse
ale Pomeraniel sail ale Prusiei nu pot, fara. a in-
fringe dreptatea, sa puie mana pe pamantul sI
care este mat roditor de cat al lor ? Ce titluri po-
porul frances ar putea invoca pentru a'sT sustine
pretentiunea ? Curat i simplu numal" ocupatiunea
indelungata i transmisiunea ereditara. Dar daca
aceste circumstante nu creaza un titlu pentru pro-
prietatea personala, nu pot crea nici unu pentru
proprietatea nationala.
cDin dode una : sail fie-care bucata de pamênt
apartine celdi care l'a ocupat, care s'a nientinut
pe dansul, l'a cultivat i l'a transmis mostenitori-
lor sai, sail apartine, nu unei comune, nici unet
natiuni, dar Intregului ném omenesc. Suprimall
proprietatea privata, temelia Unica a proprietatei
nationale, si natiunile nu mat au titluri pentru a
legitima posesiunea teritoriului lor; lumea este la-
sata prada forta destrabalate ; natiunile sarace si
barhare aü dreptul de-a despoia natiunile civilisate
mat din vechime si mai avute,.
Jurisconsulti si unit dintre economisti all dat
mal multe teoril asupra dreptuldf de proprietate.
Ast-fel dupe unii temelia dreptuldf de proprietate
ar fi ocupatiunea In virtutea cariia omul este sta.
pan pe lucru care nu apartine Mmenui. Este in-

www.dacoromanica.ro
80 REPARTITIUNEA AVUTIE1

vederat ea acela ce 'si insuesce un lucru care nu

are stripan nu vatama pe nimeni. Dupe altii drep-
tul de proprietate deriva de la leffe. Unit dintre
economistI intemeiazrt dreptul de proprietate pe
munea i economia ; in fine se da ea fundament
al proprietatei utilitatea socialà, interesul general
de a se asigura muncitorilor proprietatea produe-
telor lor.
Nici-una din aceste teorii nu inratiseza th mod
complet justificarea dreptulni de proprietate. Dupe
eum dice I). Beaulieu, cestiunea trebue privitä din-
tr'un punct de vedere mult mai inalt. Proprieta-
tea, dice economislul frances, este un fapt instinc-
tiv, anterior reflectiunei, ea tot ce este esential
omulut, precum este vorbirea, schimbul, constita-
tiunea societatilor, stabilirea familiel si a patriet.
TOte aceste mart fapte nu au isvorit dintr'un con-
tract precis, dintr'o conventiune espresd : ele sunt
instinctive, pentru ea eratt necesarit vietel omului
si desvoltrirei umane. Mat pe urtna si-art allat de-
finitiunea si esplicatiunea lor..
Proprietatea esista pentru c trebuie s esiste ;
pentru ea fara dansa nu se pOte intemeia o socie-
tate ; pentru c. esistenta et este de o potriva ne-
eesarrt individulut si societatet Neintelegerea nii
provine atat din faptul ca proprietatea esistrt, eat
din modul cum este repartita.
Daea nu ar fi esistat dreptul de proprietate ni-
meni nu :;3 i - a r mat fi dat ostenéla sa taie padurile
sa seOta buturugile, sà sparga locurile spre a le
face proprif pentru cultura plantelor. Cu o posesitme

www.dacoromanica.ro
 PROPRIETATEA :5 I

nesigura ii precara nu se mai aflaii Omen! care

srt prefaea nisipurile sterpe i pustii in pamenturi
rodihire. sart sa le acopere cu paduri. Numai drep-
tali de proprietate se datoresce prefaeerea acelor
dialuri petrose gi sterpe in cele mai frumOse pod-
gorii, acoperite cu vii si cn porn! roditori.
Dreptul de proprietate, ca tOte faptele sociale. s'a
desvoltat, s'a intins treptat cu inaintarea cultnrei.
societalile cu toLul primitive acest drept se mar-
I,,n

ginesce asupra resultatului imediat al muncei mun-

asupra obiectelor mobiliare. precum sant fructele
culese, sagetile si alte unelte, vt,natul ucis sari prins.
Mai tardiii, cand omul a reusil s. dornesticeze
unele animale, acestea devin proprietatea acelnia
care le prasesce si le ingrijesce.
Cand din nomad, Para locuinla stabila, omit] se
aoo in anumite localitalf, el devine proprietar Pe
adapostul ce si-a construit, pe ingradirile, sadirile
si culturile ce face inprejurul easel sale. Ca o or-
mare a vie(ei agricole, cel care sparge locurile sèl-
batice si le preface in pamOnturi cultivabile, devine
proprietar al acelor locuri. FO'netele si pridurile, ea
wide ce nu reclama munca imediata a omulul, art
fost pastrate timp indelungat ca proprietate colee-
tiva, adica aparlineind comunclor. Chiar asta-di se
allil localitriti uncle padurile si pasunile cuprinse
intr'ânsele art remas proprietate a satelor. In mai
multe din judetele nOstre unele comune posedeza
colectiv paduri, locuri de pristine 0 de fi'na6ta.
Asta-01 in tiitri lumea civilisata dreptul de pro-
prietate este asigurat prin legI i nimeni nu s'ar
6
www.dacoromanica.ro
82 RKPARTITIUNEA AVUTIEI

putea atinge de dênsul. Cei care mai contes-

tézä acest drept, eel' care priivesc p5inentul ea un
bun apartinend tutulor si nimenui, nifsi dail skirt
ea fara dreptul de proprietate nu este societate
posibila, si mai cu serna societate civilisatä. Neso-
cotirea calcarea sa ar Ii semnul decaderei si
i

al peirei unei societatl.

Pentru a combate dreptul de propriefate unit
scriitori se intemeiaA pe faptul cà odiniórd, acum
cate-va sute de ant.; proprietatea ar fi fost dobfin-
dità prin usurpare, prin dreptul celui tare asupra
cell'''. slab. Asa este ; mai in tette Orile patne,utul
a fost cucerit de cgtre barbari n'avglitori din afarii;
de catre clasele domnitOre, adica nobili i alte trepte
sociale. Ce este insä vinovat proprietarut de ast.5.-4i
care a cump6rat sail a mostenit de la phinti mo-
siia sa, dacti acesta mosid va fi fost dobtIndità aeurn
einci-sute de anT prin spoliatiune, priu siI ? i cum
s'ar putea constata asemenea spoliatiuni, de care
eine aii fost Meute si eine s'a folosit de d&nsele ?
Lucrare cu desèvèrsire imposibilä si care nu ar
putea fi de vre-un folos, pentru cä ori-ce s'ar fi
petrecut acum chti-va secoll nu pOte privi pe ac-
tualii posesori ai pamtIntului.

§ 2. Organisatiunea proprietätei.
Odatä admis cä aproprierea Vamentului este fun-
damentul ori-careia societali civilisate, sa cercetam
care este organisatiunea cea mai rationald a pro-

www.dacoromanica.ro
 PROPRIETATEA 83

prietatet cea mai corespundeUre cu interesul ge-

neral si particular.
Diferitele sisteme de organisatiune a proprietilte
teritoriale se pot reduce Ia trei, i anume :
1. Comunitatea propriealtel sail indivisiunea ab-
solu Ca.
S. Impartirea in pitrtl egale a pamentului intre
tot! cetiltenii unei natiuni.
3. Proprietatea individuald si neegala.
Proprietatea comung, adica posesiunea pilmCntu-
MI de eatre toti membri uneT natiuni sail ai uneT
comunitatl, a esistat in societatile primitive. Famfn-
tul apartinea tribului .si se ,impgrtea de catre ca-
pul comunitätei intre eel care vroiati sit lucreze.
Acesta organisafiune a proprietAtel" potrività en
trebuintele si deprinderile unei societati aprOpe
sèlbaticil, a fost inlocuitä. treptat cn inaintarea ci-
prin proprietatea individualà. Acestri
schimbare este forte firesch. Omul nu muncesce
en ardOre, nu imbunätatesce de cat p6mentu1 des-
pre a &Anna posesiune esclusivii este asigurat. Si
cum s'ar trudi 6re cine-va cand dintr'o 0i intr'alla
ar putea fi privat de painêntul pe care '1 ItnbunA-
tatesce, de plantatiunile pe earl le face, de con-
structiunile care le inaltil ? 0 minte poeticd, o
natura en desèvêrsire ingeresch p6te inchipui o a-
semenea abnegatiune pentru interesul social ; nu
Insa ()meal ast-fel dupe cum sunt inzestrag de
natura.
Proprietatea individuala se impune chiar in in-
teresul esistentei societritil". Pre cbt timp popula-

www.dacoromanica.ro
84 REPARTMUNEA AYUTIET

tiunea este rara, cu nevoi marginite, o legbe de pa-

tnent este de ajuns pentru a intemnina trebuintele
unul om. Intr'o Ora populata. pe aceeasi supratata
se nutrese de la 1500 paha la 2000 de oment pen-
tm ea proprietarul individual muncesce taxa preget,
cauti a spori productiunea agricol prin IOW mij-
locele putinciese, sigur ca en cat va produce mai
mult cu atat folesele vor fi mai mart
De alta parte esperienta a dovedit ca sub regi-
mul proprietatei Mdividuale productiunea este ne-
comparabil mai mare de cat sub acela al proprietatei
comune. Economistil trances]: citéza casul cu Arabii
si Kabylii, doue populatiuni africane supuse Franciei.
La Arabi proprietatea nu este individuala ; ea apar-
tine tribului. Localitatile unde triliesc sunt fOrte
roditOre ; cu tote acestea agricultura lor este forte
primitiva, pamentul de abia este sgariat. FOmetea
bantue periodic triburile, w.,;a ca in iarna din 1867
spre 1868 peste 500,000 Arabi ü murit din lipsa
de hrand. Din contra, agricultura Kabylilor este re-
lativ inaintata ; populatiunea este avuta, traiesce iii
abundenta.
S'a esploatat cu staruinia cuvintele filosofului
trances Rousseau care a dis ; Cel d'antOiti om care
a inchis un loc cu gard dicend : Este al men, a fri-
cut nenorocirea omenirei. Cu alte cuvipte cel care
a infiintat proprietatea individualk a nenorocit o-
menirea. 0 (rasa ca alta, insa care nu cuprinde un
graunte de adever. Daca pamentul nu ar fi fost
apropriat individual ; dacii fie-care ar fi fost stripan
sa are unde 1 convine, negresit ca agricultura s'ar

www.dacoromanica.ro
 PROPRIETATE A 85

fi allat i asta-di in starea pastoralti, iar Omenii

ar fi petrecut o via nomada, dupe cum petrec
!Ana astadi Arabii i alte popOre, earl traiesc sub
regimul proprietatei comune. Nu lucréza pamentul
cu sarguinta ; nu'l amelioréza, nu'l plantéza de cat
acela care este incredintat ca se va bucura per-
manent de rodul trudirei sale.
Trecem la al douilea sistem, adica imnartirea in
parti egale a pamentului intre toff cetatenii unei
natiuni.
Nu s'a incercat acesta organisatiune de cat la
Sparta si dupe cat-va timp fu pNrasita. Acest sis-
tern ar fi cu neputinta de aplicat. AntOiii, pentru
ca populatiunea inmultindu-se treptat, ar trebui ea
periodicesce sa se reincepa impartirea pementurilor.
Al douilea. pentru ea repartirea in loturi egale pre-
supune neinstrainarea pämentului de &dire proprie-
tart, adica o robie ca i alta. Daca s'ar permite
instrainarea, atunci de la sine ar resulta inegalita-
tea, cad cel ce ar cump6ra un loc devine printr'a-
e6sta chiar un proprietar mai mare de cat altii.
Egalitatea in materie de proprietate teritoriala
tinde la egalisare, la nivelarea conditiunilor sociale;
cu alte cuvinte cauta a reduce in aceiasi stare pe
eel lenesi ca i pe eel aetivl, pe eel econorni ea
si pe cei risipitori. Dreptatea nu se pOte impaca
eu o asernenea organisatiune monstruósa.
Ii6mane a treia sistema: proprietatea individuala
inegala.
Acésta oganisatiune este singura admisa in tOte
societatile civilisate i semi-civilisate. Sunt inca State

www.dacoromanica.ro
86 REPARTITIUNKA AVUT1ET

unde proprietatea se inflitisOza sub forma unei pro-

prietàT colective, comunale; ast-fel este in Rusia_
Ins'a alauri cu proprietatea comunala esista pro-
prietatea individuara. Mosiile cele particulare, marT
:A micT, sunt in Rusia, ca si aiurea, proprietali in-
di viduale.
Proprietatea individualA este cea mai conformi
cu natura, cu instinctul omului. Yana si copilul are
instinctul proprietatei de Ore-ce sine sa fie stapani
pe jucariile sale.
Numai sub regimul proprietalei individuale omul
'si desfasura teta activitatea, tOta inteligenta si Leta
ardOrea pentru a munci.
Se obiectéza cä proprietatea individuala consti-
tue un monopol, un privilegiü, adica tin lucru con-
trarig justiOei. Acésta intarnpinare ar fi adev'erata
atunci cand prin IegT s'ar prescrie c pilmAntul nt
pote fi posedat de cat de o anumita clasa de ce-
4-00. Cand insa toff aii dreptul de a vinde si de
a curnp6ra phrnènt, unde mai este monopolul.
Deosebit de acésta nu se pete demonstra nece-
sitatea ca fie-care cetätén sa posedeze o bucata
de Om 'Ont. Omul nu produce numai prin agricul-
tura ; el dispune i de alte mijloce precum sunt
industria, eomerciul, profesiunile liberale. Care ar
fi Ore necesitatea ca numai de cat medicul sà aibil.
cate-va ectare de pament pre cat timp el dispune
de un alt instrument de mimed ?
Fasele prin care a trecut proprietatea teritoriala
la noi ea si aiurea este proba cea mai invederata
ci numai monopol nu esistti. Cale proprietati marl.

www.dacoromanica.ro
 PROPRIETATEA 137

odiniOrA aj fost vendute i impartite in ciecl

sate de pArtl. Ce deosebire intre nurnèrn1 proprie-
tarilor de asta-di §i cel de acum cinct-deci de ant
Putem dar incheia ca organisatiunea proprietAte
teritoriale sub forma individuald i inegala,, este cea
mai potrivitã atat cu natura omulul cat si cu ce-
rintele justitiel ; c. aeestg forma este eea maT
incuragiatOre pentru cel care muncesce ea sa
producit

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL IH.

HEM FUNDIARK SI ARENDA.

§ 1. Natura rentel.
Pamntul se bueura de insusiti productive pro-
prii car'i lac dintr'&nsul un factor al productiunei
de o spera particulara. Cultivat, el produce, in ca-
sul cand este fertil, mai mull de cat s'a cheltuit
pentrut cultura sa. Escedentul saiTi prisosul produc-
(iunei asupra speselor de cultura, se numesce renta.
Dupe cum se vede renta se datoresce puterel
productive a parnentului si altor agent." natural.",
en alte cuvinte nature'.
In tèrile vergure, uncle painntul nu este inch
apropriat, renta se cuvine de drept cultivatorulta.
Indata insa ce pamêntul a devenit proprietalea cui-va
renta se euvine proprietaruldi.
Ca esemplu sa descompunem stuna cu care se
vinde un ectolitru de porumb. In acOstä alma a-
Mtn : 1. Plata tutulor lucratorilor care ail arat,
semënat. intretinut si recoltat porumbid. preetun si
pretul transportulta Ia targ ; acésta este salariut.
2. Ilesplillirea euvenita }Janitor cheItuil pentru a
ameliora pamentul, a1 ingr4a, adica intcresul sa

www.dacoromanica.ro
 }MITA FUNDIARA I ARMNDA 89

dobanda capitalului. 3. Pretul cuvenit pamantului

in care a vegetat porumbul, adica renta.
In vorbirea obicinuita se confunda adese-ori
renta cu arenda Ci cu venitul mosiei, termeni care
esprima lucruri diferite. Prin venit trebue sh se in-
teléga tot ee aduce sail produce mosia brut Fara
sa se sca4t1 vre-o cheltuiala. De aceea se deosibesce
venitul brut 0. venitta net sail eurat. Venitul eurat
este acela ce 1.6-mane din venitul brut dupe ce s'a
scaqut plata lucratorilor i interesul capitalului in-
trebuintat pentru cultura plantelor i arnelioratiunea
pamentului; cu alte cuvinte venitul curat este renta.
adica pretul remunerativ al cooperatiunei Omen-
tului la productiunea agricola.
Arenda iarasi flu trebue confundatii cu renta. lii
casul cand proprietarul esploatéza mosiia sa,
ei 's1 ia singur renta ; din contra, cand inchiriaza
pam'entul el primesce in schimb o remuneratiune
care este arenda. In general in arenda se cuprinde
renta ; insa imprejurarile fac ca in unele casuri
arenda sa fie mai mare de cat renta saü mai mica.
Totul depinde de coneurenta si de esigentele pro-
prietarilor relativ la interesul capitalului intrebuin-
tat in amelioratiunile fundiare. Cand mosia este
buna si mai multi concurenti doresc sa o ia in
arenda, proprietarul, prin faptul concurentei, va
dobandi o arena.' care va trece peste valOrea ren-
tei. Din contra, cand sunt doritori putini se pOte
ca arenda sa fie mai mica de cat renta.

www.dacoromanica.ro
06 REPARTITIUNEA AVUTIET

.,
§ 2, Teoria relate' dupe Ricardo.
Cercetarile facute de catre economi0I asupra o-
riginei rentei, adicii cum s'a format renta, ail dat
nascere mai multor teorii. Dintre tOte teoria 10
Ricordo fiind aceea care se apropie mai mult de a-
deve'r, o vom espune in termini cat se pOte mai
precisi.
Dupe Ricardo nu esista nici-o renta in tèrile a-
celea unde pamentul nu este apropriat si oft-eine
este liber sa cultiveze pamentul care 'i convine.
Indata insa ce pamenturile cele mai productive sunt
ocupate 0 nouii colon! nu mai gasesc de cat pa-
merit de-a doua cualitate, renta apare, i este re-
presi nta ta prin di ferinta productiunei intre pamen turile
de anteia i a doua cualitate.
Se intelege de la sine cä daca populatiunea se
inmultesce ; daca vin alti colon! din afara in cal
se ocupa tOte pamenturile de a doua cualitate, eel'
ce vor mai veni sunt nevoiti sa ocupe pamenturi
de a treia cualitate, fapt care va face ca §i pa-
menturile de a doua cualitate sa produca 0 den-
sele o renta.
Acum, dacd dintre cei ce ail ocupat pamenturile
de anteia cualitate, se gasesc unii care litl vroiesc
sail nu mai pot A.' cultiveze pamentul, el cedezA
dreptul de esploatare altora, care nu ail pamenturi
sail care nu vroiesc sa cultiveze pamenturi rele,
0 primesc in schimb o dare care este renta, fie in
natura. fie in b .._ .

www.dacoromanica.ro
 BENTA FUNDIARA I ARENDA 91

Doui economisti insenmati, Bastiat si Carey, ail

combatut teoria lui Ricardo si aU negat esistenta
rentei. ET sustin ca dug se plätesce o dare
proprietarului unei mosii, nu se platesce pentru in-
susirile naturale ce are pärnêntul de a produce,
pentru fertilitatea lui. ci pentru a se pläti munea
si capitalul inchise in piiment de care proprietarul
Wt. Cu alte cuvinte origina rentei nu este fertili-t
tatea phmentului dar munca si capitalul inchis in-
tr"ensul. Obiectiunea acésta este contra faptelor, prin
urtuare neintemeiath. Sunt phmenturi fOrte fertile
din firea lor si care fArti sh fie mai muncite de
cat altele, produc indouit i chiar intreit : ctji se
datoresce acest spor de productiune dach nu fer-
tilithtei naturale a primentului ? Pe aceeasi mosie
se aflã o lunch care produce mutt si mai in WV
anii. alaturi cu phmenturi, care produc pe jumhtate
si mai rar. Acestit deosebire DU se datoresce de
cat fertilitatei naturale a phmentului de lunch si a
insusirei sale fisice de a fi mat révèn si prin ur-
mare mai ferit de secela.
Douè vii in Délul Mare sail la Cotnari, en t6te
ch sunt luerate in acelasi mod, dupe acelasi sis-
tem, totusi una produce via de o cualitate supe-
riorh, alta U11 vin ordinar care se vinde cu mult
mai eftin. Neap6rat Ca viia cea mai bunh va pro-
duce o muff' mai mare, din causa insusirei ce
nre pamentul de a produce un vin de cualitate su-
periOrd.
Negresit cà papitalurile incort orate in phment
hub diferite forme ; eh muncirea prtmCntului in mod

www.dacoromanica.ro
92 REPARTITIUNEA ATUTIEI

mai perfect, contribuese la sporirea productiunei;

insa acésta nu vrea s icà ca origina rentel este
capitalul i munca, de Ore-ce sunt pamenturi care
fara sa fie muncite produc renta, precum sunt fe-
netele si pasciunile.
Diferite imprejurafi contribuesc la sporirea rentet
in afara de gradul de fertilitate. Intre altele, r.res-
cerea populatiunet situatiunea favorabila, adica
apropierea de porturt de orase marl"; urcarea pre-
turilor productelor agricole i alte circumstance. In
Mite tèrile unde populatiunea se inavutesce si se
inmultesce, renta cresce in proportiune ; ast-fel in
Romania arenda s'a induoit i chiar s'a intreit in
interval de patru-deci de ant
1mbunatatirile de tot felul introduse in esploata-
rea pamentulut precum sunt drenarea, irigatiunea,
amendarea solulut masinile perfectionate, contri-
buesc la sporirea rental, prin faptul ea resultatul
acestor amelioratiuni se traduce de o parte prin
scaderea speselor de productiune, iar de alta prin
crescerea productiunet
Renta se micsoraza sai r6mane stationara cand
producte agricole straine, produse in conditiuni mai
favorabile. fac concurenta productelor indigene.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUI, IV.

SALARIUL.

Omul ia parte la producliune prin munca mate-

riala si intelectuala ; in schimbul trudire sale el
are drept la o respltitire care se chiamrt salarig sari
retribupune.
Retributiunea cuprinde pe langa plata Incratori-
lor, simbria servitorilor, apuntamentele sail lefile
functionarilor, diferitele onorara acordate pentru
servicli facute. Cu tote acestea, obicinuit prin sala-
nil' se int,elege mai cu semi plata lucratorilor ma-
nuati intrebuintati in industrie, agricultura si co-
merciti, de öre-ce acestia constituesc num6rul eel
mare al muncitorilor.

§ 1. Diferite moduri de retributiune.

Munca se platesce in bani sail in producte. Re-
muneraOunea prin producte se obicinuesce mai cu
séma in agricultura uncle argata primesc pe MO
o mica retributiune in numerariti, cutare cuantitate
de cereale, si alte producte.
LucratoriT muncesc dupe localititi, dupe deprin-
derl, dupe felul muncei, cu qiva, cu anul, cu rup-
tul si cu bucata.

www.dacoromanica.ro
94 REPARTIPUNEA AVUT1EI

Munca cu qiva cere o priveghiere neintrerupta din

partea intreprinOtorului, awl intealt fel lucratorii
cauta sfi lucreze cat mai putin. Cu tote acestea
sunt lucrari pentra a caror esecutare munea cu
clioa este preferabila: ast-fel lucrul viilor se face
mull mai bine cu diva de cat cu ruptasi, pentru
c. ruptasul cautand s muncésca cat mai mult lu-
créza cu neingrijire.
Munca eu ruptul sail cu bucata este cea mai
drepta atat pentru intreprinclètor cat si pentru lu-
cratorii harnici. Lucratorii fiind platiti in propor-
tiune cu resultatul muncei lor, este invederat ca
eel mai barbati, m muncitori, vor castiga mai
mult de cat cei lenei. Seceratul graului cu pogo-
nul saü cu claia; cositul fOnului cu pogonul ; sa-
patul santurilor, al gropilor cu metru curent sari
cub ; lucrarea incalt5mintei, a ha inelor i altor o-
biecte en bucata, resplatesce pe fie-care dupe
munca sa.
In fabrici lucratorilor le place sa lucreze mai
mult cu diva de cat cu ruptul sail cu bucata, pen-
tru ca acest sistem de a lucra permite celor lenesi
sayi perqa timpul in dauna intreprinOtorilor. De
aceea lucratorii se pun in greva ori cand se cautä
a li se impune lucrul cu ruptul in locul lucrului
cu qiva. ET obiecteza ca patronii ar fi calculand
remuneratiunea muncei cu ruptul dupe cat p6te
lucra un luerator de frunte; ast-fel ca eel mai de-
bill castiga mult mai putin de eat eel mai taxi.
Sistema care ar impaca mai mutt pe lucratori,
i-ar indemna sa muncesca cu energie, sä se inte-

www.dacoromanica.ro
 SALARIUL

reseze de resultatele productiuneT. ar fi aceea ca

pe langii salarig sa li se acorde o parte Ore-care
din beneficiile intreprinderei. Deja acest sistem
s'a aplicat cu deplin succes in mai multe fabrici
marl' din Francia, Anglia si Germania. Insa in a-
cesta, ea oil in ce alta transactiune, trebue sa se
lase libertatea de a se intelege celor interesati, iar
nu a se impune prin legi modul de a regula ces-
tiunea.

§ 2. Preful curent al muncel.

