Sunteți pe pagina 1din 6

UTC-N

Specializarea Ingineria Procesării Materialelor, anul IV sem I


Disciplina: Utilaje Tehnologice pentru Turnătorii

Utilaje pentru dezbaterea formelor și îndepărtarea miezurilor

7.1. Considerații generale

Dezbaterea pieselor din forme cât și a miezurilor din piese este o operație cu un grad de
dificultate sporit. Pentru realizarea mecanizată sau automată a acestei operații se utilizează utilaje
specifice pentru dezbaterea formelor și îndepărtarea miezurilor.
Tipuri de utilaje de dezbatere a formelor și îndepărtarea miezurilor:
1. Instalații vibratoare, prevăzute cu vibrator pneumatic
- Vibrator suspendat
- Traversă vibratoare
- Grătare pneumatice
se utilizează din ce în ce mai rar deoarece au nivel de zgomot ridicat, poluare puternică și consum
mare de energie.
2. Instalații de presare – pentru forme cu rame și forme fără rame
3. Grătare electromecanice
- Grătare electromecanice cu excentric
- Grătare electromecanice inerțiale
4. Instalații pentru îndepărtarea miezurilor
- Instalații cu jet de apă
- Instalații cu jet de apă și nisip
- Instalații cu impulsuri (efect electrohidraulic)

7.2. Grătarul de dezbatere electromecanic cu excentric


Acest tip de grătar se caracterizează printr-o mișcare oscilantă, realizată cu ajutorul unui motor
electric, printr-un arbore cu excentric (Fig. 7.1)
În timpul rotirii arborelui cu excentric,
grătarul realizează o mişcare oscilatorie
armonică. În mişcarea ascendentă a grătarului,
în momentul în care forţa de inerţie a formei
devine egală cu greutatea ei se produce
desprinderea acesteia de pe grătar. Mişcarea
ramei se face după o traiectorie parabolică
conducând la ciocnirea ei cu grătarul. Se produc
astfel o serie de şocuri care provoacă
distrugerea formei.
Fig. 7.1. Schema grătarului de dezbatere cu excentric:
1 – forma supusă dezbaterii; 2 – cadru mobil/grătar; 3 – Intr-un regim de mişcare stabilizat al
arbore cu excentric; 4, 9 – lagăre; 5 – cuplaj; 6 – arc sistemului, în care şocurile ramă-grătar se
(amortizor); 7 postament; 8 – contragreutate.
succed după nr rotaţii ale arborelui cu excentric,

1
perioada de oscilație a sistemului va fi:
2  nr
T=

La fiecare perioadă de oscilație se produce un impact între ramă și grătar.
Dacă v1 și v2 sunt vitezele grătarului înainte și după impact, iar u1 și u2 sunt vitezele ramei
înainte și după impact, coeficientul de reluare a vitezei are expresia:
v −u
Crv = 2 2
v1 − u1
Acest coeficient se determină pe cale experimentală, el depinde de caracteristicile elastice ale
materialelor ramei și grătarului și de calitatea amestecului de formare.
- Crv = 0,20 ... 0,25 - rame din oțel
- Crv = 0,15 ... 0,20 - rame din fontă.
Mișcarea sistemului grătar – ramă, în intervalul dintre șocuri, se face după următoarele legi de
mișcare (Fig. 7.2):
- grătarul se deplasează după legea
xg = r  sin(t +  ) , φ este faza oscilațiilor grătarului în momentul șocului
- iar rama se deplasează după o traiectorie parabolică cu legea de mișcare
g
xr = x0 + u2  t − t 2 .
2
Traiectoriile celor două mișcări pentru nr = 1 (adică perioada dintre două lovituri succesive
este egală cu cea necesară unei rotații complete a arborelui cu excentric) sunt redate în figura 4.2.