Pretul curent al muncei insemnera suma de barii
sag de producte ce primesce lucratorul in schim-
bul muncei sale, dupe invoiala ce a avut cu intre-
prindkortil.
Se mai intelege prin pre t. eurent pretul cu care
s'a rupt plata muncel intr'o piata data. Ast-fel in
Délu-Mare se platesc muntenii, care lucreza la vil,
dupe cum se rupe pretul in localitatile unde se a-
duna lucratorii. Acesta este acelasi lucru ca si
invoiala, de Ore-ce ruptOrea pretuluI se face in
urma intelegerei dintre o céth de lucratori cu un
proprietar de viie.
Economistul Ricardo pentru a precisa care ar fi
pretul muncei a intrebuintat espresiile salariti ne-
eesar sail natural, adica salariul care ar permite
lucratoruldi sa traiasca. Dupe dênsul pretul natural
al nlimcei este acela care procura lucratorilor in
general mijlOcele de a subsista si de a perpetua
specia lor fail sporire nici micsorare. Mesta defi-

www.dacoromanica.ro
96 REPARTMUNFA AVUTIKI

nitiune nu precizézd absolut nimic; de aceea pre-

ferim speciticarea cc face .1. Garnier. Dupe acest
din urmd economist salariul unlit luerator trebne
srt cuprindd, pentru a fi suficient :
1. Ceea ce trebue pentru a trai in mediul unde
se an i vroiesce sà rdmaie lucratorul, WA ca sri.
se urce sad sd se cobere in scara sociald:
2. Intretinerea i preinoirea sculelor sale ;
Amortisementul capitalultif intrebuintat de ca-
tie prtrintiT se1, cu care pete sa'sl hrdnesed copi-
lul, care 11 va inlocui intr'o cli in. societate; admi-
tend ea sotia sa castigd cat '1 trebue pentru densa ;
4. Intretinerea bètranetelor sale, adied mijlecele
de a putea trili cand este nevoit sà muncescd mat
putin si mai tardid cand nu mai pote munci de loc.
5. Un product net al muncet sale, cu care
va spori familia sail buna sa stare, cu care va sus-
tine pe Vetrêni: seT pärinti, cu care va ajuta pe
sernenli seT, eu care va putea sit se inalte pe scara
sociald,
Cfuid salariul nu coprinde tete acestea, lucrato-
rii incep a suferi si nurarul lor se imputineld
din causa lipsef mijlecelor de esiStenld. Numai sa-
lariul care cuprinde tete elementele mentionate, se
pote numi normal, adicrt respundetor nevoilor lu-
criltorula

www.dacoromanica.ro
 SA !JAMUL J7

§ 3, Cause le care produc ariatin n ea

salariilor.
Sunt nutnerOse causele care inriurese asupra os-
eilatiunei i variatitmei salariilor. Von] enumera pe
cele mai de capetenie.
1. Nunferul lucratorilor si catatimea muncei.
Richard Cobden a dis cu multà dreptate : (Mud
doui patroni alerga dupe un Idcrator. salariul crece;
insä cand &di lucriltori alerga dupe un patron,
salariul se micsorezd.. Nu se putea eprima in mod
mai precis inflninta ofertel si a cererei asupra pre-
tulai curent al salariului. Este invederat ea in ca-
sul cand sunt muncitori pntini si patronii alerga
dupe dOnsil, ei se folosesc de acesta imprejurare
pentru a cere un salariti mai urcat.
Salariul cresce sail se micsorkil asemenea in ra-
port en munca disponibi1. Gaud nu este mult de
lucrat, salariile scad ; din contra, cand imprejurh-
rile reclarna o productiune mai abundenta, lucra-
torii liind mai càutai, cer i dobe'ndese o platä
mai urcata.
2. Spesele desproductiune, ale muncei. Costul
de productiune al muncei cuprinde intretinerea lu-
cratorului i spesele facute pentru a inv6ta meseriia.
Intretinerea lucratornlui cuprinde i pe aceea a
familiei sale; el trebue sa castige atat cat 1 ar
ajunge pentru aT intretine sotiia i copii. In multe
ëri femelle castiga si ele un salariti mai mic de
eat al barbatilor ; insa ar fi de dorit ea ele-sa se
7

www.dacoromanica.ro
94 REPARTITWNEA AVUTIET.

ocupe cu afacerile easel, cu ingrijirea cot)iilor, cam

numai ast-fel se intaresee spiritul de familie.
Spesele de intretinere depind in mare parte de
pretul productelor necesarii pen I ru intrelinerea lu-
eratorilor si in special de pretul lucrurilor de man-
care. Cand se scumpesce sail se eftinesce carnea,
pane& si legumile, este natural ea lueratorii sa cerli
un salariü mai mare, sail mai redus de Ore-ce nu
se We intretine cu aceeasi suma de bani o fa-
milie, cand kilogramul de pane s'a urcat de la 20
la 30 de bani, i kilogramul de carne de la 60 la
80 de bani. In tot casul insa cand sunt lueratori
putini i sunt cautatl salariul se urea, chiar cand
pretul lucrurilor de mancare este acelasi.
Spesete facute pentru infetatul unei meserii. cu
tete ca nu se pot pretui m mod atat de precis ea
spesele de intretinere, totusi este drept ca lucr.1-
torul care cunesce o meserie grea de invètat sa
castige mai mull de cat acela care a invètat pe a
sa mai fara nici-o ostendla.
3. Durata luerarilor. Sunt meserii care MI se
poi practice de cat la epoce determinate ; ast-fel
este ziddria, serviciul stabilimentelor balneare si
altele. Zidarul trebue sa cilstige de en prima-vara
pima ce inceteza lucrarile atat cat sa '1, ajunga sa
traiasea si iarna. Servitorii special de la haT, cu
tete ca se pot ocupa cu aIte luerari, atunci child
sunt inchise stabilimentele, totng ei trebue sa ca-
Sige in timpul bailor atat fn cat sa WA' face Ore-
care economii.
4. Insusirile particulare. Sunt artisti, bunk-

www.dacoromanica.ro
 SALAR1UL 9q

bra celebra Adelina Patti. care castigii cinci si chiar

,4ece mil de lei intr'o singurà sérA : care nu se
multumesc cu sute de mil de lei pe fie-care an.. Lu-
cfarile unni pictor renumit se plAtesc cu mult mai
scump de cat ale unui pictor ordinal'.
5. Natura lucrArilor. Sunt lucrAri a cArora e-
secutare insuflA orOre : ast-fel este meceria de wide.
Cilitul lucrézA fOrte rar insa este forte scump
plAtit.
6. Situatiunea. LucrAtorii din orase sunt pia-
titi mai scump de cat eel de laterii. pentru c.
viata este mai scumpii in targuri de cat in sate.
Ori-care ar ft imprejurArile care produc varia-
tiunea salariului, o regard generald este aplicabilA
preste tot locul si in tOte imprejurArile : lucrAtoril
plAtiti mai bine- luerézil mai mult de cat eel plà-
titi mai rIi. Cere muncA multà si bine filcutii, insa
plAtesce bine pe cel ce o secutéz ti Vita lumea
va fi multamita.

www.dacoromanica.ro
 CA P1TOLUL V.

A MELIORATTNEA CONDITIUNEI LUCRIT6R1L0R.

Lucratorii de tOte treplele si in particular lucra-

torii manuali. cultivatori sail meseriasT, constituese
in Ode nOstre. ca si alla data. armata cea mare
a muncei. Prin labOrea lor. prin neobosita lor ae-
tivitate. ei sunt dintre factorii principali ai clviii-
saiuneT. Ast-fer fiind, este natural ca starea mate-
riald si intelectuala a lueratorilor sa preocupe
sa ingrijscä pe totI de bine doritora progresului.
Este invederat pentru lot omul care cauta a stu-
dia starea actuala a muncitorilor, ca traiul lor nu
este pe deplin satisfackor: ca un numk insemnat
dintre demsii vietuiesc in cea mai coMpleta miseria_
Cu tOte acestea, ori cat ar lasa ineà de dorit sta-
rea de 'vietuire a muncitorilor, cauta sa recunOscem
.ca ei triliesc in mai hune conditiuni de eat in tre-
cut. Pulinele documente r6mase ne arata ca mun-
citorul in tOta Europa era fiinta cea ma! nenorocità.
Te'ranii nostri, ori cate nevoi mai indura si a-
sta-qi, nu se pot asemëna cu fratiipr din secolele
trecule, cand. la epoce periodice, eraa seceratl de
fomete, redusi a se nutri cu scOrta de copaci rij-
nita si cu radacini de plante.

www.dacoromanica.ro
 AMELIPRAT1UNEA CONDITIUNEf LUCRATORILOR lot
Fara a regreta trecutul nici a fi pe deplin mul-
%miff de present, sd speram ca viitorul va aduce
imbunhaitirea de toff dorith in traiul lucrdtorilor.
Deosebirea fundamentala intre trecut si present
este cd odiniora avutiT si puternicii chutaü numai
sa asuprésca, sa esploateze cumplit clasa muncito-
rilor. In limpid nostru, din contra, se cauta care
sunt mijlOcele cele maT propra pentru a imbunatati
sOrta lucratorilor. In acesta sta asa numita cestiune
sociald care agita i frëinutä spiritele si care preo
cupd intrega societale.
S'a propus felurite sisteme pentru amelioratiu-
nea conditiuneY lucrAtorilor. Fie-care dintr'insele
a fost tractata in numerose publicatiuni. Ne vow
margini a insira in mod sumar principalele din a-
ceste sisteme.
Comunismal. Comunismul se intemeiazil pe po-
sesinnea mijlocelor de productiune de cdtre intTéga
societate; el nu admite deosebirea intre al »tea si
al tea, totul trehue sa fie comun ca in comunita-
tile religiOse.
Iluslrul filosof fronce-; Rousseau a dis : .Nrt uitati
cä fructele sunt ale tutulor, i ca pämèntul nu este
al nimentfii. Aces la este principiul comunistilor.
Admit 6nd productiunea comun, comunismul
ii
are de principiii, cu privire impartirea produc-
la
telor, regula urmatOre : cFie-chruia dupd trebuintele
sale; de la fie-care dupe puterile sale . Cii alte cu-
vinte fie-care din membri comunitatei sa aibtt
(kept a consuma cat i trebne pentru indestularea
trebuintelor sale, si stt mund.sca numai cat pote.

www.dacoromanica.ro
102 REPARMIIINEA Mpg
0 societate constituitil pe asemenea base nu pOte
esista, de Ore-ce s'ar imulti consumatoriT si s'ar
rnicsora eel earl muncesc.
Proudhon, unul dintre fruntas1 socialismului, arath
in cilte-va cuvinte ce ar fi comunismul : (Comuni-
smul este desgustul de rnuncli, uritul viete, supre-
siunea gandirei, mOrtea eulul, afirmatiunea nean-
tuluY. .
Colectivisnwl. Temelia colectivismului este, ca
si a comunismulta. desfiintarea proprieaite indivi-
duale. comunitatea devenind proprietath a Ornên-
tuld, a instrumentelor de munch', a fabricilor. Se
deosibesce printeaceia de comunism cà admite ca
norma a implirtire productelor ca fie-care sa fie
respliitit dupe munca sa.
Colectivismul face din Slat marele proprietar, ma-
rele industrial, jar din toll membri socialite simpli
lucrlitofi remuneraff in raport cu munca lor.
Louis Blanc, socialist celebru, propunea ca tote
industriile sil fie cornanditate de dare Stat. Alti
qocialisti propun comuna in locul Statului.
Resultatul aplicatiune colectivismulta ar fi, dupe
cum se espriniii D. Lave leye, sfarsitul progresulur
si un despotism universal, regul'and tOte actele viete
econornice.
Nihilism/Li. Principiul nihilismulta, dupe fon-
datorul s'eti Babunin, este distrugerea saü desfiin-
tarea tutulor instituttunilor pe care se rezima or-
ganisatinnea actualli a socia4e, famine. proprietate,
religiune i inlocuirea printeo nou'e organisatiune.
Nihilisff n'aii spas incli in ce ar consista ac6st5

www.dacoromanica.ro
 AM MOH ATIUNEA CONDITIUNE1 LUCRATOKILOR 103

nouë organisatiune ; eT recomandil distrugerea

ered cii reforma institntiunilor umane va veni de
la sine.
Trista si nenorociig este doctrina a atria basil
este distrugerea a tot ce omenirea a edificat dupe
munch' de secoli, dupe saerifica neealculabile.
Societal:ile cooperative. Stint asociatinai coo-
perative de productiune si de consumatinne. In cote
d'anteiri asociatii depun capitalul si muncese in-
preuna, sub directiunea tuna sef al intreprindera
Fie-care asociat se impartasesce in raport en munea
si en capitalul ce a depus. In soeietatile de consu-
matinne, se cumpkil produetele trebninciOse cu
preturile cele mai scildute si se procnra soeietarilor
in conditinnile cele mai efline.
Ineercarile Monte pana asta-di n'ati lost tote fa-
vorabile principinln: de cooperatinne. en tote aces-
tea convingerea nOstril este ci sistemul cooperativ
aplicat cu rasura i admis en sineeritate de catre
societari, este nna dintre solutiunile eele mai prac-
tice ale cestinneY sociale.
Uniunde de nuserii. Veehile corpora(innI saz
starostiT, asociatinni intre lueratorii de aceiasl spe-
eialitate, au lost inlocuite in limpul nostru prin asa
numitele Uniuni de meserit, cunoscute in Anglia
si America sub numele de Trade-Unions. Seopul
lor este de a lucra in unire pentru ea bier:Mora
sa fie mai bine remunerari. Spre acest sfarsit lie-
care membru platesce o cotisatiune pentru forma-
rea mita fond de ajutor la cas de nevoie.
CAM se crede cà retribuOnnea lucratorilor este

www.dacoromanica.ro
104 RkpARHIR,NIr% AVCTIFT

nesuficientil, t4i patronti nu eonsfint la o sporire

uniunile de meserii organisezil greve i coalitiuni.
Lueriltorii nernultamiti nu mai luorezà. Patronu
trat6z.L. Cu dClisii Omit ce se ajunge Ia o intelegere
intre pAr(1.
Ori-ce s'ar dice, cestiunde de salariti nu se pot
regula in mod serios prin mijlocul grevelor. Aceste
rèscole industriale sunt de-o potriva viltèmälóre pa-
tronilor i lueraorilor. De a.ceia preferim arbitra-
giul, Causa nemtelegerei este supnsii de care pritli
until arbitru ales de care patroni i lueratori. Unil
si altii trebue sä se supuna deeisiunei arbilrului.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI.

INTERESUL CAPITALULIJ T.
Sub ori-care forma s'ar intrebuino capitalul la
productiune, el are drept sa primesca o rernunera-
thine, in schimbul serviciilor ce aduce. Montes-
quieu dice : .Este o fapla fOrte buna de a da cu
imprumut banii sei fara a primi dobenda.; insa se
intelege ca acesta nu pole fi de cat un consiliii al
religiunei, iar nu o lege civila.. Asa este, si nu pOte
fi intr'alt-fel pre cat timp proprietarul capitaluldi
este singur in drept sa decida. Am strans, ban cu
he, o suma Ore-care: pot sh o intrebuintez cum
vroiesc : sail o cheltuiesc dupe placul meil. saü o
prefac in capital, adica me privez de pläcerea de
a cheltui banfl si 'i dail celui care are trebuinta
de densii. Acesta privatiune trebue SA. 'mi aduch
irn folos acest folos se chiama interes saü doblindet
pentru barif, chine pentrn masini si alte obiecte.
Interesul cuprinde pe ktngii remuneratiunea ser-
viciuluT ce aduce capitalului, o prima de asigurare
contra perderei. Chiar in Wile cele mai inainta Le
proprietaril de capitaluti sunt espusl a perde banii
ce dail cu imprumut ; este dar natural ca sä caute
a se asigura contra acestul risic printr'o prima.

www.dacoromanica.ro
106 REPARTITIONEA AITTIET

DobOnda este urcata in tOte Odle inapoiate, care

n'ail legY bune nici judedtori integri, pentru c.
capitalul este espus la perdere. Din contra, in rile
civilisate capitalistii Bind siguri de ocrotirea legilor,
cer dobêndii mai mica.
Ori-care ar B natura capitalului, el se pretuiesce
in moneta, iar dobenda in procente, adica atilt la
mita.
Interesul este sups leaei ofertei si a cererei.
Cu cat e ofera capitaluri mai multe cu ark inte-
resul este mai mic ; din contra. cu cat capitalurile
sunt mai cautate, adica numérul doritorilor de a
se imprumuta este mai mare. cu atat interesul se
u reit
Capitalurile se inmultesc in térile unde Omenii
sunt muncitori i economi. Olandesii, englesii si
alte némuri, ati capitaluri marl pentru cä sunt in-
treprindetori si crutatori. In Olanda se gaset bani
cu dobOnda de doui i trei la surd cbiar acum
douti sute de ani, pentru ca olandesii munceat
puneati la o parte.
In tOte tèrile unde sunt intreprinderi marl' de
esecutat, capitalurile sunt mai cAutate si mai bine
platite. Ast-fel in Statele-Unite ale Americei inte-
resul se urea la opt si ebiar la qece la suti, pen-
tru C, cu tota abundenta capitalului, se Oa in-
treprinderi marl ca in nici-o altil (Ara.

www.dacoromanica.ro
 1NTERESUL CA PITALUUT 107

§ 1. fimprejurarile cari fac sã waricze

intercsul capitalului.
In general interesul capitalului de ori-ce naturA
depinde de raportul intre ofertA si cerere. Oferta
infiltisezii alma de eapitaluri disponibile pentru a
fi date cu imprumut. Cererea esprimA ocasiunile
ce se inratisézil capitalistilor pentru a's1 putea in-
chiria capitalurile de care dispun.
Esie invederat C cu ekt capitalurile sunt maT
abundente, en atat eel care le poseda le pot inchi-
ria cu un interes mai seAdut. Din contra. cu cfit
capiLklurile sunt mai rarT, cu alët posesorii lor vor
putea sA dobandOscd un interes- mai urcat.
Desvoltarea i activitatea agriculture, comerciu-
lul i industrie, mriuresce asnpra interesulta capi-
talului. In Orile uncle industria se atlä in finteia fasAi
a desvoltArii sale ; nude pe an ce trece se infiin-
tézil fabricatiuni nouT, se imultesc cele vechl. ca-
pitalurile fiind cilutate. interesul se urcd in raport
cu cererea. Am citat esemplul Statelor-Unite ale
Americei, uncle en tOtil abundpnla capitalelor, inte-
resul este in multe localitriff urcat, i acésta din
caus6 c populaiiunea cresce in fie care an, intre-
prinderile agricole, industriale i comerciale se in-
multesc ca prin farmec.
and industria a ajuns la un mare grad de des-
voltare, ast-fel ca intreprinderile devin rarT din causa
cä s'a pus in esploatare mai tot ce se putea pune;
cfmd, cu tOte acestea, capitalurile sunt abundente

www.dacoromanica.ro
108 REPARTITIUNEA ATUTIEI

populatiunea numerOsa. interesul scade. In En-

glitera, in Belgia unde industria este atat de latita,
dobanda a mers descrescénd treptat, si nu s'a o -
prit de cat atunci cand capitalurile s-au putut in-
trebuinta in tori strAine saü cand vre-o descoperire
nou6 a cerut o surnI de capitaluri pentru a fi ese-
cutata.
Este natural ca atunci, cand lucrarite cele marl
se vor fi esecutat mai preste tot locul. capitalurile
ne mai fiind ctrute, dobanda va fi cu totu redusa.
Ori-care ar fi imprejurarile care fac ca interesul
sa varieze, faptul este ca dobanda mica intr'o térA
insemneza tin numai abundenta capitalurilor. spori-
rea avutiel si a bunt stari nationale. dar si o, ad-
ministratiune intelepta, care mentine prin legi bine
aplicate ordinea si -siguranta publica.

§ 2. Legitimitaten interesalni. Usura

Still cameta.

Dupe cum am vOdut capitalul este unul dintre

faclorii esentiali ai productiunei. Fara *tornl lui,
sub diferite forme, pAméntul cel mai bun si munca
c ea mai energica rOman ca i sterpe. Inavutirea
popOrelor prin agricultura, industrie si comerciA, se
dp.toresce in mare parte concursului capitalului. De
aceia nimic nu se pare mai drept si mai necesar
de cat ca acela care poeda nu capital sa fie res-
OMR, printeun interes ore-care. cand cedka celut
1

care are trebuinta de de.nsul.

Asta-di mai nimeni nu se indouiesce despre le-

www.dacoromanica.ro
 1NTERF SUL CAPI1ALUI uT 109

gitimitateaVnteresului ; nu a lost tot ast-fel in ye-

chime.
La ebrei imprutnutarea cu interes nu era permisa
de eat numai in transacitunile cu strOinii.
La Greci, Aristotel privea interesul ea ce-va con-
tra naturei.
Caton ne spune ea la romani legiIe strabunilor
lor pedepsea pe ho sa inapoieze indouit ceia ce a
furat, iar pe cel care imprumuta cu interes si dea
impatrit mai mult.
A omori un om sail a da bani cu dobanda era
o fapta tot ark de vinoNata,
Legile cele mai aspre pu putura opri imprumu-
tarea cu interes; si cu cat legislatiunea era mai
severa, cu atilt se cerea dobanda mai mare.
Caton censorul, atat de sever pentru alii, era u-
nul dintre eel mai neinduratori canielari; iar Bru-
tus cel neinduplecabil imprumuta cu 48 la 100
pe an.
In vécul de miiloc tiserica a poprit cu desavar-
sire, 5ub pedepsa de blestem. ori-ce imprumut cu
dobanda. Autoritatea civila se uni cu cea religiOsa
contra interesului. intemeindu-se annlncl,ouè pe gre-
sita acsionla : Nummus nunimum non panit, adica
banii nu nase bani.
Reformatorul Luter a intrecut clerul catolic in
gona sa contra interesului. .Chiar legile civile, dice
fondatorul protestantismului, proibéza interesul. A
schimba un lucru cu cine-va, castigand asupra
schimbului, nu este a face opera caritabila, ci a
fura. Tot usurarul este un hot demn de spOnzu-

www.dacoromanica.ro
110 REPARTITUINEA ATUTIEI

rillOre. Numese usurafi pe eel cam imprumutd en

cinci sad cu. sése la sutd..
In timpul nostru upil dintre socialiti condamna
ea si eel vecbT, ofi-ce imprumut en interes. In ge-
neral insil &Ad lumea recunosce ch interesul este
respliltirea cea tna legitimd ce se euvine celui care
inlesnece un capital.
S'ail fdcut legi limitative in materie de interes;
s'a ficsat ca dobanda si nu treed peste 6116 sail
dece la suti. Asemene legi ati fost abrogate mai
in tote *He din eaus c ele àü contribuit la ur-
carea dobandeT.
Cel d'Antliti dintre autorl care a lout apararea
legitimithteI interesulta este Montesquieu. cBanul,
dice densul, este semnul valorilor. Este clar cd
acela care are trebuinth de acest semn trebue sd'l
ia cu chirie, cum face pentru tote lucrurile de care
pOte sd aibd trebuintil. Toth deosehirea este eh'
cele-l-alte lucrurY pot sa sà se inchirieze saji sh
se cumpere, pe chud banisi, care sunt pretul Incru-
rilor, se inchiriazd dar nu se cumperd. Este o fapa
fOrte bunh de a impruta altuia banli si ffird do-
banda ; insii se simte ca acesta nu pOte fi de cat
un consilid de religiune, iar nu o lege eivild.
In tote terile civilisate s'a inteles cà cel mai bun
lucru in materie de imprumut este de a se Idsa
deplinh libertate interesatilor. Se pote ca dobanda
esageratd, cameta sail usura sh fie condamnabila
din puntul de vedere moral : insd nu prin legi ci-
vile se pOte sthrpi.

www.dacoromanica.ro
 CAnroLuL vn.
PROFITUL.

In starea primitiva a industriei productiunea se

mArginesce la intOmpinarea trebnintelor personale ;
familia lucrézA pentru sine, Para s aiba a se in-
griji de trebuintele altora. Cu progresul divisiunei
muncei, apar rneseria0i care lucréza dupe coman-
dele ce se fac. Industria domestica, atelierele in
familie ajung pentru a satisface trebuintele. Mai
thrqia, divisiunea muncei desvoltandu-se ; popula-
tiunea inmultindu-se, trebuintele cresc6nd, alaturi cu
industria dornestica, apare intreprinderea, adica fa-
bricatiunea pe o scarA mai mare, condusA de cA-
tre intreprindelor, cu risicul FL pericolul sett Acesta
este cea din urma forma a productiunei, 0 care
din unele puncte de vedere, a fost un adevèrat
progres.

§ 1. Profitul tutreprinVtorului.
Profitul este partea ce remane pe séma intreprin-
claorului unei industrii, dupe ce s'au scaclut tOte
cheltuielile de productiune.
Din productul brut al unei intreprinderi Ore-care,
cel care o conduce, trebue sa scaqii remuneratiu-

www.dacoromanica.ro
112 REPARUTIUNEA A111110

nea cuvenitrt tutulor agentilor care art contribuit la

productiune, precum sunt renta pilmêntulni, sala-
riul lucratorilor, interesul capitalului ; prisosul ce
re'inane constitue profitul si se cuvine de drept in-
treprindelorului pentru munca sa, pentru risicul la
care s'a espus. Se intelege de la sine di. in casul
cand intreprinderea nu ar mai produce profit, in-
treprindkorul o ptirrisesce.
In Orile inaintate profitul intreprind6tori1or tinde
a scrtdea ca si interesul capitalului. din causa con-
curentei ce'sI fac intre dOnsii intreprind6toril. CMid
concurenta devine prea mare, q calla a:0 intre-
buinta capitalurile si sciinta in teri sträine.
Intreprinderile de tot felul sunt favorisate prin
desvoltarea spiritului de asociatiune. TOte lucearile
marl, care sunt una dintre gloriile timpului nostru,
se datoresc asociatiunei capitalurilor. Institutfile de
credit si de asigurare art ajutat asemenea forte
mult intreprinderile marl ; ele combinA mijlOcele
cele mai ingeniose pentru strAngerea capitalului ne-
cesariti, si lath concursul lor nici o lucrare mare
nu se mai pOte efectua.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA A TREIA
CIRCULATIUNEA A VUTIIEL

En slarea patriarcala omul produce numai in ve-

derea inUlmpinadi trebuintelor sale. Fie-care sef
de familie organiseza munca pentru sine si aT sel,
fara ingrijire de nevoile altora.
Cand comunitatile patriarcale se organiséza in
forma de Stat, i relatiunile intro diferitele popOre
se incep a se inmultit; cand divisitmea muncei se
desvoltCza, produckorii nu se marginesc a lucra
numaY pentru trebnintele familieT, el" produc si pen-
tru a desface, adica a schimba productele lor con-
tra altor producte de care aa trebuint,a. Acest
schimb, acesta transmisiune a avutieT de la o per-
sona la alta, constitue ceia ce economista. aii nu-
mit circulatiunea bunurilor saa cironlatinnea avutiei.
Mecanismul prin care se operka circulatinnea este
schimbul.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL 1.

SCHIMBUL.

§ 1. Foliose le sociale ale piehinibulul.

Ornul in general, omul civilisat in special, are
trebuinte atk de variate in cat el nu le pote in-
thmpina numai prin munca sa proprie, isolatrt. Cel
mai inteligent i cel mai laborios nu pOte s'a fa-
briceze tOte obiectele care 'T sunt necesarii.
Produatorul mkrginindu-se a fabrica numai o
sëtnä de obiecte, el produce mai mit de cM are
trebuinhl, si intrebuintézil prisosul sa chiar tot ce
a produs pentru a'sT procura prin schimb aRe o-
biecte care 'T sunt trehuinciose.
Schimbul este o pornire lirésc a omului. Chiar
sèlbaticiT 'at procura unele obiecte trebuinciose &Ind
in schimb ceia ce at, adica dinci de elefant, ba-
nane, i alte producte naturale ale localitAtei in care
se an asedatT.
Economistul Gamier a dis, cu mult dreptate, ci
schimbul este jegttura orT-cariia societ4T, un mij-
Joe neapt.rat necesarit in mecanismul social, Mil
care nu ar esista nici-o viatà, nici-o activitate. in-
tréga societate infàiézà fn activitatea sa un sir de

www.dacoromanica.ro
 SCHIM13111, 115

schimburi reciproce de serviciuri, de producte, de

munea.
Schimbul contribuesce mai mult de cat ori-care
lt mijloc la crescerea avutiei. Pop (Vele nu se ina-
vutesc de cat inmultindu-si relatiunile de schimb.
In trecut, ea si asta-di, natiunile cele mai avute
sunt acelea la care schimbul este mai desvoltat.
Numai prin sehirnb Omenii 'el pot procura o-
biecte din diferitele parti ale globului, producte ale
climelor at:et de variate. Fara schimb romanii ar
fi lipsiti de tOte productele climelor calde, de atetea
obiecte fabricate pe care nu sunt WO in stare a
le produce, si pe care ei si le procura &Ind in
schimb productele agriculturei lor.
FolOsele intelectuale ce produce schimbul sunt
tot atat de insemnate ea si cele materiale. Prin
contactul mutual ideile circulka ca i bunurile ma-
teriale ; si ca urmare. natiunile se folosesc reciproc
de progresele realisate in diferitele ramuri ale ac-
tivitatel. Cu modul acesta descoperirile facute de
un popor in sciinte, in arte, in industrie, folosesc
tutulor poporelor care sunt in relatiune cu densul.
Din punctul de vedere moral schimbul contri-
buesce a apropia natiunile, a stabili legruninte de
solidaritate, a infrati, pre cat este cu putinta, po-
pOrele. In starea de isolare Omenil sunt nepasatori
unii pentru nevoile altora ; nu se intereseza dach
cutare natiune este strivita de alta mai tare de cat
densa. Din contra, schimbul legandu-le prin miT de
interese, contribuesce a crea acea simpatie intre
natiuni, care la momente de pericol impinge pe un

www.dacoromanica.ro
1 16 CIRCULA111.14EA AVUTIET

popor d'a vairsa sangele pentru scaparea cela

asuprit.
POte ca numai prin schimb, sub diferitele sale
forme, sa ajungh omenirea a practica odata aces
sublim principiti de morala, adica : ajuta-
ti-ve" unil pe alta. Numat prin intuultirea si perfec-
tionarea sehimbului societatile umane se vor putea
apropiia vre o data de visal 061' universale.
In acesta indrumare a omenirei eatre pace si in-
fratire, economia poldica este de mare ajutor, pen-
tru cä acésta sciinta invederAnd folOsele ce resula
din inmultirea relatiunilor dintre popOre, contribue
a le apropia, a le face solidare. .De timp indelun-
gat, dice inteleptul economist si moralist Droz, re-
ligiunea si filosofia spun Omenilor sA traiasca in
pace, sa se ajute intre dnii pentru a culege bu-
tul ce le destina natura. si de timp indelungat do-
rintele lor generose sunt tractate de chimere. lath'
ca o sciini, ocupata de lucrarile cele mai mate-
riale, vine, invélendu-ne mijlóce de a cresce avu-
tale i lucrarile nOstre, sa detnonstreze ca interesul
nostru ne impune a urma consiliile pacinice ale
religiunei si ale filosofie. Cu cht luminile se vor
lati, cu atét se va judeca ca cel mai puternic aju-
tor al morale)" este econontia poIitic

§ 2. Valar ea.
ValOrea este insusirea ce aü lucrurile, munca sa
serviciile, de a putea fi schimbate.
Pentru alst putea intAmpina trebuintele Omenii

www.dacoromanica.ro
 SCIIIMBUL 117

schimbii productele ce posedd contra altora de care

aii nevoie. Schimbul nn se pole face dupe intfun-
plare ; trebue ca intre cele done producte care se
schimba unul contra altuia, cC esiste Ore-care ecui-
valenta. Acesta ecuivalenta. se estimeza dupe utili-
tatea ce mnfàizà obiectele : iar valOrea resulta din
eomparatiunea acestei utilitati respective.
Asa dar valOrea nil este ceva material, un lucru
care face parte integranta din materie, ci on sirn-
plu raport intre Militatea lucrurilor. Sa Liam un
esemplu : Cand tin om are o bucata de pane si
milnanca dintr'ansa, se dice ea panea este vtila ;
c and insa" doresce sa aiba si o bucata de came si
pentru acesta taie din panea sa o bucata si o di
Th schimbul bucatii de came, atimel se (lice ea
acea bucatá de pane are vcdOre.
ValOrea obiectelor este variabila : ea se triësóra"
prin comparatitmea sa en alle obieete.
Variabilitatea valorel depinde ne obiectele ee si
compara intre thInsele, de epocele i imprejurrile
in care se face sehimbul si de localitatile uncle se
efectueza acest schimb.
Un ornic pretuesee inal mult de eat o pane saii
de cat un litru de vin; insa pretuiesce mai putin
de cat o gerna, un diamant saib tin zafir.
Dac'a se schimbti un ectolitru de porumb cand
se vinde cu 5 lel, negresit C cu acel ectolitru
nu poti cumpara aceiag suma de obiecte ea in
casul cand ectolitrul de porumb s'ar vinde eu
10 de le.
In fine in Verile, unde smochinile, cormalele si

www.dacoromanica.ro
118 CIRCULAT1UNEA AVUT1EI

alie fructe sudice sunt comune, adese-ori se las&

de se stria; la noT unde asemenea fructe nu se
produc, cu pretul a ilece portocale poti cumpara
paLm i cinci kilograme de pane.
Elementele care fac ca vakirea sa fie variabila
sunt : Utilitatea, mai mare sail maT mica ce infá-
tiëzil obiectele, Raritatea obieetelor, Rapor-
tul intre oferta i cerere; in fine spesele sail cos-
tul de producere.
Utilitatea este elementul esential care face sa va-
rieze valorea obiectelor. Un object inutil, nefiind
trebuincios nimenui nu pOte sa aiba o valOre. Cu
IOW acesLea sa nu se creza c tOte lucrurile utile
au valOre ; ask', apa care este fOrle utila. cand insa
cine-va ;*3 i-o pOte procura dinteun riil sail isvor,
adica cand se aflä in catatime nelimitata, cu bite
ea este forte folositOre. nu are valore.
Raritalea face ca petrile prepse en tote cä n'ail
vre-o utilitate efectiva totusi ail o valore mare.
Cana sunt vindkori pntin, obiectele marl si cum-
paratori multi, adica cand cererea este mai mare
de cat oferta, valorea obiectelor se urea. Din con-
tra, daea sunt vinclelori maT multi si Pere ri mar
putine, valOrea obiectelor scade.
Produckorii nu consimt a se de,face de obiec-
tele ce ail de vindare de cat atunci chnd dorilorii
de a le cump6ra le platesce costul de producerer
adica materiile prime intrebuintate la fabricatinne
renta pamêntului, salariile !neva torilor. interesul ca-
pitalalut, diferitele darT si pe d'asupra un beneficia.
Aceste cheltuielT variind dupe imprejurari, adica

www.dacoromanica.ro
 SCHIMBUL 119

dupe natura pamentului, densitatea populatiunei,

abundenta capitalului, este natural ca i valOrea
objectelor sh varieze cu dinsele.
Din cele dise resultä ca valOrea obiectelor nu se
pOte ficsa chiar pentrn obiectele cele mai trebuin-
close precrun sunt carnea i painea. Singura basal
de estimatiune ee se pOte adopta este aceia a chel-
tuiehlor de produetiune, de Ore-ce in casul cand
un prodncetor nu :1r scOte nici cheltuielile, negre-
sit ca va renunta de a mai produce.

§ 3. Pretul.
In vorhirea usnala se intelege prin cuvintul pret.
Nalorea unui object ficsata prin catatimea de mo-
. neda in schimbul cariia se pOLe ceda acel object.
Se nnmcse prq curtnt al unui object, cuanti-
tatea de moneta pentru care se pOte vinde sati
cumpera eur(nt acel object. Ast-fel se dice ca pre-
tul curent al eetolitrului de grail de anteia cuali-
tate a lost de 12 lei in piata Brailei in cutare di.
in easul eand grant de acea cualitate s'a vindut in
Braila eu pretrd media de 12 lei.
Pretnl eurent se stabilesce dupe spesele (1, pro-
durere. care represinta lOte cheltuielile facute de
producetor pentru a fabrica sat a produce in o-
bject, plus profitul net sail beneficiul.
Spesele tie producere cnprMd interesul capitale-
Ion, retrihrdiunea sail salariul lucratorilor i intro-
prindetorulni, renta pamentului si impositele platite
Statului.

www.dacoromanica.ro
120 CIRCULAT1CNEA AVUTIEI

Sunt casuri in care unul din aceste elemente nu

este cuprins in spesele de producere ; ast.fel pOte
lipsi renta pamentulal.
Pretul curent se forméza pria concurenta intre
vincletori çi cumperatori, adica prin aceia ce se
numesce in economia politica legea ofert& fi a ce-
rerel. Oferta infatiséza marfa disponibila pentru de-
sfacere, iar cererea represinta marfa ceruth de catre
doritori.
Cand se ofera mai multa marfa de cat se cere,
pretul scade; iar cand se cere mai multà marfa
de cat se ofera, pretul se urea.
Pretul curent este variabil ca si valerea si din
aceleasi cause, adica U tilitatea obiectelor, raritatea,
raportul intre oferta si cerere, si spesele de pro-
d ucere.
Sunt obiecte care nu se pot produce dupe vointa
mutat' ; ast-fel suni operele marilor maestri al pic-
Lurei. Pretul wan asemenea obiecte depinde numai
de cererea amatorilor i devine un pret de Inc-
not
In unele imprejurari autoritatile publice an cre-
(jut si cred crt este drept srt se ticseze un pre!,
maesinnon pentru unele obiecte de anteia necesi-
tate, precum stint carnea i panea. Ori-cat s'ar
parea de contrarie libertatei transactiunilor ac6stii
ficsare de preturi, trebue sit recunOscem ca pro-
ducetorli o juslifica. In adever, se intiimpla adesea
ca brutara sari macelara, en tOta eftinatatea cran-
liii tzi a vitelor, vend painea si carnea cu preturi
indouit de marl de cat ar Ii drept sa céra. In ase-

www.dacoromanica.ro
 SCHIMBUL 121

tnenea imprejurare nu se pOte rasa alimentatiunea

publich la discretiunea coalitiunilor dintre brutari
.si macelari.

§ 4. Bursele de Comereiii.
Se numesce .Bursii localul uncle se intrunese re-
gulat cornerciantii si top' agentii care se ocupd cu
traficul titlurilor financiare si al mdrfurilor spre a
vinde si a cumpe-ra mdrfuri oil titluri.
Bursele sunt nisce adevèrate tirguri unde se in-
tftlnese si Invoiesc v'endkori si cumOrdtori. Aci
curtieril sail mijlocitorii aduc pe clientii lor care
dorese sdl vindd ori srt cumpere chdrtii de valOre,
rndrfuri, oil grdne.
Intruniri de felul acesta se tineati chiar la cei
vechi. Cu tOte acestea bursele s'all organisat si
s'ail reglementat pentru anteia Ord de orasele an-
seatice.
Tote orasele industriale si comerciale de Ore-
care insemndtate au infiintat anume edificiuri pen-
tru inirunirea comerciantilor si efectuarea transac-
tiunilor. In Bucuresci s'a construit palatul Bancel
Nationale, care va servi si de local pentru Bursa
capitalei.
Cu ocasiunea traficului de mdrfuri si efecte fi-
nanciare se tace si agiotagirt, un abus al opera-
tiunilor de burg, care face pe multi srt priv6scd
acesld institutiune ca o casä de joe cu caracter
oficial. Adev'erul este Ca cu t6te mèsurile luate nu
se pOte inpedica ca sä nu se jOce, cum se dice,

www.dacoromanica.ro
122 CIRCULA v MBA AvnTIRI

asupra traficului efectelor financiare, si in special

asupra rentei. Deosebit de afacerile seriOse, facute
la termen si care sunt legate, se fac si operatiuni
fictive, adica inchipuite, care nu sunt in realitate
de cat prinsori facute de jucatorii de la bursa
asupra urearei sail scaderef cursului valorilor. Multe-
averi se perd. multi Omeni neesperimentati cad vic-
tima acelor jucatori indrasneti, care nu s'e sfiesc de
nimic numai sa se pOta folosi de naivitatea celor
ce ered ca. jucand se pot inavuti in cate-va mi-
nute.
Esperiinta tutulor Statelor a dovedit ca jocurile
de bursa inrtnresc in modal cel mai vëtämator a-
supra moralitatei publice ; contrihuese inteo pro-
portiune mare la ruina atator familii.
Faptul cä intr'un timp forte scurt speculantil fara
remuscare at filcut averi insemnate, indémna adese-
off orneni tieniUl i regulati sa's1 incerce norocul
jucand la Bursa economiile strinse cu multe pri-
vatiuni. Resultalul fatal este ca, pe langa ca(i-va ju-
catori, se perd suma. de Omeni.
Off-cum ar fi insa de ore-ce Bursa este o insti-
tutiune fOrte utila, re.mane ea publicul sa se ferescil
de a cadea in cursa ce i se intinde de catre spe-
culatorii neonesti. Cum dice, cu drept cuvint, I).
Beaulieu, ori-ce tacit sail tirg atrage pe escroci,
eeia ce nu insenmeza ea tirgurile trebuesc des-
fii n tate.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.

MONETA.

§ 1.Natura si rolul monetei.

Schimbul in natura, trocul sai °amyl nu se pot
face de eat in societatile primitive i pentru un prea
mic num6r de obielite. Este invederat c agricul-
torul avind trebuinta de vestminte nu si le note
procura oferind in schimh negutatorului de haine o
cuantitate Ore-care de grail. Ant Ohl, se pOte Ca Ile-
gutatorul de haine sa nu aibk nevoie de grail ; al
douilea, daca ar sta sä schimbe hainele sale en
tot soitil de obiecte ce i s'ar oferi de eel' doritorT
de a lua vesminte, ar trehui ca alaturi cu maga-
sia sa de haine sa aihä o altä magasie unde si
stranga i sa desfaca feluritele obiecte ce ar fi pri-
mit in schimb. Acésta este cu neputinta, afara nu-
mai de schimb de putina insemnatate (1).
'Rite anevointele i. imposibilitatea ca transactiu-
nile sa se faca prin schimbul in natura ail fost in-
laturate prin aflarea unei inarli care nu numal: ca.
este primita de WO, lumea, dar se pOte imparti pi
pastra fara sa se altereze. Acésta marfa universal
primita este moneta.
(1) Atit-fel stint schimbul ol(elor, gramlul, porurnbulu1 in
sate pentru 1egum i alte obi,cte.

www.dacoromanica.ro
121 CIRCULATIUNEA /mini
Moneta se pOte dar defini : marfa care servesce
de instrument pentru a efectua schimburile si de
mèsura comuna a valorilor.
Orl-ce marfa póte servi de moneta numaY sa
fie primita de lume i sa se OM imparti in frac-
tiuni cat mai mid. Ast-fel in loc sa se pretuiased
cutare object in moneta de argint sail de aur, s'ar
putea pretmi in grail, in vite sari alta rnarfa ; s'ar
putea, dice ea casa cutare pretuiesee atati ecto-
litri de graft sati atatea capete de vite. Chiar
asta-di pe la sate Oranul cump'era de la cerce-
lari diferite obiecte oferindn le in schimb oua, grad,
porumb si chiar pas6rii.
Cu tOte acestea nu puma'!" grãul, dar ori-care alt
product nu insusesce cualitatile or'i proprietatile ce-
rute pentru a putea servi de monetrt. Pentru ca o
marfa sa pOtá fi intrebuintata ca moneta trebue sa
aiba o valOre cat se ptite mai constanta ; sa se al-
tereze cat mai' putin prin frecare i influintele chi-
mice : sa aiba compositiune omogend i sa se WA
imparti in fmctiuni mid, fara ca printr'acesta sa
Oat* din valOrea sa ; in fine sa se pad transporta
en inlesnire la ori-ce distante si pentru acest sfãr-
iL trebue sa aibil sub un volum mic o valOre
mare.
Aceste insusief diferite le posedd, in mod mai
complet, Aurul si Argintul, i cu osebire cel d'an-
tati. De aceia aceste done metale aü fost intrebuin-
tate inca din vechime pentru fabricatiunea monetei.
FolOsele ce inratisOza cele douè metale pretiose
pentru fabricatiunea monetei sunt insemnate. Ant8iii,

www.dacoromanica.ro
 MONETA 125

ambele sunt in adeve'r pretiase, de Ore-ce sunt eau-

tate in tata lumea pentru a fabrica dinteansele di-
ferite obiecte. Valarea lor este pre cat se pate de
sigurà i intemeiata, pentru cä se gasesc anevoie
si se estrag cu multa cheltuialii. Ail a perfecta o-
mogenitate, ori-care le-ar fi proveninta. Aurul din
Siberia si din California ail aceiasl valare. Se pot
imparti in fractiuni cat de midi Fara ca sa Wda
din valarea lor, pentru ca se pot reconstitui. De
alta parte aurul si argintul se pot transporta cu
mare inlesnire de Ore-ce sub un volum mic cuprind
o valore mare; ast-fel 100 grame de argint repre-
sinta 20 lei, pe cand un ectolitru de grail trage
75,000 sail 80,000 grame ; iar 100 grame de aur
are atata valare cat don't' boiff care ar can tali
400,000 grame. In fine, valOrea ambelor metale
este dintre cele mai stabile, insusire esentiala pen-
tru o marfa destinata a fi m'esura comuna a va-
lorilor.
Dupe timp s'a intrebuintat diferite substante drept
monetà; ast-fel moneta atenianilor era de cositor,
a lacedemonianilor de fer, a romanilor, la inceput
de aroma. In Abisinia s'a intrebuit4at piperul si
sum, in Armenia de nord ca si in part& sep-
tentrionale ale Europei blanile, in Rusia panil la
Petru 1-hl teletinul, in Virginia tutunul, in unele
colonist' zacharul. S6lbaticii din unele partY ale A-
merice intrebuinteza ca monete un soiil de co-
chilage.

www.dacoromanica.ro
126 C1RCULAT1UNRA AVUT1E1

§ 2. Valórea monetei.
ValOrea monetei nu se pOte determina in mod
arbitrar, fie de catre autoritate, fie de catre parti-
cularT ; ea este supusa legeT la care sunt supuse
tOte valorile. Cu bite acestea, in diferite State su-
verana nesocotind acesta lege ail alterat valOrea
monetei, ail falsificat putem dice moneta, dandu'T
o valOre mai mare de cat aceia pe care o avea
in realitate. Urmarea a fost cà pretul obiectelor s'a
urcat in proportiune cu gradul de alteratiune al
monetelor.
Ca tOte valorile, valOrea monetel este variabila
dupe timp si dupe imprejurari. In vécul de mijloc
se cump'era, cu argintul cuprins intr'o moneta de
ale nOstre de dna lei, un ectolitru de grail ; aceiasi
cuantitate de grail costa asta-di de patru si de cinci
off mai mult argint ; cu alte cuvinte valOrea argin-
tulul a scadut la a patra parte din ceia ce pretnia
pe timpul acela. Acésta scadere a valoreT, nu nu-
mai a argintuliii dar si a auruluii se esplica prin
productiunea cu mult mai abundenth a acestor me-
tale pretinse dupe descoperirea Americei si esploa-
tarea lor in atatea localitatt
Dupe D. Laveleye eatatimea de aur si de argint
ee esista in Europa pe la anul 1500 se estima la
dna miliarde, iar productiunea lor anualh la 25
miliOne. Astd-cli se aflä de la 50 Oa. la 60 mi-
liarde, iar productiunea anuala se urea la 900
miliOne.

www.dacoromanica.ro
 MONETA 127

Olerta i cererea influinteza asupra valOrei mo-

netei in acelasi mod ea asupra tutulor valorilor.
Land inteo localitate se aflà mai multh moneth de
cat ar fi trebuinciOsh pentru daraverile locale. este
natural ca valOrea sa sh se micsoreze, adica cu
aceiasi cuantitate de rnoneth sh se cumpere mai
multe obiecte, sati ca preturile sh se urce. Din con-
tra, dach se cere mai multh moneth pentru schim-
burile locale de cat se aflä in circulatiune, valOrea
monetei cresce, iar preturile se micsorézh.
Speculatorii urmaresc cu atentiune bite schim-
harile in valOrea monetei, i o esportezh aiurea
uncle este mai chutatä, din localitatile uncle este
prea abundenth.
S'a discutat mult asupra cestiunil de a se sci
dach este vre-un folos ca o teed sh posedeze multa
monetä. In trecut se credea cà cu cat un Stat poseda
o cathtime mai mare de monetä, cu atat era mai
avut; acestä ereire nu mai este impärtith astd-cli
de cat de eel care nu poseda nici notiuni elemen-
tare de economie politich.
Chthtimea de moneth afRitOre inteo teed nu pOte
spori sati micsora chtatimea de marluri ce poseda ;
prin urmare, dach printr'o imprejurare öre-care,
s'ar aduce in acea Orà o indouith chi:gime de mo-
neta de cat se aflá, resultatul ar fi cà preturile mar-
furilor s'ar urea, obiectul care se vindea cu cinci
lei s'ar vinde cu dece lei.
Asemenea varialluni de preturY provocate de o
prea mare cuantitate de monetà, produc sdrunci-
nail in daraverile sociale, de öre-ce invoirile dintre

www.dacoromanica.ro
128 C1RCULATIUNEA AVCTILI

Omeni facute prin contracte, se intemeiaza pe pre--

turi care schimbandu-se in mod Oat de neprev6-
chit pOte ruina sail impove'ra o lume intrOga, usu-
rand numat pe debitori. De aceia este de dorit ca
valOrea monetel sa fie cat se pole mai statornica,
cu alte cuvinte sa esiste o proporliune intre suma
de moneta i numèrul daraverilor ce se operezit
prin ajutorul monetet.