Fig. 7.2. Schema mişcării sistemului grătar-ramă, pentru nr = 1


Acțiunea de dezbatere a formei se apreciază prin energia specifică de șoc eo care revine
unui kg din masa formei (Mf). Energia specifică de șoc se determină, funcție de variația vitezei formei
în timpul impactului cu grătarul, prin următoarea relație:
M f (u2 − u1 ) 2
2 (u2 − u1 ) 2
eo = =
Mf 2
Energia cinetică pierdută prin șoc ΔEp se determină cu relația:
1 − Crv M f
E p =  (u2 − u1 )2 ,
1 + Crv 2
iar puterea motorului electric de antrenare cu relația:
E p  g 2  M f (1 − Crv )
P= =
T      (1 + Crv )
η este randamentul grătarului (η = 0,6 ... 0,75).
2
Fig. 7.3. Grătar de dezbatere cu excentric:
1 – motor electric; 2 – amortizor superior; 3 – amortizor inferior; 4 – arbore
cu excentric; 5 – postament; 6 - cadru mobil; 7 - lagăr; 8 – grătar.

Construcția grătarului electromecanic cu excentric este prezentată în fig. 7.3. Este constituit din
patru subansambluri principale: cadrul mobil, grătarul, amortizoarele și arborele cu excentric. În
funcție de condițiile de exploatare, grătarul poate fi așezat orizontal sal înclinat, cu un unghi ce variază
de la 0 la 6º.

7.3. Grătarul de dezbatere electromecanic inerțial


Principiul de funcționare are la bază mișcarea de vibrație a părții mobile a grătarului, ce ia
naștere ca rezultat al acțiunii simultane a forței perturbatoare (datorită mișcării de rotație a unei greutăți
neechilibrate) și a forței elastice a unor arcuri (Fig. 7.4).
Spre deosebire de grătarul cu
excentric la care legăturile cinematice
dintre sistemul de antrenare și grătar sunt
bine determinate, la grătarul inerțial
aceste legături lipsesc.
Mărimea forței perturbatoare se
poate regla și se determină cu relația:
F0 =  2 (m  r )red ,
în care: ω este viteza unghiulară a
arborelui;
(m  r )red - momentul cineto-
Fig. 7.4. Schema grătarului de dezbatere inerţial: static redus la arborele inerțial
1 – forma supusă dezbaterii; 2 – cadru mobil; 3 – masă
de dezechilibru; 4 – arbore; 5 – arcuri
(m  r )red = m1  r1 + m2  r 2

unde:
- m1 și m2 sunt masele neechilibrate constante și variabile;
- r1 și r2 - excentricitățile masele neechilibrate constante și variabile.

3
Parametrii de bază ai grătarului sunt: sarcina admisibilă de dezbatere și dimensiunile de
gabarit ale grătarului.
Regimul periodic de mișcare cel mai simplu este atunci când se produce o ciocnire între
ramă și grătar la o rotire a arborelui inerțial (nr = 1), perioada de oscilație a sistemului va fi:
2  nr 2
T= =
 
Frecvența oscilațiilor proprii grătarului :
kg
= ,
Mg
în care: kg este rigiditatea totală a arcurilor;
Mg – masa grătarului.
Puterea motorului electric de antrenare cu relația:
E p   g 2  M f 1 − Crv 1 + 
P = =  
T    1 + Crv 
în care: α este un coeficient ce ține seama de micșorarea puterii în timpul dezbaterii (masa formei se
micșorează) (α = 0,5 ... 0,6);
η - randamentul grătarului (η = 0,8 ... 0,9);
M
= g
Mf
Construcția grătarului electromecanic inerțial este prezentată în fig. 7.5.

Fig. 7.5. Grătar de dezbatere


cu inerţie:
1 – cadru mobil/grătar; 2 – postament;
3 – motor electric; 4 – dispozitiv de
întindere; 5 –transmisie prin curele

4
7.4. Instalații pentru îndepărtarea miezurilor
Îndepărtarea miezurilor din piesele turnate se realizează cu ajutorul unor instalații hidraulice
sau cu impulsuri, primele fiind cele mai răspândite.
Instalațiile hidraulice de îndepărtare a miezurilor folosesc energia unui jet de apă sub presiune
proiectat asupra miezului. Jetul de apă are un efect combinat de spălare și tăiere a miezului. Operația
are loc în cabine special amenajate, prevăzute cu instalație de recirculare a apei și de separare a
acesteia de amestecul îndepărtat (Fig. 7.6). Din punct de vedere al presiunii apei, instalațiile sunt : de
înaltă presiune (până la 100 – 150 daN/cm2), de joasă presiune (până la 20 – 30 daN/cm2).
Subansamblul principal al instalației este hidromonitorul care realizează proiectarea jetului de
apă (sau apă + nisip) asupra piesei sau miezului. În figura 7.7 se prezintă schematic un astfel de
hidromonitor.