§ 3. Sisteme monetare.
In veehime se cantarea metalele pretiose pentra
efeetuarea daraverilor. Chiar asta-cit in Australia si
in California se cantaresce praful de aur cand se
(là in schimb pentru a cumpOra obiecte. La not
odiniOra (iganit numiti aararc plateaii birul cu praf
de aur adunat din nisipurile Oltu lui, Argesului
altor riuri. Se vede insa ca cantarirea infatisa Ore--
care greutaci. de Ore-ce chiar la cel: vechi se atlii
cu cale sa se atesteze valOrea monetelor printeun
semn particular intiparit d'asupra lor.
In privinta determinarit former, a dimensiunilor si
a greutatil monetelor la eel vechi, Aristotel ne
spune in opera sa Politica urmatOrele : 4Se con-
veni de a da i de a primi in schimburt o materie
care, utila prin ea insa'si, sa se OM manui cu in-
lesnire in daraverile obisnuite ale vietei, ast-fel fii
ferul, argintul, sail alt4 substanta analoga, cariia I
se deterrnina mai anteiti dimensiunea i grentatea
si in fine pentru a scapa de cantariri i tasurari,.

www.dacoromanica.ro
 MONETA 129

asemenea substante flu% insemnate cu o intipàri-

tura particulara", sewn ii valorei,.
AstA-dT, ca si in trecnt, Statul bate sail fahricéza
discuri de aur sail de argint, delerminftnd greuta-
tea lor, elltritimea de metal curat ce cuprind, nu-
mele si valOrea lor legalil.
Aural si argintul se umestecri in Ore-care propor-
Oune cu arama pentru ca moneta sa fie mai tare.
Proportiunea din tre metalele pre0ose si arama sO
numesce OW; iar amestecarea ar'dmei Cu aunt) si
argintul ttliagin. Dupe esperienlele facute de chi-
misti s'a decis ca proportiunea de aramä sä tie de
o decime; ast-Fel, child se dice cri titbul monotei
este de nou'e deeimi, a.esta inSemukva cd este coin-
push din none" p'arti de aur 59.5 de argint si din-
tr'o parte de aramit
Moneta mAruntil, trebuinciOsrt pentru plaii
se face din aramrt, bronz i nichel. Acest'd moneta"
are curs legal numal pentru regularea daraverilor
midi%
Unitatea monelarrk este o piesh sail bucard de
aur ori de argint. Francia are francul, Englitera
livra sterling, Olanda fiorinul, Germania marca, Sta-
tele-Unite dolarul, Romania leul. Cele-alte monete,
mai marl sari mai mici. sunt multipli sail sub-
multipli at unittitel respective.
Aurul i argintul fluid cele donil metale intre-
buintate i Vit a. lumea pentru fabricatitmea monetei,
se nasc intrebärile : Care dintre cele doue" trebuesce
preterit ? Este mai avantagios de a le intrebuinta
pe amêndo6 ? si in cas afirmativ : trebue sa se de-
9
www.dacoromanica.ro
130 CIRCULATILINEA ATUTIET

termine un raport legal intre valOrea argintulta ei

aurului ?
Din tOte punctele de vedere aurul este superior
argintului ; pentru aceia unil economisti '1 acorda
preferinta ca metal monetar. Cu tOte acestea, ceia
ce intereséza in materie de moneta fiind ficsitatea
valorei, s'a cautat a se determina care din cele
done' metale are valOre mai flesh'. Yana asta cli ces-
titmea nu este Inca resolvata in mod satisfäcètor.
IJnii economisti sustin c valOrea argintului este
mai statornica de cat a aurului; alp sunt de pa-
rere contrarie. Economistul german Roscher este
de parere ca. argintul este mai apt de a'si mentine
pretul pentru periOde scurte si aurul pentru periOde
mai lung.
Cele mai multe Staturi art adoptat ca metal mo-
netar argintul, fabricand in acelasi timp monete de
aur i stabilind un raport legal intre valorea celor
dmfe metale. In Francia s'a ficsat printr'o lege ca.
uu kilogram de aur pretuiesce 15 'J, kilograme de
argint sail 3,444 franci 44 centime. Insil, cu tot
raportul legal, de öre-ce valOrea relativa a celor
dou6 metale variaza dupe imprejurhri, in comerciu
de bane& esista tot-d'a-una o diferinta intre valo-
rea celor douè metale, diferinta mai mare sari mica
de cat raportul stabilit prin lege; acésta diferinta
se numesce agio. Cand cine-va are trebuinta de
aur si dá in schimb argint, platesce bancherului
un agio, adica diferinta ce esista in momentul tran-
sactiunei intre valOrea aurului i argintului. In piata
Bucurescilor, agi0 aurului asupra argintului varieza

www.dacoromanica.ro
 MONETA 181

asta-di intre 1.50 si 2, adica pentru 100 lei aur se

platesce 101 si 50 sail 102 lei argint.
Intrebuintarea celor douè metale pretinse pentru
fabricatiunea monetei a dat nascere sistemelor mo-
netare. Dupe sistemul frances unitatea monetara
este in argint, stabilindu-se un raport legal intre
valOrea acestui metal si valOrea aurului. In Eng li-
tera unitatea monetara este in aur ; cu tOte acestea
guvernul bate si moneta de argint cu titlu inferior.
In Olanda i Belgia se recunOsce ca moneta legali
numai monetele de argint, femaind ca comerciul
sa determine, dupe imprejurari, raportul intre aur
s,i argint.
Aceste sisteme diferite sunt clasate in done' : sis-
temul monometalie §i sistemul bimetalie. In siste-
mul monometalic se bucura de cursul legal numai
o singura monetii; spre esemplu moneta d aur in
Englitera, cea de argint in Austria ; in sistemul
bimetalic ail curs legal moneta de aur si cea de
argint.
Uniunea monetara latina a adoptat sistemul bi-
metalic, recunoscut si in Romania.
Para asta-di se discuta intre specialisti care din-
tre cele douè sisteme este preferabila. Sistema bi-
metalica este combatuta de catre monometalisti
pentru ca in tot-d'a-una moneta care are valOre
mai mica gcrnesce pe aceia care are valOre mai
mare. (Ind scade valOrea argintului, aurul se es-
portOz i prin urmare se scumpesce. Invèlatul
astronom Newton a propus, spre a se inlatura
crisele provocate de fluctuatiunea raportului intre
www.dacoromanica.ro
132 CIRCULATIUNEA AVUTIET

aur i argint, sä se slabilesca in tOte Iërile acelT

raport intre aceste done' metale. Cu rnodul acesta
hanchiera nu s'ar mai interesa sal esporteze cand
un metal' nand pe altul.
In general economktif acorda preferinta argintulta
ca mone1 ti. principala, pentru cuventul ca valOrea
sa este mai' statornicii de cat a auruldi, insuire
esential'a pentru moneta.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.

CREDITUL.

§ 1. Creditul in general.
Se numescesce credit increderea ce an omeniT
intre densli si pe temeitil càriia unul 'Rite da altuia
ingrfuri sai bani, pe simpla indatorire crt va .plâti
costul lor intr'un termin convenit
Creditul este personal, ceind se intemeiaz6 pe in-
crederea ce insufll. persona crcriia se face credit,
adia debitorul ; este real, cAnd creditorul cere de-
bitorului o garantie materiald, emanet sag ipotecii.
PopOrele primitive precum si acelea care nu au
o administratiune dreptil si onestn, si unde prin
urmare garantiile legate nu insutlil indestulà incre-
dere, practiceza forte mult creditul personal. Ase-
menea, in rerile uncle transactinnile cornerciale an
ajuns la un mare- grad de desvoltare, si unde spe-
culatiunea nu se pute impAca cu fortnalitatile mul-
tiple ale credilulcii real, se intrebuintezd creditul
personal. Transactiunile dilnice ce se operezil in
marile stabilimente de credit, sunt tOte intemeiate
pe Increderea ce insufln. persOnele.
Garantia, ce insu11 insusirile persOneT care cere
credit, are o infininhil considerabilil chiar in opera-

www.dacoromanica.ro
134 CIRCULAVUNEA AVUT1ET

tiunile credituldi real. Cualitatile morale si intelec-

tuale ale debitoreldi atêrna forte mutt in decisiunea
creditorula Nu impruniuta cine-va chiar pe un
om avut cand el nu insufla incredere, cand credi-
torul se teme de a fi espus la neajunsuri.
De aceia, dupe cum dice cu multa dreptate Rau,
o tera se va bucura de un credit cu atat mai mare
cu cat va domni intee'risa mai multe deprinderi
morale, aplecare spre rnunca $i economie, $i cu
cat administratiunea si legile vor asigura mai bine
drepturile creditorilor.
Creditul datéza din cele mai vecla timpuri ; e/
a mers perfectionandu-se treptat cu inaintarea di-
vilisatiunel. In timpul nostru operatiunile de credit
ail devenit unu dintre cele mai' puternice mijlOce
de circulatiune a avutiilor.

§ 2. Folosele si inconvenientele creditulni.

FolOsele ce infatiséza creditul sunt morale si ma-
teriale.
Este invederat ca prin faptul creditului se inte-
meiaza relatluni din ce in ce mai numerOse si maf
stranse intre ()meta. In casul cand o transactiune
se lichicléza prin barii, indata ce operatiunea este
efectuata, creditor si debitor se despart. Din con-
tra, transactiunile prin credit léga pe creditor si
debitor; cel d'antein urmaresce cu ingrijire apnea-
turile celui de al douilea pentru a se incredinta
daca a meritat increderea ce i-a acordat.
Creditul desvoltéza inteo Ora probitatea corner-

www.dacoromanica.ro
 CREDITUL 135

ciala, increderea reciproca. Este constatat ea in

Orile unde nu esista ereditul ; unde mai tOte dara-
verile se reguléza prin bani gata, probitatea in a-
faceri este mai rara de cat in acelea unde creditul
este respandit.
Din punctul de vedere material creditul contri-
buesce la crescerea avutiei pentru ca favoriséza
productivilatea muncei. Inireprindetoril capabili, dar
caror le lipsesce capitalul. pot esecuta lucrari utile
cilnd li se inlesnesc mijlOcele de a lucra.
Prin credit economiile realisate devin productive.
In tOrile uncle nu esista increderea cel avuti strang
comori, inchid bani in obiecte pretiOse. In Olanda,
in Danemarc-a, in Scotia, agricullorii incredint.eza
tOte economiile lor bancilor care le dail cu impru-
mut celor care ail Lrebuinta de capital. Din contra
in Ode asiatice i aiurea, eel avuti tesauriséza sali
cheltuiesc banii pe obiecte de ornamentare.
Mime cu *tonal creditului se pot esecuta ma-
rile lucrari publice. Tern cea mai avuta nu dis-
pune in tot monieptul de fondurile necesarii pentru
a construi cai ferate, a canalisa riurile, a face Ca-
naluri de navigatiune. Creditul intemeiat pe veni-
turile presente si viitOre, procura mijlOcele ce
reclaina esecularea unor asemenea lucrari.
Ori cat de insemnate ar fi folOsele ce ne aduce
creditul, sil. nu se credit ca el are insusirea de a
inniulU avutia sail capitalurile unei tkri. Creditul.
fiind inclatorirea de a plati la un termin fics un
capital ce ti se incredintka, cu alle cuvinte o
promisiune scrisil, nu se pOte admite c'd o simpla

www.dacoromanica.ro
ipa C14CULATIUNEA AVIY1 To-

subscriere a until act de iThrumutare sa sporesca

eapitalul. Principalul merit ce infäliséza creditul
este de a face productive capitalurile neintrebuin-
tate ; de a strange tOte economiile disponibile ei
a le procura produc'elorilor. Prin faptul acesta insà
capitalul nu se sporesce, remane acelast Ast-fel
daca se perde sail se arde actele de imprumut
printr'acesta nu dispare capitalul imprumutat ; el
remane acelasi cu deosehire cà creditorii pierd iar
baoii dap* reman in punga dehitorilor.
Trebue sa De petrundem bine de acest adevèr,
caci inteles intr'alt-fel creditul pole deveni pericu-
los pentru o terä. Credinla cä creand titluri de
comerciil, semne de valori, se creaza in acelasi
timp valorY reale corespondente, Ole conduce la
cele mai teribile calastrole financiare. Se num'O'ra
en miliardele perderile ocasionate de acésta falsa
interprelare a credal-Ilia.
AlaturY cu folOsele ce so datoresc creditului tre-
hue sa semnalam si neajunsurile sale. Creditul Ole
aduce prosperilatea sail_ ruina, liupe modul cum
este intrebuintat. El est e util numaY in casul cand
servesce a intcmeia o intreprindere productiva ; este
vetemator cand se iutrebuinl.ezà pentru a intampina
cheltuielf neproductive. Ast-fel, nu se pOte Dunn
productiv Preditul care procura Statelor capitalurT
pentru a cons!rui fortificatiunI, pentru a cumpèra
arme i alte munitiuni de reshel. Asernenea nu pOte
-11 productiv creditul care inlesnesce consumailunile
zadarnice, care alimenteza lucsul i risipa. Din con-
tra. un asemenea credit ruinéza famibile si produce

www.dacoromanica.ro
 CREDI cuL 137

ele nia marl desordine morale i materiale intr'o

societate.
De aceia guvernul i caute a in-
particularil" s
trebuinta creditul numai pentru a esecuta lucrari
in adever productive. si chiar in casul acesta me-
sura este necesarie, de Ore-ce abusul este vetema-
tor in credit ca in ori-ce altà actiune omencsca

§ 3. Diferite forme ale ereditulul.

In principie creditul este unu i acelasi ; in apli-
catiune fusà el se infatiséza sub diferite forme, dupe
destinatiune.
lntr'un mod general se imparte creditul in : cre-
dit public i in crtdit privat. Creditul public este
acela ce se face Statului de catre parliculari, im-
prumutandu'l cu bani", sau incredintAndul spre pa-
strare economiile sale. Fondurile incredintate Casei
de Depuneri si Consemnatimii, Caselor de econo-
mie, constituesc un credit ce depunetoril fac Sta-
-tulta incredintandui fondurile lor. Asemenea se
creditëza Statul de catre particular.'" cand acestia
iau parte la thi imprumut cerut de degisul.
Creditul privat este acela ce's1" fac particularii
intre densiT, sail care se lace particularilor de ea-
tre stabilimentele de credit. Ele se imparle in cre-
dit personal, cand se fac unei persOne fara nici-o
garantie, ci num)" pe temeial increderel ce im-
prumulatorul are intr'ansa; si in cralit real caud
se acorda pe temeiul nnor garantli asupra averei
celul ce se imprumuta. Gaud garantia oferita este

www.dacoromanica.ro
138 CIRCULATIIINEA ANtryiEi

un imobil, o mosie sat o cash, creditul se mtmesce

ipotecar.
Se mai imparte creditul in credit mobiliar si in
credit fondiar.
Creditul mobiliar cuprinde orl-ce fel de credit
care se intemeiaza pe un inscris, pe probitatea si
solvabilitatea imprumutatului. El se subimparte in
credit comercial eänd se raportéza mai cu sémrt la
afaceri comerciale; in credit industrial cand tra-
tdzil in special transactiuni ale industriei manufac-
tOre, si in credit agrieol cand face operatiuni pri-
vitOre la esploatatiunea mosiilor.
Creditul fondiar este acela care se face unui pro-
prietar, luandu-se ea garantie o mosie sag o cash.
Nu trebue sh se confunde, dupe cum se face mai
adese-ori, creditul fondiar cu creditul agricol. Cel
d'Antêig se face proprietarului de mosii sag de case,
iar eel de al douilea se acordd intreprincl6torului
de culturd, fie el proprietor sag arendatore.
Dintre tOte felurile de credit cel fondiar se or-
ganisézä eu mai multh greutate, pentru ch mosia,
in general, aduce un venit mai rine de ch.t banii.
Deosebit de acésta, la cas de necesitate a creantei,
vinclarea unei mosii se face mult mai incet decal
a unui obiect mobil.
De aft:a parte ceia ce mai ingreunézti organisa-
rea creditului fondiar, este timpul indelungat in care
se realiséza operatiunile agricole. Ast-fel, pe child
in comercig si industrie sa admis ca o operatiune
inceputh se realisëzh dupe trei luni, in agricultura
trebue s. trécrt nou6 i ece luni pang ce se des-

www.dacoromanica.ro
 CRENTUL 139

face graul, i anT indelungati pãnä ce se taie

padurea.
De aceia stabilimentele de credit fondiar trebue
s. imprumute pe termene lune si cu amortise-
ment anual al capitalului imprumutat.
Creditul agricol se organiséza cu mai mnitrt in-
lesnire pentru crt intreprinderile agricole producend
inca atat, si in unele imprejurari mai mult de cat
operatiunile comerciale i industriale, agricultorii pot
pläti procente tot atat de urcate ca i comerciantii
ori fabricantil. Insa pentru ea stabilimentele de cre-
dit agricol sa reuses* trebuesce sa se pOt'a depune
ea garantie instrumentele, vitele, productele, fried
ca sit se dea in posesiunea creditorului; ca aceste
stabilirnente sä nu se marginésea numai la opera-
tiuni curat agricole; in fine, ca agricultorii de tOte
treptele sà se deprinOd eu esactitatea platilor la
termenele fiese, conditiune neap6rata pentru ori-ce
institutiune de credit.

§ 4. lustrumentele saii titlurile de Credit.

Instrumentele sari chartiile de credit sunt nisce
titluri care constata si garantéza drepturile eredi-
torilor, inlesnind in acelasi timp transmisiunea ere-
antelor.
Cele mai intrebuintate titluri de credit sunt ur-
mittOrele :
Biletul la ordin care este o indatorire subscrisa
de dare un debitor &are creditorn1 sèti prin care.
se Obliga a plati la un termen lies 0 suma öre-care

www.dacoromanica.ro
1.40 CIRCULATIUNEA AVUTIET

Acest titla este transmisibil ; creditorul '1 pOte

ceda unui a treilea printr'o simpä forrnalitate care
se numesce indosare ; al treilea p6te sal trans-
mitil unlit al patrulea si asa mai departe.
La slum ficsata pentru plata, adica la scadentd
cel care peseda biletul la ordine '1 infatisezil de-
bitorulul. i dacil acesta nu plalesce, se constatd
cel mult a cloua i acest refus printr'un act care
se numesce Protest.
Pol4a sail Cambiia este un ordin ce se dil de
care un creditor debitoralut sell, care locuesce in
alt oras, ca sà platesch o suma Ore-care la o data
flea persOnet numita in polita. Acest titlu se pOte
transmite prin indosare ea si bilelul la ordin.
FoIosiil ce infatisedd polita este ea ea permite a
se regula operatiunt intre localitati depdrtate, fara
ca se' flie nevoie de a transporta monete si a se
espune prin nrmare la spese si la risicurl. Ast-fel
se regulezd operatiuni intre Romania en Parisul,
cu Londra, Viena i alte piete din Europa.
Warantul este im certificat care constata ca s'a
facut un deposit de marfa inteun local numit in-
treposit public sail dock. Acest titlu pOle servi ce-
la care '1 posecla ca s. ia bani cu imprumut, saü
sa vindä marfa depusa
Cecul este un mandat de plata la vederP. AvO.nd
bani disponibili depiti la un banchier; el IT da
un carnet ale canna fo4e se pot desface. Cand at
facut vre-o cheltniald saa vroesei sa dal haul cut-
va, este destul sii. 'I dai din acele foi(e cart sant
achitate imediat de catre banchier. 13ancherul 't.I

www.dacoromanica.ro
 CREDITUL 141

platesce dobanda pentru banii ce ai depus ta

d'Onsul.
Cu ajutorul cecurilor se ragulka daraverile din-
tre dou6 sag mai multe persOne care aü un ban-
cbier comun. Stabilimentele cele mari de credit
precum sunt Banca Franciei, regulka datoriile cli-
enilor lorg prin operatiunea cecurilor pentru sume
de deci de miliarde.
Biletal la purtator 0 la v«Icre, saii biletul de
banca, este un Win care sii platesee presentatorului
la vedere, adica pe data ce este infiltisat. Dintre
tOte titlurile de credit acesta este cel mai intre-
buintat pentru ca el se apropie mai mult de
moneta.
Titlurile de yenta sunt titlurT care represinta
datoriia unuT Stat, contractata pe cale de impru-
mutare. Renta este perpetua sag consolidatti cand
Statul platesce dobanda iar nu capitalul. Adeseori
titlurile de renta sunt garantate prin vre-un impo-
sit sag prin valori imobiliare.
Daca Statul are mijlOce, el cumpe'ra de la Bur-
sà Litluri de renta pe care le distruge. Ast-fel se
reduce treptat datoria pe cale de amortientent.
Aefianea este un titlu care constata proprietatea
unei parti indivis 5. din averea unei societati. A-
cest titlu d5 drept celui care '1 poseda, la un di-
vidend sag parte proportionala din beneficiile so-
cietatei.
Obligafiunea este un tillu la purtator produ-
cénd un interes fics, garantata, in general, prin

www.dacoromanica.ro
142 CIRCULATIUNEA AVUTIEI

bunurl irnobile ale Societatei sail ale Statuld care

pune in circulatiune asemonea obligatiunt
Scrisurile fondiare sunt titluri emise de catre
stabilimentele de credit fondiar ; ele represintil o
parte din creanta ipotecara a acelor stabilimente, a-
supra bunurilor imobiliare ale cellul care datoresce
acesta creanta. Scrisurile fondiare produc interese
0 sunt platite prin tragere la sprit

§ 5. Bainoile.

Bancile sunt stabilimente publice sail private care

servesc de mijlocitorl intre imprumutiltori 0 I'm-
prurnutati. Ele ajuta creditul 0 inlesnesc circula-
tiunea hartiilor de credit.
Banchieril trebue sa aibä un capital al tor pro-
priti; cu t6te acestea ei, in general, nu dail cu im-
prumut capittdul lor, ci capitalurile ce li se 'Main-
téza de alp.
Operatiunile bancherilor sunt variate; el platesc
pentru clientil" lor, incaseza surne datorite de catre
particulari, speculeza asupra monetelor, cumpèrand
0 vindemd dupe imprejurarT; in fine, cump6ra, spre
a le vinde sari a le incasa diferite polite 0 bilete
de comerciii. Pentru tOte acestea 0 alte operatiuni
bancherii primesc retributiunea cuvenit a. pentru mi-
jlocirea lpr.
Principalele operatiuni ce fac bancile sunt : Pri-
mese in deposit valorile ce li se incredinteza de
catre particularT, care nu le pot specula. Banchieril"
platesc interes pentru aceste deposite i la rOndul
www.dacoromanica.ro
 CRED1TUL 143

lor, imprumutand acele valori clientilor lor, primesc

un interes mai mare.
Scontezd tot felul de efecte de cornerciil, cum
sunt biletele la ordin, politele, warantele, s. a.1., a-
dica cumperd asemenea efecte de la cel care le
poseda, oprind dobenda ce li se cuvine Onà la
termenul scadentel. acelor efecte.
Scontarea efectelor este una dintre principalele
operatiuni ale bancilor, si putem dice fundamentul
operatiunilor de banca. (Banca nationalA a Roma.-
niei a scontat in anul 1887 efecte valorand preste
40 milione lei).
Deschid conturI curente, adica* primese valorl de
la clientiT lor si platesc dupe ordinul lor, trecend
la activul contului fie-ceruia client sumele primite
de la dénsul, iar la pasiv, sumele pl'atite pe séma
clientului. Sumele trecute, alai la activ cat si la pa-
siv, produc interes din mornentul cand sunt trecute
in registrele banchierulut
Speculail asupra efectelor publice si a actiuni-
lor emise de catre diferite companii industriale.
Impruntuta, cu garantie sail deschig.
Scot bilete de bancei, operatiune care nu se pOte
face de cat de critre bancile privilegiate sail de
Stat. Acéstà operatiune constd in a fabrica bilete
de banctl, care sunt plritibile la purtator si la ve-
dere, numaY cu garantia semnature Vance.
Privilegiul sail monopolul emisiunei biletelor de
ban* permite sal se formeze un fel de monet'a
curenta, care de si nu inlocuesce moneta metalicsa
totusl se intrebuintéza ca si dénsa. Prin asemenea

www.dacoromanica.ro
141 CIRCIMATILTNEA pa
privilegiT se autoriséza creatiunea unor capitaluri
fictive sail inchipuite care nu costa pe bancrt de
cat spesele de fabricatiune. Cu tOte acestea, pentru
ea hiletele de hanea sa fiie primite in cirenlatiuna
este necesar ea banca sil le poth plilti la vedere
in bani, cand cc! care le posedd ar dont sd le
schimbe in moneth. Pentru acest sfarsit hanea tre-
hue sd alba o reservh metalica numith in caso, in
proportiune cu surna representatri de hiletele emise.
Obicinuit se scot bilete de bancd pentru o sumrt
inlreit mai mare de eat reserva metalled a hdneel.
Biletele de Bancil sunt garantate nn numai prin
reserva tnetalica, dar si prin efecte de comercill
scontate si care constituesc ceia ee numesce Por-
tofoliul Mince!.
Brincile, care se bucura de privileginl de a einite
bilete de batted, se fondéza prin feet speciale care
prescriil tOte indatoririle lor, precum si proportiunea
ce trebue sa esisle intre reserva tnetalicd, i suma
biletelor etnise.
Biletele, de baned sunt adevdratd monetã de
chartie si valOrea lor este aceiasl ca a monetei
metalice, de Ore-ce banca este indatoratd a le plilti
in ban! la vedere. Se intampla insd ca in timp de
crisil guvernul, find stramtorat, sà decreteze ceia
ce se numesee cursul fortat, adica ca banea si
nu mai platesca biletele la vedere. In casul acesta
publicul primesce biletele dupil valOrea lor nomi-
nalil. Asemenea mdsura este tot-d'a-una prejudi-
tiabild si nu se pOte justifica de cat pentru a in-
tempina_momentan nevoile Statului.

www.dacoromanica.ro
 CR ED1TUL 145

Ori-cum ar fi insa, cand se emite o prea mare

cantitate de bilete cu curs fortat, mai mult de cat
reclama trebuintele circulatiunei, biletele de banc5 'el
pierd pretul. Semnul depretierei este urcarea pretu-
lui obiectelor. Ast-fel, pentru a cita un exemplu, ru-
bla ruséscil de argint valorezti aprOpe 4 lei; iar rubla
de chartie osciléza intre 2 lei 70 si 2 lei 90. Este
natural ca de Ore-ce valOrea rublei chArtie este
atat de scaduta in comparatiune cu a ruble de ar-
gint, pretnrile obiectelor sa. se urce in proportiune
cu mesa diferinta.
Biletele de boncà depretiate nu mai sunt moneta.
de chartie ci chartie-monetil.
Esperienta s'a facut in Franta pe timpul prima'
Republici. Guvernul republican insu0ndu'O bunu-
rile clerului i ale emigratiilor, ppntru a le putea
vinde mai cu inlesnire, el crea o moneal de chartie
numita asignati. Mo0ile cumparate se platéll cu a-
césta moneta care trebuia sa fie distrus a. treptat cu
incasarea sa din vindarea bunurilor. Pe cat timp
se respecta dispositiunile privitOre la emiterea ce-
lor dou6 miliarde livre in asignanti, acésta moneta
de chartie pastra valOrea ca i moneta metalica.
Insä in 1792 nevoile resbelului indemna pe guvern
sa scOta asignati pentru patru-cleci i cinci de mi-
liarde. Resultatul acestuT abus de emisiune fu
scadere atat de mare a valOrei asignatilor in cat o
pereche de incaltaminte se platea 1500 livre ; iar a
livra de argint valora cat unti suta livre de asignati_

IRO

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV.

CRISELE COMERCIALE

§ 1.Natura criselor
In intelesul e-onomic crisa insemnézri o pertur-
batiune in mersul general al transaqiundor, un fel
de afectiune care bantue terile in care creditul este
desvoltat. Resultatul lor se traduce prin perderT in-
semnate, si in unele imprejurArT prin complecta
ruinare a multor stabilimente comerciale si indu-
striale.
Dup.' natura intreprinderilor si a operatiunilor
crisele stint : monetare i comerciale, industriale,
agricole si erise de bursk".
Teri le cele mai inaintate in industrie, mai avute
in aseqriminte de credit ; acelea unde schimburile
sunt ma! considerabile, sunt cele mai espuse en--
selor. Englitera, care st ii. in fruntea miscArii econo-
mice a lame! intregT, a fost si este espussa periodi-
cesce la tot felul de crise.
Crisele nu sunt locale; in general sguduitura ee,
produc se transmite mai in tOte te'rile care ari re-
latiunT comerciale reciproce. Crisa care a 135.iituit
in 1851 Staturile-Unite ale America cand scontul
efecte'or de comerchl se urcase la 60 la sutti si

www.dacoromanica.ro
 CRISELE COMERCIALE 147

niaT tOte stabilimentele de credit suspendasera pia-

acestd rnemorabild crisa trecu in Englitera ai
de acolo lovi cele mai multe piete dupe continent.
S'a observat ca crisele apar intr'o tub', in gene-
ral dupe ce s'a bucurat in timp de mai multi ani,
de cea mai infloritOre stare economica. Gramadin-
du-se capitaluri. interesul scade si ieftindtatea ba-
nilor indemnd la intreprinderi de tot felul. Se fon-
dezd mama de societati industriale; actiunile lor
sunt cu atat mai cautate en cat se afla mai multe
-capitaluri disponibile si se promit beneficiuri mai
atragatore. Cdutarea actiunilor produce urcarea lor;
lumea se intrece a le cumpera pentru cd fie-care
cauta s. castige; tOta lumea chstigend. este natu-
ral ca toti sa cheltuiasca mai mult I ca urmare,
preturile marfurilor sa. se urce. Bucuria este la
-culme s'ar crecle ca. domnesce vresta de aur.
Cand prosperitatea pare sa fi ajuns la culme, o
imprejurare neasteptata face sa se imputineze mo-
neta ; pe daja interesul se urea, creditul se mode-
reza si increderea ce domnea incepe a se rnicsora
treptat pana piere cu deseversire. liosesorii de ti-
t1 uri cauta sä vinda, insà doritori numai sunt ; fia-
.care stä in reserva asteptand qiva de maine. 0
!Tied' generala apuca tOta lumea ; preturile marfu-
rilor scad, cumperatoril s'ail imputinat ; cei datori
nu mai pot plati, nimeni nu mai da cu imprumu-
tat, de aci falimente, crisa generala.
Pana ce trece furia crisei, ruinele comerciale
industriale sà gramadesc; preturile scad la minimum.
Acésta seddere provOca cumperari; banil incep sa

www.dacoromanica.ro
148 CIRCULATWNFA AVUTiki

apara, creditul renasce, si treptat mersul regulat all

afacerilor se interce; crisa a trecut.
S'a recomandat prudenta in afaceri spre a inla...
tura crisele ; se pare insa ca aceste sguduiri econo-
mice ar fi neinlatarabile, de öre-ce cu tete precau-
tiunile luate, Statele cele mai avute si mai inaintate
in industrie si comerciii sunt cele mai espuse.

§ 2. Causele criselor monetare comerciale ai

industriale.
In general causa care produc crisele monetare
si comerciale este lipsa sau imputinarea numeraru-
lui, care, sail s'a esportat sari s'a intrebuintat ta
interiorul Orel. Numerarul devenind rar, b ncile nu
mai pot intampina cu aceiasi inlesnire cererile ce
se fac. Platile se fac mai greti, situatiunea se a-
graveza si pe nesimtite incep sa se declare fali-
mentele, A. se ruineze stabilimente comerciale.
0 alai causa a acestor crise este abusul ce se
face cu diferitele instrumente de credit. Uitandu-se
ea, in cele din urma, basa creditului este moneta
metalica; cä tete titlurile de credit sunt in fond=
nisce simple promese care trebuesc platite cu nu-
merar, se emit atatea titluei in eat moneta numar
este de ajuns pentru a le plati cand acésta se cere
de poseseril lor. Este de ajuns ca asemenea grew-
tate sa se produca pentru ca creditul sa scadk pre-
turile sa se micsoreze si ca urmare crisa sa se
declare.
Spre a inlatura pre cat este posibil crisele, mijr

www.dacoromanica.ro
 CRISELE COMERCIALE 149

(locul cel mai eficace este de a nu se abusa de

credit, de a pastra in tot timpul o justa proportiune
4ntre titlurile de credit si surna de moneta meta-
Itch' pe care se rézima creditul. Financiarii eel' maT
cunoscuti recunosc cg. daca Francia a fost mai
putin supusà criselor de cat Englitera si Staturile-
Unite, causa este ca in acea tara se aflä mai multa
moneta metalica_
Iar cand se presimte cà numerarul s'a imputinat,
sa se urce scontul de catre banca regulatOre si
acésta pentru a infrana creditul si a provoca im-
portarea numerarulai.
Intru cat privesce crisele industriale acestea sunt
locale si nu ating de odat'a tOte industriile. In ge-
neral se declarg crisele industriale sati cand pro-
ductinnea este prea mare in raport cu consuma-
Ounea, si in asemenea cas preturile scad i fabri-
cele cele mai midi si mai slab inzestrate sufera
.orT se inchid;sail cand productiunea este espusa
tine concurente neasteptate, dupa cum se intOmpla
cu agricultura europena filth' cu concurenta ame-
ricana;sail infine cand dintr'o causa Ore-care se
verde o plata in care se desfacea o suma de pro-
ducte fabricate. In urma intreruperel relatiunilor
comerciale dintre Romania si Austro-Ungaria, in
lulie 1886, crisa a bantuit fabricile care esportail
an Romania; iar esportatoriT nostri de cereale a
wite s'ail resimtit.

www.dacoromanica.ro
150 CIRCULATIUNEA ATCTIL1

§ 3. Crisele de bursa,.

Cri.ele de bursa sunt sguduirT tinanciare produse

intr'un moment dat de catre urcarea afara din cal&
a unor valorT. Speculantil dibacT, folosindu-se de ig-
noranta publicului in materie de speculatiunT de
bursa, provOca. prin mijlóce condemnabile. urcarea
unor titluri, ale unor actiunT de banca sai alte in-
treprinderT. Publicul se grdbesce a cumpèra, si cii
cat grabirea este mai mare cu atat titlurile se urea
maT Alt.
Cel ce vend titlurile cistiga i inteun interval
numaT de eate-va oile realiséza folOse insemnate.
Indata Insa ce se aratä cea maT mica scadere a.
valorilor, tema incepe a cuprinde pubncul, i cu
cat urcarea a fost de repede cu atat este si sea-
derea. Dinteacesta ruinarea eelor amagitl si inavu-
tirea speculatorilor nerusinatT.
Asemenea crise, numite in nemteste krach, all
bantuit maT tOte pietele europene si in special piata.
Vienei si a BerlinuluT catre anul 1873. La noT ur-
carea subita a actiunilor Banal nationale, care e-
mise cu 500 lel se ridieasera la 2000 lei, fara nici
tn motiv serios, a fost o crisa de bursa care a
invetat minte pe ceT care vroiesc sa se inavutésca
prin asemenea mijlOce. CatT-va aü facut averT, iar
publicul naiv a pierdut.
SpeculantiT, spre a arnagi publicul. provOcaurcarea
prin emitere de actiunT asupra unor intreprinderT
adese-ori imaginare ; promit folOse necalculabile si,

www.dacoromanica.ro
 CRISELE COMERCIALE 151

tot dinsiT cumpArd actiunele spre a determina ur-

carea. Dupd ce se dovedesce csa preturile intreprin-
dere esistail numai pe chOrtie, valOrea actiunilor
cade cu o iutéld prodigiOsà, si in unele casuri a-
semenea titluri numai ail chiar nici-o valOre.
Nnmai prin desteptarea publicului si prin leg
severe, se pOte opri asemenea intreprinderi care
desonorézA creditul unei OrT si provOca descura-
giarea pOnd si pentru intreprinderile cele mat se-
rinse.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.

WEEMS SISTEME ASUPRA COMERCIULd INTERNATIONAL

§ 1. Comereiul international
Comerciul se imparte in comerciti interior si eo-
merciii esterior sat international. Cel d'antaiti, cu-
prinde tOte daraverile, tOte schimburile ce se ope-
rézA in launtrul tUrei; iar cel d'al douilea, tOte vOn-
OUrile si tote cumpOratOrele ce se fac cu tOrile
sträine.
Mai in WM* lumea comereiul interior este liber.
Vamile care esistaii odiniOr intre diferitele pro-
vincii ale aceluiasi Stat au fost desfiintate, rèrnaind
numai drepturlie de accis ce se percep la barierile
oraselor.
Comerciul international se compune din corner-
ciul de importatiune, adica' din tOte mArfurile cum-
pgrate din WI straine, si din comerciul de espor-
tatiune. adica tOte mOrfurile vindute tUrilor streine.
Romania importá, adicA cumpOra din afara, fer,
cArbuni de pamOnt, masini, stofe; si esportd, adicä.
vinde strainilor, cereale, seminte uleiOse, vite, si
alte producte.
Cu cat se desvoltez5. mai mult civilisatiunea, cu
LIAM se inmultesc daraverile intre natiuni, adica:

www.dacoromanica.ro
 COMERCIUL INTERNATIONAL 153

sporesce comerciul international. 0 WA, off-cat de

bine ar fi inzestrata, nu pOte sa intampine trebuin-
-tele variate ale locuitorilor sel nume prin propria
productiune. Englitera este Statul cel maY avut,
cel mai inaintat in agricultura si industrie. Cu WI e
acestea .este nevoita sa importe atatea producte ale
Orilor calde, pe care nu le pOte produce, precum
bumbacul, caféoa, ceiul, vaniliia si alte fructe eso-
lice. De alta parte populatiunea englesa fiind forte
numerOsa si aplicata in mare parte la industrie .i
comerciii, pamOntul s'eh neproducOnd de ajuns ce-
reale si vite pentru trebuintele locuitorilor, Englitera
este nevoita sa cumpere din afara o suina insem-
mat g. de substante alimentare.
0i:1-cat ar fi de invederate folOsele ce infatiska
comerciul international, totusi el nu este liber in
diva de astadi de cat in Englitera, si chiar in a-
césta Ora sunt articole supuse la Ore-care restric-
tiuril. Diferite sisteme ati fost §i sunt in vigOre; sa
le espunem in ate-va cuvinte pe fiie-care din-
tr'ênsele.

§ 2. Libertatea coniereinlui international.

Maioritatea economistilor sustin ca este util si
just ca comerciul intre diferitele natiuni sa the li-
ber; ca esistenta vamilor este o pedica adusa pro-
gresuldi atat economic cat si politic .i social. A-
propierea intre popOre este intardiata de catre ba-
rierile ce se pun relatiunilor internationale prin

www.dacoromanica.ro
164 CIRCULATIUNEA AvuTIE1

drepturile de vama la care sunt supuse productele

importate.
La prima vedere s'ar parea c economistii care
sustin absoluta libertate a cornerciului aü dreptate.
In adever, pentru ce sa se impedice sail sa se in-
greuneze importarea unor producte streine pe care
o téril nu le produce, sail le produce in conditiuni
mai scumpe ? Pentru ce sa se ingreuneze imporla-
tiunea incaltamintei, vemintelor i alte obiecte diir
Austro-Ungaria in Romania daca, aseinenea obiecte
revin mai eftine de cat acele care se fabricéza in
Romania ? Sub ce pretext se pete impedica impor-
tatea fainei si pastelor alimentare si a scandurilor
din Ungaria in Romania daca asemenea obiecte
aduse din tera vecina se pot vinde in tera cu pre-
turi mai iettine de cat cele produse de roinani?'
Pentru care cuvent consumatorii romani s'ar na-
pastui platind mai scump obiectele de care ail tre-
bainta ?
A tatea intreburi la care, in aparentd, nu s'ar
putea respunde de cat condamnandu-se ori-ce dis-
positiune care ar ingreuna importarea marturilor
straine intr'o lard data.
Multi dintre economisti sunt atat de incredintati
despre folesele libertatei comerciului international,
in cat se mird cum se mai discutéza cestiunea.
De Ore-ce s'ati desfiintat vamile care esistari in tim-
pulite trecute intre Idiferitele provincii ale Franciei
in vécul nostru s'a Pacut uniunea vamala Wire
diferitele Staturi ale Germaniei, adica Zolverainul
s'a recunoscut ca acele vami nu aduceil toles.

www.dacoromanica.ro
 COMERCIIM IMERNATIONAL 155

Pentru ce dar ceia ce s'a aflat cd este util si just

pentru comerciil. in interiorul tine Oa, nu este
tot atilt de util i just pentru comerciul interna-
tional ?
Si cu t6te cate saii scris si vorbit in favorea
absolute! libertatl a comerciului international, pand
asti141 acestà libertate n'a fost adoptata de cat in
Englitera si nu lard Ore-care esceptiuni. hi tOte cele-
alte Off europene, in Statele-Unite ale America', in
colpniile cele marl ale Engliterei esista yam! preste
tot locul. De unde pana acum caci-va an! se cre-
dea cä lunnea si Europa in special se indreptézd
spre libertatea comerciului ; de unde se credea cã
inainte de sfarsitul véculuf nostru libertatea comer-
ciului va fi aplicata intre t6te natiunile, din contrd
se vede o pornire in directiune contrarie ; mai tOte
Wile calla ai ocroti prin tacse vatnale produc-
tiunea nationald. Acéstd indardtnicie a lumei intregi
de a stiirui in a amana aplicarea principiului fiber-
Cate! comerciului; trebue sa 'at atbd causele sale
bine- cuvêntate. Nu se pOte admite cà ataff marl
harbatI de slat insdrcinati cu conducerea afacerilor
publice i tole corpurile legiuitOre sd fiie in erOre
si numai economistii prea ortodocsl s. alba drep
tate. Este adevserat ca principii marl au fost neso-
cotite in timp de vécuri, i adoptate mai la urea.
de omenire. Se pare insã á reformele, ori cat ar-
fi de utile, nu se pot introduce de cat treptat, po-
triyit cu imprejurdrile.
Ca libertatea comerciului este un principiü salu-
tariü, nimeni nu credem sa conteste acésta ; insa

www.dacoromanica.ro
166 CIRCULATIUNEA Mpg
pentru ca aplicatiunea sa sà fie justa i utilà, tre-
bue ca tote natiunile sa". fie ajunse la acela0 grad
de civilisatfime economica ; &del nurnai in a-
semenea conditiuni lupta pOte s6. fii justà. De
alth parte mai trebue ca spiritul de cucerire pe
Vote &dile i in special pe calea economicä, sA. fie
inlocuit prin siguranta esistentei nationale a diferi-
telor popOre. In tot casul libertatea comerciului in-
ternational trebue sa." fiie scopul catre care sia se
indrepteze treptat diferitele natiuni, rémaind ca tIe-
care, potrivit cu imprejurdrile i interesele sale e-
conomico-nationale, sä determineze modul i epoca
punerel in aplicatiune a acestui principiii.

§ 3. --- Balanta comerciului sat sistemul

mercantil.

Se intelege prin balanta comerciului diferinta ce

esistà intre importatiunile i esportatiunile uneY tart.
Era §i este admis in unele Staturl c5. in materie
de comerciii international, balanta este favorabilfil
und natiuni atunci cand suma esportatiunilor este
superiOrà irnportatiunilor; din contra, balanta este
defavorabilt cand suma importatiunilor covfmesce pe
aceia a esportatiunilor.
Sistemul balantei comerciale, numit i sistemul
mercantil, a predomnit esclusiv OA. in vécul al
opt-spre-clecelea. De atunci econom4tiT s'a5 silit sg.
demonstreze c acesta teorie este greOtA, di nu se
!Ate judeca despre prosperitatea comerciului unel
te'ri dupd raportul ce esisa intre esportatiunile si

www.dacoromanica.ro
 COMERCIUL INTERNATIONAL 157

importatiunile sale. El ail sustinut si susfin Ca se

We forte bine ca suma esportatiunilor sa fie mal
mica de cat a importatiunilor, cu alte cuvinte ea
Ora sa importe mal mult de cat esporta si cu t6te
acestea comerciul sell sa fiia infloritor.
Orl-care ar fi parerea economistilor asupra ba-
lantei comerciale ; admitOnd chiar ca este in parte
justa, faptul este ca, cu tOtä combaterea acestul
principiti, ()meal de stat si de afacerl se povgtuiesc
Inca dupa dOnsa in materie de comerciii interna-
tional. Asta-a, ca si in trecut, barbatii care se afl'a
in fruntea afacerilor publice, urmaresc, cu o deo-
sebita atentiune, balanta comerciala la incheierea
fie-caruia an.

§ 4. Sistemul protector.
Sistemul protector se rezima pe desvoltarea si
incuragiarea productiund nationale; scopul se'll este
de a face ca prin mösurl vamale si. altele industria
unel OK sa fie incuragiat5 si aparata contra con-
curentel industriel straine. Dupa acest sistem t6te
materifle prime trebuinciOse industriel sunt scutite
de orl-ce tacsa de vama la intrare, sari sunt tac-
sate forte putin; din contra, obiectele manufacturate
sunt tacsate eu drepturi de vana in ao, propor-
tiuni ca aceste tacse adaogandu.-se pe MA costul
real al obiectelor importate, sa faca ca pretul lor
sa fie cel putin de o potrivä cu pretul obiectelor
sinzilare din Ora in care se importa. Ca esemplu
sa presupunem ca in Romania nu se pOte produce

www.dacoromanica.ro
158 CIRCULAT1IINEA AvuTIET

suta de chilograme de Mina de cat cu pretul de

40 lei; ca la Pesta Mina de aceiasI calitate se pote
produce cu 30 lei; Mina de la Pesta va fi supusa
sit platesca la intrarea sa in Romania o tacsa de cel
putin 10 lel' pentru suta de chilograme, pentru ca
ast-fel urcandu-se pretul faineY unguresci sa poth
faina romanesca sa lupte cu dênsa pe pietele ro-
mane.
Sub ocrotirea sistemulusi protector s'a creat si
s'a desvoltat industria in tOte Verile din lume ; a-
cestui sistem datoresce Anglia, Francia. Germania
si State le-Unite ale Americei prosperitatea si desvol-
tarea industrie lor. Si cu tot progresul realisat de
catre industria acestor Ori, se pare ea productiutiea
nationala nu este inca in stare sa lupte cu concu-
renta din afara de Ore-ce, afara de Englitera, tOte
cele-l-alte Statuff aplica sistemul protector pentru
maioritatea fabricatelor lor. Mai lt : se protege
chiar unele producte agricole precum vitele, lern-
nele si allele.
Econornistii si in special scOla englesa, ail luptat
si lupta pentru a dèrama sistemul protector. Por-
nita din Anglia sub directiunea luT Ricard Cobden,
lupta s'a Wit mai in tOte trile continentulta ; cu
tOte acestea nu numal ca nu s'a dobandit nicl uu
succes, dar de cati-va aril se observa o latire a
regimului protector.
Intre aparatoril sistemului protector se pote
cita in frunte economistul german Frederic List (1),
(1) Sistem aafionol de Economie politic, tradus In limba
frances5. de Riche lot iar In cea romana de D. Papiniu,

www.dacoromanica.ro
 COMERCIDL INTERNATIONAL 159

.c el care a provocat infiintarea asa numitulai Zol-

verein, adica uniunea vamala intre tOte State le ger-
mane. Dupe List omenirea trebue sa tintesca catre
libertatea comerciuhif intre tote popOrele; insa, spre
.a ajunge la acest scop trebue ea fie- care natiune
sa eaute a desvolta treptat tOte industriele posibile
in iinprejurarile in care se afla. ; tot-de-odata a-
ceste industra trebuie sa fie iacuragiate si ocro-
tite !Ana ce se intaresc.
List este dar an liber-schimbist care pentru a'ssf
ajunge scopul propane protectiunea timporala. A-
cesta parere este impartasita de catre maestrul
sciintei, Adam Smith, si de &are ilustrul economist
J. Stuart Mill.
Sistemul protector nu numaY ca este rational din
punctul de vedere al desvoltarei economice, dar este
singurul care tine séma de notiunea, de nationalitate,
notiune fundamentala pentru esistenta flie-eartfi
popor. In starea actuala a societatilor umane. doe-
trina absolutei libertati a comerciulni aplicata lard
transitiune, fara aid un temperament. ar deveni im
-disolvant ma! cu serna pentru rile mid. Pentru
aceia, cu tOta staruinta economistilor ; cu tot esem-
plul dat de catre Englitera, care este in positiune
sa. lupte contra ori-earei concurente, barbatiT de
Stat nu numa.7 ea nu parasesc sistemul protector,
dar par dispusi a'l intari. Nu ar fi mirare ea Eu-
ropa continentala ratä cu coneurenta ingrijitOre ce
i se face de care Staturile-Unite ale Americei si
de catre marile colonii englese, si ea maine de catre
China, sa caute a ocroti printr'o HO pro ectOre

www.dacoromanica.ro
160 CIRCULATIUNEA AVUTIEI:

productiunea europénk". Orl-cum ar fi, pre at timp

sciinta i practica nu condamng sistemul protector
este de datoria celor insàrcinati cu conducerea in-
tereselor publice, ea" nu caute a aplica o teorie care
Ong astà-di, esistal numaI in eartY, precum este
aceia a liberuldf-schimb.
Liberul-schimb ca scop, sistemul yrotector ca
mijloc, iatk mi se pare, calea de urmat de care tOte
spiritele iutelepte §i practice.

§ 5. Sistemul fiscal.
Dupa acest sistem tacsarea obiectelor la impor-
tatiune nu are de scop protectiunea industrief na-
tionale, ci numai de a crea venituri pentru huge-
tul Statului. De aceia se tacsOzd moderat, fara deo-
sehire, nu numal obiectele rnanufacturate dar chiar
materiile prime i substantele alimentare. In 0-rile
inaintate in industrie, precum este Englitera, care
n'are a se teme de concurenta strait:là, sistemul fis-
cal este cel mai corespunOtor cu interesele gene-
rale ale natiunef, i cel mai just fatä cu strainli, de
Ore-ce este echitabil ca i dan01. s'" contribue ci
o parte la sarcinile publice ale Orel cu care ac
comerciti.

§ 6. Tractatele de comercift.

Tractatele de comerciti sunt invoiri internatio-

nale prin care dou6 State 's.1 asigued o situatiune
deterMinat'd pentru un num& de anY, cu privire la

www.dacoromanica.ro
 CONIERCIUL INTERNATIONAL tel
relatiunile lor comerciale. In dilele nO-,tre negotia-
rile pentru asemenea traetate a dobandit o impor-
tanta mai adese-ori superiora negoliarilor pentrn
interese curat politice. In adev6r, prosperitatea in-
dustriei, agriculturei i comereiului depinde in parte
de la relatinnile ce un Stat are cu cele-l-alte; deci
cu cat un Stat va reusi a i se acorda conditiuni
mai avantagiOse pentru productele sale, en atat
productiunea sa va fi mai favorisata. Si nu Ole fi
interes politic mai mare de cat acela a o tera sa
asigure desfacerea produetelor sale in conditiuni
cat mai favorabile pentru producelori.
Ori-ce tractat de eomercia trebue sa se inte-
meieze pe avantage reciproce, avOnd de norma o-
crotirea productiunei nationale.
Punctul de plecare al negotiatiunilor este ohieT-
unit tariful general, care cuprirille tacsele vamale ea-
ror sunt supvise productele straine la importatiune.
In lipsa de Iractate de comercia tOte productele
striline sunt supuse la intrare lacselor tarifului ge-
neral. Ikin negotiari de tractate Verde respective
's1" acorda scaderi asupra tacselor tarifului gene-
ral pentru aele obiecte care le intereska mai
mult. Ast-fel, pentru esemplu, in negotiarile din-
tre Austro-Ungaria si Romania, cea d'intaia a sta-
ruit sa dobandesca cat mai numerOse reduceri a-
supra tacselor din tariful nostru general pentru tote
fabricatele Austro-Ungare. La remdul së Romania
a cautat, pe deoparte, sa dobindesca conditinni cat
mai favorabile pentru cerealele si vitele sale, iar
pe de alta sa ocrou,sea putinele industriei ce rue.
11

www.dacoromanica.ro
18 CIRCULATIUNEA AYUTIEI

In general se stipulkd in tractatele de comercid

ed. State le contractante se vor folosi de thte redu-
cerile ce vre-unth dintre densele va face prin
tractate incheiate en alte State. Acésta dispositiune
se numesce clausa natitmei cele mai favorisate..
Unele ërt, precum sunt Rusia si Staturile-Unite
ale Americei, nu acorda ori-cdruia -Stat de cat ta-
riful sèii general, cu alte cuvinte traikd de o po-
triva pe tOLe rile, nu acorda favorT speciale nici-
uneia; in schimb, ele cer ea productele lor sd file-
tractate cu acelea ale natinuilor celor mai favori-
sate. Se Nile eà pentru a inratura tote neinielege-
rile ce resultà din restalmdcirea tarifelor conven-
tionale, ar fi preferabild acest sistem a tractatelor
de comercid.
Incheierea tractatelor de omercid find o lupta
de interese, trehuiesce ca eel insareinati eu nego-
0i-wile kJ, fiid nu nume barbaci abut i cunose'atorT
aT intereselor Ord lop, dar ()mein' care sd nti se
lase a fi amgiI prin considerOunsi politiee pentru
a ceda in dauna producliunel patrie kr. rdrile
mici in special trebuie sè Ma cat se pOte de cir-
bumspecte in asemenea negocirT, cad in lipsa de
prevedere se pOte compromite- intréga lor economic
na ionala.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA A PATRA
CONSUMATIUNEA AVIITIILOR

CAPITOLUL 1.