Fig. 7.7. Schema hidromonitorului:


Fig. 7.6. Schema instalaţiei de îndepărtare a miezurilor: 1 – ajutaj de ieşire; 2 – partea tronconică a
1 – pompă; 2 – aparat pentru prepararea amestecului apă-nisip; 3 – ajutajului; 3 – cameră de amestec; 4 – zona cu
hidromonitor; 4 – piesa turnată cu miez; 5 – podea perforată; 6 – diam.constant a ajutajului de intrare; 5 – partea
cabină; 7 – rezervor; 8 – ciur vibrator; 9 – pompă; 10 – siloz; 11 – tronconică a ajutajului de intrare; 6 – conductă
decantor; 12, 13 - rezervoare alimentare amestec apă-nisip; 7 – conductă
centrală.

La instalațiile de înaltă presiune, monitorul are diametrul ajutajului de 4 ... 8 mm, iar în
cazul instalațiilor de joasă presiune, diametrul ajutajului este de 12 ... 27 mm.
După cum s-a arătat mai sus, jetul de apă are un dublu efect, de spălare și de tăiere a
miezului. Efectul de spălare este cu atât mai mare, cu cât este mai mare debitul de apă, iar efectul de
tăiere este cu atât mai mare, cu cât este mai mare viteza apei.
Alegerea presiunii necesare și suficiente în sistemul hidraulic se determină funcție de
rezistența la compresiune a miezurilor, se adoptă pjet apă = 12 ... 15 daN/cm2. Presiunea necesară în
sistemul hidraulic, cu un coeficient de utilizare a sarcinii k = 0,5, este de 25 ... 30 daN/cm2 (la care
miezul se spală dar nu se taie). De aceea, instalațiile eficace sunt acelea care lucrează după o schemă
combinată:
I. miezul se taie cu un jet subțire de înaltă presiune, de 70 ... 100 daN/cm2, cu dajutaj = 6 ... 7 mm;
II. miezul se îndepărtează cu un jet de joasă presiune, de 25 ... 30 daN/cm2, cu dajutaj = 15 ... 20 mm.
Viteza de ieșire a jetului de apă (la 75 daN/cm2) este de 70 ... 90 m/s, iar viteza apei în tubul
monitorului este de 15 ... 20 m/s. Viteza apei în conducta de apă este de 2 ... 3 m/s. Se recomandă ca
hidromonitorul să fie cât mai apropiat de miez, la distanțe de 100 ... 150 mm.

5
Instalația de îndepărtare a miezurilor cu impulsuri care are la bază efectul electrohidraulic.
Principiul de funcționare al instalației constă în producerea fenomenului de cavitație ca urmare a
unei descărcări electrice prin impulsuri sub înaltă tensiune într-un lichid aflat într-un recipient. În
lichidul din recipient se produc unde de șoc care se propagă cu viteză supersonică, presiunea
ajungând la 1500 ... 2000 daN/cm2 în condițiile unei tensiuni de 50 kV și a unei capacități de 1 μF.
Presiunea care ia naștere are caracterul unui impuls și se manifestă prin deplasarea lichidului, care are
ca rezultat ruperea materialului aflat în zona descărcării.

Fig. 7.8. Schema instalaţiei cu şoc electrohidraulic:


1 – transformator; 2 – sincronizator; 3 – electrod; 4 - piesă cu miez destinată dezbaterii; 5 –
bazine; 6 – placă; 7 – transportor pentru eliminarea noroiului; C – condensator; L - bobină.