DEFINITIUM .51 CIASIFICLTIUSEA CONSUMITIUNILOR

Scopul productiunel avutie'i este intampinarea

sail satisfacerea trebuintelor omultil. Pen tru a sa-
tisface aceste trebuinte productele de tot feint
sunt distribuite 0 in cele din urmä consurnate.
Dupd cum prin productiune se intelege a crea
sail a spori utilitatea, iar nu a creea materie, ase-
tnenea prin consumatiune urmév.à s intelegem, nu
thstrugerea materiel dar alterarea, imputinarea sail
chiar distrugerea uti1it411 productelor. In urma con-
sumatiunel utilitatea ce avea un obiect pOte srt fie
imputinatä sail chiar sà disparà, insrt materia rk-
mane, cad, dupa cum omul nu pOte crea Mei nu
pOte distruge materia.
Consurn o bucatä de carne ori de Wile; prin-
teacesta n'am distrus materia, dar am facut ca in-
suOrea sail utilitatea ce avea pftnea i carnea de a

www.dacoromanica.ro
 164 CONSUMATIUNEA AYMILOR

nutri sa dispara. fntrebuintez un vesment pãnä ce

se rupe ; i-am distrus utilitatea, insa. materia a
r6mas.
S'a imputat economiel politice cà ar fi incura-
giat prea mult consumatiunea ; ca ar fi indemilat
Omenil sa consume cat mai mult ; ca printr'acesta
ar fi indeninand societatea sa intre pe calea mate-
rialismului cel mai grosolan. Imputarea este neme-
ritata. Din contra, sciinta povRuiesce pe Omeni sa
marginesca consumatiunea la intampinarea ratio-
nala a trebuiinelor for ; ca, in ori-ce imprejurare,
consumatiunea sa nu atinga intréga productiune.
De altmintrelea scopul activitatei omenesci nu
este numai de a produce si de a gramadi bunuil
preste bunurl, dar de a produce cu scop de a in-
trebuinta aceste bunari in folosul societatel. Dupe
cum se esprima D. de Laveleye este mai impor-
tant de a reparti si de a intrebuinta bine avutia
de cat de a produce mult. Cu acésta nu intelegem
ca ori-ce consumatiune este folositOre; c. prin ur-
mare cu cat 6menii consuma mai mult cu atat eT
se conforma cu preceptele sciintei ; din contra, re-
cunOscem ca stint prea mule consumatinni care
se fac in dauna intereselor atilt individuale cat si
generale.
Consumatiunile se deosibese in COnsuntafiunt
private cand se fac de catre particulari si in Con-
sumafiun1 publice cand se fac de catre Stat, judefe
saa comune.
I. B. Say a mai clasificat consumatiunile in Con--
sumaOuni n eproductive .5i in Consumafiunt repro

www.dacoromanica.ro
 CLASIFICATIUNEA CONSUMATIUNILOR 165

ductive. Cele d'antgig cuprind consumatiunile care

satisfac trebuintele personale si imediaie ale omului;
ast-fel sunt alimentele, vesmintele, multumirea ce
procurg un spectacul sati un concert. Cele de al
dont., adicg consumatiunile reproductive, sunt a-
celea care se intrebuintéza cu scop de a produce
o noug avutie, care sh aibd o valOre dacg nu sm.
periOrg avutieT consumate cel putin o valore egalit
Ast-fel masinele cumpgrate pentru a munci pa-
mOntul si a prepara procluctele; sem'entele puse in
pament i ingrgsgmintele intrebuintate pentru a
spori fertilitatea pamëntulni; aprovisionarea cu Mug,
in, dinepg, bumbac pentru it le preface in dife-
rite tesgturi, tote acestea sunt consumatiuni repro-
ductive.
Trebue deslusit ca nu tOte constunatiunile qise
neproductive sunt nefolositOre societätei. Ast-fel
consumatiunile fãcute pentru intretinerea omulul, de
si in aparintli neproduclive, sunt forte utile, de Ore-
4e ele procurg sgniitatea si puterea necesarg pen-
tru a lucra.
Sunt Omeni care cred c ori-cum s'ar face, con-
sumatiunea este utilä de tire-ce provOcg. o chel-
tuiala, Ore-care. Acestil parere este pre cat de gre-
sitä, pre atat de vgtgingtore. h adevgr, nu se Ole
compara prin resultatele ce produce spargerea ge-
murilor de la o magazie cu cumpiarare de semgnte
sail masint
Se pOte cheltui aceiasi suing pentru a pune din
nog geamurile si pentru a cumpgra seingnte orT
rnasini", Si cu tOte acestea deosebirea este mare

www.dacoromanica.ro
166 CONSUNATIUNEA ATUTIILOR

intre resultate. Inlocuind gémurile sparte, se face o

cheltuia1 g. care putea si fie leciturard, de Ore-ce ge-
murile ail esistat; din contra, cumpgrandu-se setn'en-
tele off masinele se cheltuiesce in mod folositor
eiici cu densele se creazil valori not.
OK cum ar fi, consumatiunile reproductive fiind
singurele care inmultesc avu0a, ele trebuesc in-
curagiate. Din contra, nonsumatiunile neproductive
sail destructive, dupe cum le numese unil econo-
misLI, trebuesc farginite la necesarig, aid+. a se
priva de cele trebuinciOse pentru intretinerea o-
mului.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.

P0NS1JNATII:N1LE PRIVATE

§ 11.Principiile dupe care trebuese determi-

nate connumatiunile private
"Este en greil de a se determina care sunt regn-
lile dupii rare trebue sa se povetuiasca individul
In alegerea consumatiunilbr. Cu t6te aeestea, eestj-
unea fiind fOrte importanta penlru viata practicil,
sa recapitularn p5rerile formulale dupe principala
economisti.
Dupe 1. 13. Say consurnalinnile cele mai juditiO-
se, stint consumatiunile care saLisfac trcbuinp i eale
cuprinOnd atat pe acele ce sunt de prima necesi-
tate cat i pe aeelea care sunt prodnsul eivilisa-
pun'.
Trebuintele reale, dupe eum le inteleg I. 13. Say
si A. Smith, sunt aeelea care se satisfac incet
treptat, iar uu on repezieiune. Ast-fel, mobilele de
ore-care va16re respund uneY trebuinti nate, care
se satislace incet si in asa mod ca dupa nn limp
ore-care aceste obiecte se pot revinde. Nu este tot
ast-fel en acele trebuinti trec6tOre, pranzurY cosh-
sitOre, petreceri sgomotOse care tree ca fumul farrt
sà lase alta urma de cat aceia a golului r'emas in
easa celui ce le a oferit safl ustat.

www.dacoromanica.ro
168 CONSUMATIUNEA AUT11LOR

Poveluitorul eel mai sigur pentru a determina

trebuintele reale ale individului este bunul ëü simt.
Omul singur pOte judeca dacã cutare trebuintg este
reala orY nu ; ditch este sag nu util pentru den-
sul st satisfacd. Inteleptul .Franelin , ma-
estru in materie, a dis in acesta privinth : cCeT
care cumpèrg lucruri de prisos ajung sa. vim* si
pe cele necesariI., Greutatea insg este de a se
sti nude incepe si unde se sfirsesce prisosul ; ce
este prisos i ce este necesar, dupe conditiunile
diverse de avere, de educatiune i instructiune, in
care se an' Ornenii.
I. Gamier observä ca bunul sim i ratiunea se
poviltuiesc in deLerminarea trebuintelor reale, dupe
urmittorele tre puncLe : anthig, prescriptiunile iyie-
nee pentru tot ce este privilor la consumatiunile
care pot fi vOl6matore corpuldi orT spirituld ;al
douilea, suma vcnitular, preste care nu trebue a se
trece de cal in casuri de absolutg necesitate ; in
fine necesitatea unel cconomil potrivitil eu venitul,
in vederea viitorului personal sail al familiet
OrT-care ar fi situatiunea individulul, avut sag
mai redus, stint margini impose de morala in ceea
.ce privesce consumatiunea. Nu vrea sit qicii ca
daca un individ este forte bogat, morala '1 inga-
duie sa facä tote consuinaliunile (Aril nici o consi-
deratiune. Nu este moral sa bet' si sä mananci
pang a.ti ve'Lèma sandtatea ; esLe i mai putin mo-
ral saIT intrebuintee averea in mod vAtrunator se-
menilor MT.
In acestä ordine de idei numai progresul mora-

www.dacoromanica.ro
 CONSUMATIUNI PRIVATE 169

lei, o instructiune complecta si solida pot servi de

ce mai bunt povatuitorY, atat in interesul individu-
mut cat si al societale.
Din punctul de vedere economic este invederat
cu cat se va consuma mai putin, chiar in mar-
ginile prescrise de bunul simt, cu atat ar ft mai
util pentru individ i pentru societate ; cae redu-
cerea consumatiune produce sporirea avutie indi-
viduale si sociale. Cu tOte acestea. cand reducerea
consumailune ar deveni vatatnatOre sanatate si ar
afecta moralul indivliilor , atune este perdere
pentru societate i pentru individ. De aceia este
de dorit ca muncitorfi de tOte treptele sa se
nutriascä cat me bine, sa locuiasca case co-
mode si sanatOse ; in fine, sa se impartasesca pre
cat cu putinta de acele distractiue care multumese
moralul individulut. Acésta este conform nu nume
cu cerinele morale si ale economie politice, aar
si ale politica Sporirea consumatiunilor imorale si
contrariT economie. nu pelte produce de cat ruina
si desordine in societate ; ele aü fost unele dintre
causele principale ale decadentei multor popOre.

§ 2. Risipa, Economia si Avaritia.

Adam Smith comparand pe omul risipitor cu o-

mul econom dice : cOrl-care risipitor este un ina-
mic public care micsorèza profiturile muncel inte-
ligente, i ort care om econom trebuie privit ca un
bine-faator al societate.* Toti economistiT si mo-
ralista saii rostit in acelasi inteles ca fondatorul

www.dacoromanica.ro
170 CONSUMATiUNKA AITTIMOR

eConomiel politice ; toti a condemnat pe risipitor

ca mai vatarnator societatel de cat chiar avarul.
Cel putin avarul daca pacatuesce contra moralei
de Ore-ce el este dominat numai de pasiunea de
a strange buil, fara. nici o consideratie pentrn
ifialtele simtiminte de urnanitate, de familie si de
amide, totusi comorile sale pot deveni folosi-
tOre prodnetiunei nationale dupa Incetarea sa din
viata. Din contra, risipitorul imprasciindu'si averea
fär nici-o socotela, de si pOte avea Ore-care cm-
Haiti morale, torusi face mai mull . rOil de cat a-
varul de Ore-ce dupa dênsul nu re'rnane de cat
ruina averilor. El, pentru a'si satisFace nesatiOsele
sale placeri, distroge averY care s'ar fi putut in-
trebuinta pentru lucrari utile sie'si si societatel.
Economia bine int.elesa, aceia care, Mil a se de-
Warta de la principiile economice, scie sà impace
trebuintele individulni cu spiritul de prevedere si
de ordifie; de o potriva departata de cele done' vi-
hurt, risipa i avaritiia, este povatuitOrea cea mai
moraI i cea mai economica a omului
Dupe cum sunt individi risipitori, avail sail
econorni, asemenea se Oa si natiuni frame care
sunt inzestrate en spiritul de economic, i allele
la care predornnesce aplicarea spre risipa. Po-
porul olan.des si cel elvotian Funt cunoscute prin
dispositiunile lor la economie. Roscher raportéza
ca in Elvetia mune fatmlii, chiar avute, ail de
prin^ipiisi ea in loc s dea bani de pozunar fetelor
adulte, A. le faca a'i castiga luertiad pe la rudenii.
Feciorii care primesc forte putin de la parintii lor

www.dacoromanica.ro
 CONSUMATIUNILE PH1VATE 171

cat sunt in viatil, i cauta sa'si faca eT singuri a-

vere, nu dobandesc o rnostenire bogata de cat a-
tunci cand ail ajuns chiar dèn.iT la o vrasta inain-
tata. In serate se strange coiile de paine cnre vor
servi la supg, chiar in fata Ospetilor. Olandesii nu
inteleg ca cheltuelile dinteun an sa: abserba intre-
gul venit, si cand se intampla una ca acésta, ei
cugeta cà ail trait inutil hi timp de un an.
0 aplecare contrarie economiei se observéza la
alte popOre, precum sunt unguril, romanii, polonii,
rusii, englesii. Nu nurnai particularii dar si gayer-
nele sunt pornite spre cheltuelile cele mai zadar-
nice. $i daca aplicarea spre risipii este vatramatOre
individului, cu atat mai mult este vatamhtOre unui
popor intreg. qeltuelele fara séma 'I cufunda in
datorii i cu timpul compromite interesele sociale
ii politice.

gh 3 lInstitativaii care inlesnese economia.

Descoperirile sciintifice i industriale contribuesc

intr'o proportiune insemnata la sporirea puterei de
productiune a societatei. Pe an ce treee o socie-
tate in stare normala device mai avutd. Acest
spor al averel se intrebuinteza sail pentru imbuna-
tiWrea traiului, adica a alimentatiune 1, a mobilarei,
a vesmintelor, a culturei spiritului si altele ; sati
pentrn a imulti instrumentele de productiune.
Pre cat este de legitima satisfacerea trehuintelor
rationale ale omului, pre atat este de vatamatOre
aplecarea spre a cheltui zadarnic sub pretecst de

www.dacoromanica.ro
172 CONSUMATIUNEA AVUTIILOR

inobilare a traiului. De aceia sporul ce resulta a-

nual din productiune trebue consacrat nu numg la
cheltuieli de lucs dar i la adaogirea instrumente-
lor de productiune. Pentru a ajunge la acest sfar-
sit trebue A.. se inzestreze o societate cu tete acele
ase4arninte care inlesnesc pana i celor cu putine
rnijlece ca sa crute o parte din castigul lor. Ast-
fel sunt casele de economie, asigurarile, si alte
institutiuni.
Cele mai vechl din ase4mintele de crutare este
Casa de economie. Infiintate in Europa oecidentala
catre inceputul véculig al nouë-spre-zecelea, aceste
institute de prevedere aü fost organisate in Roma-
nia, prin initiativa particularil, dare anul 1870 de
catre o asociatiune de profesori, comercianci, in-
dustriasi si impiegatl publici. Eseinphil a fost imitat
treptat de cAlre mai tete orasele Ora, asa in
cat dupa. cap' -va anT soeietatile de economie pri-
vate inlesneil asoeiatiunilor mai rnulte miliene.
Imboldit de care esemplul particularilor, Statul
infiinta in anul 1881 Casa de Economie din Bucu-
resci, pe tang Casa de Depuneri si Consemnatiuni,
avênd sucursale in casieriile generale din tete ju-
detele. De Is. intiintare acésta institutie a mers des-
voltandu-se, insa nu in raport en populatiunea :-,31

cu mijlecele de care dispune. In adev'er, asta-q1

Casa de economie de abia are in pastrare suma
de preste 9 miliene, suma neinsemnata In coinpa-
ratiune cu depunerile din alte Oa. In Franta Ca-
sele de economie datoran depunaorilor 2 miliarde
366 miliene tel in anul 1885; in Prusia 2 miliarde

www.dacoromanica.ro
 CONSUMATIUMLE PRIVATE 173

si jumhtate; in Austria aceiasi suing; in Italia t

miliard 100 miliOne, iar in Englitera 2 miliarde
461 miliOne la incheierea armful 1887. Sume in-
semnate si care dovedesc cat este de desvoltat.
spiritul de crutare si de prevedere in alte State.
La ne, ca si in Franta, fondurile Case for de e-
conomie sunt asigurate de cgtre Stat si se intre-
buintOzh pentru a cumpe'ra efecte publice. Depu-
nAtorilor li se plhtesce o dobAndh de 4 phnh la 5
la suth.
In Austria, Italia si Belgia, Case le de economie
sunt autorizate nu mime sà cumpere efecte publi-
ce dar sil si sconteze efecte de comerciii, s fach
imprumuturi agricole garantate prin recolte 1i chiar
imprumuturY ipotecare. Cu modul acesta Case le de
economie au devenit nisce adev'erate institute fi-
nanciare care yin in ajutorul comerciule, indus-
trie si agriculture, folosind in acelasi Limp depu-
nètorilor.
In Romania s'ar putea forte bine autorisa Case le
de economie s fach operatiurri analoge, si in
special sh imprurnute agricultorilor si industria-
silor.
Alta institutiane care contribuesce la desvoltarea
spiritule de economie si de prevedere este asigu-
rarea sub diferite forme.
Societhtile de asigurare sunt asociatiuni libere
intre persOne espuse la pierderi eventuale si ana-
loge, care prin cotisatiuni proportionale cu risicu-
rile la care sunt espuse, forméza un fond destinat
a despiigubi pe ace dintre asociati* care vor fi in-

www.dacoromanica.ro
174 CONSUMATIIINEA AVUTIELOR

cercat vre-o perdere. Partea cu care contribuesce

fie-care asociat se numesce prima and societatea
este fondata prin actionarY, i cotisafiune, cand a-
sociatiT se asigura mutual.
Dupa scopul ce urmaresc societatile de asigurare
aa i nurniri diferite. Dintre tOte cele mai r6span-
dite i maT importante sunt societatile contra focu-
lui, contra grindinei, asigurarile asupra vietei, asi-
gurarile maritime, socielatile de asigurare contra
mortalitatii vitelor s. al.
Companiile sari societatile de asigurare se Iola,
tiOz maT cu sema sub doua forme : societaci Cu
prime ficse, si societati mutuale Cele d'antaiii sunt
asociatiuni de capitalisti, de actionarY care specu-
léza un capital strins pentru acest sfirsit. Acestia
cer celor ce vroiesc sa 'si asigure productele sari
o prima ficsa de gat la sutd sail la miie
edificiile,
din valOrea obiectelor asigurale. Esistenta lor se
interneiaza pe probabilitatea ca grindina, spre esem-
plu, batand cutare saü cutare localitate, iar asigu-
ratiunile, fiind facute in tara intréga. surnele adu-
nate din prime nu niimai ca. vor ajunge dar cà vor
covarsi perderile ocasionate de para. Ceia ce co-
varsasce servesce pentru a se repartj sub formà de
dividende actionarilor.
Societatile de asigurare mutuala sent asociatiuni
chiar intre eel interesati. Membrii procura, prin eb-
tisatiunT,sumele necesarii pentra a constitui fon-
dul de rulement cat si de reserva. Primele variaza
si se urea ma se scad dupe pierderile incercate de
&are asociati. In Elvetia agricultorii din diferite

www.dacoromanica.ro
 CONSUMATIMME PRIVATE 175

canlOne se asociaza pentru a se asigura mutual

contra mortalitaei vitelor.
Ori-care ar fi forma si scopul tine societati de
asigurare, ea se indatoreth a indemnisa pe cet asi-
gurati de bunurile sai productele asigurate Asi-
gur grant in vegetaliune contra grindinei; platesc
o prima de 1 sail 2 la suta. din valorea aceliff
grail Nenorocirea face ca pétra sniff nimicesca
recolta; fdra intarcliere, in unna uneT corcetilei. so-
cietatea me despagubesce.
Asigurarea asupra viete se deosebesce de cele
precedente; scopul sell este de a garanta celor a-
sigurati lin venit cand el'. al ajuns la 0, vresta mai
inaintata, sail de a plati o suma data familiei ori
mostenitorilor asiguratilor care ail murit. Ast-fel
barbatul preveijetor si fara avere, contribuind cu
o prima anuala, asiguréza familiel, dupe mOrtea sa,
un capital sat un venit. Asemenea, platind o suma
ficsa la nasterea unui copil, sail o prima anuala
i se asigureza un capital cand a ajuns la maio -
ritate.
Diferitele cornbinatiuni ale asigurard pe viata se
inteineiaza pe durata probabila a vietei omenesci,
constatalii prin statistica mortalitatet
Asigurarea asupra vietei este fOrte respandita in
Statele-Unite ale Americe si in Englitera.
In Romania societritile de asigurare cu prime ficse
sunt Dacia-Bomânia i Nationala. Esista si o
singura societate mutuala, Unirea.
Mai contribuesce la desvoltarea spiritului de eco-
nomie imprristierea efectelor publice, si in particu-

www.dacoromanica.ro
176 CONSUMATIUNEA ATUTIILOR

cular renta asupra Statului si a actiunilor direrite-

lor societati financiare si industriale. Mat actiunile
cat i litlurile de renUl represinta in mulle casuri
siime mini, pang. la 100 lei. In asemenea concliti-
un1 chiar persOnele care dispun de mai putine
mijlOce, pot sil (ampere efecte, crutand din pu(Inul
ce eaMiga prin munca lor.
In fine, societatile de ajutor mutual contra bOle-
lor, inlesnesc pe asociati in casurile nand nu pot
munci. In schimhul unel contributiuni mensuale de
caff-va lei, societarul are drept sa fie intretinut
pana ce'si dohandesce sangtatea.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.

LIJCSIM

§ I. Luesul In general.
Din vechime si pang. in 4ilele nóstre s'a scris o
intréga biblioteca asupra lucsulni. Nine cestiuni
de acësta ordine ail fost mai discutate de care fi-
losoff, au preocupat mai mull pe moralisti si pe
barbatii de Stat. Acésta probeza, cel putin, ca luc-
sul, dupa cum este inteles, trebne sa alba o in-
-riurire puternica asupra societatilor umane. Intealt-
fel, daca principiile de economie politica ar fi fost
mai bine cunoscute. este ferte probabil cti intelege-
rea intre eel ce apara si cel ce condamna lucsul,
s'ar fi putut face mai cu inlesnire.
Pentru ca ceia ce urméza sil fie mai bine lute-
les sa cautam a defini luesul. Dupa. D. E. de La-
veleye este obiect de luc.s ceia ce este tot-de-odata
de prisos si costisitor, adica ceia ce satisface o
trebuinta factice si a costat multe Vile de mune a
Acésta definitiune nu se pOte aplica de cat rela-
tiv cu imprejurarile particulare in care se afla fie-
care popor ; dupe diferitele epoce ale vietei unel
societAti.
In adev'er, ceia ce se putea considera ea lucs
12

www.dacoromanica.ro
178 CONSUMAT1UfTEA AVUTHLOR

acum dou6 secole este o necesitate in diva de

asra-di; un obiect care acum patru-deci de ani
era privit ca un prisos, a devenit acum neap6rat
chiar pentru Omenii eel mai fan. mijlOce. In acestä
privintä iatã cum se esprimà economistul engles
Mac-Culloch : .Nu esist 6. un singur articol, printre
acelea considerate asta-di ca neaparat esistentei,
care sä nu fi fost denuntat, odata cu aparitiunea
sa, ea o superfluitate inutilà, sail ea find Ore-cum
v'etèm5tor. Sunt putine articole de imbrkilminte
considerate astd-di mai esentiale de at egm'asile;
cu t6te acestea traditiunea ne a pgstrat esemple de
individi pusi la piloriii, pentru c'" cutezaserá s'a."
mtrebuinteze un obiect de lucs at'at de costisitor .5i
atat de nefolositor. Intrebuintarea obisnuità a c6-
m5silor nu a esistAt in Englitera pansa. la jumittatea
vecului al sese-spre-qecelea.
In discursul de introducere care precedd Cro-
nicile Hollinshed, publicate in 1577, autorul se
plange cu am Arilciune de nume'rul considerabil de
couri ridicate din noil, de inlocuirea mindirilor
umplute cu paie prin saltele cu lama:, de ado ptarea
vaselor de pàmênt sail de cositor in locul vaselor
de le inn. In alibi parte, autorul se plange ca. se in-
trebuinteza numai stejarul pentru constructiuni, in
locul, srdciei, dupe cum se Ikea altä-datR, i a-
dauga." : (AIM data casele nOstre erail de salcie,
dar Omenii noWi erail de stejar !..., astg -di este din
contra.,
Lucsul este dar un lucru cu totu relativ. Se
pOte face lucs in imbracdminte, in mäncare, in

www.dacoromanica.ro
 Lt:csuf, 179

locuinta, in dbiecte de arta, in petreceri, si pre

cat timp nu trece mèsura prescrisa de buna cu-
viintA si de deprinderile morale, el se pOte justifica.
Cu tote acestea, este o margine preste care nu se
pOte trece fara ca traiul luesos sii nu fie privit ea'
tin semn de decadenta. Ast-fel este casul cand
heItuieIele facute pentru petreceri zadarnice, ab-
sorb cea mai mare parte din venituri; and se sa-
crific'd trebuintelor imorale, satisfacerei superfluita-
tilor materiale in dauna cerintelor celor maT nobile
ale spiritului; In fine cand petrecerile a cator-va fac
sa sufere o lume intregal.
Filosoful trances Rousseau, unul dintre cei mai
neimpacati inamici aT luesului, privind la desfra-
narile ce se desfasurail diva in amiaza mare ; la
lucsul poverbial al curtilor si al nobletei din tim-
pul sgii, a dis cu multa dreptate eTrebuesc lico-
ruri la mesele ndstre : fag pentru ce Oranul bea
numal apa. Trebue praf pentru perucile nOstre :
iata pentru ce atatea persOne nu au paine..
Fara a impartasi pgrerile celor care nu admit alta
cheltuiala preste ceia ce se reclama de strictul ne-
cesariU, nu ne putem dar uni cu eel* care sustin
eb lucsul intretine comerciul i industria; ca cu ca-
se va cheltui mai mutt cu atat prosperitatea va fi
mai mare. Aeesta este un prejudip vUtèmator a-
tat pentru particulari cat si pentru Stat. Prosperit
tatea economica se desvolta prin imbunatatirile de
tot felul introduse in agricultura si industrie; prin
creatiunea de capitaluri care, intrebuintate la pro-
ductiune, sporesc avutiia si fac sä traiasca mai

www.dacoromanica.ro
180 CONSUMA71UNEA ATUTIILOR

rnultA lume decal dacA ar fi fost intrebuintate pen-

tru cbeltuelile de lucs. i in acestA privint.A. I. Gar-
nier are multit dreptate cand intrehA : (AparAtorir
luesului sistematic ar putea ei sa spunA in ce in-
dustria celor ce taie i montézA diamante, trebue
sä descepte mai mult solicitudinea nOstra de cat-
industria celor care cresc oi, care fabricezA tini-
chea, care ard cArAmidA, care fabricézd unelte, a-
lirnente, vesminte pentru a1T produc'etori? Tot a-
vantagiul nu este Ore in partea acestei consuma-
tiuni, productivd prin escelentà si nu este mai
bine sbi se imbrace trei lucriltori, cum diée I. B.
Say de cat de a face cu aceiasi sumil galonul unlit
lacheil ?.
Pentru a infrana lucsul s'aii facut legY numite
sionptuartil, prin care se puneti tacse urcate asupra
unor anume obiecte, sail se poprea introducerea
lor din afarA. Abrogarea celor mai mune din ace-
ste legi prof-Az:a' ca nu prin asemenea me'suri se
pote margini aplecdrile spre lucs. Progresul cultu-
ref, propAsirea adevératelor principii de morara
care condamnA sensualitatea si vanitatea, adeqra-
tele isvOre ale luesului, sunt mijlocele cele mai di-
cace contra luesului.
Tot cu scop de a mArgini lucsul s'ail stabilit
imposite speciale asupra obiectelor de lucs. Greu-
tatea este de a se precisa care sunt obiecte de
,lucs, de Ore-ce luesul este ce-va cu totul rela-
tiv. Tot ce s'ar putea face in acesiA privinta, ar-
fi de a se imptme tacse urcate asupra obiecte-

www.dacoromanica.ro
 LCCSUL 181

bor care intr'adev6r sunt costisitOre din causa ra-

ritatei lor.

§ 2. Lucsul public.

Prin lucs public se intelege incuragiarile de tot

lelul ce Statul acorda artelor, literilor i sciinte-
kr. In t6rile democratice, a carora tendinta este o
mai usta. si egala repartitiune a avutiei, Statul
,este dator sa inlesnéscä publicului mijlOcele cie a
se bucura i folosi de tot ce arta si sciinta pro-
duce mai iuseninat. In acésta ordine de idei mu-
seele de arte si sciinte, hibliotecile, teatrele, espo-
sitinnile, gradinile publice, sunt institutiuni emina-
!mute utile. Pe langà instructiunea si educatiunea ce
se face poporului prin asemenea stabilimente. ele
le pun la indemana tutulor tOte acele bogatii ar-
tistice si sciintifice de care numai eel avuti s'ar
putea bucura. In lipsa de asemenea stabilimente
publice, poporul nu s'ar pulea folosi de tOte minu-
natele descoperiri ale artelor si sciintelor; ceia ce
1-ar face sa nutrésca in sine acele sentitnente
de invidie si chiar de ura contra privilegiatilor
sOrtei.
Cu tote acestea, ori-cat ar fi de folositor lucsul
public in intelesul de mai sus, totusi acésta n'ar
putea indreptali pe autoritati ca, sub pretecst de
a educa si instrui poporul, sb-1 ingreuneze posi-
4iunea prin duirT apasatOre, nici sa neingrijésca

www.dacoromanica.ro
182 CONSUMATIUNEA AVIY111LOR

ceia ce este imediat util pentru a sacrifica ye-

niturile unor asedaninte a caror 1nfiintare s'ar
putea amana. Interesant, frumos i util este um
bogat museti de pictur5., ins5. mai utile si mall
interesante sunt scOlele primare si profesionale p3-
pulare.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV.

ABSENTEISMUL

Englesii, care ail introdus in economia politica

vorba Absenteism, inteleg prin acest cuvent, deprin-
derea de a cheltui veniturile agriculturei i indus-
triei afara din localitate si fara nici o cotnpensatiune.
Sunt absenteisti proprietari rurali care se margi-
nese a incasa arenclile si a le cheltui in orase sail
In streinatate, fara a intrebuinta nici-o parte din a-
ceste venituri pentru imbunatatirile domenelor bor.
nici pentru a incuragia vre-o ramura a productiu-
nei nationale. Asemenea sunt absenteisti atat pro-
prietarii rurali cat si industrialii si comerciantii
oare 's1 parasesc periodic tara si, sub pretecst
de ctdatorie, cheltuiesc in desfiitari veniturile lor.
Absenteismul a mers desvoltandu-se in Romania.
0 aplecare neintelesä indemna nu numai pe pro-
prietarii avuti, dar chiar pe eel ce ail rnosiile
ipotecate, pe comerciantii care de abia au putut
sa strangà o mica avere, sa parasésca mai in toVi
anii tara pentru a petrece in orasele cele mail ale
Europei.
A cheltui veniturile ce aduc mosiile in str6ina-
tate, fara a sacrifica mai nici un ban pentru ame-

www.dacoromanica.ro
184 CoNSUM ANTTHLOR

lioratiunea acelor mosii, nu este nici patriotic nici

,economic. Tnsà, fiind-ca patriotismul s'ar parea
ceva prea sentimental, si sentimentalismul nu cam
u.te in favOre, vom adilogi c, eel care aii acésta de-
1 tinciere 's1 vatruna chiar propriele interese. Este
invederat ct mosiile ameliorate, adica inzestrate
cu tOte namestiile trebuinciOse pentru Cuneni, vile,
si producte, cu irigatiuni sat drenagitl, cu planta-
tiuni diferite ; in fine cu tOte acele luceart care
sporesc procluctiunea primentului, asetnenea mosii"
aduc venituri cu mull mai marl de cat dacil sunt
ilsate in pärilsire, filed a avea nici macar case de
locuint.a.
De cat-va limp, constatam cu fericire, acésta
pornire spre strilinatate incepe a se mai domoli.
Millie familii avute petrec verile la localitatile hal-
neare din tera, pe Ia munte ori pe la masa. A-
cesta insa nu inlaturéza cu des6vársire efectele vii-
tamiltóre ale absenteisinului, de tire-ce nu este ce-
stiunea numai de a se cheltui in tell arenclile mo-
siilor, dar de a intrebuinta o parte dintr'ensele
pentru ameliaratiunea domenelor rurale. Si in ar
cesta privintA esista esemple incuragiatOre si care
credem ca se vor inmuIi treptat cu inaintarea cul-
turet, cu clesvoltarea acelui sentiment de iubire de
Ora, frira de care un Stat nu pOte ajunge la ma-
rire si la avutiie.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.

POPULATIUNEA

§ 1.Doetrina lui Malthus.

Finite le organisate sunt inzestrate de natura cu
insusirea de a se reproduce, de a se inmulti. A-
cesta insusire este atat de desvoltata in cat, dacd
diferite cause de peire nu ar esista, o singura spe-
cie animala saü vegetala ar fi in stare sd ocupe
tot pdmentul, dupe un titnp Ore-care. Sporirea este
mdrginitd prin mijlOcele de traid.
Cu privire la specia umand, traiul cuprinde pe
Mgt trebuintele alimenlare, o suma de alte nevoi
precum sunt locuinta, inchIitul, vesmintele. 0 fa-
milie, o comunitate, o nallune nu se pOte imulti
de cat in marginile mijlOcelor de traiii de care dis-
pune. S'a observat at in anti' matiosi, care produc
recolte abundente, se fac mai multe cds'atorii de cat
in anli de lipsd.
MijlOcele de traid imultindu-se treptat cu des-
voltarea i progresul agriculturel si industrieT, este
firese ca si populatiunea sà crésed. In tOte térile
care ail intrat pe calea civilisatiuneT si uncle nici-
o pedicà nu intervine, populatiunea sporesce pe
fie-care an.

www.dacoromanica.ro
186 CONSUMATIUNEA AVUTIILOR

Economistul engles Malthus a infatipt o teorie

asupra populatiunei. Dupe dansul lumea are o a-
plicare de a se inmulti intr'o proportiune mai mare
de cat i-ar permite mijlOcele de esistent'a. i spre
a'§i preciza mai bine gandirea, el se rostesce in
urmAtoril termini : Populatiunea are tendinta de a
se destOlta dupa o proportiune geometria; pe cand
chiar in imprejurarile cele mai favoiabile, mijlOcele
de traiil nu se desvoltéza de cat intr'o progresiune
ari trnetica.
Malthus a infall§at desvoltarea populatiunei in.
raport geometric, iar a mijlenlor de traiil in ra-
port aritmetic in periOde de douë-deci §i cinci de
ani prin formula urmatOre :
Populatiune. . . . 1 2 4 8 16 32 64 ).28 256
Mijlóce de traid . 12 34 5 6 7 8 9

Aceste dire insemnéa c. pe cand populafiunea

ar cresce in timp de doui secoli de la 1 la 25-6 de
miliene, mijlOcele de trait de atria se vor fi des-
voltat in raportul de 1 la 9.
Ce s'ar intampla prin urmare daa iu realitate
lucrurile s'ar petrece dupd formula MT Malthus ?'
Ca mijlOcele de subsistenta ne fiind indestulatore,
lumea ar peri de feme. Atat numai c. tendinta po-
pulatiunei de a se imulti in proportiune geometricA
intampinA, in realitate. obstacole care moderézA a-
cesta sporire disproporfionatà in raport cu mijln-
cele de traiii. Obstacolele pe care Malthus le nu-
mesce represive, sunt o sumA de flagelur; care ban-
tue omenirea, o decimeza fAril crufare ; ast-fel pu-

www.dacoromanica.ro
 POPULATIUNRA 187
tem cita resbefele, fOrnetea, bOlele epidemice, mi-
seria, mortile premature i altele.
Periodicesce resbOiele fac A. piard sute de ma
de Omeni i dintre eel' mai proprii pentru repro-
ducere. La rêndul lor cholera, ciuma, vèrsatul, an
gina §i cdte alte beile, secerd un numgr insemnat
de flinte. Rimetea pustiia odinicird loca1it41 intregi
§i urinëzd a pustii i astd-di te'rile inapoiate din
Asia i Africa. Miseria, insotitg de lipsuri de tot
felul, contribue asemenea a iniwira in mod insern-
nat num'erul locuitorilor. Dupd cum se esprimd Sis-
mondi, pgmentul inghite pe acei dintre copii sgi. pe
care nu este in stare de al nutri.
Spre a curma nenorocirile ce cad preste nOmul
omenese din causa unei imultiri disproportionate a
populatiunei, Malthus recomandd ceia ce el numesce
obstacolele preventive. Infrandrile sag obstacolele
preventive consist g. in amdnarea cdsdtoriilor pang.
cdnd cel ce voesce a se insura va dispune de mij-
lOcele necesare pentru a '..1 intretine familia. Eco-
nomistul engles mai recomandd abstinenta spre a
se proportiona numgrul copiilor fiid-cdriia familii
cu mijlOcele de intretinere de care dispune. El face
sd reiasà cal sunt de vinovati pdrintii care find
incredintati cd nuVi pot crWe copii, totu0 nu'O
infrinézd pornirile firesci §i espune printr'acOsta la
peire fiinte nevinovate.
Pe timpul cand Malthus a scos la lumina doc-
trina sa asupra populatiunei, o ingrijire §i o spai-
ma cuprinse lumea, mai cu sémà in patria acestui
insemnat economist. Unii o aprobag, altii o jude-

www.dacoromanica.ro
881 CONSUMATIUNEA AVUTI1LOR

call cu asprime si imputail sentimente de crudime

autorului catre clasele neavute.
Ori-cum ar judeca cine-va teoria lui Malthus,
totusi trebue s. i se recunOsca o nobil preocu-
patiune pentru binele omenirei. El a putut A. se
amagesica ; intentiunea insa i-a fost curata.
In starea de asta-di a agriculture)", comerciului
si industriel, temerea ca nu cum-va populatiunea
sa piarà de fOme, a disparut. La rigOre productiu-
nea agricola a Europe ar fi indestulatOre pentru
trebuintele populatiunei. Cu tOte acestea, Staturile-
Unite, Indiile, Australia si ca maine Africa, concu-
reza la aprovisionarea continentului europén.
De alta parte, se mai afla atat pamant nelocuit
in cat va trebui sa tr6ca secoli pan g. cand popu-
latiunea sa infatisede preste tot locul aceiasi den-
sitate ca in Europa. Populatiunea globului se urea
la 2 miliarde, locuitori. Daca lumea s'ar imulit cel
putin ca in Franta, unde traiesce un locuitor pe 1
ectar 38 aril% populatiunea globului ar putea sa se
inmultésca de sése off mai mull de cat esista
astadi.
Europa, unde populatiunea este mai numerOsa
mai afla scapare contra unei aglomeratiuni dispro-
portionata, in emigratiunea locuitorilor dare cele-
l-alte parti ale lumei.
Tiind in sema cd agricultura este inca fOrte ina-
poiata in multe parti ale lumei; ea, treptat cu imul-
tirea populatiunei, productiunea agricola se desvol-
467.a, putem conchide ca lumea pole teal fara

www.dacoromanica.ro
 FOR:LATIUM 189

ingrijire c s'ar putea intampla vre-odatrt ca s.

plat% din causa lipseT mijlOcelor de subsistent.ii.

§ 2. Populatiunea eseesivii st populatiunea

stationarii.

Din cele ce preced nu intelegem ca imultirea po-

pulatiunei in disproportiune eu capitalurile disponibile
si cu inlesnirea desfacerei productelor industriale,
n'ar infatisa neajunsuri grave pentru o teril. Ast-
fel, erescerea nutarultif luerillorilor in unele loon-
lit1t1 industriale din Belgia, Germania, Italia si An-
glia in disproportiune cu capitalurile disponibile Ti
en rergurile de desfacere, a fitcut sä scaà in asa
grad salariile in eftt lueratorit nu pot sa's'i intretinii
familiele cu produsul muncei lor. Dinteacesta ne-
multurniri, agitatiunI, desordine care ameninta Ii-
nitea publicti si stabilitatea institutiunilor sociale.
Unu dintre rernedif in asemenea imprejurari este in-
curagiarea i inlesnirea etnigratiunei in alte parti
ale lumei, precurn i colonisarea phm,enturilor cu-
cerite in alte continente locuite de 0 populatiune
turd si barbard.
Daa. sporirea disproportionara a populatiunei mnfà-
iiéz Ore-care neajunsuff. populatiunea care stà pe
loc trebue sa insane ingrijire. In Franta, nude pc,-
pulatiunea cresce de abia cu 100,000 pb.nI la
150,000 suflete pe Ile-care an, ecOnornistii i Omenit
de Stat sunt fOrte preocupafi i cauth mijlOce pen-
tru a inlatura causele c5ror b. se datoresce acesa
neinsemnata sporire.

www.dacoromanica.ro
190 CONSUMATIUNEA AVUTULOR

Din acest punct de privire Franta este inferiOra

multor din State le Europe. Ast-fel, dupe cum arata
D. P. Leroy-Beaulieu, Franta numgra 72 locuitori
pe o suprafatil de un kilotnetru patrat ; in Germa-
nia pe o suprafata egala trgiesc 86 locuitori, in
Italia 102 pana la 103, in Marea-Britanie din pre-
una cu Irlanda 106, iar in Englitera singura 190 lo-
cuitori; in Olanda 130, iar Belgia a cgruia indus-
trie este forte desvoltata si dispune de avutil mi-
nerale insemnate, numèra 200 suflete pe kilometru
patrat. Pentru Romania, luand de norma suprafata
de 130,000 kilometri patrati, si 5,376,000 locuitori,
aflam ca Ora nOstra poseda 41. locuitori pe kilo-
metru patrat, adieg aprOpe jumatate de cat Germa-
nia, 0 cu mutt mai putin de cat Belgia. Trebue sa
mai tréca timp si timp indelungat pang cand Ro-
mania sa OA in proportiune aceiasi populatiune
ca Belgia, adica mai mult de impatrit de cat
asta-di.
Sporirea populatiunei nu depinde numai d,e in-
tindere i cualitatile pamêntului. Stint t'gri ca En-
glitera , Germania, Belgia , care posedéza avutii
minerale, *muff i porturi de mare, si pe langa
acestea capitaluri considerabile. In aceste conditi-
uni se mai desvolteza o altg populatiune care tra-
iesce din esploatarea minelor, din pescuit, din co-
merciul cu strainatatea.
In Romania populatiunea nu este stationarg ; cu
bite acestea Ora misted nu se pOte trece intre a-
-cele Staturi a caror populatiune se imultesce in
mod normal. Statistica miscarei populatiunel con-

www.dacoromanica.ro
 POPULATIUNEA 191

stata ea in capitala Romftniei, locuità in mare maio-

ritate de romani, strainii se imultesc mai mult de
cat nationalii. De alta parte in fie-care an num6rul
emigratilor de diferite némuri sporesce in Ora nO-
stra. Sporirea populatiunei israelite mai in t6te o-
ra.ele de dincolo de Milcov, se accentukä in fie-
care an. T6te acestea ne invederOzal ob: cestiunea
populafiunei trebue sa ingrijescd pe top' iubitorii
de marirea némului nostru.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI.

CONSUMATIUNILE PUBL10E

§ 1, Folósele li inconvenientele consuma-

tiunilor publice.
Se intelege prin consumatiuni publice cheltuelile
ce se fac de care Stat, judet, comung. in intere-
sul asociatiunei care este intréga natiune.
Consumatiunile publice pot sã fie, ca si cele pri-
vate, productive sail neproductive. Deosebirea este
numai intr'aceia ea productivitatea consurnatiunilor
publice nu se traduce ca a celor private sub forma
de capital sprit, dar sub forma de siguranta pu-
Mica., ustitie, administratiune instructiune , lu-
crari publice, apararea tare, adica sub forma.
de utilitati sail serviciuri aduse intregei asocia-
puni.
Ca si alte cestiuni de economie politica, aceia a.
lucsului spre esemplu, consumatiunile publice au
dat nascere la prejuditiuri vataingtOre cu atat mai
mult ea sunt sustinute de scriitori cu autoritate.
Se- sustine ca ori cat ar fi de marl cheltuelile pa-
blice, si in ori-ce mod s'ar face, resultatul este a-
celasi pentru Ora, de lare-ce banii ram-an in launtru,
cu alte cuvinte ca Ora nu saracesce.

www.dacoromanica.ro
 CONSUMATWNILE PUBLICE 193

Este incontestabil ca cheltuelile publice facute cu

mèsura, in proportiune cu utilitatea serviciilor si a
mijlocelor tèreT, sunt utile. De Ore-ce amenii intru-
nitl in societate afi trebuinte generale sail colective
de o potriva folositare pentru tot:I membrii comu-
nitate, este natural cã cheltuelele facute pentru a
le satisface sa fie utile. Cu acésta insa nu se pate
mtelege Ca", off care ar fi cheltuelile, ele sun!, utile
si nu aduc nici-o vatamare averet generale. Ast-
fel, nu se pate admite cu Voltaire ca lista civila
de dou6-deci i cinci de milione ce se platea re-
geldf EngletereT, nu costa nimic poporuldi eagles
pentru ca cheltuielele ce facea regele revèrsait a-
cesta suma in circulatiune, adica ca se intorcea
poporuldf prin consumatiune.
Un alt scriitor frances, De Laborde, in cartea sa
Itinéraire d'Espacpw, suste'ne cii reshoiul facut cu
Spania de Napoleon cel mare, nu i-a fost atat de
v6tamator cat s'a pretins de nenorocitii SpaniolY,
si acesta pentru ca cheltuelile facute de armate
lasand banii in teed, Spania nu a putut sii sara-
ciasca. Asa dar pustiirile ce produce resboiul, dis-
trugerea oraselor, a fabricilor, uciderea amenilor ar
fi maT mult de cat compensate prin cheltuelile tru-
pelor. Nu se pate afla rationare mai absurda.
In uncle call de economic politica se povestesce
anecdota urmatare, pentru a face sa reiasa maT
invederat erarea celar care sustin ca, ori-cat de
mult an cheltui Statul, téra nu saracesce, numaf
cheltuelele sa se faca in launtru : Un hot, putin o-
bicinuit inca cu crime, sparse inteo napte casa u-
13

www.dacoromanica.ro
194 CONSUMATIUisin AVUTI1LOR

nui negutator de haine, si la suma de o sutil lei ce

gasi intr'ensa. A doua i apucat de o remuscare a
engetului, pentru ct esecutase acesta faptà rea, se
decise de a repara restituind banii furati; insa, spre
a nu da pe rata ca el este autorul furtisagului, se
duse la negutator ii cumpara o haia de o sutA
lei, dupe care 'si simti cagetul impacat. v'elend
soma ce furase intOrs in casa de uncle el o fu-
rase. FrtrA a asemrtna Statul cu un filator de rele
nu este Ore acesta istoria Statului care restitue,
prin cheltuelele re face, sumele ce ia de la con
tribuabili pentru consumatiunile publice, privandu'i
cu tOte acestea de a se mai hucura de produc-
tele ce a obtinut de la densii, in schimbul hani-
lor lor ?
In materie de consumathine Statul, ca i particu-
larii, trehue sa caute a cheltui numai pentru satis-
facerea trehuintelor in adever neaOrate comunita-
tei; si din aceste trebuinte trebue s. prefere a in
tampina pe acelea care pot fi folositOre tutulor ce-
tatenilor, iar nu numai unel fractiuni a societatei.
Aceiasi regula trebue observata de &are judet
comuna.
Este cu grea de a se specifica care sunt tote
consumatiunile publice ce pot II considerate ca nea-
iterate si de o potriva folositóre pentru membrii
comunitata Numérul i natura acestor consuma-
tiuni variaza, in general, clupa gradul de civilisatiune
si dupà forma de guvern. Cu tOte acestea, se pot
privi ca neaperate in rendul mijlOcele
pentru aperarea independentei nationale, pentru

www.dacoromanica.ro
 CONSUMATIUNILE PRIVATE 195

rnientinerea libertatilor publice si private. pentru

respectarea dreptuldi de proprietate al cetatenilor
asupra averel for.
In rêndul al douilea pot fi privite ea utile con-
sumatiunile a carora satisfacere reclama garantil pe
,care nu le infatisclza particularii: ast-fel sunt co-
respondinta lelegratici i postala, fabricatiunea mo-
netelor, instructiunea publica, constructiunea cailor
de comunicatiune.
Intru cat privesce elieltuielele publice facute de
comune si judge, se pot considera ea utile lucra-
rile raeute cu scop de igiena si salubritate, preeurn
sunt construirea stradelor, intretinerea, curatirea
ni iluminarea lor ; infiintarea de gradini si planta-
tiudi publice pentru insanatosirea oraselor i petre-
cerea locuitorilor.
In afara de consumatiunile a carora utilitate
pentra intrOga societate este invederata, consurna-
iiunile publice devin vatamatOre si conduc pe ne-
siintite la saracirea poporului, in folosul unlit nu-
me'r restrans de persOne privilegia te.

§ 2. Folosul si margiuile puterilor publiee.

Economistff, in general, tind a reduce cat este
cu putinta functiunea Statuldi, interventiunea sa
In afacerile sociale ; ei ar dori ca, in afara de Ore-
ce servicil publice care nu s'ar putea incredinta
particularilor, sä se lase tot pe sOma initiativeY in-
dividuale, Acésta dorinta ori-cat de legitima s'ar

www.dacoromanica.ro
196 conumTIUNEA AITTI1L0R
parea, nu pOte fi indeplinita in nici-o tarà i maT
putin in State le mnapoiate in civilisatiune.
Este adeqrat ca guvernele rele aü fost i sunt o-
nenorocire pentru terile ce administréza; este adev'e-
rat ca. Statul condus de suverani si de ministri co-
rupti sail ignoranti, a facut alatea rele in cat se p6te
intelege sfiirea economistilor. Cu tOte acestea, mi
este mai putin adevOrat Ca daca eist o civilisa-
thine ; daca popOrele din harbare a devenit ceia.
ce stint in mai tOte Orile Europe si in Slaturile
Unite ale Americe, acesta se datoresce in special)
actiune Statului. El a formulat si a impus legi e
sub ocrotirea carora s'a putut desvolta si progresa
societatile ; el a inlesnit, prin construirea cailor de-
comunicatiune, circulatiunea productelor si ca ur-
mare, desvoltarea agriculturei, cornerciului si indu-
strie ; tot el, prin imprastierea instructiunei, a civi-
lisat popOrele ; in fine, tot Statul organisand justitia
a organisat societatea si acesta numai el singur
putea sa o faca.
D. E. de Laveleye ne spune cà sunt cati-va arif
de cand un presediute al Noue-Grenade, insuflat
de doctrinele economice cele mai pure, anunta,
cä de acum inainte .Statul redus la adeqratul sëi
rol, ar lasa tot pe séma initiative individuale,. In-
data drumurile se rupsera si se stricara, porturile
fura potrnolite de nisip, siguranta nubä i instruc-
tiunea redusa la nimic : acOsta era intOrcerea la
starea de sail-AO:de si la padurea primitiva.
Este adev'erat, dupa cum observà acelasi autor,
.ca ori-ce consumatiune publica micsoreza cu atat

www.dacoromanica.ro
 CONSUNATIUNILE PUBLICh lU7

.consumatiunea privatd ; insà, cea d'antêiii este a-

.dese-ori mai utild de cat a doua. Daca ceia ce lei
din ce se cheltuiesce pentru trufe si vinuri fine
este consacrat bibliotecelor si scolelor, nirneni nu
va avea a se plange, nici cei care vor fi plätit..
Ori cat a fost de insemnat rolul Statului in tre-
cut, ori cat '1 mai fe'rnane de filcut in viitor pen-
tru inaintarea civilisatiunei, tot* actiunea sa tre-
hue sà mérga descrescênd in proportiune cu inain-
tarea popOrelor. Viitorul este al actiunei individuate
marginindu-se rolul Statului numai in conducerea
acelor interese cari a ufl caracter cu totul general.
CACI, ori-ce s'ar dice, amestecul Statului, chiar in afa-
cerile care sunt de competinta sa, infalisezà, in multe
-casuri, neajunsuri viltdmiltOre atilt pentru morala pu-
Mica cat i pentru buna conducere a intereselor.
Este necontestabil cd Statul ca intreprindelor nu
se deosebesce nicl prin economie nici prin celeritate,
cd in multe afaceri se strecOrd partinirea penal.' fa-
voritii dilei, cd influentat de partidele politice, apdrrt
pe unele in favOrea altora; in fine, ca luand prea mult
asupasi face sa se micsoreze puterea i influinta
initiativei individuale, basa cea mai solida pe care
se pote rezema democratia.
De aceia !Tad a impartdsi in mod absolut pare-
yea distinsului filosof frances Jules Simon cum Ct. :
.Statul trebue sal lucreze a se face inutil si sd-si
prepare demisiunea., totusl credem util, din tote
punctele de privire, ca actiunea Statului s. se ma-
nifesteze cat mai putin in conducerea intereselor
sociale.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII.

IMPOSITUL

§ 1. Definitiunea si regulile pentru equrett,

itupositului.
Impositul este o parte din venitul fie-cdruia ce-
tatian destinath a remunera serviedle ce i se fac-
de catre guvern, judet sad comund.
In ori-eare societate organisata sunt o swat de
servicii a cdrora indeplinire interesdnd intréga co-
lectivitate, se esecutéza de care guvern. Odiniór
eheltuielele trebuinciOse pentru aceste servicii se
faced mai cu sema din veniturile domeniilor regale.
In timpii modern!, rolul si atributiunile puterei ese-
cutive fiind asedate en totul pe alte base ; suve-
ranitatea nationala find pnivit. ca puterea de la.
care decurg tOte cele-l'alte putW, domeniile regale-
nu mai ad importanta din trecut, si veniturile Sta-
tului se compun mai cu séma din contributiunile
sail impositele tutulor cetatemlor.
Pentru ca impositul sa fie legitirn trebuesce sd.
fie intogmit dupd anumite reguli. Adam Smith a
formulat urmatOrele patru reguli prineipale care
ar trebui observate in asedarea impositului.
1. Supusii Statului ar trebui sa contribuie pen-

www.dacoromanica.ro
 IMPOSITUL 199

tru a sustine guvernul pre cat cu putinta in pro-

portiune cu facultatile lor, adica in proportiune cu
venitul de care se bubura sub protectiunea Statuldi.
Din observarea sa nesocotirea aceste macsime
reiese ceia ce se chiama egalitate sail inegalitate in
aseclarea
.2. Impositul ce fie-care este indatorat a plati tre-
hue sä flue definit si nu arhitrar. Epoca platirel,
modul de plata, suma de plata, trebuiesc determi-
nate cu grija si in asa chip ca s fiie intelese de
contribuabil si de tOta lumea. Gaud este intealt-fel,
ori-ce persOna supusii imposituldi sa afla mat mult
sail mai putin supusa puteret colectorulut care pOte
impoliera sarcina contribuabilului pentra care este
rü dispus, sa sa. stbrca prin téma de acesta im-
pov6rare vre-un dar sail alt lucru ce el doresce.
Caracterul nedefinit al imposituldi inctiragiaza in-
bolero si favoréza coruptiunea unei clase de bmedi
forte firesc impopulart, chiar cand el nu ar fi nict
insolenti nici corup(1. In materie de imposit, este
atat de important ca fie-care sal diba a plati o Rama
ficsa, ea esperienta tutulor natiunilor prohOza, cred,
ca o inegalitate indestul de considerabil'a nu este
tocrnai un rtl atat de mare ca o mica nesigu-
rant.ä.
.3. Impositul trehue strans la timpul si in mo-
dul care convine mai bine contribuabililor. Un im-
posit asupra arendilor mosiilor sail asupra chiriilor
caselor, platibil la epoca cand se platesc obicinuit
aceste arencIT si aceste chirii, este strans la timpul
care convine mat bine contribuabilulut sa 'I pla-

www.dacoromanica.ro
 1
200 CONSUMATiUNEA AVUTIILOR

tésca, sail la epoca chnd este mai probabil eh el

va avea cu ce sal platésca. Impositele asupra ar-
ticolelor de copsumatiune care sunt articole de lucs
sunt tote fa definitiv Waite de care consumator
si in general intr'un mod care 'I convine. El le
platesce, incetu en incetu, cumOrand marfa. *i
fiind-nd el are asemenea libertate de a cumpera
sail de a nu cumpera, duph cum I place, este
vina lui dach asemenea imposite 'I incomodeza
mutt.
.1. Ori-ce imposit trebue cornbinat ast-fel ca sh
nu ia, pre cht cu putinta, din punga contribuabilu-
Ka. de cat aprOpe ceia ce el raportéza tesaurului
public. Un imposit Me sa ia contribuabililor si s:7..
retilna mult mai mult de cat el raportéza tesauru-
lui public in patru moduri. 1. Dach trebue, pentru
a'l percepe, un numar mare de agenti ale cdror
salarii absorb cea mai mare parte a productului si
ale caror perchisitiuni ecuivaléza unui imposit a-
ditional ; 2. Dach abate munca si capitalurile socie-
trilei de la o intrebuintare productiva, pentru a le
da o intrebuintare mai putin productiva ; 3. Dach
amendele sail alte pedepse aplicate nenorocitilor
particulari, care cérca inutil de a se sustrage de la
imposit, pot adese-ori sd-'1 ruineze si pune capat
beneficiilor ce societatea retragea diu intrebuinta-
rea capitalurilor lor (un imposit stabilit in mod pu-
tin judi(ios este o mare ispitire pentru fraude) : 4.
Daca espune particularii la visite si la perchisi-
tiuni odiose din partea colectorilor, impositul pote

www.dacoromanica.ro
 1MPOSITLIL 201

c ausa contribuabililor multe neplaceri si vecsatiuni

inutile. ,
La cele patru regull se pot adtiogi urmatOrele :
1. Impositul sa se aplice asupra productului iar
nu asupra materiilor prime sail a agentilor de pro-
.ductiune. Ast-fel, pre cat este de nedrépta darea
perceputa asupra liveciilor de pruni, pre atat este
de drépta tacsa pusa asupra rachiului estras din
prune sail alte producte precutn prunele oparite.
La noi multi Orani ail scos prunii cand s'a pus
tacsa asupra acestor pomi. Ar fi fost de prefent o
dare asupra pamOutului.
2. Impositul trebue sa tie cat de moderat pentru
ca sa. nu descuragieze pe producRori. Cand F'a
impus viile filocserate pe laugh' tacsa obicfnuita cu
o noua tacsa pentru plala naftalinei cumparata de
guvern pentru a se imparti la podgoreni, multi
te'rani ail preferit sa scOta vita, de Ore-ce viile bol-
nave numai raportati nici cu ce sa se acopere o
parte din cheltuielele de culturä.

§ 2. Impositul proportional li impositul

progresiv.

Fiie-care cetatén in stare de a munci trebue sa

platesca därile catre Slat in proportiune cu veni-
tul s611. Daca cel care are un venit de 100 lei
platesce 10 lei, cel care are 1000 va plati 100, cel
care are 10,000 va plati 1000 si asa mai inainte.
Acesta este impositul proportional cu venitul, cel
mai drept si cel mai lesne de aplicat.

www.dacoromanica.ro
 202 CONSUMATIUNEA AYUTIILOR

Cu tOte acestea o sérna de publicisti urmil.rind

ideia ea eel neavuti trebue sà platésca cat mai
putin, au propus impositul progresiv.
Dupa acésta metoda cel care are un venit de-
100 lei platesce 5 lei, adieu 5 la suta ; cel care
are 1000 lei platesce 100 lei, adica 10 la suta ;
cel care are 10,000 lei platesce 1500 lei, adica 15
la suta. Cu cat se maresce venitul cu atat cresce
si proportitmea de la imposit la venit. Cu modul
acesta s'ar intampla ca pe cand unit dintre ceta-
tent plutesc numai 5 la suta din venitul lor,
eel' mai avuti, sa fie impusi cu 20, 30 si chiar cu
mai mutt la suta din venitul lor.
Ori-ce argument s'ar invoca pentru apararea im-
positului progresiv, trebue sa recumiscem ca nu
este conform cu justitia. Aplicarea sa ar descura-
gia pe capitalisti i intreprimptori de Ore-ce spo-
rirea venitului ar deveni o amenintare pentru eel
care muncese si risca.
Cate-va cantOne din Elvetia au incercat imposi-
tul progresiv ; insA in fata resultatelor dobandite
ail fost nevoite sO, revina la impositul proportional.

§ 3. Impositele directe.
Impositele se imparte in douu clase : irnpositele
directe si impositele indirecte.
Sunt imposite directe acele danT pe care contri-
buabilii le platesc de a dreptul catre Stat, precum
sunt impositul fondiar, impositul personal, impositul
patentelor si allele.

www.dacoromanica.ro
 IMPOSITUL 203

Imposite indirecte sunt acelea care se percep a-

supra productelor, sail in locul fabricatiunei, saü
ca.nd sunt transportate dintr'o teed strilink sati cand
sunt introduse intr'o comunti. In acestà categorie
intra accisele, drepturile de vama, fabricatele care
sunt monopol al Statuldi, precum tutunul sarea si
chibriturile.
Impositele direcie sunt, in general, aseclate asti-
pra venituldi, adicà asupra mute, asupra profitu-
riloi i asupra salariilor.
Cel mai important dintre aceste trei imposite
este acela asupra rentei pamOntuldi. Totl econo-
mistii si totl financiarii incuviinte71 acest imposit
cand est stabilit in mod rational.
latg cum se esprimii ilustrul Rossi asupra fol6-
selor ce infatisez6 impositul asupra rente'l pamêd-
tului :
.Renta teritoriala este ea 6re o bund materie
impunabild ? Invéderat ca'. este, dacsa impositul cu
care este impusa. este stabilit pe base rationale :
pentru cil atunci nu lovesce nici capitalul nici
munca, nicl profiturile, nici salariele; nu turburd
iniru nimic opera productiunel nationale, si nu face
alt ce-va de Cat s. substitue, pentru o portiune,
pe guvern in locul proprietarilor fondiari. De unde
resulta cä dacà escesul in imposite este vätämiltor
in sine, pentru cà acesta lash' sà se presupun'd o
adrninistratiune publicà réti organisatai, si ca, de
altä parte, lipsa de idèsurai inteun imposit particu-
lar lovesce intr'un principiti sacru de drept public)
voin s clic egalitatea inaintea legeT, nu este mai

www.dacoromanica.ro
-204 CONSUMATEUNEA ATUTILLOR

putin adevèrat cà daca este o contributiune care

sa fie mai putin prejuditiabila de cat altele, cand
trece preste ori-care margini este tot renta fon-
Mara,
Off cat este de drept impositul asupra rentei,
trebuie Ins s ilia stabilit in mod cat se pote de
echitabil, sa nu se aplice de cat asupra rentei pa-
mOntului, caci daca ar lovi in sporul de venit ce
ar produce amelioratiunile facute de catre proprie-
tar, acésta ar descoragia pe totl de aVi mai im-
bunatdti mosille.

§ 4. Impositele Indireete.
Impositele indirecte sunt platite, in cele din urma,
de care .consumatori, caci-fabricantil, comerciantil
care achitéza aceste dari le pun in pretul de vin-
Ore al obiectelor.
Oamenii de finante prefera aceste imposile pentru
ca se percep pe nesimtite, adica cä poporul nu
pote deosebi in pretul obiectului care este partea
impositului. Cu tote acestea, darile indirecte
inconveniente simtitOre mai cu sema pentru
partea cea mai fara mijlOce a populatiunei.
Intre altele, dàrile indirecte aplicandu-se de pre-
ferinta asupra productelor care se consurna mai
mult, nil o pornire spre a deveni egalitare, adica a
face sa platesca o dare egala avutul ca i saracul,
ceia ce nu este drept. Productele scumpe, consu-
mate de Omeni avuti, raportéza forte putin in

www.dacoromanica.ro
 IMPOSITUL 203,

raport cu veniturile stranse de la consumatiunile

populare.
Impositele indirecte indemna la contrabanda, Ia
iwlaciune ; sunt corupatOre prin faptul ct si-
lesc pe Omen! sa introduca obiecte in ascuns. Cu
cat tacsele sunt mai marl en atat se inmultesce
numerul celor care inOla. pe Stat.
Dintre impositele indirecte accisele comunale, a-
dica tacsele ce se percep asupra marfurilor intro -
duse in ora.e i sate, sunt cele care provOca mai
multà nemultumire. Desfiintarea lor i inlocuirea
printr'alte venituri este o reforma care se impune
societatilor moderne.
Cu tOte acestea, or! cat ar fi de invederate nea-
junsurile ce infatiéza impositele indirecte, ele sunt
preferite i cu grea se vor putea inlocui cu dari
directe. Proba c douè din cele mai inaintate State,
Staturile-Unite si Englitera le mentin i trag din-
tr'Onsele veniturile cele mai marl pentru tesaurul
public. Tot ce s'ar putea face ar fi de a wura
cat se p6te mai mult tacsele puse asupra obiecte-
lor de antaia trebuintd, çi a impune mai grea con-
sumatiunile de care se pOte cine-va dispensa, pre-
cum sunt bèuturile spirtOse i tutunul.

§ 5. Budgetul.
Budgetul este o estimatiune a veniturilor 0 a
cheltuielelor Statului pentru timp de un an. El co-
prinde sub forma de tabele i dupg natura servi-
ciilor, tOte veniturile 0 tote cheltuelele.

www.dacoromanica.ro
206 CONSUMATIUNEA ATUTilLOR

In terile constitutionale fiie -care ministru infati-

seza Parlarnentuld bugetul respectiv, iar ministrul
de finante depune pe langä budgetul serviciilor
dependinte de densul, budgetul general al venituri-
thr si al cheltuelilor.
Fie-care budget este impdrtit in capitole si in
articole in care se specified in detalid tOte chel-
tuielele dupe felul servicielor. Dupe legea contabi-
litiltei generale a Statuldf suma votatä pentru mi
capitol nu se plite intrebuinta pentru a plAti chel-
tuiala prevedutà la alt capitol si pentru care fon-
durile prevedute nu ail fost suficiente. Acestd de-
thrnare a sumelor de la un capitol la un altul.
numitd viriment, nu este perrnisd in nict-o tend cu
finante bine organisate. Sumele cart prisosesc de
la un capitol, adicd care nu s'ail cheltuit in cur-
sul esercitiuldi, se anulézd, se scot din buthr,etul
cheltuielelor.
Specialitatea budgetark dupA cum se chiamd
impdrtirea budgetulut In capitole si articole, este
cea mai nernerità disposifiune pentru a infrana
sail a modera aplecarile ministrilor spre cheltuieli.
On cu catd prevedere s'ar alcAtui i s'ar vota
un budget totusi, din causd cd el este aprobat la
inceputul esercitiului, se pOte intampla ca in cursul
anuldf sA se ivescd Ore-care cheltuieli cart nu ad
putut fi prevOute. Pentru a intampina cheltuielele
de asemenea naturA ministrul respectiv cere con-
siliului de mintstri un credit suplimentar, sati un
credit estraordinar, pe care '1 supune la aprobarea
efuIuT Statultii. Creditul este suplimentar cand

www.dacoromanica.ro
 1MPOSITUL 207

suma alocatä dintr'un capitol al budgetului nu

este de ajuns; este estraordinar cand suma se cere
pentru o cheltuiala care nu a fosi prev6duth in
budget.
Creditele suplimentare si estraordinare acordate
In intervalul sesiunilor legislative, sunt supuse la
aprobarea Camerilor indata dupa intrunirea lor.
MinistriT aplecati spre cheltuiell si putin scrupu-
log, pot sa abuzeze in atat de creditele suplimen-
tare si estraordinare, in cat suma cheltuielilor pre-
vèdute sa fie cu mult covarsitä prin deschidere de
-credite. Singurul remediii contra acestei disposithvii
este determinarea de catre Camera a capitolelor
asupra carora se pOte desehide credite, capifole
care coprind cheltuielI ce nu s'ar putea intre-
rupe sail amasna. Ast-fel sunt hrana soldatilor,
spesele de biuroti, incalditul, localurilor si altele
analoge.
Statul bine organisat are numaY un singur bud-
get in care sunt prevNute tOte veniturile si tote
cheltuielile. In unele Off s'a introdus aIaturi cu
budgetul ordinar, ceia ce se numesce budgetul
estraordinar. Antaiul cuprinde veniturile ordinare
stranse din dari si domenuff publice ; al douilea,
veniluri earl' provin din imprumuturi.
S'a cautat a se justifica introducerea `si utilita-
tea budgetuld estraordinar, Iprin folOsele ce aduc
marile lucrari publice sail alte imbunatatiri ce se
esecut6za cu banil Imp' pe cale de imprurnut. Off-
cate folOse ar infatisa luerarl de felul acesta
este invederat ca esecutarea lor indatorand prea

www.dacoromanica.ro
203 CONSUNIATIUNEA AVUTULOR

Mu lt téra, mite sa. compromita starea eI financiara.

De aceia este mult mai intelepl ca lucrarile public&
sa fie esecutate treptat in raport cu veniturile Sta-
tu kg.
In alcatuirea budgetuldi de veniturl ministrul de-
finante si intregul guvern trebue sa fie cat se pote
de scrupulos. Este cu mutt mai bine ca veniturile
sa fie estimate mai jos si sa r'emana prisos la in-
cheierea esercitiuldi, de cat sa se prevada venituri
mart care nu s'ar putea incasa.
Budgetul bine intogmit trebue sa fiie cel putin
eanilibrat, adica ca suma cheltuielilor sa fiie egala
cu a Neniturilor, daca nu se pOte sa, infatiseze un
prisos, aclica un escalent al veniturilor asupra chel-
tutelelor.
Budgetul este votat in fie-care an de Camera
cleputatilor. 0 comisiune alésa, numita comisiunea
budgetara, cercetéza cu deam'enuntul budgetele di-
feritelor ministere si supune Camerei prin raportori
speciali si prin raportorul general, resultatul lucra-
rilor sale.
In alte tèri, precum este Franta, budgetul este
votat de ambele corpuri legiuitOre, Camera si
Sena I.

§ 6. Datoriile publice.
Cand veniturile ordinare ale Statulut nu stint de
ajuns pentru a intampina cheltueli neprevOute
precum sunt acelea ce sunt impuse de un rasboiU,
de mai lucrari publice. guvernele 's'i procura fon-

www.dacoromanica.ro
 IMPOSITTIL 209

durile necesarri pe cale de imprumut. Pentru a-

chitarea unor asemenea datorii se prevede anual
in budgetul Statuldi o suma specialk cu care se
platesce interesul 0 amortisementul imprumuturilor
contractate.
De aprOpe un secol maI ttite State le Europel
ail contractat imprumuturi, .,,ii inlesnirea cu care
se fac, mai cu sema in timpul nostru, probezk
ca contribuabilli nu'O dal séma despre resul-
tatele funeste ce pOte produce sporirea datoriei
publite.
Aplecarea spre cheltuiala a fost atat de mare
in secolul al nouë-spre-clecelea 0 mai cu sema in
a doua jumetate, in cat datoriile publice a diferi-
telor State s'aii urcat la cifre in adev'er inspai-
mentatere. Ast-fel Franta datoresce 32 de miliarde.
T6ta averea Republicel flind pretuita aprocsimativ
200 miliarde, urméza ca datoria publica a F'rantai
represinta a Osea parte din averea sa totala. En-
glitera datoresce preste 18 miliarde, Rusia 19 mi-
liarde, Austro-Ungsria 12 miliarde, Italia 11 mili-
arde, State le-Unite 10 iniliarde, Germania 9 mili-
arde, Spania 13 miliarde, Turcia 6 miliarde, Por-
tugalia 2 miliarde, Olauda 2 miliarde, Belgia 1
miliard 155 miliOne, Grecia 500 milióne, Suedia
300 miliOne, Norvegia 131 miliOne, Danemarca
256 miliOne, Elvetia 35 militine, Romania 724 mi-
liOne.
Vom observa cil ori cat de marl ak fost ne-
voile tgreI nostre; off cat a fost de folositore inzes-
trarea Romtiniei cu o intinsa retea de cal de co-
11
www.dacoromanica.ro
210 CONSUMATIUNEA AVUTIILOR

municatiune i alte lucrari de interes general, to-

tuT ne-am indatorat prea mutt in raport cu ave-
rea generala a Orel si cu veniturile nOstre. Este
timp a ne opri, a se pune o stavila acestei dispo-
sitriunl de a face cheltueli cu bankluati cu impru-
mut. Interesele sigurantei si ale prosperitateT Statu-
lui ne impune sarcina de a micsora, cat mai far%
intarciiere, acAsta datorie care apasa atat de greu
asupra finantelor nOstre publice. Intru acésta ne
ptite servi ca esemplu Statele-Unite ale Americei care
all amortisat de la 1865 pana la 1887 cinci mill-
arde din sum. de 13 miliarde a datoriei lor paha
In lupta economica ce trebue s suslinem atat
pentru desvoltarea avutiei nationale cat si pentru
apgrarea intereselor nOstre contra inriuririlor din
afara, avern trebuinta sa fim cat maT liberi, adica
cat mai putin datori.
Sa nu scapam un minut din vedere ca multe
State si-aa compromis cu desevarsire slinatiunea
financiara, all ajuns la discretiunea creditorilor lor
numal din causa necumpaCarei cu care arl facut
imprumuturi.

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATEMILOR

pag.
Precuvêntare V

INTRODUCERE

§ 1. Obiectul si definitiunea EconomieT politice . 1

§ 2. Importanta Economia! politica 3
Capitolul II. Rofiuni fundamentale 6
§ 1. Trebuintele omulul 6
§ 2. Avu(ia. Utilitatea si valorea 8
Capitolul III. lifetóde de cercetare in Economia po-
litied 11

PARTEA ANTEIA.

Productiunea, AvUtiei. .

Capitolul I. Genera litdri asupra productinnei. . . . 13

§ 1. Ce se 1nte1ege prin productiunea avutiel . . 13
§ 2. FactoriT productiuney 14
Capitolul II. Natura 16
Capitolul III. Munca 19

www.dacoromanica.ro
212 TABLA DE MATERIE
Pag.
§ I. Munca privita ca factor al productiuneT . . 19
§ 2. Imprejurarile favorabile productivitateI
muncel 21
§ 3. Natura 21
§ 4. Rasa 24
§ 5. Sentimentele morale 25
§ 6. Justitia 27
§ 7. Regirnul politic 27
§ 8. Starea de cultura 29
§ 9. Divisiunea muncel . . . 31
§ 10. Asociatiunea 36
Capltolul IV. Productul brut fi productul net. . 38
Capitolul V. Capitalul 39
§ 1. Definitiunea capitalulul 39
§ 2. Clasificatiunea capitalurilor 41
§ 3. Formarea si rolul capitalulul 43
§ 4. Masinele 46
Capitolul VI. Diferite ramuri ale producOunel ,. 51
§ 1. Clasificarea industriilor 51
§ 2, Imprejurarile care determinSza Infiinturea si
localisarea industriilor 63
§ 3. Industria estractiva 55
§ 4. Agricultura 56
§ 5. Cultura mare si cultura mica 63
§ 6. Industria manufactóre 6f
§ 7. lndustria transportultd. 67
§ 8. Comerciul 70

PARTEA A DOUA

Repartitiunea avutiei.
Capitolul I. Principil dupe care se regulezet reparti-
fiunea avutiel. 73
Capitolul II. Proprietatea 77
§ 1. Origina si formarea proprietatel teritoriale 77

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE 213
Pag.
§ 2. Organisapunea proprietAteT 82
Capitolul III. Renta fondiard fi Arenda. 88
§ 1. Natura rentel 88
§ 2. Teoria rentel dupe Ricardo. 90
Capitolul IV. Salariul 93
§ 1. Diferite rnodurl de retribupune 93
§ 2. Preturile curente ale muncel 95
§ 3. Cause Ie care produc variatiunea salarielor 97
Capitolul V. Ainelioratiunea conditiunei luerdtorilor. 100
Capitolul VI. Interesul Capitalului 105
§ 1, ImprejurArile care fac sA varieze interesul
capitaluluT 107
§ 2. Legitimitatea interesultd. - Usura sad Ca-
rata , . . . 108
Capitolul VII. Profitul 111
§ 1. Profitul IntrepringetoruluT 111

PARTEA A TREIA

Ciroulalinnea avutiei.
Capitolul I. Sehimbul 114
§ 1. Folósele sociale ale Schimbulul 114
§ 2. Valórea 116
§ 3. Pretul 119
§ 4. Bursele de comercid 121
CapRolul II. Moneta 123
§ 1. Natura qi rolul moneteT 123
§ 2. Valórea Monetel
§ 3. Sisteme monetare
Capitolul III. Creditul
... , 133
126
128

§ 1. Creditul fn general 133

§ 2. Folósele qi inconvenientele credituluy . . 134
§ 3. Diferite forme ale credituhd 117
§ 4. Instrumentele sad titlurile de credit . . 139
§ 5. Bancile 142

www.dacoromanica.ro
214 TABLA DE MATERIE
Pag.
Capitolul IV. Crisele Comerciale. 116
§ 1. Natura criselor 146
§ 2. Cause le criselor monetare, comerciale qi in-
dustriale. , . 148
§ 3. Crisele de bursa, 150
Capitolul V. Diferite sisteme asupra comerciulut inter-
nalional 152
§ 1. Comerciul International . .. 152
§ 2. Libertatea comerciulul international . . 153
§ 3. Balanta Comercialg sad sistemul Mercantil 156
§ 4. Sistemul protector
§ 5. Sistemul fiscal . ....... .
§ 6. Tractatele de comercia
.
157
160
160

PARTEA A PATRA

Consamatiunea ayntillor.
Capitolul 1. Definitiunea i Claszficatiunea Consuma-
fiunilor 163
Capitolul II. Consumatiunile private . 167
§ 1. Principiile dupe care trebuesc determinate
Consumatiunile private . , 167
§ 2. Risipa, Economia §i Avaritia 169
§ 3. InstitutiunI care inlesnesc economia . 171
Capitolul III. Licosa 177
§ 1. Lucsul in general 177
§ 2. Lucsul public 181
Capitolul IV. Absenteismul. 183
Capitolul V. Populatiunea. 185
§ 1. Doctrina lul Malthus 185
§ 2, Populatiunea escesiv i populatiunea sta-
ionarà 189
Capitolul VI. Consumatiunile publice 192
§ 1. Folósele §i inconvenientele consumatiunilor
publice 192

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE. 2i
Pay%
§ 2. Folosul 0 marginele puterilor publice. . . 195
Capitolul VII. Impositul 198
§ 1. Definitiunea 0 regulele pentru asedarea
imposituluT 198
§ 2. Impositul proportional 0 impositul progresiv 201
.
§ 3. Impositele directe
§ 4. Impositele inthrecte .. .. .. . 204
§ 5. Budgetul 205
§ 6. Datorfile publice 208

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro