FĂGĂDUINȚA PENTRU AZI

DANIEL
CHIRILEANU

Făgăduința
pentru azi

Pantelimon 2019
© 2019 – Editura Viață și Sănătate
Toate drepturile rezervate.

Redactare: Cristina Sava

Corectură: Lavinia Goran
Grafică și tehnoredactare: Dragoș Gârea
Copertă: Dragoș Gârea

Cărțile Editurii Viață și Sănătate pot fi achiziționate

prin rețeaua sa națională de librării
www.viatasisanatate.ro/librarii

Pentru comenzi prin poștă sau prin agenți de vânzare:

Editura Viață și Sănătate
Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34
Fax: 021 323 00 40
E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro
Site: www.viatasisanatate.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CHIRILEANU, DANIEL
Făgăduinţa pentru azi / Daniel Chirileanu. - Pantelimon :
Viaţă şi Sănătate, 2019

ISBN 978-606-911-754-5

2
 INTRODUCERE

C
ei mai frumoşi ani ai vieţii sunt în mâinile tale. Ai alături
libertatea. În jurul tău sunt prietenii. În depărtare mijeşte
conturul investiţiilor tale. Practic, construieşti prin creş-
tere. Devii în fiecare zi o altă persoană. Odată cu centimetri
adăugaţi înălţimii fizice, se adaugă şi valorile sau nonvalorile
din oglinda caracterului. Mâine, când îţi vei privi faţa în oglindă,
vei descoperi ce ai câştigat sau ai pierdut astăzi.

Prin munca lui Daniel Chirileanu, cartea pe care o ţii în mână

te conduce spre culmile împlinirii. Recomandat prin ceea ce
a lăsat în urma sa, autorul strânge în cuvinte perle de înţe-
lepciune, like-uri din viaţa reală, un material profund din ex-
perienţa personală, dăruindu-ţi timp să treci din lumea rutinei
în universul nemăsurabil al spiritului. În cuvintele calde ale lui
Dumnezeu găseşti pace, calm şi satisfacţie. O zi senină este un
dar divin, iar o inimă liniştită este o minune ce nu poate fi atinsă
fără a te întâlni cu Dumnezeu.

Citeşte, meditează şi roagă-te! Vei avea zile frumoase.

Doru Parascineţ,
Directorul Departamentului Tineret,
Conferinţa Transilvania de Nord

 01
IANUARIE
 1 ianuarie

„Iată, Eu trimit un Înger înaintea ta, ca să te

ocrotească pe drum şi să te ducă în locul pe care
l-am pregătit.” – Exodul 23:20

Î
n 1929, un zepelin (balon dirijabil) a făcut înconjurul lumii în
27 de zile, cu mai mulţi pasageri la bord. Era un vehicul lung
de 236 de metri şi conţinea 100 000 de metri cubi de gaz.
Deși părea ceva imposibil, acest lucru s-a întâmplat și a schim-
bat pentru totdeauna limitele de până atunci ale oamenilor.

Acest lucru se întâmplă în viața noastră zi de zi; deși conside-

răm adeseori că am atins limita, că mai sus ori mai jos nu se
mai poate, constatăm cu surprindere că se poate. Uneori cre-
dem că am înțeles totul, alteori considerăm că ceva anume nu
mai poate fi explorat și nu mai poate oferi noutăți semnificati-
ve. Cu toate acestea, fiecare zi ne demonstrează că limita este
relativă, cu atât mai mult, cu cât în calculul nostru intervine
puterea lui Dumnezeu. Și în acest an, începând chiar de azi, El
va depăși limite; El te va ajuta să treci orizonturi incredibile; fie-
care zi este o trecere peste orizont. Fiecare zi va fi un hotar pe
care îl vei lăsa în urmă. Orice oră va fi o nouă ocazie. Dacă Îl lași,
Dumnezeu va transforma în oportunitate orice clipă. Succes în
alergarea alături de Dumnezeu! Bazează-te pe El!

:
re
ca
Provo

Stabilește astăzi măcar un domeniu din viața ta

în care ai vrea să evoluezi. Fă un plan pentru mai
mult timp. Începe de azi și urmărește consecvent
progresul pentru o perioadă.

7
 2 ianuarie

„De aceea și Eu vă spun: Cereți, și vi se va da; căutați,

și veți găsi; bateți, și vi se va deschide.” – Luca 11:9

Î
n deşert, unde oamenii şi animalele mor de sete, trăiesc di-
ferite specii de cactuşi plini de apă. Animalelor le-ar plăcea
să muşte din ei ca să-şi potolească setea, dar aceste plante
au un sistem de apărare formidabil. Au spini mari şi rezistenţi,
foarte ascuţiţi, şi, de multe ori, chiar otrăvitori. Din proiectare
aceste plante au fost prevăzute de Creator cu un sistem de
protecție. Acest sistem este neplăcut, respingător pentru cei
ce ar atenta la resursele lor, însă tocmai ceea ce în primă in-
stanță îi face respingători pe cactuși este ceea ce conservă
existența și rezistența lor chiar în condiții de secetă și pustiu.

Din anumite puncte de vedere, un creștin prezintă unele as-

pecte nu chiar atrăgătoare sau populare, simpatice. Un creș-
tin poate părea prea „corect” sau exagerat de „serios”. Poa-
te fi perceput ca prea atașat de Biblie ori prea scrupulos în
respectarea Sabatului sau a unui stil de viață recomandat de
Dumnezeu. Însă tocmai aceste caracteristici pot fi sistemul lui
de protecție; tocmai prin aceasta energia, credința și puterea
rămân în ființa lui. Îți vei asuma aceste așa-zise asperități? Vei
rezista să fii oarecum diferit?

:
re
ca
Provo

Analizează-te puțin. Vezi în ce aspecte ale

personalității sau ale comportamentului tău ești
o persoană mai rigidă, fixistă. Fă ceva concret, ca
lucrurile să devină mai flexibile.

8
 3 ianuarie

„Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele

Sionului, care nu se clatină, ci stă întărit pe vecie.” –
Psalmii 125:1

Î
n munţii Gara-Taz ( Kazahstan), într-o peşteră care se află la
160 de metri adâncime, a fost găsită o neobişnuită păduri-
ce de brazi. Peştera are o înălţime de 70 de metri. Curios
este faptul că în această pădurice trăiesc şi numeroase păsări,
printre care şi porumbei cu un splendid penaj albastru. Cine
s-ar fi așteptat ca într-un mediu atât de întunecos, de arid și de
neprietenos să existe viață, să se dezvolte plante și să trăiască
păsări. Științific este greu de explicat, dar realitatea nu poate fi
contrazisă; există, deci e posibil.

Privind lucrurile din altă perspectivă, am putea asemăna si-

tuația aceasta cu cea a lumii în care trăim, plină de ură și de
crimă, dominată de răutate, violență și egoism. Te poți întreba:
Sunt oare posibile existența și supraviețuirea unor oameni care
decid să iubească, să creadă, să fie neagresivi și care să își do-
rească asemănarea cu Dumnezeu și nu cu eroii momentului?
E posibil să fii chiar tu una dintre acele persoane care supra-
viețuiesc în aceste condiții descurajatoare? Singura explicație
stă în legătura neîntreruptă și reală cu Sursa vieții – Dumnezeu.

:
re
ca

Gândește-te la lucrurile care te descurajează

Provo

atunci când vrei să faci schimbări pozitive. Este

vreo persoană, vreun obicei greu de schimbat,
un gând care tot revine? Notează acel ceva și
stabilește cum poți schimba lucrurile în bine.

9
 4 ianuarie

„Domnul este milostiv şi drept şi Dumnezeul

nostru este plin de îndurare.” – Psalmii 116:5

C
ei îndurători vor afla îndurare, iar cei cu inima curată Îl
vor vedea pe Dumnezeu. Orice gând necurat pângă-
reşte sufletul, distruge simţul moral şi tinde să şteargă
influenţele Duhului Sfânt.” – Ellen White

Nu e un lucru simplu să te simți iertat pe deplin. Se știe că

cel mai greu ne iertăm propriile greșeli. Din acest motiv, ne
este foarte dificil să vedem în Dumnezeu o persoană care iartă,
cineva care e dispus să șteargă datorii, să uite momente de
răutate sau de slăbiciune. De altfel, și dușmanul lui Dumnezeu,
Satana, ar vrea ca omul să nu accepte ideea unui Dumnezeu
iertător. Lui nu-i convine că omul se poate întoarce la Dumne-
zeu și poate cere iertare. El ar prefera să ne stingem sub povara
noastră de vinovăție și să ne anulăm singuri orice șansă. Nimic
nu-l face mai fericit pe diavolul decât descurajarea noastră și
neîncrederea în mila lui Dumnezeu. Este oare și azi o zi în care
vreau să-l fac fericit pe vrăjmașul lui Dumnezeu și al meu? Este
și azi o zi când nu îndrăznesc să las jos povara de păcate și să
cer iertare pe deplin? Tocmai dreptatea de care ne temem atât
de mult Îl face pe Dumnezeu să nu-l lase câștigător pe Satana
în lupta noastră cu slăbiciunea, cu tentațiile și cu răul. Azi ar
trebui să învingă harul lui Dumnezeu și nu îndoielile mele.

:
re
ca
Provo

Fă o listă scurtă cu acele păcate sau lucruri din viața

ta pentru care încă nu te simți iertat. Roagă-te încă
o dată, apoi citește făgăduința din 1 Ioan 2:1.

10
 5 ianuarie

„El îţi iartă toate fărădelegile tale, El îţi vindecă

toate bolile tale.” – Psalmii 103:3

M
iliardele de microbi care stau pe pielea noastră for-
mează un adevărat ecosistem! Ne putem lăuda astfel
că suntem posesori ai unor colecţii unice de microbi,
şi nu achiziționate doar de la om, ci şi din mediul înconjurător.
Iată de ce igiena e atât de importantă.

Ce să mai spunem despre igiena minții sau a inimii noastre,

dacă mâinile se molipsesc atât de ușor. Cu orice parte a ființei
noastre accesăm surse de infecție. Orice imagine scanată, ori-
ce sunet perceput și orice mesaj decodificat pot fi purtătoare
ale unei infecții. În dreptul fiecărei persoane manifestările bolii
sunt particulare, aproape unice. Nu toți reacționăm la fel când
ne confruntăm cu imaginile imoralității, cu ritmul nebuniei sau
cu întunericul unor capcane filosofice. Ne afectează diferit și
ne vindecăm diferit. Din acest motiv nu ne salvează rețetele
generale; din acest motiv fiecare e dator să se protejeze per-
sonal și din acest motiv singura și cea mai sigură vindecare
vine de la Medicul care declară că ne are „săpați pe palmele
Sale”. Nu ar trebui să ezit în ce privește vizita mea la cabinetul
Lui în dimineața și seara fiecărei zile.

:
re
ca
Provo

Vizitează astăzi pe cineva care, din motive de

suferință fizică sau descurajare spirituală, nu mai
vine de o vreme la biserică. Încurajează-o pe acea
persoană!

11
 6 ianuarie

„Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa Se îndură

Domnul de cei ce se tem de El.” – Psalmii 103:13

Î
n vechiul Babilon, socrii mici erau obligaţi să-i aprovizione-
ze zilnic, timp de o lună, pe tinerii căsătoriţi cu mied (vin cu
miere), realitate de la care provine celebra lună de miere.
În dorința lor de a asigura fericirea copiilor, părinții își creează
reguli și justificări.

Omul a fost creat liber și cu dreptul de a alege. Avem libertatea

de a accepta ceva sau de a refuza. Nici măcar Dumnezeu nu
încalcă acest statut de liber-arbitru al omului. Ca un părinte, El
încearcă mereu și mereu să ofere sub forma unor daruri ceea
ce ar contribui la fericirea noastră. Noi însă, de foarte multe ori,
Îl respingem; percepem darurile Lui ca pe o intervenție nele-
gitimă în viața noastră și, din orgoliul specific omului, cenzu-
răm binecuvântările pe care am vrea să le avem. O atitudine
mai puțin orgolioasă și ceva mai binevoitoare ne-ar permite
să fim mult mai bogați în daruri și mult mai împliniți în fericirea
noastră. Trebuie să Îi acordăm lui Dumnezeu ceva mai mult din
dreptul Lui de Părinte și deci dreptul de a ne iubi. Azi ar fi un
foarte bun moment de început.

:
re
ca
Provo

Dacă tatăl tău este în viață, fă astăzi ceva special

pentru el. Un cadou special poate fi și simplul fapt
de a-ți lua timp să vorbești cu el.

12
 7 ianuarie

„Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează

şi să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar, chiar
dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu niciun
chip.” – Isaia 49:15

I
nima unei femei bate mai repede decât cea a unui bărbat.
Femeile clipesc de aproape de două ori mai mult decât băr-
baţii. Un bărbat clipeşte de aproximativ 25 000 de ori pe zi. O
femeie depășește cu mult un bărbat în ce privește numărul de
cuvinte cunoscute și este superioară în ce privește capacita-
tea de concentrare pe mai multe planuri concomitent. Cu toate
acestea, o femeie, și nu orice femeie, ci o mamă, poate ajunge
în situația de a uita sau chiar de a-și abandona propriul copil.

Acest lucru este în mod absolut cu neputință la Dumnezeu. El,

din momentul în care decide că va semna venirea pe lume a
cuiva, Își asumă pentru veșnicie rolul de Tată. Nu va uita nicio
secundă de existența mea; nu va lipsi de la niciun eveniment
fericit sau trist din viața mea; nu va sta deoparte nici la căderea
primului dinte, nici la albirea primului fir de păr. Nu Își ia va-
canță de la a ne hrăni, a ne ocroti și a ne asculta oricând. Dacă
omul, chiar și o mamă, poate obosi în iubire, El, Tatăl ceresc,
nu. Acesta este cel mai frumos gând posibil: va fi lângă mine
și azi.

:
re
ca
Provo

Vezi dacă printre colegii sau prietenii tăi este cineva

care nu s-a văzut de mult sau nu vorbește prea des
cu mama lui. Invită-l la tine la masă și roagă-o pe
mama ta să gătească mâncarea lui preferată.

13
 8 ianuarie

„«Da», zice Domnul, «prada celui puternic îi va fi

luată şi cel prins de asupritor va scăpa, căci Eu voi
lupta împotriva vrăjmaşilor tăi şi voi scăpa pe fiii
tăi.»” – Isaia 49:25

Î
n Evul Mediu, diamantele nu erau atât de valoroase ca po-
doabe, ci erau purtate în bătălii, ca simboluri ale curajului şi
ale tăriei.

În multe situații, ne trezim capturați de gânduri îndoielnice, de

exprimări nedorite, de atitudini respingătoare. Nu este nevoie
de existența altor dușmani pentru că noi înșine creștem și găz-
duim în noi propria armată de vrăjmași. Slăbiciunile noastre pot
deveni asupritorii noștri; devenim robi ai acelor obiceiuri simple,
pe care le-am cultivat în joacă sau din comoditate. Când vrem
să ne ridicăm și să mergem mai departe, constatăm că nu avem
nici voință suficientă, nici putere și nici vreun plan de reușită.
Urmează descurajarea și, uneori, chiar resemnarea: „sunt prea
slab”, „sunt prea decăzut”, „ce rost are să mai încerc?” etc.

Dar ține minte că nu despre puterea ta este vorba în această bă-

tălie și nici despre numeroasele tale slăbiciuni devenite vrăjma-
șul și asupritorul tău. Aici este vorba despre puterea și bunăta-
tea lui Dumnezeu. Astăzi roagă-L și lasă-L pe El să lupte; tu stai
doar în legătură cu El, roagă-te când simți că nu poți birui ceva.

:
re
ca
Provo

Pune pe listă două temeri personale cu care te

confrunți în ultima perioadă. Roagă-te special
ca Dumnezeu să te elibereze de acele temeri. E
momentul să mergi mai departe.

14
 9 ianuarie

„«Pot să se mute şi munţii, pot să se clatine

dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la
tine, şi legământul Meu de pace nu se va clătina»,
zice Domnul, care are milă de tine.” – Isaia 54:10

D
acă ai voinţă, poţi să muţi şi munţii din loc. Dacă ai creier,
îi laşi acolo, că nu te deranjează. – Autor necunoscut

Credinţa trebuie direcţionată constructiv, nu distructiv. Nu-i o do-

vadă de credință să faci escaladă pe un perete de stâncă fără să
ai coardă de asigurare; și nu-i o probă de credință să pleci cu ma-
șina fără frâne de acasă în convingerea că nu va trebui să oprești
pe undeva. Dumnezeu răspunde chiar și la rugăciunea plină de
credință a unui copil. A răspuns chiar și la lipsa de credință a unui
tată disperat (tatăl tânărului demonizat). Dar El nu va răspunde
vreodată tupeiștilor și celor ce abuzează de relația cu El. Un lu-
cru este cert: dacă Dumnezeu promite că va face ceva, oricât de
imposibil ar părea, El o va face; dacă El a cerut cuiva să facă un
lucru, va oferi și ajutorul, oricât de improbabil ar părea. Un om cre-
dincios nu face demonstrații, ci primește răspunsuri. Dacă vrea
cineva să se prezinte ca un mare credincios, e posibil să piardă
chiar în cadrul prezentării sale. Dumnezeu răspunde inimii umili-
te. El este cu cei al căror duh este zdrobit și disperat. Mută astăzi
munții, acei munți care trebuie mutați, nu îți dori să schimbi relie-
ful doar de dragul demonstrației.
:
re
ca
Provo

Amintește-ți o rugăciune la care Dumnezeu ți-a

răspuns în mod foarte clar. Mulțumește-I azi în
mod special pentru acel răspuns.

15
 10 ianuarie

„V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine.

În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am
biruit lumea.” – Ioan 16:33

L
ămâile sunt un simbol al acrelii. Chiar dacă numai priveşti
o lămâie se produc efecte puternice. Totuşi este intere-
sant că un kilogram de lămâi conţine mai mult zahăr de-
cât un kilogram de căpşuni.

De foarte multe ori aparențele înșală. Viața are atât de multe

aspecte înșelătoare și îngrijorătoare. Cel mai ușor de pierdut
pentru un om este pacea, sentimentul că nu ai motive să te
îngrijorezi de nimic. Sunt puține persoanele și lucrurile care ne
asigură sentimentul acesta. Poate că niciun alt sentiment nu
e posibil în absența păcii. Nu poți fi iubitor, încântat, bun ori
curajos dacă ai pierdut pacea din inima ta. Fără pace, toate
celelalte lucruri își pierd culoarea și dimensiunile. Din acest
motiv, Mântuitorul promite acel fel de pace care nu dispare la
orice adiere. În aparență, este puțin probabil să găsești pacea
într-un salon de spital sau undeva în captivitate; nu te aștepți
să găsești pacea în timpul șomajului sau după ce ai picat un
examen. Cu toate acestea, pacea e ascunsă în cele mai ne-
așteptate locuri. Dumnezeu a ascuns-o acolo pentru tine. Fii
foarte atent astăzi, pacea ar putea fi sub ochii tăi.

:
re
ca
Provo

Vezi dacă astăzi ai putea media un conflict mai

vechi sau mai nou dintre două persoane apropiate
din cercul de prieteni.

16
 11 ianuarie

„De multe ori vine nenorocirea peste cel fără

prihană, dar Domnul îl scapă din ea.” –
Psalmii 34:19

N
icio nenorocire nu se poate abate nici măcar asupra
celui mai neînsemnat dintre copiii Săi; nicio teamă nu
poate tulbura sufletul; nicio rază de bucurie şi nicio ru-
găciune sinceră nu poate fi rostită de buzele noastre fără ca
Tatăl ceresc să nu le observe îndată pe toate.” – Ellen White

În general ne temem și ne ferim de lucruri rele, de suferință și

de situații complicate, care implică durere sau pierdere. Ideal
ar fi să putem evita necazurile. Dar ele sunt la tot pasul într-o
lume a păcatului și a degradării. Oricât am evita noi produce-
rea unor nenorociri, există și alte ființe la fel de libere ca și noi,
iar aceste ființe pot cauza suferință ori pot crea condițiile pen-
tru apariția unor necazuri. Aproape că nu contează cât de atent
conduci tu mașina pentru că un accident este oricând posibil
din vina altei persoane. Din acest motiv, Dumnezeu promite că
astăzi, chiar dacă s-ar ivi necazul, El ne va fi aproape. El poate
și vrea să ne scape. Este justificat deci să ne încredem în pla-
nurile Lui de scăpare.

:
re
ca
Provo

Dacă știi pe cineva care suferă în urma unui

accident, fă astăzi ceva special; dacă nu găsești
altceva, scrie-i un mesaj de încurajare și spune-i că
te rogi în continuare.

17
 12 ianuarie

„Dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.” –

Matei 24:13

Î
n spaţiu, cerul este întotdeauna negru. Dar asta nu împiedi-
că soarele să strălucească puternic, fiindcă nu există niciun
nor care să-l acopere. Oamenii de știință spun că frigul este
de fapt lipsa căldurii (nu există ceva pe care să-l numim frig);
întunericul este absența luminii.

Este un lucru dificil pentru noi să suportăm neplăcerea și discon-

fortul; este extrem de greu să rezistăm în condiții nefavorabile, de
nedreptate sau de restricții. Suntem rezistenți pe termen scurt,
dar, dacă boala, lipsurile ori nedreptatea se prelungesc, devenim
agitați, apoi începem să căutăm explicații și sfârșim de obicei prin
a ne revolta. În cele mai multe situații revolta se îndreaptă chiar
împotriva Celui ce nu are nicio vină. Dacă ne îmbolnăvim, nu ne
revoltăm împotriva societății sau împotriva noastră înșine; dacă
ratăm un examen, nu ne revoltăm pe mintea noastră comodă sau
neantrenată; dacă pierdem, nu ne supărăm pe neatenția noastră
ori pe complexitatea unui context, ci Îl alegem ca țintă a revoltei
pe Dumnezeu. Poate pentru că simțim că Lui ar trebui să-I pese
de supărarea noastră; poate că sperăm să-I trezim compasiunea
și să ne ajute; poate că nu avem puterea să ne asumăm conse-
cințele alegerilor făcute. Important este că El nu ne abandonează
nici măcar atunci când suntem supărați. El așteaptă să ne reve-
nim și să descoperim că nu am fost lăsați niciodată singuri, nici
măcar astăzi. El este cu noi.
e:
ar
oc
Prov

Încearcă astăzi să finalizezi ceva ce ai tot amânat

de mai multă vreme.

18
 13 ianuarie

„... Să nu vă îngrijoraţi, gândindu-vă cum sau ce

veţi spune, căci ce veţi avea de spus vă va fi dat
chiar în ceasul acela.” – Matei 10:19

Î
n anul 1616, Inchiziţia interzice opera lui Copernic, consi-
derând-o eretică. Ulterior s-a recunoscut că avea dreptate,
însă inutil. De aceeaşi soartă au avut parte şi mulţi credin-
cioşi, dar de fiecare dată răspunsul lor a fost inspirat de Dum-
nezeu.

Nu doar în situațiile de criză ori de anchetă avem nevoie de

inspirație pentru a ști ce să răspundem, ci și în acele simple
ocazii când ne-am dori să explicăm cuiva despre crezul ori
despre speranța noastră. Ne simțim temători și atunci când
primim întrebări cu privire la adevărul pe care îl credem, dar
nu suntem siguri că știm toate argumentele. Însă există și situ-
ații obișnuite de viață când e nevoie să încurajăm, să răspun-
dem la o temere a cuiva sau să oferim un răspuns cu privire la
anumite decizii. În fiecare caz avem nevoie de inspirație și idei.
Ajutorul poate veni de la Dumnezeu dacă Îi cerem acest lucru
și dacă alegem să rămânem receptivi la influența Duhului Său.
Uneori, chiar fragmentul pe care îl citim din Biblie într-o dimi-
neață poate fi o sursă de inspirație pentru răspunsurile pe care
le avem de dat peste zi. Alege astăzi să te inspiri din Cuvântul
lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Astăzi fii cu luare-aminte la replicile și la sfaturile

pe care le dai altora. Gândește-te de două ori
înainte de a rosti cuvintele.

19
 14 ianuarie

„Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită

cu puterea omenească. Şi Dumnezeu (…) a pregătit
şi mijlocul să ieşiţi din ea.” – 1 Corinteni 10:13

F
urnica poate căra o povară de 10 ori mai mare decât gre-
utatea propriului corp. Furnicile muncitoare trăiesc între 1
şi 5 ani; unele regine trăiesc mai mult de 20 de ani. Cea
mai mare colonie de furnici a fost găsită pe coasta Ishikari din
Hokkaido: 306 milioane de furnici, cu 1 080 000 de regine, în
45 000 de muşuroaie, legate între ele pe o arie de 2,7 kilometri
pătraţi.

Sunt zile când poverile sufletești, îngrijorările financiare sau

responsabilitățile apasă cumplit de mult pe gândurile și inima
noastră. Avem uneori sentimentul că ne vom prăbuși, simțim
că suntem singuri cu spaimele și grijile noastre. Privind în jur,
constatăm că nu există persoane la care să ne permitem să
apelăm pentru susținere (fiecare își poartă propriile poveri).
Totuși, în realitate, este Cineva care a promis de multe ori că
ne va purta pe noi și poverile noastre. Aș putea îndrăzni să-I
cer ajutorul. Nimic nu este pentru El mai greu decât crucea pe
care deja a purtat-o în locul nostru.

:
re
ca
Provo

Vezi dacă azi ai putea ajuta pe cineva care este

împovărat cu multe responsabilități. O mamă
singură, cineva care îngrijește un bolnav, un
angajat prea aglomerat etc.

20
 15 ianuarie

„Domnul Dumnezeu şterge lacrimile de pe toate

feţele.” – Isaia 25:8

P
rin fiecare minut în care închidem ochii pierdem 60 de
secunde de lumină. Nici nu e nevoie de prea multe de-
monstrații într-o chestiune atât de evidentă. Dar realita-
tea este că, de cele mai multe ori, închiderea ochilor nu este o
acțiune voluntară. Închidem ochii din instinct atunci când sim-
țim un pericol sau când ne orbește prea multă lumină.

Trecem mereu prin situații în care aproape că ne dau lacrimi-

le. Nu întotdeauna avem curajul să exteriorizăm suferința ori
emoțiile pe care le trăim. Important e însă faptul că Dumne-
zeu știe orice frământare și, înainte de a se deschide izvorul
de lacrimi, El are deja un plan pentru ca sursa durerii să fie
stinsă ori alinată. Cel mai potrivit lucru atunci când simțim că
ni se întunecă privirea de durere sau de noaptea dezorientării
ar fi să Îl rugăm pe El să aducă lumina. El înseninează ziua sau
noaptea. El este sursa luminii veșnice, nimic nu Îl poate opri să
vină lângă noi în clipele întunecate. Trebuie doar să Îi spunem
această nevoie.

:
re
ca
Provo

Dacă astăzi vei simți că vrei să plângi, gândește-te

în ce măsură este posibil ca și altcineva să treacă
prin aceeași frământare. Vezi dacă nu poți alina în
vreun fel acea durere.

21
 16 ianuarie

„Ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre

binele celor ce iubesc pe Dumnezeu.” –
Romani 8:28

S
ugativa a fost descoperită în Anglia în 1863, dintr-o în-
tâmplare. Un muncitor a uitat să adauge clei în cazanul
cu hârtie crudă. De atunci, această așa-zisă hârtie a fost
folosită pentru a evita degradarea unor documente și pentru a
fixa semnăturile celor mai importanți oameni. Un dezavantaj al
sugativei este că ajunge la un moment dat să fie saturată, nu
mai poate fi utilizată fără a păta ea însăși coala pe care o usucă.

Există persoane care au calitatea de bun ascultător; sunt oa-

meni care știu să consilieze sau care pot suporta mofturile ce-
lor din jur. Dar și aceste persoane au limitele lor, ajung la sa-
turație. Oricât de binevoitori ar fi oamenii amabili de lângă noi,
vor avea și ei necazuri și vor fi îngândurați. Și ei vor avea nevoie
să se descarce în fața cuiva și nu vor mai putea să ne asculte și
pe noi. Singurul care nu obosește ascultându-ne și care poate
să-Şi asume poverile frământărilor noastre este Mântuitorul.
Ar fi o idee bună să nu-i împovărăm prea mult pe cei de lângă
noi cu lucruri pe care oricum doar puterea lui Dumnezeu le
poate rezolva.
.

:
re
ca
Provo

Ia-ţi puțin timp astăzi și ascultă cu multă atenție

și pe îndelete pe cineva care știi că ar vrea să-și
descarce povara de gânduri și îngrijorări. Apoi
așază-le, la rândul tău, înaintea lui Dumnezeu.

22
 17 ianuarie

„Zadarnic se aşteaptă mântuire de la dealuri (...)

în adevăr, în Domnul Dumnezeul nostru este
mântuirea lui Israel.” – Ieremia 3:23

U
nii oameni se ghidează după cântecul broaştelor pen-
tru a afla dacă va ploua. Alții, după stolurile de păsări,
să știe dacă va fi cald. Newton însă a creat un aparat
pentru a afla acest lucru. A construit detectorul de umiditate,
care este capabil să evalueze în mod științific factorii de climă
și să ajute la estimarea foarte riguroasă a viitorului apropiat din
acest punct de vedere.

Mulți oameni simt nevoia de previziune și apelează la diferi-

te modalități de a afla din timp cum vor evolua lucrurile. Din
nefericire, metodele folosite sunt cele mai derutante și nesi-
gure. Se apelează la horoscop, la ghicitori și oameni care dau
impresia că sunt conectați la o zonă inaccesibilă muritorilor
de rând. Nimic mai periculos decât încrederea și planurile
întocmite pe astfel de surse. În ce privește viitorul, singurul
care cunoaște realitatea este Dumnezeu. În măsura în care
consideră că ne e de trebuință, El folosește căi potrivite să
ne înștiințeze. Dar, în majoritatea situațiilor, El conduce totul
spre binele nostru, și o soluție potrivită este aceea de a-I cere
ajutor, de a avea încredere în El și de a-I permite să aibă con-
trolul asupra vieţii noastre.

:
re
ca
Provo

Identifică în viața ta o superstiție care te influențează

și cere-I ajutor lui Dumnezeu să o îndepărtezi, să nu-i
mai dai importanță și să nu îți mai creeze impresia
greșită că ar conta în mod fatidic.

23
 18 ianuarie

„Domnul este milostiv şi plin de îndurare, îndelung

răbdător şi plin de bunătate.” – Psalmii 145:8

D
umnezeu te iubeşte şi este foarte răbdător cu tine, în
ciuda multelor tale greşeli. Având în vedere afectuoasa
şi milostiva iubire a lui Dumnezeu, exercitată în favoarea
ta, n-ar trebui să fii mai amabil, mai tolerant, mai răbdător şi
iertător?” – Ellen White

Suntem încântați atunci când obținem iertare pentru greșeli

mai simple sau mai grave. Ne simțim eliberați când simțim din
cuvintele și atitudinea cuiva față de care am greșit că ne-a ier-
tat și putem continua relația în condiții bune. Nu întotdeauna
suntem la fel de binevoitori și încântați când se pune problema
ca noi să acordăm iertare și să rămânem neschimbați față de
unii care ne-au rănit, ne-au trădat sau au greșit față de noi.

În Rugăciunea domnească („Tatăl nostru”), rostim aproape au-

tomat condiția iertării divine. Fiecare își dorește iertare, dar nu
este și pe deplin conștient că are la rândul lui datoria de a fi
iertător. Dacă nu ne e foarte ușor să iertăm, putem cere ajutor.
Mântuitorul ne va ajuta în mod sigur.

:
re
ca
Provo

Crezi că ai putea ruga să te ierte pe cineva dintre

persoanele față de care simți că ai greșit? E un
act de curaj, dar vei vedea câtă pace sufletească
aduce.

24
 19 ianuarie

„Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu

mă înconjori cu cântări de izbăvire.” – Psalmii 32:7

C
oloniile de pescăruşi au paznici desemnaţi, din rândul
păsărilor adulte. Dacă sesizează vreun pericol, paznicii
dau alarma şi întreaga colonie atacă intrusul. Chiar dacă
noi socotim că necuvântătoarele ne sunt inferioare, putem to-
tuși învăța multe lecții din comportamentul lor. Aceste păsări
știu că solidaritatea contează. Ele au priceput că nu este sufi-
cient doar acordul cu privire la o realitate, ci și acțiunea împre-
ună cu cei ce înțeleg la fel.

De foarte multe ori, Dumnezeu alege să ne ajute prin interme-

diul unor copii de-ai Lui. Fiecare dintre noi face parte pe rând
din cele două categorii: ori putem fi atacați, și avem nevoie de
solidaritatea celorlalți, ori suntem în situația de a veni în ajutor.
De multe ori, comoditatea ne determină să rămânem pasivi la
nevoia celorlalți; de foarte multe ori, neimplicarea noastră în
a-i ajuta pe alții ne face să ne simțim singuri în momentele de
amenințare ori de criză. Te-ai gândit vreodată că Dumnezeu
are nevoie de tine pentru a salva pe cineva? Ești conștient că
ai putea face mai mult decât să observi situația prin care trece
cineva? Ce zici de ceva mai multă implicare? Cum ar fi să devii
mai solidar cu nevoile celorlalți?

:
re
ca
Provo

Fă ceva deosebit astăzi. Privește cu atenție și

identifică pe cineva care trece printr-o criză ori o
situație dificilă de orice fel. Află în ce fel ai putea fi
de ajutor și fă ceva concret în acest sens.

25
 20 ianuarie

„Domnul ştie să izbăvească din încercare pe

oamenii cucernici.” – 2 Petru 2:9

A
numite specii de viermi se mănâncă unii pe alţii sau chiar
pe ei înşişi, dacă nu găsesc de mâncare. Nu-i de mirare,
din moment ce şi unii oameni sunt dispuşi să facă acest
lucru. Constatarea poate fi interesantă, iar în ce îi privește pe
oameni, chiar șocantă. În fața unei realități de acest fel, riști să
te blochezi înspăimântat. Nu se poate face foarte mult pentru
a schimba caracterul celor ce recurg la acest comportament.
Important este să nu te degradezi în atât de mare măsură, în-
cât să ajungi în acea categorie de ființe.

Cucernicia mai poate fi numită și evlavie și descrie o atitudine

cinstită, umilă, sinceră față de Dumnezeu și chiar față de se-
meni. Cucernicia nu aduce prin sine vreun merit special sau un
statut deosebit, dar face un lucru cu mult mai important decât
un statut sau un privilegiu. Cucernicia Îi oferă lui Dumnezeu
acces deplin la viața persoanei, la gândurile, trăirile și deciziile
omului respectiv.
Deși ar putea părea ceva cu beneficii îndepărtate, Dumnezeu
promite prietenie și ajutor chiar acum celor ce sunt cucernici,
evlavioși, sinceri și umili. Ar fi o idee bună să descoperi azi cum
ar fi să devii o persoană cucernică.

:
re
ca
Provo

Gândește-te și identifică o persoană pe care o poți

considera cucernică, umilă, evlavioasă. Fă un gest
frumos de apreciere pentru acea persoană.

26
 21 ianuarie

„Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează

pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de
slavă.” – 2 Corinteni 4:17

N
orii Stratus sunt mase gri enorme, compacte, care aco-
peră cerul. Ei promit umiditate şi o ploaie constantă,
dar nu foarte bogată. Aspectul acestor nori trezește un
sentiment de teamă, de pericol în majoritatea oamenilor care
privesc cerul. Chiar și animalele își iau instinctiv măsuri de pro-
tecție, se deplasează la adăpostul oferit de natură. Acest tip
de nori provoacă un oarecare sentiment de teamă din cauza
apropierii lor de suprafața terestră. Fiind cel mai aproape de
noi, sunt și cei mai impresionanți, acoperind parcă tot cerul.

Nu există zi în care să nu ne doară ceva, să nu ne lipsească lu-

cruri și să nu ne frământe gânduri. Fiecare oră aduce cu sine
probleme mai mari sau mai mici. Uneori ne dor suferințele celor
dragi, alteori vin suferințe în propriul corp. De fiecare dată ne do-
rim să nu existe suferință; mereu vrem să dăm timpul înapoi și să
resetăm traseul pentru a evita durerea. Trăim dureri provocate
de noi înșine, suferim uneori pentru că alții ne-au rănit. Suferim
pe drept consecinţele unor fapte greșite, dar uneori suferim pe
nedrept chiar din pricina crezului nostru. Orice fel de suferință
ar veni în viața noastră, aceasta este incomparabilă cu situația
fericită și izbăvirea pe care le plănuiește Dumnezeu pentru noi,
atunci când istoria păcatului se va încheia. Nu mai este mult.
Gândește-te la acest lucru dacă astăzi te va durea ceva sau va
veni îngrijorarea.
:
re
Provoca

Sigur știi pe cineva de lângă tine sau dintre

prietenii de pe Facebook care trece printr-o
suferință. Trimite-i un scurt gând de încurajare.

27
 22 ianuarie

„Îngerul Domnului tabără în jurul celor ce se tem

de El şi-i scapă din primejdie.” – Psalmii 34:7

U
rsul polar este trădat în peisajul acoperit de zăpadă de
nasul său negru ca tăciunele. În zilele însorite, acesta
poate fi observat cu binoclul de la o distanţă de 10 ki-
lometri. Pentru a nu fi descoperit, când se furişează spre gru-
purile de foci, îşi acoperă nasul cu labele. Acest lucru face ca
înaintarea lui să fie mult mai dificilă, însă nu are altă soluție.

Satana se furișează fără contenire până lângă noi cu scopul

unic de a ne face rău. De foarte multe ori, ni se prezintă în ipos-
taze înșelătoare, în forme și culori imaculate. Inteligența noas-
tră nu este suficientă pentru a detecta planurile lui. Chiar dacă
aparenta lui nevinovăție este totuși trădată de „nasul lui negru”,
noi suntem prea slabi pentru a-i decodifica toate prefăcătorii-
le. Din acest motiv este esențială pentru noi prezența îngerilor
păzitori trimiși de Dumnezeu în viața fiecăruia. Bucură-te astăzi
că lângă tine este un înger păzitor, mulțumește-I lui Dumne-
zeu și mergi doar pe acolo pe unde și îngerul tău poate veni
fără să fie stânjenit.

:
re
ca
Provo

Ce-ar fi să stai astăzi pe lângă cineva mai mic

decât tine și să-l ocrotești, să-i fii un fel de înger
păzitor!

28
 23 ianuarie

„Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi

şi Eu de ceasul încercării.” – Apocalipsa 3:10

D
urata vieţii unor animale diferă în funcţie de dimensi-
unile creierului şi ale corpului, precum şi de frecvenţa
pulsului. Animalele mici, active, îşi consumă mai rapid
energia decât cele mari, mai încete. O zi din viaţa chiţcanului,
de exemplu, corespunde cu 50 de zile din viaţa elefantului.
Există așa-numitele efemeride, care trăiesc doar o oră. Pen-
tru aceste ființe, existenţa este tristă, neagră sau luminoasă, în
funcție de momentul zilei când s-au trezit la viață.

Proiectul lui Dumnezeu cu privire la om a fost de la început

unul pentru veșnicie. Ne-a creat din start cu posibilitatea vieții
fără sfârșit. Dar, pentru ca veșnicia să nu fie asemenea unei
obligații sau un fel de condamnare la existență infinită, a stabi-
lit dreptul de a alege noi dacă vrem să trăim conform cu pro-
iectul Lui. Viața noastră s-a scurtat din pricină că noi, înainte
de a alege să mâncăm din pomul vieții, am decis să gustăm
întâi din pomul oprit, aducător de condamnare și moarte. Fap-
tul că apoi ni s-a oprit accesul la pomul vieții este una dintre
cele mai mari binecuvântări. Timpul suferinței, al păcatului și al
nedreptății este unul limitat. Adevărata viață va fi cea pregătită
de Creatorul după revenirea Lui. Iată un motiv foarte bun să-ți
reînnoiești acum decizia de a aștepta apropiata Lui revenire.

:
re
ca
Provo

Scrie acum pe o foaie de hârtie o reînnoire a

legământului tău de așteptător al revenirii lui Isus.
Păstrează în Biblia ta sau într-un jurnal acest nou
legământ.

29
 24 ianuarie

„Ferice de cel ce rabdă ispita! Căci, după ce a fost

găsit bun, va primi cununa vieţii pe care a făgăduit-o
Dumnezeu celor ce-L iubesc.” – Iacov 1:12

Î
n faţa piticilor, trebuie să te pleci mai mult.” –
Autor necunoscut

Evident că nu înălțimea fizică a cuiva este subiectul acestui

proverb. Importantă aici este doar similitudinea imediată. In-
teresant e faptul că există oameni cu o înălțime a caracterului
foarte mică. În general, oamenii care sunt limitați în ochii lor
sau ai altora dezvoltă complexe imense, iar acest lucru îi de-
termină să pretindă de la ceilalți o umilință pe atât de mare,
pe cât de mici și neînsemnați se simt ei. E posibil ca azi să
întâlneşti oameni care poartă în suflet prejudecăți sau com-
plexe; vei avea de relaționat cu persoane ce emit pretenții sau
mofturi, care te vor provoca să te enervezi sau să faci ceva rău.
Când vei simți că cineva pretinde de la tine mai multă umi-
lință decât consideri că e cazul, gândește-te cu milă că acea
persoană este nefericită și apăsată de povara micimii sale. Nu
merită efortul de a te supăra pe cineva de acest fel. Deși ești
om cu limite, ia exemplul Mântuitorului, care s-a aplecat incre-
dibil pentru a ne putea salva.

:
re
ca
Provo

Gândește-te care este punctul tău slab care te face

să cazi adesea. Pune înaintea lui Dumnezeu această
slăbiciune și roagă-te special pentru biruință. Apoi
roagă-te zilnic pentru biruința deplină.

30
 25 ianuarie

„Domnul este îndurător şi milostiv, îndelung

răbdător şi bogat în bunătate.” – Psalmii 103:8

O
mul milos are parte de pace dulce, iar cel ce slujeşte
cu dezinteres binele altora va avea o mulţumire bine-
cuvântată în viaţă. Duhul Sfânt, care rămâne în suflet şi
este învederat în viaţă, va îndulci inimile aspre şi va da naştere
la simpatie şi duioşie.” – Ellen White

Mila și bunătatea nu mai sunt de mult în setările noastre „by

default”. Deși ar trebui să ne naștem cu aceste sentimente, din
pricina degradării continue a ființei umane, chiar și cele mai
de bază caracteristici trebuie formate, educate și dezvoltate.
A fi bun sau milos nu mai este o întâmplare; necesită efort și
voință. Chiar și atunci când are intenţii bune, omul are nevoie
de o putere mult mai mare pentru a redeveni bun, iertător sau
răbdător. Puterea nu poate veni de la noi înșine, ci numai de la
sursa divină. Doar în Dumnezeu putem găsi rezolvarea nevoii
noastre de sentimente pozitive și nobile. Dacă azi vei simți că
nu faci față, cere-I fără ezitare ajutorul. În mod sigur El îți va fi
alături.

:
re
ca
Provo

Ieși la întâmplare pe stradă și observă oamenii.

Încearcă să găsești pe cineva care are nevoie
imediată de ajutor și fă o faptă bună fără să
primești răsplată.

31
 26 ianuarie

„Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge

un fitil care fumegă, până va face să biruiască
judecata.” – Matei 12:20

U
n arbore emană în jur de 100 de galoane (378,53 litri) de
umezeală în fiecare zi! O suprafață de 4 000 de metri pă-
traţi de arbori poate absorbi monoxidul de carbon pro-
dus de 50 de maşini timp de 12 ore! Aceeași suprafață (4 000 de
metri pătraţi) de arbori de avocado poate produce aproximativ
3 730 de kilograme de hrană delicioasă, iar o cultură de banani-
eri de aceeași suprafață, 8 976 de kilograme.

Printre temele foarte prezente în politică și educație este și cea

a protejării naturii. Omenirea este foarte preocupată de con-
servarea a ceea ce mai există, dar și de refacerea unor zone
distruse. Toate acțiunile sunt de obicei concepute din motive
economice și de imagine.

Există însă o acțiune „ecologică” de tip spiritual. În acest mo-

ment, doar Dumnezeu are acțiuni de acest fel, dar Își dorește
ca și oamenii să participe. Este vorba de protejarea și refacerea
celor ce sunt pe punctul de a se frânge sub povara vieții lor (din
cauza păcatului; din cauza dezamăgirilor și a neîncrederii). Poa-
te chiar tu ești în pericolul de a te prăbuși. Dacă este așa, nu uita
că El nu va permite să cazi. Poate că cineva de lângă tine este
gata să se prăbușească. Tu poți fi mâna prin care Dumnezeu o
va susține pe acea persoană. Ieși azi din zona ta de confort.
:
re
ca
Provo

Scrie sau adresează un mesaj de încurajare, o

făgăduință frumoasă cuiva care știi că trece
printr-o încercare.

32
 27 ianuarie

„Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi

drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curățească
de orice nelegiuire.” – 1 Ioan 1:9

A
lbert Speer a fost singurul acuzat al procesului de la
Nürnberg care şi-a recunoscut vina. Toţi ceilalţi fie au
negat, fie nici măcar nu s-au predat, iar unii nici măcar
n-au fost judecaţi încă. Recunoașterea unei infracțiuni poate
duce la reducerea pedepsei în majoritatea tribunalelor. Acest
lucru depinde totuși de subiectivismul judecătorului care pro-
nunță sentința.

În ce privește păcatul, principala dorință a lui Dumnezeu nu

este nici pedepsirea și nici moartea păcătosului. El Își doreș-
te cel mai mult salvarea, izbăvirea celui greșit. Dar salvarea
omului, deși este plătită foarte scump cu viața Mântuitorului,
depinde într-un mod esențial de un gest al omului: recunoaș-
terea, mărturisirea. Acest lucru poate fi poarta prin care vine
mântuirea, dar poate fi și zidul care îl desparte pe om de Izbă-
vitorul lui. Invitația lui Dumnezeu este de a veni, indiferent de
situația în care ne aflăm, în fața Lui cu mărturisire, pentru a-I da
șansa să devină avocatul nostru și să obțină iertare în meritele
jertfei de pe cruce. Acum e momentul pentru mărturisire sin-
ceră și deplină.

:
re
ca
Provo

Gândește-te dacă ai pe inimă o greșeală făcută

față de cineva. Ia hotărârea să ceri iertare, roagă-te
pentru ajutor divin și vorbește cu persoana față de
care ai greșit.

33
 28 ianuarie

„El trece pe ceruri ca să-ţi vină în ajutor.” –

Deuteronomul 33:26

N
orii Nimbostratus sunt un amestec de nori pe mari su-
prafeţe, care nu prevăd nimic bun. La apariţia norilor
nimbostratus, urmează averse, fără nicio îndoială. Pen-
tru cunoscători, apariția acestui tip de nori înseamnă scoate-
rea umbrelei sau adăpostirea de urgență. Necunoscătorii pot fi
surprinși în timp ce speră că ploaia va întârzia.

Nu tot ce traversează cerul este vestitor de fenomene neplă-

cute, așa cum nu este nici vestitor de bine în mod obligatoriu.
Pentru unii oameni, mișcarea planetelor, alunecarea unei stele
sau comete are semnificații speciale. Pentru un creștin, există
momente când, în urma rugăciunii, tot cerul se pune în mișca-
re și, chiar dacă nu merită, răspunsul vine prompt și neașteptat.
Pentru cei care Îi cer ajutorul cu sinceritate, Dumnezeu este
dispus să mobilizeze resurse nebănuite și nu este dependent
de meritele noastre sau de resursele noastre, ci face acest lu-
cru doar pentru bunătatea Lui. Azi, acest lucru este motivul
pentru care ar trebui să îndrăznim să-I cerem sprijin în orice.

:
re
ca
Provo

Gândește-te la un răspuns important primit în

urma unei rugăciuni. Fă un gest de recunoștință
față de Dumnezeu sau față de cineva dintre
semeni.

34
 29 ianuarie

„Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu plin

de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de
bunătate şi credincioşie.” – Exodul 34:6

E
i bine, un pahar cu apă fierbinte îngheaţă mai repede în
frigider decât unul cu apă rece. Foarte multe ciudățenii
științifice demonstrează faptul că aparențele pot fi deru-
tante, iar ceea ce pare imposibil poate fi, de fapt, foarte ușor
de realizat.

Dacă ar fi să construim o analogie, am putea spune că apa

fierbinte îl reprezintă foarte bine pe creștinul activ. Un astfel de
credincios se consideră la adăpost și crede că e puțin probabil
să aibă o cădere ori să fie învins de o ispită neașteptată. Cu toa-
te acestea, realitatea a demonstrat că, indiferent în ce stadiu
de credință ne găsim, sunt posibile alunecări. Iar dacă un cre-
dincios nu veghează permanent la siguranța lui în Dumnezeu,
el trebuie să știe că doar un pas desparte pe cineva care stă
în picioare de cineva care a căzut. Dacă ești în situația fericită
de a sta în picioare, ia seama azi, cere ajutor, ca să reziști fără
incidente. Dumnezeu oferă ajutor. Dacă ești cumva în situația
mai puțin bună a cuiva care deja a alunecat, gândește-te la
îndurarea lui Dumnezeu; nu este ceva greșit să strigi către El,
chiar dacă nu ești la prima cădere. Lasă-L pe El să decidă când
nu mai poate ierta, nu limita tu iubirea Lui.

:
re
ca

Sigur știi măcar o persoană care a căzut de la

Provo

credința în Dumnezeu. Roagă-te pentru acea

persoană, spunându-i pe nume. Poate ar fi un lucru
foarte bun să îi transmiți și persoanei în cauză un
mesaj de genul: „Azi m-am rugat pentru tine.”

35
 30 ianuarie

„Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.” –

Isaia 41:10

E
instein părea un incapabil, un ratat. Nu a putut vorbi flu-
ent până la vârsta de 9 ani. Părinţii lui credeau că ar putea
fi retardat. Dar, cu timpul, s-a văzut că ceea ce părea a fi
incapacitate nu era decât o formă de manifestare neînțelea-
să a cuiva care trăia la alte dimensiuni viața. Susținerea celor
apropiați i-a dat șanse celui ce avea să devină un geniu.

Există pentru fiecare dintre noi măcar o persoană care crede

în capacitățile și potențialul nostru încă invizibil. Dumnezeu
ne-a așezat în apropierea unei mame sau a unui tată sau a
unor frați și surori care, în dragostea lor, văd mai mult decât se
poate descoperi la prima vedere. Prin acei oameni, Dumnezeu
lucrează la dezvoltarea noastră și ne încurajează să devenim
ceea ce El a plănuit de la început. Ești înconjurat de astfel de
oameni? Ai identificat pe cel sau cea care trezește în tine ideea
că poți face și poți însemna mai mult? La rândul tău, ești cum-
va un astfel de om, care susține și motivează un copil sau un
prieten să creadă mai mult în forțele lui și să îndrăznească să
treacă dincolo de superficial și satisfăcător? Încearcă azi să fii
un mic susținător de einsteini.

:
re
ca

Dacă știi măcar o persoană care suferă de o

Provo

dizabilitate fizică din cauza unui accident sau a

unei boli, fă astăzi un gest frumos, oferă-i ajutor
sau un mic dar simbolic de încurajare și admirație
pentru că răzbește eroic în ciuda dificultăților.

36
 31 ianuarie

„Domnul păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc.” –

Psalmii 145:20

O
chiul şoimului călător este mai mare decât al omului şi
îşi poate observa prada de la o distanţă de 300 de me-
tri. În prezent, specia este pe cale de dispariţie. Această
pasăre vede detalii pe care doar aparatura modernă le poate
surprinde.

La prima vedere, protecția lui Dumnezeu se întinde doar asu-

pra celor ce Îi dau în schimb sau mai întâi iubirea lor. Dar, privind
la comportamentul și la caracterul lui Dumnezeu în general,
vom înțelege că El Își poate manifesta pe deplin ocrotirea față
de cei care Îi permit accesul în viața lor. A-L iubi pe Dumnezeu
înseamnă să Îi dai șansa de a fi fericit ocrotindu-Şi propriii co-
pii. Ce Şi-ar dori mai mult un Tată decât să le poată purta de
grijă copiilor Lui? Lasă-L astăzi pe Dumnezeu să te ocrotească,
fă acest gest de iubire rugându-L să îți fie protector. Ochii Lui
sunt mai pătrunzători decât ai unui vultur, El vede orice pericol
și te poate feri. Dorința Lui de a te ajuta este atât de mare, încât
este mereu pregătit să intervină la rugăciunea ta.

:
re
ca
Provo

Fă-le o surpriză plăcută părinților tăi. Ceva nu

foarte scump, dar semnificativ.

37
 02
FEBRUARIE
 1 februarie

„Mă voi îndura de tine cu o dragoste veşnică.” –

Isaia 54:8

D
oar acolo unde domneşte Hristos poate exista dragoste
profundă, adevărată, neegoistă.” – Ellen White

Dragostea autentică, deplină este o iluzie atunci când vorbim

de inima omului. Nici cele mai bune intenții, nici cei mai îndră-
gostiți oameni şi nici măcar cei care au un legământ de căsă-
torie nu pot iubi în mod neegoist, necondiționat şi continuu. Nu
ține de voința sau de ambiția cuiva să iubească în acest fel; nu
depinde nici de factorii pe care îi poate asigura un om pentru
a-şi proteja iubirea. Chiar şi un lucru mărunt, un accident neîn-
semnat ori o neatenție în exprimare pot răni sau pot strivi inima
cuiva. Singurul mediu sigur pentru dragoste este zona prezen-
ței lui Dumnezeu. Însăşi prezența Lui este o garanție că iubirea
sinceră e posibilă, şi contribuția Lui îmbogățeşte iubirea săracă
a celui mai puternic dintre îndrăgostiți. Azi nu porni singur în iu-
birea ta; roagă-L să dea El sens şi cheamă-L să facă de neoprit
sentimentele tale pentru cei dragi. Astfel nu vei risca să răneşti
ori să trădezi pe cineva.

:
re
ca
Provo

Fă un gest de amabilitate față de o persoană mai

retrasă şi care nu prea are prieteni în biserică sau
acasă.

39
 2 februarie

„Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de

nimic.” – Psalmii 23:1

M
area Moartă, aflată la 397 de metri sub nivelul mării,
este punctul cu cea mai joasă altitudine de pe supra-
faţa Pământului. Turmele din jur nu pot paşte, nici nu
se pot adăpa. Totul este mort. Din cauza salinității extraordi-
nare, în apa mării nu trăieşte nimic. Totul în imediata apropiere
este sterp şi uscat.

Acolo unde Dumnezeu lipseşte, totul devine lipsit de viață.

Acolo de unde Dumnezeu Se retrage, rămâne doar ariditate
şi uscăciune. Situația Mării Moarte nu este caracteristică doar
ocaziilor în care mânia lui Dumnezeu s-a manifestat, ci și mo-
mentelor în care El nu este primit și în care prezența Lui nu
este dorită. El nu este primit şi unde prezența Lui nu este do-
rită. Există familii uscate, există firme şi localități pustii şi există
inimi goale, fără vlagă. Dumnezeu Îşi doreşte să ne conducă,
precum un Păstor, doar prin situații binecuvântate şi prin bo-
găție de hrană. Condiția este ca noi, care, spre deosebire de oi,
putem hotărî dacă Îl urmăm sau nu, să decidem să ascultăm
de El şi să ne încredem în înțelepciunea şi bunătatea Lui. Ziua
de azi este o ocazie potrivită pentru a-L urma spre „păşune”
bogată.

:
re
ca
Provo

Analizează viața ta de acum şi încearcă să constați

care este cel mai jos punct în care ai ajuns.
Stabileşte un lucru concret pe care îl poți face
pentru a nu mai ajunge atât de jos.

40
 3 februarie

„Domnul Dumnezeul tău te va umple de

bunătăţi (…) dacă vei asculta de glasul Domnului
Dumnezeului tău.” – Deuteronomul 30:9,10

A
lexander Graham Bell, inventatorul telefonului, era in-
structor al copiilor surzi. Soţia și mama lui erau de ase-
menea surde. El a inventat primele componente ale
telefonului ca să-şi ajute soţia şi mama să audă. Astfel că, din-
tr-un gest de iubire pentru persoane dragi, eforturile lui aduc
una dintre cele mai mari binecuvântări în lumea noastră. Prac-
tic, iubirea unui om face imposibilul o banalitate.

Adeseori nu suntem foarte încântați când promisiunile lui Dum-

nezeu sunt condiționate de ascultare. Avem sentimentul că
ascultarea e pretextul ca să nu se îndeplinească o făgăduință
şi că, dacă depinde de ascultarea noastră, sunt slabe şanse să
reuşim. Pare că trebuie să merităm ajutorul Lui şi astfel ne des-
curajăm în aşteptările noastre. Însă, în realitate, Tatăl nostru ce-
resc nu vrea decât să stabilim o conexiune cu El. El vrea să ne
ajute, inclusiv prin sfaturile, îndemnurile lăuntrice din cugetul şi
din conştiința noastră. El nu vrea să Se rezume la a ne fi doar un
serviciu de urgență, apoi să dispară din viața noastră. Dumne-
zeu doreşte un dialog permanent cu noi. Dacă ai deja o linie de
comunicare cu El, păstrează-o deschisă; dacă nu, poți începe
chiar de azi, prin rugăciune şi prin citirea Cuvântului Său.

:
re
ca
Provo

Vezi ce nevoie stringentă are o persoană pe care

o iubeşti. Fă ceva în sensul rezolvării acelei nevoi
chiar acum.

41
 4 februarie

„Domnul va face ca binecuvântarea să fie cu tine

(…) în toate lucrurile pe care vei pune mâna.” –
Deuteronomul 28:8

I
nventatorul pianului este italianul Bartolomeo Cristofori,
care, în 1698, a creat un prim cembalo a martelletti (clavecin
cu ciocănele), apoi, spre 1710, primul său pianoforte, din care
şi azi se mai păstrează un exemplar datând din 1720, la Muzeul
Metropolitan din New York.

Oamenii care au realizat ceva important în viața lor s-au consi-

derat binecuvântați şi inspirați. Din orice domeniu ar fi, oame-
nii speciali recunosc aportul inspirației în ceea ce au realizat.
Modestia unor mari inventatori este o bună lecție pentru ori-
cine. Dumnezeu nu Se limitează cu ajutorul Lui doar la aspec-
tul spiritual al vieții noastre, ci Se implică în toate domeniile,
dacă Îi permitem şi Îl invităm. Poate fi alături de noi în afaceri,
la şcoală, în relațiile pe care le avem şi în dezvoltarea noastră
personală. Pune-L la încercare azi; invită-L să îți fie alături pe
parcursul fiecărei ore. Observă în ce fel ai simțit ajutorul. Invi-
tă-L şi mâine şi în alte zile.

:
re
ca
Provo

Fă astăzi o surpriză muzicală cuiva drag. Trimite-i

un link spre o melodie încurajatoare sau foarte
plăcută.

42
 5 februarie

„Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari.” – Psalmii 60:12

D
espre statuile Moai de pe Insula Paştelui din Pacificul de
Sud se crede că pot să cântărească până la 50 de tone.
Cine şi cum a manevrat asemenea blocuri imense nu se
ştie sigur. Uimitor este că sunt acolo, au fost aduse de cineva.
Inginerii constructori fac doar presupuneri cu privire la realiza-
rea acelor monumente, însă nu au o explicație satisfăcătoare,
având în vedere posibilitățile tehnice şi nivelul cunoştințelor
estimate a fi existat atunci. Dacă acele statui nu ar fi confirmate
şi dacă nu ar fi palpabile, omul de azi ar fi tentat să spună că
aşa ceva nu există, nu este posibil.

Existența noastră în întregime este la fiecare pas confruntată cu

lucruri, cu fenomene şi cu situații incredibile. Există o sumede-
nie de noțiuni pe care le recunoaştem, dar pe care nu le putem
explica satisfăcător. Ştiința face eforturi uriaşe pentru a decodifi-
ca diverse taine ale lumii şi universului. Foarte multe procese şi
acțiuni, foarte multe întâmplări şi evenimente depăşesc puterea
noastră de înțelegere. Cu toate acestea, ele există, se desfăşoară.

În ce priveşte acțiunile lui Dumnezeu suntem cu atât mai puțin

în stare să explicăm şi să producem demonstrații care să mul-
țumească rațiunea. Folosim termenul de minune pentru ceea
ce doar Dumnezeu poate realiza. Iar El nu Se dă înapoi de la
a face zi de zi minuni pentru noi. Roagă-L să facă astăzi ceva
extraordinar pentru tine sau pentru o persoană din viața ta.
:
re
ca
Provo

Astăzi este o zi excelentă pentru a face o surpriză

cuiva. Fă ceva interesant pentru cineva, un lucru la
care nu se aşteaptă.

43
 6 februarie

„Cheamă-Mă în ziua necazului şi Eu te voi izbăvi,

iar tu Mă vei proslăvi!” – Psalmii 50:15

I
magini prezentate de NASA demonstrează în premieră exis-
tenţa fulgerelor deasupra unuia dintre polii lui Jupiter, fenomen
observat până în prezent doar pe Terra, în zona polară. Evident
că explicația stă nu în inexistența fenomenului până acum, ci mai
mult în posibilitățile omului şi ale instrumentelor sale de a obser-
va, de a fi martor la producerea respectivelor fulgere.

Prezența şi implicarea lui Dumnezeu în experiențele noastre

pot părea inexistente, mai ales în experiențele negative, sufe-
rințe, nefericire. Din cauză că posibilitățile noastre de a obser-
va prezența Lui sunt limitate, suntem tentați să-I negăm mila,
bunătatea şi compasiunea față de noi atunci când avem cea
mai mare nevoie de El. Faptul că nu putem privi foarte clar şi
concret intervențiile Sale ne împinge foarte uşor în zona scep-
ticismului şi chiar a negării lui Dumnezeu. Nimic nu este mai
lipsit de speranță şi mai dureros decât sentimentul că lui Dum-
nezeu nu-I pasă; că El ne-a creat, apoi a plecat şi noi am rămas
singuri. Neputința noastră de a-L vedea nu trebuie să fie ceea
ce determină încrederea noastră în existența şi iubirea Lui. În
acest domeniu trebuie să credem făgăduințele şi cuvintele
Lui. Pe altă cale nu putem determina faptele lui Dumnezeu.
Fă din ziua aceasta o zi a încrederii în El, chiar dacă vei trece
printr-o experiență mai puțin plăcută.
:
re
ca
Provo

Scrie pe telefon sau pe o foaie de hârtie trei lucruri

concrete din care poți avea convingerea că lui
Dumnezeu Îi pasă de tine.

44
 7 februarie

„Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează

pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de
slavă.” – 2 Corinteni 4:17

N
orii Altocumulus te fac să te gândeşti la mici ghemo-
toace de vată aruncate pe cer. Par a fi nişte jucării îm-
prăștiate de vreun copil. Acest tip de nori însă, pentru
cunoscători, prezic ploaie şi uneori chiar furtuni. Meteorologii
nu tratează superficial apariția acestor nori şi iau imediat în cal-
cul posibilitatea producerii unor fenomene foarte importante.

Sunt multe lucruri în viață care de la distanță par a fi nesemni-

ficative sau nevinovate. Nu întotdeauna întrezărim pericolul din
semnele care precedă anumite situații grave. Nu întrezărim con-
secințele negative ale neatenției la volan, spre exemplu, aşa cum
nu realizăm ce război putem declanşa printr-o simplă declarație
neatentă ori răutăcioasă. E posibil să ne deranjeze foarte mult o
remarcă jignitoare sau faptul că cineva a intrat peste rând acolo
unde noi aşteptam. Se poate ca şicana cuiva din trafic să ne scoa-
tă din răbdări sau atitudinea nepotrivită a celuilalt să devină insu-
portabilă. Cu toate acestea, cel mai înțelept este ca, înainte de a
declanşa ireversibilul, să ne gândim la posibile consecințe. Pot fi
comparate cu satisfacția de o clipă a unei reacții necontrolate?
Merită o replică jignitoare a cuiva care s-a luat de noi suferința
şi frământarea de după ce o aruncăm? Niciun efort nu este prea
mare pentru a evita cearta şi rănirile posibile într-o dispută.
:
re
ca
Provo

Fă un pas concret pentru a te împăca cu cineva

care a întrerupt relația cu tine.

45
 8 februarie

„Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta şi nu li se

întâmplă nicio nenorocire.” – Psalmii 119:165

O
amenii nu pot să producă pace. Planurile omeneşti
pentru înnobilarea şi înălţarea oamenilor sau a socie-
tăţii nu vor fi în stare să producă pace, deoarece ele nu
pot atinge inima. Singura putere care creează sau care per-
petuează adevărata pace este harul lui Hristos”. – Ellen White

Noi, ca oameni, nu putem aduce pace nici măcar prin tehno-

logia de vârf pe care o deținem. Nu reuşim să aducem pace
nici măcar în gândurile şi în inima noastră. Cu cât încercăm mai
mult, cu atât devenim mai agitați şi mai neliniştiți. Cu cât ni se
spune să stăm liniştiți şi să nu ne panicăm, cu atât devenim
mai nervoşi. Pacea nu se găseşte în citate, oricât de înțelep-
te ar fi, şi nici în tratate de medicină, filosofie sau psihologie.
Deținătorul secretului păcii este doar Dumnezeu. El spune că
cei răi sunt incapabili să aibă pace, pentru că răutatea ne ține
departe de El, iar unde El lipseşte, lipseşte şi pacea. Doar pre-
zența Lui este aducătoare de pace. Ai vreun motiv de îngri-
jorare astăzi? Simți că te frământă multe lucruri şi nu ai pace
sufletească? Nu ezita să-L inviți pe Dumnezeu în viața ta; El în
mod sigur vine şi însoțit de pace.

:
re
ca
Provo

Salută astăzi câteva persoane urându-le din inimă,

în mod sincer, „pacea Domnului”.

46
 9 februarie

„Nimic nu împiedică pe Domnul să dea izbăvire.” –

1 Samuel 14:6

T
rebuie să zdrobeşti usturoiul înainte de a-l găti sau mân-
ca, pentru a-i păstra proprietăţile anticoagulante, utile în
prevenirea bolilor cardiovasculare şi a emboliilor (astu-
parea arterelor cu un cheag de sânge). Alicina este enzima din
usturoi care împiedică formarea trombilor de sânge.

Din punct de vedere uman, intervenția lui Dumnezeu în rezol-

varea unor probleme ar putea fi împiedicată de diverse lucruri:
o piedică poate fi incapacitatea noastră sau slăbiciunile noas-
tre spirituale; o altă piedică poate fi lipsa noastră de credință
sau de cunoştințe, răutatea sau lipsa de voință a oamenilor,
incompetența unor medici sau funcționari, indiferența celor ce
ar putea contribui cu ceva şi aşa mai departe. Sunt multe lu-
cruri ce ar putea sta în calea lui Dumnezeu, şi acestea ne fac
să avem îndoieli. Ne temem că Dumnezeu nu va vrea sau nu
va putea depăşi piedicile; ne e teamă că Satana va interveni
şi Îl va determina să nu ne ajute. Însă promisiunea Lui este că,
aşa cum un bucătar poate, chiar strivind în aparență un ali-
ment, să obțină maximum din el, tot la fel şi Dumnezeu poate
să folosească cele mai disperate situații pentru a rezolva pro-
bleme extrem de complexe. Trebuie doar să Îi cerem ajutorul,
apoi să Îl lăsăm să lucreze.

:
re
ca
Provo

Cineva dintre cei de lângă tine trece prin situații

mai dificile decât a ta. Vezi cine şi ajută-o pe acea
persoană să vadă totuşi puterea şi iubirea lui
Dumnezeu.

47
 10 februarie

„El îţi izbăveşte viaţa din groapă, El te încununează

cu bunătate şi îndurare.” – Psalmii 103:4

C
reierul continuă să transmită semnale sub formă de
impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore după
moarte. Din acest motiv, multe instituţii medico-legale
prevăd un minimum de 48 de ore pentru eliberarea unui cer-
tificat de deces. Există nenumărate cazuri de trezire din comă
după o perioadă foarte lungă de timp, ba chiar şi situații când
persoane declarate în moarte clinică au revenit la viață. Medi-
cina nu poate explica suficient acest lucru, motiv pentru care
există nişte precauții legate de momentul când cineva este
considerat decedat.

Viața fizică este foarte asemănătoare cu aspectul spiritual, inte-

rior al nostru. Diverse boli sau diferiți factori pot determina înce-
tarea vieții. Există persoane care ne declară morți sau eşuați încă
de la primele semne de slăbiciune sau de greşeală. Alți semeni
de-ai noştri sunt mai răbdători, însă, de multe ori, şi ei cedează
sentimentului că nu mai putem fi salvați. Dar pentru Dumnezeu
lucrurile sunt cu totul diferite. El ştie că poate reda puterea şi via-
ța. El ştie că poate reactiva gândurile, sentimentele şi speranța.
Prin urmare, nu te grăbi să consideri pierdut pe cineva care s-a
prăbuşit din cauza păcatului şi a încercărilor; nu te grăbi să te
consideri pe tine pierdut. El, care a înviat morții, poate să readucă
speranța acolo unde nu mai este niciun semn de viață.
:
re
ca
Provo

Gândeşte-te: ce aspect din viața ta te

descurajează cel mai tare? Stabileşte ceva concret
ca un prim pas spre rezolvare.

48
 11 februarie

„Dacă sunteţi batjocoriţi pentru Numele lui Hristos,

ferice de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui
Dumnezeu, Se odihneşte peste voi.” – 1 Petru 4:14

N
orii Stratocumulus sunt lungi şiruri de nori care lasă soarele
să se vadă pe alocuri şi care, cel mai adesea, anunţă ploa-
ie. Faptul că există mici ferestre printre acumulările de va-
pori face ca acest tip de nori să ocupe o suprafață considerabilă
şi să dea impresia că vor acoperi întreaga boltă cerească.

Pe drumul existenței noastre, ne întâlnim cu situații în care

suportăm consecințele neplăcute ale deciziilor şi ale faptelor
noastre. Sunt însă şi situații pe care nu le-am cauzat noi. Acele
evenimente sunt greu de suportat pentru că ni se par neme-
ritate, nedrepte. Cel mai greu de suportat pentru cineva este
o condamnare pe nedrept. Cel care este nedreptățit speră că
va veni un judecător corect şi va face dreptate. Cel care suferă
pe nedrept se întreabă insistent de ce i se întâmplă tocmai lui
aşa ceva, apoi se frământă cu gândul că trebuie să existe un
tribunal în care se va face dreptate.

E posibil să trăieşti sentimente şi ocazii de nedreptate. Dacă ai

făcut demersurile necesare şi dreptatea tot nu a venit şi dacă,
mai ales, simți că din pricina crezului tău eşti victima unei ne-
dreptăți, roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să parcurgi drumul
vieții până în clipa când El va face dreptate pe deplin şi definitiv.
:
re
ca
Provo

Fii cu luare-aminte astăzi; ajută pe cineva care este

nedreptățit în vreun fel.

49
 12 februarie

„Domnul Dumnezeul lor îi va scăpa în ziua aceea, ca

pe turma poporului Său, căci ei sunt pietrele cununii
împărăteşti, care vor străluci în ţara Sa!” – Zaharia 9:16

M
ai mult de 10 000 de păsări mor în fiecare an strivin-
du-se de geamurile clădirilor. Sunt atrase de imaginile
strălucitoare oferite de oglinda geamurilor. În unele
zone, s-au montat plase de protecție, însă acest lucru nu este
posibil peste tot sau nu există disponibilitate, dacă acest lucru
presupune cheltuieli foarte mari.

Nu orice strălucire este bună. Nici măcar reflexia propriei ima-

gini nu este sigură. Trăim epoca „selfie”. Personajul principal
din fotografiile noastre suntem noi. Dacă în plan secundar se
întâmplă să fie vreun peisaj frumos ori vreo construcție inte-
resantă, le lăsăm să apară în poză, dar nu acesta este scopul.
Principala grijă este imaginea noastră, şi nu oricum, ci captată
din cel mai convenabil unghi. Trebuie să se vadă doar partea
strălucitoare şi atractivă a persoanei noastre. (Cine ar vrea să
vadă şi partea mai puțin plăcută!!?) În foarte multe cazuri, noi
suntem propriile noastre victime. Nimeni nu ne poate face atât
de mult rău cât ne putem face noi înşine.

Făgăduința de astăzi se referă chiar şi la salvarea noastră de

noi înşine. Dumnezeu vrea să facă acest lucru. Oare Îl voi lăsa?

:
re
ca
Provo

Analizează puțin comportamentul tău şi vezi prin

ce obicei sau trăsătură cultivate de tine îți faci rău
sau ce anume te influențează în mod negativ.

50
 13 februarie

„Şi El mi-a zis: «Harul Meu îţi este de ajuns,

căci puterea Mea în slăbiciune este făcută
desăvârşită.»” – 2 Corinteni 12:9

N
orii Cumulonimbus sunt imenşi şi cuprind tot cerul. Cu-
loarea lor sinistră, gri-plumburiu, anunţă cel mai urât
timp posibil: ploaie, furtună, grindină. Când cerul este
acoperit cu acest fel de nori, până şi animalele de pe câmp
caută adăpost. Oamenii au sentimentul că ceva foarte rău se
va petrece şi caută, la rândul lor, adăpost şi compania cuiva.
Nu suportă să fie singuri la vederea acestei amenințări. Dar şi
aceşti nori se risipesc odată ce ploaia a luat toată apa din ei.

Norii din viața noastră vin de cele mai multe ori aşa: înspăi-
mântători, de parcă nu au mai fost vreodată atât de negri şi
amenințători. Iar noi ne speriem de fiecare dată la fel de tare,
chiar dacă am mai trăit unele experiențe aproximativ similare.
De ce ne este mereu teamă şi ne îngrijorăm la fel de mult
de fiecare dată la apariția amenințării? Oare uităm mereu că
Dumnezeu ne-a mai salvat şi altădată din ceva rău? Oare inima
noastră, în loc să devină mai tare, se face tot mai puțin încreză-
toare în puterea Lui? E posibil. Promisiunea Tatălui ceresc este
astăzi de ocrotire sigură, totală şi permanentă, deci nelimitată.
Deşi nu e chiar uşor, merită să ne reînnoim încrederea în Ocro-
titorul divin.

:
re
ca

Evaluează ultima perioadă din viața ta şi găseşte

Provo

o ocazie în care ai simțit foarte clar intervenția lui

Dumnezeu. Găseşte o fotografie sau ceva care să
îți amintească de acea ocazie. Aşază la vedere acel
semn de amintire.

51
 14 februarie

„Domnul tămăduieşte pe cei cu inima zdrobită şi le

leagă rănile.” – Psalmii 147:3

Î
n 1928, cercetătorul englez Alexander Fleming a descope-
rit penicilina, care luptă contra microorganismelor, ca bac-
teriile, salvând de-a lungul timpului milioane de vieţi care
altfel ar fi fost secerate de tuberculoză, sifilis sau pneumonie.
Penicilina a fost obţinută la început chiar din aceşti germeni,
din mucegai.

Pentru cei mai mulți oameni, această descoperire este o în-

tâmplare, dar, în realitate, pentru un credincios acest lucru e
o fereastră pe care Dumnezeu ne-a deschis-o printr-un om
savant şi dedicat, pentru a ne izbăvi de foarte multă suferință.
Există leacuri pentru boli fizice pe care le atribuim inteligenței
umane, aşa cum există şi soluții ştiințifice chiar şi pentru boli
ale minții sau ale inimii. Nimic nu este la întâmplare; totul este
dăruit pas cu pas omului, spre cunoaştere, de către Creatorul
tuturor lucrurilor. Planul Lui este să ne ajute să parcurgem în
condiții cât mai bune, suportabile, drumul vremelnic al acestei
vieți. El face acest lucru ca să ne dea posibilitatea ca acum,
în viața de pe pământ, să ne putem pregăti pentru adevărata
viață, cea din Împărăția Lui. Deci nimic din ceea ce ne vinde-
că nu a apărut la întâmplare sau din greşeală; doar noi putem
considera aşa. Totul este providență.

:
re
ca
Provo

Vezi dacă dintre cei de lângă tine este cineva

bolnav şi oferă-te să-i cumperi medicamentele sau
oferă-i o variantă naturistă a tratamentului pe care
îl face.

52
 15 februarie

„Domnul oştirilor este cu noi, Dumnezeul lui Iacov

este un turn de scăpare pentru noi.” – Psalmii 46:7

Î
n valea umilinţei, unde oamenii îşi simt nevoia şi depind de
Dumnezeu pentru călăuzirea paşilor lor, există o relativă si-
guranţă. Dar oamenii care stau într-un turn semeţ din cauza
poziţiei lor sunt în cea mai mare primejdie. Dacă nu aleg să
depindă de Dumnezeu, astfel de oameni vor cădea cu sigu-
ranţă.” – Ellen White

Inima noastră este greu de protejat, aşa cum este şi gândul

nostru. Prea multe ispite şi prea multe planuri ale lui Satana
sunt adevărate proiectile care lovesc integritatea ființei noas-
tre şi a caracterului nostru. Uneori ne ambiționăm şi decidem
că vom lupta cu îndârjire împotriva oricărei slăbiciuni. Şi facem
acest lucru chiar pentru mai multe zile, dar, într-un moment de
neatenție sau de oboseală, ne simțim învăluiți de chemarea
unui păcat şi nu ne putem opri din cădere. Apoi ne pare rău,
suferim, abandonăm şi iar începem procesul de biruință.
Descoperim cu timpul că în forțele noastre şi cu puterea voin-
ței noastre nu e nicio şansă de izbândă totală. Atunci venim în
umilință şi ne aşezăm la picioarele lui Dumnezeu, cerându-I să
ne dea El biruința; să ne ducă El pe Stânca pe care nu putem
ajunge. Abia atunci suntem biruitori.

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te la o țintă greu de ajuns pe care o

doreşti atinsă. Începe astăzi să te rogi pentru
reuşită. Scrie undeva la vedere această țintă.

53
 16 februarie

„Dumnezeul oricărui har (…) după ce veţi suferi

puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va da putere şi vă
va face neclintiţi.” – 1 Petru 5:10

N
orii Cumulus sunt drăgălaşii nori albi cu multă umidita-
te. Aceştia prevestesc timp frumos, dacă sunt mici, sau
timp urât, dacă se adună în mase mari. Este destul de
dificil pentru un neinițiat în acest domeniu să facă diferența între
categorii şi tipuri de nori. Din acest motiv s-a dezvoltat o ştiință
numită meteorologie, iar cei specializați în domeniu se folosesc
de aceste feluri de nori pentru a alcătui prognoze meteo.

Lucrurile dăunătoare sau rele nu vin întotdeauna cu aspect de

grozăvie de la început. De foarte multe ori, necazul se iveşte
ca o urmă imperceptibilă; poate fi interpretat ca un mic detaliu
neînsemnat. Aşa pot apărea diverse boli cu semne neglijabile,
aşa se pot distruge relații fără a observa aspecte ce merită lu-
ate în considerare. Din lucrurile mărunte cresc necazurile mari.
La început, o ispită poate părea o joacă, dar se poate sfârşi în
imoralitate, dependență sau minciună. Un singur nor de neîn-
credere ori de comoditate poate transforma şi acoperi viața
noastră spirituală în aşa fel încât să determine o adevărată ca-
lamitate, din care vom răzbi cu greu. Fii azi mai precaut decât
de obicei şi nu ignora semnele cele mai mici cu privire la ceva
dăunător sau negativ. Paza bună trece primejdia rea.

:
re
ca
Provo

Stabileşte două activități sau două obiceiuri

mai puțin bune pe care le vei evita astăzi în mod
constant şi conştient.

54
 17 februarie

„Nimeni nu va putea să stea împotriva ta cât vei

trăi. Eu voi fi cu tine.” – Iosua 1:5

G
azelele sud-africane sar pe loc până la 3 metri înălțime.
Dacă sunt atacate, aceasta este una din armele cu care
pun pe fugă atacatorii, care, la vederea acestui lucru, de
cele mai multe ori, fug îngroziţi. Animalele de pradă recepțio-
nează exagerat această agilitate a lor şi au sentimentul că, de la
înălțimea la care sare gazela, ar putea să le doboare. În realitate,
este doar crearea unei iluzii de forță pentru că, la revenirea pe
pământ, gazela este la fel de slabă ca şi mai înainte.

Capacitatea de a se ridica atât de mult pe verticală îi conferă un

avantaj victimei în fața atacatorului. De câte ori nu am scăpat din
vreo situație dificilă atunci când cel ce voia să ne facă rău a pre-
supus că am putea avea vreo legătură cu cineva sus-pus în so-
cietate? Chiar şi numai aparența unei astfel de relații îl descura-
jează pe vrăjmaş. Ei bine, pentru un creştin, săritura care îl pune
pe fugă pe Satana este atunci când ne plecăm pe genunchi şi,
în gândul nostru, ne rugăm lui Dumnezeu. El nu va şti niciodată
cât de strânsă e legătura noastră cu Tatăl ceresc; ştie doar că El
ne iubeşte extrem de mult şi va face totul ca să ne scape. Atunci
când ne plecăm pe genunchi, Satana fuge îngrozit. El ştie că
Dumnezeu ne va ajuta cumva. Pune-l pe fugă şi azi pe vrăjmaş,
orice fel de atacuri ai simți din partea lui.

:
re
ca
Provo

Roagă-te chiar acum şi cere-I lui Dumnezeu

să îl țină la distanță astăzi pe Satana. Dacă te
stăpâneşte o slăbiciune, spune-I Domnului teama
ta şi cere ajutor special pentru acel lucru.

55
 18 februarie

„Nu te teme de ei, căci Domnul Dumnezeul vostru

va lupta El Însuşi pentru voi.” – Deuteronomul 3:22

P
asărea colibri mai este numită şi pasărea-elicopter pen-
tru că aripile ei se mişcă în formă de 8, cu aproximativ 78
de mişcări pe secundă, asemenea palei unui elicopter.
Aşadar, pasărea colibri poate sta pe loc în aer, poate chiar să
se deplaseze şi înapoi.

Dacă Dumnezeu a creat fiecare ființă atât de capabilă să facă

față situațiilor care îi vor solicita energiile şi concentrarea, pri-
veşte la modul în care El nu face economie de metode şi de
forțe pentru a rezolva diverse aspecte ale existenței. Orice
problemă ar apărea astăzi sau în viitor, orice situație complexă
te îngrijorează deja aşază-o înaintea Lui, cere-I să găsească
o rezolvare neaşteptată şi nesperată, iar El va face ca totul să
ducă la soluția căutată. Indiferent dacă acum ceva pare de ne-
rezolvat sau dacă lucrurile chiar s-au complicat mai mult în
ultima perioadă, vei vedea că El are o mulțime de soluții şi în
mod sigur o va alege pe cea mai creativă şi cea mai potrivită
pentru problema care te frământă. Sperie-l pe cel rău rugân-
du-te chiar de la începutul acestei zile.

:
re
ca
Provo

Observă ființele din jurul tău şi vezi cum ai putea

ajuta ca viața unui animal de pe lângă tine să fie un
pic mai bună astăzi. Fă ceva concret!

56
 19 februarie

„Deci să nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât

multe vrăbii.” – Matei 10:31

P
asărea a fost modelul ideal pentru constructorii de avi-
oane. Iată câteva aspecte: corpul este aerodinamic, făcut
să se strecoare prin aer; penele de la coadă controlează
direcţia; penele şi puful de pe corp o protejează de frig; are
pene pentru redresare şi pentru planare; oasele sunt pline cu
aer. Întreaga structură a unei păsări a furnizat soluțiile tehni-
ce pentru proiectanții avionului. Nimic nu este la întâmplare. A
fost necesară identificarea fiecărei părți şi al rolului pe care îl
are în realizarea zborului.

O pasăre este unul dintre cele mai firave şi chiar ieftine anima-
le. În Antichitate, cei mai săraci dintre credincioşi aduceau ca
jertfă o pasăre în loc de un animal mai scump, era minimum la
care se putea ajunge. Vorbindu-le contemporanilor Săi, Mân-
tuitorul le prezintă pasărea ca fiind pentru El, Creatorul, foarte
importantă; S-a declarat păzitorul acestor ființe interesante şi
plăpânde. Apoi, pentru a fi pe deplin înțeles, ne compară cu
această ființă, spunându-ne că este dispus, de dragul nostru,
să depună infinit mai multe eforturi pentru a ne proteja şi sus-
ține. Vestea cea mai bună este că, atunci când Dumnezeu pro-
mite ceva, acel lucru chiar se întâmplă. Azi nu trebuie decât să
Îl crezi pe cuvânt.

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te la cei pe care îi cunoşti. Alege pe

cineva care crezi tu că este disprețuit de societate
sau de prieteni şi fă un gest nobil, special pentru
acea persoană.

57
 20 februarie

„Domnul este încet la mânie şi bogat în bunătate,

iartă fărădelegea şi răzvrătirea, dar nu ţine pe cel
vinovat drept nevinovat.” – Numeri 14:18

C
opacii obişnuiţi din pădurile noastre îşi arată vârsta prin
numărul de inele ale trunchiului. În pădurile tropicale,
unde nu se schimbă anotimpurile, copacii nu au inele
anuale. Nu este foarte uşor de stabilit vârsta tuturor plantelor, a
lucrurilor din jurul nostru. Oamenii de ştiință au dezvoltat diver-
se metode de stabilire a vârstei rocilor, a formațiunilor şi chiar a
planetei. Este lucru ştiut deja că încă nu au ajuns la un consens
cu privire la estimările făcute. Este de altfel şi imposibil, dat fiind
că miile de ani de dinaintea noastră sunt greu de verificat în la-
borator, totul fiind mai mult o probabilitate statistică.

Fiecare eveniment pe care îl trăim în viața noastră lasă urme chiar

şi atunci când nu suntem conştienți de acest lucru. În realitate,
suntem suma experiențelor noastre. Pe măsură ce trăim expe­
riențele, ne maturizăm şi devenim fie mai înțelepți, fie mai defecți
în comportament şi în deciziile noastre. Din fiecare experiență,
Tatăl nostru doreşte să ieşim cu măcar o lecție învățată. Depinde
de noi dacă alegem să învățăm şi chiar să schimbăm unele as-
pecte ale vieții sau ne mulțumim să rămânem acolo unde eram
înaintea acelei experiențe. Dumnezeu nu poate însă să ne forțeze
să facem sau să nu facem schimbări. El însă poate să ne ajute
dacă Îi cerem ajutorul sau, în cazul cel mai rău, să constate că
mergem tot mai jos în deciziile noastre. Ar fi înțelept ca astăzi să
Îi cerem înțelepciune şi călăuzire prin orice experiență vom trece.
:
re
ca

Mulțumeşte-I lui Dumnezeu pentru ultima

Provo

experiență din care ai reuşit să înveți ceva

important.

58
 21 februarie

„Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele

Meu, se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea, şi se
va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi
voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara.” – 2 Cronici 7:14

P
ătlagina este pe cât de răspândită, pe atât de folositoare în
tratarea tăieturilor şi a rănilor. Se spală frunzele, se usucă în-
tr-un şerveţel sau într-o batistă, iar sucul rezultat din stoar-
cerea lor se aplică pe tăietură, apoi se pansează. Pansamentul
trebuie schimbat la cca 8 ore. Procedeul face parte din medicina
tradițională şi costă foarte puțin. Probabil din acest motiv oamenii
folosesc pentru vindecare această plantă mai puțin decât medica-
mente scumpe şi puţin mai ineficiente decât pătlagina. Nouă, oa-
menilor, nu ne prea plac lucrurile gratuite, noi preferăm să plătim.

Aşa cum pentru boli şi răni fizice găsim leacuri chiar în preajma
noastră, Dumnezeu este gata să aşeze lângă noi resurse şi mij-
loace prin care să fim tămăduiți. Vindecarea oferită de Mântui-
torul nostru porneşte de la iertare pentru păcatele mărturisite,
precum şi sprijin pentru reabilitare prin puterea Duhului Său.
Vestea cea mai bună este că Domnul nostru ne cheamă la El
cu dorința de a ne curăți şi elibera de slăbiciunile şi păcatele
care ne subjugă. Deci nu avem motive să renunțăm la luptă, ci
să continuăm experiența noastră de biruire a ceea ce este rău.
Cu ajutorul Lui, vom fi biruitori şi astăzi.

:
re
ca
Provo

Notează două lucruri negative cu care te lupți

personal şi mergi cu ele înaintea Domnului în
rugăciune. Cere-I ajutor pentru a le birui.

59
 22 februarie

„Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi (…)”

– Ioan 15:16

D
umnezeu ne consideră copiii Săi. El ne-a răscumpărat
din această lume nepăsătoare şi ne-a ales ca să deve-
nim membri ai familiei cereşti, fii şi fiice ale Împăratului
ceresc. El ne invită să ne încredem în El, cu o încredere mai
puternică şi mai profundă decât încrederea unui copil în tatăl
său.” – Ellen White

Cât de important este să ştim că relația noastră cu Dumnezeu

se bazează pe alegerea Lui şi pe dispoziția Sa de a ne iubi. Ar
fi îngrijorător dacă această relație s-ar clădi pe baza capacită-
ților şi a limitelor noastre. Faptul că inițiativa Îi aparține Lui este
garanția că suntem mai mult decât prețuiți, suntem doriți de El.
Mântuitorul Îşi doreşte să fie lângă noi şi ne pregăteşte locuri
pentru a sta în prezența Sa pentru totdeauna. Tot ce avem noi
de făcut este să rămânem în această relație şi să facem cu-
noscută în fața universului dorința noastră de a fi în prezența
Lui.

:
re
ca
Provo

Fă o mică listă cu gesturi prin care Îi poți transmite

lui Dumnezeu că vrei să aveți o legătură puternică
şi în săptămâna următoare.

60
 23 februarie

„Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi

păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe
ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca
lâna.” – Isaia 1:18

Î
n Anglia, în jurul anului 1500, bogătaşii îşi făceau podeaua
casei din dale de piatră, care deveneau alunecoase pe vre-
me umedă. Pentru mărirea aderenţei în timpul mersului, se
presăra prin casă pleavă. Straturile de pleavă cu apă atingeau
uneori grosimi apreciabile. La deschiderea uşii, exista perico-
lul ca amestecul să se umezească şi mizeria să iasă afară din
casă. Problema a fost rezolvată prin inventarea pragului.

Avem tendința să acoperim trecutul prin experiențele noi.

Chiar şi în cazul lucrurilor noastre obişnuite, acumulăm multe
şi nu ne îndurăm să renunțăm la cele pe care le avem chiar
dacă nu ne mai sunt utile. Avem şifonierul plin cu haine vechi;
avem sertarul plin cu pixuri nefuncționale şi dulapul plin cu
încălțări nefolosite de mult. Oare de ce ne este atât de greu
să ne debarasăm de vechituri? Dar de ce oare ne este atât de
uşor să credem că vom putea acoperi totul cu o nouă întâm-
plare? Un om cu adevărat înțelept îşi asumă o curățenie tota-
lă. Cel mai eficient ar fi să Îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute
la această acțiune de salubrizare a vieții. Poți începe ceva de
acest gen chiar acum.

:
re
ca
Provo

Cere-I astăzi lui Dumnezeu ajutor şi curaj să faci

curățenie generală în viața ta. Începe cu lucrurile
vizibile, fizice, apoi continuă cu vechile obiceiuri.

61
 24 februarie

„Eu îţi şterg fărădelegile ca un nor şi păcatele,

ca o ceaţă; întoarce-te la Mine, căci Eu te-am
răscumpărat.” – Isaia 44:22

C
artoful. În afară de gustul excelent al cartofilor copţi felii
sau într-o folie de aluminiu, această plantă face minuni
în cazul arsurilor uşoare, dar dureroase. Se pune o felie
de cartof pe arsură şi rezultatul va fi o considerabilă uşurare.
Cartoful este foarte eficient în tratarea afecțiunilor survenite de
la flama aparatului de sudură sau în cazul unor vânătăi apărute
în urma loviturilor. Cartoful crud şi răzuit se foloseşte pentru
ameliorarea febrei şi a durerilor de cap. Este deci un aliment
cu foarte multe valențe terapeutice.

Prețul pe care l-a plătit Isus pentru noi este unul inestimabil.
Sângele Lui nu doar că a plătit costul păcatului nostru, ci ne
şi vindecă de boala păcatului existentă în ființa noastră. Când
mâncăm pâinea de la cină şi bem vinul nefermentat, nu facem
altceva decât să acceptăm simbolic intervenția curățitoare a
jertfei Lui în dreptul nostru. Cei care nu au un legământ oficial
cu Dumnezeu pot accepta simbolic ispăşirea făcută de El. Fără
acest lucru, nu există iertare.

:
re
ca
Provo

Stai şi meditează la păcatele tale. Pleacă-te pe

genunchi şi mărturiseşte pe nume fiecare păcat.
Isus promite iertare deplină.

62
 25 februarie

„«Toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până

la cel mai mare», zice Domnul; «căci le voi ierta
nelegiuirea şi nu-Mi voi mai aduce aminte de
păcatul lor.»” – Ieremia 31:34

Î
n Olanda, duminica este interzisă comercializarea vinului şi
a berii, însă patima omului a găsit un şiretlic: amestecurile
sunt permise şi disponibile la halbă. Tot acolo sunt legale
mai multe vicii decât în majoritatea țărilor planetei tocmai pen-
tru că cineva a găsit o formulă „isteață” de a numi şi defini răul
în feluri pozitive. Imoralitatea şi dependența sunt marfă pentru
oamenii cu „mintea deschisă”.

Oricum am numi păcatele pe care le facem (slăbiciuni, ispite,

obiceiuri rele, accidente etc.), ele tot păcate sunt şi tot ne afec-
tează inima, gândurile şi relația cu Dumnezeu. Soluția nu este
să minimalizăm prin denumire păcatul nostru, ci să îndrăznim
să ne încredem mai mult în puterea de iertare a Mântuitoru-
lui nostru. Dacă ne încredem în forțele Lui, El va binecuvânta
eforturile noastre şi chiar ne va inspira în ce fel putem obține
biruință deplină. Singuri nu vom reuşi niciodată, oricât de mul-
tă voință am avea şi oricât ne-am strădui. Păcatul este o pro-
blemă pe care doar Dumnezeu o poate rezolva la rugămintea
şi cu acordul nostru. Nu porni singur la luptă astăzi!

:
re
ca
Provo

Aminteşte-ți un păcat sau o slăbiciune pe care ai

reuşit să o învingi. Mulțumeşte pentru acest lucru
şi aşază pe lista de luptă ceva actual.

63
 26 februarie

„El nu-Şi ţine mânia pe vecie, ci Îi place îndurarea!

El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare
nelegiuirile noastre şi va arunca în fundul mării
toate păcatele lor.” – Mica 7:18,19

S
-a constatat că infidelitatea este de cele mai multe ori re-
zultatul jocului. 35% dintre cei care se folosesc de anun-
ţurile matrimoniale sunt deja căsătoriţi, dar, din plictiseală
sau curiozitate „nevinovată”, păşesc în lumea anunțurilor de acest
gen. Mai întâi nu există nici cea mai mică intenție de a lua în seri-
os ispita; apoi apare ideea că „totuşi ar fi posibil, însă nu-i pentru
mine”, iar, în final, se ajunge la un compromis: „dacă fac asta fără
să fiu prins, este OK”. Şi nu mai este decât un pas. Căderea se pro-
duce rareori dintr-odată. Ea vine treptat şi pe neobservate.

După ce cădem în fața unei ispite sau a unei provocări, ne des-

curajăm şi tindem să abandonăm lupta. Avem impresia că şi
Dumnezeu ne aruncă la coş, iar Satana ne convinge să nu mai
îndrăznim să ne gândim la refacerea unei legături cu Dum-
nezeu. În realitate, nici nu se pune problema refacerii a ceva,
pentru că Dumnezeu rămâne lângă noi şi aşteaptă să Îl privim
ca pe un Tată îndurător, care vrea să ne ajute să ne ridicăm
din cădere. El ne cunoaşte şi ştie cât de puternici sau de slabi
suntem. Să nu ne lăsăm manipulați de cel rău, ci să venim la
Dumnezeu orice ar fi.

:
re
ca
Provo

Aproape sigur te lupți acum cu ceva care te

domină (internet, filme, băutură, alte dependențe
minore). Hotărăşte-te asupra uneia dintre aceste
dominante şi începe un program de eliminare.

64
 27 februarie

„În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui,

iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său.” –
Efeseni 1:7

U
n săpun care încetează să facă clăbuc, odată ce con-
stată că hainele au fost deja curăţate, ar putea econo-
misi milioane de litri de apă. Ei bine, acum cercetătorii
de la Universitatea din Queensland au descoperit o substanţă
care ar face inutilă clătirea, bulele de săpun desprinzându-se
singure de pe haine, odată ce acestea au fost curăţate. Este
vorba de chimie avansată.

Când ne simțim pătați şi mânjiți de păcatele noastre vizibile

sau mai puțin vizibile, avem sentimentul că toată lumea ştie
situația şi fie ne izolăm, fie încercăm să ne mascăm lucrurile.
Din nefericire, avem uneori tendința să ne ascundem chiar de
Dumnezeu. Uităm că El ne cunoaşte în detaliu. În procesul de
curățire a gândurilor şi a simțămintelor noastre, cel mai impor-
tant pas este să recunoaştem starea în care suntem, apoi să-I
mărturisim lui Dumnezeu. Doar după ce ne mărturisim păca-
tul, Mântuitorul poate acționa ca Mijlocitor în favoarea noastră.

:
re
ca
Provo

Curăță astăzi ceva, la propriu: spală maşina

familiei, spală hainele pentru sezonul următor,
curăță camera ta sau măcar bucătăria.

65
 28 februarie

„Fiindcă oricine va căuta Numele Domnului va fi

mântuit.” – Romani 10:13

E
lefanţii au foarte multe capacităţi interesante. De exem-
plu: pot comunica între ei la distanţe de 18 kilometri şi
poate chiar şi mai mult, prin infrasunete. Memoria lor,
deşi considerată rudimentară, este recunoscută ca fiind foarte
precisă. Elefanții sunt unele dintre mamiferele cu cel mai dez-
voltat simț al orientării.

Dezorientarea este rezultatul unei decizii greşite luate la un

moment dat. Din lipsa cunoştințelor sau din cauza insistenței
pe o cale incertă, ajungem să rătăcim. Orientarea spirituală se
dobândeşte prin conectarea la Cuvântul lui Dumnezeu şi la
sfaturile pe care El le trimite prin influența asupra conştiinței
noastre din partea Duhului Sfânt. Putem evita aşadar dezo-
rientarea dacă ne menținem în mod conştient în legătură cu
El. Rugăciunea zilnică şi studiul, precum şi momentele de
contemplare a naturii ne vor ajuta să rămânem în legătură cu
punctul nostru de orientare: Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Ştii să te orientezi cu busola sau cu ajutorul altor

mijloace? Dacă nu, învață câte ceva. Dacă ştii,
învață măcar un copil să se orienteze.

66
 29 februarie

„Nu te uita cu îngrijorare,

căci Eu sunt Dumnezeul tău.” – Isaia 41:10

D
umnezeu te iubeşte şi este foarte răbdător cu tine, în
ciuda multelor tale greşeli. Având în vedere afectuoasa
şi milostiva iubire a lui Dumnezeu, exercitată în favoarea
ta, n-ar trebui să fii mai amabil, mai tolerant, mai răbdător şi
iertător?” – Ellen White

Motivul pentru care nu-i putem ierta pe cei care ne-au greşit
este faptul că noi înşine nu ne simțim iertați pentru greşelile
noastre. Se spune că nu le putem oferi altora ceva ce noi nu
avem de fapt. Cum să iubim dacă noi nu simțim că avem iubi-
re? Cum să le oferim altora iertare dacă noi nu am primit sau
credem că nu am fost iertați? Soluția este să-L rugăm pe Dum-
nezeu să ne ajute să simțim şi să primim convingerea că El ne
iubeşte şi că ne-a iertat. Dacă ne îndoim încă, să ne amintim de
toate promisiunile Lui, în care ne asigură că păcatul mărturisit
este iertat şi de faptul că El ne-a iubit chiar şi atunci când noi
Îi eram vrăjmaşi. Trebuie să decidem că Îl credem pe cuvânt.

:
re
ca
Provo

Este cineva pe care îl simți apăsat de vinovăție sau

care se simte neiubit? Vorbeşte-i despre iubirea lui
Dumnezeu şi despre asigurarea iertării Lui.

67
 03
MARTIE
 1 martie

„El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat

bolile noastre.” – Matei 8:17

I
ubirea este singura pasiune care se plăteşte cu o monedă
fabricată de ea însăşi – jertfa.” – Octavian Paler

Poate că cel mai nedrept lucru din lume este dragostea. Este
deopotrivă şi cel mai greu lucru de înțeles. Este imposibil să
pricepem în totalitate de ce şi cum ne iubeşte Dumnezeu; este
foarte greu să evaluăm şi să măsurăm cumva dragostea unei
mame. Modalitatea prin care judecăm iubirea este să măsu-
răm sacrificiile făcute de cel care iubeşte. Noi, oamenii, iubim
condiționat, iubim parțial şi iubim temporar. Noi percepem
costuri ca să iubim; oricât ne-am strădui, tot rămâne o parte
din inima noastră ocupată cu sinele nostru şi deci nu putem
iubi total. Chiar dacă am reuşi să iubim în mod total, noi sun-
tem vremelnici, şi iubirea noastră se stinge odată cu anii noştri
şi moare odată cu noi. Doar Dumnezeu iubeşte necondiționat;
doar El poate iubi pe deplin şi veşnic. Nu am de făcut altceva
decât să-L las să mă iubească şi azi ca întotdeauna.

:
re
ca
Provo

Vezi dacă părinții tăi sau cineva dintre apropiați

poartă vreo povară de orice fel. Găseşte o
modalitate să ajuți acea persoană.

69
 2 martie

„Suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice

să fie puse alături cu slava viitoare.” – Romani 8:18

P
ăsările călătoare sunt foarte isteţe: iarna zboară către ţă-
rile calde, iar vara se întorc în zona temperată. Deci, în
fiecare an, traversează mii de kilometri obositori, se ex-
pun la o suită de pericole şi depun un efort considerabil. Unele
păsări din stol se prăbuşesc pe drum şi uneori hrana este un
lux pe timpul deplasării. Cu toate acestea, ele consideră că
merită. În realitate, nu este vorba de moft sau de preferințe, ci
chiar despre supraviețuire. Ele ştiu că rămânerea într-o zonă
cu îngheț pentru toată perioada anului ar însemna moartea lor.
Dacă și-ar permite să rămână pe loc pentru un singur an, aces-
ta ar fi ultimul.

În timpul vieții, suntem nevoiți să părăsim de multe ori zona

noastră de confort şi să facem eforturi. Suntem uneori nevo-
iți să ne schimbăm şcoala ori locul de muncă; trebuie să ne
adaptăm la o nouă locuință sau la un nou grup de colegi. E
posibil să trăim un fel de migrație dintr-un loc în altul sau de
la o situație sigură la una ceva mai lipsită de confort. Cu toa-
te acestea, facem adesea sacrificii şi chiar supraviețuim. Asu-
mă-ți sacrificiile pentru ziua de azi! Vor aduce şi rezultate.

:
re
ca
Provo

Analizează puțin viața ta şi vezi ce anume, un

lucru minor, simplu, ai putea face, iar dacă ai
fi consecvent un timp, ai putea obține biruințe
importante.

70
 3 martie

„Eu sunt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi

mântuit.” – Ioan 10:9

O
sul hioid, aflat deasupra laringelui, susţine muşchii lim-
bii şi este singurul os din organism care nu atinge niciun
alt os! Acesta este practic zăvorul „uşii” gurii omului. Îm-
preună cu muşchii laringelui, acest os este foarte important în
procesul de înghițire, dar şi în controlul respirației. Dacă muş-
chii de lângă acest os sunt imobilizați pentru mai multă vreme,
şi laringele dobândeşte o paralizie parțială, persoana bolnavă
va avea nevoie să fie hrănită prin sondă gastrică, altfel moare.
Este interesant cum ceva atât de mic şi de neînsemnat are o
importanță capitală. Ceea ce poate opri vorbirea, poate bloca
şi alimentația şi, în unele cazuri, chiar respirația.

În viața spirituală nu e nevoie de lucruri şi păcate spectaculoa-

se, este suficient să se strecoare ceva minor, aproape invizibil,
şi acel lucru să devină obicei, să se transforme în ceva greu
de controlat. Poate fi o imagine, poate fi un ritm, poate să fie
un gând sau o idee pe care o tot hrănim. Nimic nu este prea
neînsemnat ca să nu mai veghem.

:
re
ca
Provo

Fă o listă cu trei lucruri minore care crezi că îți

influențează zilnic deciziile şi comportamentul.

71
 4 martie

„Să se lase cel rău de calea lui (...) să se întoarcă

la Domnul, care va avea milă de el, la Dumnezeul
nostru, care nu oboseşte iertând.” – Isaia 55:7

D
acă mergi pe munte sau în drumeţie, este important
să ocoleşti zonele mlăştinoase deoarece ghetele tale
se pot umezi. Dacă totuşi s-a întâmplat, pot fi uscate
mai repede şi mai uşor prin umplerea lor cu hârtie de ziar sau
hârtie igienică. Astfel umplute, vor fi aşezate lângă foc, dar nu
foarte aproape. Procesul de uscare va decurge mai repede şi,
în acest fel, încălțămintea nu se va deforma, ci va elimina doar
umiditatea.

Fără să realizăm pericolul, ne lăsăm atraşi în diferite situații şi

complicații. Este foarte uşor să ne murdărim gândurile şi sen-
timentele. Ajunge un singur cuvânt, o singură imagine sau o
secvență şi ne-am infestat. Este ca şi cum am trecut deja prin
noroi şi ieşim murdari. După fiecare experiență negativă, ceva
parcă se deformează în caracterul nostru, chiar dacă eliminăm
ceea ce ne-a dăunat. Singura rezolvare autentică este reface-
rea imaginii lui Dumnezeu în inima noastră. Dar acest lucru nu
este posibil prin eforturile noastre de curățire sau de recupera-
re. Este nevoie ca El să reumple ființa noastră cu voia şi chipul
Lui. Roagă-te să facă acest lucru şi azi.

:
re
ca
Provo

Alege din încălțămintea ta o pereche foarte bună

şi oferă-o unei persoane sărace.

72
 5 martie

„Domnul sprijină pe toţi cei ce cad şi îndreaptă pe

cei încovoiaţi.” – Psalmii 145:14

C
ând îşi doreşte să impresioneze o parteneră, păunul nu
este prea modest, dimpotrivă, e un încrezut, pentru că
îşi desface coada compusă din 150 de pene colorate şi
aşteaptă ca o femelă impresionată să îl aleagă. De aici vine ter-
menul de „împăunare”. Cuceritorul apelează la acest compor-
tament spectaculos pentru că uneori concurează cu alți mas-
culi, care au şi ei intenția de a convinge păunița să îi aleagă.

Noi, oamenii, avem tendința de a considera că suntem într-o

permanentă competiție cu ceilalți. Ne luptăm să prindem un
loc în parcare sau un scaun în autobuz; concurăm pentru locu-
rile de la facultate sau de la un job bine plătit. Ajungem să cre-
dem că şi locurile în Împărăția lui Dumnezeu sunt la concurs.
Facem eforturi să impresionăm biserica şi chiar pe Dumnezeu
prin realizările noastre spirituale sau gesturile noastre de milă.
În realitate, pe Dumnezeu nu trebuie să-L impresionăm cu re-
alizările, ci cu nevoia noastră. El este mai uşor de impresio-
nat prin umilința şi strigătul nostru după ajutor. Cea mai mare
plăcere a Lui este să poarte de grijă celor fără merite şi chiar
fără şanse. În acest context, putem considera că ne „calificăm”
sigur pentru ajutorul Lui.

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te la cineva care a eşuat în plan spiritual

sau material şi ajută cumva la reabilitarea sa.

73
 6 martie

„Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu

sufletul care-L caută.” – Plângerile 3:25

Î
n general, căştile audio întrerup contactul deplin al purtă-
torului cu realitatea. Afectează chiar şi echilibrul. Purtarea
unei căşti audio timp de o oră face să crească numărul de
bacterii din ureche cu 700%, obturând aerisirea cavității urechii.
Dar bacteriile nu sunt singura şi cea mai mare problemă, ci izo-
larea de ceea ce se petrece în apropiere. Această izolare poate
cauza apariția unui pericol fără să fii conştient. E posibil să nu
auzi strigătul de ajutor sau de prevenție al celorlalți. Purtarea
căştilor este interzisă cu desăvârşire în anumite situații.

În general, noi credem că este nevoie de căutări intense şi de

cercetări complicate pentru a-L găsi pe Dumnezeu. De fapt,
Cel care caută este El, şi nu noi. Chiar atunci când noi avem
impresia că Îl căutăm, El vine în întâmpinarea noastră, Se lasă
găsit de noi. Este mereu lângă noi. Trebuie doar să deschidem
ochii. Dacă nu Îl putem vedea cu inima noastră, Îl putem ruga
pe Dumnezeu să ne deschidă ochii. Nu căuta astăzi prea de-
parte, El este chiar lângă tine.

:
re
ca
Provo

Şi tu ai cel puțin un set de căşti. Verifică şi, dacă

nu sunt de calitate, alege să cumperi unele care
permit şi legătura cu mediul înconjurător.

74
 7 martie

„Cel ce va birui va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi

Dumnezeul lui şi el va fi fiul Meu.” – Apocalipsa 21:7

V
iaţa creştinului este o bătălie şi o alergare. Dar lupta nu
poate fi câştigată de puterea omenească. Câmpul de
bătaie este inima omenească. Numai Dumnezeu poate
să ne dea această biruinţă.” – Ellen White

Lupta spirituală este una de durată şi cu multe aspecte com-

plexe. Biruința poate fi în aspecte punctuale sau în ansamblul
vieții de creştin. Pentru că Satana, duşmanul disperat al su-
fletelor, este încă prezent şi extrem de activ, nimeni nu poate
depune armele atenției, ale rugăciunii şi ale Cuvântului. Cel
rău ar prefera ca noi să ne credem deja biruitori şi să ne redu-
cem atenția de la capcanele întinse de el şi îngerii lui. Cu cât
ne convinge mai mult că lupta s-a redus şi că, de fapt, nu mai
este interesat de acest război, cu atât el va ataca mai surprin-
zător şi mai fără milă. Singurul adăpost al nostru este prezența
lui Dumnezeu. Îngerii trimişi de El să ne păzească sunt garan-
ția oricărei biruințe, nu priceperea şi nici măcar concentrarea
noastră. În fond, ceea ce noi avem de făcut este să nu părăsim
sfera de influență a Duhului lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Identifică şi notează trei căi prin care ai simțit că

Satana te atacă de obicei. Roagă-te special pentru
a învinge acele şiretlicuri.

75
 8 martie

„Bunătatea Domnului ţine în veci pentru cei ce se

tem de El şi îndurarea Lui, (...) pentru cei ce păzesc
legământul Lui.” – Psalmii 103:17

C
apacitatea de perpetuare şi refacere a unor organisme
vii este uimitoare. Un singur zigot conţine toată infor-
maţia genetică necesară pentru crearea unui nou orga-
nism. Organismul uman se înnoieşte de multe ori în timpul vie-
ții sale şi, din timp în timp, celulele mor, fiind înlocuite de altele
noi. În mod sigur celulele din care era constituit corpul nostru
la naştere nu se vor mai regăsi la sfârşitul vieții noastre. Deci, în
cel mai profund sens, omul este foarte trecător.

S-ar spune că noi moştenim gena răului de la părinții şi îna-

intaşii noştri. Dar apare o întrebare: De ce nu ar fi tot atât de
puternică şi moştenirea pozitivă de la înaintaşi? Realitatea este
că cele mai multe caracteristici rele şi obiceiuri dăunătoare
sunt rodul cultivării personale, sunt rezultatul preocupărilor pe
termen mai lung, al cercetărilor noastre şi chiar al micilor pasi-
uni hrănite constant. Nu putem scuza căderile noastre prin ar-
gumentul moştenirii. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea
şi să colaborăm cu Dumnezeu la clădirea caracterului nostru.
Nimic din ce facem nu este fără efect şi fără semnificație. Aşa
că atenție la orice lucru, cât de mic.

:
re
ca
Provo

Plantează astăzi un pom sau o floare. Urmăreşte

dezvoltarea plantei pentru mai mult timp.

76
 9 martie

„Domnul a abătut de la tine pedepsele tale (...)

nu trebuie să te mai temi de nicio nenorocire!” –
Ţefania 3:15

C
ăpşunile nu sunt numai extraordinar de bune, ci şi fo-
lositoare. Pentru a îndepărta tartrul de pe dinţi, se storc
nişte căpşuni, iar picăturile vor fi la rândul lor aplicate pe
peria de dinţi. Se spală foarte bine dinţii, iar după câteva şedin-
ţe se vor vedea „minunile”.

Ceva ce pare a fi bun doar în dulceață sau compot devine foarte

folositor dacă ştii câte ceva despre proprietățile sale ascunse.

Cât de mult ar fi dispuşi oamenii să plătească pentru o soluție

care să curețe petele de pe haine, de pe mobilă şi, mai ales,
de pe reputație? Numele noastre sunt foarte uşor de întinat.
Orice eşec sau păcat lasă urme importante în adâncul ființei
noastre. O pată rămasă în urma unei greşeli aduce cu sine şi
sentimentul că nimic şi nimeni nu va putea să o mai şteargă
vreodată. În ciuda tuturor încercărilor, soluția miraculoasă nu
există decât în domeniul obiectelor neînsuflețite. Când vorbim
despre sufletul nostru, singura soluție eficientă este sângele
Mântuitorului. Vino astăzi la izvorul de ispăşire de la cruce.

:
re
ca
Provo

Ia o carte de experimente ştiințifice şi testează o

soluție de curățare sau încearcă restaurarea unor
obiecte mai vechi.

77
 10 martie

„Căci Domnul este bun; bunătatea Lui ţine în veci şi

credincioşia Lui, din neam în neam.” – Psalmii 100:5

Î
n China, părinţii plătesc amendă pentru naşterea a mai mulţi
copii, începând cu al doilea născut. Din pricina numărului
mare de locuitori, statul a decis limitarea înmulțirii popu-
lației, stabilind că fiecare familie poate da naştere doar unui
singur copil. În această situație, creştinii sunt nevoiți fie să-şi
asume pedeapsa pentru naşterea altor copii, fie să părăsească
țara, emigrând în locuri unde nu există această interdicție.

Locurile pe planeta noastră se obțin din ce în ce mai greu. Ora-

şele sunt suprapopulate, iar oamenii încep să-şi pună proble-
ma protejării planetei şi a conservării resurselor de care dispu-
ne. Este o încercare disperată de a prelungi condițiile de viață
aici, unde efectele păcatului sunt tot mai vizibile şi distructive.
Deşi profețiile biblice arată că finalul istoriei este aproape şi
planeta va suferi transformări totale, oamenii se încăpățânea-
ză să ignore o realitate vestită deja de Dumnezeu. Tu cum te
raportezi la Cuvântul Lui? Ai găsit astăzi un motiv să te încrezi
în ocrotirea şi providența divină?

:
re
ca
Provo

Trece-i în revistă pe toți prietenii tăi actuali. Vezi

care dintre ei îți e aproape de cel mai mult timp.
Oferă-i ceva simbolic, un mic dar, şi apreciază
prietenia pe care ți-a oferit-o.

78
 11 martie

„Domnul este scăparea celui asuprit, scăpare la

vreme de necaz.” – Psalmii 9:9

E
xemplare de urşi panda sunt dăruite frecvent diplomaţi-
lor şi şefilor de stat ce vizitează China. După aceasta, urşii
ajung de obicei la o grădină zoologică, unde îşi trăiesc
restul vieţii în singurătate. Asta numai pentru moftul de o clipă
al unor oficiali şi pentru prestigiul la care râvnesc proprietarii
de grădini zoologice, care nu se îndură să le redea libertatea
simpaticelor mamifere.

Ființe şi lucruri au primit acum un cu totul alt rol şi scop decât

cel prevăzut de Creator la facerea lumii. Păcatul a pus ampren-
ta distructivă pe absolut orice. Pornirile din inima omului sunt
orientate spre distrugere şi pervertire. Astăzi în mod sigur te
vei întâlni cu mostre de iubire pervertită, cu exemple de ges-
turi motivate politic sau material. E posibil să fii chiar tu prota-
gonist într-o scenă de răutate, nepăsare sau nedreptate. Doar
cu ajutorul călăuzirii divine vom putea alege drept şi ne vom
putea manifesta ca nişte copii ai lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Dacă ai în zonă o grădină zoologică, vizitează-o şi

oferă măcar câteva boabe de cereale unor animale
captive. Dacă nu, lasă ceva de mâncare în calea unui
câine sau a unor păsări din apropierea casei tale.

79
 12 martie

„El înalţă pe cei smeriţi şi izbăveşte pe cei necăjiţi.”

– Iov 5:11

R
obert Timm şi John Cooke au zburat 64 de zile, 22 de ore,
19 minute şi 5 secunde cu avionul lor Cessna 172 Haci-
enda, de pe 4 decembrie 1958 până pe 7 februarie 1959.
Au decolat şi au aterizat în acelaşi loc, după ce au acoperit o
distanţă echivalentă cu înconjurul lumii de şase ori, alimentân-
du-se cu combustibil în aer. Pentru acea dată, performanța lor
a fost incredibilă, considerată imposibilă de către foarte mulți
observatori şi comentatori.

Ni s-a întâmplat să vedem oameni căzuți sub povara păcatu-

lui, a suferinței sau a pierderilor materiale. E posibil să-i fi con-
siderat pe acei oameni irecuperabili, imposibil de ridicat din
prăpastia căderii lor. Poate chiar tu ai avut o asemenea expe-
riență şi credeai că ridicarea este imposibilă. Ei bine, tot ochii
noştri au văzut cum o forță invizibilă i-a scos la lumină pe cei
ce păreau imposibil de ridicat. Poate vedem chiar astăzi zborul
unora care păreau că şi-au frânt pentru totdeauna aripile. Este
un motiv să sperăm şi să credem că la Dumnezeu totul este
posibil.

:
re
ca
Provo

Ai vreun coleg sau o colegă care a suferit o cădere

atât de adâncă, încât acum pare că nu mai e
nicio speranță. Fii astăzi un mesager al încurajării,
vizitează şi ajută cu orice ai posibilitatea.

80
 13 martie

„Pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este

îndurarea şi la El este belşug de răscumpărare!” –
Psalmii 130:7

C
ând se simte ameninţat de vreun duşman, ornitorincul,
mamifer ce trăieşte în Australia, se scufundă rapid în
apă, unde poate rămâne nemişcat peste 10 minute, fără
să respire. Când presupune că pericolul a trecut, îşi face apa-
riția la suprafața apei. Nu întotdeauna însă vânătorul părăseşte
zona, şi uneori ornitorincul sfârşeşte prin a fi victimă din cauza
capacității lui limitate de a rămâne scufundat, ascuns de privi-
rea duşmanului.

Pentru puțină vreme ne putem ascunde în spatele aparențelor

sau al unor conjuncturi favorabile, dar, pe termen lung, trebuie
să ne confruntăm cu situațiile vieții, cu examenele şi uneori
chiar cu consecințele faptelor noastre. Avem momente când
ne ascundem în spatele unor oameni puternici, alteori ne pu-
nem speranța în noroc sau întâmplare. Cert este că, la urma
urmei, ne trezim tot vulnerabili şi descoperiți în fața atacului
vrăjmaş. Cel înțelept ştie că doar la umbra Atotputernicului
Tată suntem în siguranță; singurul adăpost real este în palma
Lui.

:
re
ca
Provo

Fă un scurt inventar al lucrurilor în care te-ai

încrezut, dar s-au dovedit a fi un adăpost şubred.
Pentru fiecare notează un mod de a te încrede în
Dumnezeu.

81
 14 martie

„Fiţi tari şi îmbărbătaţi-vă inima, toţi cei ce

nădăjduiţi în Domnul!” – Psalmii 31:24

U
n cuvânt de îmbărbătare, un gest de bunăvoinţă vor
ajuta foarte mult la uşurarea poverilor care apasă greu
asupra umerilor obosiţi. În slujirea neegoistă se află
adevărata fericire. Şi fiecare cuvânt şi fiecare faptă a unei astfel
de slujiri sunt înscrise în cărţile cerului ca fiind pentru Hristos.”
– Ellen White

De cele mai multe ori, simțim nevoia de susținere şi încurajare

din partea celorlalți. Am vrea să fim în atenția semenilor sau
măcar a prietenilor apropiați, astfel încât să ne bazăm pe cine-
va de încredere. De puține ori însă ne gândim că poate am fi
mult mai uşor de motivat dacă am fi noi cei care îi sprijină pe
alții, dacă am fi noi cei atenți la apăsările şi nevoile celor din
preajma noastră. În puținele ocazii când depăşim comodita-
tea şi avem grijă de altcineva, am constatat în mod sigur că o
energie pozitivă şi un tonus bun se instalează în ființa noastră.
Cu alte cuvinte, atunci când nu ne limităm la a fi consumatori
de empatie, ci oferim altora atenția noastră, beneficiile sunt
foarte importante chiar pentru noi.

:
re
ca
Provo

Încearcă astăzi să iei inițiativa în a fi atent cu cei de

la care de obicei aştepți sprijin şi încurajări. Vezi ce
se întâmplă!

82
 15 martie

„Voi lăuda (…) pe Domnul, căci El stă la dreapta

săracului ca să-l izbăvească de cei ce-l osândesc.”
– Psalmii 109:30,31

E
xistă plante care se hrănesc cu insecte. Aşa-numite-
le plante insectivore. Aceste plante consumă insecte şi
gândaci şi nu au doar capacitatea de a sta la pândă, aş-
teptând să le pice în „gură” orice, ci ele sunt şi extrem de se-
lective. În prezent, vânzarea de astfel de plante este o afacere
foarte prosperă. Dacă în urmă cu puțin timp o astfel de plantă
trezea fiori de teamă, astăzi aceste plante sunt căutate pentru
apartamentele moderne. Sunt alese în funcție de soiul de in-
secte prezente şi nedorite.

Răul există în diferite forme şi nuanțe. Sunt prea puține situa-

țiile în care ceva rău chiar arată îngrozitor de la prima vedere.
De regulă, Satana ambalează foarte atractiv otrava lui. Ceea
ce ar putea părea că este relaxare se poate dovedi a fi infrac-
țiune sau începutul unei dependențe. Duşmanul îşi adaptează
arsenalul de ispite în funcție de profilul nostru. Din acest motiv
este necesar să îi transmitem pe orice cale că noi Îl preferăm
pe Dumnezeu şi lucrurile Lui.

:
re
ca
Provo

Alege azi ceva concret, prin care chiar şi Satana

să vadă că tu preferi lumea lui Dumnezeu. Dă la o
parte ceva ce poate fi o atracție din partea celui rău.

83
 16 martie

„Lăudaţi pe Domnul, căci este bun. (...) Aşa să zică

cei răscumpăraţi de Domnul, pe care i-a izbăvit El
din mâna vrăjmaşului.” – Psalmii 107:1,2

S
ingura pasăre din lume care cântă şi în timpul zborului
este ciocârlia. În zborurile ei aproape verticale, te încântă
cu trilurile asemănătoare unei soprane de coloratură. În
mod normal, zborul îi consumă toată energia unei păsări, dar
ciocârlia, chiar şi atunci când urcă, este în stare să cânte.

Trăirea unei vieți de creştin este ceva ce nu vine la întâmplare;

de la sine cresc doar buruienile, în rest, tot ce e bun trebuie
cultivat, protejat şi dezvoltat în mod constant. A zâmbi în timp
ce faci eforturi sau a fi amabil în timp ce slujeşti cu umilință
este destul de greu şi necesită multă veghere, dar şi antrena-
ment. De obicei, reuşim să fim creştini buni la biserică, o zi pe
săptămână, însă chiar în fiecare zi ni se pare exagerat, chiar
imposibil. Cu toate acestea, în aceasta stă testul credincioşiei,
în trăirea de zi cu zi a unei vieți asortate cu numele de creştin
şi cu imaginea lui Dumnezeu, pe care o reprezentăm. Deşi e
greu, este posibil cu ajutorul Lui.

:
re
ca
Provo

Fixează alarma telefonului tău la două ore diferite

astăzi şi aminteşte-ți în acest fel că trebuie să
zâmbeşti şi să fii amabil.

84
 17 martie

„Te voi izbăvi din mâna celor răi şi te voi scăpa din
mâna asupritorilor.” – Ieremia 15:21

D
upă ce îşi prinde prada, tigrul începe să o consume por-
nind de la extremitatea posterioară. Spre deosebire de
alte feline carnivore, tigrul consumă şi hoituri. În cazul
altor animale feroce, este foarte important ca ele să ucidă ori
să contribuie la doborârea victimei lor. Dar, pentru această fe-
lină, nu are importanță cine i-a ucis victima. Nu are importanță
nici măcar timpul care a trecut de când a murit victima pe care
o devorează.

Cea mai mare dorință a lui Satana este să distrugă ceea ce a

creat Dumnezeu şi mai ales pe cel care este coroana creației:
omul. În războiul lui, duşmanul începe să atace ființa omeneas-
că de la nivelul gândurilor, al sentimentelor; el atacă la nivelul
deciziilor şi al concepțiilor, apoi face rău trupului. Scopul său
este să determine mai întâi depărtarea omului de Dumnezeu,
apoi să-l distrugă complet. Din fericire, protecția lui Dumne-
zeu poate fi permanentă dacă noi ne dorim acest lucru. Este
suficient să Îi spunem când ne rugăm că Îl alegem ca prieten,
ocrotitor şi Domn. El ne va păzi nu doar trupul, ci şi gândurile,
şi inima în fața oricărui atac.

:
re
ca
Provo

Chiar acum pleacă-te pe genunchi şi spune-I cu

glas tare lui Dumnezeu că Îl alegi pe El. Satana va fi
deranjat, dar va trebui să păstreze distanța.

85
 18 martie

„«Ei vor lupta împotriva ta, dar nu te vor birui; căci

Eu sunt cu tine, ca să te scap», zice Domnul.” –
Ieremia 1:19

C
ele mai multe animale de pradă consumă carnea victi-
melor, dar nu şi oasele acestora. Papagalul Kea consu-
mă cu plăcere măduva extrasă din oasele mortăciunilor.
Este un fel de delicatesă, mai ales că are şi o tehnică deosebită
pentru a ajunge la această parte a corpului victimei.

Când cineva ajunge să fie victima celui rău, acea persoană

simte că nu are parte de milă. Atunci când cădem, vedem că
răutatea nu are limite, ne vedem părăsiți de familie sau de pri-
eteni, ne vedem izolați de societate şi chiar îndepărtați. Trăim
sentimentul cumplit că ceva ne macină ființa pe interior şi nu
putem face nimic să ne salvăm. Nici nu putem face noi vreo
minune de vindecare, dar există Cineva care poate. Mântuito-
rul stă de veghe lângă noi şi aşteaptă să Îi solicităm intervenția.
Nu poate acționa fără acordul nostru, dar, la rugămintea noas-
tră, Se grăbeşte să intervină şi o va face în cel mai potrivit mod
cu putință. Chiar dacă noi nu pricepem metodele Lui, trebuie
să fim convinşi că va alege cea mai bună cale.

:
re
ca
Provo

Există în mintea ta amintiri apăsătoare, lucruri

nerezolvate care tot revin şi te întristează? Aşază
acele lucruri azi într-o rugăciune specială şi roagă-L
pe Dumnezeu să te elibereze pentru totdeauna.

86
 19 martie

„Domnul este lumina şi mântuirea mea. De cine să

mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele. De
cine să-mi fie frică?” – Psalmii 27:1

E
ste nevoie de o minte inteligentă pentru a înţelege că
există lucruri pe care nu le poţi înţelege cu mintea.” – Au-
tor necunoscut

Unul dintre lucrurile cel mai greu de acceptat de către om este

faptul că există limite, limite ale resurselor noastre, dar şi ale
capacității de a înțelege tot ce se întâmplă. Nu putem pricepe
decât în mică măsură experiențele prin care trecem şi com-
plexitatea ființei noastre. Deşi ne vedem neputincioşi, orgoliul
ne face să recunoaştem cu greu că unele sfere ne depăşesc
şi că nici aspectele cu privire la noi nu ne sunt pe înțeles, cu
atât mai puțin ceea ce se referă la ceilalți sau la acțiunile divi-
ne. Dacă nu recunoaştem că suntem limitați, vom suferi pentru
că realitatea ne va convinge foarte uşor. Mai înțelept este să
acceptăm dependența noastră de călăuzirea Duhului lui Dum-
nezeu şi chiar să cerem la începutul fiecărei zile discernământ
şi înțelepciune.

:
re
ca
Provo

Alege un domeniu pe care nu îl înțelegi deloc şi

caută informații de bază despre acel domeniu. Nu
fi prea dezamăgit dacă vei constata că este foarte
dificil, asimilează măcar câteva informații.

87
 20 martie

„Poporul Meu va locui în locuinţa păcii, în case fără

grijă şi în adăposturi liniştite.” – Isaia 32:18

C
ând este ameninţat, peştele-balon se umflă foarte, foarte
mult. Adversarii sunt speriaţi de acest lucru şi se îndepăr-
tează imediat, crezând că au de-a face cu cineva mult
mai puternic. Dimensiunile apărute pe neaşteptate induc în po-
sibilii atacatori sentimentul de frică şi îi îndepărtează. După scurt
timp, emoția peştelui se reduce şi el revine la dimensiunile lui
reale. Aceasta este arma cu care l-a dotat Creatorul. Teama îl
transformă într-un uriaş.

Uneori o numim fobie, alteori îi spunem alergie şi, în mai puține

ocazii, frică. Orice termen am folosi, este vorba în esență de
acelaşi sentiment. Când simțim o stare de nesiguranță şi dis-
confort, intrăm în sistemul defensiv şi ne comportăm de cele
mai multe ori ciudat. Când ceva ne intimidează ori ne ame-
nință, simțim nevoia să impresionăm şi supralicităm realizările
sau exagerăm unele calități în mod nejustificat. Adevărul este
că, deşi îi putem impresiona pe semenii noştri, nu putem face
acelaşi lucru cu Dumnezeu; El ne cunoaşte cel mai bine, deci
ar trebui să ne comportăm natural şi să venim cu inima sinceră
înaintea Lui. Nu face eforturi astăzi să Îl impresionezi pe Dum-
nezeu, fii sincer în fața Lui.

:
re
ca
Provo

Analizează-te! Vezi în ce domeniu exagerezi de

obicei şi fă un efort astăzi să te comporți conform
cu realitatea.

88
 21 martie

„«Ei vor fi ai Mei», zice Domnul oştirilor. «Îmi vor fi o

comoară deosebită în ziua pe care o pregătesc Eu.»”
– Maleahi 3:17

T
oate lucrurile vin de la Dumnezeu. Noi nu avem nimic
pe care să nu-l fi primit; mai mult, nu avem nimic care
să nu fi fost cumpărat pentru noi, prin sângele Domnului
Hristos. Tot ce avem ajunge la noi purtând pecetea crucii şi fi-
ind cumpărat cu sânge mai preţios decât orice, pentru că este
viaţa lui Dumnezeu.” – Ellen White

Este incredibil să fii atât de prețuit, încât Dumnezeu să te vrea

ca pe o podoabă de care nu Se desparte. Interesant este că
valoarea noastră nu stă în performanțele sau capacitățile
noastre, ci în dispoziția de a-L lăsa pe Dumnezeu să lucreze
în noi. Cu cât Îi permitem să şlefuiască asperitățile şi să cio-
plească diformităţile noastre interioare, cu atât valoarea noas-
tră creşte, iar El ne poate prezenta ca pe o realizare specială.
Valoarea noastră mai poate fi calculată şi după prețul infinit pe
care Dumnezeu a fost dispus să-l plătească pentru noi. Astăzi
suntem la fel de valoroşi ca ieri sau mâine; prețul nostru se
raportează la viața Mântuitorului, deci nu ne vom ieftini nicio-
dată.

:
re
ca
Provo

Ce lucruri scumpe, la care ții foarte mult, ai

acasă? Crezi că ai putea renunța la câteva dintre
aceste lucruri ca să i le oferi în dar cuiva mai puțin
privilegiat?

89
 22 martie

„Domnul este tăria mea şi scutul meu; în El mi se

încrede inima şi sunt ajutat. De aceea îmi este
plină de veselie inima şi-L laud prin cântările
mele.” – Psalmii 28:7

C
ând este îndrăgostit, leul, regele animalelor, devine umil
în faţa leoaicei. La început, ea îl respinge prin răgete în-
furiate, iar dacă leul nu renunţă, leoaica îl loveşte. Abia
după câteva zile, timp în care leul nu are voie să se supere,
leoaica îl acceptă. Cine s-ar aştepta la atâta romantism de la o
fiară temută în rândul tuturor animalelor?

Este greu de imaginat şi de înțeles cât de mult ne iubeşte şi ne

aşteaptă Dumnezeu. Deşi nu câştigă nimic de pe urma noas-
tră, dimpotrivă, Dumnezeu face totul pentru a cuceri inima
omului. Toate gesturile Lui sunt ca să impresioneze inima şi
gândul nostru; binecuvântările şi influența Duhului sunt me-
nite să-l aşeze pe om în situația fericită de prietenie cu Tatăl
ceresc. Răbdarea şi efortul lui Dumnezeu nu sunt semne de
slăbiciune. Dimpotrivă, sunt dovada fără echivoc a unei iubiri
fără margini. Lasă în această zi inima ta să vadă apropierea Lui
de viața ta şi acceptă chemarea pe care ți-o adresează discret.

:
re
ca
Provo

Fă şi tu un gest de tandrețe sau de curtoazie

pentru cineva de care te simți apropiat. Gestul nu
trebuie să şocheze, ci să fie natural şi simplu.

90
 23 martie

„Domnul oştirilor este cu noi. Dumnezeul lui Iacov

este un turn de scăpare pentru noi.” – Psalmii 46:11

O
mul ascunde neplăcute surprize şi trădări, singur Dum-
nezeu este de încredere absolută.” – Octavian Paler

Instabilitatea şi schimbările sunt o caracteristică a omului. Pe

măsură ce păcatul a afectat caractere şi inimi, omul a devenit
tot mai puțin vrednic de încredere şi din ce în ce mai puțin
capabil să rămână consecvent cu sentimentele lui şi cu an-
gajamentele pe care le face. Noi nu suntem schimbători din
răutate, ci mai ales din slăbiciune şi nu trădăm ca o acțiune
programată, ci ca o manifestare a pierderii orientării. A fost şi
rămâne un risc însemnat să ne încredem în mod total în oa-
meni şi, prin urmare, cea mai sigură opțiune este aceea de a
ne baza pe Cel care nu Se schimbă, indiferent de condiții. Nu
este greşit să avem încredere şi în semenii noştri, dar este im-
portant să observăm mai înainte ce fel de relație au aceştia cu
Dumnezeu. Cineva care este prieten cu Dumnezeu are şanse
să fie de încredere. Întrebarea este cât de multă încredere pre-
zinţi tu pentru ceilalți.

:
re
ca

Întreabă-te cine este persoana din cercul tău de

Provo

prieteni în care ai cea mai multă încredere. Fă o

listă scurtă cu motivele pentru care acea persoană
ți-a câştigat încrederea. Ai putea cultiva şi în viața
ta acele lucruri.

91
 24 martie

„Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui

cu ei şi ei vor fi poporul Lui şi Dumnezeu Însuşi va
fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.” – Apocalipsa 21:3

Î
n Franţa secolului al XVIII-lea, regele Ludovic al XIV-lea
obişnuia să invite o mulţime de lume la petreceri, însă era
deranjat că invitaţii călcau în picioare pajiştile şi peluzele. A
hotărât să pună mici însemne, care să-i avertizeze şi să-i ghi-
deze pe musafiri pe unde e potrivit să calce. Aceste însemne
purtau numele de „etiquette”. Cuvântul a ajuns să denumeas-
că regulile de comportament civilizat acceptat de societatea
în care trăim.

Conviețuirea cu cineva poate fi foarte plăcută şi interesantă,

dar e posibil să fie şi destul de complexă, dificilă chiar. În ge-
neral, a locui cu cineva într-un spațiu comun necesită o relație
bazată pe respect şi pe valori acceptate de comun acord. În
mod sigur faci parte dintr-o familie şi locuieşti cu ai tăi; ori poa-
te eşti plecat din casa familiei tale şi stai împreună cu prietenii
tăi. În orice situație te afli, faci efortul de a respecta spațiul,
aşteptările, convențiile impuse de această conviețuire. Desi-
gur, fiecare zi pune la încercare relațiile noastre. Cheamă-L pe
Dumnezeu în ajutor dacă vrei să trăieşti împlinirea în cercul fa-
miliei tale sau al prietenilor tăi.

:
re
ca
Provo

Fă-le astăzi o mică surpriză plăcută celor cu

care locuieşti. Să fie ceva din suflet, nu neapărat
costisitor.

92
 25 martie

„Căci Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut,

Domnul dă îndurare şi slavă şi nu lipseşte de
niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană.” –
Psalmii 84:11

B
ambusul este şi material de bază pentru adăpost, dar şi
principala sursă de hrană a ursului panda. Bambusul are
viaţă scurtă: înfloreşte, apoi moare. Totuşi, această plan-
tă este o adevărată comoară pentru industria locuitorilor ce
cultivă bambusul. Uimitoare la bambus sunt multitudinea de
utilizări, dar şi rezistența pe care un copac în aparență firav şi
foarte trecător o are. Astăzi, fiecare casă găzduieşte măcar un
obiect realizat din bambus, chiar şi casele împărăteşti.

Nevoile noastre însumează o listă considerabilă şi foarte diver-

să. Avem nevoi materiale; avem nevoi sufleteşti şi intelectuale
destul de complexe. În căutările noastre, găsim rezolvare şi răs-
punsuri pentru o parte din aşteptări, însă o parte însemnată de-
păşeşte capacitatea noastră de a produce soluții. Totuşi, Dum-
nezeu realizează în mod discret o minune pentru noi. El aşază
lângă noi persoane diferite, cu daruri şi caractere diferite. Aceşti
oameni sunt răspunsul Lui la nevoile noastre. Important este să
privim cu atenție şi să recunoaştem ce dar imens ne face Tatăl
ceresc prin semenii noştri şi, la rândul nostru, să ne gândim în ce
fel am putea deveni răspunsul Lui la nevoile cuiva de lângă noi.

:
re
ca
Provo

Observă cu atenție azi în ce fel poți fi un răspuns la

o nevoie concretă a cuiva apropiat sau a unui străin.

93
 26 martie

„Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în

toate căile tale.” – Psalmii 91:11

G
hepardul, cel mai rapid animal de pe pământ, se poate
deplasa cu 95 de kilometri pe oră; spre deosebire de
alte „pisici mari”, ghepardul nu rage – totuşi toarce şi
scoate sunete înalte, lătrături şi triluri. Poate fi văzut în Africa şi
în unele părţi ale Asiei. Dată fiind viteza pe care o poate atin-
ge când îşi urmăreşte prada, dar şi liniştea cu care urmăreşte
victima până când îi cade în gheare, acest prădător este unul
dintre cei mai periculoşi de pe pământ.

Despre Satana, Biblia spune că „aleargă ca un leu care răc-

neşte şi caută pe cine să înghită”. El are răbdare să ne urmă-
rească şi să ne studieze obiceiurile şi rutina zilnică; el notează
direcția în care privim şi locurile unde ne oprim. Stă la pândă
şi aşteaptă momentul când suntem cel mai vulnerabili, pentru
ca lovitura lui să fie fatală. El ştie să nu facă zgomot şi să se
ascundă până când omul îi cade în capcană. Totuşi, noi nu sun-
tem victime atât de sigure cum ar părea la prima vedere. Dacă
ne-am afla singuri în calea lui, aşa ar fi, însă noi Îl invităm zi de
zi alături de noi pe Acela care, prin simpla prezență, pune pe
fugă vrăjmaşul, oricât de disperat ar fi. Indiferent ce ai de făcut
astăzi sau unde ar trebui să ajungi, asigură-te că Dumnezeu
este deja lângă tine. Dacă nu ai această siguranță, mai roagă-L
o dată.
:
re
ca
Provo

Caută pe internet un documentar cu gheparzi sau

alte animale din familia felinelor mari. Vezi cum
atacă şi aplică metodele la ceea ce face Satana cu
omul.

94
 27 martie

„La Domnul găsesc scăpare! Cum puteţi să-mi

spuneţi: «Fugi în munţii voştri?»” – Psalmii 11:1

Î
n America de Nord creşte un copac (pe care băştinaşii îl
numesc „pomul dracului”) a cărui coajă conţine atât de mult
fosfor, încât noaptea, lângă tulpina lui, se poate citi ca în ori-
ce sală de lectură. Neputând să-şi explice multă vreme efectul
de lumină al copacului, oamenii au preferat să-l categoriseas-
că drept obiect periculos şi demn să fie ocolit. Ştiința a analizat
scoarța acestui copac şi a aflat explicația logică a luminii pe
care o emană şi, dintr-o ciudățenie periculoasă, copacul a de-
venit o atracție interesantă. Trebuia doar cercetat cu atenție.

Prejudecățile au o mare importanță în viața noastră. Ne ghidăm

după ele şi, de multe ori, ne limităm în acțiunile sau atitudinile
noastre. Prejudecățile se formează de obicei pe fondul lipsei
de informații sau pe baza unor frânturi de adevăr. O interpreta-
re simplistă creează un mit şi duce la erori foarte mari în raport
cu Dumnezeu, cu semenii sau cu natura. Ajungem să ocolim
anumite locuri sau ne îngrozesc unele coincidențe şi ne te-
mem de lucruri pe care nu le înțelegem. Fii cu luare-aminte la
prejudecățile care te marchează şi roagă-te să poți elimina azi
măcar una dintre ele.

:
re
ca
Provo

Ai un domeniu care îți dă fiori? Ți-e frică de ceva?

Discută cu un prieten şi rugați-vă pentru a scăpa
de teama respectivă!

95
 28 martie

„Atunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în

Împărăţia Tatălui lor.” – Matei 13:43

U
n înger păzitor este rânduit pentru fiecare urmaş al lui
Hristos. Aceşti străjeri cereşti îi apără pe cei neprihăniţi
de puterea celor nelegiuiţi. Acest lucru l-a recunoscut
însuşi Satana atunci când a spus: «Oare degeaba se teme Iov
de Dumnezeu? Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui şi tot ce este al
lui?»” – Ellen White

Cât de important este ca, atunci când începem o nouă zi, să ne

putem gândi că, orice s-ar petrece, noi avem pe cineva care
ne ocroteşte. Ce linişte sufletească simţim când ştim că o per-
soană de maximă încredere şi capacitate, un înger, este dele-
gat chiar de către Dumnezeu să ne fie alături. Cine nu şi-ar dori
un prieten atât de discret şi de serios? Ei bine, chiar şi în zile de
sărbătoare avem nevoie de însoțitor şi de ocrotire, din simplul
motiv că Satana nu ia pauză de la răutățile lui şi în fiecare clipă
încearcă să ne doboare. Cu cât Îl rugăm mai constant pe Dum-
nezeu pentru însoțire şi ocrotire, cu atât îngerul nostru păzitor
va fi mai fericit să țină la distanță ispitele şi armata celui rău. E
o zi potrivită să-I mulțumeşti lui Dumnezeu pentru îngerul tău
păzitor.

:
re
ca
Provo

Ce crezi, ai putea fi şi tu azi pentru cineva, măcar

pentru un copil, un fel de înger păzitor?

96
 29 martie

„Atunci, toţi cei ce se încred în Tine se vor bucura, se

vor veseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti.” – Psalmii 5:11

C
reierul uman se poate reface, chiar dacă este necesară o
perioadă de timp suficient de mare. Aceasta este conclu-
zia specialiştilor neurologi după ce un bărbat (Terry Wallis)
aflat în comă timp de 19 ani s-a trezit singur, deşi era considerat
irecuperabil. Nu este singurul caz în care persoane considerate
fără speranță au revenit la o stare bună şi s-a constatat că, în ciuda
prognosticului negativ, aceştia au putut să se recupereze şi să re-
devină utili, funcționali, „normali”, cum am spune în mod simplist.

Atunci când are loc o cădere în groapa deschisă de păcat, spe-

ranța de ridicare şi de reabilitare este aproape zero. Cel care a
căzut are cel puțin pentru moment sentimentul că nimic şi ni-
meni nu îl va putea scoate din adâncul acelei căderi. Satana este
în mod direct interesat ca descurajarea să blocheze gândurile şi
inima celui ce a greşit. Cu atât mai mult va aduce descurajare cu
cât nu este prima cădere, ci are loc o recidivă, păcatul se repetă a
nu ştiu câta oară. În realitate, pentru omul care se luptă să învingă
păcatul, recidiva face parte din vindecare. Aproape orice păcătos
care se întoarce se luptă multă vreme cu slăbiciunea lui şi, de
multe ori, cade învins, dar continuă să se ridice şi să vrea biruința.
Tu ştii cu ce te lupți şi de cât timp. Nu-l lăsa pe cel rău să îți spună
că eşti irecuperabil, că eşti mort. Roagă-te atât cât poți, cu dispe-
rare dacă nu ai credință, şi vei vedea că Mântuitorul nu te va lăsa
singur în bătălia aceasta.
:
re
ca
Provo

Cere-I lui Dumnezeu să facă azi o minune cu tine.

97
 30 martie

„Dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat

cu îndurarea Lui.” – Psalmii 32:10

Ţ
ânţarii sunt de două ori mai atraşi de culoarea albastră
decât de orice altă culoare? Mirosul de lămâie poate fi
un scut împotriva ţânţarilor. Dar, recent, s-au descoperit
diverse alte metode pentru ținerea lor la distanță. Există mul-
te arome şi mirosuri care îndepărtează insectele dăunătoare,
există o gamă de ultrasunete şi semnale care fac acelaşi lucru
fără a omorî țânțarii, care, oricum, au o viață foarte scurtă, dar,
în scurta lor viață, pot face mult rău, inclusiv să transporte boli
incurabile de la un organism la altul.

Un fel de țânțar vremelnic şi extrem de răutăcios este şi Sata-

na cu armata lui de disperați. Sunt lucruri care îl atrag spre noi,
cum ar fi: inactivitatea, plictiseala, zăbovirea pe anumite ima-
gini sau pagini de internet, discuțiile pigmentate de necredință
sau revoltă la adresa autorității lui Dumnezeu, lecturile ce con-
țin diverse filosofii anticreştine, filmele cu tematică spiritistă şi
multe alte preocupări mai mult sau mai puțin egoiste. Există
însă şi arome care îl țin la distanță, chiar îl pun pe fugă: plecatul
pe genunchi, rugăciunea în taină, citirea Bibliei, momentele de
discuție pe teme spirituale, gesturile noastre de binefacere şi
momentele de laudă la adresa lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Alege măcar unul dintre lucrurile care îl pun

pe fugă pe Satana, fă acel lucru azi şi vei fi în
siguranță.

98
 31 martie

„Ştiu că Tu poți totul şi că nimic nu poate sta

împotriva gândurilor Tale.” – Iov 42:2

U
rmează vijelie sau furtună dacă: pisicile aleargă repede
spre casă, şoriceii se grăbesc spre ascunzători, albine-
le se întorc mai devreme la stup, iar licuricii luminează
mai puternic decât de obicei. Lumea animală pare a fi dotată
cu nişte simțuri speciale. Unele animale parcă intuiesc apro-
pierea unei calamități şi caută adăpost. Ființele de lângă noi
au simțuri foarte dezvoltate, pe care Însuşi Creatorul le-a pus
între capacitățile lor tocmai pentru a le ajuta să se protejeze,
să supraviețuiască şi chiar să-i salveze pe oamenii receptivi la
aceste semnale.

Şi ființa noastră are anumiți senzori care ne transmit că suntem

într-o zonă periculoasă. Atunci când vedem ceva nepotrivit,
atunci când ne trece prin minte un gând imoral şi atunci când
cineva ne propune vreo faptă reprobabilă, noi simțim emoția
pericolului, iar conştiința noastră dă semnale de alarmă. De-
pinde de noi dacă reacționăm potrivit cu acele semnale sau
le ignorăm ori chiar le estompăm în mod voit. Semnalele vor
rămâne, dar capacitatea noastră de a fi conştienți de ele se va
diminua. Este nevoie să cerem reascuțirea acelor simțuri prin
ajutorul lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Notează astăzi în ce fel conştiința ta te va avertiza

cu privire la anumite pericole. Fii receptiv la
semnale.

99
 04
APRILIE
 1 aprilie

„Încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui!

Dumnezeu este adăpostul nostru.” – Psalmii 62:8

L
egea lui Hoffer spune în felul următor: „Când oamenii sunt
liberi să facă ce vor, de obicei, ei se imită unul pe altul.”

Ciudăţenia vieţii este că programul nostru este dictat în cea

mai mare parte a timpului de către rivalii noştri. Ne alegem
hainele după ceea ce poartă ei; ne dorim să cumpărăm maşini
asemănătoare cu ale lor; avem nişte meserii pe care nu le iu-
bim doar pentru că ceilalţi o fac. Aproape totul în viaţa noastră
este legat de ceea ce fac sau vor semenii noştri. Ideal ar fi să
Îl copiem pe Mântuitorul nostru, Hristos, în caracter, în cuvinte
şi atitudini, să iubim la fel, să iertăm şi să ajutăm asemenea
Lui. Dar noi preferăm modelele umane, considerându-le mai
atractive. Este inexplicabil, dar noi suntem foarte influenţaţi de
cei pe care ajungem să-i admirăm sau de cei pe care îi urâm.
Un exerciţiu înţelept şi constructiv ar fi acela de a contempla
cât mai mult timp jertfa şi caracterul Mântuitorului. Gândin-
du-ne mai mult timp la Cel ce ne-a salvat, vom ajunge să Îl
admirăm şi să Îl copiem pe El.

:
re
ca
Provo

Reciteşte astăzi fragmentul cu scena judecăţii şi a

răstignirii şi cugetă la iubirea exprimată de acest
tablou.

101
 2 aprilie

„Cu noi este Domnul Dumnezeul nostru, care ne va

ajuta şi va lupta pentru noi.” – 2 Cronici 32:8

O
vidră adultă are nevoie de aproximativ 2,5 kilograme de
hrană pe zi, adică 20% din greutatea sa corporală. E ne-
voie deci de un efort foarte mare pentru a procura atâta
mâncare. Nimeni nu-i oferă pe tavă hrana de care are nevoie,
ci este obligată să îşi caute singură această cantitate. Creatorul
a dotat-o cu pricepere şi capacitatea de a realiza acest lucru
zi de zi.

Evident că pentru noi ar fi convenabil să avem o echipă de

servitori, care să rezolve responsabilităţile noastre zilnice, atât
acasă, cât şi la serviciu sau la şcoală. Cum ar fi să ne scrie ci-
neva temele pentru acasă ori să se pregătească şi să dea exa-
menele în locul nostru? Totuşi, aşa ceva nu se întâmplă decât
în foarte puţine cazuri şi numai în anumite aspecte. În general,
trebuie să ne îngrijim de hrana şi de adăpostul nostru. Dacă nu
există motive de incapacitate fizică, fiecare dintre noi trebuie
să se achite de responsabilităţi şi să se îngrijească de ceea
ce îi este necesar traiului. Chiar şi copiii au astfel de îndatoriri.
În planul Său, Dumnezeu a stabilit că noi avem un rol activ şi
este spre binele nostru să fim ocupaţi şi să nu lenevim, primind
totul de-a gata. Să fim recunoscători pentru puterea şi ajutorul
primite de la El.

:
re
ca
Provo

Vezi care dintre cunoscuţii tăi nu se poate îngriji

singur de ceea ce are nevoie şi ajută-l într-un fel!

102
 3 aprilie

„El mă va ocroti în coliba Lui în ziua necazului.” –

Psalmii 27:5

Î
n vara anului 539 î.Hr., armata persană condusă de Cirus cel
Mare a schimbat albia fluviului Eufrat către nişte mlaştini
din amonte. Când apa mai curgea, dar sub nivelul şoldului
unui ostaş, persanii au pătruns prin locul de intrare al Eufra-
tului şi i-au surprins pe babilonieni chiar în timpul unei sărbă-
tori. Cucerirea a fost inevitabilă, deşi aveau provizii şi muniţie
pentru mulţi ani. Babilonul a căzut dintr-o neatenţie speculată
ingenios de un duşman. Amănuntele pot fi capitale dacă sunt
folosite de un duşman care ne urmăreşte cu ură.

A sta fără grijă şi total detaşaţi într-o vreme când Satana este
disperat că mai are doar puţin timp nu este tocmai o dovadă
de multă înţelepciune. Precauţia nu este slăbiciune, şi faptul
de a fi prevăzător nu înseamnă paranoia, ci un comportament
potrivit cu situaţia în care ne aflăm. Peste tot Sfânta Scriptură
ne îndeamnă la veghere şi atenţie. Dumnezeu nu vrea să trăim
îngroziţi de răutăţile duşmanului disperat şi învins, ci doreş-
te să fim la adăpostul ocrotirii Lui pentru a fi fericiţi şi, în final,
mântuiţi. Stai astăzi la adăpost în mâinile Lui puternice.

:
re
ca
Provo

Priveşte o hartă a vechiului Babilon, ca să ai o idee

despre cum a decurs căderea acestui regat.

103
 4 aprilie

„Căci Tu mă ajuţi şi mă mângâi, Doamne!” –

Psalmii 86:17

L
ucrarea este asupra noastră în vederea sfinţirii desăvârşi-
te. Când vede că facem tot ce putem, atunci Dumnezeu
ne ajută. Şi îngerii ne ajută şi vom fi puternici prin Hristos,
care ne întăreşte. Nu neglija rugăciunea personală.” – Ellen
White

Suntem ca nişte copii. Avem capacităţi şi posibilităţi limitate.

Un copil nu poate ridica aceleaşi greutăţi ca şi un adult. Deşi
Dumnezeu Îşi doreşte să fim nişte adulţi din punct de vedere
spiritual, El ştie că încă nu am ajuns la acest nivel. Nu ne aban-
donează pentru că suntem imperfecţi, nu dispreţuieşte efor-
turile şi reuşitele noastre. Toate gesturile noastre de ascultare
sunt valoroase în ochii Lui şi fiecare pas pe care îl facem spre
El şi asemănarea cu El în caracter înseamnă foarte mult pen-
tru inima Lui de Tată. Indiferent la ce nivel de sfinţire ai fi, ţine
minte că în ochii lui Dumnezeu poţi fi perfect. El ştie cât poţi
acum, El înţelege ce eforturi faci şi cu ce provocări te confrunţi.
Roagă-L să facă parte din lupta pe care o duci.

:
re
ca
Provo

Fii cu luare-aminte astăzi la un copil. Urmăreşte-l

şi vezi în ce fel face eforturi pe măsura puterilor lui.
Întreabă-te la final: Îmi place mai puţin acest copil
care nu este încă perfect şi foarte puternic?

104
 5 aprilie

„Căci El (…) mă va ascunde sub acoperişul

cortului Lui.” – Psalmii 27:5

U
neori, huhurezii mici lovesc tufişurile şi crengile copa-
cilor cu aripile, pentru a scoate din ascunziş păsările şi
mamiferele mai mici decât ei. Dacă acestea se sperie,
vor cădea victimă foarte uşor. Dacă rezistă „simulării de cutre-
mur”, animăluţele scapă de duşman, dar, dacă se sperie şi se
dau de gol, vor fi devorate în mod sigur. Nu este foarte uşor să
reziste acestei tehnici foarte şirete şi, de cele mai multe ori, se
sperie, devenind hrana prădătorilor.

În condiţii normale, noi ne comportăm rezervat şi ne autocen-

zurăm exprimarea, atitudinea, gesturile. Dar există momente
când suntem luaţi prin surprindere şi caracterul nostru real
iese la iveală. Atunci când condiţiile nu ne permit să procesăm
prea mult grija pentru imaginea noastră publică, ne manifes-
tăm autentic, iar cei de lângă noi pot vedea dacă suntem per-
soane duplicitare sau integre. Este suficientă o mică provocare
care ne ia prin surprindere, şi ceea ce ascundem devine vizibil.
Întreabă-te ce anume din tainele tale de comportament şi ma-
nifestări ar putea să iasă la iveală dacă un mic cutremur s-ar
apropia de tine?

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te la un secret din trecutul tău pe care

îl protejezi. Predă-I lui Dumnezeu acel secret
şi roagă-L să îl stingă El din inima ta pentru
totdeauna.

105
 6 aprilie

„Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă şi

mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” – Psalmii 34:18

N
orii Nimbus arată sumbru şi ameninţător, anunţând
ploaia iminentă. De altfel, numele lor înseamnă în latină
nori şi ploaie cu furtună. Una dintre multele categorii de
nori, greu de identificat de către necunoscători, norii Nimbus
sunt un instrument de recunoaştere a schimbărilor de climă
ce urmează să aibă loc. Nespecialiştii privesc norii şi sunt trişti
că acoperă soarele, dar nu le dau semnificaţii de altă natură.
Cunoscătorii pot face din apariţia acestui tip de nori un ajutor.
Ei ştiu astfel ce urmează şi pot lua măsuri.

Evenimentele triste din viaţa noastră sunt asemenea norilor: vin,

se aşază în dreptul soarelui şi întunecă orizontul, atmosfera şi
starea de bine. Când ne confruntăm cu ceva mai puţin plăcut,
avem sentimentul că acea întâmplare nefericită nu va mai tre-
ce niciodată şi că nu mai există cale de scăpare. Tocmai acest
sentiment ne face să renunţăm la speranţă şi uităm chiar să ne
rugăm sau nici măcar nu mai îndrăznim să o facem. Cu toate
acestea, de fiecare dată, Dumnezeu face în aşa fel încât dă la o
parte norii, iar lumina soarelui reapare. Uneori regretăm că am
gândit negativ sau că am fost neîncrezători şi poate chiar am
exprimat cuvinte de revoltă la adresa lui Dumnezeu. Poate şi azi
ai acest fel de trăiri. Reţine că El nu va lăsa norii să umbrească
pentru totdeauna şi bunătatea Lui va aduce o rezolvare. Deci nu
gândi şi, mai ales, nu rosti ceva regretabil; dacă nu poţi fi opti-
mist, măcar opreşte-te din a greşi în momente mai triste.
:
re
ca
Provo

Fă un lucru simplu: priveşte cerul şi gândeşte-te că

dincolo de nori şi de soare este Dumnezeul tău iubitor.

106
 7 aprilie

„El (…) mă va înălţa pe o stâncă.” – Psalmii 27:5

D
acă suntem în natură şi ne surprinde furtuna, trebuie
să luăm câteva măsuri elementare: evitarea vârfurilor
muntoase, a locurilor înalte, a stâncilor izolate, a firelor
electrice sau a căderilor de apă; trebuie să păstrăm distan-
ţa faţă de copacii izolaţi, să acoperim obiectele din metal cu
îmbrăcăminte. Nu se recomandă, nici măcar în cort, aşezarea
direct pe pământ.

Măsurile de precauţie pot părea uneori stupide şi inutile. Ni se

întâmplă să considerăm o pierdere de timp luarea unor mă-
suri de acest fel. Apoi obişnuim să ne spunem că nouă nu ni
se poate întâmpla ceva rău, care să necesite precauţie. Totuşi,
realizăm că, atunci când ajungem în situaţii complicate, regre-
tăm graba ori superficialitatea în ce priveşte prevenţia şi ne
promitem că vom fi mai atenţi data viitoare. Există multe „dăţi
viitoare” până când reuşim să învăţăm că „paza bună trece pri-
mejdia rea”. Din punct de vedere spiritual, cea mai bună me-
todă de prevenire a căderilor este să ne aşezăm în braţele lui
Isus, care este Stânca noastră. El vrea să ne primească, trebuie
doar să Îl rugăm să facă acest lucru.

:
re
ca
Provo

Ia o piatră dintr-un loc pe care îl vizitezi astăzi.

Aşaz-o la vedere în casa ta, ca un simbol care
să-ţi amintească despre Stânca Veacurilor.

107
 8 aprilie

„… Până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până

la cărunteţele voastre vă voi sprijini.” – Isaia 46:4

M
omentul venirii pe lume este o grea încercare pentru
animăluţele nou-născute. Dar mamele au de cele mai
multe ori grijă într-un mod foarte interesant. Puiul de
girafă cade de la 1,5 metri. Şi-ar frânge gâtul dacă girafa-ma-
mă nu ar pregăti pentru el un pat moale de frunze. În acest fel,
puiul vine pe lume în siguranţă. După naştere, pentru o vreme,
mama va proteja nou-născutul ca o adevărată gardă de corp.

Grija pe care o manifestă părinţii este o bună reprezentare a

grijii lui Dumnezeu ca Părinte ceresc. Spre deosebire de părin-
ţii noştri, care sunt vremelnici şi limitaţi, Părintele ceresc nu Se
schimbă, nu are limitări şi rămâne necondiţionat lângă copiii
Săi care Îi cer ajutorul şi ocrotirea. De la naştere şi până la sfâr-
şitul vieţii, suntem în grija lui Dumnezeu. Ceea ce putem şi tre-
buie să facem este să vrem ocrotirea Sa şi să rămânem alături
de Cel ce poate în orice situaţie să fie scutul nostru, indiferent
de vârsta şi experienţele care ne definesc. Orice ar reprezenta
ziua de astăzi pentru tine, orice vârstă sau experienţă spirituală
ai avea, lasă-L pe Dumnezeu să fie sprijinul tău.

:
re
ca
Provo

Vizitează o grădină zoologică sau priveşte nişte

animale din curte. Observă în ce fel se ocrotesc
între ele.

108
 9 aprilie

„Credincios este Domnul: El vă va întări şi vă va

păzi de cel rău.” – 2 Tesaloniceni 3:3

U
na din vieţuitoarele care ne înconjoară are o rezistenţă
impresionantă. Lipitoarea poate supravieţui fără hrană
timp de doi ani. Nicio altă fiinţă nu poate rezista atât de
mult. Cămila rezistă mai multe zile, dar are nevoie să-şi facă
rezerve de apă şi hrană; oamenii au nevoie de hidratare şi de
hrană după o perioadă de timp. În această fiinţă, Dumnezeu a
creat mecanismul supravieţuirii într-un mod incredibil.

Ce bine ar fi dacă fiinţa noastră spirituală ar rezista atât de mult

timp fără să aibă nevoie de hrană, însă inima noastră are ne-
voie de o permanentă conexiune cu viaţa şi influenţa Duhu-
lui Sfânt. Fără Dumnezeu suntem fără putere şi în pericol să
ne prăbuşim la orice adiere de încercări. Este bine de ştiut că
există şi oameni de tip lipitoare, care trăiesc storcând energia
altora. Oamenii care preferă să ne consume energia devenind
dependenţi de noi trebuie evitaţi sau cel puţin trataţi cu aten-
ţie, altfel vor ajunge să ne controleze viaţa. Ai grijă să nu fii tu o
lipitoare, dar nici nu le permite altora să te golească de putere.

:
re
ca
Provo

Fă o listă cu persoanele ce se află de obicei

în apropierea ta şi observă care dintre aceste
persoane sunt mari consumatoare de energie
pentru tine. Fă un plan de protecţie cu privire la ele.

109
 10 aprilie

„Fiţi tari şi nu vă temeţi! Iată Dumnezeul vostru (…)

va veni şi vă va mântui.” – Isaia 35:4

A
propo de tărie şi putere: prima locomotivă cu abur avea
„marea” viteză de 8 kilometri pe oră (trenurile moderne
călătoresc cu viteza de 500 kilometri pe oră). Un motor
de camion din primele generaţii dezvolta o putere de 20 de
cai, ceea ce astăzi este mai puţin decât puterea unui ATV de
jucărie. Ca să nu mai vorbim de consumul imens de combusti-
bil pe care un astfel de motor îl avea.

Aşteptarea ajutorului este cel mai dificil test pe care trebuie

să-l dăm în situaţiile critice. Ni se pare că Dumnezeu nu ne
aude sau că nu Îi pasă. Pare că Se mişcă prea lent şi că nu re-
acţionează suficient de prompt, potrivit cu urgenţa simţită de
noi. La început ne deranjează acest lucru, apoi devenim agitaţi
şi chiar revoltaţi. Până la urmă, vedem că El intervine la mo-
mentul cel mai potrivit şi în felul cel mai bun. Abia după ce tre-
cem prin criză constatăm că am fost ajutaţi în cel mai bun mod
posibil. Concluzia la care ajungem este că nu viteza de reacţie
sau zgomotul spectaculos are importanţă, ci puterea lui Dum-
nezeu şi metodele potrivite pe care El le alege. Astăzi, dacă vei
avea nevoie de intervenţia Lui, aminteşte-ţi să te încrezi în El şi
să ai răbdare până când va veni cel mai potrivit răspuns.

:
re
ca
Provo

Dacă ai posibilitatea, mergi până în gară şi priveşte

cu atenţie. În mod sigur vei întâlni măcar o
persoană neajutorată care cerşeşte. Oferă-i ceva
de mâncare sau câţiva bănuţi.

110
 11 aprilie

„Îmi pusesem nădejdea în Domnul, şi El S-a plecat

spre mine, mi-a ascultat strigătele.” – Psalmii 40:1

C
onştienţa faptului că ochii Domnului sunt asupra noas-
tră şi că El ne ascultă rugăciunile reprezintă cu adevărat
o mulţumire. Faptul că ştim că avem un Prieten care nu
dă greş niciodată, căruia Îi putem încredinţa toate secretele
sufletului, constituie un privilegiu pe care cuvintele nu îl pot
exprima niciodată.” – Ellen White

Una dintre principalele probleme ale oamenilor apare atunci

când nu se ascultă între ei. Familii se destramă din cauza lip-
sei de comunicare; se produc erori fatale pentru că unii nu-i
ascultă pe ceilalţi. Ascultarea nu înseamnă a auzi sau a trage
cu urechea în timp ce eşti ocupat cu altceva. Ascultarea au-
tentică este atunci când procesăm ceea ce ni se spune, când
încercăm să înţelegem şi să ne asumăm ceea ce spun ceilalţi.
Testul comunicării adevărate stă în a-i asculta pe ceilalţi. Când
spunem că Îl ascultăm pe Dumnezeu înseamnă că ne preo-
cupă în mod voit ceea ce El ne transmite. Când vrem ca El să
ne asculte, nu vrem doar să ne audă, ci şi să dea un semn, un
răspuns la ceea ce Îi spunem. Ascultă-i astăzi mai cu atenţie
pe ceilalţi.

:
re
ca
Provo

Asculţi muzică? Ascultă câteva piese şi încearcă să

simţi ce îţi transmite acea muzică.

111
 12 aprilie

„Căci Tu eşti ajutorul meu şi sunt plin de veselie la

umbra aripilor Tale.” – Psalmii 63:7

P
utem şti că urmează ploaie dacă: gâştele şi păunii ţipă,
raţele îşi afundă capul în apă şi stau cu coada afară, pisi-
cile se spală mai mult ca de obicei, peştii sar ca disperaţii
din apă după insectele de la suprafaţă. Cercetătorii, oamenii
de ştiinţă sau simplii observatori au corelat manifestările aces-
tor animale cu fenomenele imediat următoare şi au dedus că
acestea pot fi considerate nişte semne prevestitoare ale anu-
mitor schimbări meteorologice.

Ar fi foarte plăcut să putem vedea clar apariţia lui Dumnezeu în

viaţa noastră. Probabil am fi mult mai atenţi la apropierea Lui.
Dar El alege să nu ne transforme în nişte maşinării care acţio-
nează sub presiunea unor automatisme. Dumnezeu preferă să
ne ofere diferite semne şi indicii, iar mintea şi inima noastră să
aleagă dacă le aprofundează, apoi dacă reacţionează potrivit
cu acele indicii. Practic, ne oferă libertatea de a vrea să medi-
tăm la mesajele Lui sau de a le ignora. Ne lasă posibilitatea de
a intui dorinţele Lui şi de a ne dori să apară în viaţa noastră. Şi
azi El vrea să vină. Îl vei chema?

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te puţin: Ce semne ai primit în ultimele

zile? Ce ar putea reprezenta ele? Ai primit semnale
de la cineva din familie sau chiar prin ceva ce ai
citit din Scriptură?

112
 13 aprilie

„Pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost,

ca să povestesc toate lucrările Tale.” – Psalmii 73:28

F
emelele-delfin dorm la suprafaţa apei, astfel încât nările
sunt la exterior. Masculii dorm imediat sub suprafaţa apei
şi, la anumite intervale de timp, ies în mod reflex pentru
a respira. Fiecare organism are nevoia specifică de oxigen şi
se pare că delfinii-masculi au nevoie de o mai mare rezistenţă
la lipsa de oxigen pentru rolul pe care îl joacă în acest cuplu.
Felul lor de a se odihni sub nivelul apei este un soi de antre-
nament.

Asemenea multor fiinţe din lume, şi oamenii sunt destul de di-

feriţi în felul de a aborda nevoile vieţii. Unii au nevoie de hrană
mai multă sau de mai mult aer, alţii sunt obişnuiţi să trăiască la
limita posibilităţilor şi a resurselor pe care le au. Oamenii se pot
mulţumi cu puţin sau cu mai mult, în funcţie de filosofia lor de
viaţă. Creştinii au şi ei măsuri diferite în ce priveşte satisfacerea
nevoilor spirituale. Unii savurează cărţi întregi cu tematică spi-
rituală, alţii abia digeră câteva pagini pe săptămână. Depinde
de standardul la care vrem să ajungem. Dacă ne comparăm cu
ceilalţi, ne vom mulţumi să supravieţuim. Dar, dacă ne rapor-
tăm la Domnul nostru, vom năzui spre desăvârşire şi plinătate.
Ziua aceasta este o nouă ocazie.

:
re
ca
Provo

Sunt mulţi oameni săraci, care au o casă

dărăpănată şi sărăcăcioasă. Ajută pe careva dintre
ei cu o reparaţie la casă.

113
 14 aprilie

„De aceea nicio nenorocire nu te va ajunge (…) căci

El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate
căile tale.” – Psalmii 91:10,11

A
lbinele sunt insecte remarcabile – nu au urechi, dar au
un simţ al mirosului excelent, dat de chimioreceptorii
din antene. Albinele văd culorile diferit faţă de noi. Ele
sunt insensibile la roşu, dar detectează lumina ultravioletă,
care este invizibilă pentru noi. Şi simţul orientării este foarte
dezvoltat, astfel că ele sunt capabile să-şi identifice propriul
stup, propria familie.

Se ştie că unii oameni, cei evlavioşi, au un simţ special – sen-

sibilitatea spirituală. Aceşti oameni au capacitatea de a recu-
noaşte apropierea unei situaţii compromiţătoare. Discernă-
mântul este o altă caracteristică dezvoltată de oamenii care
sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu. Este foarte important
să ne păstrăm şi chiar să dezvoltăm abilitatea de a detecta
şireteniile duşmanului, indiferent de ambalajul în care sunt
prezentate. Dacă păstrăm legătura cu Dumnezeu, vom fi pro-
tejaţi chiar de inspiraţia care vine din călăuzirea divină. Satana
va avea şanse foarte reduse în încercările lui de a ne deturna
de la drumul drept.

:
re
ca
Provo

Dacă locuieşti într-un oraş, priveşte la o intersecţie

cu semafor. Observă câţi oameni (şoferi sau
pietoni) nu respectă culoarea semaforului.
Gândeşte-te ce efect ar putea avea acest lucru.

114
 15 aprilie

„«Fiindcă Mă iubeşte», zice Domnul, «de aceea îl

voi izbăvi.»” – Psalmii 91:14

P
oți să aştepţi împlinirea tuturor visurilor tale şi poți să re-
fuzi visul sau să laşi răul să-ţi distrugă şansele. Dă dova-
dă de tărie şi decide să-ţi trăieşti viaţa din plin, făcând
alegeri corecte!” – Musa Otieno, fotbalist în echipa naţională
a Kenyei.

Unul dintre cele mai valoroase daruri pe care ni l-a făcut Cre-
atorul este libertatea de alegere, aşa-numitul liber-arbitru.
Acest dar L-a costat pe Fiul lui Dumnezeu viaţa. Noi am putut
să alegem între bine şi rău, dar am ales răul şi moartea. Prin
urmare, alegerea noastră a adus pedeapsa care a căzut asu-
pra Lui. Speranţa lui Dumnezeu a fost şi rămâne aceea că noi
ne vom lăsa convinşi de iubirea Lui şi ne vom folosi dreptul
de a alege în sens pozitiv, spre fericirea şi mântuirea noastră.
În esenţă, viaţa noastră este despre alegeri, însă alegerile au
consecinţe. Bazându-Se pe imensa iubire pe care o investeşte
în noi, Mântuitorul Se aşteaptă să dăm o şansă căii Lui, prie-
teniei cu El şi voinţei Sale înţelepte. Încă aşteaptă acest lucru,
chiar şi acum. Îndrăzneşte chiar să „parieze” pe această alege-
re înţeleaptă a noastră. Ar fi trist să dezamăgesc o aşa iubire.

:
re
ca
Provo

Notează-ţi azi toate situaţiile clare în care ai de

ales între bine sau rău. Evaluează la finalul zilei
câte situaţii ai soluţionat cu o alegere pozitivă,
corectă.

115
 16 aprilie

„Îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.” –

Psalmii 91:14

P
aratrăsnetul nu este altceva decât o bară de metal pla-
sată în vârful unei clădiri şi legată cu un cablu gros de
pământ. Fulgerul este atras de bara metalică, şi elec-
tricitatea se scurge prin cablu în pământ. A fost inventat de
Benjamin Franklin în 1753. Deşi o banalitate în aparenţă, în caz
de calamităţi cu descărcări electrice, această bucată de metal
este salvatoare, dacă este montată corect. Salvează vieţi, sal-
vează imobile.

Practic, legătura dintre abstract (cerul) şi pământ este salva-

toare, dacă este stabilită. Forţa electrică a unui fenomen, care
poate fi distrugătoare, este atrasă şi captată, apoi condusă şi
descărcată în pământ. E posibil ca aceia care se află în apropi-
ere nici să nu realizeze desfăşurarea acestui proces. E un banal
secret ştiinţific de care pot beneficia toţi cei ce îl cunosc şi îl
aplică. Şi în viaţa de zi cu zi, şi în viaţa spirituală apar astfel de
tensiuni greu de controlat, dar cel ce are o legătură perma-
nentă stabilită între Cer şi viaţa lui reuşeşte să supravieţuiască
oricăror crize ce apar în mod ameninţător. Ai un astfel de canal
stabilit între Cer şi baza vieţii tale?

:
re
ca
Provo

Învaţă astăzi cum se foloseşte corect un

paratrăsnet şi câteva reguli prin care să te pui la
adăpost în situaţii de calamitate; îţi vor prinde bine
la nevoie.

116
 17 aprilie

„El nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare,

încrezătoare în Domnul.” – Psalmii 112:7,8

E
xistă şi fiinţe care au inima poziţionată altfel decât majo-
ritatea. Inima unui crevete este „găzduită” în cap. Se pare
că poziţionarea inimii nu este determinantă asupra vieţii
şi a funcţionalităţii organismului. Chiar şi la oameni s-au întâl-
nit cazuri în care inima este situată mai central sau chiar spre
partea dreaptă a organismului. Poziţionarea diferită însă nu
conduce obligatoriu la disfuncţionalităţi. Important este să fie
sănătoasă şi să lucreze.

Expresia „fără inimă” îi caracterizează pe acei oameni care nu

manifestă compasiune sau se comportă fără empatie în relaţia
cu semenii. Aceste persoane pot fi considerate rele şi egoiste.
Biblia vorbeşte despre oameni care au inima împietrită, sau de
piatră. O inimă împietrită este rezultatul unui proces de înde-
părtare de Dumnezeu şi de Cuvântul Lui. Psalmistul David se
roagă pentru ca inima lui rea să fie schimbată cu una nouă.
Doar Dumnezeu poate face o astfel de operaţie, iar schimba-
rea inimii este ceva ce ţine doar de atingerea lui Dumnezeu, nu
ţine de eforturile sau de capacităţile omului. Roagă-te astăzi
pentru inima ta.

:
re
ca
Provo

Inima este importantă; ce-ar fi să verifici astăzi

starea ta de sănătate, mai ales a parametrilor inimii
tale.

117
 18 aprilie

„Domnul Dumnezeu este (…) ca un viteaz care

poate ajuta; Se va bucura de tine cu mare bucurie.”
– Ţefania 3:17

D
omnul Hristos a făgăduit ajutorul Său, dar nu ne-a scutit
de efort. Atunci când, sprijinindu-te pe Hristos, Ajutorul
nostru, ai făcut tot ce ai putut, primeşte cu bucurie re-
zultatele.” – Ellen White

De multe ori, ne dorim să-i facem mândri sau măcar bucuroşi

pe cei dragi ai noştri – părinţi, parteneri, copii etc. Considerăm
că reuşitele noastre şi inteligenţa ar fi ingredientele care con-
tează. În realitate, atât pentru cei din familie, cât şi pentru Tatăl
din cer valorează ceea ce suntem noi. Pentru că suntem iubiţi,
valoarea stă în inima celui ce ne acordă iubirea, şi nu în capa-
cităţile noastre, necondiţionat. Prin urmare, dacă noi am putea
să avem încredere în Cel ce ne iubeşte, nu am mai pune pe
primul loc performanţele, ci relaţia. În orice zi, chiar şi azi, avem
opţiuni – fie să încercăm fapte de eroism, fie să petrecem timp
cu Dumnezeu. Măsura în care Îl cunoaştem va determina ale-
gerile noastre.

:
re
ca
Provo

Aminteşte-ţi ce diplome sau premii ai primit

până acum. Pentru ce ai primit cel mai important
premiu? Ai dezvoltat acel domeniu mai mult decât
pe celelalte?

118
 19 aprilie

„Domnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul.”

– Psalmii 121:7

O
treime din recoltele din lume sunt distruse de insecte.
Tutunul însă ţine insectele la distanţă datorită unei otrăvi
pe care o conţine (nicotina). Din acest motiv, agricultorii
din anumite zone intercalează mici culturi de tutun între alte so-
iuri de plante mai vulnerabile. În acest fel, ceva ce este otrăvitor
în sine devine un scut pentru plantele nedăunătoare. Fumătorii
ar trebui să aibă mare grijă!

Nu de puţine ori, lucruri ce la prima vedere sunt dăunătoare

sau produc durere se dovedesc a fi soluţii pentru anumite boli.
Imunitatea noastră este stimulată prin aşa-numitele vaccinuri,
care, de fapt, sunt cantităţi mici de otravă, administrată contro-
lat. În afara acestui procedeu, este riscantă orice apropiere de
substanţe dăunătoare. Situaţia din medicină nu este însă apli-
cabilă şi pe plan spiritual. Nu avem nicio siguranţă că încerca-
rea unor lucruri rele este reversibilă sau că poate fi controlată.
Cu păcatul nu există loc de joacă sau glumă. Spre deosebire
de pericolele fizice sau chimice, păcatul are la bază disperarea
şi răutatea unui vrăjmaş nemilos, Satana. El nu glumeşte, el
vrea să distrugă şi să piardă. Dacă astăzi vei simţi tentaţia de
a încerca ceva riscant pe plan spiritual sau moral, aminteşte-ţi
că el aleargă ca un leu şi caută pe cine să înghită.

:
re
ca
Provo

Selectează dintre obiceiurile tale ceea ce

consideri că ar putea fi riscant şi ia decizia de a
elimina ceea ce îţi atrage atenţia.

119
 20 aprilie

„Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum

şi până în veac.” – Psalmii 121:8

P
rimul om care a călătorit în spaţiu a fost astronautul Ga-
garin, care a făcut înconjurul planetei la bordul lui Vos-
tok 1. El a declarat la întoarcere că, deşi a fost în spaţiu,
nu L-a întâlnit pe Dumnezeu. Dar Dumitru Prunariu, primul
cosmonaut român în spaţiu, a declarat că nu trebuie să mergi
până dincolo de planeta noastră pentru a-L întâlni pe Dum-
nezeu. El poate fi întâlnit şi aici, dacă doreşti şi Îi ceri să ţi se
descopere.

Unii oameni, foarte sinceri în credinţa lor, fac lungi pelerinaje

şi se trudesc să ajungă în locuri considerate sacre pentru a-şi
găsi liniştea şi pentru a începe sau a reface o relaţie cu Dum-
nezeu. Există impresia că Dumnezeu locuieşte prea departe şi
că e necesar un efort special pentru a-L găsi, deşi, în realitate,
El este cel mai aproape de noi, este chiar în locul unde viaţa
noastră se desfăşoară. Nimeni nu este mai aproape de noi de-
cât Însuşi Creatorul. Nimeni nu ne cunoaşte mai profund şi nu
e nimeni care să ştie fiecare frământare şi gând al nostru aşa
cum ştie El. Azi, El este chiar la uşa inimii. Lasă-L să intre!

:
re
ca
Provo

Vizitează un loc special din natură sau un muzeu.

Caută să vezi semne ale mâinii lui Dumnezeu acolo
unde mergi.

120
 21 aprilie

„Domnul este bun faţă de toţi şi îndurările Lui se

întind peste toate lucrările Lui.” – Psalmii 145:9

Î
n încercările lor de a construi o maşină zburătoare, oame-
nii au testat tot felul de variante: farfuria-zburătoare, avio-
nul-locomotivă, liliacul-cu-rotiţe, bicicleta-elicopter, puri-
cele aerian, avionul gonflabil, pantofii zburători etc. Abia în
1903 fraţii Wright au construit, în sfârşit, un avion dirijabil cu
motor, elice şi cârmă. De la acel moment, aeronautica s-a dez-
voltat incredibil de mult.

Visul suprem al omului a fost mereu zborul. Capacitatea de

a se deplasa prin spaţiu fără a depinde de şosele sau căi de
navigaţie a constituit de-a lungul timpului o preocupare inten-
să. Omul a încercat în permanenţă să obţină un anume grad
de independenţă şi chiar a cochetat cu teleportarea. Dorinţa
omului este de a deveni stăpânul întregului pământ, iar în vii-
tor chiar stăpânul altor planete. În prezent, performanţa omului
în domeniul deplasării a câştigat la multe capitole, dar timpul
este încă duşmanul de neînvins. E posibil ca pentru o depla-
sare spre puncte îndepărtate din spaţiu să nu fie suficientă o
viaţă de om. Imposibilitatea aceasta încă marchează existenţa
noastră. Va fi şi un timp când omul va putea să aibă acces în
alte dimensiuni ale Împărăţiei lui Dumnezeu. Aşteptarea nu va
fi foarte îndelungată pentru că semnele apropierii acelui mo-
ment sunt foarte vizibile.
:
re
ca
Provo

Caută pe cineva care este în acest moment

descurajat şi ajută-l să înţeleagă că Dumnezeu este
încă la cârmă şi e gata să-i ajute pe cei ce Îl roagă.

121
 22 aprilie

„Dumnezeu este stânca mea la care găsesc

adăpost, scutul meu şi puterea care mă
mântuieşte.” – 2 Samuel 22:3

L
ichenul-de-piatră, considerat o plantă inferioară, mărun-
tă, are o forţă de vindecare foarte bună. Se prepară sub
formă de decoct, pulbere, tinctură. Vindecă dureri de gât,
bronşită, pneumonie, gripă, amigdalită, faringită cronică, gan-
glioni inflamaţi, slăbiciune corporală etc.

Atunci când este în discuţie vindecarea noastră de orice fel,

fizică sau spirituală, Dumnezeu foloseşte mijloace dintre cele
mai simple şi aparent obişnuite. El nu face minuni şocante doar
de dragul spectacolului. El ne vindecă de o boală în etape,
uneori cu paşi mărunţi, deşi ne-am dori să se rezolve lucrurile
peste noapte. Alege cele mai banale întâmplări şi cele mai ne-
pretenţioase metode pentru vindecarea şi reabilitarea noastră.
Trimite slujitori ai Săi medici sau simpli prieteni, care se lasă
folosiţi în lucrarea Sa. Nu înţelegem modul Lui de a proceda,
însă, dacă alegem să ne încredem în iubirea Lui, vom simţi că
cea mai bună cale este cea aleasă de înţelepciunea Sa divină.
Dacă ai un motiv de îngrijorare, cere-I Lui să te vindece aşa
cum ştie El cel mai bine. Vei fi surprins de rezultat.

:
re
ca
Provo

Informează-te cu privire la importanţa plantelor

medicinale şi fă un plan ca în sezonul potrivit să
colectezi acele plante.

122
 23 aprilie

„Eu voi cânta puterea Ta, dis-de-dimineaţă voi

lăuda bunătatea Ta. Căci Tu eşti un turn de
scăpare pentru mine.” – Psalmii 59:16

O
mul poate beneficia de un meteorolog de serviciu la
îndemână – natura. Animalele anunţă prin comporta-
mentul lor vremea. De pildă, va fi o zi însorită dacă: lili-
ecii încep să zboare la mult timp după apus, rândunicile pla-
nează la mare înălţime, noaptea se ridică roiuri de insecte sau
dacă se aude cântecul păsărilor sau al broaştelor.

Simţim de multe ori îndemnuri şi suntem inspiraţi în cugetul

nostru. Duhul lui Dumnezeu mijloceşte pe lângă conştiinţa
noastră şi ne convinge să luăm deciziile potrivite la momente-
le de răscruce. Din acest motiv avem nevoie să-I cerem Tatălui
ceresc prezenţa Duhului Său în viaţa noastră în mod continuu.
În înţelepciunea noastră nu putem distinge nici între stânga şi
dreapta; puterea Lui ne ajută să avem discernământ spiritual.
Astăzi putem face ceva concret pentru a ne păstra şi dezvolta
capacitatea de a discerne: putem studia Cuvântul.

:
re
ca
Provo

Începe să citeşti o carte spirituală, stabileşte un

termen până la care o vei termina de citit.

123
 24 aprilie

„Dumnezeu este (…) turnul meu cel înalt şi

scăparea mea.” – 2 Samuel 22:3

P
alatul Buckingham din Westminster este reşedinţa ofici-
ală londoneză a familiei regale. Interiorul palatului este
deschis publicului numai în lunile august şi septembrie,
când regina este în vacanţă. Fondurile strânse în această pe-
rioadă se folosesc pentru reconstruirea Castelului Windsor,
afectat în 1992 de un incendiu puternic.

Pentru fiecare dintre noi există cel puţin o persoană în familie

sau între prieteni pe care ne putem sprijini; avem un refugiu
spre care gândul nostru se îndreaptă atunci când ne simţim
nesiguri sau se iveşte o problemă. Realitatea este că, deşi ne
încredem în câte cineva, se întâmplă ca acele persoane fie
să ne dezamăgească, fie, pur şi simplu, să nu aibă puterea să
ne protejeze. În cele din urmă, oricâţi oameni ar vrea să ne fie
scut şi ocrotire, doar Dumnezeu reuşeşte să ne dea siguranţă
şi protecţie depline. Ceea ce avem de făcut este să Îl rugăm
permanent să fie turnul nostru de scăpare şi izbăvirea noastră,
chiar şi astăzi.

:
re
ca
Provo

Dacă există în viața ta persoane care te-au sprijinit

în momente grele, azi ar fi o ocazie potrivită să le
mulţumeşti, măcar printr-un mesaj sau un mic dar.

124
 25 aprilie

„Dacă-L vei căuta, Se va lăsa găsit de tine.” – 1

Cronici 28:9

N
oi Îl căutăm pe Mântuitorul de multe ori din dorinţa de
a câştiga bunuri pământeşti; noi avem încredere în iubi-
rea Lui numai când ni se împlinesc cererile. Mântuitorul
vrea să ne dea binecuvântări mai mari decât acelea pe care le
cerem.” – Ellen White

Este destul de dificil pentru noi să-I cerem lui Dumnezeu lu-
cruri şi rezolvări, iar, la sfârşitul rugăciunii, să menţionăm: „Fa-
că-se după voinţa Ta.” Practic, este ca şi cum I-am spune: „Nu
ţine cont de ce Te-am rugat eu, ci fă după cum crezi Tu.” Atunci
de ce să te mai rogi? De ce să mai dai detalii despre ce doreşti
tu şi de ce să îţi mai exprimi voinţa dacă tot cum vrea El se va
face? Poate fi un exerciţiu de supunere sau dependenţă de
Dumnezeu; poate fi o ocazie de a-I da dreptul lui Dumnezeu
să intervină în viaţa mea cum ştie El că este cel mai bine. Nu
ştim cum stau lucrurile în fiecare situaţie, dar este foarte sigur
că Dumnezeu vrea să aleagă pentru noi cea mai avantajoasă
rezolvare. El nu Se ascunde şi nu complică lucrurile; El aşteap-
tă chiar lângă gândul şi inima noastră.

:
re
ca
Provo

Fă o mică listă cu ultimele ocazii în care ai avut

încredere să se facă după voia Lui şi ai primit o
rezolvare neaşteptat de bună.

125
 26 aprilie

„Căci Domnul Dumnezeul tău va merge El

Însuşi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa.” –
Deuteronomul 31:6

P
orumbelul voiajor este pasărea domestică cu cel mai bun
simţ al orientării; după ce este transportat spre o destinaţie
oarecare într-un vagon închis şi pe rute oricât de încâlcite,
el, odată eliberat, regăseşte locul de unde a plecat. Chiar şi de
la o distanţă de 2 000 de kilometri se întoarce acasă.

Viaţa noastră este ca un imens oraş. Fiecare clipă e un fel de

răscruce şi fiecare pas pe care îl facem ne îndepărtează de
punctul de plecare. Este foarte greu să găsim un punct fix la
care să ne raportăm. Chiar şi în situaţia în care luăm cele mai
corecte decizii, intervine posibilitatea de a ne rătăci fiindcă in-
terferăm cu vieţile altora şi, fără să vrem, suntem deturnaţi de
la traseul pe care ni l-am planificat la început. Practic, fiecare zi
este o nouă posibilitate să ne rătăcim şi uneori chiar se întâm-
plă să ne pierdem drumul, ţinta şi reperele. În acest univers
prin care trecem, doar Dumnezeu este o valoare stabilă şi un
reper neschimbat. Prin urmare, cel mai sigur mod de a înainta
este să te întorci mereu la El.

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te ce anume din ceea ce întâlneşti în

fiecare zi te derutează cel mai mult; decide să eviţi
şi chiar să elimini acel lucru sau obicei.

126
 27 aprilie

„Voi merge Eu Însumi cu tine şi îţi voi da odihnă.” –

Exodul 33:14

B
erzele nu obosesc în timpul zborului, pentru că nu zboa-
ră, ci planează, se lasă purtate de curenţii de aer. În fie-
care an, străbat traseul Africa-Europa-Africa. Ca să evite
lipsa curenţilor de deasupra Mediteranei, berzele traversează
pe deasupra Gibraltarului sau a Bosforului.

Pe drum, sentimentul singurătăţii măreşte apăsarea pe care o

avem din pricina problemelor şi frământărilor noastre. Apariţia
cuiva care ne însoţeşte uşurează lucrurile chiar dacă acea per-
soană nu face altceva decât să meargă alături de noi. Este cu
mult mai uşor dacă însoţitorul nostru ne şi ajută să ducem ba-
gajele sau ne învaţă cum să călătorim mai în siguranţă ori mai
uşor. Există tehnici pentru a merge sau a alerga mai uşor; exis-
tă metode pentru a uşura urcuşul, înotatul, respiratul şi chiar
dusul greutăţilor foarte mari. Sunt multe invitaţii şi promisiuni
ale lui Dumnezeu legate de ajutorul pe care vrea să ni-l dea
când ne cărăm poverile. În unele situaţii, El Se oferă chiar să
ne poarte pe noi, cu tot cu poverile pe care le avem. El vrea să
preia de la noi greutăţile. I le vom încredinţa?

:
re
ca
Provo

Alătură-te astăzi cuiva pe care îl observi că duce

un bagaj greu; ajută-l să-şi ducă mai uşor povara.

127
 28 aprilie

„Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de

încredere şi nu mă voi teme de nimic.” – Isaia 12:2

C
ând Dumnezeu face un lucru, îl face complet. Orice fi-
inţă ieşită din mâinile Sale are mecanisme perfecte de
adaptare la condiţiile de viaţă. Dinţii rozătoarelor nu se
opresc niciodată din creştere, pentru că ele au nevoie de dinţi
pentru a supravieţui, iar nevoile lor cresc odată cu creşterea
corpului lor, deci le trebuie dinţi din ce în ce mai dezvoltaţi.

Orice iese din mâna lui Dumnezeu este perfect, complet. Chiar
dacă nouă ne este imposibil să ne imaginăm perfecţiunea,
există totuşi ocazii în care ne întâlnim cu ea. Chiar în viaţa noas-
tră, dacă privim cu atenţie, descoperim aspecte complexe şi
incredibile pe care Creatorul le-a gândit spre binele şi fericirea
noastră. Complexitatea relaţiilor, profunzimea unor idei, nuan-
ţele culorilor şi sunete într-o armonie divină sunt doar exemple
despre cât de special este tot ce a făcut. Nu trebuie decât să
nu mai fim ignoranţi şi să renunţăm la comoditate. Trebuie să
privim cu atenţie în jur şi în interiorul fiinţei noastre; vom găsi
o sumedenie de motive să admirăm opera făcută de Dum-
nezeul nostru. Cum am putea să nu avem încredere într-un
asemenea Dumnezeu?

:
re
ca
Provo

Mergi pe câmp sau în grădină şi fotografiază o

floare. Apoi măreşte imaginea pe calculator şi
analizează detaliile. Vei rămâne fără cuvinte.

128
 29 aprilie

„Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina

laudelor mele şi El m-a mântuit.” – Isaia 12:2

S
-a constatat că persoanele dreptace trăiesc, în medie,
cu nouă ani mai mult decât cei stângaci. Încă se caută
explicaţii, dar, statistic vorbind, aşa stau lucrurile.

Poate că acum cei nouă ani nu reprezintă o mare diferenţă.

Dacă priveşti lucrurile din perspectiva calităţii vieţii cuiva, pro-
babil că vei spune: important este să trăiesc sănătos şi fericit,
nu mult. Orice unghi de vedere am alege, nu este atât de im-
portant pentru că, la urma urmei, un creştin are în vedere nu
doar această viaţă scurtă, ci viaţa veşnică. Aşadar, ce înseamnă
câţiva ani în plus ori în minus în comparaţie cu veşnicia. Evident
că această filosofie de viaţă are sens şi reprezintă idealul. Noi
considerăm că viaţa e în mâinile lui Dumnezeu şi că El decide
cel mai bine când se va sfârşi. Putem totuşi să Îi permitem să
ne facă zilele mai senine şi binecuvântate. În mod sigur El Îşi
doreşte acest lucru, ne învaţă cum să facem alegeri potrivi-
te şi cum să rezolvăm diversele situaţii pe care le trăim. El ne
alimentează imaginaţia, creativitatea şi energiile, ca să facem
faţă provocărilor din fiecare zi. Astăzi, vrea să fie cu tine şi să te
conducă. Ţine minte acest lucru!

:
re
ca
Provo

Încearcă pentru o oră să foloseşti preponderent

mâna pe care nu o foloseşti în mod obişnuit, ca să
vezi cum te descurci.

129
 30 aprilie

„«Nu te teme, robul Meu» (...), zice Domnul, «căci

Eu sunt cu tine.»” – Ieremia 46:28

M
ustangul nu este altceva decât un cal fără stăpân. La
origine, cuvântul „mustang” provine din spaniolul mes-
teno (fără stăpân), care, la rândul său, vine din expresia
la mesta, ceea ce înseamnă „aparţine tuturor şi nimănui”.

Uneori ne simţim abandonaţi şi singuri. Trăim cu impresia că

toţi ceilalţi sunt preocupaţi cu ale lor şi că nu mai este nimeni
căruia să îi pese de noi şi problemele noastre. Considerăm că
problemele cu care ne confruntăm noi sunt cele mai impor-
tante şi demne de a fi rezolvate. Ne-am aştepta ca toți ceilalţi
să recunoască importanţa grijilor noastre şi să ne vină în ajutor.
Nu se întâmplă acest lucru şi suntem dezamăgiţi, furioşi, iar
uneori chiar supăraţi şi pe Dumnezeu pentru această „nedrep-
tate”. Ni se întâmplă ca, după ce trece „marea noastră dramă”,
să aflăm că alţii de lângă noi au traversat exact în aceeaşi peri-
oadă o dramă cu mult mai mare, dar au trăit-o discret, şi atunci
ne simţim puţin ruşinaţi. Oare vom învăţa vreodată că e posibil
ca vieţile celorlalţi să fie mai grele decât a noastră?

:
re
ca

Dacă reuşeşti, mergi astăzi până la camera de

Provo

gardă sau măcar la intrarea unui spital din zonă.

Uită-te la cei care intră sau ies; încearcă să îţi faci o
impresie despre ce simt şi ce probleme îi frământă.
Poţi vorbi cu unii dintre ei.

130
 05
MAI
 1 mai

„Cei ce vă temeţi de Domnul, încredeţi-vă în

Domnul! El este ajutorul şi scutul lor.” – Psalmii
115:11

C
e au în comun vestele antiglonţ, ştergătoarele de par-
briz, scările de incendiu şi imprimantele laser? Ei bine,
toate au fost inventate de femei.

Să fie simţul practic sau intuiţia? Să fie nevoia de mai multă

ocrotire şi siguranţă? Nu ştim. Ceea ce ştim însă este utilita-
tea extrem de mare a acestor invenţii. Fiecare dintre acestea
reprezintă o categorie de nevoi ale noastre: nevoia de sigu-
ranţă şi protecţie, nevoia de claritate, precum şi diversitatea
de opţiuni. Ca oameni, ne punem de multe ori încrederea şi
speranţa în alţi oameni. Ne bazăm pe prietenia lor, pe capa-
cităţile şi inteligenţa lor sau apelăm la relaţiile pe care le au
cu persoane importante. Se întâmplă însă că persoanele de
încredere ne dezamăgesc. E posibil ca vesta de protecţie ori
scara de incendiu să nu ne ofere răspunsul aşteptat, iar alte
facilităţi pe care am mizat să nu funcţioneze. Ce ne facem în
aceste situaţii? Ne putem prăbuşi, dar există şi varianta supra-
vieţuirii datorită relaţiei noastre cu Acela care nu dezamăgeşte
niciodată – Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Alege cinci lucruri pe care le foloseşti în mod

curent şi caută pe internet informaţii despre
inventarea lor şi alte detalii interesante.

132
 2 mai

„Tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie

dreptatea, celor ce umblă în căile Tale şi îşi aduc
aminte de Tine.” – Isaia 64:5

A
cum ne aflăm în atelierul lui Dumnezeu. Mulţi dintre noi
suntem pietre colţuroase, dar, pe măsură ce adevărul
lui Dumnezeu este adus şi aşezat asupra noastră, sun-
tem pregătiţi să strălucim ca pietre frumoase în templul ce-
resc, unde vom fi împreună nu doar cu îngerii sfinţi, ci cu Însuşi
Împăratul cerurilor.” – Ellen White

Realizarea unei opere de artă nu este ceva simplu şi din ca-

tegoria banalităţii. Iar când vorbim despre Dumnezeu, El este
departe de a fi un creator de banalitate. Fiecare lucru şi fie-
care fiinţă au amprenta unicităţii. Chiar şi gemenii şi plantele
de acelaşi soi şi astrele, toate pot fi catalogate drept unicat.
Dumnezeu nu Se repetă, ci mereu a găsit nuanţe şi dimensiuni
diferite; mereu a trasat linii şi concepte originale. Singurul do-
meniu în care El ne vrea asemănători este caracterul. Şi-ar dori
să ne raportăm la modelul oferit prin Fiul Său şi să ne lăsăm
prelucraţi pentru a-I semăna, păstrând particularităţile noastre
de personalitate. Nu Îşi doreşte să devenim roboţi, ci adevăra-
te opere de artă, care să se potrivească în spaţiul amenajat de
El ca Împărăţie. E posibil ca astăzi să descoperi ce vrea să mai
ajustezi ori să înţelegi încă o dimensiune a şlefuirii caracterului
tău. Dă-I mână liberă!
:
re
ca
Provo

Vizitează o galerie de artă. Admiră cu atenţie

operele expuse şi caută marca unicităţii lor.

133
 3 mai

„Ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor.

Le voi da o inimă şi o cale ca să se teamă de Mine
totdeauna, spre fericirea lor şi a copiilor lor după ei.”
– Ieremia 32:38,39

S
omonul este un adevărat maestru navigator. După ce
şi-a petrecut întreaga viaţă în ocean, se întoarce la râul
în care a venit pe lume, pentru a-şi depune icrele. Stră-
bate mii de kilometri şi găseşte nu numai râul, ci şi locul exact
al naşterii. Nu-i aşa că e uimitor?

Ce bine ar fi dacă omul ar fi păstrat o capacitate de orientare

atât de bună, încât să fie în stare să găsească drumul spre pu-
ritatea pe care o avea când a venit pe lume. Să-l putem regăsi
în adâncul nostru pe copilul care îi credea şi iubea pe toţi; pe
copilul care se supăra şi ierta foarte repede; pe copilul care nu
suspecta pe nimeni şi nu bârfea. Cum ar fi să ne trezim peste
noapte copii cu inima curată, cu sinceritate şi cu bucuria de a
trăi? Deşi nu este uşor, acest lucru e posibil şi ţine de noi. Este
vorba de un exerciţiu, acela de a reantrena acum în viaţa de
adult acele trăsături pe care le are un copil. Să facem acest lu-
cru în mod voit, conştient şi constant. Se vor vedea rezultatele
în mod sigur.

:
re
ca
Provo

Găseşte un copil sau mai mulţi şi joacă-te unul din

jocurile din copilăria ta, dar şi un joc propus de un
copil de azi.

134
 4 mai

„Da, El nu va îngădui să ţi se clatine piciorul; Cel ce

te păzeşte nu va dormita.” – Psalmii 121:3

D
upă lege, autostrăzile interstatale din SUA trebuie să
aibă 2 kilometri în linie dreaptă la fiecare 10 kilometri, ca
să fie folosite de avioane pentru aterizare în caz de ur-
genţă sau război. Prea puţini conducători auto ştiu sau observă
acest lucru.

Măsurile de precauţie sunt pe cât de folositoare, pe atât de

ignorate. Începând cu realizarea unui proiect de construcţie
şi terminând cu metodologia de intervenţie în situaţii de ur-
genţă, toate domeniile au prevederi din categoria prevenţie şi
precauţie. Există echipe specializate în conceperea de scenarii
posibile şi în stabilirea unui set de reguli şi proceduri în cazul
că vreun scenariu are loc. Poate că cea mai precaută persoa-
nă din univers este Dumnezeu. Dovada este simplă: planul de
mântuire. Odată cu libertatea dăruită omului, se putea intui şi
apariţia unei decizii greşite şi, astfel, omul devenea pierdut.
Planul astfel conceput era menit să-l readucă pe om în starea
iniţială. Pentru acest lucru, planul Lui este doar în linie dreaptă
şi nici măcar Isus nu S-a abătut la stânga sau la dreapta. Preca-
uţia nu este un capriciu, ci o dovadă de înţelepciune.

:
re
ca
Provo

Verifică la tine acasă ori la şcoală/serviciu ce

măsuri de precauţie se ignoră ori nu se mai
respectă de mult. Vezi cum stă treaba în ce
priveşte incendiile, spre exemplu.

135
 5 mai

„Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce

păzeşte pe Israel.” – Psalmii 121:4

P
entru a se orienta, păsările care zboară noaptea se folo-
sesc de stele și de câmpul magnetic al Pământului, iar
cele care zboară ziua se folosesc de Soare. Se pare că, în
recunoaşterea locurilor de unde au plecat, la reîntoarcere, un
rol foarte important îl are şi ambianţa sonoră, pe care păsările o
memorează. Dumnezeu le-a creat în aşa fel încât, după aceste
indicii, păsările se ghidează spre casa lor.

Paznicii de la poarta întreprinderilor sau de la diverse institu-

ţii moderne veghează într-o oarecare măsură în perimetrul lor
de activitate. În activitatea lor, se ajută de camere speciale de
supraveghere. Cu toate acestea, au loc furturi, pătrunderi prin
efracţie sau intrarea ilegală a unor persoane, mai ales în timpul
nopţii sau în afara programului. Cei ce păzesc pot obosi şi pot
fi distraşi de diverse evenimente care se petrec în apropiere.
Oricâtă bunăvoinţă ar avea un om, tot nu reuşeşte să fie con-
secvent în eforturile lui. Din acest motiv omul nu este cea mai
sigură opţiune pentru ocrotire. Singurul care ne poate asigura
pe deplin protecţia este Dumnezeu. El a pus în noi un simţ spe-
cial, care ne ghidează spre El şi spre influenţa Lui. Este suficient
să nu ignorăm şi să nu stingem noi în mod voit acest simţ. Dacă
vrem să fim la adăpost sub ocrotirea lui Dumnezeu, trebuie să
ne cultivăm dependenţa de El.
:
re
ca
Provo

Priveşte în această seară cerul şi identifică

principalele constelaţii.

136
 6 mai

„Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele

mele şi o lumină pe cărarea mea.” – Psalmii 119:105

P
entru a vedea, ochiul are nevoie de lumină. Obiectele din
jurul nostru absorb sau emit lumină în timp ce emană
unde electromagnetice. Ochiul nostru percepe aceste
unde, iar creierul le transformă în imagini.

În general, cam tot ce vedem ne influenţează în sens pozitiv

sau negativ. Ceea ce vedem ca imagine fixă ori mişcată are
un impact cu mult mai mare decât ceea ce auzim ori citim. Nu
întâmplător Biblia ne recomandă să fim atenţi la ce alegem
să privim. Pe de altă parte, merită să ne gândim şi la faptul că
Dumnezeu ne trimite să fim nişte lumini în lume. Privirile celor
de lângă noi ar trebui să fie atrase de comportamentul nostru,
de aspectul nostru plăcut şi decent, precum şi de ceea ce ale-
gem să ne înconjoare viaţa de zi cu zi. Mărturia vizibilă a unei
vieţi trăite cu decenţă şi curăţie este infinit mai eficientă decât
orice predică rostită în cea mai impunătoare biserică. Din acest
motiv, Dumnezeu nu Se bazează pe vorbe şi discursuri, ci pe
lumina care emană din viaţa unui creştin autentic şi sincer. Pe
parcursul acestei zile, gândeşte-te, atunci când îţi aminteşti, la
imaginea pe care o transmiţi despre Dumnezeul tău.

:
re
ca
Provo

Verifică-ți puţin hainele şi stilul vestimentar și vezi

dacă trebuie să faci vreo ajustare pentru a fi o
reprezentare potrivită de copil al lui Dumnezeu.

137
 7 mai

„Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc.” – Isaia 43:1

N
umele real al faimosului Colosseum din Roma este Am-
fiteatrul lui Flavius. Colosseumul era folosit în Antichitate,
printre altele, şi pentru luptele între lei şi creştini. Acum
este una dintre cele mai faimoase piese de arhitectură din
lume. Au existat situaţii inexplicabile în care creştini aruncaţi în
faţa leilor au fost cruţaţi de la moarte, dar, în foarte multe cazuri,
creştinii au plătit cu viaţa pentru legătura lor cu Dumnezeu. Ei
şi-au păstrat credinţa ştiind că dincolo de ultima încercare va
urma revenirea Mântuitorului şi salvarea lor pentru totdeauna.

Nu ştim de ce Dumnezeu a îngăduit sfârşitul atât de dramatic al

unor copii ai Săi. Nu ştim ce au gândit acei martiri în ultimele lor
clipe din viaţă. Ceea ce ştim este că Mântuitorul Însuşi a trecut
prin cea mai cumplită suferinţă fizică şi sufletească pentru a ne
salva pe noi. Deşi nu cunoaştem amănunte, putem fi convinşi că
El alină durerea, întăreşte curajul şi convingerile şi stă lângă cel
ce trece prin orice fel de încercări. Marea noastră problemă este
de fiecare dată cu încercarea de a explica totul foarte logic. Nu
putem găsi logică deplină sau motive total satisfăcătoare într-o
lume supusă păcatului, de aceea este o idee obositoare să cău-
tăm ceva ce nu există. Este mai înţelept să acceptăm că, în atot­
ştiinţa Sa, Dumnezeu cunoaşte lucrurile şi totul este sub control
în planul Lui. Cel mai potrivit lucru ar fi să fim de acord cu planuri-
le pe care El le are; aşa vom simţi împlinire şi pace.

:
re
ca
Provo

Roagă-te ca Dumnezeu să îţi descopere foarte clar

planul Lui pentru tine astăzi.

138
 8 mai

„Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine şi râurile

nu te vor îneca.” – Isaia 43:2

H
idra este una din puţinele celenterate de apă dulce.
Corpul său este un sac ai cărui pereţi sunt făcuţi din
două straturi de celule separate de o piele subţire, din-
tr-un material necelular. Tentaculele sunt scobite în jurul gurii.
Cealaltă parte a corpului este un disc bazal, care, în mod nor-
mal, ancorează hidra de o secreţie lipicioasă. Hidrele au nişte
celule paralizante cu care capturează puricii de apă, larvele de
insecte, viermii şi mormolocii.

Obişnuim să comparăm necazurile cu un foc şi situaţiile com-

plicate cu nişte ape adânci şi tulburi. Aproape fiecare zi conţi-
ne câte ceva din aceste două categorii. Fie suferim dureri ori
pierderi, fie ne trezim în situaţii complicate, aparent fără ieşi-
re. În aceste situaţii, suntem confuzi, descurajaţi şi speriaţi. Ne
prinde enorm de bine când cineva dintre apropiaţi ne întinde
mâna de ajutor necesară. Dar suntem cu mult mai fericiţi când
realizăm că Cineva cu mult mai înţelept şi mai puternic ne pro-
mite că va fi alături. El nu ne împinge obligatoriu în situaţii difi-
cile sau boală, dar promite că, dacă vom fi într-o astfel de situ-
aţie, are să intervină în mod salvator. E posibil ca evenimentele
zilei să ne acapareze precum o hidră din adâncul apei, dar El
ne va smulge şi ne va izbăvi fără ezitare. Merită să ne punem
încrederea în braţul Lui.
:
re
ca
Provo

Aminteşte-ţi o ocazie recentă din care credeai că

nu mai e scăpare, şi totuşi Dumnezeu te-a scos
biruitor. Mulţumeşte-I acum încă o dată pentru
ajutor.

139
 9 mai

„Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe

Dumnezeu!” – Matei 5:8

T
inerii împreună-lucrători cu Dumnezeu trebuie să aibă
inima curată. Pe buzele şi limba lor nu trebuie să se gă-
sească viclenie. Gândurile trebuie să fie curate. Sfinţenia
vieţii şi a caracterului constituie un lucru rar.” – Ellen White

Integritate şi autenticitate, două cuvinte foarte des întâlnite

în zilele noastre. Există chiar instituţii specializate care ţin evi-
denţa integrităţii morale a oamenilor, a politicienilor în special.
Există, de asemenea, instituţii care dau certificate de autentici-
tate pentru maşini, servicii, calificări etc. Un astfel de certificat
poate deveni o condiţie pentru angajare sau pentru diverse
tranzacţii. În calitate de creştini, Dumnezeu doreşte să dezvol-
tăm calităţi autentice şi să ne punem în acord cuvintele, de-
claraţiile şi intenţiile cu ceea ce facem în realitate. Duplicitatea
este una dintre cele mai negative trăsături pentru oricine, dar
cu atât mai mult pentru un creştin. Nu doar că îi înşelăm pe
ceilalţi, dar ne minţim şi pe noi înşine, iar acest lucru are un
singur rezultat: pierderea noastră.

:
re
ca
Provo

Fă-ţi un test simplu de sinceritate. Identifică cel

puţin trei lucruri pe care le faci de obicei pentru a-i
impresiona pe ceilalţi şi pentru a crea în mintea lor
o imagine mai bună.

140
 10 mai

„Dacă vei merge prin foc, nu te va arde şi flacăra

nu te va aprinde.” – Isaia 43:2

Î
n marele incendiu din anul 1666, a ars jumătate din Londra,
însă doar şase oameni au fost răniţi.

Nu spectaculozitatea evenimentelor prin care trecem defineş-

te complexitatea vieţii noastre, ci măsura în care Dumnezeu
a fost sau nu alături de noi. Dacă a fost, înseamnă că noi I-am
permis acest lucru; dacă a lipsit, rezultă că noi L-am ţinut la
distanţă. El stă chiar „la uşă” şi vrea să facă parte din experien­
ţele noastre; vrea să se implice în orice detaliu care ne priveş-
te, dar nu va forţa intrarea niciodată. Dacă e cineva care ne
respectă, atunci acel Cineva este Dumnezeu. Duhul Lui mijlo-
ceşte discret pe lângă inima noastră şi pe lângă cugetul nostru
în speranţa că vom deveni conştienţi că singuri suntem în pe-
ricol. Pentru orice eventualitate, El ne promite încă înainte de a
fi cazul că ne stă alături, că vrea să ne protejeze. Chiar din cele
mai ciudate şi dificile situaţii, El ne va scoate neatinşi. Poate că
uneori nici nu vom fi conştienţi de pericolul pe lângă care am
trecut fără să ştim, însă El ne-a ocrotit. Dumnezeu este singu-
rul care poate transforma o experienţă nefericită într-un avan-
taj şi o încercare, în ceva binecuvântat şi folositor. El schimbă
chiar şi blestemul în binecuvântare. Este nevoie de dorinţa şi
acordul nostru, iar El va lucra.
:
re
ca
Provo

Gândeşte-te la cineva care a suferit de pe urma

unui accident. Vizitează sau încurajează cumva
această persoană.

141
 11 mai

„Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem

pe nume: eşti al Meu.” – Isaia 43:1

D
eşi venim pe lume în condiţii diferite, Dumnezeu poate
face ca şansele noastre să fie egale cu ale tuturor. Win-
ston Churchill a fost născut într-o toaletă a femeilor în
timpul unui dans. Cu toate acestea, a devenit unul dintre cei
mai importanţi oameni ai planetei. Şi nu este singurul caz de
acest fel.

O parte dintre oameni sunt ori se consideră orfani. Unii şi-au

pierdut părinţii prin deces, alţii au fost abandonaţi de către pă-
rinţii lor. Sunt cazuri în care copiii s-au separat de părinţi şi, în
mai puţine situaţii, părinţi care şi-au dezmoştenit copiii. Este
foarte posibil în rândul oamenilor. Dar acest lucru este cu ne-
putinţă la Dumnezeu. El nu doar că ne consideră necondiţionat
copiii Lui, dar şi face tot ce este posibil pentru ca noi să ştim că
suntem şi să ne simţim ai Săi. Nici mofturile şi nici instabilitatea
noastră nu Îl determină să renunţe la noi; nici măcar răzvrătiri-
le noastre nu schimbă iubirea pe care o manifestă pentru noi.
Aceasta nu este o încurajare la lipsă de respect ori la răzvrătire,
ci este o asigurare foarte importantă că ne putem baza pe re-
laţia noastră cu El şi mai ales pe relația Lui cu noi.

:
re
ca
Provo

Eşti copilul cuiva. Transmite prin ceva simbolic

faptul că te bucuri să faci parte din familia ta.
Spune-le acest lucru şi părinţilor tăi.

142
 12 mai

„Dumnezeul cel veşnic este un loc de adăpost

şi sub braţele Lui cele veşnice este un loc de
scăpare.” – Deuteronomul 33:27

E
nergia unui uragan este egală cu cea a aproximativ 500 000
de bombe atomice. Cu toate acestea, noi ne temem mult
mai mult de bomba nucleară. Poate şi din cauză că Dumne-
zeu pune frâu manifestărilor naturii şi limitează efectele pe care
acestea le pot avea asupra planetei şi a noastră.

Dacă este să comparăm forţele, există multe raporturi cel pu-

ţin uimitoare. Spre exemplu, un zâmbet poate doborî munţi de
furie; o lacrimă poate stinge durerea unei pierderi şi o privire
poate aprinde sau stinge un incendiu incredibil. Totuşi, între
forţele naturii şi forţa unor sentimente mai distrugătoare sunt
cele ce ţin de noi şi de inima noastră. Satana poate determi-
na, profitând de acţiunile omului asupra mediului, anumite fe-
nomene şi ne instigă la reacţii necontrolate cu scopul de a-i
distruge pe alţii, dar şi pe noi înşine. Vestea bună este că, la
adăpostul ocrotirii lui Dumnezeu, putem sta în siguranţă, fără
să ne temem de nimic. El promite adăpost, oricât de puternic
ar fi pericolul. Ziua de astăzi nu face excepţie de la acest ade-
văr, deci nu te teme.

:
re
ca
Provo

Caută pe internet câteva clipuri cu efectele unui

uragan. Gândeşte-te că există forţe distructive şi
mai mari, chiar în comportamentul nostru.

143
 13 mai

„Şi atunci, Cel Atotputernic va fi aurul tău, argintul tău,

bogăţia ta. Atunci, Cel Atotputernic va fi desfătarea ta
şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.” – Iov 22:25,26

P
rocentul mortalităţii huhurezilor tineri este mare, deoare-
ce huhurezii tineri nu au voie să vâneze dacă nu reuşesc
să găsească teritorii neocupate. În general, teritoriile în-
vecinate sunt ocupate, şi ei ajung să moară înainte de a găsi
teritorii mai îndepărtate de cuibul lor.

Statutul de străin nu se referă numai la cetăţenie. Poţi fi străin în

alt oraş sau într-o altă zonă geografică a ţării tale. Poţi avea cali-
tatea de străin într-o şcoală nouă sau într-o altă colectivitate. Cel
mai rău este sentimentul că eşti străin pentru cineva. Te poţi simţi
străin chiar între prietenii tăi sau în familia ta. Acest sentiment apa-
re atunci când ceilalţi nu ne înţeleg sau când ne ignoră. Răceala
cu care ne tratează sau cu care ni se adresează, folosirea unui
limbaj oficial sunt indiciile înstrăinării. Uneori ne înstrăinăm singuri,
prin izolarea noastră de ceilalţi, de problemele şi bucuriile lor; al-
teori suntem izolaţi de către ceilalţi fără explicaţii. Oricare ar fi mo-
dul în care am ajuns să ne simţim străini, situaţia ne apasă şi avem
nevoie de sprijin. Mântuitorul a fost de multe ori tratat ca un străin,
chiar în localitatea natală şi chiar printre ai Lui. La momentul cel
mai important al lucrării Sale, a fost părăsit chiar de către ucenici.
El ştie sentimentul de singurătate şi promite că va avea grijă de
oricine se simte tratat aşa. El ştie toate simţămintele tale şi vrea să
te elibereze de orice întristare.
:
re
ca
Provo

Dacă ai sentimentul că eşti tratat ca un străin,

gândeşte-te ce paşi ai putea face tu spre
persoanele care s-au îndepărtat de tine.

144
 14 mai

„Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul

Dumnezeu este Stânca veacurilor.” – Isaia 26:4

C
ascada Angel (descoperită în 1935) din Venezuela este
cea mai înaltă cădere liberă de apă (979 metri), fiind de
18 ori mai mare decât cascada Niagara, cu cei 55 de
metri ai săi. Totuşi, în cultura generală, Cascada Niagara se bu-
cură de mai mare notorietate. Oare de ce?

Căderea este ceva care atrage atenţia, indiferent dacă e vorba

de căderea unui obiect, a unei cantităţi de apă sau a unui om.
Oamenii se transformă imediat în spectatori când ceva cade.
Se feresc dacă un obiect mai mare e în cădere aproape de ei;
fotografiază o cascadă şi iau imaginea ca amintire, iar, dacă e
vorba de căderea cuiva, se discută, se fac presupuneri, analize
şi se pronunţă verdicte. Ni se întâmplă tuturor să cădem în di-
ferite feluri. Nu ne simţim bine dacă există martori. Parcă dure-
rea este mai uşor de suportat dacă nu mai ştie nimeni despre
căderea noastră. Cu cât sunt mai mulţi martori, cu atât se pare
că ridicarea este mai dificilă. Important însă de ştiut e faptul că
cel care stă pe Stânca Veacurilor nu va cădea niciodată.

:
re
ca
Provo

Vizionează imagini cu cele două cascade pomenite

mai sus, dar şi cu unele din ţara noastră.

145
 15 mai

„Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul

şi a cărui nădejde este Domnul!” – Ieremia 17:7

Ţ
estoasa-vultur are în vârful limbii o prelungire în formă
de vierme, pe care o expune în timp ce stă nemişcată
pe fundul apei. Peştii mai mici se apropie, fără a observa
gura larg deschisă. Dacă ea consideră că merită, atunci închi-
de gura şi prinde victima.

Capcanele există la fiecare pas. Sunt întinse de vrăjmaşul tu-

turor, Satana, dar pot fi plasate şi de către semenii noştri şi
uneori chiar de noi înşine. Putem deveni victime în multe feluri
şi situa­ţii. Nici chiar măsurile de precauţie nu sunt suficiente
pentru a elimina aceste pericole. Putem fi atraşi în locuri sau
contexte la prima vedere inofensive, pentru ca apoi să consta-
tăm că am fost păcăliţi. Din păcate, după ce devenim victimă,
nu ne ajută cu nimic găsirea de scuze. Trebuie să fim atenţi în
fiecare moment când suntem pe cale să luăm decizii. Naivita-
tea nu este o soluţie pentru noi; nu ne putem încrede total nici
în anturajul nostru şi nici măcar în capacităţile noastre. Doar o
legătură strânsă cu Dumnezeu prin rugăciune şi prin studierea
Cuvântului inspirat ne poate proteja de orice capcană. Conti-
nuitatea şi seriozitatea relaţiei cu Dumnezeu sunt şansa noas-
tră de reuşită în această lume plină de răutate şi de pericole.
Nu este ceva ce costă foarte scump, dar presupune accepta-
rea prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră. Dacă Îi permiţi, El
va veghea asupra vieţii tale şi azi.
:
re
ca
Provo

Priveşte sau discută cu un pescar. Vezi în ce fel

păcăleşte peştii pe care îi prinde. Fă o analogie cu
metodele duşmanului oamenilor, Satana.

146
 16 mai

„Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu,

cererile mele.” – Psalmii 116:1

D
acă Îl iubim pe Domnul Hristos, atunci vom dori să trăim
pentru El, să-I prezentăm darurile noastre de mulţumire
şi să lucrăm pentru El. Atunci, orice lucrare va fi uşoară.
Atunci, dorinţa Sa de a-i mântui pe oameni ne va cuprinde şi
pe noi.” – Ellen White

Dumnezeu iubeşte necondiţionat, îi iubește chiar şi pe duşmanii

Lui. Pe noi ne-a iubit încă de pe vremea când nu-I eram prieteni şi
nu Îl cunoşteam. Oamenii îi iubesc pe cei care le fac bine, pe cei
care le sunt apropiaţi şi simpatici. Chiar şi pe Dumnezeu Îl iubim,
cel puţin pentru început, pentru că ne dă binecuvântări şi pentru
că ne răspunde la cererile făcute. Dacă nu ne răspunde, avem
tendinţa de a ne supăra pe El şi a ne îndepărta de El. Evoluţia unui
creştin apare atunci când şi în situaţii mai puţin favorabile creşti-
nul rămâne ataşat de Dumnezeu. Satana era convins că Iov se va
lepăda de Dumnezeu dacă nu va mai fi binecuvântat. Dar marea
surpriză a venit când Iov declara la final: „Fie Numele Domnului
binecuvântat.” De fapt, aceasta este şi marea dorinţă a lui Dum-
nezeu – să Îl iubim ca pe un Tată, indiferent dacă poate sau nu
să ne răspundă la toate cererile, şi să avem încredere că El ne
doreşte numai binele. Până când vom înţelege mai mult, El este
fericit că Îl iubim aşa cum suntem în stare acum, deci să iubim cu
toată cunoştinţa şi cu toată puterea pe care le avem acum.
:
re
ca
Provo

Roagă-te să Îl poţi iubi necondiţionat. Este o cerere

la care sigur va răspunde.

147
 17 mai

„Voi sunteţi prietenii Mei dacă faceţi ce vă

poruncesc Eu.” – Ioan 15:14

Î
n legislativul britanic, care numără 650 de membri, sunt lo-
curi mai puţine decât acest număr! Cine întârzie trebuie să
stea în picioare. În concluzie, oricât de punctuali ar fi parla-
mentarii, cineva tot rămâne fără loc.

În general, filosofia de viaţă a oamenilor este bazată pe com-

petiţie. Dacă cineva câştigă un premiu, alţii trebuie să piardă;
dacă o persoană ia un salariu mai mare, alte persoane trebuie
să primească mai puţin. Locul la facultate se obţine pe seama
căderii altcuiva; pentru ca o parte dintre oameni să aibă mânca-
re din belşug trebuie ca o altă parte mai numeroasă să rabde de
foame. Totul este un continuu concurs. Pentru mintea noastră
educată în acest fel, devine foarte greu de acceptat ideea că
Dumnezeu ar putea pregăti locuri pentru fiecare în cerul Său.
În viziunea noastră, unii vor fi mântuiți, vor câştiga un loc, iar alţii
nu vor apuca să-şi câştige intrarea, deci vor pierde. Din fericire,
la plecarea de pe pământ, după înviere, Isus a promis că pre-
găteşte locuri, fără a preciza limite, numere, concurenţă şi alte
astfel de lucruri. Testamentul Lui de plecare se referă doar la
calitatea noastră de copii ai lui Dumnezeu şi dorinţa Sa ca noi
să acceptăm această calitate; în rest, e treaba Lui în ce priveşte
locurile. Chiar acum când citeşti, gândeşte-te că un loc ar putea
fi ocupat de tine sau ar putea rămâne gol în ziua venirii Lui pe
norii cerului. Este locul tău rezervat de către Mântuitorul.
e:
ar
oc
Prov

Gândeşte-te la câteva persoane importante

pentru tine care ai vrea să fie în cer; roagă-te să îşi
folosească locul pregătit de Mântuitorul.

148
 18 mai

„«Strigă de veselie şi bucură-te, fiica Sionului!

Căci, iată, Eu vin şi voi locui în mijlocul tău», zice
Domnul.” – Zaharia 2:10

M
oliile fug dacă, în dulap, pe rafturi sau atârnate printre ha-
ine, se pun câteva pacheţele de frunze uscate de men-
tă. Hainele vor căpăta şi un miros discret de prospeţime.
Efectul creşte dacă se pun şi câteva pacheţele care conţin coji
de portocale.

Întotdeauna există ceva care, prin simpla prezenţă, transformă în

bine atmosfera. Există persoane care atunci când îşi fac apariţia
undeva parcă luminează încăperea. Sunt acei oameni speciali
care parcă vestesc mereu numai de bine. Chiar şi în situaţii difici-
le, aceşti oameni înseninează locul. Ni-i dorim lângă noi, le cău-
tăm prietenia şi facem tot posibilul să nu lipsească de la întâlnirile
importante; am fi dispuşi să le creăm condiţii cu totul deosebite
numai să fie prezenți. Dacă astfel stau lucrurile cu nişte simpli oa-
meni aducători de senin şi bine, oare cum ar trebui să fie atunci
când vorbim despre Cel ce înmiresmează totul cu prezenţa Lui,
Acela care prin simpla apariţie stinge orice energie negativă şi re-
naşte orice speranţă? Ce ar trebui să facem pentru ca El să nu
lipsească? Prin ce argumente L-am putea ademeni să vină? De
fapt, întrebarea adevărată este: Are El nevoie de un protocol spe-
cial pentru a ne onora cu prezenţa? Nu. Deşi ar merita orice efort,
El nu vrea decât să Îl primim în normalitatea noastră, să Se bucure
ori să Se întristeze odată cu noi. Are nevoie doar de o invitaţie, atât.
:
re
ca
Provo

Invită pe cineva cu care te simţi bine să vină în

vizită la tine astăzi.

149
 19 mai

„Aşa că putem zice plini de încredere: «Domnul

este ajutorul meu, nu mă voi teme. Ce mi-ar putea
face omul?»” – Evrei 13:6

E
nglezii au inventat primul tanc (tank) în timpul Primului
Război Mondial. Cuvântul „tank” a fost folosit pentru că nu
înseamnă nimic şi nu le dădea nemţilor nicio idee despre
ceea ce ar fi putut fi maşinăria respectivă. Duşmanii îşi puteau
creiona cele mai nebune scenarii şi puteau fi luați prin surprin-
dere, nu ştiau în ce fel s-ar putea pregăti să riposteze.

Multe lucruri din sfera noastră de existenţă nu ne sunt cunos-

cute. Nu trebuie să fi testat drogurile ca să înţelegi ce sunt; nu
e nevoie să experimentăm imoralitatea pentru a o înţelege; nu
e necesar să bem alcool ori să fumăm pentru a ne convinge că
sunt rele. Teoria lui Satana este aceasta: „Nu ai de unde să ştii
dacă nu ai încercat.” El ştie că unele lucruri pot fi distrugătoare
chiar de la primul contact cu ele. Chiar dacă ne-am propune
să testăm toate relele, tot nu vom isprăvi; chiar dacă am vrea
să vedem cât de rău este în mocirla cea mai de jos, va exis-
ta mereu un „şi mai jos”. Opţiunea singură la care ne putem
gândi este aceea de a-L copia pe Mântuitorul nostru în toate,
iar acolo unde nu înţelegem lucrurile, să Îi cerem protecţie şi
călăuzire. Sub nicio formă nu va lăsa fără răspuns o asemenea
cerere. El ne va direcţiona spre lucrurile constructive, pozitive
şi mântuitoare. Nu are rost să ne procupăm cu înţelegerea ră-
ului, avem şi aşa prea puţin timp pentru bine.
:
re
ca
Provo

Caută definiţia cuvântului „gratitudine” şi aplică-l

în viaţa ta astăzi.

150
 20 mai

„Domnul este partea mea de moştenire…, de aceea

nădăjduiesc în El.” – Plângerile 3:24

F
ructele de lotus (o plantă acvatică, în Antichitate conside-
rată sacră) sunt purtate de râuri. Seminţele pot pluti foarte
mult timp, chiar şi 1 000 de ani, înainte de a germina. După
un drum incredibil de lung, ele pot da naştere unei alte plante.

Uneori considerăm o pierdere de timp să citim şi să recitim

Biblia la rând. Dar, fără să realizăm prea bine, cuvintele Scrip-
turii, făgăduinţele şi poruncile sunt ca nişte seminţe de lotus.
Vor pluti o vreme prin apele experienţelor noastre şi când o
nevoie va crea momentul propice, acestea vor da naştere la o
încurajare sau la o idee de orientare prin decizii potrivite. Ni-
ciun cuvânt nu rămâne fără rod. De aceea este foarte indicat
să citim şi să recitim cuvinte inspirate. Ele se vor depozita în ini-
ma noastră, iar, la vreme de nevoie, vor ieşi la suprafaţă, chiar
atunci când nimeni nu ne va putea fi alături sau nu va şti ce
să ne spună. Nu există ceva mai valoros din care să ne putem
alimenta în fiecare zi decât Cuvântul lui Dumnezeu. Energia şi
discernământul, răbdarea şi sentimentele noastre au nevoie
de această sursă de hrană curată, sănătoasă şi sigură. Avem
nevoie de câteva minute la începutul fiecărei zile în care să
ne aşezăm în faţa acestui Cuvânt, şi vom aduna putere pentru
alergarea zilei întregi. Nu este o obligaţie, ci e cea mai mare
oportunitate pe care o avem.
:
re
ca
Provo

Nu pleca din casă până când nu citeşti măcar o

pagină din Biblia ta.

151
 21 mai

„Iată, voi îndrepta spre el pacea ca un râu şi slava

neamurilor ca un pârâu ieşit din matcă (…) şi veţi fi
purtaţi în braţe şi dezmierdaţi pe genunchi.” –
Isaia 66:12

U
rsul koala nu bea niciodată apă. Necesarul hidric şi-l asi-
gură din frunzele de eucalipt. În limba populaţiei abori-
gene, koala înseamnă „fără apă”. Un koala nou-născut
are mărimea unui bob de fasole şi greutatea de 3 grame.

Pentru fiecare dintre noi, ca şi pentru orice fiinţă din universul

Său, Creatorul a conceput un mod de funcţionare şi un plan de
resurse pentru existenţă. Cum ar fi fost dacă toate fiinţele tre-
buiau să se hrănească din aceeaşi resursă şi cu acelaşi fel de
hrană? În măreţia Lui, ne-a făcut diferiţi şi potriviţi ca să convie-
ţuim. Unele calităţi pot părea ciudate, altele pot provoca dileme
şi întrebări. Nu ştim cu exactitate cât înţeleg animalele din ceea
ce se petrece cu ele sau în jurul lor, aşa cum nu ştim pe deplin
nici măcar ce se întâmplă cu noi. Vor fi lucruri şi detalii pe care
le vom descoperi în viitor, aici, pe pământ, sau după începerea
vieţii în Împărăţia lui Dumnezeu. Important pentru noi este să
înţelegem cât de mult putem specificul vieţii noastre şi să apli-
căm acele principii care ne vor păstra cât mai bune condiţiile de
funcţionalitate şi existenţă. Sfaturile şi chiar regulile oferite de
Creatorul nostru nu sunt restrictive, ci ne protejează şi ne asigu-
ră o viaţă deplină. E momentul să-ţi verifici stilul de viaţă.
:
re
ca
Provo

Ţine minte şi consumă astăzi doi litri de apă

proaspătă şi curată.

152
 22 mai

„Nu te teme de nimic, căci Eu sunt cu tine, Eu

voi aduce înapoi neamul tău de la răsărit şi te voi
strânge de la apus.” – Isaia 43:5

U
neori, lupta împotriva celui ce ne face rău este foarte ane-
voioasă. Spre exemplu, în California, este interzisă monta-
rea unei curse de şoareci fără permis de vânătoare. Legis-
laţia unor ţări îl protejează mai mult pe hoţ decât pe păgubit, pe
agresor mai mult decât pe victimă şi aşa mai departe.

În lumea strâmbă în care trăim, nu este de mirare că până şi le-

gile din state civilizate sunt parcă menite să protejeze mai mult
răul decât binele. Dar chiar şi societatea favorizează în multe
cazuri răul şi nefirescul. Poate ţi s-a întâmplat chiar ţie să fii luat
în râs pentru că nu vrei să consumi alcool sau substanţe dău-
nătoare. E posibil să te fi simţit ruşinată pentru că nu practicai
sexul la întâmplare şi fără o legătură de căsătorie. Vor fi colegi
care te dau deoparte pentru că nu râzi la bancurile „dezbrăcate”
pe care le spun sau pentru că nu te uiţi la filmele „deochiate” la
care se uită majoritatea. Gândeşte-te că, dacă îi laşi să te deter-
mine în sens negativ, ei au câştigat, şi răul triumfă. Asumă-ţi ris-
cul de a pierde câţiva falşi prieteni pentru principiile tale curate
şi vei simţi mai multă satisfacţie decât dintr-o pseudoprietenie.

:
re
ca
Provo

Analizează ce aspect al vieţii tale este mult

influenţat de părerea celorlalţi. Fă o schimbare
curajoasă!

153
 23 mai

„Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci

a lor este Împărăţia cerurilor!” – Matei 5:10

T
oţi aceia care în timp de răutate vor fi gata să servească
fără teamă lui Dumnezeu vor avea nevoie de curaj, stator-
nicie şi o cunoaştere a lui Dumnezeu şi a Cuvântului Său;
căci cei care sunt credincioşi lui Dumnezeu vor fi prigoniţi, inten-
ţiile lor, răstălmăcite, strădaniile lor cele mai bune vor fi interpre-
tate greşit, iar numele lor, lepădate ca fiind rele.” – Ellen White

Dumnezeu promite că ne va fi alături în trecerea noastră prin

experienţele vieţii, dar alege să nu ne izoleze de semenii noştri
nici măcar atunci când aceştia se poartă nepotrivit ori nu în-
ţeleg felul nostru de a ne trăi credinţa. Aproape zilnic putem
să ne confruntăm cu prejudecăţi legate de religie. În multe
situaţii, stilul nostru de viaţă sau regimul alimentar ne poate
face subiect de bârfă, dispreţ sau chiar judecată. Ne doare de
fiecare dată acest lucru, avem tendinţa să ne ascundem iden-
titatea religioasă sau să nu declarăm chiar tot ce credem şi să
ne prefacem că suntem la fel ca toţi ceilalţi. Dar Cuvântul lui
Dumnezeu ne încurajează să îndrăznim şi nu se limitează la în-
demnuri, ci ne asigură de sprijin în situaţii care ar putea deveni
neplăcute. Este o onoare să devenim martori consecvenţi prin
traiul nostru, chiar dacă ne putem confrunta cu reacţii şi atitu-
dini nu tocmai binevoitoare. Vom experimenta apartenenţa la
echipa lui Dumnezeu.
:
re
ca
Provo

Vezi dacă întâlneşti azi pe cineva care e victima

unor prejudecăţi; ia-i apărarea sau măcar oferă-i
suport moral.

154
 24 mai

„Vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va

preface în bucurie.” – Ioan 16:20

N
orii Cirus seamănă cu nişte coame albe, fluturând în
vânt. Ei sunt mase de cristale de gheaţă, care plutesc la
mare altitudine. În funcţie de direcţia lor, anunţă fie timp
frumos, fie timp urât. Interpretarea ţine de cunoştinţe destul
de aprofundate de meteorologie, deci amatorii pot confunda
direcţiile.

Când apar norii în viaţa noastră, simţim că le facem faţă cu

greu. Ne temem de obicei de lucrurile necunoscute, de eveni-
mentele al căror final nu îl putem intui. Pe de o parte, am vrea
să ştim totul dinainte, iar pe de altă parte, ne temem să ne
imaginăm şi să conturăm în vreun fel viitorul. Uneori, suntem
tentaţi să citim horoscopul sau să interpretăm visele şi, dacă
ceea ce aflăm nu e de bine, ne întristăm şi mai mult şi regre-
tăm că am cercetat în acest fel. Oricum ar fi, încercările noastre
de a prevedea ce se va întâmpla nu aduc mai multă linişte şi
siguranţă. Dimpotrivă, ne tulbură mai rău şi ne determină să
luăm decizii foarte greşite.

Ar fi mai înţelept să lăsăm previziunile şi interpretarea viitorului

în seama lui Dumnezeu, iar noi să dezvoltăm mai mult o relaţie
de încredere şi dependenţă faţă de El. În acest fel, nu vom
avea surprize nedorite, ci liniştea ocrotirii Lui.
:
re
ca
Provo

Dacă ai vreo presimţire negativă ori o problemă

care te frământă, nu pleca la drum cu aceste
poveri; roagă-te deschis lui Dumnezeu să te
elibereze de aceste apăsări.

155
 25 mai

„Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te iau

de mâna dreaptă şi-ţi zic: «Nu te teme de nimic,
Eu îţi vin în ajutor!»” – Isaia 41:13

U
n crocodil, care este de altfel destul de periculos, nu
poate face un lucru simplu – nu poate scoate limba.
Structura lui nu-i permite acest gest. În zona statului
Florida, turiştii pot vedea crocodili chiar pe şosea uneori, aceş-
tia traversând dintr-o zonă mlăştinoasă pe partea cealaltă a
drumului. Obişnuinţa îi face pe localnici să nu se sperie prea
tare, dar pe turişti acest lucru îi îngrozeşte.

Când întâlnim pentru prima dată ceva periculos sau imoral, avem
o reacţie de respingere, simţim că ne dorim să nu mai venim în
contact cu aşa ceva. Dar, dacă experienţa se repetă de câteva ori
şi acceptăm să ni se mai întâmple, vom observa că reacţionăm
mult mai puţin, apoi devenim insensibili la ceea ce altădată ne-a
oripilat sau ne-a provocat groază. Se instalează obişnuinţa, ne fa-
miliarizăm şi devine parte din mediul nostru. La primele apariţii
în viaţa noastră, păcatul ne sperie şi ne displace profund, apoi,
dacă îi permitem să reapară şi poate chiar îl căutăm noi din curio­
zitate negativă, el va deveni ceva acceptabil şi, în cele din urmă,
chiar plăcut. În acel moment, lucrarea de curăţire va fi dificilă şi va
necesita mult ajutor din partea lui Dumnezeu, altfel nu am mai
putea să ne vindecăm. Ideal ar fi ca, atunci când apare perspec-
tiva unui păcat, să ne oprim, să ne cutremurăm şi să alergăm la
Salvatorul sufletului nostru. Oricât de mic şi atractiv ar părea, cu
păcatul nu trebuie să relaţionăm nici măcar în joacă.
:
re

Analizează cu atenţie un lucru rău pe care îl

Provoca

accepţi în viaţa ta şi cu care te-ai obişnuit deja.

Cere ajutor astăzi pentru a începe lupta cu această
slăbiciune.

156
 26 mai

„Tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te

sperii de cuvintele lor (…) şi nu te înspăimânta de
feţele lor.” – Ezechiel 2:6

Î
n caz de atac, măgăruşul african stă faţă în faţă cu inamicul, în
timp ce restul grupului se refugiază. Din acest motiv, măgarul
este considerat prostuţ, deoarece se lasă foarte uşor prins. În
realitate, încearcă doar să îşi protejeze teritoriul şi familia, sacrifi-
cându-se pentru ca toți ceilalţi să aibă timp să se refugieze.

Sacrificiul nu este un lucru dorit de cineva. Nu ne place să ne

sacrificăm pentru ceilalţi, chiar dacă pretindem că îi iubim. Sacri-
ficiile pe care le facem nu sunt din categoria pierderii vieţii, ci în-
seamnă mai degrabă renunţarea la confortul nostru sau la un mic
privilegiu de care ne bucurăm. Ni se cere uneori să renunţăm la
părerile noastre sau la poziţia socială pe care o avem. Sacrificăm
câteodată din timpul nostru sau din banii noştri. Când întreţinem
o prietenie, sacrificăm ocazii de bucurie personală, egoistă, în fa-
voarea celuilalt. Acceptăm schimbarea unei locaţii de vacanţă de
dragul celor pe care îi preţuim. Sunt sacrificii mărunte, dar le fa-
cem cu destul de multă dificultate. Să ne gândim însă cum a fost
pentru Fiul lui Dumnezeu: a părăsit tronul din cer, a acceptat să
devină fiinţă omenească expusă ispitirii, suferinţei şi nedreptăţii; a
sacrificat belşugul de hrană din cer pentru post şi rugăciune pe
pământ, iar, în final, Şi-a oferit viaţa ca jertfă pentru noi, de dragul
salvării noastre. În ce fel am putea să-I mulţumim astăzi?
:
re
ca
Provo

Spune cuiva despre sacrificiul Mântuitorului sau

oferă cartea Viaţa lui Iisus unei persoane cu care vii
în contact.

157
 27 mai

„Căci cel ce se atinge de voi se atinge de lumina

ochilor Lui.” – Zaharia 2:8

O
parte extrem de importantă a unei vieţuitoare este
ochiul. Ochiul vulturului funcţionează ca un telescop,
iar cel al pitulicii, ca o lupă. Vulturul fixează prada şi o
urmăreşte de la sute de metri.

Practic, ochii vulturului sunt cea mai importantă armă a lui.

Pentru cea mai mare parte dintre oameni, văzul este cea mai
importantă capacitate. Dacă se apropie ceva periculos de
ochii noştri, închidem pleoapele şi ne protejăm cu mâinile.
Ochii au emblema de cea mai scumpă parte a corpului nos-
tru, după cum vedem din sintagma „ca lumina ochilor”. Pentru
Dumnezeu noi suntem atât de preţioşi că ne echivalează cu
lumina ochilor Lui. Şi când afirmă acest lucru nu o face gratuit.
Gândeşte-te că a fost dispus pentru salvarea noastră să ofere
viaţa Fiului Său. Valoarea noastră nu stă în ceea ce noi suntem
sau am putea să facem. El nu ne preţuieşte datorită perfor-
manţelor noastre sau a ceea ce ar putea câştiga de pe urma
noastră. Suntem preţioşi datorită alegerii Lui. Efectiv, El a decis
că însemnăm atât de mult, încât ar face orice să ne salveze şi
să ne aibă lângă El. Întreabă-te cât de conştient eşti de valoa-
rea ta! Poţi estima cât de mult face Dumnezeu pentru tine? Îţi
este uşor sau greu să renunţi la Tatăl tău?

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te puţin la cel mai scump lucru pe care

îl ai. Ce ai fost dispus să faci pentru a avea acel
lucru?

158
 28 mai

„Nu se va mai auzi vorbindu-se de silnicie în ţara ta, nici

de pustiire şi prăpăd în ţinutul tău, ci vei numi zidurile
tale «Mântuire» şi porţile tale «Laudă».” – Isaia 60:18

R
egele Henry I al Angliei a fost primul care a oficializat yar-
dul, pentru a standardiza sistemul de măsurători. Yardul
era de fapt distanţa dintre bărbia lui şi vârful degetelor
de la mână. De aceea sistemul de măsurători se mai numeşte
şi „imperial”.

Când vorbim despre echilibru sau despre temperanţă, folosim ex-

presia „cu măsură”. Nu ştim întotdeauna la ce se referă expresia şi
în ce fel evaluăm, la ce ne raportăm. Pe noi ne afectează foarte
mult nedreptatea, indiferent când are loc şi din ce motive. Apa-
riţia păcatului a adus cu sine şi acest dezechilibru. Odată ce s-a
petrecut, o nedreptate se rezolvă doar dacă cineva acoperă pre-
judiciul produs. Visul lui Dumnezeu este acela de a stinge conflic-
tele şi diferenţele nedrepte. Sacrificiul Său a fost adus chiar pentru
acest scop. Dimensiunile jertfei de pe cruce nu se limitează doar
la plata pentru păcatul nostru, ci presupun și restabilirea dreptăţii,
a corectitudinii în universul întreg. Credincioşii ştiu că tribunalele
din lume nu vor putea satisface nevoia de dreptate şi, oricât de
bine intenţionate ar fi, tot nu vor putea îndeplini o asemenea sar-
cină. Păcatul în sine este o imensă nedreptate. Nu putem păcătui
fără să afectăm pe cineva, prin urmare, Dumnezeu ne promite că,
odată cu mântuirea, va înceta şi acest rău imens. Până atunci însă,
provocarea noastră este să trăim cât de drept posibil.
e:
ar
Provoc

Aminteşte-ţi dacă ai nedreptăţit pe cineva în

ultima vreme şi cere-i scuze acelei persoane. Dacă
e posibil, îndreaptă greşeala făcută.

159
 29 mai

„Nu soarele îţi va sluji ca lumină ziua, nici luna nu va

mai lumina cu lumina ei; ci Domnul va fi Lumina ta
pe vecie şi Dumnezeul tău va fi slava ta.” – Isaia 60:19

N
oua Zeelandă este singura ţară din lume care conţine
toate tipurile de climă. Poziţia ei pe glob şi contextul
geografic favorizează acest lucru. Interesant este că lo-
cuitorii ţării nu sunt în totalitate încântaţi de acest lucru. Pentru
mulţi dintre ei, visul la o ţară mai bogată din punct de vedere
economic este mai important decât clima atât de variată.

Fiinţa omenească a dezvoltat o caracteristică pe care o numim

nemulţumire. Acest lucru se manifestă atunci când, deşi există
motive evidente de bucurie şi satisfacţie, noi refuzăm să fim re-
cunoscători şi să acceptăm că ne convine. Pentru foarte mulţi
oameni, îndeplinirea dorinţelor nu este decât o etapă, o treaptă
spre un alt vis şi o altă dorinţă. De fiecare dată când o dorinţă se
împlineşte, omul respectiv, în loc să trăiască bucuria reuşitei, um-
breşte clipa cu un nou standard.

Ai fost rănit vreodată de părinţii tăi când ai venit cu o notă bună

acasă, iar ei au zis: „Da, dar... se putea mai bine sau altcineva
a primit mai mult”? Cum te-ai simţit? Nu-i aşa că ai vrut să re-
nunţi? Imaginează-ţi cum Se simte Dumnezeu când ne oferă
daruri şi face lucruri pentru noi, iar noi spunem mereu: „Da, dar,
dacă era altfel” sau: „Da, dar mai vreau şi...”.
:
re
ca
Provo

Astăzi ar fi un moment bun să Îi fim recunoscători

măcar pentru un lucru pe care l-a făcut recent
pentru noi.

160
 30 mai

„Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii

vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul
de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!
Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă!” – Matei 5:11,12

E
l Îşi întoarce privirile de la ambiţioşii favoriţi ai lumii aces-
teia spre aceia pe care ei i-au dezmoştenit, numindu-i
fericiţi pe toţi aceia care primesc lumina şi viaţa. Celor
săraci cu duhul, celor blânzi, celor smeriţi, celor întristaţi, celor
dispreţuiţi, celor prigoniţi, El le deschide braţele Sale ca un re-
fugiu.” – Ellen White

Se ştie că este imposibil să fim acceptaţi de către toţi oamenii

şi în niciun caz nu ne vor plăcea toţi. Din nefericire, sunt şi per-
soane care ne pot privi cu ură. Ura oamenilor este motivată de
multe lucruri: poate fi vorba de invidie, de opinii diferite sau ges-
turi ofensatoare. În general, duşmănia se clădeşte pe o sămânţă
de antipatie, apoi îşi caută pretexte. Cel mai folosit pretext pentru
ură este credinţa cuiva. Deşi pare greu de înţeles, însăşi religia
oamenilor este folosită ca justificare pentru răutate şi chiar răz-
bunare. De-a lungul timpului, multe cruzimi au avut loc din cauza
convingerilor religioase; în numele credinţei s-au comis crime şi
atrocităţi inimaginabile. E posibil ca şi astăzi să existe oameni care
reacţionează negativ şi chiar duşmănos la aflarea credinţei noas-
tre. Dumnezeu ştie acest lucru şi ne previne, încurajându-ne.

:
re
ca
Provo

Vezi dacă cineva dintre cunoscuţi este tratat cu

răutate din cauza diferenţelor de credinţă sau rasă
ori sex. Ia-i apărarea acelei persoane.

161
 31 mai

„Vor zidi case şi le vor locui; vor sădi vii şi le vor

mânca rodul. (…) Căci zilele poporului Meu vor fi
ca zilele copacilor, şi aleşii Mei se vor bucura de
lucrul mâinilor lor.” – Isaia 65:21,22

P
erechea de acvile își repară în fiecare an cuibul, comple-
tându-l cu crengi noi. Face acest lucru până când crean-
ga care susţine cuibul cedează sub greutatea acestuia
şi se rupe. Păsările nu sunt capabile să evalueze greutatea
extinderii făcute şi forţează astfel limitele. Din fericire, ele se
salvează zburând dacă se prăbuşeşte cuibul prea greu.

Trăim o mare dezamăgire atunci când muncim mult pentru un

proiect, iar, la final, constatăm că nu a meritat efortul ori undeva
pe traseu se întâmplă ceva rău şi totul se dărâmă. Cu cât suntem
mai aproape de final, cu atât ne doare mai tare eşecul. Uneori
simţim că ceva nu merge şi totuşi insistăm; primim semnale din
când în când că ar trebui să reevaluăm anumite planuri şi să le
ajustăm, dar noi nu acceptăm ideea prea bine şi continuăm în di-
recţia iniţială. Nu întotdeauna îndârjirea este ceva bun; este mare
diferenţă între a fi hotărât şi a fi încăpăţânat. De multe ori, Dum-
nezeu ne sugerează prin Cuvântul Lui, prin îndemnuri pe care le
simţim în cugetul nostru sau prin vocea unor persoane de lângă
noi că ar trebui să schimbăm ceva ori chiar să renunţăm la unele
proiecte. Fii astăzi mai atent la astfel de semnale!

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te care este proiectul tău principal chiar

acum. Fă o scurtă evaluare şi vezi dacă ar trebui
ajustat ceva.

162
 06
IUNIE
 1 iunie

„Un om credincios este năpădit de binecuvântări.”

– Proverbele 28:20

M
ăsurarea vieţii omului nu este în funcţie de timp, ci de
buna ei folosire. Doar o viaţă trăită pentru alţii este o
viaţă care merită trăită.” – Octavian Paler

Este greu să stabilim noi, ca oameni, cine este şi cine nu este

credincios, pentru că inima omului o cunoaşte doar Dumne-
zeu. Din acest motiv, ceea ce putem face noi este să privim
spre inima noastră. Şi aşa este un proces destul de greu, dar
sunt mai multe şanse. Introspecţia poate fi făcută dacă Îi ce-
rem ajutor Duhului Sfânt. Putem exersa autoevaluarea. În fie-
care seară privim retrospectiv ce am realizat în timpul zilei şi
mai ales ce ne-a motivat să facem acele lucruri sau gesturi.
Din motivaţii putem descoperi cum este inima noastră. În ochii
lui Dumnezeu sunt mai importante motivele decât rezultate-
le în sine; pentru oameni sunt importante performanţele. Pe
noi ne impresionează rezultatul, nu procesul în sine. Din acest
motiv nu avem rezistenţă atunci când schimbările şi progresul
nostru durează. Noi apreciem momentele de vârf, în timp ce
Dumnezeu umple de importanţă fiecare clipă şi orice etapă pe
care o parcurgem. El vrea să ne umple de sens fiecare pas din
viaţa noastră, inclusiv paşii de astăzi.

:
re
ca
Provo

Scrie o listă cu cele mai recente cinci

binecuvântări primite de la Dumnezeu. Vezi în ce
măsură ai putea răsfrânge una dintre ele şi asupra
altei persoane.

164
 2 iunie

„«Puneţi-Mă astfel la încercare», zice Domnul

oştirilor,«şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide
zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi
belşug de binecuvântare.»” – Maleahi 3:10

P
loaia – un curent de aer cald duce umiditatea în atmo-
sferă. Sus, vaporii de apă se adună în picături (se con-
densează). Această masă de picături de apă şi gheaţă
este norul. Când picăturile se măresc, norul „explodează” şi dă
drumul la ploaie. Până ajung la noi, picăturile se pot încălzi din
nou şi uneori beneficiem de un duş natural plăcut.

Nu ştim în ce fel alege Dumnezeu să ofere binecuvântări şi nici

nu cunoaştem toate criteriile după care ia decizia de a revărsa
lucruri bune în viaţa cuiva. Ştim că atunci când face acest lu-
cru îl face într-un mod neaşteptat, gratuit şi ireproşabil. Pentru
Dumnezeu nu este important cât de vizibile sunt binecuvân-
tările, El vrea să ofere totul pe deplin. Are nevoie de porţi des-
chise şi inimi care să primească ceea ce aduce. Nu cantitatea
şi nici meritele noastre, ci bunătatea Lui nemărginită contea-
ză. Deosebit de interesant este faptul că binecuvântările sunt
personalizate pentru fiecare primitor. El ştie ce avem nevoie,
când şi cum. Pregăteşte totul în cel mai mic detaliu. Astăzi are
în mod sigur ceva pregătit pentru tine. Roagă-te să observi in-
tenţia Lui şi să primeşti cu bucurie ceea ce ţi-a pregătit.

:
re
ca
Provo

Dacă ai posibilitatea, ajută pe cineva dintre

prietenii tăi să observe şi să realizeze
binecuvântările pe care le-a primit. Încurajează-l la
recunoştinţă.

165
 3 iunie

„Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte şi El nu lasă

să fie urmată de niciun necaz.” – Proverbele 10:22

P
oţi da fără iubire, dar nu poţi iubi fără dăruire.” –
Octavian Paler

Multe gesturi se pot face în mod mecanic, rod al educaţiei, al

obligaţiilor economice sau, pur şi simplu, dintr-un sentiment
de superioritate. Putem oferi cadouri din interes, putem par-
ticipa la evenimente din obligaţie, putem petrece timp cu ci-
neva condiţionaţi de situaţia noastră. Toate acestea fără vreo
legătură cu iubirea.

Dar atunci când intră în discuţie iubirea, lucrurile se schimbă.

Nu poate exista iubire fără măcar intenţia de a dărui. Iubirea nu
concepe să existe şi să nu ofere timp sau prezenţă. Cine iubeş-
te găseşte resurse şi ştie ce poate să dăruiască; iubirea oferă
fără să umilească ori să îndatoreze. Darurile făcute din iubire
nu sunt o reacţie, ci o iniţiativă. Priveşte puţin la sentimentele
tale şi la gesturile pe care le faci. Vezi ce faci din iubire şi ce
faci din alte motive. Nu trebuie să stingi simţul datoriei, raţiu-
nea colegialităţii sau necesitatea unor gesturi pragmatice. Cul-
tivă dăruirea din iubire şi vei simţi că poţi iubi mai mult. Atenţie,
nu te preface că îi iubeşti pe toţi cei cărora le dăruieşti ceva. Ar
fi trist să realizeze că nu-i aşa.
:
re
ca
Provo

Sigur că iubeşti pe cineva în mod special. Fă-i

astăzi o surpriză frumoasă (un buchet de flori, o
vizită, o carte sau ceva potrivit cu personalitatea
acelei fiinţe).

166
 4 iunie

„Şi voi copii ai Sionului, bucuraţi-vă şi veseliţi-vă în

Domnul Dumnezeul vostru, căci El vă va da ploaie
la vreme, vă va trimite ploaie timpurie şi târzie, ca
odinioară.” – Ioel 2:23

A
pa este foarte importantă şi uneori este greu de găsit
în locuri necunoscute. Dar ne ajută prietenii noştri din
natură. Albinele nu stau niciodată mai departe de 6-7
kilometri de o sursă de apă; muştele, şi mai aproape: la 90
de metri. Păsările care mănâncă seminţe beau apă la apus şi
la răsărit, le poţi urma când zboară la joasă înălţime şi în linie
dreaptă.

Unul dintre cele mai dificile lucruri pentru noi este să aşteptăm
momentele cele mai potrivite. Există un moment potrivit când
să spunem o apreciere sau o critică; sunt momente oportune
pentru o investiţie sau pentru a renunţa la ceva. Fiecare deci-
zie a noastră este legată într-un fel de o vreme potrivită. Când
Dumnezeu face un lucru, îl face la momentul potrivit. El core-
lează cele mai bune lucruri cu cele mai mari oportunităţi. Nu
se va grăbi şi nu va întârzia inutil. Dumnezeu ştie că o secundă
mai devreme ori mai târziu poate fi capitală şi din acest mo-
tiv cântăreşte tot calendarul acţiunilor Sale. Avem nevoie să
cerem răbdare şi înţelepciune, ca să aşteptăm oportunităţile
după înţelepciunea şi planurile Lui.

:
re
ca
Provo

Găseşte o decizie pe care ai tot amânat-o şi

înfăptuieşte-o astăzi, nu mai întârzia. Evident, dacă
e o decizie spre ceva pozitiv.

167
 5 iunie

„Mai mult, îţi voi da şi ce n-ai cerut.” – 1 Împăraţi 3:13

Î
n familia potârnichilor, masculul procură hrană şi apoi, curte-
nitor, se preface că scapă hrana din cioc tocmai în faţa alesei
sale. În acest fel o convinge să primească ceea ce a reuşit să
aducă, fără ca aceasta să aibă reţineri. Şi când te gândeşti că e
vorba de nişte păsări.

Dumnezeu ascultă cu atenţie rugăminţile noastre. El aude

chiar şi ceea ce nu rostim. Aude gândurile noastre şi înţele-
ge dorinţele neexprimate. Nu de puţine ori am constatat că
un lucru ne trebuia, dar noi nici nu realizasem nevoia, deci nu
l-am cerut, şi totuşi l-am primit. Pentru o clipă am realizat că
era un cadou, dar, din comoditate ori din slăbiciune, poate nici
măcar nu am mulţumit cum trebuie. Dumnezeu nu oferă daruri
incomplete, ci întotdeauna mai adaugă ceva peste deplin. El
ar vrea să pună cât mai multe binecuvântări, dar noi nu golim
prea mult inima noastră, programul nostru şi folderul nostru cu
proiecte. Unde să mai pună dacă totul este ocupat? Nu uita,
deci, când te rogi, să laşi loc în rugăciunea ta şi pentru sur-
plusul pe care El ar vrea să îl aducă. Nu insista pentru anumite
răspunsuri, roagă-L să facă aşa cum ştie că e cel mai bine. Vei
avea o mare surpriză dacă vei învăţa să-I dai libertate de răs-
puns lui Dumnezeu. Vei primi infinit mai mult decât ştii tu să
ceri.

:
re
ca
Provo

În mod sigur ştii pe cineva care nu are posibilităţi

materiale. Fă-i un dar, însă ai mare grijă să nu
umileşti ori să tratezi de sus acea persoană.
Gândeşte-te bine.

168
 6 iunie

„Dar Însuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine

negrăite.” – Romani 8:26

C
a Mijlocitor al nostru, lucrarea Sa este aceea de a ne
prezenta lui Dumnezeu ca fii şi fiice ale Sale. Hristos mij-
loceşte în favoarea acelora care L-au primit. Lor le dă
putere, în virtutea propriilor Sale merite, de a deveni membri ai
familiei imperiale. ” – Ellen White

Lucrarea de mijlocire nu se termină aici. Şi Duhul lui Dumne-

zeu face o lucrare importantă de mijlocire, doar că în sens
invers; dacă Mântuitorul mijloceşte pentru noi la Tatăl, Duhul
mijloceşte pentru Tatăl la inima noastră şi la gândul nostru. În
timp ce Mântuitorul face apel la sângele Său ca răscumpă-
rare – chiar dacă Tatăl ne iubeşte la fel de mult, dar e nevoie
de acest proces în faţa universului – cu noi şi inima noastră
lucrurile stau mult mai complicat. Noi nu putem fi obligaţi să Îl
dorim pe Dumnezeu şi nici măcar să dorim viaţa veşnică. Avem
nevoie să fim convinşi cu privire la binele nostru şi la planul
de salvare pentru noi. Suntem şi decăzuţi, dar şi orgolioşi. Noi
primim cu greu darul iertării şi este nevoie de cineva care să
ne deschidă ochii și să ne vedem starea, pentru ca apoi să do-
rim mântuirea. Duhul face această lucrare cu greu, „cu suspine
negrăite”. Oare am putea să nu mai fim atât de încăpăţânaţi şi
orgolioşi?

:
re
ca
Provo

Uşurează-I astăzi sarcina Duhului Sfânt. Roagă-te

din proprie iniţiativă pentru o legătură mai strânsă
cu Mântuitorul. Ajută şi pe altcineva să facă acest
lucru.

169
 7 iunie

„Domnul să-ţi fie desfătarea şi El îţi va da tot ce-ţi

doreşte inima.” – Psalmii 37:4

U
LM (Ultra Leger Motorise) este un mic deltaplan echipat
cu motor. Pilotarea se face stând aşezat ca într-un avion
mic. Aparatul zboară cu viteza unei biciclete motorizate.
Are ca dezavantaj principal zgomotul, altfel este o distracţie
interesantă.

Noi descoperim diferite pasiuni şi, practicându-le, simţim o re-

ală încântare. Fiecare om îşi găseşte ceva plăcut de făcut şi
petrece mult timp ori consumă resurse financiare pentru acea
plăcere. Pasiunile şi plăcerile par a fi ceva cu care ne trezim, ca
şi o setare primită din naştere. Dar, în realitate, noi alegem ce
dezvoltăm; plăcerile se educă fără să ne dăm seama şi pasiu-
nile se cultivă pas cu pas la fiecare vârstă. Nu este nevoie de-
cât de ceva care ne scoate din banal sau din cotidian. Poate fi
ceva mai costisitor sau ceva foarte ieftin. Ne face bine să avem
pasiuni şi hobby-uri. Se spune că doar oamenii morţi nu au pa-
siuni. Este important însă în ce direcţie orientăm sau permitem
ca pasiunile noastre să se îndrepte, unde ne vor conduce. Şi
în acest domeniu inspiraţia din Cuvântul lui Dumnezeu ne va
fi de ajutor.

:
re
ca
Provo

Ai o pasiune, un hobby pe care îl cultivi? Fă un gest

frumos şi împărtăşeşte cu unul dintre prieteni
hobby-ul tău. Oferă-i informaţii şi posibilitatea să
încerce. Realizaţi ceva împreună.

170
 8 iunie

„Ferice de cel ce se îngrijeşte de cel sărac, căci în

ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte.” – Psalmii 41:1

O
dragoste generoasă îşi are întotdeauna testamentul
pregătit din timp.” – Octavian Paler

Dumnezeu caută mereu pretexte ca să dea binecuvântări. Cel

mai mult Îşi doreşte să ofere. Deşi nu putem cumpăra mântu-
irea cu faptele noastre bune, putem prin ele să-I deschidem
calea lui Dumnezeu pentru a ne face bine. Părinţii fac şi ei
acest lucru pentru copiii lor, evident la o scară infinit mai mică.
Un ingredient foarte important atunci când facem gesturi din
iubire este tactul. A avea tact atunci când faci un lucru înseam-
nă să fii discret, fără să produci sentimente de îndatorare ori
umilinţă. Tactul se manifestă şi prin faptul că iniţiativa ne apar-
ţine; nu e nevoie ca un gest să fie cerşit ori cerut cu insistenţă;
pur şi simplu am făcut ceva în mod natural. Când iubim pe
cineva, ne dorim ca orice i-am oferi să i se potrivească, să îi fie
de ajutor, să-i facă bine şi să-i producă bucurie. Nu ne intere-
sează în primul rând soarta gestului nostru şi nici reacţiile, ci
rezultatul a ceea ce am făcut sau oferit. Iubirea face ca toate
lucrurile să fie mai profunde şi mai naturale. Mântuitorul Şi-ar
dori să învăţăm această lecţie a simplităţii şi a discreţiei. El Se
va folosi de orice gest frumos al nostru pentru a aduce o răs-
plată cu mult mai mare.
:
re
ca
Provo

Fă un cadou anonim cuiva. Trimite-i un mic dar, o

surpriză. Fă-o cu discreţie, nu anunţa pe reţelele
de socializare, păstrează pentru tine acest lucru.

171
 9 iunie

„Eu sunt Domnul Dumnezeul tău (…) deschide-ţi

gura larg şi ţi-o voi umple!” – Psalmii 81:10

S
istemul arterial al balenei albastre este atât de mare, în-
cât şi un leopard s-ar putea târî prin el! Problema ba-
lenei este că nu poate deschide gura foarte mult. Are
un fel de grilaj prin care intră doar hrană de mici dimensiuni.
De aceea balena nu este un duşman foarte important pentru
vieţuitoarele din zonă. Doar peştii de mici dimensiuni trebuie
să se teamă.

Într-un anumit sens, şi oamenii sunt ca balenele. Avem capa-

cităţi incredibile de memorie, de precizie şi de forţă, dar, din
cauza efectelor păcatului, suntem atât de neputincioşi şi firavi,
încât reducem tot ce facem la minimum. Ţinem minte doar
puţine lucruri şi ne folosim înzestrările extrem de puţin faţă de
cât am putea. Uneori ne autolimităm în mod nejustificat, din
teamă de reuşită sau din lipsă de încredere în noi înşine ori, pur
şi simplu, din comoditate. Dumnezeu ar vrea să ne folosim la
maximum potenţialul şi să Îi oferim şansa de a ne binecuvânta
pe deplin. Trebuie să îndrăznim mai mult şi să Îi dăm posibilita-
tea şi Lui să facă mult mai mult pentru noi şi prin noi.

:
re
ca
Provo

Analizează şi vezi în ce domeniu te mulţumeşti

cu foarte puţin. Aşază acel domeniu pe lista de
rugăciune şi prezintă-l în faţa Tatălui tău ceresc.
Vei avea mari surprize.

172
 10 iunie

„Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări

de veselie. Cel ce umblă plângând când aruncă
sămânţa se întoarce cu veselie când îşi strânge
snopii.” – Psalmii 126:5,6

P
e insula Madagascar trăiește copacul de pâine, care e su-
pranumit mama-pădurii. Copacul atinge o înălţime de 20
de metri, având o circumferinţă de peste 5 metri. Locuitorii
de pe insulă au astfel asigurată hrana, fără a cunoaşte cum ara-
tă grâul. Pentru ei, pâinea vine de sus.

Una dintre caracteristicile manifestate de Dumnezeu în uni-

vers este diversitatea şi originalitatea. Se vede peste tot în jurul
nostru că El nu a făcut economie de creativitate. Oamenii sunt
diferiţi, plantele şi animalele, chiar şi formele de relief sunt ine­
dite. Deşi omul încearcă mereu să standardizeze şi, dacă ar fi
posibil, să cloneze totul, de fiecare dată intervine Dumnezeu şi
pune amprenta originalităţii pe tot ce există. Copacul de pâine
ne învaţă două lecţii importante: prima lecție este că Dumne-
zeu Se îngrijește ca omul să-şi găsească hrana şi, atunci când
ea nu creşte pe câmp, o pregăteşte de sus şi a doua lecţie
este că omul nu va reuşi să acopere vreodată frumuseţea şi
autenticitatea creaţiei. Un lucru ce ne va aduce satisfacţie este
să colaborăm cu Creatorul în a dezvolta şi păstra frumuseţea
şi puritatea naturii în care trăim.

:
re
ca
Provo

Fă astăzi ceva special pentru colţul de natură în

care trăieşti. Îngrijeşte sau plantează un copac ori
o tufă de flori.

173
 11 iunie

„Domnul te va face să fii cap, nu coadă (…) dacă vei

asculta de poruncile Domnului.” – Deuteronomul 28:13

M
ichael Jordan câştigă mai mulţi bani anual de la Nike
decât toţi angajaţii Nike dintr-o ţară producătoare, Ma-
laysia. Şi acest lucru se întâmplă datorită contractelor
de publicitate semnate cu celebra firmă.

Ierarhiile în lume se stabilesc după criterii ciudate. Avem im-

presia că mai mulţi trebuie să conducă pe mai puţini; că cei
mai inteligenţi ar trebui să fie lideri pentru cei mai puţin capa-
bili şi tot aşa. Dar, în lumea reală, scara ierarhiilor este adeseori
răsturnată. Biblia afirmă că „totul ţine de vremuri şi de împre-
jurări”. Fiecare dintre noi are momente când este subordonat,
dar şi momente când este sau poate deveni lider. O parte din-
tre oameni îşi asumă responsabilitatea de a conduce, dar foar-
te mulţi preferă confortul angajatului simplu. Evident că tuturor
ne-ar plăcea să fim şefi, dar nu tuturor ne convine să purtăm
răspunderi. Dumnezeu Şi-ar dori de la copiii Lui să fie curajoşi,
implicaţi şi responsabili, adică lideri. Dar nu ne obligă. El ne
promite sprijin şi inspiraţie, însă depinde de noi cât de dispuşi
suntem să fim „cap, nu coadă”. Încearcă azi să ieși din zona ta
de confort şi asumă-ţi mai multe responsabilităţi.

:
re
ca
Provo

Urmăreşte-l cu atenţie pe liderul tău (indiferent în

ce domeniu s-ar desfăşura acum viaţa ta). Vezi ce
calitate evidentă are. Ar fi foarte bine dacă i-ai face
o apreciere referitoare la această calitate.

174
 12 iunie

„Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările

Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare
dimineaţă.” – Plângerile 3:22,23

Î
n statul Washington, oricine afirmă că are părinţi bogaţi co-
mite o ilegalitate. Este considerată o discriminare şi o jig-
nire la adresa celor ce au posibilităţi limitate. Toţi oamenii
trebuie să fie trataţi egal şi nu e permisă vreo diferenţiere nici
măcar în cuvinte. Există multe legi aberante în lume, chiar şi în
ţări foarte civilizate.

Din fericire, noi putem declara că avem cel mai bogat Tată, pe
Dumnezeu. Ne putem chiar mândri cu acest lucru. Important
este să fim conştienţi că bogăţia Lui nu ne ajută la nimic dacă
nu ne împărtăşim din ea şi dacă nu-i ajutăm nici pe alţii să facă
acest lucru. La ce ajută o cămară plină dacă am ţine-o încuia-
tă? Spre deosebire de alte resurse, tezaurul lui Dumnezeu este
inepuizabil. Noi avem impresia limitată că, dacă ne-a binecu-
vântat o dată, nu mai e posibil să ne dea ceva şi a doua oară.
Noi înşine ne limităm accesul la averea Tatălui nostru. Gândeş-
te-te ce ai nevoie şi nu ai avut curajul să Îi ceri în ultima vreme.
Ai curajul în această zi şi spune-I dorinţa şi nevoia ta. Lasă-L pe
El să decidă dacă poate şi vrea să îţi ofere acel lucru.

:
re
ca
Provo

Fă un top 3 al principalelor tale nevoi de acum.

Roagă-te în fiecare zi în mod special pentru un
răspuns. Urmăreşte ce se întâmplă, apoi nu uita să
fii recunoscător.

175
 13 iunie

„Căci biruinţa este a Domnului.” – 1 Samuel 17:47

Î
ncredeţi-vă în meritele lui Hristos. Voi sunteţi ai Săi prin
creaţie şi răscumpărare. Deşi speranţa voastră cu privire la
cer se clatină uneori, totuşi voi ştiţi în cine vă încredeţi. Nă-
dejdea voastră pentru ceruri se află numai în meritele lui Isus
Hristos.” – Ellen White

Noi suntem obişnuiţi să calculăm totul şi să vedem lucrurile din

perspectiva meritelor. Chiar şi când ne gândim la Dumnezeu,
avem impresia că El se ghidează după merite. În ce priveşte
mântuirea, foarte multe religii consideră că cei buni, cei care fac
multe fapte bune vor fi salvaţi, iar cei ce reuşesc mai puţin sau fac
fapte rele vor fi pierduţi. Astfel, câştigarea unui loc în Împărăţia lui
Dumnezeu devine o chestiune de calificare bazată pe ceea ce
omul poate să facă. În realitate, mântuirea este complet gratuită
şi este aşa pentru că jertfa de pe cruce a fost preţul plătit pentru
realizarea ei. Un alt lucru important pentru noi este obţinerea bi-
ruinţei asupra păcatelor care ne asaltează. Având în vedere starea
noastră de degradare prin păcat, noi suntem total incapabili să
reuşim în lupta cu slăbiciunile şi cu ispitele. Din acest motiv, o
armată de îngeri este pusă la dispoziţia noastră de Mântuitorul.
Aceste forţe sunt menite să ne ajute când luăm deciziile, când
ne opunem atacurilor lui Satana, când suntem căzuţi şi nu avem
curajul să ne mai ridicăm. Tot ce putem face noi este să ne rugăm
şi să cerem acest ajutor. Dumnezeu nu ne forţează la nimic, nici
măcar înspre bine. Este nevoie de dorinţa şi decizia noastră de a
birui păcatul. Nu uita să te rogi astăzi pentru biruinţă.
:
re
Provoca

Propune-ţi o biruinţă într-un lucru simplu astăzi şi

urmăreşte consecvent acest lucru. Cere ajutor şi
putere.

176
 14 iunie

„Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce

facem noi, Tu împlineşti pentru noi.” – Isaia 26:12

C
ea mai zgârcită fiinţă din lume se pare că a fost Henrietta
Howland Green (născută Robinson, 1835–1916), care a lă-
sat, după moartea ei, o avere de 95 de milioane de dolari.
Era atât de zgârcită, încât fiului ei a trebuit să i se amputeze pi-
ciorul din cauza întârzierii cu care a fost dus la o clinică gratuită,
mama lui nefiind dispusă să cheltuiască bani pe doctori.

Despre Dumnezeu oamenii s-au mulţumit să creadă diver-

se mituri mai degrabă decât să citească Sfânta Scriptură. În
funcţie de experienţele diverşilor propovăduitori, Dumnezeu
arată ba mai fioros şi răzbunător, ba mai indulgent şi un bă-
trânel aproape senil. Pentru unii, El este absent. A creat lumea
şi apoi a plecat cu alte treburi prin univers. Pentru alţii, El Se
personifică în fiecare plantă, piatră şi fiinţă care ne înconjoară,
deci este pretutindeni, stresant de pretutindeni. Varianta cea
mai plauzibilă şi credibilă, cea a Bibliei, este lăsată la urmă şi
e acceptată de foarte puţini, chiar şi dintre creştinii practicanţi.
Pentru cel care se încrede în Cuvântul Lui, Mântuitorul Se de-
clară Emanuel, Dumnezeu cu noi. El Se prezintă ca Acela care
Îşi doreşte să facă parte din viaţa noastră ca prieten şi părinte.
Pentru tine cum arată Dumnezeu? Te încălzeşte ideea prezen-
ţei Lui sau te sperie?

:
re
ca
Provo

Ai momente de egoism şi zgârcenie? Fă astăzi un

exerciţiu şi dăruieşte ceva preţios cuiva care şi-ar
dori acel lucru.

177
 15 iunie

„El îţi satură de bunătăţi bătrâneţea şi te face să

întinereşti iarăşi ca vulturul.” – Psalmii 103:5

C
eea ce pentru unii poate fi o delicatesă, pentru alţii este
un motiv de îngrijorare. De exemplu, Mel Blanc, „vocea”
lui Bugs Bunny, este alergic la morcovi. Alţi oameni sunt
alergici la alune, la mirodenii sau chiar lapte.

Ceea ce vine de la Dumnezeu este sigur şi binefăcător. Dificul-

tatea apare atunci când sursele nu ne sunt foarte clare. Lipsa
preocupărilor spirituale şi a rugăciunii ne poate afecta sensibi-
litatea şi putem deveni debusolaţi. Studierea Bibliei în fiecare
zi nu este o obligaţie, dar este o necesitate tocmai pentru că
noi suntem uşor de păcălit. Satana aduce imediat confuzie în
mintea noastră şi ne face nesiguri. Dacă stăm în legătură zi de
zi cu Dumnezeu, El va avea grijă să pună în viaţa noastră lucru-
rile de care avem nevoie şi care ne întăresc. Vigoarea tinereţii
vine din legătura noastră cu El; optimismul şi îndrăzneala sunt
daruri ale Lui. Dacă vrem să fim independenţi de El, vom ajun-
ge să fim descurajaţi, pesimişti, lipsiţi de energie şi decăzuţi.
Nu toate lucrurile care ne plac sunt şi benefice pentru noi, aşa
cum nu toate lucrurile care ne fac bine sunt şi plăcute. Plăce-
rea nu este o regulă pentru a evalua binele.

:
re
ca

La ce eşti tu alergic? Ai un aliment care îţi face

Provo

rău? Există vreo persoană pe care nu o suporţi?

Gândeşte-te cum ai putea îmbunătăţi relaţia cu
acea persoană „nesuferită”. Încearcă să înţelegi
mai mult despre acea persoană.

178
 16 iunie

„El va binecuvânta pe cei ce se tem de Domnul, pe

cei mici şi pe cei mari.” – Psalmii 115:13

G
uguştiucii sunt hrăniţi în primele zile de viaţă cu un li-
chid preparat în guşa părinţilor. Astfel este evitată piei-
rea. Puii nu ar putea suporta altfel de hrană, încă nu
sunt pregătiţii să digere ceva mai consistent decât sucul pre-
parat de părinţi. După o perioadă de adaptare, treptat, se vor
descurca în orice condiţii.

Există o perioadă şi în viaţa noastră când nu putem mânca

decât lapte. Este un timp când, din punct de vedere spiritual,
nu putem face faţă unor învăţături mai complexe şi nu putem
înţelege diverse părţi din Scriptură sau din alte scrieri inspira-
te. Însă, după ce petrecem mai mult timp cu astfel de lecturi,
vom observa cum lucrurile se clarifică şi pricepem chiar ceea
ce altădată ni se părea imposibil de înţeles. O temă ceva mai
greu de înţeles este relaţia cu Dumnezeu. Să ne temem? Să
fim îngroziţi şi să fugim? Să Îl credem prea bun? Teama de care
ne vorbeşte Biblia se defineşte ca respect şi admiraţie; este
acea preocupare de a nu întrista şi dezamăgi pe Cineva care
a făcut atât de mult pentru noi. Cel care se teme în acest sens
de Dumnezeu se va simţi liniştit şi fericit în relaţie cu El. Nu
avem motive de groază şi nici nu trebuie să fugim. Iubirea lui
Dumnezeu ne atrage, ea ne strânge în jurul Lui. Lasă ca aceas-
tă atracţie să îşi facă efectul şi în viaţa ta.
:
re
ca
Provo

Ai vreun motiv de frică, de groază? Aşază în

rugăciune acel motiv şi roagă-L pe Dumnezeu să îţi
aducă pacea.

179
 17 iunie

„… Căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai

înainte să-I cereţi voi.” – Matei 6:8

D
eşi la prima vedere nu pare un lucru foarte important,
hârtia igienică are o istorie poate la fel de veche precum
cea a hârtiei de scris şi există în lume, ca în multe alte
domenii, şi muzee dedicate acestui obiect. Cu toate că hârtia
era folosită în China Antică drept material de împachetare sau
de scris încă din secolul al II-lea î.Hr., prima menţionare scrisă a
folosirii hârtiei la toaletă datează de abia din secolul al VIII-lea
d.Hr., când un învăţat de la curtea imperială a scris despre fo-
losirea hârtiei în scopul igienei corporale. Ulterior, în perioada
dinastiei Tang (618–907), un călător arab care vizitase China a
notat la rândul său despre obiceiul chinezilor de a folosi hârtia
după ce mergeau la toaletă.

Invenţiile sunt rezultatul inspiraţiei pe care Creatorul o trimite

oamenilor. Treptat, pe măsură ce omul a simţit nevoia sau evo-
luţia lucrurilor a impus-o, a apărut câte o invenţie potrivită. Tot
ce am reuşit să facem este rezultatul călăuzirii lui Dumnezeu.
Deşi ai fi tentat să crezi că pe Dumnezeu nu Îl preocupă as-
pectele vieţii practice, vei descoperi cu uimire că El ne-a dăruit
ceea ce noi numim descoperiri ştiinţifice. În fiecare zi noi învă-
ţăm şi descoperim ceva nou.

:
re
ca
Provo

Caută pe internet sau în cărţi şi citeşte detalii

despre o invenţie utilă.

180
 18 iunie

„Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre,

căci El Însuşi îngrijeşte de voi.” – 1 Petru 5:7

U
mbra cea mai lungă o are vulcanul Pico de Teide de pe
insula Tenerife (3 718 m înălţime). La apus de soare, um-
bra se întinde pe o lungime de 200 de kilometri.

Se pare că umbra îşi stabileşte dimensiunile în funcţie de dis-

tanţa obiectului faţă de sursa de lumină; cu cât lumina este
mai departe, cu atât umbra se lungeşte. Este o parabolă inte-
resantă. Dacă am considera că lumina pentru noi este Dum-
nezeu, am putea spune că cel care se îndepărtează de El pro-
iectează o umbră din ce în ce mai mare. Există oameni care ne
impresionează prin influenţa lor; ne uimesc atât de tare, încât
nici măcar pe Dumnezeu nu Îl mai putem zări din pricina lor.
Ei bine, dacă cineva devine atât de impresionant, încât Îl aco-
peră chiar şi pe Dumnezeu, acel om nu este într-o relaţie prea
apropiată cu El. Un credincios autentic lasă lumina să treacă
dinspre Hristos către ceilalţi oameni. Întreabă-te astăzi tu câtă
umbră faci?

:
re
ca

Priveşte cu atenţie la persoanele care vor să

Provo

impresioneze cu evlavia lor şi cu modestia lor. Vezi

cine te impresionează foarte mult cu citate şi lecţii
de perfecţiune. Nu-i respinge pe acei oameni, dar
priveşte mai cu atenţie la viaţa lor.

181
 19 iunie

„Eu sunt sărac şi lipsit, dar Domnul Se gândeşte la

mine.” – Psalmii 40:17

E
xistă un peştişor mic, înarmat cu un ac ascuţit, care e unul
din duşmanii cei mai de temut ai rechinului. Dacă este
înghiţit de acest uriaş animal răpitor, peştişorul sparge cu
acul pântecele rechinului şi iese în libertate. Ca urmare a aces-
tei evadări, rechinul moare.

Prea mici pentru un război aşa de mare cum este războiul pe

care Satana l-a început împotriva lui Dumnezeu. Omul ar pu-
tea fi victimă sigură a şiretlicurilor celui rău dacă ar fi lăsat la
voia acestuia. Din fericire, chiar şi atunci când ispititorul reu-
şeşte să-l atragă pe om în cursă, Dumnezeu nu îl lasă acolo
unde a căzut, ci îi întinde mâna şi îl ridică. Prin forţe proprii,
omul nu face faţă atacurilor, dar, atunci când îşi încredinţează
viaţa în mâna Protectorului divin, este de neînvins. Este impor-
tant aşadar ca omul să arate prin deciziile sale foarte clar de
partea cui vrea să fie. Satana trebuie să ştie foarte clar că noi Îl
alegem pe Dumnezeu ca Stăpân. În acest fel legitimăm ocro-
tirea lui Dumnezeu şi prietenia Lui; Îi dăm dreptul să intervină şi
să ne apere. Fiecare început de zi trebuie să fie o nouă invitaţie
către Dumnezeu, ca El să facă parte din viaţa noastră. Astfel
vom fi la adăpost.

:
re
ca
Provo

Scrie făgăduinţa de azi pe un bileţel şi pune-o

printre lucrurile pe care le iei cu tine. Reciteşte-o
de câteva ori. La finalul zilei, oferă acest text cuiva
pentru ziua de mâine.

182
 20 iunie

„Domnul îndreaptă paşii omului.” – Proverbele 20:24

I
nfluenţa duioasă a Duhului Său celui Sfânt ne învaţă şi ne că-
lăuzeşte gândurile, influenţându-ne să rostim cuvinte care
încurajează şi luminează cărarea celor din jur.” – Ellen White

Când cineva trece prin încercări sau suferinţă, cel mai mult are
nevoie să ştie că ne rugăm pentru situaţie. Dacă avem la înde-
mână o făgăduinţă potrivită din Sfânta Scriptură, putem să i-o
transmitem. Nu este nevoie de predici sau mustrări, aşa cum
nu sunt bine-venite nici o mulţime de sfaturi şi fraze mecanice
pe care suntem tentaţi să le rostim. În încercarea noastră de a
încuraja, e posibil să producem mai multă durere dacă ceea ce
alegem să spunem nu se potriveşte cu problema specifică şi
cu nevoia concretă a celui în cauză. Dacă vrem în mod sincer
să fim de ajutor, atunci trebuie să cerem cu stăruinţă inspiraţie
şi sensibilitate de la Duhul lui Dumnezeu. Nimic nu este mai
preţios decât sufletul cuiva, prin urmare, nu trebuie să ne ra-
portăm cu superficialitate la problemele celorlalţi. E mai de
preţ tăcerea decât cuvintele spuse cu detaşare şi uşurinţă.
Înainte de a deschide gura să încurajezi pe cineva, roagă-te
pentru inspiraţie.

:
re
ca
Provo

E o zi potrivită în care să vizitezi pe cineva

care trece printr-o perioadă mai grea. Oferă o
făgăduinţă şi roagă-te împreună cu persoana în
cauză.

183
 21 iunie

„Cine are pe Fiul are viaţa; cine n-are pe Fiul lui

Dumnezeu n-are viaţa.” – 1 Ioan 5:12

C
uvântul Scripturii a ajuns la noi prin carte. Johann Gu-
tenberg a inventat tiparul în 1450 şi prima carte tipărită a
fost Biblia în limba latină. Până la această dată, totul era
scris şi transcris de mână. Era foarte dificil de transmis textul
sfânt al Bibliei, aşa că, la momentul potrivit, Autorul de drept al
Scripturii a inspirat această incredibilă invenţie.

Viaţa este ceva ce ţine exclusiv de Dumnezeu. Dacă omul poate

obţine părţi de corp, organe, piele, celule etc. – ştiinţa medica-
lă produce acum organe artificiale care funcţionează perfect –,
ceea ce ţine de viaţă aparţine doar Creatorului vieţii. El transmite
viaţa direct de la Sine. La început a suflat energia de viaţă şi până
astăzi decide momentul naşterii cuiva. În domeniul spiritual, El
transmite viaţa prin Cuvântul Său. De aici reiese nevoia de trans-
mitere a Cuvântului, iar pentru a face mai uşor acest lucru a decis
scrierea lui şi oferirea în forma cea mai accesibilă pentru o lume
care nu mai era în stare să memoreze şi să transmită pe cale ora-
lă adevărul mântuitor. Viaţa veșnică nu este posibilă decât prin
asociere cu Isus, Fiul lui Dumnezeu. Nu se poate separa viaţa de
Acela care o creează şi o va oferi la nesfârşit pentru cei mântu-
iţi. Nicio invenţie omenească, oricât de avansată ar fi, nu poate
depăşi pragul morţii. În acest punct, omul trebuie să se declare
neputincios şi să accepte rolul lui Dumnezeu. Trăieşte astăzi ca
şi cum ai început deja viaţa veşnică; lasă-L pe Isus să fie viaţa ta.

:
e
ar
Provoc

Imaginează-ţi că eşti înainte de apariţia tiparului,

când totul trebuia memorat. Învaţă măcar un text
pe de rost.

184
 22 iunie

„Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce

cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă
copii ai lui Dumnezeu.” – Ioan 1:12

Î
n momentul primei respiraţii, un nou-născut trebuie să inspire
cam de cincizeci de ori mai puternic decât un adult. Din acest
motiv este aşteptat primul ţipăt, ca o capodoperă muzicală,
pentru că e un prim semn că pruncul respiră şi luptă să trăiască.

Calitatea de copil reprezintă enorm. Înainte de a deveni noi

înşine „cineva”, suntem pentru o bună perioadă de timp recu-
noscuţi ca ai cuiva; copilul lui... Când devenim adolescenţi şi
apoi tineri, începe să ne deranjeze dacă cineva ne recunoaşte
după titulatura de fiul lui... sau fiica lui... . Vrem să fim recunoscuţi
prin identitatea noastră, nu prin asociere cu părinţii noştri. To-
tuşi, atunci când ştim că ar fi avantajos, mai recurgem şi la a ne
prezenta drept copilul părinţilor noştri, dar numai dacă obţinem
vreun avantaj. Părinţii ştiu în general acest lucru şi nu se supă-
ră, deşi s-ar simţi onoraţi să le folosim numele atunci când ne
prezentăm. La fel este şi în relaţia noastră cu Tatăl ceresc. Lui Îi
place să ne numească copii ai Săi. Dar calitatea aceasta este în-
soţită şi de o responsabilitate. Dumnezeu Se aşteaptă ca atunci
când ne prezentăm drept copiii Lui să avem şi un caracter şi un
comportament adecvat acestui nume, acestei calităţi. Este pro-
fund întristat când cineva se asociază cu El doar în ce priveşte
numele, iar în rest nu reprezintă în vreun fel legătura pretinsă.
:
re
ca
Provo

Gândeşte-te puţin: se potriveşte comportamentul

tău cu ideea de copil al lui Dumnezeu?

185
 23 iunie

„Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu în

veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da
Eu se va preface în el într-un izvor de apă, care va
ţâşni în viaţa veşnică.” – Ioan 4:14

D
urata de viaţă a unei papile gustative este de 10 zile.
Oare putem să ne reeducăm gusturile? Se pare că da.
Tocmai datorită vremelniciei acestui element din corpul
nostru avem şansa multor schimbări în ce priveşte gustul.

Odată ce am trăit o legătură, o interferenţă cu Dumnezeu şi cu

principiile Lui, viaţa noastră rămâne marcată pentru totdeauna.
Acest lucru însă nu face obligatorie mântuirea sau primirea bi-
necuvântărilor. Ne vom aminti pentru totdeauna, la intensităţi
diferite, întâlnirea noastră cu Dumnezeu, dar vom avea şi liber-
tatea de a ne lăsa influenţaţi de El ori de a merge mai departe
neschimbaţi. În cazul în care alegem să lăsăm ca apropierea
noastră de Mântuitorul să meargă mai departe şi să se dezvol-
te într-o relaţie de prietenie continuă, vom simţi schimbări care
numai în lumea lui Dumnezeu se petrec. Promisiunea Lui este
că inima va fi atât de mult transformată, că, din ceva în care
zace tot răul, se va deschide un izvor de viaţă. Practic, viaţa
primită de la Dumnezeu, Prietenul nostru, va depăşi limitele
fiinţei noastre şi-i va inunda şi pe cei din jur. La urma urmei,
acesta este marele plan pe care îl are Dumnezeu cu noi.

:
re
ca
Provo

Vizitează un izvor. Priveşte cu atenţie şi gândeşte-te

cum ar fi inima ta dacă Dumnezeu ar putea locui
permanent în ea!

186
 24 iunie
„Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie
împărătească, un neam sfânt, un popor pe care
Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să
vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat
din întuneric la lumina Sa minunată.” – 1 Petru 2:9

V
ulturul preferă înălţimile, nu se coboară în gunoaie. Chiar
dacă vede ceva atractiv, el nu se murdăreşte foarte uşor.
Un vultur pleşuv african vede un leu de la 6 kilometri
distanţă. De multe ori, preferă să fie flămând decât murdar.

Decenţa şi puritatea sunt două caracteristici greu de păstrat.

În mod normal, avem o anumită doză de puritate încă de la
naştere, dar, odată cu trecerea noastră prin diferite experienţe,
caracterul suferă transformări. Principiile încep să se schimbe
şi comportamentul nostru va trăda acest lucru. Sunt mai mulţi
factori care determină această schimbare în rău: mediul în care
trăim, comportamentul familiei, nivelul de educaţie pe care o
primim şi, nu în ultimul rând, dispoziţia noastră de a fi delăsă-
tori sau de a ne exersa voinţa. În planul lui Dumnezeu, noi ar
trebui să putem fi nişte ambasadori ai Săi; caracterul, faptele
şi vorbele noastre ar trebui să fie demne de asocierea cu El.
Dumnezeu nu Se ruşinează să recunoască relaţia privilegiată
pe care a stabilit-o cu noi. Nu este exagerat din partea Lui să
aştepte manifestări şi o ţinută înalte. Este, într-o mare măsură,
responsabilitatea noastră să păstrăm sau să refacem însuşirile
de curăţie şi bunătate pe care le-a pus în noi. Evident că doar
efortul nostru nu e suficient, dar, atunci când ne exprimăm do-
rinţa şi Îi cerem ajutor, El va face totul mai uşor şi posibil.
:
re
Provoca

Nu te lupta singur astăzi, cheamă-L pe Dumnezeu

în ajutor.

187
 25 iunie

„Ei se vor război cu Mielul, dar Mielul îi va birui, pentru

că El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor.
Şi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi care sunt cu El, de
asemenea, îi vor birui.” – Apocalipsa 17:14

P
itonul regal african poate sufoca şi înghiţi în întregime un
porc de 70 de kilograme, de zece ori mai mare ca el. Apoi
îi ia săptămâni întregi să-l digere. Metodele lui de a pre-
lua controlul asupra victimei sunt neînchipuit de eficace.

La prima vedere, noi considerăm inofensive ispitele care ne

apar în cale; de multe ori, aceste atracţii ne trezesc şi o doză
de simpatie. Nu este foarte uşor să decodificăm mereu ce se
ascunde în spatele lucrurilor şi ocaziilor pe care le întâlnim.
Este necesar un discernământ spiritual bine dezvoltat, doar
intuiţia nu e suficientă. Acel discernământ care ne poate aju-
ta în decizii corecte este rezultatul unei strânse colaborări cu
Dumnezeu prin Duhul Lui. Capcanele celui rău şi metodele lui
s-au perfecţionat de-a lungul istoriei păcatului, şi el a devenit
un psiholog priceput. Este suficient să observe spre ce privim
cu ceva mai multă insistenţă şi el va şti ce ispită să aducă în
calea noastră. Satana nu face economie de încercări sau de
planuri. El este disperat şi ştie că mai are puţin timp, deci face
orice numai să ne doboare. Noi ar trebui să-l confruntăm stând
alături de Dumnezeu, niciodată singuri.

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te în ce domeniu greşeşti de obicei.

Spune-I într-o rugăciune tainică teama ta lui
Dumnezeu şi roagă-L să te protejeze chiar de
dinainte de a te confrunta cu ispita.

188
 26 iunie

„Poporul Meu va cunoaşte Numele Meu, de aceea

va şti, în ziua aceea, că Eu vorbesc şi zic
«Iată-Mă»!” – Isaia 52:6

E
greu de crezut că o regină şi-a găsit sfârşitul în urma unei
legi cu care chiar ea era de acord, însă lucrurile aşa s-au pe-
trecut în secolul al XIX-lea, în Siam. În acea regiune, oamenii
de rând nu aveau voie să o atingă pe regină, altminteri erau con-
damnaţi la moarte. Tocmai de aceea, atunci când barca în care
se afla regina Sunandha Kumariratana s-a răsturnat, nimeni nu a
avut curajul să o salveze, deşi acest lucru nu ar fi fost deloc dificil.
Regina în vârstă de 19 ani a murit împreună cu fiica sa.

În ceea ce îi priveşte pe oameni, cei mai mulţi ar face aproape ori-

ce pentru încă o clipă de viaţă în plus. Vorbim despre această via-
ţă destul de tristă şi cu foarte multe amărăciuni. Când e în discuţie
ceea ce putem numi adevărata viaţă, viaţa veşnică, sacrificiile şi
efortul devin cu atât mai neînsemnate, cu cât rezultatul este in-
comparabil. Orice suferinţă şi orice efort depus aici sunt cel mult
vremelnice, dar pot fi determinante în ce priveşte destinul nostru
veşnic. Este clar că nu eforturile aduc mântuirea, dar renunţarea
la relaţia cu Dumnezeu din pricina lor ar costa enorm de mult. De
cele mai multe ori, noi înşine, prin propriile reguli ale obiceiurilor
noastre, Îl împiedicăm pe Dumnezeu să intervină. Chiar şi El, care
este atotputernic, nu poate trece peste voinţa noastră, peste ba-
riera dintre noi şi El pe care noi alegem să nu o ridicăm.
:
re
ca
Provo

Analizează în ce fel ai putea să Îi permiţi lui

Dumnezeu să Se implice mai mult în viaţa ta.

189
 27 iunie

„Voi aveţi totul deplin în El.” – Coloseni 2:10

P
utem fi o binecuvântare unii pentru alţii. Dacă suntem
ai lui Hristos, gândurile noastre cele mai plăcute se vor
ocupa numai de El. Privind la frumuseţea caracterului
Său, vom fi schimbaţi. ” – Ellen White

Noi, oamenii, avem puţine momente când suntem pe deplin

mulţumiţi; mereu avem tendinţa de a mai vrea ceva, chiar în
momentul când se consumă cea mai recentă satisfacţie. Nici nu
s-a încheiat un moment în care suntem fericiţi, că deja constru-
im următoarea aşteptare: „Cum ar fi dacă...”. Adevărul este că o
inimă care nu învaţă să fie mulţumită şi fericită nu va putea oferi
altora decât frustrare şi nemulţumire. De obicei, avem tendinţa
să-i evităm pe cei care sunt mereu nesatisfăcuţi de ceva. Avem
noi insatisfacţiile noastre, nu le mai dorim şi pe ale altora.

Cea mai importantă nevoie în lumea contemporană este ne-

voia de oameni cu inima atât de legată de Dumnezeu, încât
să răspândească în mod natural binecuvântarea mulţumirii.
Oamenii au nevoie de persoane optimiste şi luminoase; este
nevoie de copii ai lui Dumnezeu fericiţi cu prezenţa Lui şi gata
să le arate şi celorlalţi cât de împlinită poate fi relaţia cu El. O
vorbă profundă spune aşa: „Un creştin trist este un trist creştin.”
Tu cum eşti?

:
re
ca

Roagă-te ca astăzi să poţi răspândi bucuria

Provo

unui om mântuit; fii pozitiv, povesteşte doar

experienţele frumoase, încurajează-i pe cei cu
care te vei întâlni. Vei simţi că lucrurile se vor
schimba în mai bine.

190
 28 iunie

„Cel fără prihană înverzeşte ca finicul şi creşte ca

cedrul din Liban.” – Psalmii 92:12

C
opacii din specia acacia sunt foarte protejaţi împotri-
va animalelor ierbivore (girafe, cămile). Au spini, dar,
pe deasupra, ademenesc şi furnicile prin sevă dulce şi
nectar. Furnicile atacă orice animal care încearcă să mănânce
frunzele copacului.

Pentru fiecare categorie de probleme şi de încercări, Dumne-

zeu a pregătit calea de ieşire. Din nefericire, noi începem mai
întâi rezolvarea pe cont propriu, cu ştiinţa noastră şi cu relaţiile
noastre. După ce epuizăm toate resursele, atunci când lucrurile
s-au complicat deja mult prea mult, abia atunci apelăm la aju-
torul Lui. Suntem uneori supăraţi pe Dumnezeu că nu intervine
mai prompt, dar pierdem din vedere că noi I-am cerut ajutorul
mult prea târziu. Este ca şi cum am fi supăraţi că ambulanţa a
venit târziu, dar noi nu am sunat la timp ca să chemăm ajutorul.
Din fericire, Dumnezeu intervine fără să fie supărăcios şi răzbu-
nător. Există însă consecinţe pe care trebuie să ni le asumăm,
chiar dacă El rezolvă anumite probleme până la urmă. Ar fi ideal
ca, atunci când doar întrezărim anumite situaţii, să începem deja
să ne rugăm. Îi vom da posibilitatea să intervină prompt şi înain-
te de a complica noi înşine lucrurile.

Cheamă-L astăzi chiar la primul semn de apropiere a ispititorului.

:
re
ca
Provo

Caută pe internet sau, şi mai bine, vizitează o

grădină botanică şi vezi cum arată finicul; află mai
multe despre această plantă.

191
 29 iunie

„Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă

nezguduită, având pecetea aceasta: «Domnul
cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui.»” – 2 Timotei 2:19

C
ei mai mulţi oameni din Nepal numesc muntele Everest
„Sagarmtha”, care înseamnă „frunte în cer”. Vorbitorii de
limbă tibetană numesc muntele Everest „Chomolung-
ma”, ceea ce înseamnă „zeiţa-mamă a lumii”. Muntele Everest
este numit după Sir George Everest, prima persoană care a
înregistrat locaţia şi înălţimea muntelui Everest, care la acea
vreme se numea Vârful XV.

În viaţa noastră există suişuri şi coborâşuri. Fiecare dintre noi

are o cucerire, un Everest al lui, dar şi o prăpastie în care a
ajuns măcar o dată. De obicei ţinem minte senzaţia pe care
am trăit-o atunci când eram la înălţime şi tot căutăm să re-
trăim acea stare. Indiferent dacă ne gândim la cea mai bună
condiţie fizică sau la cel mai bun nivel de pregătire spirituală,
în orice domeniu ar fi avut loc acel punct de vârf, noi îl păstrăm
ca reper şi dorim să-l recucerim. Nu doar noi ştim înălţimea la
care am ajuns vreodată, ci şi Dumnezeu; El ştie cu mult mai
bine şi, în plus, El ştie şi un vârf mai înalt la care putem ajunge.
Mântuitorul Se oferă să ne însoţească, să ne ghideze în ascen-
siunea noastră şi vrea să Se bucure împreună cu noi de fiecare
victorie, mai mare sau mai mică.

:
re
ca
Provo

Caută printre amintirile tale. Vezi dacă găseşti

vreo diplomă primită ca premiu pentru ceva.
Reamintește-ți acel moment şi propune-ţi un
proiect important pentru perioada următoare.

192
 30 iunie

„Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se

uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la
inimă.” – 1 Samuel 16:7

E
ticheta cadavrului lui Lee Harvey Oswald (presupusul asasin
al lui J.F. Kennedy) a fost vândută la o licitaţie în 1992 pentru
6 600 de dolari. Deşi încă nu există certitudinea de 100% că
el este criminalul, celebritatea acestui personaj este suficient de
mare, încât lucruri care i-au aparţinut să devină valoroase.

Îţi dai seama în ce situaţie suntem? Lucrurile unui asasin capă-

tă valoare când ar trebui să trezească fiori de repulsie şi groază.
Acesta este un semn al obişnuinţei noastre cu răul în aşa măsură,
încât găsim atracţii chiar în cele mai oribile lucruri. Ajungem să
facem artă din gunoi şi trofee din lucruri îngrozitoare. La acest
punct al decăderii nu s-a ajuns dintr-odată, ci treptat, pas cu pas,
pe neobservate. Inima noastră se degradează puţin la fiecare ex-
perienţă negativă, iar dacă nu-I cerem lui Dumnezeu să o resta-
ureze iar şi iar, se va distruge orice capacitate de a mai fi sensibili
la bine sau la rău. Tot ce facem noi în fiecare zi este într-un fel
un exerciţiu prin care întărim binele din noi sau îl degradăm. Este
o bătălie în care Satana e foarte interesat să câştige. Din acest
motiv nu trebuie să credem că putem sta liniştiţi. Doar Duhul lui
Dumnezeu ne poate ajuta să păstrăm curate gândurile noastre
şi doar El ne poate păstra inima neîntinată. Chiar şi atunci când
greşim, să venim la El pentru reparaţii şi restaurarea fiinţei.
:
re
ca
Provo

Cercetează puţin lucrurile tale. Care e cel mai

preţios lucru pe care îl ai? Ce îţi spune această
valoare?

193
 07
IULIE
 1 iulie

„Dacă lucrarea zidită de cineva (…) rămâne în

picioare, el va primi o răsplată.” – 1 Corinteni 3:14

C
oncorde este un avion supersonic. Pentru a putea mer-
ge înainte, fără riscuri, era nevoie să urce până la strato-
sferă, unde aerul opune mai puţină rezistenţă. Zborul de
la Paris la New York dura numai patru ore. Acum nu mai există
niciun avion de acest tip în funcţiune. Costurile de exploatare
erau foarte mari.

Multe proiecte pe care le avem sau care ne implică şi pe noi

pot fi spectaculoase. Nu întotdeauna ceea ce începe promi-
ţător se şi finalizează la fel de bine. Totul depinde şi de evolu-
ţia din societate, din sfera economică sau de evoluţia ştiinţei.
Fiecăruia dintre noi i s-a întâmplat să înceapă ceva. Am fost
entuziaşti la început, ne-am făcut multe planuri şi iluzii. Pe mă-
sură ce am lucrat efectiv la proiectul nostru, am fost în situaţia
de a rezolva dificultăţi neprevăzute sau de a ajusta planurile
iniţiale. Astăzi folosim termeni ca „update” sau „upgrade”. Ter-
menii respectivi descriu acţiunile de pe parcursul unui proiect
şi implică o analiză şi constatarea că se poate mai bine şi că
există posibilităţi mai bune decât erau la începutul proiectului.
Cei încăpăţânaţi nu fac nicio analiză şi nicio ajustare, dar un om
înţelept va lua în considerare condiţiile nou-apărute şi va folosi
aceasta în favoarea unui rezultat mai bun. Analizează proiecte-
le tale în desfăşurare şi actualizează datele.
:
re
ca
Provo

Alege un aspect al vieţii tale şi fă măcar un

„update”.

195
 2 iulie

„Tatăl Meu lucrează până acum şi Eu, de

asemenea, lucrez.” – Ioan 5:17

S
ulful de provenienţă vulcanică serveşte la producerea
cauciucurilor de maşină, întărind eficient rezistenţa şi
păstrând elasticitatea lor. Aceasta este, de fapt, vulcani-
zarea, aşa de bine cunoscută de şoferi. Este important ca ma-
terialul folosit la vulcanizare să nu afecteze calităţile de flexibi-
litate ale cauciucului, altfel daunele s-ar mări la prima utilizare
a anvelopei lipite.

Intervenţia potrivită cu situaţia este foarte importantă. Nu folo-

seşte la nimic dacă reparăm lucruri cu materiale sau prin me-
tode nepotrivite. Nu întotdeauna se potriveşte o piesă nouă
la ceva mai vechi. Uneori trebuie făcute reparaţii cu acelaşi
material sau cu ceva compatibil. Viaţa noastră este o succesi-
une de reparaţii. Stricăm prin cuvintele noastre, prin gesturile
şi prin faptele noastre concrete. Nu putem, spre exemplu, re-
para o rană făcută de o glumă nepotrivită printr-o altă glumă;
nu putem reface o exagerare printr-o altă exagerare. La Dum-
nezeu, în Cuvântul Lui, se găsesc cele mai bune soluţii pen-
tru problemele apărute în viaţa noastră. Uneori ne inspiră pe
moment aceste soluţii, alteori trebuie să le căutăm noi înşine
lecturând cu atenţie Biblia. Dar, în mod sigur, ne va oferi o so-
luţie potrivită. Trebuie să ne rugăm pentru acest lucru înainte
de a face probe la întâmplare.
:
re
ca
Provo

Priveşte în casa ta şi repară astăzi un lucru pe care

îl foloseşti defect de mai multă vreme.

196
 3 iulie

„Căci Tu eşti bun, Doamne, gata să ierţi şi plin de

îndurare cu toţi cei ce Te cheamă.” – Psalmii 86:5

Î
n timp ce la majoritatea fiinţelor gura este dotată cu papile
gustative, la fluturi este diferit; fluturii gustă cu ajutorul pi-
cioarelor.

Păcat că foarte mulţi oameni nu gustă cu nimic, nici măcar cu

inima, bunătatea lui Dumnezeu. Se spune că nu putem ofe-
ri ceva ce nu avem noi înşine. Ai văzut cât de puţin iertăm şi
cât de puţin reuşesc oamenii să-i ierte pe cei care greşesc? Ai
observat cât de mare este dorinţa societăţii ca aceia care au
greşit să plătească? Nu putem oferi iertare din moment ce noi
înşine nu ne simţim iertaţi. Nu putem acorda clemenţă dacă
noi ne simţim vinovaţi şi condamnaţi în permanenţă. Oare ce
parte din viaţa şi din fiinţa noastră ar trebui să se specializeze
în a gusta iertarea şi bunătatea lui Dumnezeu? Gândul ar putea
aduce convingerea iertării? Inima ar fi în stare să simtă harul
lui Dumnezeu? Mâinile ar putea lăsa jos povara de vinovăţie
pe care o purtăm mereu şi încercăm să o aşezăm şi în spatele
celorlalţi? Este clar că numai vindecarea Mântuitorului poate
rezolva această suferinţă. Ce ar fi să-I cerem azi iertare şi să fim
gata să iertăm la rândul nostru?

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te la o persoană pe care nu o poţi ierta şi

roagă-te azi să poţi face un pas de împăcare spre
acea persoană.

197
 4 iulie

„Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice

Domnul cel Atotputernic.” – 2 Corinteni 6:18

S
ă ne educăm sufletele să fie pline de speranţă şi să tră-
iască în lumina care vine de la crucea de pe Calvar. N-ar
trebui să uităm niciodată că suntem copii ai Împăratului
ceresc, fii şi fiice ale Domnului oştirilor.” – Ellen White

La întâmplare nu cresc decât buruienile. Toate sentimentele

şi concepţiile noastre au nevoie să fie cultivate, îngrijite şi dez-
voltate. Dacă nu întreţinem ceea ce avem bun în inima noastră,
vom constata că acele valori se sting. Participarea la servicii de
închinare sau predică, citirea Cuvântului inspirat de Dumnezeu
şi implicarea în diferite activităţi de binefacere au rolul de a ne
dezvolta capacităţile sufleteşti. Procesul de degradare, ca şi
cel de educaţie sunt procese care se desfăşoară în timp. Nu
vom deveni decăzuţi peste noapte, aşa cum nu vom deveni
educaţi şi spirituali de la o zi la alta. Trebuie să recunoaştem
că procesul nostru de creştere se desfăşoară cu mai mare difi-
cultate şi cu multe piedici, aşadar e nevoie de o forţă mai mare
pentru a înainta. Ei bine, forţa de care avem nevoie nu stă doar
în noi, ci trebuie alimentată din Dumnezeu. Culege astăzi orice
învăţătură care îţi va da putere.

:
re
ca
Provo

Discută astăzi cu cineva despre care ştii că are

pasiune pentru educaţie şi dezvoltare personală şi
spirituală.

198
 5 iulie

„Cei izbăviţi de Domnul se vor întoarce şi vor merge

spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică
le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca,
iar durerea şi gemetele vor fugi!” – Isaia 35:10

D
e obicei, păsările migrează în stoluri, iar păsările în vârstă
zboară în faţă conducând stolul, predând ştafeta gene-
raţiilor tinere. Totuşi, unele păsări migrează singure. Se
pare că aceste păsări au un fel de busolă internă, cu ajutorul
căreia se orientează.

Poate că eşti o persoană foarte sociabilă şi te atrag grupurile,

îţi doreşti să aparţii unei colectivităţi. Dacă este aşa, atunci fii cu
mare atenţie la cei de lângă tine, învaţă lecţii de la ei, ascultă
experienţele lor şi foloseşte-le pentru a nu trece prin ceva rău.
Dacă eşti cumva o persoană solitară și îţi place să te retragi şi
să petreci timp în singurătate, află că nu e o boală, ci un fel de
a fi la fel de normal ca şi sociabilitatea. Ai grijă şi într-o situaţie,
şi în alta. Dacă eşti o persoană sociabilă, atenţie mare să nu fii
foarte uşor de influenţat într-o direcţie rea. Dacă eşti o persoa-
nă solitară, nu te izola în mod voit, insistent, din comoditate,
doar pentru că nu vrei să depui puţin efort să comunici. Vei
dezvolta egoismul în acest fel. Calea de mijloc este cea mai
bună.

:
re
ca
Provo

Fă astăzi ceva opus firii tale; dacă eşti solitar, caută

să te întâlneşti cu un grup mai mare. Dacă eşti o
persoană sociabilă, încearcă să petreci puţin timp
numai cu tine.

199
 6 iulie

„Îl voi sătura cu viaţă lungă şi-i voi arăta mântuirea

Mea.” – Psalmii 91:16

Î
n cazul în care nu ştiaţi, într-o ţigară sunt 43 de substanţe
chimice care cauzează cancerul. Fumul de ţigară conţine
peste 4 000 de substanţe chimice diferite, din care peste
300 sunt nocive. Deci atenţie mare şi în cazul în care nu fumaţi,
dar staţi în aerul viciat de fumul de ţigară.

În general, noi credem că ne afectează doar ceea ce facem

în mod direct. Considerăm că suntem vinovaţi doar de păca-
tele pe care le-am săvârşit în mod direct şi că cele săvârşite
de alţii nu ne afectează. Dar, în realitate, simplul fapt că privim
săvârşirea unui rău în calitate de spectator sau de observator
pasiv ne va afecta foarte mult. Vom simţi efectele negative la
nivelul concepţiilor de viaţă, la nivelul sensibilităţii noastre faţă
de lucruri grave şi ne vom obişnui cu răul, astfel că nu vom mai
putea face diferenţa între ce e bine şi ce nu. Nimic din ceea ce
se petrece lângă noi nu ne lasă neatinşi. Când ne dă diferite
porunci şi avertismente, Dumnezeu ştie că astfel ne protejea-
ză şi nu o face din dorinţa de a ne limita bucuria sau libertatea.

:
re
ca
Provo

Fă un exerciţiu de sinceritate şi cercetare:

identifică un aspect în care asiști la lucruri rele sau
imorale. Cere-I ajutor lui Dumnezeu pentru a părăsi
acea zonă.

200
 7 iulie

„Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul Dumnezeul

meu îmi luminează întunericul meu.” – Psalmii 18:28

Î
n rândul marinarilor englezi, balena albastră era cunoscută
sub denumirea de „balena cu stuf”, deoarece, în apele nor-
dice, corpul balenei era acoperit de vegetaţie oceanică, ce
îi camufla culoarea.

Fiecare parte din creaţia lui Dumnezeu poartă amprenta unei in-
teligenţe inexplicabile. Cu cât analizezi lucrurile din jur şi fiinţele
de pretutindeni, descoperi conexiuni şi o reţea inepuizabilă de
posibilităţi. Orice fiinţă cât de mică şi oricât de vremelnică este
prevăzută cu un întreg sistem de supravieţuire şi de funcţiona-
litate. Mecanismul de hrănire, mobilitatea şi protecţia sunt atât
de perfect proiectate, încât, dacă omul ar vrea să realizeze ceva
care să îndeplinească atâtea funcţii, dimensiunile unei minus-
cule insecte l-ar depăşi pe cele ale unei locomotive. Doar dacă
ne analizăm pe noi înşine vom constata cât de puţin înţelegem
şi vom vedea cum în fiecare zi încă mai sunt lucruri şi dimensiuni
nebănuite la care ajungem. Poate că cel mai complex aspect al
vieţii noastre este cel al conştiinţei, centrul prin care Dumnezeu
ne luminează deciziile şi prin care ne ajută să distingem în fie-
care clipă ce opţiuni avem şi cum ar trebui să acţionăm. Gândi-
rea noastră este dotată cu senzori care ne ghidează cuvintele,
atitudinea şi concepţiile. Nu putem decât să-I fim recunoscători
Creatorului.
:
re
ca
Provo

Foloseşte un microscop şi analizează ceva din

natură sau din fiinţa umană şi lasă uimirea să îţi
arate ce fel de Creator avem.

201
 8 iulie

„El mă paşte în păşuni verzi şi mă duce la ape de

odihnă; îmi înviorează sufletul şi mă povăţuieşte pe
cărări drepte din pricina Numelui Său.” – Psalmii 23:2,3

O
aia Dalli este un animal subarctic şi arctic ce trăieşte pe
vârfurile alpine, între piscuri şi creste sau chiar pe pante
stâncoase. Berbecul are 90 de centimetri până la umăr
şi cântăreşte 110 kilograme. Este singura ovină sălbatică albă
din lume. Oaia Dalli are o blană bogată, ce-i protejează corpul.
De obicei, animalele care trăiesc în astfel de condiţii îşi adaptea-
ză culoarea după mediul cenuşiu al stâncilor sau după întuneci-
mea vegetaţiei arse de vânt.

Atunci când ne rugăm, de obicei o facem gândindu-ne mai întâi

la cât de mult merităm un răspuns. De multe ori, ajungem la
concluzia că nu merităm prea mult şi atunci rostim rugăciunea
cu jumătate de gură. Adică nu prea ne aşteptăm să ni se răspun-
dă. Chestiunea esenţială atunci când venim înaintea lui Dumne-
zeu pentru a cere ceva este că orice rugăciune se bazează pe
meritele Mântuitorului şi se adresează bunătăţii lui Dumnezeu.
Tatăl nostru ceresc nu face calcule economice sau clasificări pe
o scală a premianţilor sau a corigenţilor. Fără mijlocirea Dom-
nului Isus, rugăciunea nici nu s-ar ridica de pe buzele noastre.
Dacă Duhul lui Dumnezeu nu ar vorbi inimii noastre, noi nu am
îndrăzni şi nu ne-am simţi motivaţi să ne rugăm. Prin urmare, de
ce să nu mă bazez pe mărinimia lui Dumnezeu?
:
re
ca
Provo

Pune-L la încercare pe Dumnezeu; te va uimi cu

răspunsul nemeritat şi neaşteptat.

202
 9 iulie

„Poporul care umbla în întuneric vede o mare

lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii
răsare o lumină.” – Isaia 9:2

T
oţi bebeluşii se nasc cu ochii în nuanţă de albastru. După
câteva ore de la naştere, culoarea se poate schimba.
Majoritatea oamenilor ajung până la urmă să aibă ochi
de altă culoare. Cei care au ochi albaştri sunt o raritate.

A vedea sau nu este mai mult decât o chestiune fizică, opti-

că. Mântuitorul vorbeşte despre oameni care au ochi, dar nu
văd, evident cu referire la ochii spirituali şi la realitatea vieţii
spirituale. A umbla în întuneric sau în lumină este mai presus
de orice o alegere. Vederea spirituală nu este dependentă de
performanţe optice sau de dioptriile ochelarilor noştri. Ochii
minţii văd ceea ce are legătură cu Dumnezeu şi cu universul
Lui. Dacă se pot naşte copii cu deficienţe oftalmologice sau
care nu văd, în ce priveşte natura noastră spirituală, avem cu
toţii aceleaşi şanse şi suntem dotaţi cu aceeaşi capacitate. De-
pinde de noi dacă folosim darul vederii în profunzime sau doar
la suprafaţă; ţine de noi dacă ne dezvoltăm acuitatea spirituală
sau ne plafonăm. Din lipsă de exerciţiu şi din cauza unor influ-
enţe negative, se poate ajunge la orbirea sufletului nostru. La
fiecare răsărit de zi, Dumnezeu aşteaptă să citim din Cuvântul
Lui, apoi să păstrăm în minte idei pe care gândul nostru să le
dezvolte, să le aprofundeze. Nu lăsa ziua de azi să treacă fără
să ai în mod personal o privire spre lumea lui Dumnezeu.
:
re
ca
Provo

Priveşte cu atenţie la cei pe care îi vei întâlni astăzi.

Numără câte persoane cu ochi albaştri ai întâlnit.

203
 10 iulie

„Scoală-te, luminează-te, căci lumina ta vine şi

slava Domnului răsare peste tine!” – Isaia 60:1

P
utem număra stelele de pe cer din nebunie ori din plicti-
seală. Uneori, din ambele motive. Însă, de cele mai multe
ori, uităm să ne numărăm şi pe noi: singura stea, singura
planetă, singurul soare care contează.

Dumnezeu a pus în fiecare om o doză de strălucire şi de culoa-

re. Din motive diverse, cei mai mulţi oameni au tendinţa să-şi
ascundă particularităţile. O mare parte se lasă modelaţi şi in-
fluenţaţi de aşa-zişii specialişti. Purtăm haine care nu ne plac
şi în care nu ne simţim confortabil; mâncăm în locuri vestite şi
alegem meniul pe care îl laudă alţii; privim în urma linkurilor pri-
mite şi vorbim cu expresii necaracteristice nouă, doar ca să fim
în acord cu societatea. Nuanţele noastre nu contează; simţă-
mintele şi frustrările sunt anihilate; se dezvoltă complexul de
inferioritate şi noi ne devalorizăm în fiecare zi. Şi, culmea, cei
care ne scad preţul suntem chiar noi înşine. Nimeni nu ne vinde
mai ieftin decât o facem noi. Pentru că, dacă ne-am respecta
mai mult şi am pune preţ mai mare pe viaţa şi pe valorile noas-
tre, am avea curajul să fim noi înşine; am avea tăria să nu mai
suferim comparându-ne cu ceilalţi, iar viaţa noastră ar deveni
împlinită, frumoasă şi specială.

:
re
ca
Provo

Priveşte-te în oglindă mai cu atenţie decât de

obicei. Pune în valoare ceva ce ai doar tu.

204
 11 iulie

„Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să

mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă.”
– Isaia 59:1

D
umnezeu locuieşte în orice casă; El aude orice cuvânt
care se rosteşte, ascultă orice rugăciune care se înalţă
spre El, ia parte la întristările şi dezamăgirile fiecărui su-
flet. El are grijă de tot ce avem nevoie.” – Ellen White

Când întunecimea încercărilor şi a dezamăgirii coboară peste

noi, gândul ni se îndreaptă spre Dumnezeu. Vrem să-L rugăm
să ne rezolve problema; vrem să întindă mâna şi să facă o mi-
nune. De foarte multe ori însă totul rămâne la fel, pare că nu se
întâmplă lucrurile aşa cum am sperat şi ne-am rugat. În acele
momente, credinţa se clatină, începem să ne întrebăm dacă
Dumnezeu ne-a auzit. Dacă ne-a auzit, de ce nu dă măcar un
semn? Avem senzaţia că poate nu a înţeles urgenţa şi gravita-
tea problemei noastre, uitând că El era cu noi, lângă noi, atunci
când a apărut dificultatea şi El este în continuare lângă noi.
Cel mai important lucru atunci când ne confruntăm cu necazul
ori cu surprizele neplăcute este să ne asigurăm că Dumne-
zeu este lângă noi. Dacă vom avea sentimentul clar că El este
cu noi, abordarea problemei apărute va fi cu totul deosebită şi
vom înţelege răspunsul chiar şi din tăcerea lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Priveşte camera în care stai. Crezi că lui Dumnezeu

Îi place cum e aranjată, mobilată etc.? Fă ceva
schimbări dacă simţi că e cazul.

205
 12 iulie

„Neamuri vor umbla în lumina ta şi împăraţi în

strălucirea razelor tale.” – Isaia 60:3

R
adarele şi telescoapele au reperat 6 500 de obiecte in-
utile în jurul Terrei: sateliţi morţi şi fel de fel de deşeuri
(bucăţi de metal, şurubelniţe, mănuşi ale astronauţilor).
Toate aceste obiecte se mişcă uluitor de repede: 28 000 ki-
lometri pe oră. De foarte multe ori, detectarea unui astfel de
obiect produce panică, fiindcă, iniţial, nu se cunosc natura lui
şi nici dimensiunile cu exactitate. Dar este o continuă perfecţi-
onare a acestui tip de tehnică şi oamenii de ştiinţă speră să fie
capabil de măsurători micronice.

Atunci când precauţia este dusă la extrem, rezultatul poate fi

chiar paranoia. Există oameni care îşi imaginează lucruri îngro-
zitoare la fiecare pas şi ajung să se izoleze de teama unor gro-
zăvii presupuse. O altă categorie de extra precauţii este cea a
superstiţioşilor. Fiecare animal prevesteşte ceva; fiecare adiere
de vânt sau banalitate întâmplătoare devine o profeţie.

Nu este greşit să fim precauţi, dar, în lipsa adevăratei precauţii

(aceea de a ne aşeza la umbra Celui Atotputernic), vom deveni
bolnavi psihic şi ne vom bloca în fobiile noastre. Aşadar, chea-
mă-L pe Dumnezeu să-ţi fie ocrotitor azi şi totul va fi perfect.

:
re
ca
Provo

Dacă ai posibilitatea, vizitează un observator

şi priveşte prin telescop. Dacă nu, cercetează
cu ajutorul internetului ceva din domeniul
astronomiei.

206
 13 iulie

„Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine

nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” –
Ioan 8:12

O
amenii care au prieteni, rude sau soţi supraponderali
prezintă un risc crescut de a deveni obezi la rândul lor,
susţin cercetătorii din SUA. Concluzia se bazează pe un
studiu realizat asupra acestui tip de familii. Cu timpul, persoa-
nele cu o greutate mai mare devin un fel de standard la care
se raportează şi ceilalţi din familie, chiar dacă cel în cauză e
posibil să lupte cu kilogramele în plus.

În mod mai mult sau mai puţin conştient, noi ne raportăm la

diferite modele. Comportamentul nostru, limbajul, stilul ves-
timentar sau alimentar, absolut totul este preluat de la per-
soane ce au avut efect de model asupra noastră. Conştienţi
fiind de acest lucru, ar fi înţelept să decidem în mod voit pe
cine copiem sau lăsăm să ne influenţeze stilul de viaţă. Nu
vom putea elimina în mod total influenţele mai puţin pozitive,
dar, dacă alegem un model puternic, aşa cum este pentru noi
Hristos, avem toate şansele să fim atât de impresionaţi înspre
bine, încât să nu mai rămână loc de alte influenţe. Biblia spune
că, privind la El, contemplând faptele şi caracterul Lui, vom fi
schimbaţi din ce în ce mai mult.

:
re
ca
Provo

Şi noi îi influenţăm pe alţii. Analizează

comportamentul şi stilul tău; vezi prin ce ai putea
fi o influenţă negativă. Limbajul? Programul?
Dezordinea?...

207
 14 iulie

„Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului,

are să vă călăuzească în tot adevărul (…) şi vă va
descoperi lucrurile viitoare.” – Ioan 16:13

D
atorită sprintenelii cu care se mişcă şi pentru faptul că
poate ieşi din apă, chiar se ridică în aer, peştele-zburător
este foarte greu de capturat, dar răpitorii marini expe-
rimentaţi urmăresc traseul peştelui-zburător şi îl prind atunci
când acesta reintră în apă. Îl urmăresc până în locul unde se
ridică din apă şi îl aşteaptă atunci când cade. În cădere îi este
imposibil să îşi mai schimbe traseul, devenind astfel o victimă
sigură. O soluţie de siguranţă ar fi să nu mai iasă din apă, să nu
mai sară, însă el nu se poate abţine.

Creatorul a pus în fiecare dintre noi capacitatea de a detecta

posibile pericole, şi ceea ce numim „bun-simţ” ne opreşte de la
gesturi care ar dăuna altora sau chiar nouă. Totuşi, noi, în dorin-
ţa noastră de a trece limite, nu ne oprim de fiecare dată acolo
unde începe ceva care ne compromite şi, treptat, devenim „cu-
rajoşi” în a încălca diferite graniţe. Pe terenul convingerilor şi al
principiilor trebuie să avem în vedere şi faptul că nu doar lipsa
noastră de atenţie ne pune în pericol, ci şi ademenirile celui care
ne vrea distruşi (Satana). El ştie cu ce să ne ademenească şi apoi
ne aşteaptă ca, atunci când cădem, să-i devenim victime.

Dacă Îl vom ruga pe Duhul Sfânt să ne inspire şi astăzi, vom fi

protejaţi de orice capcană.
:
re
ca
Provo

Analizează şi vezi în ce domeniu ai căzut împins de

Satana. Notează acel domeniu şi decide să-l eviţi
total pe viitor.

208
 15 iulie

„Deşteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morţi,

şi Hristos te va lumina.” – Efeseni 5:14

C
ând zăreşte un duşman în depărtare, în loc să fugă,
struţul se ghemuieşte şi îşi ascunde capul sub aripi sau
în nisip, stând nemişcat. Duşmanul crede că e o piatră
şi pleacă. Dar vânătorii experimentaţi nu pleacă întotdeauna
foarte repede, iar pasărea uriaşă ajunge să se dea de gol.

Într-un fel, noi, oamenii, ne asemănăm cu struţii, numai că ne

comportăm astfel când ne confruntăm cu un pericol sau o
problemă foarte mare. Noi avem momente când ne prefacem
că problema pe care trebuie să o rezolvăm nu există. Este mo-
dul nostru de a ne proteja. Doar că acest mod nu conduce
la nimic bun. De regulă, problemele nu se rezolvă singure, iar
dacă sunt amânate, tind să se agraveze. Soluţia ascunsului cu
capul în nisip aduce mai multe bătăi de cap şi mai multă com-
plicaţie. În plus, duşmanul, în cazul în care ne prefacem că nu
există, nu este prea impresionat de naivitatea noastră; el are
răbdare şi va savura momentul când revenim la realitate.

Atunci când se apropie o dificultate, un creştin se prezintă cu

ea la Dumnezeul lui şi se roagă pentru o rezolvare cât mai
promptă şi cât mai bună. Dumnezeu chiar ne ajută în dificultă-
ţile noastre, nu amâna să vii la El, orice te-ar frământa.

:
re
ca
Provo

Priveşte calendarul tău şi vezi ce ai tot amânat de

mult timp. Astăzi este momentul să rezolvi acel
lucru.

209
 16 iulie

„Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh

nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră şi
vă voi da o inimă de carne.” – Ezechiel 36:26

C
aracatiţa are o capacitate de refacere uimitoare. Dacă îi
este rănit unul dintre braţele de importanţă vitală, îi creş-
te altul în loc. Caracatiţa are şi o metodă foarte eficientă
de a se proteja: îşi adaptează culoarea la mediul înconjurător.

Ce bine ar fi dacă posibilităţile caracatiţei ar fi şi ale noastre!

Din fericire, nu sunt, pentru că noi, cu tendinţa noastră de a
exagera, am distruge tot ce a pus Dumnezeu în noi. Noi avem
şi o inimă pe care, după ce o stricăm prin fiecare lovitură a
păcatului, nu o mai putem reface şi ajunge să fie insensibilă
ca o bucată de stâncă. O inimă împietrită aduce nefericire şi
posesorului, dar şi celor din jur. Un om cu inima de piatră îi va
răni pe ceilalţi chiar şi atunci când nu are această intenţie. Nu
ţi s-a întâmplat să fii jignit sau rănit de cineva care părea a face
acel lucru în mod inconştient?

În bunătatea Lui, Dumnezeu Se oferă să readucă viaţă într-o

astfel de inimă. El este singurul care poate acest lucru. Pentru
că este imposibil să te autodiagnostichezi, cel mai sigur lucru
este să Îl inviţi chiar acum să facă acest lucru. El va şti cel mai
bine ce este de făcut şi cum este inima ta.

:
re
ca
Provo

Vezi dacă există pe lângă tine oameni care îi

rănesc foarte uşor pe ceilalţi prin atitudine sau
cuvinte. E posibil să nu fie conştienţi de acest
lucru. Roagă-te special pentru ei astăzi.

210
 17 iulie

„Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul

Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face.” –
Iosua 1:9

U
nele plante pot fi folosite pentru a ţine la distanţă dău-
nătorii. Muştele fug de măcriş, lavandă şi mentă; ţânţarii
nu suportă lămâia, muşcatele şi menta; furnicile fug de
frunze de roşii şi de coji de lămâie.

Dumnezeu a creat soluţii simple pentru orice problemă po-

sibilă. Nu le folosim din necunoaştere, ceea ce este scuzabil,
dar, de multe ori, şi din dorinţa de a găsi o rezolvare mai so-
fisticată şi, eventual, mai costisitoare. Decât să folosim nişte
plante simple, pe care le avem oricum la îndemână, mai bine
cumpărăm un spray sau alte soluţii toxice, pentru că, nu-i aşa,
lucrurile bune costă!!!

Dar mai grav este că aplicăm acest sistem şi la probleme de

natură sufletească ori relaţională. Spre exemplu: dacă am gre-
şit, un simplu „Iartă-mă!” ar rezolva o posibilă supărare încă din
faşă, dar noi preferăm mai întâi să pledăm cu argumente, apoi
cu dezbateri şi ajungem la jigniri, iar în cele din urmă la conflic-
te foarte ample. În loc să rezolvăm simplu o problemă, ajun-
gem la tribunal şi ne complicăm existenţa. În foarte multe do-
menii Dumnezeu ne aşteaptă cu soluţii incredibil de eficiente
şi la îndemână, indiferent din ce domeniu este nevoia noastră.
Trebuie doar să ne lăsăm învăţaţi.
:
re
ca
Provo

Caută pe YouTube câteva clipuri cu soluţii şi idei

simple la diverse probleme complicate. Nu-ţi va
veni să crezi câte există.

211
 18 iulie

„Nu te teme, crede numai!” – Marcu 5:36

N
umai simţământul prezenţei lui Dumnezeu poate alun-
ga teama care ar face viaţa o povară pentru cel timid.”
– Ellen White

Noi le spunem foarte uşor altora să fie curajoşi, să îndrăzneas-

că şi să nu le fie teamă. Dar atunci când noi suntem în situaţie,
nu ni se mai pare chiar atât de simplu să nu îţi fie frică. În topul
temerilor noastre nu este teama de moarte, aşa cum ne-am
aştepta, ci alte spaime ne consumă mai mult. Printre cele mai
importante temeri ale noastre este teama de a fi înşelaţi. Ne
temem că am putea fi minţiţi sau trădaţi în dragostea noastră,
în încrederea noastră. O altă teamă, chiar mai prezentă decât
cele două de mai sus, este teama de eşec. Ne este foarte frică
că vom greşi sau că nu vom reuşi să realizăm ceva. Din acest
motiv, suntem uneori paralizaţi în situaţia noastră pentru că,
temându-ne de nereuşită, nici măcar nu încercăm. Abando-
năm orice proiect încă dinainte de a începe. Se spune că cei
mai mulţi oameni au eşuat nu din cauză că au greşit, ci pentru
că nici măcar nu au încercat. Tu ce teamă importantă ai, care
te ţine pe loc? Lasă-L pe Dumnezeu să Îşi împlinească azi fă-
găduinţa.

:
re
ca
Provo

Ai un proiect pe care nu îl începi de teama

nereuşitei? Roagă-te azi pentru curaj şi începe
acest proiect.

212
 19 iulie

„Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că Se

va ridica la urmă pe pământ. Îl voi vedea şi-mi va fi
binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia.” –
Iov 19:25,27

Î
n 1957, ruşii au lansat primul satelit în jurul Terrei, celebrul
Sputnik, de 83 de kilograme. La o lună de la această lansare
a fost o alta, care o includea şi pe căţeluşa Laika, la bordul
lui Sputnik 2. Din păcate, Laika nu a mai revăzut locul de unde
plecase. Nu ştim dacă era şi dorinţa căţeluşei să plece în ex-
pediţie, dar aşa se întâmplă când nu poţi lua propriile decizii.

Experienţele trăite de ceilalţi pot fi interesante şi ne uimesc, dar

ceea ce contează cu adevărat pentru noi este ce trăim noi înşi-
ne, chiar şi atunci când nu merge totul excepţional. Preferăm o
experienţă bună de-a noastră uneia extraordinare trăite de alt-
cineva. Ceea ce povestesc ceilalţi poate fi util. Ar fi înţelept să
luăm învăţăminte de oriunde şi din orice, dar savoarea vieţii vine
din ceea ce ne implică. Inclusiv relaţia noastră cu Dumnezeu
intră sub incidenţa acestui adevăr. Credinţa părinţilor noştri con-
tează; relaţia fraţilor şi a prietenilor noştri cu Dumnezeu este im-
portantă, dar pe noi ne va ajuta efectiv ceea ce trăim personal.

Este timpul să nu mai trăim prin experienţele altora. Deschi-

de-ţi ochii şi priveşte minunile lui Dumnezeu în jurul tău; citeş-
te cu ochii tăi cuvintele Scripturii şi roagă-L pe Dumnezeu să
aprindă o relaţie personală cu tine. Vei vedea că viaţa este cu
totul diferită când o trăieşti tu însuţi.
e:
ar
Provoc

Este ceva de care ţi s-a povestit foarte frumos? Un

loc, un obiect, o persoană? Mergi astăzi şi vezi cu
ochii tăi.

213
 20 iulie

„«Eu», zice Domnul, «te voi învăţa şi-ţi voi arăta

calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi
avea privirea îndreptată asupra ta».” – Psalmii 32:8

Î
n mod normal, apa clocoteşte la temperatura de 100 de
grade Celsius. Pe vârful Everest, apa începe să clocotească
la numai 69 de grade Celsius, pentru că presiunea aerului
este cu mult mai mică.

Altitudinea influenţează şi comportamentul oamenilor. Dar nu

numai altitudinea geografică produce modificări, ci şi înălţimea
rangului, poziţia pe scara socială sau intelectuală. Cu cât eşti
mai sus, cu atât responsabilităţile cresc, iar creşterea respon-
sabilităţilor măreşte stresul. Când omul este stresat, devine şi
foarte irascibil, adică se aprinde foarte repede, la cea mai mică
provocare.

În general, ne simţim stresaţi atunci când nu ştim foarte clar

cum vor evolua lucrurile sau când considerăm că avem prea
puţin timp şi resurse pentru ceea ce trebuie făcut. Dacă am
avea mereu un consilier care să ne pună în ordine priorităţi-
le, să ne pregătească planul şi etapele şi să ne dea cele mai
bune idei, ar fi ideal. Dar noi chiar avem un astfel de consilier.
Dumnezeu promite că, dacă acceptăm şi dorim, El poate să ne
conducă şi să ne înveţe, ba chiar să ne şi ocrotească. Oare de
ce nu Îl invităm noi în fiecare zi?
:
re
ca
Provo

Ştii că apa este importantă pentru sănătate. Fii

atent la numărul de pahare de apă pe care le bei
astăzi şi vezi dacă se adună doi litri.

214
 21 iulie

„Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în

strâmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi.” –
Psalmii 91:15

R
echinul alb simte o picătură de sânge chiar şi în 4,6 mili-
oane de litri de apă şi poate să muşte cu o forţă de mai
multe tone pe centimetru pătrat. Victima nu are nicio
şansă.

Satana este ca un rechin periculos: cum simte pe cineva rănit

sau derutat, el atacă fără milă. Nu scapă nici cea mai mică oca-
zie. Este periculos pentru noi să fim fără ajutor sau neprotejaţi
atunci când trecem prin momente dificile sau chiar prin căderi.
Este important să nu uităm că Dumnezeu rămâne lângă cei ce
Îl cheamă, chiar dacă aceştia nu sunt nişte persoane perfecte
şi au momente de slăbiciune. Tocmai în aceste clipe de slăbi-
ciune noi îl atragem pe duşman şi de aceea este esenţial să
fim sub ocrotirea lui Dumnezeu. Când ni se întâmplă să greşim,
descurajarea ne şopteşte că nu e cazul să ne rugăm; că ar fi
o jignire pentru Dumnezeu rugăciunea unui om păcătos etc.
Dacă renunţăm şi amânăm închinarea pentru atunci când vom
fi mai buni sau mai tari, Satana se bucură pentru că el asta
aşteaptă. Indiferent ce ţi se întâmplă astăzi, nu ezita să te rogi,
Dumnezeu te va ajuta.

:
re
ca
Provo

Ce ar fi să porneşti deja cu rugăciune? Cere iertare

şi ocrotire.

215
 22 iulie

„«Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire

la voi», zice Domnul, «gânduri de pace şi nu de
nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde».” –
Ieremia 29:11

D
istanţa de la Pământ la Lună este măsurată cu un laser
gigantic, a cărui rază este reflectată de nişte oglinzi pla-
sate pe solul lunar. Astfel, s-a constatat că, în fiecare an,
luna se îndepărtează de noi cu 5 centimetri.

Teoretic, noi suntem atât de departe de centrul sistemului

nostru solar, ca să nu mai vorbim de centrul universului, unde
presupunem că ar locui Dumnezeu. Dar, în realitate, distan-
ţa dintre noi şi Tatăl nostru ceresc este cea mai mică distanţă
posibilă. Iar atunci când apare o distanţă, aceasta apare din
pricina noastră, şi nu din cauza Lui. Noi suntem cei care ne
îndepărtăm de Dumnezeu, ne simţim stingheri când intenţi-
onăm să facem ceva rău şi nu ne place ca El să fie lângă noi
atunci când comportamentul nostru este mai puţin creştinesc.
Pentru că ne respectă libertatea şi spaţiul, Dumnezeu rămâne
în afara perimetrului părăsit de noi, aşteptând să ne revenim şi
să ne întoarcem la El. Există şi situaţii când noi ne îndepărtăm
de El prin păcatul nostru şi nu mai avem putere să revenim prin
forţele noastre la El, aşa că vine în ajutorul nostru; la strigătul
nostru de ajutor, Se apropie şi ne readuce în cercul Său de pro-
tecţie şi prietenie. Nu-i aşa că avem un Dumnezeu minunat?
:
re
ca
Provo

Când va veni seara, ieşi din casă singur sau

împreună cu cineva şi priveşte constelaţiile.
Imaginează-ţi cât de departe ar fi Dumnezeu dacă
nu alegea să locuiască lângă noi, în inima noastră.

216
 23 iulie

„Domnul mi Se arată de departe: «Te iubesc cu

o iubire veşnică, de aceea îţi păstrez bunătatea
Mea.»” – Ieremia 31:3

F
eniletilamina produce o uşoară stare de visare şi este se-
cretată de către creier în momentul în care doi oameni
sunt îndrăgostiţi. Interesant de remarcat este faptul că
aceeaşi substanţă se regăseşte şi în ciocolată.

Iubirea atinge şi transformă orice, schimbă culorile în nuanţe,

face distanţele mai lungi sau mai scurte, oferă iertarea fără şo-
văire şi răspunde la cereri încă nerostite. Pentru că suntem făcuţi
după asemănarea lui Dumnezeu, purtăm sămânţa iubirii curate
şi, în unele momente, reuşim să uităm de egoism pentru a fi
atenţi cu ceilalţi, iar acest lucru produce sentimente înălţătoare,
precum şi o stare de bine. Ştiai că oamenii care iubesc se simt
mai sănătoşi şi mai fericiţi, chiar dacă şi ei pot fi trădaţi sau ci-
neva poate să nu ţină cont de dragostea lor? A iubi este un risc:
riscăm să fim consideraţi naivi, riscăm să fim înşelaţi sau părăsiţi;
riscăm să se profite de noi sau să câştigăm mai puţin. Cu toate
acestea, iubirea produce în noi motivaţia de a trăi şi, oricât ne-ar
costa, merită. Este starea noastră naturală, din moment ce sun-
tem creaţi de un Dumnezeu care este iubirea absolută. În mod
natural nici nu ar trebui să facem vreun efort, ar trebui să ne iasă
din prima, dar, ţinând cont că păcatul a stricat o parte din fiinţa
noastră, Îi putem cere Tatălui nostru puterea de a iubi pe deplin.
:
re
ca
Provo

Oferă-i astăzi o ciocolată unei persoane pe care o

iubeşti.

217
 24 iulie

„Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat.

El este un scut pentru cei ce se încred în El.” –
Proverbele 30:5

F
oarte multe acvile mor pentru că se lasă ispitite de mo-
meala otrăvită cu stricnină pregătită de gospodari pentru
vulpile şi lupii care atacă animalele de casă. Acvila, care
se mulţumeşte şi cu prăzi mici, cade victimă dacă atentează la
momeala altora.

Multe lucruri pot fi ademenitoare şi pentru noi, uneori chiar

dintre cele mai nevinovate şi aparent inofensive. Noi obişnuim
să privim în viaţa altora cu interes şi cu o uşoară invidie, dorin-
du-ne să avem şi noi ce au ceilalţi sau să ni se întâmple şi nouă
evenimentele bune care li se întâmplă lor. Nu cunoaştem însă
efectele de după acele întâmplări, aşa cum nu ştim în ce fel
le-a făcut bine ceea ce au primit celor spre care privim. Pot
fi cadouri otrăvite dacă le privim de aproape. E posibil ca un
lucru care nu face rău altora să ne facă foarte rău nouă şi ceea
ce poate fi folositor cuiva să nu aibă aceeaşi funcţionalitate în
cazul nostru. Pentru că umblarea noastră prin lume este pân-
dită la fiecare pas de înşelăciune şi capcane, este nevoie de o
protecţie şi un filtru mult mai performante decât suntem noi
capabili să avem. Cea mai sigură instanţă, care poate detecta
virusul din orice lucru, este Duhul lui Dumnezeu. El răspunde
la rugăciunile celui ce are nevoie de siguranţă.
:
re
ca

Aproape în orice casă există ceva otrăvitor

Provo

(substanţe pentru insecte, muzică bolnăvicioasă,

filme imorale, cărţi prea uşoare şi diverse alte
lucruri). Fă un inventar şi aruncă la coş dacă
găseşti ceva dăunător.

218
 25 iulie

„El dă tărie celui obosit…” – Isaia 40:29

P
rin noi înşine, nu putem face nimic, dar, prin Dumnezeu,
care ne întăreşte, putem trăi să facem bine altora şi să
evităm în felul acesta răul.” – Ellen White

Sunt multe momentele în care ne epuizăm resursele interioare

şi simţim că vom abandona proiectele în lucru sau programul
pe care îl avem. Ne obosesc până şi dialogurile care altăda-
tă ne făceau plăcere şi ne retragem chiar de la unele întâlniri
foarte aşteptate în trecut. Este o senzaţie similară cu aceea
de îmbătrânire. Nu este nimic ieşit din comun dacă se întâm-
plă aşa. În definitiv, oamenii nu evoluează din punct de vedere
al rezistenţei chiar dacă în ce priveşte informaţia facem paşi
mari înainte. Cei ce se bazează pe forţele proprii ajung foarte
uşor la dezechilibru şi epuizare; în schimb, cei care acceptă să
ceară şi să primească ajutor de la Dumnezeu au putere şi au
eficienţă în tot ce fac. În aparenţă, timpul pentru rugăciune şi
meditaţie la Cuvântul Scripturii ar putea părea un timp pierdut,
însă, cu cât acest timp este mai consistent, cu atât mai mult
se vor simţi eficienţa şi inspiraţia în activităţile noastre de orice
natură. Este ca şi cum am reface plinul cu energie şi hrană din-
tr-o sursă inepuizabilă. Dumnezeu nu dă cu zgârcenie celui ce
Îi cere ajutorul, El abia aşteaptă să fie alături de noi în eforturile
pe care le facem zilnic. Şi azi este la fel.

:
re
ca
Provo

Ia o carte inspirată şi citeşte măcar câteva capitole

astăzi, iar dacă vei simţi că îţi place, continuă şi în
zilele următoare.

219
 26 iulie

„Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu

vor trece.” – Marcu 13:31

M
aşinile şi uzinele emană foarte mult bioxid de carbon,
iar căldura rămâne prizonieră în atmosferă din cauza
rolului de barieră protectoare pe care aceasta îl joacă.
Temperatura creşte astfel mereu. Aceasta este ceea ce nu-
mim efectul de seră. Oricât vor manifesta iubitorii de natură
sau ONG-urile, deteriorarea condiţiilor de viaţă va continua.

Pentru cei care cred cuvintele Bibliei şi profeţiile făcute chiar

de Mântuitorul, deteriorarea planetei nu este o surpriză, iar
creştinii se pregătesc pentru evenimente care au legătură cu
sfârşitul acestei lumi. Planul lui Dumnezeu nu este să conser-
ve ruinele pământului, ci să-i pregătească pe oameni pentru
o viaţă nouă şi pentru un pământ refăcut după revenirea Lui.
Dacă te uiţi azi în jurul tău, poţi observa cu uşurinţă semne ale
stricăciunii. E posibil să te pună pe gânduri acest lucru, dar nu
lăsa subiectul să devină motiv de descurajare, nu este cazul.
Gândeşte-te că Acela care ţine totul în mâna Lui nu va permite
ca omul sau forţele dezlănţuite ale fenomenelor din natură să
pună în pericol viaţa copiilor Săi.

:
re
ca
Provo

Vezi în ce fel ai putea iniţia o acţiune de curăţenie

în jurul locuinţei tale. Nu neapărat pentru salvarea
planetei, ci pentru a fi mai plăcut locul unde
trăieşti.

220
 27 iulie

„Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi în adevăr

ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă
va face slobozi.” – Ioan 8:31,32

A
devărul care îi face pe oameni liberi este în cea mai mare
parte adevărul pe care oamenii n-ar vrea să-l audă. ” –
Autor necunoscut

S-au dat de-a lungul timpului foarte multe definiţii termenu-

lui „adevăr”. Filosofii au fost preocupaţi de adevăr, juriştii par a
vrea să afle adevărul; oamenii de stat îl proclamă de la tribu-
nele lor. În accepţiunea oamenilor, adevărul este foarte relativ,
fiecare poate să deţină adevărul în variantă personală. La între-
barea unui lider al vremii, Mântuitorul a oferit cel mai complet
răspuns. El Se prezintă pe Sine ca fiind Adevărul. Prin urmare,
nu vorbim despre termeni şi definiţii abstracte, ci despre ceva
concret, o persoană care este deasupra oricărei speculaţii po-
litice sau filosofice. Fiind vorba despre Isus, înseamnă că pu-
tem interacţiona cu Adevărul, putem să-I adresăm cereri sau
mulţumiri. Adevărul aşa cum îl oferă oamenii poate răni, poate
provoca divorţ, poate jigni sau poate şoca. Oamenii folosesc
adevărul pentru a judeca şi condamna, dar Dumnezeu aduce
prin Adevăr eliberarea; doar Adevărul Lui ne va face liberi. În
cazul în care nu îţi doreşti Adevărul dintr-un motiv egoist, păs-
trează legătura cu Cel ce te poate elibera.

:
re
ca
Provo

Pune-ţi azi o ţintă: spune doar adevărul, dar fără

să răneşti şi fără să îl foloseşti ca o armă.

221
 28 iulie

„Nici înălţimea, nici adâncimea, nici o altă făptură

nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui
Dumnezeu.” – Romani 8:39

C
ea mai adâncă scufundare în apă de mare a fost până
la 307,8 metri adâncime, în 2001, în insulele Filipine. Co-
borârea, grăbită de o sanie cu greutăţi, a durat peste 12
minute, iar urcarea, 9 ore şi jumătate, pentru a permite decom-
presia organismului.

Dacă înălţimea se măsoară în kilometri şi necesită un efort de

urcare considerabil, iar revenirea poate fi fulgerătoare, în ca-
zul coborârii în adâncime, unitatea de măsură este doar me-
trul. Câteva sute de metri sunt o distanţă enormă, iar revenirea
presupune un timp colosal de mare. Când ai coborât atât de
adânc, nu poţi reveni pur şi simplu pentru că ai ajunge la su-
prafaţă deja mort. În general, revenirea dintr-un punct mai de
jos decât condiţiile noastre fireşti este mai anevoioasă şi ne-
cesită procese complexe. Când ne avântăm spre nişte culmi,
trebuie să ştim că o eventuală prăbuşire durează puţin şi este
de regulă fatală. Când coborâm, voit sau nu, este bine de re-
ţinut că fiinţa noastră va fi mult mai marcată la revenirea spre
condiţiile anterioare şi e posibil ca procesul să fie de durată.
Putem coborî în bezna drogurilor, a promiscuităţii sau a altor
dependenţe, iar revenirea se va face cu paşi mici şi eforturi
enorme, beneficiind de ajutor specializat.
:
re
ca
Provo

Gândeşte-te la cineva care a căzut, care trece

printr-o perioadă grea din viaţa lui şi încearcă
să-i oferi prietenie, suport sau măcar o încurajare
simplă, sinceră şi asigurarea că te rogi.

222
 29 iulie

„Voi să slujiţi Domnului Dumnezeului vostru, şi El

vă va binecuvânta pâinea şi apele şi va depărta
boala din mijlocul tău.” – Exodul 23:25

Î
n perioadele secetoase, cu puţină apă, elefanţii scurmă pă-
mântul nisipos şi uscat al albiei râurilor. Sapă folosindu-şi
picioarele şi colţii, apoi, cu ajutorul trompei, aduc apa la su-
prafaţă. Au un simţ al descoperirii surselor de apă comparabil
cu tehnicile echipelor de fântânari profesionişti.

Perioadele de lipsă au efecte diverse asupra noastră: unii dintre

noi sunt motivaţi să depună mai multe eforturi ca să compense-
ze, alţii se descurajează şi pot ajunge până la decădere. Creştinii
consideră aceste perioade ca fiind încercări cu scop de şlefuire
a caracterului. Dacă însă dificultatea durează, suntem tentaţi să
schimbăm registrul şi să devenim critici chiar la adresa lui Dum-
nezeu. Noi considerăm că Dumnezeu este dator să ne poarte
de grijă, să Se asigure că avem tot ce e necesar şi că ne merg
toate lucrurile bine. Uneori, pentru a ne aduce cu picioarele pe
pământ, Dumnezeu este nevoit să ne lase pe cont propriu pen-
tru a înţelege că tot ce primim este rezultatul binefacerii Lui ab-
solut gratuite. Spre deosebire de elefanţi, noi nu avem un simţ
atât de dezvoltat, încât să detectăm resurse chiar şi în cel mai
arid context. Din fericire, cu excepţia momentelor în care avem
nevoie de o lecţie de recunoştinţă, Dumnezeu asigură pentru
viaţa noastră chiar mai mult decât necesarul de binecuvântări.
:
re
ca
Provo

Ai putea renunţa astăzi la o masă şi să donezi cuiva

mai sărac prânzul tău, în bani sau la pachet?

223
 30 iulie

„Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi

capătă scăparea; toţi cei cu inima fără prihană se
laudă că sunt fericiţi.” – Psalmii 64:10

Ş
tii cum arată hipopotamul? Căscatul hipopotamului nu
este un semn de adormire sau plictiseală, ci este de
fapt un gest ameninţător, ce arată caninii lungi, groşi,
ca o lamă, cu care este capabil să facă bucăţi o barcă mică.
Apărându-şi teritoriul şi puii fără nicio frică, hipopotamii au ucis
sute de oameni în Africa.

Nu toate situaţiile de linişte şi calm sunt de dorit. Există ex-

presii de genul: „liniştea dinaintea furtunii” sau „pisica blândă
zgârie rău”. Într-o lume în care răul este o permanenţă, faptul
că, pentru câteva clipe, nu se petrec nenorociri capătă semni-
ficaţii profetice de rău augur. Cei care obişnuiesc să găsească
semnificaţii catastrofice în diverse semne şi întâmplări au sen-
timentul că vigilenţa lor îi va salva. Dar, pentru un credincios
sincer şi conştient de relaţia lui cu Dumnezeu, fiecare etapă,
mai îmbelşugată sau mai austeră, este încredinţată Părintelui
divin şi e parcursă cu neschimbată seninătate. El ştie că inima
sa curată vrea să primească prezenţa divină şi că, atunci când
vine în viaţa cuiva, Dumnezeu aduce binecuvântări care nu
depind de situaţia materială sau de vremuri.

:
re
ca
Provo

Ce te face să te simţi fericit? Poţi face acel lucru

pentru cineva care nu prea arată a om fericit?
Încearcă măcar!

224
 31 iulie

„Dacă-L căutaţi, Îl veţi găsi.” – 2 Cronici 15:2

D
enumirea Google, celebrul motor de căutare pe inter-
net, este un joc de cuvinte de la „googol”, numărul uriaş
scris ca un 1 urmat de 100 de zerouri.

Multe dintre facilităţile de care ne bucurăm au istorii interesan-

te, dar pe care prea puţini oameni le cunosc. Cu cât un lucru e
mai notoriu şi mai folosit, cu atât se pare că e mai necunoscut.
Avem doar impresia că ştim totul despre acel ceva şi nici nu
ne punem problema să facem cercetări cu privire la apariţie,
inventator etc. Interesant este că facem la fel şi cu alte dome-
nii din viaţa noastră, ne mulţumim să luăm lucrurile din mers
şi nu depăşim superficialul pentru o cunoaştere mai aprofun-
dată. Se întâmplă să avem colegi ale căror nume întregi nu le
ştim, ci doar prenumele sau porecla; nu ştim de unde este sau
alte informaţii elementare. Râdem la glumele lor, vin cu noi la
petreceri sau în tabere şi asta e tot ce vrem să aflăm. Facem la
fel şi cu Dumnezeu. Avem o credinţă pe care am primit-o de la
părinţii noştri şi o practicăm fără să fim interesaţi să înţelegem
mai profund şi să ne explicăm de ce aşa şi nu altfel. Este mai
comod pentru noi să luăm doar stratul de la suprafaţă. Avem
impresia că ne creăm mai puţine obligaţii dacă ne rezumăm
la minimum de cunoştinţe. Dar Dumnezeu stă şi aşteaptă să-L
cunoaştem mai mult, ca să ne poată oferi mai mult.

:
re
ca
Provo

Începe să citeşti o carte în care sunt dezbătute în

detaliu punctele tale de credinţă (Adventiştii de
ziua a șaptea cred sau Manualul doctrinelor biblice
a.z.ș).

225
 08
AUGUST
 1 august

„Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă

cerem ceva după voia Lui, ne ascultă.” – 1 Ioan 5:14

D
umnezeu Se pleacă de pe tronul Său pentru a auzi stri-
gătul celor apăsaţi. Oricărei rugăciuni sincere, El răspun-
de: «Iată-Mă, sunt aici!» El îi înalţă pe cei descurajaţi şi
dărâmaţi. Toate durerile noastre sunt şi durerile Lui. În orice
ispită şi încercare, îngerul din prezenţa Lui este aproape, ca să
elibereze.” – Ellen White

Încurajator gândul că atunci când trecem prin valea suferinţei

sau a nevoilor nu suntem singuri, ba mai mult, suntem acom-
paniaţi chiar de Tatăl nostru din cer. Pentru El nu este un efort
prea mare sau o excepţie să vină pe drumul nostru mizer şi să
ne fie alături. Când citim că El ascultă cererile care sunt „după
voia Lui”, nu suntem foarte încântaţi. „Dar voia mea nu contea-
ză?” ne întrebăm puţin deranjaţi. În fapt, care dintre noi şi-ar
dori ca în urma unui răspuns la o rugăminte să constate că
ceea ce a cerut i-a adus nenorocirea? Un lucru este sigur: voia
lui Dumnezeu pentru noi este să fim fericiţi, prin urmare, cum
să nu fim bucuroşi că El tocmai această condiţie o prezintă –
„Vreau să te fac fericit, aşa că te invit să ceri în conformitate cu
acest lucru, iar Eu te voi asculta fără nicio reţinere”?

:
re
ca
Provo

Scoate la imprimantă ori scrie de mână citatul

inspirat de azi şi oferă-l ca încurajare cuiva pe care
îl vezi abătut sau îngrijorat.

227
 2 august

„Domnul scapă sufletul robilor Săi, şi niciunul din cei

ce se încred în El nu este osândit.” – Psalmii 34:22

E
xistă mai multe soiuri de caracatiţă. Caracatiţa cu inele al-
bastre are mărimea unei mingi de golf, dar otrava sa este
destul de puternică pentru a ucide un om adult în câteva
minute. Ultimul lucru văzut de victimă sunt inelele albastre –
vizibile numai în momentul atacului. Este maro sau galbenă
în stare naturală şi poate fi găsită în bazinele adânci din jurul
coastei australiene.

Mereu avem impresia că, dacă se întâmplă vreo nenorocire, noi

vom afla cu mult timp înainte şi vom putea lua măsuri, evitând
astfel dezastrul. Dar de fiecare dată realizăm că am fost luaţi
prin surprindere şi tot ce mai putem face este fie să cădem sub
greutatea momentului, fie să rezistăm cu gândul că altădată
vom şti ce este de făcut. Există situaţii în care putem fi prevă-
zători şi chiar să luăm ceva măsuri, dar în cele mai multe cazuri
nici măcar nu intuim apropierea problemelor. Se întâmplă acest
lucru din mai multe motive: fie ne-am informat superficial, fie
Satana a camuflat destul de bine pericolul, fie ne-am aventurat
spre el încrezându-ne prea mult în forţele noastre.

În realitate, ne este imposibil să evităm toate capcanele şi pe-

ricolele, dar, dacă ne aşezăm la adăpostul lui Dumnezeu, vom
fi pe deplin protejaţi; El vede totul cu mult timp înainte.
:
re
ca
Provo

În mod sigur ai de luat câteva măsuri de precauţie

măcar în ce priveşte examenele. Cea mai bună
prevenţie este să citeşti şi să te pregăteşti
temeinic.

228
 3 august

„Lucrul acesta nu se face nici prin putere, nici prin

tărie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul oştirilor.” –
Zaharia 4:6

Î
n Los Angeles există mai puţine persoane decât automo-
bile scumpe. Pentru fiecare zece persoane există un loc
de distracţie. Cu toate acestea, procentul de oameni fericiţi
nu este mai mare decât într-un orăşel din Africa. Dimpotrivă.
Unde mai pui că şi gradul de poluare creşte zilnic peste limita
unui trai confortabil.

Este destul de cunoscut faptul că nu averea sau confortul

aduce fericirea. În mod paradoxal, cu cât avem mai puţine lu-
cruri, cu atât ne acordăm mai multă atenţie nouă şi celorlalţi,
iar stresul posesiunilor materiale este cu mult mai mic. Nici să-
răcia nu este un producător de fericire. Deci între starea de fe-
ricire şi bogăţie sau sărăcie nu este o legătură directă. Pacea şi
satisfacţia interioară sunt rezultatul relaţiei noastre cu Dumne-
zeu în primul rând şi apoi al relaţiei noastre cu ceilalţi. Prin ur-
mare, dacă ne dorim împlinire sufletească, trebuie să cultivăm
această legătură. Putem petrece mai mult timp rugându-ne şi
contemplând opera de creaţie a lui Dumnezeu; putem avea
iniţiativa unei părtăşii cu semenii noştri, să-i ascultăm şi să le
fim aproape. Nimic nu se compară cu acest fel de fericire, iar
asta nu se poate cumpăra cu nimic.

:
re
ca
Provo

Fă o verificare a lucrurilor tale şi vezi ce lucruri ai

pe care nu le foloseşti niciodată, chiar dacă sunt în
condiţii foarte bune, poate chiar nou-nouţe. Oferă
cuiva care e mai în lipsă decât tine.

229
 4 august

„Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe

Dumnezeu.” – Matei 5:8

J
aguarul este singura felină mare care nu toarce. Şi, con-
form relatărilor indienilor amazonieni, jaguarul iese uneori
din pădurea tropicală pentru a se juca alături de copii, fără
să le facă rău. Problema este că nu se ştie niciodată când i
se trezeşte instinctul de prădător, dar copiii nu se gândesc la
această posibilitate, ei acceptă joaca oricum.

Prietenia dintre copii şi orice fel de animal este cunoscută. Un

copil pleacă de obicei de la premisa că toate lucrurile şi fiinţele
sunt bune, iar el se apropie cu încredere de oricine. Copiii cred
tot ce li se spune şi iubesc cu inima deschisă. E adevărat că
pot fi răniţi şi înşelaţi cu uşurinţă, dar, spre deosebire de oa-
menii mari, ei au capacitatea de a se reface mult mai uşor. Din
păcate, copilăria pleacă împreună cu această încredere oarbă
şi cu naivitatea care ne permite să privim totul cu ochi buni.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, devenim sceptici, suspectăm
pe oricine de rea intenţie şi ne închidem în carapacea noas-
tră din spirit de autoconservare. Pierderea curăţiei de inimă nu
este un proces care li se întâmplă tuturor în mod egal. Inima
devine mai insensibilă pe măsură ce trecem prin experienţe
negative, mai ales în relaţia cu ceilalţi. Putem păstra curăţia din
inimă doar dacă inima noastră se încrede mai mult în Cel ce
nu poate trăda niciodată. El ne va proteja de intenţiile rele ale
celorlalţi, păzind fiinţa noastră de orice pericol.
:
re
ca
Provo

Întoarce-te astăzi la un moment din copilărie, fă

ceva ce făceai pe vremea când erai copil.

230
 5 august

„Căci Cuvântul Domnului este adevărat şi toate

lucrările Lui se împlinesc cu credincioşie.” –
Psalmii 33:4

C
rocodilul care tocmai a eclozat e de trei ori mai mare
decât oul din care abia a ieşit. Biologii caută explicaţia
acestui paradox şi singura de până acum este că, în in-
teriorul oului, puiul stă foarte comprimat şi îşi permite să se
relaxeze abia după ieșirea din ou, când este eliberat din prin-
soare.

Spre deosebire de multe alte fiinţe, omul vine pe lume foarte fi-
rav şi are nevoie de multă susţinere pentru a creşte şi pentru ca
abilităţile lui să se dezvolte ori să fie descoperite. Totuşi, destinul
omului este incomparabil superior şi mai complex faţă de cel al
oricărei alte fiinţe din lumea noastră. Dumnezeu promite un viitor
nelimitat şi posibilităţi incredibile pentru copiii Lui. El Şi-ar dori ca
noi să creştem în orice privinţă şi să ne bucurăm de fiecare etapă
din existenţa noastră. Deşi păcatul a adus în lume o sumedenie
de lucruri îngrozitoare, Tatăl nostru păstrează încă frumuseţi na-
turale incredibile şi descoperă minţii omului realităţi nebănuite,
tocmai pentru ca el să se bucure de rostul pe care îl are.

Nimic din planurile de bine pe care le are Dumnezeu cu noi

nu va rămâne neîmplinit. El Se îngrijeşte de noi chiar şi atunci
când noi Îl ignorăm sau Îl evităm.
:
re
ca
Provo

Cere-I astăzi lui Dumnezeu să îţi descopere mai

clar planul Lui cu tine.

231
 6 august

„Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră,

pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.” –
Romani 6:14

Z
meul a fost mai întâi o armă. Chinezii generalului Han
Xing au lansat zmeie pictate cu figuri fioroase, care au
semănat panica printre inamici şi i-au pus pe fugă. De
aici şi denumirea de zmeu. Maorii din Noua Zeelandă le folo-
seau ca instrumente de ghicit viitorul.

Purtăm cu noi zi de zi povara greşelilor noastre şi, în loc să se

uşureze din greutate, mai mult se adună. Ne raportăm la Le-
gea pe care am încălcat-o şi care încă ne sperie, dorindu-ne să
găsim eliberare. Deşi Hristos a murit pentru fărădelegile noas-
tre şi ne făgăduieşte iertare pentru păcatele mărturisite cu sin-
ceritate, nouă ne este greu să acceptăm graţierea şi nu reuşim
să avem deplină încredere în Mântuitorul nostru. În plus, Sata-
na aduce pe bolta conştiinţei noastre imaginea greşelilor şi o
prezintă înspăimântător, cu scopul de a ne demoraliza, ca să
renunţăm. În ziua când vom sta faţă în faţă cu Mântuitorul, vom
descoperi că El ne-a iertat de mult şi am fi fost mai fericiţi dacă
ne încredeam în iubirea şi promisiunile Lui.

Astăzi, lasă povara jos, roagă-te pentru iertare, dar şi pentru

mai multă încredere.

:
re
ca
Provo

Găseşte un copil care nu a realizat niciodată un

zmeu şi ajută-l să facă unul frumos colorat.

232
 7 august

„Sufletul nostru nădăjduieşte în Domnul; El este

ajutorul şi scutul nostru.” – Psalmii 33:20

T
rafic greu pe orbita Pământului. Terra este încercuită de
450 de sateliţi şi aproape 150 000 de resturi de rache-
te vechi. Ele sunt rezultatul cursei spaţiale pentru obţi-
nerea unui loc extraterestru în domeniul telecomunicaţiilor şi
nu numai. Efectele unor ciocniri spaţiale cu un simplu şurub
rătăcit în cosmos poate să ducă la străpungerea unui vehicul
spaţial şi să omoare echipajul acestuia.

Din clipa în care am ieşit pe uşa casei şi până când revenim, ne

putem expune sau ne întâlnim cu tot felul de pericole. Traver-
sarea străzii, urcarea în autobuz sau parcarea maşinii, întâlnirea
cu necunoscuţi sau semnarea unor documente, toate sunt lu-
cruri ce pot decurge fără probleme sau pot lua turnuri neaş-
teptate. Mici amănunte pot deturna o zi sau chiar o perioadă
mai lungă. Fără ocrotirea lui Dumnezeu nu suntem în siguranţă
orice am face şi oricât de prevăzători am fi. Nu ţine totul numai
de atenţia noastră, există şi alţi oameni care iau decizii în mod
liber, iar deciziile lor ne pot afecta şi pe noi.

Nu trebuie să ne considerăm în siguranţă decât dacă L-am ru-

gat pe Dumnezeu să ne fie scut şi ocrotire.

:
re
ca
Provo

Gândeşte-te că, prin deciziile şi acţiunile tale

de azi, vei interfera cu destinul altora; deci
cântăreşte alegerile de mai multe ori şi cu multă
responsabilitate.

233
 8 august

„Eu te cunosc pe nume şi ai căpătat trecere

înaintea Mea!” – Exodul 33:12

D
omnul Isus ne cunoaşte pe fiecare în parte şi este miş-
cat de simţământul neputinţelor noastre. El ne cunoaşte
pe toţi pe nume. El cunoaşte casa în care locuim şi nu-
mele fiecăruia dintre cei ce stau în ea.” – Ellen White

Anonimatul este interesant atunci când de bunăvoie alegem

să fim discreţi, dar poate fi dureros atunci când am vrea să fim
cunoscuţi, şi persoana importantă de la care aşteptăm atenţie
nici măcar nu a reţinut o parte a numelui nostru sau ceva legat
de persoana noastră. Probabil ţi s-a întâmplat să te confunde
cineva cu o altă persoană şi să simţi dezamăgirea. Dacă ne
dorim ca oamenii importanţi să ne reţină figura sau numele,
cât de important ar fi să ne gândim că cea mai specială Per-
soană din univers ştie totul despre noi, în cele mai mici detalii!
Nu este o simplă expresie literară, ci El, care a murit pe cruce,
chiar ştie totul. Pentru inima Lui, numele noastre sunt cea mai
preţioasă comoară şi pe lângă noi El dă valoare întregii familii.
Pentru un ignorant acest lucru e posibil să nu reprezinte foarte
mult, dar, dacă ne considerăm măcar prieteni cu Dumnezeu,
atunci putem spune că facem parte din elita familiei Lui. Când
te rogi, să ai convingerea că te cunoaşte; nu-I vorbi ca unei
persoane străine.

:
re
ca
Provo

Pentru că numele este foarte important, ai grijă

astăzi şi rosteşte numele celor pe care îi întâlneşti;
se vor simţi importanţi.

234
 9 august

„El nu va lăsa niciodată să se clatine cel

neprihănit.” – Psalmii 55:22

U
n om se naşte cu 300 de oase, dar, când devine adult,
nu mai are decât 206 oase. Cu toate acestea, echilibrul
şi mişcările lui nu au de suferit.

Evoluţie nu înseamnă neapărat mărirea cantităţii sau a nu-

mărului şi nici acumulare. În dezvoltarea noastră e posibil ca
unele lucruri sau părţi ale fiinţei să îşi fi îndeplinit scopul, iar
altele preiau din funcţii fără ca această restructurare să afec-
teze simţitor bunăstarea noastră. Orice transformări ar traversa
omul de-a lungul vieţii, ele nu sunt fără ca Stăpânul creaţiei să
ştie de ele. Nici măcar un fir de păr nu se mişcă fără ştirea Lui.
Unele schimbări sunt semnul maturizării, altele pot fi indicii că
am înaintat în vârstă. Din copilărie şi până la apusul vieţii, noi ne
tot transformăm şi nu doar din punct de vedere fizionomic, ci şi
în interiorul nostru; concepţiile noastre, obiceiurile şi gusturile
se modifică incredibil de mult. Există o veste bună în această
călătorie: Dumnezeu nu ne părăseşte şi veghează ca noi nu
doar să supravieţuim, ci să trăim împliniţi şi satisfăcuţi cu viaţa
noastră.

:
re
ca
Provo

Dacă vrei să păstrezi cât mai mult unele dintre

oasele tale, îngrijeşte de dinţii tăi şi păstrează-i
sănătoşi.

235
 10 august

„Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb.” –

Maleahi 3:6

O
amenii sunt mereu schimbători şi trădează. Şeful de
stat indian Indira Gandhi a fost împuşcat în 1984 de
doi membri ai gărzii sale personale. Şi nu este singurul
conducător asasinat chiar de către unii dintre cei mai apropiaţi
şi de încredere oameni ai lui.

Trădarea a fost mereu un ingredient al durerilor umanităţii. Iu-

birea se poate transforma în ură, loialitatea poate deveni aban-
don şi încrederea poate retrograda la nivelul dezamăgirii. Toa-
te acestea se întâmplă dintr-un motiv foarte simplu: ajungem
să considerăm că ni se cuvin iubirea, loialitatea, supunerea şi
încrederea şi nu mai facem prea mult efort să întreţinem ori să
dezvoltăm sentimentele respective. Cei care investesc pentru
noi obosesc şi pot cădea la un alt nivel. Nimeni dintre oameni
nu poate rezista la nesfârşit, aşa că ajungem să cedăm, ba
chiar să recurgem la fapte reprobabile. Trădările de obicei se
realizează de către cei mai apropiaţi celui trădat. Cu cât cineva
este mai aproape de noi, cu atât ne poate răni mai dureros.
Atenţie deci la cei pe care ne bazăm şi lângă care existăm.
Putem fi trădaţi, dar putem fi şi trădători, riscul este deopotrivă.

:
re
ca
Provo

Îţi aminteşti dacă ai trădat aşteptările cuiva dintre

prieteni sau ale cuiva din familie? Dacă da, ai făcut
ceva concret să repari ceea ce se mai poate?

236
 11 august

„Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui

Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.” – Romani 8:14

Î
n 1969, Moray a realizat un studiu. Subiecţii purtau căşti audio
în care se difuzau două mesaje diferite, în acelaşi timp. Ei au
fost rugaţi să se concentreze asupra unuia singur. După aceea,
nu au putut da nicio informaţie despre conţinutul mesajului auzit,
ci doar lucruri vagi. E dificil să te laşi condus de două voci interne.

În fiinţa noastră coexistă două influenţe. Pe de o parte, Duhul

lui Dumnezeu şi, de cealaltă parte, ispititorul cu şoaptele lui.
Intensitatea impactului este determinată de opţiunile noastre;
noi decidem căreia dintre aceste voci îi reducem volumul şi
căreia îi acordăm mai multă forţă. Dacă nu auzim îndemnurile
Duhului, nu înseamnă că ele sunt prea firave, ci noi preferăm
să păstrăm distanţa, iar în aceste condiţii, Satana, care nu res-
pectă niciun drept al nostru, va da buzna cu presiunile şi pro-
punerile lui. Autoritatea pe care o recunoaştem şi o credităm
este cea care va conduce deciziile noastre. Ceea ce hrănim
se dezvoltă, uşile pe care le tot deschidem se vor deschide
mai uşor, locurile unde poposim mai des vor deveni familiare,
astfel că, în ultimă instanţă, noi ne decidem stăpânul. Fie Îl ale-
gem pe Dumnezeu cu respectul Lui pentru noi, fie decidem în
favoarea lui Satana, care nici măcar nu ne cere permisiunea.
El ocupă abuziv spaţiul lăsat la voia întâmplării. Tu eşti cel care
poate închide un canal – canalul de comunicare cu duşmanul.
:
re
ca
Provo

Fă acest experiment: ascultă la două aparate

diferite folosind câte o cască şi observă cum se
aude, ce poţi înţelege.

237
 12 august

„Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe Satana

sub picioarele voastre.” – Romani 16:20

P
irania, un peştişor din America de Sud, are nişte dinţi în-
spăimântători. Poate transforma un bou enorm într-un
schelet într-un timp foarte scurt.

Războiul este o sumă de bătălii, iar învingătorul se poate stabili

în momentul în care rămâne un supravieţuitor şi cineva capi-
tulează forţat sau de bunăvoie. Marea luptă din univers nu se
reduce doar la planeta noastră, ci implică universul întreg. Sa-
tana nu este în război doar cu omul. De fapt, el e în primul rând
duşmanul lui Dumnezeu, apoi se îndreaptă împotriva întregii Lui
creaţii. În momentele de răzvrătire şi decădere a oamenilor pare
că nimic nu-l va învinge, dar adevărul este că încă nu a sosit mo-
mentul distrugerii lui definitive. Se apropie ceasul în care, după
ce Îi va pune la adăpost pe copiii Lui, Dumnezeu va aduce la
îndeplinire eradicarea ispititorului şi a rezultatelor acţiunilor sale.

Dacă acum reprezentarea lui Dumnezeu este de Domn al

păcii, atunci când va îmbrăca haina de judecător îl va spulbe-
ra pentru totdeauna pe acela care a creat haos, suferinţă şi
aproape insuportabila dramă din univers, în general, şi de pe
pământ, în mod special.

Rezistă astăzi în bătăliile cu răul, mai e puţin până la dispariţia lui.

:
re
ca
Provo

Aminteşte-ţi un moment concret când ai simţit că

l-ai biruit pe Satana cu ajutorul lui Dumnezeu.

238
 13 august

„Acela care a început în voi această bună lucrare o

va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.” – Filipeni 1:6

C
el mai scurt război din istorie a fost acela dintre Anglia
şi Zanzibar (acum parte din Tanzania), de la orele 9:02 la
9:40, pe 27 august 1896. După 38 de minute de bombar-
dament, sultanul Said Khalid şi-a evacuat palatul şi s-a predat
forţelor britanice conduse de amiralul Marinei Regale, Sir Hen-
ry Rawson.

Spre deosebire de luptele din istorie, duşmanul nostru, deşi e

declarat învins şi e condamnat, nu recunoaşte sentinţa şi conti-
nuă să conducă armata de îngeri ai întunericului. Pentru Satana,
nu are importanţă ce distruge, important este să distrugă. Pen-
tru el nu contează regulile bătăliei şi nici măcar nu e interesat de
faimă; singurul lui scop este distrugerea şi rănirea lui Dumnezeu
în acest fel. Ar fi trebuit ca războiul împotriva lui Lucifer să se
încheie extrem de repede, dar, în ambiţia lui oarbă, a preferat să
nu se recunoască păcătos şi răzvrătit. A fost nevoie de sacrificiul
Fiului lui Dumnezeu pentru ca întreg universul să înţeleagă na-
tura răzvrătirii sale şi să nu îi cadă în capcană.

Dacă Domnul nostru a început lupta şi a fost dispus să ne ia

locul atât în război, cât şi în faţa dreptăţii, în mod sigur va ispră-
vi biruitor şi va răsfrânge victoria Lui asupra noastră. Numai în
acest fel noi putem fi părtaşi la rezultatele salvării Sale.
:
re
ca
Provo

Găseşte un moment potrivit şi roagă-te stăruitor

pentru biruinţă în orice domeniu care îţi creează
probleme.

239
 14 august

„Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este

Împărăţia cerurilor!” – Matei 5:3

D
reptatea poate să ne avertizeze asupra a ceea ce este
bine să evităm, însă doar inima ne spune ce este mai
potrivit să facem.” – Octavian Paler

Eticheta de „sărac cu duhul” a pervertit expresia formulată de

Mântuitorul şi i-a dat sensul de om cu mai puţină inteligenţă,
prostuţ. Când Domnul a vorbit despre sărăcia în duh a vrut să
aprecieze modestia şi spiritul lipsit de ifose ori de aroganţă a
celor ce îşi atribuie cunoştinţe şi merite spirituale deosebite.
Unii oameni veneau înaintea lui Dumnezeu cu pretenţia că El
este dator să le facă bine şi să-i binecuvânteze pentru perfor-
manţele lor spirituale, iar Învăţătorul divin le-a precizat că, în
ochii lui Dumnezeu, sunt mult mai apreciate sentimentul de
nevrednicie şi atitudinea celui care consideră că ştie prea pu-
ţin, că mai are de făcut paşi spre o stare potrivită şi că încă nu
e suficient de bun ca să merite ceva. Dumnezeu nu vrea să ne
ţină sub un nivel de încredere în sine ori să ne transformăm
în nişte oameni fără voinţă sau fără informaţii, ci El doreşte să
fim conştienţi de posibilităţile noastre, astfel încât să apreciem
lucrarea de salvare oferită prin jertfa de pe cruce.

Vino azi fără pretenţii arogante, recunoaşte că ai încă multe

lupte de dus şi cere-I binecuvântarea. Vei simţi că Dumnezeu
are uşa deschisă pentru tine şi rugăciunile tale.
:
re
ca
Provo

Gândeşte-te şi identifică o persoană din categoria

„sărac cu duhul”. Învaţă din atitudinea acelei
persoane.

240
 15 august

„Când gânduri negre se frământă cu grămada

înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează
sufletul.” – Psalmii 94:19

S
atana tresaltă de bucurie atunci când îi poate duce pe co-
piii lui Dumnezeu la necredinţă şi descurajare. Noi înşine ne
ocupăm prea adesea mintea cu ideile false ale lui Satana şi
Îl dezonorăm pe Dumnezeu prin neîncredere în El.” – Ellen White

Adversarul cel mai puternic pe care îl avem de confruntat zi de

zi şi noapte de noapte este chiar în noi, este mintea noastră pli-
nă de gânduri. Deseori, gândurile noastre sunt pesimiste, înce-
ţoşate şi ne conduc spre depresie. Din nefericire, noi nu putem
opri venirea gândurilor. Dar ceea ce putem face este să nu le
oferim loc de şedere. Gândurile rele sunt ca nişte păsări care
trec pe cerul nostru, însă nu trebuie să le permitem să-şi facă un
cuib în minte. Mai putem face un lucru: să ţinem mintea ocupată
cu lucruri înălţătoare şi cu idei pozitive. Contemplând caracterul
şi lucrarea lui Dumnezeu, vom umple locul cu optimism şi lumi-
nă, iar întunericul nu va reuşi să ne frământe. Totuşi, când mintea
noastră este asaltată de norii unor frământări, să nu ezităm să
venim înaintea tronului lui Dumnezeu. Doar El, dacă Îi permitem
şi Îl rugăm, poate stinge aceste frământări şi poate aduce pacea
Lui peste inima noastră. Satana ştie că, dacă ne capturează min-
tea, a câştigat bătălia, dar el nu poate şti gândurile noastre, aşa
că, în taină, spune-I lui Dumnezeu temerile, descurajările şi fră-
mântarea. Lasă-L doar pe El, care aude gândurile, să ştie lupte-
le tale şi cere-I izbăvire.
e:
ar
Provoc

Caută un loc frumos şi ascultă astăzi muzica

din natură şi vei observa că te cuprinde liniştea
binefăcătoare.

241
 16 august

„Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni

pământul!” – Matei 5:5

E
lefantul este considerat unul dintre cele mai blânde ani-
male. Elefantul african este cel mai mare mamifer în via-
ţă de pe pământ. Trompa musculoasă serveşte ca nas,
mână, picior suplimentar, dispozitiv de semnalizare şi unealtă
pentru adunarea mâncării. Cu 40 000 de muşchi, trompa face
mişcările ca şi cum ar culege ouă.

Obişnuim să punem blândeţea pe seama temperamentului. În

acest fel o transformăm în ceva dat, care nu este pentru orici-
ne. Dar blândeţea este ceva cu mult mai complex. Indiferenţa
sau nepăsarea nu înseamnă blândeţe, aşa cum nici caracterul
posac al cuiva nu reprezintă o probă de calm şi echilibru. Blân-
deţea pe care o răsplăteşte Dumnezeu este ceva care adună
la un loc bunătatea, răbdarea, tactul şi măsura cuvintelor sau
a gesturilor. Blândeţea care aduce fericire e strâns legată de
Dumnezeu şi rezultă din lucrarea Duhului Sfânt în inima omu-
lui. Un om blând nu va face paradă cu blândeţea lui şi nici nu-i
va provoca pe ceilalţi să fie mai enervaţi decât el, dimpotrivă,
are grijă să stingă orice început de conflict cu cele mai aten-
te cuvinte. Firea mai liniştită a cuiva favorizează dezvoltarea
blândeţii, dar asta nu împiedică pe cineva cu temperament
coleric ori sangvin să cultive această calitate.

:
re
ca
Provo

Ia decizia ca astăzi să nu te grăbeşti cu reacţiile

tale înainte de a mai gândi o dată ce vrei să spui
sau să faci.

242
 17 august

„Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire,

căci ei vor fi săturaţi!” – Matei 5:6

Ş
arpele-de-tufiş nu poate fi ţinut în captivitate pentru
simplul motiv că refuză cu încăpăţânare să mănânce, şi
atunci ori moare, ori este eliberat.

Foamea este una dintre cele mai mari forţe din viaţa noastră.
Un om flămând este capabil să comită infracţiuni sau violenţe
cumplite. În pustie, Satana a mizat pe puterea foamei Mântuito-
rului când L-a întâmpinat cu propunerea de a-Şi procura pâini
transformând în mod egoist pietrele. Un om flămând este mai
vulnerabil, dar şi mai receptiv la ceea ce se întâmplă. Vorbim
de foamea fizică, nevoia de alimente. Când ne referim la foa-
mea spirituală, lucrurile stau cu totul diferit. Din firea noastră,
noi nu simţim nevoia după hrană spirituală. Omul păcătos res-
pinge învăţătura pentru suflet şi rareori vrea să asculte. Doar
prezenţa şi influenţa Duhului Sfânt produc acel sentiment de
nevoie şi de goliciune, determinându-l pe om să vrea Cuvântul
lui Dumnezeu. De la noi înşine socotim că supravieţuim foarte
bine şi fără să trecem prin procesul neprihănirii. Abia când re-
laţia noastră cu Dumnezeu devine apropiată vom simţi că ne
lipsesc curăţia Lui şi credinţa care ne aduce pace.

Ideal ar fi să ne decidem într-un fel: ori pe deplin cu Dumnezeu

şi neprihănirea Lui, ori pe cont propriu, goi în suflet şi fără o
mască a prefăcutei credinţe.
:
re
ca
Provo

Analizează viaţa ta şi vezi în ce domeniu ai cea mai

mare nevoie de ajutor din partea Domnului; roagă-te
special pentru acel aspect.

243
 18 august

„Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de

milă!” – Matei 5:7

U
neori, pedeapsa pentru crime deosebit de grave este
condamnarea la moarte. Scaunul electric a fost inven-
tat de un dentist pentru a scurta durata execuţiei şi chi-
nul de până la acea dată. Există şi cazuri în care acest instru-
ment nu a funcţionat cum era prevăzut şi s-a prelungit tortura
condamnatului foarte mult.

Sentimentul de milă este caracteristic tuturor oamenilor. Mila

se manifestă diferit în funcţie de sensibilităţile fiecăruia. Unii
simţim milă când cineva este rănit, altora ne e milă de cel să-
rac ori flămând; ne poate fi milă de cineva care a fost trădat
sau de care se profită. Exemplele pot fi multe. Cel mai des ne
manifestăm mila faţă de un cerşetor, oferindu-i un bănuţ şi de
cele mai multe ori nici nu ne uităm la chipul celui care primeș-
te. Oare de ce facem acest lucru? Ei bine, pentru că în interio-
rul nostru ne simţim datori să facem gesturi de binefacere, dar
nu întotdeauna trecem dincolo de pragul superficial al dato-
riei. Mila despre care vorbeşte Domnul Isus este cu totul mai
profundă decât oferirea unei anumite sume sau a unui colţ de
pâine. Dumnezeu Îşi doreşte ca noi să acordăm atenţie celui
demn de milă, să ne aşezăm în situaţia lui şi să oferim ajutorul
de care acea persoană are cea mai mare nevoie, nu gesturi
mecanice şi achitarea de o obligaţie.
:
re
ca
Provo

Mergi astăzi la un cerşetor şi acordă-i un pic de

timp, nu doar haine sau bani. Vezi ce simte omul
respectiv şi de ce a ajuns în situaţia demnă de milă.

244
 19 august

„Iată legământul pe care-l voi face…: «Voi pune

Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor.»” –
Ieremia 31:33

A
lfabetele venite din Asia Mică în jurul anului 1000 î.Hr.
au stat la baza caracterelor greceşti, care, la rândul lor,
au dat naştere alfabetului european de astăzi. Cuvântul
alfabet provine de la primele două caractere semitice: aleph,
„taur”, şi beth, „casă”.

Inima noastră este un fel de computer viu. Are un fel de setări,

un soft de bază instalat acolo chiar de către Creatorul nostru.
La trecerea noastră prin evenimentele vieţii, noi înmagazinăm
cantităţi enorme de trăiri, senzaţii, informaţii şi comportamente.
Uneori suferim modificări de concepţie şi de comportament,
crezând că suntem cu totul diferiţi de cei care am fost cândva.
E posibil ca păcatul şi slăbiciunile noastre să estompeze viziu-
nea cu privire la menirea noastră şi să ne îndepărtăm de ceea
ce Dumnezeu ar vrea să fim. Este aşadar nevoie ca El să inter-
vină şi să reorganizeze, să cureţe sistemul nostru de gândire,
sistemul nostru de valori şi principiile de viaţă; cu alte cuvinte,
este nevoie să rescrie softul nostru iniţial. Când vorbeşte de
legământul Lui, Dumnezeu vrea să Se asigure că este clară în
noi legătura stabilă şi serioasă dintre fiinţa noastră şi El.

:
re
ca
Provo

Încearcă să înţelegi cum se reinstalează softul unui

computer sau al unui telefon şi fă o analogie cu
viaţa spirituală.

245
 20 august

„De aceea, pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că

eşti preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine şi
popoare pentru viaţa ta.” – Isaia 43:4

C
ea mai mare recompensă plătită pentru o răpire este cea
achitată de incaşi pentru conducătorul lor, Atahualpa, ră-
pit de conchistadorul Francisco Pizarro, în 1532–1533, la
Cajamarca, în Peru. Cantitatea de aur şi argint plătită atunci ar
echivala azi cu circa 300 de milioane de dolari. Cu toate aces-
tea, Pizarro şi-a ucis prizonierul.

Lăcomia şi disperarea fac din unele persoane un pericol ini-

maginabil. Iar dacă la acestea se mai adaugă răutatea în forma
ei pură, cum e cazul lui Satana, totul devine imprevizibil şi de
necontrolat. Satana este nebun de furie, de invidie şi de dispe-
rare. A pierdut lupta şi acum e în stare să devoreze orice fiinţă.
Pentru el nu contează răscumpărarea plătită de Mântuitorul
nostru. Cea mai mare răscumpărare a fost achitată de Fiul lui
Dumnezeu. Dar Satana nu recunoaşte că i s-au depăşit aştep-
tările, el nu şi-a imaginat vreodată că Dumnezeu ne preţuieşte
atât de mult, încât va plăti cu viaţa Lui pentru noi.

Din fericire, nu Satana este cel care decide eliberarea noastră;

hoţul a fost prins şi este la dispoziţia judecăţii lui Dumnezeu, e
condamnat. Totuşi, în ultimele lui zbateri, mai produce suferin-
ţă şi pagube. Încă puţin şi răscumpărarea noastră se va încheia
prin readucerea acasă.
:
re
ca
Provo

Te-ai gândit în ultima vreme cât de mare valoare

ai în faţa lui Dumnezeu? Fă ceva prin care El să fie
mândru de tine astăzi.

246
 21 august

„Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele

de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu.” –
Exodul 15:2

U
n studiu efectuat de cercetătorii austrieci Fabian Kanz şi
Karl Grosschmidt a revelat că majoritatea gladiatorilor ro-
mani erau vegetarieni. Pentru a face faţă antrenamente-
lor zilnice şi pentru a-şi învinge adversarii în lupte pe viaţă şi pe
moarte, vitejii romani consumau boabe de orz şi elixire speciale.

În ultima vreme, aproape fiecare om, în special tinerii, se luptă

cu kilogramele. Pentru că imaginea a devenit foarte importantă,
oamenii sunt preocupaţi de metode pentru modelare corpora-
lă, reţete de slăbit şi programe de întreţinere. În cea mai mare
parte motivaţia nu este starea de sănătate, ci estetica. Se pare
că nu e atât de important cum ne simţim, ci cum cred ceilalţi
că suntem şi cum ne văd ei. Eforturi uriaşe sunt făcute pentru o
poză bună. Dacă am studia cu atenţie Biblia şi am a­dopta indi-
caţiile referitoare la hrană, odihnă şi contemplare, nu am fi nevo-
iţi să depunem eforturi disperate, ci totul ar decurge de la sine,
iar starea noastră de sănătate ar fi foarte bună. Când a stabilit
regimul nostru alimentar, Creatorul a fost foarte clar şi a făcut
acest lucru nu pentru satisfacţia Lui, ci pentru că El ştia ce ni se
potriveşte cel mai bine. Ce ar fi să îţi studiezi „fişa tehnică” şi să
te pui în acord cu planul iniţial pentru viaţa ta.

:
re
ca
Provo

Începe, măcar pentru o perioadă, să te hrăneşti cu

vegetale şi să bei zilnic apă suficientă. Observă ce
se întâmplă cu tine în această perioadă.

247
 22 august

„Voi face şi ceea ce-mi ceri acum, căci ai căpătat

trecere înaintea Mea şi te cunosc pe nume!” –
Exodul 33:17

C
ând suntem plini de umilinţă şi pocăinţă, stăm în locul
în care Dumnezeu poate şi vrea să ni Se arate. El are o
mare plăcere când noi dorim ca El să-Şi reverse asu-
pra noastră binecuvântări mai mari. Domnul va face mai mult
decât să împlinească strict aşteptările celor care se încred pe
deplin în El.” – Ellen White

Când ne formulăm rugăciunile, noi aplicăm limitele noastre cere-

rii pe care o facem. Calculăm după viziunea noastră şi îndrăznim
foarte puţin. Ar fi foarte greu dacă Dumnezeu S-ar limita şi El doar
la ceea ce noi credem că avem nevoie. Însă Tatăl nostru ne cu-
noaşte mai bine decât noi înşine, ştie ce ar trebui să avem, când
ar fi de folos intervenţia Lui şi mai ales în ce mod să acţioneze
pentru noi. Cel mai înţelept ar fi ca, după ce I-am spus dorinţele
şi nevoile noastre, să-L rugăm pe Dumnezeu să completeze şi
să decidă ce anume este spre binele şi fericirea noastră. Expre-
sia pe care o rostim la finalul rugăciunilor nu este nicidecum una
formală. Când spunem: „Facă-Se după voia Ta”, Îi acordăm credit
Lui pentru orice ar putea să ne ofere. În mod sigur El nu va reţine
o binecuvântare de care ştie că avem nevoie, dar nici nu va adu-
ce lucruri care ne pot dăuna la un moment dat sau întotdeauna.
Dacă mergem pe mâna Lui, nu vom greşi niciodată.
:
re
ca
Provo

Manifestă astăzi mai multă generozitate. Dacă

cineva îţi cere ceva sau ajutorul, oferă mai mult
decât a cerut.

248
 23 august

„Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori ai

lui Dumnezeu şi împreună-moştenitori cu Hristos
dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să
fim şi proslăviţi împreună cu El.” – Romani 8:17

P
rin lege, toate lebedele din Anglia sunt proprietatea regi-
nei. Astfel, această pasăre uriaşă este protejată pretutin-
deni unde ajunge autoritatea regală. Nici măcar angajaţii
de la curte nu se pot abate de la această lege.

Frumoasă această idee – să aparţii prin lege Regelui. În faţa

universului și noi suntem consideraţi copii ai lui Dumnezeu.
Practic, Regele tuturor lumilor este Tatăl nostru. Întrebarea
este: Noi ne simţim onoraţi de acest rang? Cât de relevant
este pentru noi gradul de rudenie pronunţat chiar de Dum-
nezeu? Ne simţim protejaţi şi sprijiniţi? Oare suntem conştienţi
că, dacă am fi fost copiii lui Dumnezeu, vrăjmaşul nostru diavo-
lul ne-ar fi transformat viaţa într-un coşmar? Chiar dacă noi ne
mândrim cu apartenenţa la familia cerească sau o tratăm ca
pe o banalitate, Stăpânul cerurilor ne are în grija Lui şi ne asi-
gură tot ce avem nevoie. Ar fi bine dacă şi noi am întări această
legătură prin iniţiative spirituale şi prin gesturi de recunoştinţă.
Noi suntem cu mult mai preţuiţi decât nişte lebede şi inima
noastră ar trebui să îşi asume această onoare.

:
re
ca
Provo

Spune cuiva dintre cei pe care îi vei întâlni astăzi că

este copil al lui Dumnezeu.

249
 24 august

„Nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici

puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare (…) nu vor fi
în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care
este în Isus Hristos, Domnul nostru.” – Romani 8:38,39

L
upul este mamiferul cu temperatura corporală cea mai
ridicată, 40,7 grade Celsius . Pentru el, iarna nu reprezintă
o problemă. Dar în unele zone polare lupii sunt capturaţi
şi folosiţi pe post de cărăuşi la sănii. Este important să nu se
elibereze, pentru că pot deveni periculoşi.

Avem impresia că relaţia noastră cu Dumnezeu se bazează pe

capacităţile noastre şi stă în performanţa pe care o atingem noi
în menţinerea legăturii cu El. Suntem convinşi că, în această re-
laţie, de noi depinde totul; noi suntem cei care trebuie să Îl ţinem
lângă noi, iar dacă avem o cădere, totul se dărâmă. Din această
perspectivă reiese că doar noi ne dorim o legătură cu Dumne-
zeu, iar Lui Îi este indiferent. Ne temem şi de faptul că Satana ar
putea să ne îndepărteze de Mântuitorul şi puterea noastră este
limitată. Când trecem printr-o experienţă negativă, primul gând
este acela că Dumnezeu Se va supăra şi ne va abandona.

Ne apasă nu doar vinovăţia, ci şi disperarea acestei pierderi, iar

duşmanul se bucură atunci când credem această erezie. El speră
să nu înţelegem vreodată că mâna lui Dumnezeu este cea care
ţine mâna noastră şi iubirea Lui este cea care trezeşte iubirea noas-
tră. Dumnezeu ne iubeşte de pe vremea când Îi eram vrăjmaşi.

e:
ar
Provoc

Priveşte o imagine cu Mântuitorul care ţine de

mână sau în braţe un copil. Gândeşte-te că tu poţi
fi acel copil.

250
 25 august

„Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi

vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa, şi înfăptuirea.” –
Filipeni 2:13

F
ructele culese în orele de dimineaţă sau de seară sunt
mult mai gustoase decât cele culese la amiază. Se pare
că, în perioadele mai răcoroase, sucul din fructe este mai
bogat, în timp ce căldura miezului zilei determină evaporarea
unei cantităţi din suc, lăsând fructul mai uscat.

În forţele noastre proprii nu avem şanse de reuşită în lupta cu

păcatul sau în planurile de orice fel. Ne lipseşte nu doar pu-
terea, ci şi voinţa. Iar atunci când ne gândim la faptul că noi
nu ne putem înmulţi voinţa, devenim îngrijoraţi. Important de
ştiut este că Dumnezeu nu Se limitează la a avea aşteptări de
la noi, ci, odată cu dorinţa Lui, ne şi pregăteşte pentru reuşită.
Ne echipează cu voinţă şi apoi cu puterea de realizare a ceea
ce ne porunceşte. În aceste condiţii, biruinţa nu este decât o
chestiune de acord între noi şi darul lui Dumnezeu. El revar-
să în viaţa noastră acele resurse care sunt potrivite cu nevoile
spirituale şi ne susţine chiar în descoperirea motivaţiei de care
ducem lipsă. Dacă simţi că voinţa ta a slăbit şi nu găseşti forţa
necesară unor decizii curajoase, nu te descuraja, ci apelează
la sprijinul promis de Dumnezeu; El nu lasă fără răspuns nicio
cerere de ajutor.

:
re
ca
Provo

Oferă cuiva (unui bătrân sau unui om sărac) câteva

fructe de sezon sau nişte suc natural.

251
 26 august

„Să ştiţi că Domnul Şi-a ales un om pe care-l

iubeşte.” – Psalmii 4:3

D
acă există un sens al vieţii, atunci EA (dragostea) este
sensul, dacă nu, EA ar trebui să fie.” – Octavian Paler

Cel mai frumos lucru care se poate întâmpla cuiva este acela
de a fi ales. Faptul că cineva atât de important cum este Dum-
nezeu te alege nu poate fi comparat cu nimic. Dar există ceva
şi mai special; alegerea este motivată de dragoste. În universul
unde Stăpânul este dragoste, acesta este idealul. După ce a
eşuat în dorinţa lui de a-L prezenta pe Creator drept un tiran,
Lucifer a încercat să strice măcar creaţia şi în mod special pe
om. Surpriza lui colosală a fost atunci când, în ciuda greşe-
lilor şi căderilor omului, Dumnezeu nu l-a aruncat la coş, nu
l-a abandonat, ci a sacrificat totul pentru reabilitarea lui. Doar
iubirea se comportă în acest fel şi, atunci când noi vrem să fim
consideraţi copii ai lui Dumnezeu, iubirea este singura legiti-
mare, este semnul distinctiv pentru credincioşii Lui. Fiecare zi,
chiar şi astăzi, este o nouă oportunitate de a ne manifesta şi
dezvolta dragostea. Din firea noastră nu simţim această nevo-
ie, dar putem cere ajutor, iar Acela care ne iubeşte în mod de-
săvârşit ne va învăţa cum să iubim şi noi, dându-ne în acelaşi
timp şi putere.

:
re
ca
Provo

În mod sigur cineva te iubeşte în aşa fel încât

ştii foarte bine acest lucru. Fă un gest frumos de
recunoştinţă faţă de persoana respectivă; e foarte
potrivit un buchet de flori sau un cadou simbolic.

252
 27 august

„Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului

Dumnezeului tău, (…) dacă vei asculta de poruncile
Lui (…), nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu care
am lovit pe egipteni, căci Eu sunt Domnul, care te
vindecă.” – Exodul 15:26

A
tmosfera noastră depinde de arbori. Din 1950, Pămân-
tul a pierdut peste jumătate din suprafaţa sa de arbori.
Pentru a curăţa aerul de poluarea generată de maşini şi
de industrie, avem nevoie de o pătură de arbori de mărimea
Statelor Unite. Prin distrugerea pădurilor, omul comite suicid.
Se pare că organizaţiile de protejare a mediului pierd bătălie
după bătălie în faţa oamenilor politici şi a bogaţilor din indus-
trie, pentru care doar aspectul financiar contează.

Dumnezeu ne promite ocrotire şi binecuvântare. La prima ve-

dere, promisiunile Lui par condiţionate în aşa fel încât sunt im-
posibil de împlinit. Dar ceea ce El pretinde de la noi este să
rămânem în acea situaţie în care El are acces la viaţa noastră
şi poate să intervină cu binecuvântări în continuare. Dacă noi
alegem să rupem legătura cu El, nu va veni niciodată cu forţa
pe un teren unde nu mai este ales şi primit. Pentru că vrea să
fie ajutorul nostru, are nevoie ca noi să ne comportăm în aşa
fel încât prezenţa Lui să fie legitimă şi bine-venită. Păzirea po-
runcilor de fapt acest lucru îl dovedeşte: vreau să trăiesc în aşa
fel, încât Tu să poţi locui în viaţa mea. Nu trebuie să ne sperie
poruncile Lui, pentru că sunt menite să ne ocrotească.
:
re
a
Provoc

Dacă ai posibilitatea, plantează un arbore,

cumpără şi îngrijeşte o plantă.

253
 28 august

„De aceea vă spun că orice lucru veţi cere când vă

rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi-l veţi avea.” –
Marcu 11:24

S
e ştie că oamenii se ghidează după existenţa anumitor
animale în fântânile lor, astfel au siguranţa că apa este
potabilă. Dacă o broscuţă sau diverse moluşte de nămol
există în apa fântânii, locuitorii consumă apa fără grijă. O fân-
tână fără vietăţi care să mişte prin ea este de ocolit, apa poate
fi dăunătoare.

Pentru fiecare aspect al vieţii noastre Dumnezeu a prevăzut

soluţii, indicii şi călăuzire. Aşa cum fac şoferii, trebuie doar să
observăm indicatoarele şi să le respectăm semnificaţia. Dacă
însă trecem atât de grăbiţi prin zilele noastre că nici măcar nu
ne mai permitem să citim în tihnă paginile Scripturii sau ne
rugăm în timp ce facem şi alte lucruri, ascultăm muzică ori
privim la TV, e posibil să omitem semnele, iar apoi să cădem
în prăpastie. Dacă noi nu deschidem canalele de comunicare
cu Dumnezeu, El nu poate invada viaţa noastră fără acord şi
să ne inspire ori să ne arate drumul. Atunci când suferim de
anumite boli, El are leacul pregătit şi va interveni prin mijloace
mai simple, aflate la îndemână, sau prin oamenii Lui pregătiţi
în domeniul medical. Oricum ar fi situaţia, El trebuie să ştie din
partea noastră că Îi cerem ajutorul şi va interveni în mod sigur.

:
re
ca
Provo

Vizitează pe cineva care este la spital sau zace

răpus de boală acasă. Oferă încurajare şi prietenie.

254
 29 august

„La vremea îndurării te voi asculta şi în ziua

mântuirii te voi ajuta.” – Isaia 49:8

E
l, a cărui cunoaştere este fără margini, care vede toate
în creaţia Sa şi care conduce totul prin voinţa şi cuvântul
Său, poate şi va asculta strigătele noastre şi va face ca
lumina să lumineze în inimile noastre.” – Ellen White

Noi cerem mereu diverse lucruri şi intervenţii din partea lui

Dumnezeu. Ne dorim promptitudine de fiecare dată, iar dacă
se conturează o întârziere, intrăm în panică. Considerăm că ori
n-a auzit rugăciunea, ori nu vrea să ne răspundă sau chiar nu
poate. Nimic mai greşit. El aude chiar şi rugăciunile nerosti-
te, cele pe care le avem doar în gândul nostru; mereu vrea să
răspundă şi nu există vreo rugăciune pe care El să o ignore,
iar în ce priveşte puterea, nici nu se pune problema. Dar limi-
ta pe care o are Dumnezeu ţine de oportunitate şi de binele
nostru. El nu va face vreodată ceva prin care să ne rănească,
nici măcar printr-un răspuns la o cerere de-a noastră. Planul
Lui suprem este să ne dea mântuirea, iar toate celelalte eta-
pe din viaţa noastră se subordonează acestui obiectiv. Dacă ai
impresia că se petrece o întârziere sau o tăcere din partea Lui,
aminteşte-ţi că e posibil să nu vezi întregul tablou, dar fii sigur
că El va răspunde în cel mai bun mod cu putinţă pentru tine.

:
re
ca
Provo

Poţi să te rogi şi pentru ceva concret, dar roagă-te în

special pentru răbdare şi încredere în răspunsurile
Lui.

255
 30 august

„Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, Sfântul lui

Israel: «În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră,
în seninătate şi încredere va fi tăria voastră.»” –
Isaia 30:15

M
uzica domoală se pare că stimulează creşterea plan-
telor. Rockul agresiv le-ar putea face rău, dar muzica
orientală şi Bach le-ar putea încuraja să crească. În
Franţa a fost creată o „grădină muzicală”, în care au crescut
cele mai mari roşii din lume. Efectele terapiei prin muzică sunt
deja o certitudine.

Când asculţi muzică, mintea nu mai coboară barierele prin

care filtrează de obicei informaţia. Muzica este acel lucru care
pătrunde în fiinţa omului fără să mai fie în mod automat cenzu-
rată. Dacă, treptat, treptat, ne vom obişnui cu un fel de muzică,
atunci acel stil va fi preferatul nostru, fără să ştim exact de ce.
În domeniul muzicii putem să ne educăm auzul şi gustul folo-
sind criterii de evaluare a ritmului, a liniei melodice, a textului
transportat de acea muzică şi a stării pe care ne-o induce. În
altă ordine de idei, muzica trebuie aleasă în concordanţă cu
locul şi contextul în cauză. Gusturile şi categorisirile în materie
de muzică sunt poate unele dintre domeniile cele mai produ-
cătoare de controverse. Nu te certa pentru muzică; fii selectiv
şi asigură-te că relaţiile tale cu ceilalţi şi cu Dumnezeu nu sunt
afectate de ceea ce auzi în căşti.
:
re
ca
Provo

Ascultă câteva piese clasice şi încearcă să observi

ce efect are asupra ta acest fel de muzică. Dar ai
răbdare, efectele nu vin după prima măsură.

256
 31 august

„«Dar te voi vindeca şi îţi voi lega rănile», zice

Domnul.” – Ieremia 30:17

Î
n vechime se ştia că unui om care are febră este bine să i
se dea ceai de coajă de salcie. Leacul era foarte eficient,
deşi nu se ştia că medicamentul era un fel de aspirină li-
chidă. Ceaiul respectiv conţinea acidul acetilsalicilic, ceea ce
înseamnă de fapt aspirina de azi.

Gândeşte-te că evoluţia medicinei s-a făcut foarte lent şi cu

precădere în laboratoarele moderne s-au descoperit şi dez-
voltat medicamentele cunoscute. Dar, înainte de medicina
modernă, omenirea a trăit vreo câteva mii de ani, şi totuşi, în
multe cazuri, media de vârstă era destul de înaintată. Care este
explicaţia? Cum se tratau bolile din acele vremuri? Istoricii pre-
zintă frânturi şi uneori e greu să înţelegem procesul respectiv.
Cert este că Dumnezeu, folosindu-Se de instinctul omului sau
de curiozitatea lui de a încerca diverse lucruri, l-a îndreptat
spre soluţiile şi tratamentele naturale. În bunătatea Lui, ne-a
înconjurat cu absolut tot ce avem nevoie. Din nefericire, ac-
ţiunile noastre au grăbit procesul de degradare a planetei şi
implicit al fiinţei noastre, iar Dumnezeu a grăbit şi El ritmul des-
coperirilor în domeniul vindecării. Însă, în toate situaţiile, El ne
aşteaptă cu vindecarea pe toate planurile. Rugăciunea Îi dă
ocazia să intervină vindecător.

:
re
ca
Provo

Caută o agendă medicală sau un manual de

fitoterapie şi vezi ce remedii naturale poţi folosi
în locul unor medicamente cu efecte secundare
toxice.

257
 09
SEPTEMBRIE
 1 septembrie

„Vor lua în mână şerpi, dacă vor bea ceva de

moarte, nu-i va vătăma, îşi vor pune mâinile peste
bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi.” – Marcu 16:18

Î
n apele Oceanului Pacific trăieşte peştişorul Mixima, care
are patru inimi, dispuse în organism cu funcţii separate: una
pentru partea superioară a corpului şi celelalte pentru or-
ganele digestive, muşchi şi coadă. Poate trăi mai multe luni
fără hrană şi se apără de duşmani secretând substanţe „fumi-
gene”, în care se ascunde.

Atunci când Dumnezeu proiectează un lucru, acesta va fi de-

săvârşit şi original. Lui nu-I place banalitatea şi, pe lângă func-
ţionalitate impresionantă, totul este şi foarte interesant, unic.
Probabil că unii vor zice de ce nu avem şi noi patru inimi. Dar
întrebarea este ce te-ai face dacă ar durea toate patru lovite
de o trădare sau o amărăciune. Un lucru uimitor la viaţa trăită
împreună cu Dumnezeu este că ceea ce în mod firesc ar putea
să ne ucidă ori să ne facă rău, datorită ocrotirii Lui, nu are un
efect negativ asupra noastră, iar atunci când El ştie că e nevo-
ie, face chiar minuni de vindecare prin copiii Lui.
Nu trebuie să fii neapărat un vindecător sau un îmblânzitor de
şerpi, dar poţi alina suferinţa prin rugăciune de mijlocire sau
prin simpla prietenie cu cel care suferă.

:
re
ca
Provo

Vezi dacă astăzi vei întâlni pe cineva care este

cu inima rănită de pe urma unei suferinţe, a unei
relaţii deteriorate sau din altă cauză. Spune o
vorbă de alinare, dar din toată inima ta.

259
 2 septembrie

„Carnea şi inima pot să mi se prăpădească, fiindcă

Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele şi
partea mea de moştenire.” – Psalmii 73:26

C
ercetătorii pot determina foarte uşor şi exact vârsta fo-
cilor moarte. Nu trebuie decât să numere inelele cani-
nilor. La fel este determinată şi vârsta copacilor, după
numărul inelelor trunchiului.
Unele lucruri se pot măsura şi evalua cu exactitate, dar altele
nu. Noi suntem foarte interesaţi să măsurăm iubirea celorlalţi
sau credinţa lor. Am vrea să ştim cu exactitate dacă au bani şi
cât de mulţi. Uneori am vrea să le măsurăm durerea sau feri-
cirea. Din păcate, limitele noastre sunt destul de aproape şi ne
mulţumim cu estimări probabile. Pe de altă parte, la ce ne-ar
folosi să ştim atâtea lucruri despre ceilalţi?
Lumea în care trăim este o lume a consumului. În cea mai
mare măsură oamenii sunt interesaţi de binele şi confortul cor-
pului lor. Poftele acestui corp costă foarte mult, iar noi suntem
dispuşi să plătim. Pe o scară corectă de valori, interiorul nos-
tru ar trebui să ne preocupe mai mult decât exteriorul şi inima
noastră ar trebui să fie mai importantă decât stilul nostru vesti-
mentar, alimentar sau de altă natură. Pentru cineva care ştie că
cel mai important lucru este relaţia cu Dumnezeu şi revenirea
Mântuitorului, corpul este doar un vehicul pentru trăirile şi sen-
timentele noastre şi aşteaptă rezidirea acestui corp în forma lui
slăvită, fără urmele păcatului şi ale suferinţei.
e:
ar
Provoc

Citeşte din Matei 24 despre revenirea Domnului şi

meditează la apropierea acelei zile.

260
 3 septembrie

„Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.” – Ioan 14:18

C
ometa Haley se întoarce la fiecare 76 de ani. Astronomii
calculează cu precizie traseul şi fac pregătiri serioase.
Deschid telescoapele imense şi permit vizitarea pentru
familii, mai ales pentru copii.
Când S-a înălţat la cer, Mântuitorul le-a lăsat ucenicilor promisi-
unea că va reveni. A indicat şi semnele care vor anunţa apropie-
rea evenimentului, pentru ca aşteptătorii Lui să se poată pregăti.
Unii au exagerat, făcând calcule şi stabilind date. Alţii au decis
că nu e cazul să mai aştepte, oricum se pare că întârzie. Cei care
sunt totuşi conştienţi că El Se va întoarce se împart în două ca-
tegorii cel puţin: unii se bucură şi au emoţiile care motivează, iar
alţii sunt îngrijoraţi, presimt că nu va fi o zi prea senină. Aceştia
din urmă nu au o relaţie de prietenie cu Mântuitorul, astfel că nu
îşi doresc să aibă loc acest eveniment prea curând.
Pentru creştinii sinceri, revenirea Lui pe norii cerului este la fel
de fericită cum e pentru copii întoarcerea mamei după o lungă
absenţă. Chiar dacă nu se consideră perfecţi, ei ştiu că El a
iertat totul şi e gata să Îşi ia copiii acasă.
Chiar şi copiii care nu au fost foarte cuminţi îşi doresc în sinea
lor întoarcerea părinţilor, deşi nu ştiu care va fi reacţia lor în mo-
mentul revederii. Ce om care se simte răscumpărat prin jertfa lui
Isus ar mai sta pe gânduri când se apropie cea mai importantă
întâlnire din viaţa lui? Tu din ce categorie simţi că faci parte?

e:
ar

Dacă e posibil, vizitează-i pe părinţii tăi şi

Provoc

povesteşte-le cât de mult te bucurai când se

întorceau acasă. Dacă nu-i poţi vizita, transmite-le
un mesaj din inimă.

261
 4 septembrie

„Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să

prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi
s-o aibă din belşug.” – Ioan 10:10

O
mie de persoane renunţă zilnic la fumat. Vrei să afli
cum? Prin moarte.

Lupta cu patimile şi slăbiciunile noastre este cea mai grea lup-

tă. De regulă ne alegem cu un obicei pe care l-am învăţat de
la prieteni sau l-am descoperit singuri. Iniţial nu ne este foar-
te clar dacă ceea ce facem este bine sau rău. Apoi, când în
sfârşit recunoaştem faptul că este ceva păcătos, ne consolăm
cu ideea că putem renunţa la obiceiul distructiv oricând vrem.
Numai că încercarea noastră de a face o schimbare ne des-
coperă că suntem dependenţi deja şi că nu e chiar așa uşor
de renunţat. Încep lupta şi căderile, şi iar noi decizii, şi iar noi
înfrângeri, până când cei mai mulţi capitulează, decid că nu se
poate sau că oricum nu mai avem iertare şi se dau bătuţi. În
acest punct, Satana jubilează. El este cel ce ne tot şopteşte şi
vrea să ne convingă să nu mai luptăm, minţindu-ne că, după
ce am repetat o greşeală de atâtea ori, nu mai există speranţă.
Dar Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că recidiva este unul din
paşii spre vindecare („cel neprihănit de şapte ori cade şi se ridi-
că” – numărul nu reprezintă o limită, ci este un simbol).
Dacă te lupţi de multă vreme cu un păcat sau cu un obicei di-
structiv ori o slăbiciune care te domină, nu te lăsa pradă minciu-
nilor lui Satana; crede-L pe Dumnezeu, care promite iertare dacă
ne mărturisim păcatul. Cere iar şi iar iertare şi putere la fiecare pas.
:
re
a
Provoc

Ridică-te şi mergi înspre Dumnezeu, nu-I întoarce

spatele.

262
 5 septembrie

„În strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul…

El mi-a auzit glasul şi strigătul meu a ajuns la
urechile Lui.” – 2 Samuel 22:7

C
ând aude strigătele de departe, Păstorul înfruntă ori-
ce obstacol ca să poată salva oaia pierdută. Cu mâini
puternice, dar blânde, El îndepărtează mărăcinii sau o
scoate din noroi; Răscumpărătorul curat şi fără păcat îl poartă
pe umeri pe cel păcătos şi murdar.” – Ellen White

Nimic nu este mai urgent pentru Dumnezeu decât strigătul

unui suflet pierdut. El ştie că cea mai cumplită boală este pă-
catul, iar dacă un om înrobit de păcat găseşte măcar puterea
unui gând, prin care Îl cheamă în ajutor, El va răspunde fără
întârziere, fiindcă păcătosul se poate descuraja şi poate ceda
tentaţiei de a se întoarce în noroi. Întotdeauna va fi întinsă mâna
Lui spre noi, chemându-ne şi ridicându-ne povara de greşeli.
Ideal ar fi să Îl invităm să rămână ca Domn al vieţii noastre şi
astfel păcatul ar fi ţinut la distanţă, fără a mai fi nevoie de „in-
tervenţii” urgente. Totuşi, dacă s-a întâmplat şi ne-am pierdut,
lucrarea Lui de căutare şi salvare a şi început. Este nevoie de
un strigăt prin care să Îi permitem intervenţia în viaţa noastră
şi o armată de îngeri se va porni în ajutorul nostru. Izbăvitorul
nostru nu doarme şi nici nu este absent.

:
re
ca
Provo

Dacă îţi aminteşti de un moment în care nu te

simţeai în stare să te rogi, şi totuşi Dumnezeu ţi-a
venit în ajutor, mulţumeşte-I acum din nou.

263
 6 septembrie

„«Dar te voi vindeca şi îţi voi lega rănile», zice

Domnul.” – Ieremia 30:17

U
n calmant natural de şase ori mai puternic decât morfina
este prezent în saliva umană. Substanţa, botezată opiorfi-
nă, poate contribui la crearea unor calmante la fel de efici-
ente ca morfina, însă fără a crea dependenţă, aşa cum se întâm-
plă în cazul medicamentelor tradiţionale.

În lumea în care trăim ar fi absurd să nu beneficiem de toate

descoperirile ştiinţifice pe care chiar Dumnezeu ni le-a oferit
dându-i omului acces la informaţii altădată necunoscute. Pro-
gresul în domeniul medicamentelor sau al tehnicii medicale
este un mare câştig pentru fiecare om, fiindcă toţi avem ne-
voie, mai devreme sau mai târziu, de o intervenţie medicală.
Interesant este că Dumnezeu a pus în noi încă de la creaţie
sisteme proprii de protecţie şi vindecare. Aşa se explică de ce
nu ne doare ceva tot timpul. Dar se constată că unele substan-
ţe produse chiar de corpul nostru pot fi replicate în laborator
şi au efect de tratare a unor suferinţe. Ceea ce este sigur e că
lui Dumnezeu nu-I place să ne vadă suferind, deşi, acordân-
du-ne libertate deplină în decizii, noi ne asumăm consecinţele
alegerilor noastre sau interferăm cu deciziile greşite ale altora.
Din fericire, speranţa noastră pentru salvare şi vindecare este
la El.

:
re
ca
Provo

Vezi ce medicamente pot fi înlocuite cu tratamente

simple produse acasă.

264
 7 septembrie

„Vă dau pacea mea… Nu v-o dau cum o dă

lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se
înspăimânte.” – Ioan 14:27

P
entru a se calma, grecii antici mestecau mastic – o gumă
făcută din răşina copacului mastic. Mayaşii mestecau o
gumă (Chicle) făcută din seva copacului sapodilla.

Pacea este una dintre cele mai dorite stări. Definiţia pe care
noi o dăm termenului se referă la a nu fi deranjat de cineva, a
nu fi în conflict cu o altă persoană. Însă pacea, în adevăratul ei
sens, se referă la ceva cu mult mai profund: liniştea din interi-
orul inimii noastre, lipsa oricărui conflict interior şi lipsa teme-
rilor. Când ne ameninţă ceva sau când am făcut o greşeală şi
ne temem de consecinţe, noi ne pierdem pacea foarte uşor.
Pacea se pierde în urma unor cuvinte, a unor veşti sau a unor
neînţelegeri. Dumnezeu ştie că noi ne dorim recâştigarea liniş-
tii interioare, ştie că este ceva ce nu putem cumpăra şi ne face
promisiunea darului Său. Dacă oamenii pot oferi mici garanţii
de linişte sau, pentru sume enorme, pot să păzească graniţele
unor proprietăţi sau ale ţărilor, ei nu pot însă aduce şi pacea
sufletească, mai importantă decât orice altceva.

Când vine de la Duhul lui Dumnezeu, pacea va fi deplină şi

permanentă.

:
re
ca
Provo

Dacă ai o teamă sau ceva care te nelinişteşte,

mărturiseşte-I lui Dumnezeu şi roagă-L să te ajute
în rezolvarea acelei probleme. Vei avea astfel pace
în inima ta.

265
 8 septembrie

„M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei;

mi-a pus picioarele pe stâncă şi mi-a întărit paşii.” –
Psalmii 40:2

C
ea mai joasă porţiune de uscat de pe Pământ este ţăr-
mul Mării Moarte, care se găseşte la 400 de metri sub
nivelul de referinţă.

Fiecare dintre noi are în memorie un moment păstrat secret, o

situaţie pe care o poate considera cel mai de jos punct al vieţii
lui. Este acea experienţă negativă la care nu ne-am fi gândit
vreodată că am putea ajunge; ne spuneam că nouă nu ni se
poate întâmpla. Dar, cu toate pariurile personale, am căzut
până la acel punct, iar acolo am trăit sentimentul că nu ne mai
putem ridica niciodată.

În bunătatea Lui, Dumnezeu ne-a întins o mână prin Duhul Lui

sau printr-un prieten şi ne-a smuls din disperare, ne-a scos la
lumină. Acum privim în urmă şi Îi suntem recunoscători. Din
nefericire, există şi recăderi şi de fiecare dată parcă e un pas
mai jos. Dumnezeu vine iar şi iar, ne întinde mâna şi ne scoate
la suprafaţă. Singura soluţie este să Îl rugăm la fiecare pas să
nu ne dea drumul la mână, fiindcă, prin puterile noastre, nu
suntem în stare să ne ţinem de mâna Lui. Astfel, chiar dacă
vom fi dependenţi clipă de clipă de protecţia Lui, vom fi asigu-
raţi şi vom rămâne lângă El.
:
re
ca
Provo

Rememorează momentele tale de regres;

vezi până unde ai fost cel mai jos. Roagă-te şi
mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru ajutor.

266
 9 septembrie

„De la Tine vin bogăţia şi slava, Tu stăpâneşti peste

tot, în mâna Ta sunt tăria şi puterea şi mâna Ta
poate să mărească şi să întărească toate lucrurile.”–
1 Cronici 29:12

D
e ce se zbate ochiul? Lipsa calciului din organism, a
magneziului şi a potasiului provoacă apariţia unor spas-
me musculare necontrolate. Acestea mai pot fi cauzate
şi de o oboseală musculară şi pot apărea atât la nivelul ochilor,
cât şi în alte zone ale organismului.
Adesea efectele au cauze directe, dar există şi situaţii în care
nu se poate stabili o legătură decât dacă parcurgi nişte paşi
înapoi. Unele dereglări sau incidente sunt determinate de o
întâmplare mai veche şi nu neapărat de ultimul act dinainte de
a deveni vizibil efectul. În ce priveşte aspectul spiritual al vieţii,
aproape întotdeauna căderile sunt un proces care a început
cu un anume timp înainte şi, pe neobservate, a produs modi-
ficări importante până la manifestarea vizibilă, spectaculoasă.
Pentru ca optica noastră spirituală să rămână curată şi pentru
ca discernământul nostru să nu se abată de la voia lui Dumne-
zeu, trebuie să fim hrăniţi cu acele învăţături ce menţin clari-
tatea principiilor sănătoase. Dacă vom înceta să mai citim Cu-
vântul sau să mai avem legătură cu mesajele spirituale şi cu
părtăşia celor de o credinţă cu noi, vom simţi că se stinge în noi
dorinţa de a face eforturi spirituale şi va dispărea plăcerea de a
avea preocupări de acest fel.
:
re
ca
Provo

Analizează activităţile tale spirituale; vezi ce

lipseşte din ceea ce altădată te menţinea interesat
de Dumnezeu. Reîncepe acel lucru.

267
 10 septembrie

„«Eu Însumi Îmi voi paşte oile, Eu le voi duce la

odihnă», zice Domnul Dumnezeu.” – Ezechiel 34:15

Î
n medie, stomacul digeră o masă bogată în grăsimi în 6 ore,
în timp ce pentru o masă bogată în carbohidraţi îi sunt ne-
cesare doar 2 ore. Durata medie a digestiei în intestinul sub-
ţire este de 3 până la 5 ore. În intestinul gros, mâncarea este
apoi digerată între 4 ore şi 3 zile. Iată încă un motiv pentru care
este importantă dieta noastră.

Este o mare diferenţă între a face personal un lucru şi a delega

pe cineva. Spre exemplu, cunosc un mecanic sau un croitor
foarte bun. Merg la el cu toată încrederea şi apelez pentru un
serviciu, dar, spre surprinderea mea, meşterul foarte priceput
nici nu se atinge de ceea ce eu am adus, ci deleagă pe unul
dintre angajaţii lui. Nu-i aşa că e o mare diferenţă? Când vine
vorba despre Dumnezeu, El promite că personal se va preocu-
pa de noi şi de trebuinţele noastre. El face planul, El desfăşoa-
ră operaţiunile şi El răspunde de siguranţa noastră. Ce poate
fi mai special decât un Dumnezeu atotputernic ce nu pasează
viaţa mea altcuiva, ci El Însuşi are totul sub control şi nimic din
ce se întâmplă cu mine nu Îi este necunoscut.
Dacă aşa stau lucrurile, de ce să nu Îi permit să îmi prescrie un
regim de viaţă potrivit pentru mine şi conform cu planurile Lui.

:
re
ca
Provo

Fă o revizuire a stilului tău de viaţă şi vezi ce

anume este nesănătos pentru trupul sau mintea ta.
Renunţă la acel lucru.

268
 11 septembrie

„Dumnezeul lui Israel dă poporului Său tărie şi

mare putere.” – Psalmii 68:35

M
erele, nu cofeina (cafeaua), sunt mai eficiente să ne
trezească dimineaţa. Chiar şi un pahar cu apă plată
poate avea efect de trezire. Dar oamenii preferă pen-
tru acelaşi scop lucruri mai scumpe şi mai controversate. Sunt
multe alte situaţii în care noi alegem varianta costisitoare şi
ocolitoare când simplitatea este mult mai la îndemână.

Este o vreme când industria energizantelor a explodat. De la cei

care merg zilnic la o sală de sport şi până la şoferii care vor să nu
adoarmă la volan, majoritatea oamenilor folosesc băuturi ener-
gizante. Se ştie că aşa-numita energie pe care aceste băuturi o
oferă este doar o senzaţie de scurtă durată, care impresionează
şi minte creierul nostru, făcându-l să creadă că e foarte treaz şi
capabil. În realitate, omul nu are nişte puteri ieşite din comun,
care stau undeva într-o cămară şi doar energizantul are cheia.
Puterea este atâta câtă este şi, dacă o consumăm fără să pu-
nem nimic în loc, vom ajunge la epuizare. Prin urmare, decât să
ne minţim cu ceva foarte costisitor, mai bine am avea grijă să
tot completăm în mod sănătos energiile pe care le consumăm.
Odihna din timpul nopţii, spre exemplu, este o cale foarte bună
şi sigură de a prinde putere. Alimentele din cereale sunt o altă
cale sigură. Apa este cea mai sigură băutură.

:
re
ca
Provo

Taie astăzi de pe lista ta de cumpărături măcar

un aliment sau o băutură aşa-zis energizantă.
Cumpără de aceiaşi bani fructe.

269
 12 septembrie

„El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului şi nu-i

nesocoteşte rugăciunea.” – Psalmii 102:17

D
omnul nu dispreţuieşte nici cel mai smerit dar oferit cu
bunăvoinţă şi sinceritate.” – Ellen White

Cei mai mulţi dintre noi suntem fie în categoria celor care su-
pravieţuiesc, fie între cei ce trăiesc decent, dar nu extrem de
bogaţi. Nu poţi fi şi tânăr, şi cu foarte multă avere, decât dacă
eşti orfanul unor părinţi bogaţi.
Prin urmare, atunci când ne dorim să oferim lui Dumnezeu sau
altora ceva, nu se pune problema unor valori extraordinar de
mari, ci sume sau lucruri modeste. Putem fi tentaţi uneori să
ne comparăm cu cei care pot oferi cu mult mai mult şi să ni se
pară infime darurile noastre. Dacă ne gândim în plan spiritual,
lucrurile nu stau cu mult mai diferit. Deşi noi putem fi talen-
taţi şi putem deţine abilităţi foarte speciale, suntem tentaţi şi în
acest domeniu să facem comparaţie cu ceilalţi. Dar, în realita-
te, noi nu comparăm darurile, ci ocaziile şi vizibilitatea în care
s-au manifestat. Ni se pare cu mult mai valoros un solo cântat
pe scena celui mai mare festival decât unul oferit într-o mică
bisericuţă cu şase bătrâni şi un copil. Este important să înţele-
gem că, în ochii lui Dumnezeu, motivaţia şi sinceritatea inimii
dau valoare darurilor noastre. El cunoaşte profunzimea inimii
şi este deosebit de bucuros pentru ceva minor, însă făcut de
dragul Lui şi din dorinţa simplă a inimii noastre.
:
re
ca
Provo

Foloseşte astăzi, de dragul lui Dumnezeu, măcar

unul dintre talentele tale, indiferent cât de mulţi
sunt cei care te privesc.

270
 13 septembrie

„«Hristos Isus a venit în lume ca să mântuiască pe

cei păcătoşi», dintre care cel dintâi sunt eu.” –
1 Timotei 1:15

P
rima femeie din Europa care a fumat a fost regina Cate-
rina de Medici. Înconjurată de astrologi şi prezicători, ea
fusese convinsă de aceştia că tutunul îi va revigora tenul.
Pe cât de spectaculos, pe atât de fals. De fapt, fumatul dete-
riorează atât interiorul omului, cât şi exteriorul. Pentru această
regină există scuza că nu avea de unde să ştie, dar pentru re-
ginele de azi, ce scuze găsim?
Suntem obişnuiţi să facem topuri în orice domeniu: frumuseţe,
maşini, bogăţie, sport etc. Ne place în secret să-i catalogăm
pe oameni şi în ce priveşte viciile lor: infidelitate, beţie, cheltu-
irea banilor, necinste etc. Evident că niciodată în aceste topuri
nu ne vom plasa pe noi înşine. Nouă ne place să ne conside-
răm mai buni şi mai puţin decăzuţi decât ceilalţi. Oricât de răi
am fi, tot se va mai găsi cineva să ne depăşească. Cu toate
acestea, atitudinea cea mai constructivă atunci când vine vor-
ba de păcat şi păcătoşenie ar fi să ne vedem doar pe noi înşine.
Să ne comparăm cu standardul lui Dumnezeu, cu Biblia, şi să
constatăm cât de jos suntem. Nu ne ajută să urcăm ori să co-
borâm în clasament. Păcatul, chiar şi unul singur, tot ne separă
de Dumnezeu. Deci mai bine mă aşez singur ca fiind cel mai
mare păcătos şi mă rog ca atare lui Dumnezeu pentru iertare.

:
re
ca
Provo

Încearcă să îţi imaginezi astăzi că toţi ceilalţi sunt

mai buni decât tine şi tratează-i aşa. Vezi ce se
întâmplă!

271
 14 septembrie

„Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă

voi da odihnă.” – Matei 11:28

G
âştele zboară în stoluri în formă de V. Când dă din aripi,
fiecare gâscă creează un curent ascendent ce susţine
gâsca din spatele ei. Astfel, stolul înaintează cu 71% mai
repede decât dacă fiecare gâscă ar zbura singură.

Modalităţile pe care Dumnezeu le foloseşte atunci când ajută

sunt foarte creative şi interesante. El ar putea să facă minuni
spectaculoase la fiecare intervenţie. Ar putea să sprijine pe ci-
neva în mod direct fără să mai fie nevoie de aportul celorlalţi
sau de colaborarea celor din biserică ori societate. Totuşi, de
foarte multe ori, calea aleasă de El este diferită. El preferă să
ne ajute prin semenii noştri; preferă să ne vindece prin mijloa-
ce naturale sau prin medici; alege să ne înveţe treptat şi prin
modele decât să facă un transfer de informaţii direct în creierul
nostru. De multe ori când ne simţim obosiţi şi stresaţi, suntem
derutaţi şi nu ştim în ce direcţie să mergem, unde să găsim
un moment de linişte şi reechilibrare. Pentru astfel de situaţii,
chemarea Lui este simplă: „Veniţi la Mine.” În timp ce oamenii
care ar putea să ne ajute ne trimit în altă parte sau la altcineva,
Dumnezeu vrea să venim la El. În unele cazuri, ajutorul vine de
la El prin semenii noştri, pe care El i-a sensibilizat şi inspirat să
aibă grijă de noi.

:
re
ca
Provo

Încearcă să fii şi tu astăzi pentru cineva persoana

prin care Dumnezeu ajută. Dacă simţi oboseală,
mergi direct la El în rugăciune.

272
 15 septembrie

„Luaţi jugul Meu asupra voastră şi veţi găsi odihnă

pentru sufletele voastre.” – Matei 11:29

N
isipul umed cântăreşte mai puţin decât nisipul uscat.
Explicaţia este una simplă: la acelaşi volum, apa cântă-
reşte mai puţin decât piatra din care provine nisipul. E o
chestiune de valori specifice gravimetrice.
Deşi paradoxal, ceea ce pare a fi o problemă – oboseala – se
poate trata cu oboseală. Există o vorbă populară: „Cui pe cui
se scoate.” În ciuda lipsei de logică, Dumnezeu ştie că unele
probleme pot fi soluţionate dacă cel puţin la început situaţia
se agravează. O afecţiune medicală, spre exemplu, pentru a fi
vindecată chirurgical, mai întâi va crea o rană, apoi, prin rana
deschisă, va avea loc intervenţia vindecătoare. Cu toate aces-
tea, aproape oricine acceptă o operaţie pentru a se vindeca de
ceva mai grav. Când simţim că suntem nefericiţi sau ducem lip-
să de lucruri materiale, se întâmplă ca Dumnezeu să ne condu-
că la unele persoane ce se află într-o situaţie şi mai dificilă decât
suntem noi. Atunci vedem, comparăm şi ajungem la concluzia
că noi suntem chiar binecuvântaţi. Simplul fapt că altcineva
este într-o situaţie mai grea ne ajută pe noi. La fel se întâmplă şi
atunci când ne simţim epuizaţi. Ni se cere să depunem un efort
cu mult mai mare decât cel pe care suntem dispuşi să-l depu-
nem şi observăm că astfel am realizat ceva ce rezolvă stresul
nostru pentru mai mult timp. În înţelepciunea Lui, Dumnezeu
ne conduce spre rezolvări mult mai de durată şi mai consistente
decât am visa noi. Trebuie doar să acceptăm soluţiile Lui.
e:
ar
Provoc

Vezi dacă e cineva căruia îi este mai greu decât îţi

este ţie acum; ajută la soluţionarea problemei. Vei
vedea că îţi va fi mai uşor şi ţie.

273
 16 septembrie

„Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne,

şi-l înconjori cu bunăvoinţa Ta cum l-ai înconjura
cu un scut.” – Psalmii 5:12

S
tratul de ozon care protejează Pământul este mereu subţiat
prin folosirea freonului la diferite instalaţii şi dispersarea lui
în atmosferă. Dacă acest factor ar fi controlat şi redus, at-
mosfera are capacitatea de a se reface într-un timp relativ scurt.
În general, instalaţiile de frig şi aer condiţionat produc cele mai
mari emisii de freon prin pierderile ca urmare a defecţiunilor.

Când Îi cere lui Dumnezeu să-l ocrotească, omul face acest

lucru recunoscându-L ca stăpân sau prieten. Relaţia pe care o
agreează omul Îi dă posibilitatea lui Dumnezeu să aducă bine-
cuvântări ca şi cum ar face acest lucru pentru cineva din fami-
lia Lui. Fără a avea o relaţie conştientă cu Dumnezeu, noi Îl limi-
tăm mult în acţiunile Lui şi Îl oprim din binecuvântările pe care
ar fi dispus să ni le ofere. El nu face părtinire sau favoritisme,
binecuvântându-i pe cei care Îi sunt credincioşi, ci, respectând
dreptul nostru de alegere, El nu poate aduce fără solicitarea
sau acordul nostru nimic, nici măcar lucrurile bune. Altfel, acu-
zatorul de Satana L-ar învinui că nu respectă liberul-arbitru al
omului. Deci, dacă îţi doreşti binecuvântare şi ocrotire, spune-I
lui Dumnezeu acest lucru explicit, nu pentru că El nu ştie, ci
pentru că trebuie să ştie şi toţi ceilalţi martori din univers.

:
re
ca
Provo

Vezi ce aparat din casa ta funcţionează cu

defecţiuni. Repară-l. Orice aparat defect produce
efecte asupra mediului şi bugetului tău.

274
 17 septembrie

„Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci

Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!” –
Psalmii 9:10

A
limentaţia deficitară şi înaintarea în vârstă sunt cele mai în-
tâlnite cauze ale îngălbenirii dinţilor. Sucurile pe bază de
îndulcitori pot lăsa semne pe dinţii tăi, vizibile nu imediat,
ci în timp. De asemenea, un dinte căruia i-a fost extras nervul se
îngălbeneşte în timp, pentru că el, practic, nu mai are viaţă.

Când o plantă sau o fiinţă moare, începe procesul de transfor-

mare în nimic. Un copac fără viaţă se usucă şi devine maroniu,
apoi negru, şi se transformă în putregai. O parte a corpului,
dacă rămâne fără viaţă, se usucă ori se descompune, dar afec-
tează şi alte părţi. Chiar şi un simplu dinte, dacă este golit de
nerv şi moare, va avea efecte asupra procesului de alimenta-
ţie şi implicit asupra întregului organism. Oamenii trăiesc fără
anumite părţi ale corpului, dar trebuie să fie atenţi la dezechi-
librele pe care trebuie să le rezolve cu un regim special de
alimentaţie, efort şi odihnă, iar uneori şi medicamente. Pentru
un om, prezenţa lui Dumnezeu înseamnă viaţă. Cine se depăr-
tează de El devine o fiinţă uscată şi se va deteriora în timp. Deşi
despărţirea de Dumnezeu nu se observă în clipa în care se
petrece, după puţin timp, se vor vedea efectele şi dovada că
viaţa a dispărut. Dacă astăzi greşim, poate fi găsit răspunsul în
ruperea legăturii noastre cu Dumnezeu.
:
re
ca
Provo

Refă astăzi legământul tău de prietenie cu

Dumnezeu. Spune-I că vrei să facă parte din nou
din viaţa ta.

275
 18 septembrie

„Când umblu în mijlocul strâmtorării (…), dreapta Ta

mă mântuieşte.” – Psalmii 138:7

C
ând gâsca din fruntea stolului oboseşte, ea nebenefici-
ind deloc de curentul ascendent, se retrage în mijlocul
formaţiei pentru a se odihni şi o altă gâscă îi ia locul din
faţă. Rând pe rând, celelalte păsări preiau rolul de deschizător
de drum, iar după o perioadă, schimbul se produce din nou şi
pasărea obosită beneficiază de ocrotirea din centrul stolului,
unde trebuie doar să se menţină în zbor, curenţii fiind înfruntaţi
de celelalte.

Ai avut momente când ai simţit că nu mai poţi? Ai simţit că

vei renunţa pentru că te-au lăsat puterile sau te copleşeau
responsabilităţile? Probabil că lângă oboseală a venit şi sen-
timentul de singurătate. Cum ai făcut atunci? Te-ai aruncat în
gol? Sau a existat cineva care a simţit că nu mai poţi şi s-a ofe-
rit să te înlocuiască? Întreabă-te şi altfel: Tu i-ai înlocuit pe alţii
când ai simţit că nu mai pot? Ai avut atât de multă sensibilitate
încât să simţi? Azi ai o ocazie să porţi povara cuiva obosit. E
posibil să nu îţi fie prea uşor, dar gândeşte-te cât de mult te
ajută pe tine sprijinul cuiva, atunci când simţi că nu mai poţi.

:
re
ca
Provo

Uită-te la părinţii tăi sau la persoanele care poartă

responsabilităţi în anturajul tău. Vezi dacă cineva
dă semne de oboseală şi preia-i pentru un timp
povara sau o parte din aceasta!

276
 19 septembrie

„Iată, îi voi da vindecare şi sănătate, îi voi vindeca

şi le voi deschide un izvor bogat în pace şi
credincioşie.” – Ieremia 33:6

O
mul găseşte o rezolvare „interesantă” chiar şi din pro-
ducţia răului. De exemplu, alcoolul. Peste 10% din bu-
getul Rusiei provine din impozitele puse pe comerţul
cu vodcă, iar în multe ţări sud-americane se câştigă mult la
nivel guvernamental din producţia de droguri. În Europa şi în
alte ţări civilizate există taxa pe viciu încasată de guverne din
preţul tutunului şi al altor produse dăunătoare sănătăţii.

În timp ce omul caută să profite de pe urma răului, Dumnezeu

continuă să lupte pentru viaţa şi pentru vindecarea noastră.
Noi dezvoltăm industrii de lucruri şi substanţe otrăvitoare, iar
El Se îngrijeşte să ne ofere descoperiri în domeniul sănătăţii,
al tratării bolilor şi în ce priveşte sănătatea noastră mintală. În
mod involuntar facem şi noi câte ceva în sens distructiv, dar
ar fi mare păcat să facem acest lucru în mod conştient şi voit.
Inima noastră poate deveni o sursă de bună dispoziţie şi de
încurajare. În condiţiile unei lumi depresive şi dezamăgite,
aceste lucruri sunt adevărate remedii. Când te întâlneşti cu o
persoană optimistă şi credincioasă, te simţi încurajat şi motivat.
Dumnezeu are nevoie şi Se foloseşte în lucrarea Lui de astfel
de oameni.

:
re
ca
Provo

Ce zici, ai putea să fii astăzi un leac alinător pentru

cei cu care te vei întâlni?

277
 20 septembrie

„Dar pentru voi, care vă temeţi de Numele Meu, va

răsări Soarele neprihănirii şi tămăduirea va fi sub
aripile Lui.” – Maleahi 4:2

U
neori, cerul nopţii este brăzdat de puncte luminoase,
urmate de lungi dâre albăstrii. Sunt aşa-numitele stele
căzătoare. Acestea nu sunt altceva decât mase de par-
ticule de praf venite din cosmos, care se aprind în atmosferă
din cauza mişcării cu viteză.

Peste noi vin zi de zi întâmplări şi situaţii întunecate. Sunt mo-

mente în care nu reuşim să înţelegem şi nici nu reuşim să ve-
dem prezenţa lui Dumnezeu. Ştim doar în teorie că El ar trebui
să aibă cunoştinţă de situaţia noastră, dar nu izbutim să vedem
acţiunile Lui pentru noi, pentru că între teorie şi convingeri stă
realitatea. Abia după ce sunt confirmate de ceva real, cunoş-
tinţele noastre teoretice devin experienţă. Suntem capabili să
dăm sfaturi şi încurajări, dar atunci când vine criza peste noi,
nu mai vedem nicio urmă de lumină. Iar El, Dumnezeul nos-
tru, face din praful care mai rămâne un fel de astru prin care
ne atrage atenţia spre veşnicia iubirii Lui. Ne aduce aminte că
ceea ce a promis va face şi El nu Se schimbă. În astfel de si-
tuaţii întunecate, chiar și atunci când nu înţelegi nimic, cel mai
bine este să nu te grăbeşti să pleci de lângă El. Spune-I doar
atât: că nu pleci şi că aştepţi să te ajute. O va face negreşit şi
într-un mod cu totul neaşteptat.
:
re
ca
Provo

Priveşte cerul şi notează pe ceva, pe telefon spre

exemplu, un motiv de recunoştinţă pentru cel mai
recent ajutor primit de la Dumnezeu.

278
 21 septembrie

„«Atunci te vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te

voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de
moştenirea tatălui tău Iacov», căci gura Domnului
a vorbit.” – Isaia 58:14

O
mul are nevoie de 17 muşchi pentru a zâmbi şi de cel
puţin 43 de muşchi pentru a se încrunta. Este însă ciu-
dat că omul se încruntă mult mai repede şi mai des
decât zâmbeşte.

În proiectul iniţial, omul a fost gândit şi creat pentru o viaţă plă-

cută şi fericită. Apariţia păcatului i-a umbrit zilele şi a făcut ca un
lucru la îndemână cum e zâmbetul să devină foarte scump şi rar.
Pare că ne trebuie motiv ca să zâmbim, chiar dacă zâmbetul ar
trebui să fie starea noastră de relaxare. Însă ne încruntăm chiar şi
în momentele noastre de singurătate, deci nu întotdeauna tre-
buie să existe un motiv imediat. Bucuria şi starea specifică inimii
bucuroase nu mai este o normalitate pentru că lipseşte chiar fun-
damentul acestei stări – Dumnezeu şi prezenţa Lui. Un om care
e într-o relaţie bună cu Dumnezeu va trăda involuntar starea lui
interioară, iar aceasta va exprima seninătate şi veselie. De fapt,
Dumnezeu nu Îşi doreşte nişte copii trişti sau posomorâţi. El nu
preţuieşte feţele lungi şi gesturile fals pioase. Pentru Mântuitorul
nostru, efectul salvării trebuie să se observe la exteriorul fiinţei.
Bucuria este o stare pe care noi trebuie să o şi cultivăm împreună
cu relaţia pe care o avem cu Mântuitorul.
:
re
ca
Provo

Ce motive de bucurie ai astăzi? Din ce motiv eşti

posomorât? Crezi că ai putea face efortul să vezi
lucrurile într-un mod mai optimist.

279
 22 septembrie

„Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca

să isprăvească vorba, îi voi asculta!” – Isaia 65:24

D
istanţele din spaţiu se calculează în funcţie de viteza lu-
minii (300 000 km/s), astfel că steaua pe care o vedem
acum este de fapt apărută de foarte mult timp sau chiar
dispărută. Lumina Soarelui ajunge la noi în 8 minute. Prin ur-
mare, e posibil ca imaginea văzută de noi să nu mai reprezinte
ceva ce există, ci un lucru dispărut de ceva vreme.

Atotştiinţa lui Dumnezeu este acea calitate a Sa care face ca,

în unele situaţii, rugăciunile noastre să primească răspunsuri
pe loc. El nu are nevoie de un dosar cu informaţii pentru a cu-
noaşte nevoile şi pentru a putea să reacţioneze. Dumnezeu
poate să fie proactiv; El poate preîntâmpina evenimentele din
viaţa noastră şi are deja pregătite soluţii la orice ar trebui re-
zolvat. Din acest motiv, ar fi înţelept să nu-L considerăm nein-
format pe Dumnezeu, ci să venim înaintea Lui ca în faţa cuiva
care ştie deja situaţia. Să Îi cerem doar ca El să ofere soluţia
pregătită deja. Va fi mult mai scurt timpul de aşteptare şi ne
vom demonstra astfel încrederea în El.

Practic, rugăciunile noastre nu Îl informează pe Cel care ştie totul,

ci mai degrabă Îi dau dreptul şi creează ocazia ca El să intervină în
viaţa şi în problemele noastre. Roagă-te aşadar pentru probleme-
le tale Aceluia care cunoaşte deja totul. Este gata să-ţi răspundă.
:
re
ca
Provo

Aminteşte-ţi o rugăciune la care ai primit un

răspuns în mod foarte clar, fără dubii. Foloseşte
acea rugăciune ca reper pentru convingerile tale
că lui Dumnezeu Îi pasă.

280
 23 septembrie

„Domnul este lângă toţi cei ce-L cheamă, lângă

cei ce-L cheamă cu toată inima.” – Psalmii 145:18

N
u dispreţui lucrurile mici; o lumânare poate face oricând
ceea ce nu poate face niciodată soarele: să lumineze
noaptea!
Uneori ne rugăm în mod automat, din inerţie. Fie suntem gră-
biţi şi ne achităm de o datorie, fie nu avem subiecte de interes
şi rostim doar formule stereotipe. Dar atunci când ceva ne fră-
mântă sau când ne dorim cu ardoare un lucru, nu ne permitem
să fim superficiali sau grăbiţi. Vrem să fim siguri că Dumnezeu
ştie frământarea noastră şi insistăm cu disperare atunci când
subiectul rugăciunii este grav şi ne priveşte profund. Interesul
şi insistenţa demonstrează că toată inima noastră Îl cheamă,
iar atunci El ştie că ne interesează într-adevăr. Când Îl chemăm
din toată inima, promite că va fi lângă noi. Abia când rugăciunea
devine singura speranţă şi când Dumnezeu este ultima soluţie,
atunci are sens intervenţia Lui. Tatăl nostru nu vrea să ne ţină în
nesiguranţă şi frământare, dar nici nu doreşte să răspundă la
rugăciuni rostite robotic când suntem aproape adormiţi. Ţi s-a
întâmplat vreodată să uiţi la sfârşit dacă te-ai rugat pentru ceva
la început şi pentru siguranţă ai mai zis o dată? Ei bine, la acest
fel de rugăciuni nici nu aşteaptă nimeni răspuns, iar Dumnezeu
nu ne poate ajuta. El poate interveni atunci când noi depindem
doar de El şi când toată fiinţa noastră cere un lucru, nu cu indi-
ferenţă, ci cu deplină dependenţă de ajutorul Său.
:
re
ca
Provo

Ia decizia de a te ruga doar cu sinceritate şi

din toată inima. Nu Îl trata pe Dumnezeu cu
superficialitate.

281
 24 septembrie

„Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi şi

urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor.” – 1 Petru 3:12

A
genţia pentru Telecomunicaţii a Naţiunilor Unite a co-
municat că omenirea a ajuns să înregistreze aproape
patru miliarde de linii telefonice, explozia în comunicaţii
din ultimii ani datorându-se mai ales telefoniei mobile. În cu-
rând, va fi folosită pe piaţă la scară largă generaţia a cincea
(5G) de telefoane.

Nu este un lucru de neglijat faptul că Însuşi Dumnezeu supra-

veghează viaţa noastră şi este preocupat în permanenţă de
nevoile şi cererile noastre. El ne consideră neprihăniţi nu da-
torită performanţelor noastre, ci tocmai pe baza jertfei Fiului.
Neprihănirea pe care o avem noi ne este atribuită de Dumne-
zeu prin sacrificiul Celui care nu a păcătuit, dar a murit pentru
păcat şi păcătoşi. În meritele noastre nu ar fi drept să primim
nimic, însă în Numele Lui avem şi iertare, prietenie cu Dumne-
zeu şi salvare veşnică. Linia de comunicare între noi şi Dum-
nezeu este în permanenţă deschisă şi nu are limitări de trafic,
indiferent câţi utilizatori ar exista. Nu se blochează sistemul, nu
suntem puşi în aşteptare şi nu plătim abonament. Totul direct,
oricând şi de oriunde. De fapt, nu noi stăm în legătură perma-
nentă cu Dumnezeu, ci El păstrează neîncetat semnalul. Noi
putem decide dacă suntem conectaţi sau nu.

:
re
ca
Provo

Ce telefon ai? Poţi să le trimiţi mesaje prietenilor

tăi? Trimite-i cuiva făgăduinţa de astăzi, poate că
nu a citit-o.

282
 25 septembrie

„Căci Domnul Îşi întinde privirile peste tot

pământul ca să sprijine pe aceia a căror inimă este
întreagă a Lui.” – 2 Cronici 16:9

E
xistă mai multe păsări flamingo de plastic decât adevă-
rate. Se pare că oamenii le preferă pe cele artificiale şi le
folosesc drept decor. Întreţinerea unei păsări reale sau
ocrotirea ei este mult prea costisitoare.

Este greu şi costisitor să fii autentic şi integru. Când cineva se

comportă extrem de cinstit şi pare a fi incoruptibil, ne sperie.
Considerăm că nimeni nu poate fi pe deplin cinstit şi corect
fără să aibă motive ascunse ori să fie fanatic. Nu ne plac fana-
ticii de niciun fel. Dar între un om care exagerează (fanaticul)
şi unul care este integru, autentic, este o mare diferenţă. Omul
autentic va fi aşa oriunde şi oricând, şi când e privit şi când
este pe cont propriu, nevăzut de ceilalţi. Pe când un fanatic va
avea o viaţă dublă, impecabil în văzul lumii şi plin de slăbiciuni
în viaţa privată. Oamenii integri nu sunt bine primiţi acolo unde
e nevoie de compromisuri şi de duplicitate. Un om integru e
posibil să fie ocolit şi de grupurile sociale care se complac în
distracţii imorale, în minciună sau obscuritate. Chiar şi în func-
ţiile statului oamenii integri au de suferit pentru modul lor de a
se comporta. Deşi ar trebui să fie premiaţi, oamenii autentici şi
integri sunt marginalizaţi, dispreţuiţi uneori şi ţinuţi la distanţă.
Dar ei nu se raportează decât la Dumnezeu şi la principiile Lui.
:
re
ca
Provo

Tu cum te raportezi la oamenii care dovedesc

integritate? Îţi palce să fii cu ei sau îi ocoleşti?

283
 26 septembrie

„Către Domnul strig în strâmtorarea mea, şi El

m-ascultă.” – Psalmii 120:1

N
oi ne încredem în propriile noastre puteri, până când pier-
dem şi cea din urmă speranţă şi simţim că suntem la un pas
de pierzare. Abia apoi ne amintim de Domnul Isus şi, dacă
strigăm către El, glasul nostru nu va rămâne neauzit.” – Ellen White

Mereu parcă este nevoie de limită. Mereu ajungem să vorbim

despre punctul în care ne recunoaştem neputincioşi şi Îl lă-
săm pe Dumnezeu să lucreze. Întrebarea este de ce tot uităm
că şi altădată am făcut la fel şi am promis că nu mai repetăm
greşeala? De ce de fiecare dată o tot luăm cu lecţiile de la
zero de parcă cineva ar formata mereu memoria experienţe-
lor noastre? Se ştie că cele mai multe lecţii le învăţăm în mo-
mentele care ne marchează sufleteşte mai mult decât atunci
când suferim fizic. Ţinem minte mai mult dacă ne-a durut ceva
în sufletul nostru decât dacă ne-a durut o parte a corpului. În
acest caz, este explicabil de ce uneori trebuie să trecem prin
astfel de suferinţe şi înţelegem că lecţiile neînsuşite revin în
alte exerciţii. Există multe decizii pe care le luăm când trecem
prin momente de cumpănă, apoi foarte repede după rezol-
varea problemelor parcă uităm cu desăvârşire. Ne reîntâlnim
uneori cu experienţe asemănătoare şi atunci ne amintim că
am promis şi nu am îndeplinit ce am promis.

:
re
ca
Provo

Încearcă să-ţi aminteşti ceva ce ţi-ai promis la

ultima încercare şi vezi dacă ai putea totuşi să te ţii
de promisiune.

284
 27 septembrie

„Căci El zice: «La vremea potrivită, te-am ascultat;

în ziua mântuirii, te-am ajutat. Iată că acum
este vremea potrivită; iată că acum este ziua
mântuirii.»” – 2 Corinteni 6:2

U
n pas mic pentru om, dar un pas gigantic pentru ome-
nire.” Aşa declara Neil Armstrong, astronautul american
care a păşit primul pe Lună şi a transmis câteva cuvinte.
Neil este cel care păşeşte primul pe „Marea Liniştii” de pe Lună.

Multe descoperiri şi performanţe ale umanităţii s-au petrecut

la momentul cel mai oportun. Pentru un ateu, aceasta ar fi în-
tâmplare, dar cine Îl cunoaşte pe Dumnezeu ştie că El ne-a dat
lumina potrivită la cel mai potrivit moment. În funcţie de evo-
luţia societăţii şi a nevoilor noastre, a dat idei, descoperiri şi
creativitate pentru diferite invenţii. Putea să le facă pe toate de
la creaţie şi gata. Dar El vrea să existe posibilitatea de creştere
şi dezvoltare continuă. Chiar şi planul Lui de salvare a omului
are mai multe etape şi fiecare etapă s-a petrecut la „împlinirea
vremii”. El nu întârzie şi nici nu grăbeşte evenimentele în mod
inutil. Singura întârziere a acceptat-o din pricina noastră şi în cu-
rând se va încheia. A fost un timp special pentru serviciul de la
sanctuar; a fost un timp de realizare a minunilor în mod public şi
spectaculos; a fost o vreme a predicării Evangheliei prin viu grai,
apoi a venit vremea scrierii Cuvântului şi pe urmă a înţelegerii
profeţiilor. Va fi în curând un timp al revenirii Lui.
:
re
ca
Provo

Acum este cea mai potrivită zi. Este cea mai

potrivită ocazie să faci un bine, să reîncepi să
studiezi dacă ai întrerupt şi cel mai bun moment să
te întorci la Dumnezeu cu toată inima ta.

285
 28 septembrie

„Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea

noastră (…) Însuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu
suspine negrăite.” – Romani 8:26

Î
n timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şoimii călători
au fost omorâţi intenţionat pentru ca nu cumva să prindă
porumbeii mesageri ce transportau mesaje importante. Ali-
aţii nu doreau să rişte ca nişte păsări să strice o întreagă stra-
tegie de comunicare.

Nu lucrurile şi păcatele mari sunt problema noastră. Fiecare

dintre noi se fereşte de ceva spectaculos şi vizibil. Mărunţişurile
nesemnificative sunt cele care într-adevăr pun probleme luptei
noastre. Spre exemplu, nu vreo doctrină falsă ne pune crezul în
pericol, ci faptul că noi nu dedicăm câteva minute pe zi ca să
citim Cuvântul. Nu minciunile sau crima ne doboară, ci simple
bârfe şi micile răutăţi pe care le tolerăm fără să ne gândim prea
mult. Nu Satana ne opreşte de la fapte bune sau misiune, ci
postările noastre sau ale altora, care ne consumă tot timpul.

Iată cum fleacuri ca nişte păsări neînsemnate pot distruge un

plan întreg. Se sting intenţii strălucite, se pierd ocazii rare şi
adorm energii pe care Dumnezeu le-a pus în noi. Duhul Sfânt
se luptă să ne retrezească şi să ne aducă iar în lumina prezen-
ţei lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Ce îndemn interior simţi în ultima vreme şi tot nu

ai găsit timp să faci acel lucru bun? Lasă-te astăzi
convins şi începe.

286
 29 septembrie

„Este oare ceva prea greu pentru Domnul?” –

Geneza 18:14

E
l Cactus Andante este o plantă care „merge”. Acest cactus are
drept picioare nişte umflături ciudate, acoperite cu ghimpi,
care se pot mişca foarte încet. Foloseşte umiditatea atmo-
sferei, şi nu pe cea a solului. Îşi poate schimba poziţia.

Numai când privim în urmă la viaţa noastră putem constata că

am avut parte de multe miracole. Poate că la momentul când
s-au întâmplat nu am fost în stare să realizăm minunea, dar,
mai târziu, analizând totul, am înţeles că Dumnezeu a lucrat. El
a închis unele uşi, deschizând altele. El a oprit anumite planuri
pentru a ne arăta altele cu mult mai înalte. Am pierdut un au-
tobuz ca să prindem un avion, şi exemplele pot continua. De
obicei, ceea ce face Părintele nostru pare imposibil şi, dacă
nu am fi trăit acele experienţe, nu am putea crede. Din păcate,
noi vânăm doar lucrurile şi întâmplările senzaţionale, bune de
povestit la TV sau de transpus în scenarii de film. Ignorăm sau
minimalizăm experienţe care au prea mult natural sau nu au
nimic şocant, le considerăm banale, deci le trecem cu vede-
rea. De aceea uneori El îngăduie în viaţa noastră evenimente
complexe, în care Îl rugăm să intervină, pentru ca apoi acele
momente să devină reper pentru experienţele de mai târziu.

:
re
ca
Provo

Ia gândeşte-te la o „banalitate” care nu poate fi

o simplă coincidenţă sau întâmplare. Vezi cum a
lucrat Dumnezeu şi fii recunoscător!

287
 30 septembrie

„Căci oricine cere capătă; cine caută găseşte; şi

celui ce bate, i se va deschide.” – Matei 7:8

C
ererile pot fi scrise pentru că există hârtie, dar şi cernea-
lă. Chinezii sunt cei ce au inventat cerneala, cu 2 500
de ani î.Hr. Ea era fabricată pe bază de funingine, lipici
şi diferite substanţe aromatice. Chiar dacă trăim în epoca digi-
tală, cererile scrise rămân un simbol pentru comunicarea unor
doleanţe.

Dumnezeu nu este dependent de o formă anume de comuni-

care a cererilor noastre. El citeşte scrisorile noastre de pe liste
de rugăciune, vede preocupările noastre pe reţele de socia-
lizare şi înţelege ceea ce încă nu am rostit, ci numai gândul
nostru ştie. El aşteaptă de la noi să fim sinceri şi deschişi cu El.
Vrea să-I spunem ce visăm şi ce dorinţe avem, vrea să ştie şi
de ce. Îşi doreşte să Îi spunem ce căutăm, ce ne preocupă şi
El va veni să ne însoţească până găsim, chiar dacă noi căutăm
sensul vieţii. I-ar face mare plăcere să vadă că îndrăznim să
batem la uşile unor descoperiri pe care lumea le consideră
încuiate, interzise. Lui nu Îi plac oamenii care nu spun ce vor şi
care nu ştiu ce caută ori nu fac măcar efortul de a bate la uşa
Lui. Are o mare bucurie să ofere şi să le deschidă celor ce vin la
El, cu credinţa de care sunt ei în stare la acel moment.

:
re
ca
Provo

Este ceva ce nu ai îndrăznit să-I ceri lui Dumnezeu?

E vreo uşă la care nu ai curaj să baţi şi să încerci?
Astăzi este ziua potrivită.

288
 10
OCTOMBRIE
 1 octombrie

„Eu strig cu glasul meu către Domnul, și El îmi

răspunde.” – Psalmii 3:4

T
elefonul a fost inventat în anul 1870 de Elisha Gray și Ale-
xander Graham Bell, care însă au lucrat independent la
acest proiect și și-au declarat invenția la câteva ore di-
ferență. Astfel că inventatorul recunoscut de justiție a rămas
Alexander Graham Bell.

Să fii mereu cu un pas înainte. Aceasta pare să fie ideea de

bază în afaceri, în viață și chiar în dragoste. Dincolo însă de
acest decalaj câștigat de unul dintre inventatori, lucrul cu ade-
vărat important este rezultatul: comunicarea. Visul de a fi în
legătură directă cu cineva a devenit realitate, ceva cândva im-
posibil a trecut bariera realității. În mintea noastră sunt mul-
te bariere în care gândurile se poticnesc și care ne fac să ne
oprim. Nu înțelegem multe lucruri care par imposibile. Spre
exemplu, nu înțelegem cum operează curentul electric, cum
se transmit imaginile până la ecranul unui televizor. Dar, fără
să înțelegem totul, recunoaștem totuși existența unor realități
concrete. Este imposibil să pricepem cum ne poate auzi Dum-
nezeu atunci când ne rugăm. Nu știm cum se petrec lucrurile
atunci când El ne știe gândurile sau când Duhul Lui ne inspiră
în deciziile noastre. Cu toate acestea, simțim că avem o legă-
tură cu El. Nu trebuie să putem explica totul, ci mai important
este să credem în puterea și iubirea Lui.
:
re
ca
Provo

Folosește cea mai potrivită cale de comunicare

și transmite un mesaj frumos unei persoane
importante pentru tine.

290
 2 octombrie

„Dumnezeu este adăpostul și sprijinul nostru, un

ajutor care nu lipsește niciodată în nevoi.” –
Psalmii 46:1

Î
n lumea plantelor, locul întâi pentru „inteligență” s-ar putea
acorda plantelor cățărătoare. Tulpinile lor șerpuiesc și se în-
colăcesc în căutarea punctelor de sprijin. Unele folosesc
ventuze, altele fac noduri. Floarea-suferinței poate face mai
multe tipuri de noduri, de la cele simple la cele mai compli-
cate.

Aproape toată viața noastră căutăm un adăpost. Vrem să fim la

adăpost când vine noaptea sau furtuna, căutăm adăpost când
se dezlănțuie furia cuiva sau alt fel de pericol. În domeniul vie-
ții spirituale, situațiile în care avem nevoie de adăpost sunt și
mai multe. Ne adăpostim din fața suferinței, a necunoscutului
și a ispitelor. Ne adăpostim de răutatea lui Satana și de furia lui
disperată. Adăpostul este în mâinile Tatălui ceresc. A fi la adă-
post presupune să alegem acest lucru și să stăm la umbra Lui.
De obicei, perioadele de senin și lipsite de probleme ne fac să
neglijăm legătura cu El, dar suferința și dificultățile ne leagă
parcă într-un mod nevăzut de brațul Lui. În plus, El veghează
discret la fiecare pas și atunci când apare nevoia sau pericolul
Se așază ca scut lângă noi. Astăzi, dacă va apărea o nevoie, în
mod sigur va fi acolo.

:
re
ca
Provo

Ai plante acasă? Dacă da, îngrijește-le cu atenție.

Dacă nu, adu o plantă frumoasă acasă.

291
 3 octombrie

„Domnul Dumnezeul lor îi va scăpa în ziua aceea,

ca pe turma poporului Său, căci ei sunt pietrele
cununii împărătești, care vor străluci în țara Sa!” –
Zaharia 9:16

E
l nu spune nimănui despre tainele inimii tale care vrei să
rămână ascunse, ci invită pe fiecare suflet tremurând să
prindă curaj. Îi iartă din toată inima pe toți aceia care vin la
El, căutând iertare și îndreptare.” – Ellen White

Fiecare dintre noi are tainele lui. Gânduri și trăiri pe care le păs-
trăm ascunse din diverse motive. Ne temem să nu fim jude-
cați, ne temem să nu fim cunoscuți și să nu ne fie descoperite
luptele, fricile și slăbiciunile. Singurul în fața căruia ne permi-
tem să fim vulnerabili este Dumnezeul nostru. Lui Îi încredin-
țăm totul, convinși că El oricum ne cunoaște pe deplin. Nu ne
temem că va folosi ceea ce știe despre noi împotriva noastră,
nu avem emoții că ar putea trăda încrederea noastră în El. Fi-
ind Părintele nostru, procedează asemenea tatălui care iese
înaintea fiului pierdut și îl acoperă cu haina lui, ca să nu se vadă
urmele decăderii și ruina în care a ajuns. Orice trecut am avea,
dacă ne îndreptăm spre El, Îl vom găsi deja așteptându-ne.
Vine înaintea noastră pe drum și ne vede de departe, cu mult
înainte de a-L vedea noi. Ai încredere deplină; ceea ce Îi spui
Lui va rămâne ascuns pentru totdeauna.

:
re
ca
Provo

Gândește-te dacă mai e ceva ce nu ai îndrăznit

să-I spui încă. Acum o poți face. Eliberează-te de
povară!

292
 4 octombrie

„În ziua când Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai

îmbărbătat și mi-ai întărit sufletul.” – Psalmii 138:3

F
axul a fost inventat în 1843 de Alexander Bain și a început
să fie utilizat de-abia în 1964, adică după mai mult de un
secol. În prezent, odată cu dezvoltarea internetului, cea
mai folosită metodă de transmitere a informațiilor scrise este
poșta electronică (e-mail) și aplicațiile gen WhatsApp.

Promptitudinea a fost întotdeauna o chestiune importantă în

cazuri de urgență. Performanța se măsoară în minutele care
trec între petrecerea unui eveniment și intervenția echipelor
de salvare. Nimeni nu își permite să tergiverseze acțiunea nici
măcar câteva secunde. Dacă în lumea științifică și politică o
invenție poate fi utilizată după un secol de la apariție, în ce
privește viața noastră, Dumnezeu nu lasă nicio clipă de pauză
în intervenția Lui. Pentru El nu există întârziere dacă e vorba
despre copiii Lui. Toate promisiunile sunt că, imediat ce am
rostit cererea de ajutor, El va asculta și va răspunde. Un lucru
mai greu de înțeles pentru noi este modul în care acționează
El și mijloacele pe care le folosește. În acest aspect trebuie să
avem încredere în deciziile pe care le ia, deși nu întotdeauna
va fi totul foarte vizibil și explicit pentru noi. În ce privește inter-
vențiile lui Dumnezeu, ar fi și imposibil să le pricepem cu min-
tea noastră limitată. Deci mai aproape de noi este încrederea
că El știe ce face.
:
re
ca
Provo

Îți mai aduci aminte cel mai așteptat răspuns la o

rugăciune? Gândește-te când a venit și vezi dacă
nu cumva așa a fost cel mai bine, acum când poți
privi în ansamblu!

293
 5 octombrie

„Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui

neprihănit.” – Iacov 5:16

S
tudiind focul, frații Montgolfier și-au dat seama că aerul
cald urcă și au realizat un balon imens. Aerul de sub ba-
lon era încălzit cu un fel de reșou. Odată încălzit, aerul a
ridicat balonul. Abia mai târziu baloanele de acest fel au fost
dotate cu un arzător mai sofisticat, pe flacără.

Orice problemă care ne preocupă este ca o flacără ce arde

inima noastră. Când o prezentăm în rugăciune, devenim foarte
implicați și pasionați. Simțim nevoia să insistăm și să-L convin-
gem pe Dumnezeu să răspundă. Ar putea părea că acest lucru
deranjează, dar dimpotrivă, în ochii lui Dumnezeu, insistența
noastră denotă interes și dă importanță răspunsului. Dacă e un
domeniu în care focul ființei noastre este bine să ardă, acel do-
meniu este rugăciunea. Nu este recomandat să ne aprindem
ușor în episoade de mânie sau de pasiuni fizice, dar în dome-
niul spiritual, manifestarea implicată este binevenită. Apostolul
Pavel ne sfătuiește să stăruim în rugăciune „la timp și ne la
timp”. Ardoarea cu care ne manifestăm înaintea tronului din cer
în rugăciunile noastre poate fi diferită, potrivită cu felul nostru
de a fi și cu intensitatea trăirilor noastre, dar, indiferent cum
arde flacăra inimii noastre, Dumnezeu va ridica la El povara și
va aduce eliberare sau vindecare.

:
re
ca
Provo

Dacă ai o problemă care te frământă, mai invită

o persoană sau două și stăruiți în rugăciune. Este
imposibil să nu primiți un răspuns.

294
 6 octombrie

„Așa vorbește Domnul: «Dacă te vei lipi iarăși

de Mine, îți voi răspunde iarăși și vei sta înaintea
Mea.»” – Ieremia 15:19

Ș
i un ceas stricat are dreptate de cel puțin două ori pe zi.
Timpul trecând, ajunge să intersecteze de două ori mo-
mentul indicat de acele staționate.

Un creștin care s-a înstrăinat de Dumnezeu este un fel de

ceasornic defect, nu mai indică nimic corect, ci mai mult deru-
tează. Totuși, dacă acel creștin alege să fie din nou în apropie-
rea lui Dumnezeu, nu va fi respins, ci atras cu multă răbdare și
cu iubire. Ni se întâmplă să ne îndepărtăm de El în multe feluri
și de multe ori. De fiecare dată, Satana vine cu descurajarea:
nu mai are rost să te întorci, ești prea decăzut, nu mai ai șanse.
Pentru o clipă îl credem, iar apoi ne amintim că parabola fiului
risipitor ne reprezintă pe noi și Îl prezintă chiar pe Tatăl nostru,
care abia așteaptă să ne primească înapoi. Dacă ar trebui să
judecăm lucrurile după dreptate, nu am avea niciun drept și
nicio șansă, dar El privește totul cu iubire, iar în iubire avem
speranță și avem posibilitatea pocăinței. Este vorba despre iu-
birea Tatălui nostru.

:
re
ca
Provo

Oricât de departe te-ai afla acum de Tatăl tău, ia

decizia și întoarce-te. Vei vedea că El te primește
iar cu brațele deschise.

295
 7 octombrie

„Da, El Și-a plecat urechea spre mine, de aceea-L

voi chema toată viața mea.” – Psalmii 116:2

E
xistă multe curiozități despre urechea umană. Sensibilita-
tea urechii umane este foarte mare. Urechea umană per-
cepe unde sonore cu o frecvență cuprinsă între 16 și 20
000 Hz și o intensitate de 0–120 decibeli. Urechile pot distinge
până la 300 000 de tonalități.

Când spunem despre cineva că ne ascultă, nu ne referim la

simplul proces de captare a sunetelor emise de gura noastră,
ci înțelegem că interlocutorul nostru ia aminte la ceea ce spu-
nem, procesează cuvintele noastre și se comportă în sensul
celor auzite sau măcar ține cont de mesajul transmis. Un om
care ascultă este acela care, după ce își dă acordul într-o pri-
vință, trece apoi la fapte, realizează ceva concret. Când vorbim
de relația noastră cu Dumnezeu, ascultarea are dublu sens.
Noi Îl ascultăm atunci când ne însușim voia Lui și comporta-
mentul nostru coincide cu ceea ce am învățat ori am înțeles
din Cuvânt. Ascultăm uneori fără să auzim nimic, ci doar înțele-
gând mesajul citit sau inspirat și făcând potrivit cu așteptările
Sale. Dumnezeu ne ascultă pe noi, nu în sensul că ne aude
(El aude orice, oricum), ci în sensul că face ceea ce Îi cerem,
răspunde la cererile noastre în situațiile concrete prin care tre-
cem. Când vii înaintea Lui, să ai certitudinea că te ascultă și că
va acționa în favoarea ta.
:
re
ca
Provo

Având în vedere că în timpul unei ore de ascultat

la căști numărul bacteriilor din ureche crește cu
700%, schimbă modul de ascultare ori schimbă
măcar protecția capsulelor pentru urechi.

296
 8 octombrie

„Îmi ridic ochii spre munți… De unde-mi va veni

ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a
făcut cerurile și pământul.” – Psalmii 121:1,2

O
muscă are doi ochi, fiecare alcătuit din alți 800. Dar de
curând, prin modificări genetice, cercetătorii au obținut
în laborator o muscă specială, care are nu mai puțin de
14 ochi. Aceasta înseamnă că musca are de fapt 11 200 de ochi
în total. Suficient ca să fie foarte greu de prins și să înnebu-
nească de spaimă pe oricine.

Nu știm dacă ar fi un avantaj să putem privi lucrurile din mai

multe unghiuri în același timp. În general, noi ne speriem când
vedem mai multe perspective și simțim nevoia să ne concen-
trăm doar pe un singur aspect. Esențial pentru noi este să gă-
sim acel punct în care să-L vedem pe Dumnezeu. Să ne fixăm
în direcția în care Se află El și astfel să ne deplasăm prin situa-
țiile vieții cu ideea că Dumnezeu este în legătură cu noi. Avem
de multe ori momente de incertitudine sau chiar necredință.
Parcă ochii minții noastre nu văd vreo rază de speranță nicăieri
și intrăm în panică, ne simțim abandonați și nesiguri. Oare de
unde vom primi sprijin? Oare cine ne va ajuta dacă Dumnezeu
nu o va face? Astfel de dileme ne macină încrederea și rătăcim
până în clipa când de undeva simțim că se ivește o soluție.
Acolo este Dumnezeu, care ne-a auzit strigătele și lucrează
chiar de dinainte de a ne da noi seama.
:
re
ca

Când vei vedea o muscă, amintește-ți că, dacă o

Provo

creatură atât de neînsemnată poate vedea atât de

mult într-o clipă, cu cât mai mult Creatorul poate
să vadă infinit mai mult ansamblul situațiilor prin
care treci.

297
 9 octombrie

„Să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri,

dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea.” – Ioan 16:33

A
tunci când ne lovim într-un loc anume din zona cotului,
resimțim o durere acută. Aceasta este din cauza faptu-
lui că pe aici trece nervul cubital, poziționat de-a lungul
osului humerus. Se consideră că aceasta ar fi o scurtă formă
de paralizie, care trece în secunda următoare.

Situațiile neprevăzute și nefericite pe care le trăim se numesc

necazuri. Necazul este un fel de lovitură foarte dureroasă pen-
tru sufletul nostru și parcă de fiecare dată când apare este
exact în zona aceea din viața noastră unde suntem cel mai
vulnerabili sau în acea perioadă când deja suntem în dificul-
tate. Oamenii mai spun că „necazul nu vine niciodată singur”.
Avem sentimentul că toate relele s-au adunat pe capul nostru
și avem impresia că ne vom prăbuși. Un mare punct de ajutor
este faptul că Mântuitorul a experimentat înaintea noastră su-
ferințele prin care trecem, iar acest lucru ne încurajează. Pe de
o parte știm că Cineva a trecut pe acolo înainte de noi, dar și
faptul că El a biruit, deci e posibilă biruința și în cazul nostru,
evident cu ajutorul Lui. O idee foarte bună ar fi să nu pornim
singuri prin necazuri, ci să Îl rugăm stăruitor pe Cel ce a trăit
durerea să vină cu noi, iar El nu va întârzia să ne ajute.

:
re
ca
Provo

Știi pe cineva care trece acum printr-un necaz?

Roagă-te pentru acea persoană și trimite-i un
mesaj cu o făgăduință încurajatoare.

298
 10 octombrie

„Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.” –

Plângerile 3:31

M
aria a fost aceea care a turnat mirul de mare preț pe
capul Lui și I-a spălat picioarele cu lacrimile ei. Maria
a stat alături de cruce și L-a urmat la mormânt. Maria
a fost prima la mormânt după înviere. Maria a fost prima care
a adus vestea despre Mântuitorul înviat. Isus cunoaște cazul
fiecărui om. Tu poate zici: «Sunt păcătos, foarte păcătos.» Se
poate să fie așa, dar, cu cât ești mai rău, cu atât ai mai mare
nevoie de Isus. El nu-i izgonește pe cei care plâng sau sunt
întristați (...) El îi iartă din toată inima pe toți aceia care vin la El
căutând iertare și îndreptare.” – Ellen White

Noi oamenii suntem specialiști în decizii definitive. Ne supă-

răm pentru totdeauna, ne despărțim pentru totdeauna, ne iu-
bim pentru totdeauna etc. Deși suntem foarte schimbători, noi
pretindem că putem face lucruri de neschimbat, în timp ce
Dumnezeu, care este veșnic, nu ia decizii pe care să vrea să
nu le mai schimbe. El este dispus să revină asupra lucrurilor
chiar și în situația în care noi greșim grav. Dumnezeu așteap-
tă să ne revenim, să ne reprimească în familia Lui și să poată
binecuvânta din nou viața noastră. Deși cel rău ar vrea să ne
credem lepădați pentru totdeauna și să renunțăm la relația cu
Tatăl nostru, promisiunile Sfintelor Scripturi sunt că, și atunci
când este supărat pentru greșelile noastre, Mântuitorul rămâ-
ne lângă noi și ne cheamă să ne întoarcem.
:
re
ca
Provo

Ia decizia să ceri iertare pentru orice păcat. Nu-l

lăsa pe Satana să te descurajeze.

299
 11 octombrie

„Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti

lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.”
– Ieremia 33:3

L
imba unei societăți se schimbă încet, dar sigur, astfel că o
persoană educată nu va fi capabilă să citească sau să în-
țeleagă o mulțime de cuvinte din limba sa scrise în urmă
cu doar 500 de ani. Amestecul de cuvinte noi cu altele prelu-
ate din limba altor culturi duce la un rezultat surprinzător de
diferit într-o perioadă lungă de timp. Privește scrierile literaturii
noastre de acum cinci sute de ani și vei vedea că îți trebuie un
dicționar de arhaisme la fiecare propoziție.

Din fericire pentru noi, Cuvântul lui Dumnezeu a fost atât de

inspirat, încât ceea ce era valabil și drept în urmă cu mii de
ani este la fel și astăzi. Poruncile Lui sunt la fel de folositoare
și acum, iar învățăturile pentru o viață deplină oferite pe vre-
mea lui Avraam sau a lui David sunt la fel de adevărate pentru
generația noastră. Doar atotștiința lui Dumnezeu putea realiza
acest lucru și inspirația Duhului Sfânt asupra scriitorilor Bibliei.
În plus, de fiecare dată când citim din Scriptură, descoperim
o nouă dimensiune și o altă fațetă a adevărului profund. Ne
simțim de parcă am citi pentru prima dată anumite fragmente.
Acest lucru ar trebui să ne atragă mai mult spre citirea Cuvân-
tului în fiecare zi.

:
re
ca
Provo

Recitește din Exodul 20 Cele Zece Porunci și vezi în

ce măsură ele se mai aplică și astăzi.

300
 12 octombrie

„În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El

i-a izbăvit din necazurile lor.” – Psalmii 107:6

D
acă pui boabe de struguri în cuptorul cu microunde,
acestea vor exploda. Dacă pui înțelepciune în gura ne-
bunului, va rezulta un dezastru. Dacă pui rugăciune pe
buzele credinciosului, vor rezulta minuni.

În general noi determinăm lucrurile care ni se întâmplă. Facem

acest lucru prin opțiunile noastre din fiecare moment. Practic,
orice lucru mic sau mare pe care îl facem este o cărămidă la
o construcție a vieții. Ceea ce rezultă la final reprezintă întrea-
ga noastră colecție de alegeri. Dumnezeu ne poate sfătui și ne
poate da indicații. Duhul lui Dumnezeu ne poate inspira sau lu-
mina cu privire la ce este bine sau corect, dar El nu ne va forța
niciodată. Noi suntem cei care au ultimul cuvânt în viața noastră.
De fapt, noi Îi furnizăm lui Dumnezeu sau dușmanului materia
primă pentru ce vrem să construim. Dacă alegem să-I oferim
Tatălui nostru gândurile, rugăciunea, temerile și frământările,
bucuria și recunoștința, El va face din toate ceva important și fo-
lositor. Dacă alegem să-i dăm lui Satana nemulțumirile, invidia
și dorințele noastre necenzurate, el va realiza o mare ruină din
toate și va distruge chiar și temelia pe care nu i-am dat-o în mod
direct. Gândește-te azi că orice decizie vei lua este între Dum-
nezeu și cel rău, dușmanul. Oferă-I orice ai avea lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Fă astăzi ceva special, care să transmită tuturor,

inclusiv lui Satana, că tu Îl alegi pe Dumnezeu și că
vrei să fii al Lui.

301
 13 octombrie

„Domnul aude când strig către El.” – Psalmii 4:3

M
ăcăitul raței nu produce ecou. Este unul dintre puține-
le sunete din natură care, din motive încă neelucidate
pe deplin, nu determină producerea celebrei repetiții
numite ecou.

Dar rugăciunea omului sincer se aude până în cer. Când un

suflet sincer se roagă, nimic nu poate forma un zid atât de
consistent, încât să blocheze rugăciunea în drumul ei spre
urechea lui Dumnezeu. Cel mai important însă e faptul că nu
doar rugăciunea mea ajunge la Tatăl ceresc, ci și răspunsul
Lui ajunge până la mine, fără să fie oprit de ceva. Oricât s-ar
strădui îngerii cei răi să oprească gândurile și cuvintele mele
către cer, nu vor reuși, pentru că în inima lui Dumnezeu chiar și
gândurile nerostite se aud și au un puternic efect. El nu rezistă
strigătelor noastre după ajutor. Este acel fel de părinte pentru
care nu contează când și de unde Îl strigă copilul, El îi aleargă
în ajutor. Nimic nu este mai prețios pentru Tatăl nostru decât
noi. Din clipa în care rostim o rugăciune, ecoul ei răsună fără
oprire în inima Lui și nu va ezita să dea un răspuns. Întrebarea
este: Și pentru noi rugăciunile pe care I le adresăm sunt la fel
de prezente, au un ecou atât de mare? Dar cuvintele Lui?

:
re
ca
Provo

Mergi într-un loc din natură unde poți auzi propriul

ecou. Gândește-te la sunetul rugăciunii în cer.

302
 14 octombrie

„Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face.” –

Ioan 14:14

P
eștii de apă sărată beau apă, iar cei de apă dulce, nu.
În ciuda faptului că apa sărată este oarecum nepotabilă,
iată că peștii ce trăiesc permanent în acest mediu con-
sumă apa așa cum este ea. În același timp, ciudățenia vine în
legătură cu peștii ce se află în ape perfect potabile: ei nu con-
sumă apă, ci doar o iau în gură și o elimină.

Unii creștini pot avea acces la mii de binecuvântări, dar nu se

gândesc să le ceară de la Dumnezeu și să le folosească. Avem
în permanență acces la făgăduințele speciale, dar nu deschi-
dem Cartea să le citim măcar. Putem să ne bucurăm de natură
și să admirăm măiestria Creatorului, dar noi preferăm ecranul
telefonului sau al computerului. Avem șansa să facem gesturi
de bunătate față de cei mai puțin favorizați decât noi, însă nu
părăsim comoditatea pentru a primi satisfacția acelor fapte.
Există multe oportunități la care am avea acces, dar ne mulțu-
mim cu minimum posibil. Dumnezeu este deosebit de trist că
noi refuzăm ceea ce El ne-a pregătit, binecuvântări ce ne-ar
face foarte împliniți și fericiți. Oare de ce Îi cerem atât de puțin?
De ce ne mulțumim să fim atât de comozi și limitați în planurile
și visurile noastre?

:
re
ca
Provo

Ai un vis mai mare decât crezi că ai putea să

realizezi de unul singur? Roagă-te lui Dumnezeu și
spune-I despre acest vis. Cere-I să te ajute.

303
 15 octombrie

„Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului.” –

Plângerile 3:26

D
acă știi culoarea unei stele, îți poți da seama de tem-
peratura ei: cele roșii sunt mai reci, cele cu temperaturi
medii sunt galbene și cele cu temperaturile cele mai
mari sunt albastre. Nu exista stele verzi...!!!

A face estimări cu privire la lucrările lui Dumnezeu nu ține de

logica noastră limitată sau de explicații raționale. Noi judecăm
răspunsurile lui Dumnezeu după criteriile și optica noastră, dar,
de cele mai multe ori, avem surpriza să constatăm că El a găsit
soluții exact acolo unde noi ne așteptam mai puțin. Ceea ce
noi consideram a fi o agravare a unei situații, pentru El era un
pas spre soluționare. Uneori facem chiar greșeala de a bloca
anumite rezolvări ale Lui pentru că, ni se pare nouă, nu a ales
calea cea mai potrivită. Ar fi de așteptat ca, după câteva expe-
riențe în care am văzut modul Lui de lucru, să avem încrede-
re și să recunoaștem modul Său de a proceda, însă noi parcă
uităm de fiecare dată și, când ajungem într-o nouă încercare,
reîncepem procesul de îngrijorare, descurajare și necredință.
Din fericire pentru noi, El nu este prea sensibil și supărăcios.
Are răbdare și vrea pas cu pas să ne învețe modul Lui de a face
lucrurile. Va fi un timp când în sfârșit vom înțelege. Va fi acel
timp când nu va mai trebui să repetăm experiențele pentru că
lecția va fi deja învățată.
:
re
ca
Provo

Când te rogi, nu te ridica în secunda în care ai

terminat de rostit rugăciunea. Mai rămâi câteva
minute în tăcere. E posibil ca Duhul Lui să îți aducă
deja pacea răspunsului cerut.

304
 16 octombrie

„Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți

cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin
rugăciuni și cereri, cu mulțumiri.” – Filipeni 4:6

Î
ntotdeauna se scrie un răspuns de mulțumire atunci când pri-
mești un cadou, iar cel care ți-l dăruiește nu este lângă tine
pentru a-i mulțumi direct (de pildă cel care-ți trimite un pachet
prin poștă sau prin intermediul altcuiva, atunci când nu poate veni
personal). Răspunsul de mulțumire nu numai că-i va transmite
persoanei recunoștința ta, ci și confirmarea că ai primit cadoul.

În relația noastră cu Dumnezeu poate că cel mai mult lipsește

recunoștința reală, mulțumirea din toată inima. De obicei folosim
expresii de mulțumire la începutul rugăciunilor, dar sunt doar au-
tomatisme peste care trecem rapid cu gândul la cererile pe care
vrem să I le aducem. Mulțumirea autentică spune precis pentru
ce și în acest fel confirmă că cel care mulțumește recunoaște pri-
mirea unui dar sau a unui răspuns. Nu doar pentru Dumnezeu
este important să realizăm conștient că am primit ceva de la El,
ci și pentru noi. Dacă știm că am primit răspunsuri la anumite ce-
reri sau daruri pe care nu le speram, însă au venit, acest lucru va
conta foarte mult în experiențele viitoare și va întări încrederea
noastră în bunătatea Lui. Nu este o simplă formalitate, ci este un
mod clar de conștientizare a lucrării lui Dumnezeu pentru noi. În
plus, o inimă recunoscătoare devine optimistă și încrezătoare, dar
și mai deschisă față de alte binecuvântări posibile.
:
re
ca
Provo

Dacă ai primit un dar sau un ajutor de la cineva,

scrie-i un mesaj de mulțumire chiar acum.

305
 17 octombrie

„Încredințează-ți soarta în mâna Domnului și El te

va sprijini!” – Psalmii 55:22

N
oi putem cere multe de la binevoitorul nostru Tată ce-
resc. Pentru noi sunt rezervate binecuvântări mari. Ne
putem încrede în El și, făcând astfel, proslăvim Numele
Lui. Chiar dacă suntem biruiți de vrăjmaș, nu suntem lepădați,
părăsiți și respinși de Dumnezeu.” – Ellen White

În general, noi venim înaintea lui Dumnezeu cu situații și nevoi

punctuale. Apare o problemă și vrem să o rezolvăm, apoi să Îl
lăsăm în pace pe Dumnezeu până la următoarea nevoie. Dar
pentru El toată viața noastră este importantă și are planuri pe
termen lung cu noi, nu doar în anumite secvențe din existența
noastră. El Și-ar dori ca noi să ne bazăm pe sprijinul și călău-
zirea Lui în toate aspectele vieții noastre și pe toate planurile.
Vrea să ne fie alături la școală, la joacă, la muncă, în familie și
în orice domeniu. Soarta, destinul nostru este pe un termen
mult mai lung chiar și decât viața pe acest pământ. Invitația Lui
este să Îi încredințăm destinul nostru, să-L rugăm să Se ocupe
de noi în permanență, apoi să avem încredere că va face tot
ce este mai bine pentru noi. Am fi foarte liniștiți dacă am avea
curajul și înțelepciunea să ne așezăm cu totul în mâinile Lui.

:
re
ca
Provo

În mod sigur Dumnezeu are planuri importante cu

tine și pentru tine. Roagă-te azi în mod special să
îți arate aceste planuri, să te ajute să le înțelegi și
să le accepți cu bucurie.

306
 18 octombrie

„Ți-am auzit rugăciunea și ți-am văzut lacrimile…” –

2 Împărați 20:5

U
n gândac de bucătărie trăiește nouă zile fără cap, după
care moare de foame. Organismul lui încă lucrează din
automatism. Totuși, este ceva groaznic... Te minunezi
cât de sadici și bolnavi trebuie să fi fost cei care au urmărit
acest lucru.

Multe din rugăciunile noastre sunt însoțite de lacrimi, indife-

rent dacă ele curg pe obraz ori numai în interiorul nostru. Asta
înseamnă că aducem înaintea lui Dumnezeu subiecte dure-
roase pentru noi sau pentru cei apropiați nouă. Când ne ru-
găm, Dumnezeu nu doar ascultă cuvintele, care pot fi formu-
late mai complex sau mai simplu, ci privește și înțelege starea
noastră. El vede starea inimii chiar înainte de a auzi cuvintele.
Mai mult Îi spunem prin simțămintele ascunse în noi decât prin
vorbe, uneori insuficiente ori nepotrivite. Când suferim, El știe.
Când ne simțim umiliți sau îngrijorați, El vede, și dacă suntem
descurajați ori dărâmați pur și simplu, va înțelege chiar și din
tăcere. Așadar, nu trebuie să potrivim cuvinte în rugăciunile
noastre tainice, ci să stăm înaintea Lui cu sinceritate și cu inima
deschisă. În rest, El va ști ce este de făcut. Spre deosebire de
cercetătorii care își spun oameni, El nu suportă nicio clipă teste
pe baza durerii noastre, ci va simți durerea împreună cu noi.

:
re
ca
Provo

Există multe abuzuri asupra animalelor, chiar în

numele ordinii sau al științei. Dacă vezi ceva de
acest fel, implică-te și oprește acel lucru rău.

307
 19 octombrie

„Vă veți bucura și vă veți veseli pe vecie pentru

cele ce voi face. Căci voi preface Ierusalimul în
veselie și pe poporul lui, în bucurie.” – Isaia 65:18

P
rimul planor proiectat vreodată a fost cel al lui Leonardo
da Vinci. Însă acest planor nu a fost folosit niciodată de
constructorul său. S-au găsit doar schițele. Tot el a în-
ceput proiectările și pentru parașută, elicopter, elice. Nu s-a
bucurat însă nici de reușita aplicării acestor proiecte, nici de
recunoașterea prea clară a valorii acestora.

E mare lucru ca în viața noastră să găsim satisfacție de pe urma

unor eforturi sau a unor idei. Este fericit cel care își propune să
realizeze ceva și are succes în realizările sale. Se bucură de
fiecare etapă și apoi sărbătorește finalizarea a ceea ce a înce-
put. Dar în realitatea noastră reușim în cele mai bune cazuri să
începem ceva important ori să terminăm ceva început de al-
ții înaintea noastră. Ne trebuie lepădare de sine să continuăm
ceva proiectat și început de alții, așa cum ne trebuie modestie
și umilință să predăm mai departe unele acțiuni gândite și în-
cepute de noi. Dacă această lume stă de multe ori pe loc, este
din cauză că prea puțini aleg să colaboreze la proiecte de lun-
gă durată. Din fericire, atunci când Îl luăm ca partener, Dumne-
zeu ne ajută să finalizăm activități și chiar planuri mărețe. El Se
bucură de reușitele noastre mai mult decât noi. Ar fi încântat
dacă noi am fi mai puțin orgolioși și egoiști.
:
re
ca
Provo

Sărbătorește un proiect pe care altcineva, nu tu,

a reușit să-l finalizeze, deși tu ai fost implicat la
început. Felicită-l pe cel ce a terminat.

308
 20 octombrie

„Și veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta

puterii și venind pe norii cerului.” – Marcu 14:62

L
a revenirea pe Pământ, după o călătorie în spațiu de o
lună, astronauții sunt mai înalți cu până la 3 centimetri și
mai slabi cu până la 10 kilograme. Condițiile de modificare
a gravitației și a frecării, în imponderabilitate, au aceste efecte.

Unul dintre cele mai mari visuri pentru oameni este să călă-
torească în spațiu. Pentru noi, oamenii obișnuiți, aceasta este
o imposibilitate. Știm că nu vom avea șansa de a deveni as-
tronauți în toată viața noastră. Fie suntem prea tineri, fie prea
bătrâni, fie suntem prea departe de locul unde se pregătesc
acei candidați, fie nu avem resurse financiare ca măcar să ne
cumpărăm un bilet într-o călătorie turistică spațială. Așa că ne
uităm la filme și visăm cu ochii deschiși. Cu toate acestea, în
realitate, fiecare dintre noi se pregătește să devină un fel de
cosmonaut. Credem că într-o zi vom avea șansa și posibilități
reale de a călători în spațiu, chiar mai departe decât oricare
dintre cei de până acum. Un lucru important va trebui să se
petreacă înainte ca noi să putem pleca spre alte lumi: trebuie
ca Altcineva să vină mai întâi. De fapt, trebuie să revină. Este
Mântuitorul care abia așteaptă să ne ia acasă la El și să ne ara-
te frumusețile incredibile ale universului. Nu este o poveste, e
chiar planul de mântuire al lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Care este cel mai îndepărtat loc în care ai ajuns? Ai

o amintire de acolo? Privește-o și gândește-te că
într-o zi vei culege amintiri din altă galaxie.

309
 21 octombrie

„Iată, Eu vin curând și răsplata Mea este cu Mine, ca

să dau fiecăruia după fapta lui.” – Apocalipsa 22:12

D
ragostea este un joc ciudat: ori amândoi câștigă, ori
amândoi pierd. ” – Autor necunoscut

Ce legătură ar putea fi între revenire, răsplată și iubire? Ei bine,

lucrurile sunt simple de tot. La revenirea Mântuitorului, fiecare
va fi răsplătit după o măsură. Măsura nu este un număr sau o
cantitate. Nu este nici vorba despre rezultate, succes ori în-
cercări nereușite. Faptele vor fi evaluate după un singur cri-
teriu – motivația. Iar singura motivație cu adevărat importantă
pentru Dumnezeu este iubirea. Tot ce nu are legătură cu iubi-
rea dispare din ecuație. Orice alt interes nu contează, nu sunt
importante calcule și nici strategii. Tot ce face Dumnezeu este
din iubire și El vrea ca urmașii Lui să fie motivați de același sin-
gur lucru. Chiar dacă rezultatele nu vor fi spectaculoase, chiar
dacă unele fapte au fost doar încercări și poate unele cuvinte
au fost slabe ori insuficiente, dacă iubirea a stat în spatele ges-
turilor, al vorbelor și al faptelor noastre, atunci totul va căpăta o
valoare inegalabilă. De fapt, iubirea este semnul după care se
face distincția între copiii lui Dumnezeu și ceilalți oameni. Este
important să-mi revizuiesc motivele.

:
re
ca
Provo

Nu analiza motivele celorlalți, ci fii atent la motivele

din spatele acțiunilor tale. Dacă nu iubești o
anumită persoană, fă ceva bun din iubire pentru
Dumnezeu. El sigur îi iubește pe cei întâlniți de tine.

310
 22 octombrie

„Cel ce a înviat pe Domnul Isus ne va învia și pe noi (...) De

aceea, noi nu cădem de oboseală.” – 2 Corinteni 4:14,16

Î
ncă din secolul al X-lea, Eilmer, un călugăr englez, și-a con-
struit aripi și o velă plasată pe un șasiu de lemn și a încercat
să zboare, dar a reușit numai pe o distanță de 200 de metri,
apoi a căzut și și-a fracturat picioarele. Fără un ajutor din ex-
teriorul ființei lui, omul a tot eșuat în încercările sale de a se
desprinde de pământ. Mult mai târziu, după apariția aparatelor
de zbor, a apărut parapanta și s-a descoperit tehnica folosirii
curenților pe distanțe destul de scurte.

Zborul este un simbol destul de bun pentru desprinderea omului

din păcat și traversarea lui peste atracții și ispite fără să fie strivit
în cădere. Când cineva își propune să se smulgă de sub influența
sau din robia păcatului, înțelege că efortul de eliberare este cu
mult mai mare decât a fost obișnuirea cu răul și decăderea. În
mod sigur puterile deja erodate ale omului nu sunt suficiente și
e nevoie de mâna puternică a Mântuitorului, care să complete-
ze puținul de care omul e în stare. Până și voința noastră rezistă
puțin. La prima dificultate și la primul eșec, noi renunțăm, sim-
țim că am vrea să abandonăm lupta, cu riscul de a ne prăbuși
pentru totdeauna. Atunci intervine Duhul lui Dumnezeu, care ne
amintește că accidentele sunt de așteptat și căderile fac parte
din procesul de vindecare. Astfel, spaima noastră este spulberată
și ne refacem curajul să încercăm iar și iar, până când reușim.
:
re
ca
Provo

Vezi în ce domeniu tot ai parte de eșec. Roagă-te

și postește pentru acel aspect în mod special.
Dumnezeu îți va da izbândă, prin forțele Lui.

311
 23 octombrie

„Dar Îmi voi aduce aminte de legământul Meu

făcut cu tine în vremea tinereții tale și voi face cu
tine un legământ veșnic.” – Ezechiel 16:60

C
urcubeul este pe cât de frumos, pe atât de rar. El se pro-
duce când razele soarelui trec prin picăturile de ploaie,
care descompun lumina în culorile ei componente: roșu,
portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet. Curcubeul
este semnul harului iertător al lui Dumnezeu.

Când a apărut pentru prima dată curcubeul, menirea lui a fost

să reprezinte legământul încheiat de Dumnezeu cu omul, un
fel de ștampilă care confirmă și amintește că există o astfel de
înțelegere. Interesant este că inițiativa nu a aparținut omului, ci
lui Dumnezeu. El Și-a dorit și a semnat în alb înțelegerea prin
care Își asumă ocrotirea și salvarea noastră. După ce El a pus
totul la dispoziție, a rămas la alegerea omului dacă își dorește
și acceptă și el acest contract. Când intră în acest legământ
cu Dumnezeu, omul poate beneficia de ajutor, de călăuzire și
de ocrotire. Satana, deși ar vrea să facă rău și să controleze
prin păcat inima omului, nu are nicio putere atâta timp cât le-
gământul e în vigoare și omul alege să-l mențină. Faptul că
uneori avem și căderi în eforturile noastre nu desființează le-
gământul, ci îl pune în pericol. Dar, dacă noi venim înaintea
Partenerului nostru de legământ și ne rugăm să fie mai depar-
te lângă noi, El va face totul să ne fie aproape.
:
re
ca
Provo

Chiar dacă ai încheiat un legământ prin botez sau

încă nu, spune-I lui Dumnezeu că vrei să fii de
partea Lui, că tu Îl alegi pe El. Este suficient ca să Îi
dea dreptul să te apere și să te ajute.

312
 24 octombrie

„Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău și mă va

mântui.” – 2 Timotei 4:18

F
aptul că suntem în lumea făcută de Dumnezeu, că ne
aflăm în prezența Creatorului, că suntem făcuți după chi-
pul Său, că El veghează peste noi, ne iubește și ne ocro-
tește – acestea sunt minunate subiecte de meditat.” – Ellen
White

Păcatul și-a diversificat formele și manifestările în așa fel, încât

este aproape imposibil ca mintea noastră confuză să distingă
între capcane și lucrurile bune. La voia întâmplării nu reușeș-
te nimeni să găsească drumul drept. Este nevoie de călăuzire,
iar călăuzirea vine în urma rugăciunii și a studiului din Cuvântul
lui Dumnezeu. Chestiunea cu studiul nu este doar o sintagmă
pe care o auzim folosită exagerat de mult în predici. Realitatea
este că, din ceea ce oferă mediul în care trăim, sunt prea pu-
ține lucruri ce ne conduc gândul spre Mântuitorul. Doar atunci
când ieșim pentru scurt timp în natură întrezărim câte ceva din
urmele lăsate de Creator. Din acest motiv, cea mai sigură sur-
să de refacere a convingerilor cu privire la Dumnezeu rămâne
Sfânta Scriptură. Fiecare zi ar trebui să aibă un timp dedicat
meditației și lecturii din acest Cuvânt.

:
re
ca
Provo

Ia-ți astăzi un timp de măcar o oră în care să citești

un fragment legat de Domnul Isus, apoi gândește-
te ce crezi tu că L-a motivat pe El în ceea ce a făcut
pentru tine.

313
 25 octombrie

„Și făgăduința pe care ne-a făcut-o El este

aceasta: viața veșnică.” – 1 Ioan 2:25

N
umărul alunițelor și al semnelor de pe piele poate oferi
informații importante despre cât de repede îmbătrâ-
nește corpul, demonstrează un studiu recent efectuat
de către cercetătorii Colegiului King din Londra. Cercetătorii se
raportează la aceste date pentru a stabili când este momen-
tul optim pentru începerea unor tratamente de compensare a
degradării naturale mai grăbite.
Aproape toți oamenii își doresc o viață cât mai lungă, iar cei mai
mulți speră chiar într-o viață veșnică. Atunci când a proiectat fiin-
țele pe care le-a creat, Dumnezeu a avut ca plan de bază posibi-
litatea ca ele să trăiască veșnic. Omul s-a născut cu posibilitatea
de a alege nemurirea. Dar prima lui opțiune a fost moartea, ale-
gând pomul oprit și implicit consecința despre care i se spusese
în porunca divină. Vârsta până la care a ajuns omul să trăiască a
tot variat și, în general, nu a crescut față de generațiile anterioare,
ci a scăzut. Dacă primii oameni au trăit aproape o mie de ani, as-
tăzi doar excepțiile se apropie de o sută. Acest lucru nici nu este
unul prea rău. Cum ar fi să trăiești obligatoriu atât de mulți ani
după ce ai dobândit o boală ori o suferință? Teribil de greu.
Totuși, chiar dacă Se îngrijește de noi în viața de acum, planul
Mântuitorului nostru și sacrificiul Lui au în vedere să-l reașeze
pe om în situația de a putea trăi veșnic.
:
re
ca
Provo

Întreabă-te ce faci tu pentru a te pregăti să trăiești

veșnic.

314
 26 octombrie

„Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință.

Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui
Dumnezeu.” – Efeseni 2:8

C
ostumul lui Spiderman, care îi permite celui care-l poartă
să escaladeze pereții clădirilor, chiar ar putea fi realizat, po-
trivit BBC, dintr-un latex foarte lipicios. Dar tot un costum
rămâne și ar putea fi folosit cel mult în mod experimental, de-
parte de ideea stiințifico-fantastică ce stă la baza celebrului film.

Multe dintre ideile ce stau la baza filmelor sunt în realitate rodul

nu doar al imaginației, ci și al dorinței omului de a depăși limitele
existenței actuale. Tot ce acum este imposibil și imaginabil poa-
te deveni un vis pentru realizarea căruia mințile iscoditoare cau-
tă soluții. Imposibilul este un fel de atracție permanentă a omu-
lui muritor. Deși este conștient că, prin posibilitățile de acum,
șansele sunt aproape egale cu zero, omul experimentează tot
felul de lucruri. Deocamdată doar posibilitățile digitale permit
trecerea barierei imposibilului, dar chiar și numai acest pas este
un fel de speranță că într-o zi se va putea mai mult. Dacă este să
dăm crezare cuvintelor lui Dumnezeu, atunci nu ar fi o nebunie
să credem în mai mult. Darul de a crede orbește în ceva ce pare
imposibil nu este o caracteristică a omului, oricât de religios ar fi,
ci este ceva ce se primește chiar de la Dumnezeul imposibilului.
Pentru că sămânța credinței nu crește din firea omului, Creato-
rul a ales să pună în inima noastră acest dar.
:
re
ca
Provo

Fă o scurtă listă cu acțiunile lui Dumnezeu care au

întărit credința ta.

315
 27 octombrie

„Suntem copii ai lui Dumnezeu (...), vom fi ca El,

pentru că Îl vom vedea așa cum este.” – 1 Ioan 3:2

A
stăzi doar o singură persoană din două miliarde trăiește
116 ani sau mai mult. Media de vârstă a scăzut cu mult
sub o sută și cei care ajung la o vârstă înaintată ajung cu
multe urme de suferință sau boală și încă din tinerețe degra-
darea fizică afectează enorm de mulți oameni.

Când te poți prezenta undeva cu numele unei persoane impor-

tante, cunoscute este ceva extraordinar. Ne simțim deosebit de
onorați dacă unele dintre rudele noastre au o reputație aprecia-
tă în locurile pe unde mergem și nu ezităm să facem cunoscută
relația cu acele persoane, indiferent dacă sunt din familie sau
dintre prieteni. Dumnezeu Se declară Tatăl nostru și ne dă astfel
dreptul de a ne prezenta drept copii ai Lui. Nu întotdeauna ca-
racterul și reputația noastră Îi fac o deosebită cinste, așa cum ne
face El nouă. Cu toate acestea, El nu Se rușinează de noi și nu
ne îndepărtează. Dorința Lui este ca, treptat, treptat, să ne trans-
forme gândurile și manifestările în așa fel încât să purtăm încă
de la prima vedere asemănarea cu El. Nimic nu L-ar face mai
mândru decât să-I devenim asemenea. Acest proces de ase-
mănare cu chipul Lui ar pune în umbră procesul de degradare
firească a omului odată cu vârsta. La revenirea Lui, corpul nostru
se va schimba oricum într-o stare netrecătoare. Important este
ca inima să fi devenit după voia Lui.
:
re
ca
Provo

Notează la loc vizibil câteva atribute ale

caracterului lui Isus pe care le-ai putea copia și tu.
Roagă-te și alege să Îi semeni în acele privințe.

316
 28 octombrie

„Vei fi o cunună strălucitoare în mâna Domnului.” –

Isaia 62:3

S
teaua cea mai apropiată de sistemul nostru solar, Proxi-
ma Centauri, este la o distanță de circa patru ani lumi-
nă de noi, adică undeva la 40 de trilioane de kilometri.
Întreaga istorie a pământului reprezintă o fărâmă din timpul
necesar unei călătorii spre acolo.

Dacă omul ar încerca să cuprindă cu rațiunea lui depărtările și

imensitatea dimensiunilor cosmice, orice iluzie s-ar prăbuși sub
povara imposibilității. Este imposibil de parcurs un drum până la
cer. Este imposibil de obținut sfințenia și mântuirea prin strădu-
ințe oricât de serioase și este de neimaginat că o ființă muritoa-
re, chiar și cea mai nevinovată, ar putea obține un bilet de intrare
în Împărăția la fel de pură ca și îngerii și neatinsă de vreo umbră
a păcatului. Pe cât de mici sunt șansele ca vreun om să atingă
chiar și cea mai apropiată stea, pe atât de mici sunt speranțele
că un om ar putea fi biruitor al păcatului. Și totuși, întreaga Evan-
ghelie nu face altceva decât să contrazică aceste imposibilități:
deși este imposibil, oamenii sunt înviați; deși este imposibil,
Dumnezeu a murit pentru păcatul nostru; deși este incredibil,
neprihănirea se poate obține prin sângele curs pe Golgota și,
oricât de imposibil ar fi, omul poate primi nemurirea tocmai prin
moartea Mântuitorului. Nu-i așa că cea mai îndepărtată stea din
univers poate fi atinsă chiar în viața unuia ca noi?!!
:
re
ca
Provo

Nu îl mai lăsa pe Satana să îți spună că ceva este

imposibil. Spune-i că „poți totul în Hristos, care te
întărește”.

317
 29 octombrie

„Ochii tăi vor vedea pe Împărat în strălucirea Lui.” –

Isaia 33:17

P
orcii nu pot să se uite în sus, spre cer. Fac asta doar la
moarte, când, fără voia lor, sunt întorși de tăietor. Altfel,
ceafa foarte grasă le blochează poziționarea gâtului în-
spre sus. Ei văd doar gunoaiele de sub privirile lor și se mulțu-
mesc să fie atrași de mirosul acestora.

Nu vom face o analogie pe baza comportamentului sau a ca-

racterului între anumiți oameni și animalul de mai sus. Ne vom
gândi doar la limite. Unor oameni le este mai ușor și la îndemâ-
nă să vadă și să adulmece doar gunoaiele. Adoră să citească
tabloidele și să vadă postări în care se arată răul în toate formele
lui. Acești oameni văd în orice o hibă, un defect sau o conspira-
ție. Din fapte bune, ei văd motivații dubioase, din declarații de
apreciere, ei văd ironie și din gesturi de bunătate, ei deduc in-
terese misterioase. Orice ai face, orice ai spune, lor le miroase
ciudat. Din păcate, există mulți oameni care se hrănesc din gră-
mezile de gunoi pus la dispoziție pe ecranul televizoarelor, pe
rețele de socializare sau în manifestări publice. Dacă miroase
neplăcut, josnic, este pe gustul lor. Orice fapt din care se poa-
te produce scandal și defăimare sau ură este în meniul acestor
oameni. Întrebarea este: Cine îi întreține cu gunoi? De unde își
alimentează pofta și energia, din like-urile cui? E posibil ca și noi
să contribuim la umplerea gheenei respective?
:
re
ca

Fă o revizuire a conținutului de pe paginile tale

Provo

(imagini, comentarii, texte, articole, opinii etc.) și

vezi dacă ceva de acolo ar putea hrăni sau încuraja
atitudinile negative și ura. Șterge orice nu te
mulțumește pe deplin.

318
 30 octombrie

„Încă puțină, foarte puțină vreme, și Cel ce vine va

veni și nu va zăbovi.” – Evrei 10:37

U
nele întrebări își vor găsi răspuns doar în ziua revenirii
lui Hristos. Nimeni nu știe unde este îngropat Mozart,
nici unde e îngropat Moise. Se va afla la ziua învierii. Dar
cu siguranță există mult mai multe enigme din orice domeniu
– geografie, botanică sau știință elementară – care vor face
obiectul de studiu al veacurilor ce vor începe.

Dumnezeu știe că pentru noi așteptarea este grea. Felul nostru

grăbit și în viteză ne face să rezistăm cu greu testului pregătirii
pe termen mai lung. Ca să preîntâmpine căderile și descura-
jările noastre, Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează că mai
este foarte puțină vreme. Am putea numi urgentă împlinirea
acestei profeții. Știm că la Dumnezeu nu este nici schimbare,
și nici umbră de mutare; la El nu este nici grabă, nici întârziere.
În așteptarea revenirii Lui, credincioșii își conservă dorințe și
curiozități. Din fericire, Mântuitorul nostru nu este deranjat de
curiozitatea noastră, ci chiar așteaptă să colinde împreună cu
noi spații, să ne descopere taine și să se bucure de uimirea
noastră la fiecare pas. Putem cultiva încă de pe acum întrebări,
curiozități și așteptări pentru atunci când ne vom întâlni cu El.
Acest lucru poate fi un exercițiu de așteptare foarte bun, ne
ține conectați la împlinirea visului nostru.

:
re
ca
Provo

Scrie pe o listă câteva curiozități pe care le ai,

pentru a-i întreba pe cei ce au trăit în vremurile
biblice, dar și pe Domnul Isus.

319
 31 octombrie

„Căci El nici nu disprețuiește, nici nu urăște

necazurile celui nenorocit și nu-Și ascunde Fața de
el, ci îl ascultă când strigă către El.” – Psalmii 22:24

C
u toate că indivizi și popoare se pot despărți în acest
fel de El, scopul Său pentru cei care au încredere în El
rămâne neschimbat. Tot ce face Dumnezeu dăinuie în
veci.” – Ellen White

În general, ne ferim de persoane pesimiste sau plângăcioase.

Există oameni care la întrebarea: „Ce mai faci?”, abia pe jumă-
tate rostită, încep să se plângă de absolut orice. Dacă e cald,
e prea cald, dacă e răcoare, e prea frig și tot așa. Aceste per-
soane au și darul de a exagera orice lucru negativ în timp ce
minimalizează orice este bun. Chiar și în raport cu Dumnezeu
și darurile Lui oamenii de acest fel aplică același model: ne-
mulțumire, tristețe, îngrijorare și autovictimizare. Din fericire,
înaintea lui Dumnezeu are intrare oricine, iar El, fără părtinire
și fără să Se simtă deranjat, ascultă și oferă ajutor tuturor celor
care I-l cer. Îți poți imagina cât de rău ar sta lucrurile dacă am
avea un Dumnezeu supărăcios și ultrasensibil? Noi venim la El
cu dezamăgirile, cu îndoielile și cu îngrijorările noastre. Nicio-
dată nu ne tratează cu superficialitate sau cu ironie. Pentru El
suntem cea mai importantă persoană din univers și, gândin-
du-ne la prețul scump plătit pentru noi, chiar așa este.

:
re
ca
Provo

Încearcă astăzi să nu fii superficial și grăbit cu cei

pe care îi întâlnești; ascultă-i și încurajează-i.

320
NOIEMBRIE

11
 1 noiembrie

„Dar cetățenia noastră este în ceruri, de unde și

așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos.” –
Filipeni 3:20

C
uvântul „cimitir” vine din grecescul koimetirion, care în-
seamnă „dormitor”. În Biblie, moartea este prezentată
ca un somn până la judecata finală, cu diferența că cei
morți nu visează și nu știu nimic. Un fel de odihnă absolută.

Pașaportul este acel document de identitate pe care îl folosește

oricine când părăsește țara. Interesant este că în interiorul țării
nu te ajută prea mult pașaportul, ci doar atunci când pleci. Pen-
tru un om este foarte importantă cetățenia. Cetățenii anumitor
țări sunt mai avantajați și pot circula fără opreliști, iar, dacă se
ivește o problemă, statul ai cărui cetățeni sunt depune eforturi
uriașe pentru ajutorarea și salvarea lor. Această viață, pe aceas-
tă planetă degradată și cu foarte multe dezechilibre, este un
fel de tranzit către adevărata viață și către adevărata țară – Îm-
părăția lui Dumnezeu. Cetățenia pentru această Împărăție se
alege și se primește încă de aici. Cu alte cuvinte, sfârșitul vieții
pe pământ ar trebui să ne găsească deja declarați cetățeni ai
cerului. Prețul plătit de Fiul lui Dumnezeu este prețul pentru ca
noi să putem deveni membri ai Țării lui Dumnezeu. Nimeni nu
este forțat, dar oricine vrea și Îi cere poate primi această calitate.
Trecerea prin mormânt este doar o perioadă de așteptare până
când Mântuitorul va instaura pe deplin Împărăția Lui.
:
re
ca
Provo

Verifică toate actele tale și fii atent la termenul lor

de valabilitate. Ia măsuri din timp dacă vreunul se
apropie de data expirării.

322
 2 noiembrie

„El va șterge orice lacrimă din ochii lor (…) Nu va mai fi

nici tânguire, nici țipăt, nici durere.” – Apocalipsa 21:4

P
entru cunoscători există unele semnificații când vine
vorba de monumente. Dacă statuia unei persoane căla-
re are ambele picioare din față ale calului în aer, atunci
persoana a murit în luptă. Dacă doar un singur picior din față al
calului este ridicat, atunci persoana a murit ca urmare a unei
răni căpătate în bătălie. Dacă toate picioarele calului sunt pe
pământ, atunci persoana a murit de cauze naturale.

Deși pe noi ne afectează foarte mult modul în care cineva își în-
cheie viața, pentru Dumnezeu, cel mai important lucru este dacă
o persoană a ales să fie în familia Lui sau a vrăjmașului, Satana.
Unii dintre noi ne zbatem să obținem decorații, premii, diplome
și diverse distincții. Nu avem cine știe ce avantaje din aceste dis-
tincții, dar orgoliul nostru este satisfăcut și uneori ne lăsăm im-
presionați chiar și de o înmormântare fastuoasă. „Post-mortem”
se numesc aceste lucruri. Numai că orice este post-mortem nu
mai are nicio legătură cu persoana în cauză, nici măcar orgoliul
nu mai e atins. Încurajarea pentru noi este că planul Salvatorului
nostru este acela ca viața pe care o pregătește pentru cei ce își
doresc să fie cu El să nu mai aibă momente de durere, temeri
sau lipsuri. Orice motiv de întristare și orice lacrimă vor dispărea.
Iar lucrul și mai important este că, încă de aici și de pe acum, pu-
tem experimenta acest fel de liniște dacă alegem cu toată inima
noastră să rămânem clipă de clipă lângă Dumnezeu.
:
re
ca
Provo

Știi pe cineva care are un motiv să plângă? Fă în

așa fel încât în mod discret să îi fii alături cu o
încurajare.

323
 3 noiembrie

„Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu

le-a auzit și la inima omului nu s-au suit, așa sunt
lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru
cei ce-L iubesc.” – 1 Corinteni 2:9

M
ultă vreme oamenii și-au închipuit că totul – soare-
le, luna, planetele – se învârtește în jurul Pământului.
Credeau că suntem centrul universului. A fost nevoie
de 2 000 de ani până când astronomi celebri ca Aristarch,
Galilei, Copernicus și Kepler să demonstreze că Pământul se
învârtește. Unii dintre ei au făcut-o cu riscul vieții, intrând în
conflict cu biserica, la data aceea considerându-se că biseri-
ca deține adevărul absolut în orice domeniu.

Când vorbim despre Dumnezeu, știm că tot ce are legătură cu

El este dincolo de așteptările și imaginația noastră. Când pri-
vim o simplă floare sau un copil, ne minunăm de fiecare deta-
liu și ne impresionează originalitatea, creativitatea, diversitatea
și perfecțiunea cu care a fost făcut totul. Dar nu numai creația
este specială, ci și toate acțiunile Lui de zi cu zi. Când Îi cerem
ajutorul în rezolvarea unor probleme, de fiecare dată soluția
Lui este dincolo de cele mai bune planuri ale noastre și cele
mai îndrăznețe visuri. Așa sunt lucrurile și acțiunile Lui de aici,
în această lume limitată și afectată de păcat, dar ne putem
imagina măcar puțin cum vor fi în Împărăția unde nu există pă-
cat și stricăciune?
:
re
ca

Cere-I lui Dumnezeu să rezolve astăzi lucrurile

Provo

doar după planul Lui, fără să Îi dai tu sugestii și fără

să aștepți rezolvarea într-un fel anume. Vei avea
mari surprize.

324
 4 noiembrie

„El vă va întări până la sfârșit, în așa fel ca să

fiți fără vină în ziua venirii Domnului nostru Isus
Hristos.” – 1 Corinteni 1:8

Î
n anul 2700 î.Hr., egiptenii introduc calendarul bazat pe 365
de zile. Dar de atunci au existat și au fost utilizate diverse
alte tipuri de calendare. În prezent, calendarul cel mai folo-
sit la nivel mondial este cel gregorian, cu anii bisecți o dată la
fiecare patru ani.

Rezistența este o mare problemă pentru orice fel de activi-

tate sau plan. Începem cu foarte multă energie și mult elan
aproape orice, dar, după puțin timp, obosim, ne scade entu-
ziasmul și, treptat, ne pierdem vigoarea aproape de tot. Chiar
și atunci când iubim apare senzația de oboseală, după ce la
început credeam că nu vom putea trăi fără celălalt nici măcar
o zi. Păcatul are acest efect asupra ființei noastre, de aceea
sursa noastră de putere și siguranță nu este în inima sau în
gândurile noastre, ci la Stăpânul vieții noastre. Programul pe
care îl avem pentru activități, timpul pentru recreere și odihnă
sunt proiectate de Creator pentru păstrarea unei sănătăți cât
mai bune. Chiar și programul săptămânal stabilit de El la face-
rea lumii, cu Sabatul ca zi de odihnă, este tot în folosul refacerii
și al menținerii noastre într-o stare cât mai optimă. Cere-I și azi
putere să duci la bun sfârșit planurile pentru acum.

:
re
ca
Provo

Gândește-te în ce domeniu simți că nu mai reziști,

că vrei să renunți. Cere ajutor prietenilor și lui
Dumnezeu.

325
 5 noiembrie

„Și pacea lui Dumnezeu (...) vă va păzi inimile și

gândurile în Hristos Isus.” – Filipeni 4:7

T
homas Edison are mai mult de 1 300 de invenții brevetate
în SUA și în alte țări. El și-a stabilit o „fabrică de invenții”, un
laborator industrial de invenții, în care și-a propus să produ-
că o invenție la fiecare 10 zile. Într-o perioadă de 4 ani, el a obținut
300 de brevete, ceea ce înseamnă o invenție la 5 zile!

Modul de a descoperi lucruri și informații utile folosit de Dumne-

zeu este inspirația. I-a inspirat pe scriitorii Bibliei, dar nu S-a limitat
numai la aspectele spirituale ale vieții, ci i-a ajutat pe oameni să
înțeleagă și să dezvolte toate domeniile existenței: domeniul să-
nătății, al educației, al artei, al administrației și al științei. El a pus
înțelepciune și viziune în mintea unor oameni pasionați, iar rezul-
tatul a fost în foarte multe cazuri progresul incontestabil. Se pare
că, în timp ce păcatul și abuzurile oamenilor au deteriorat planeta
și condițiile de viață, El a inspirat progresul științific pentru a con-
tracara distrugerea, îmbolnăvirea și degradarea moralității. Fără
intervenția Lui, suferința oamenilor ar fi ajuns insuportabilă. Iată
așadar că pentru Dumnezeul nostru suntem importanți cu toate
aspectele vieții și ne poartă de grijă pe toate planurile. Prin urma-
re, nu exagerăm cu nimic dacă Îi cerem ajutorul atunci când ne
pregătim pentru un examen la școală sau facultate; când ne pre-
gătim pentru o sarcină profesională sau pentru decizii în ce pri-
vește sănătatea noastră. Suntem la fel de importanți și ascultați
când venim cu orice fel de cereri înaintea Lui, nu doar cu cereri de
iertare sau de ordin spiritual.
e:
ar
Provoc

Cere-I ajutorul astăzi în activitățile acestei zile, în

mod concret.

326
 6 noiembrie

„Da, Tu ești lumina mea, Doamne! Domnul

luminează întunericul meu.” – 2 Samuel 22:29

D
eși poate părea ciudat, există oameni care pot simți cu-
lorile. Un exemplu clar este Ingrid Carey, care atunci
când afirma că simte culorile, nu se referea la faptul că
le vede, ci chiar le simte.

De multe ori, suntem gata să negăm ceea ce este evident. Avem

impresia că numai ceea ce simțim sau înțelegem noi este real
și posibil, iar ceea ce ne depășește nu există și ar trebui să nu
fie acceptat. Pentru un afon nu există auz absolut, deci nimeni
dintre oameni nu poate recunoaște direct sunetele muzicale.
Pentru un daltonist nu există diferență între anumite culori, deci
acele culori nu există. Exemplele pot continua. Fără a deveni
mistici, trebuie să acceptăm că Dumnezeu ne-a înzestrat pe fi-
ecare cu niște daruri speciale, personale. Chiar Duhul Sfânt este
principalul responsabil cu darurile pentru oameni. Rolul acestor
daruri este ca, puse împreună în slujba binelui și a planului divin,
să fie o binecuvântare și să ne unească. Cel mai înțelept ar fi ca,
în loc să judec și să evaluez dacă ceilalți au sau nu daruri bune,
să privesc în viața mea și să folosesc talantul pe care îl am cu
maximă responsabilitate. Azi este o zi potrivită să vezi în ce fel
poți folosi unul dintre darurile tale și poate chiar să începi în mod
conștient dezvoltarea unuia dintre ele.

:
re
ca
Provo

Vezi în ce măsură poți încuraja pe cineva cu un dar

special să și-l folosească ori să îl dezvolte.

327
 7 noiembrie

„Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în

Dumnezeu și aveți credință în Mine.” – Ioan 14:1

C
ine să îndrăznească să ne oprească să-I dăm slavă lui
Dumnezeu, fie și cu glas tare, când avem o astfel de nădej-
de, încărcată de nemurire și plină de slavă?” – Ellen White

Există forțe de neoprit. Multe dintre aceste forțe ne sperie și

induc sentimentul că trebuie să fie evitate. Oamenii se tem de
puterea lui Satana, se tem de fenomenele naturale extreme
și de puterile politice corupte. Dar există și forțe absolut spe-
ciale, puse chiar la îndemâna noastră și menite să realizeze
planul lui Dumnezeu pentru noi. Puterea iertării, spre exemplu,
sau puterea iubirii, care trece orice barieră. Credincioși fiind,
suntem mânați de aceste forțe venite din partea lui Dumnezeu
și, atâta timp cât alegem ca ele să ne guverneze viața, nu exis-
tă motive să ne temem că răul ar putea prelua controlul. Câtă
vreme noi stăm de partea Mântuitorului și ne alimentăm inima
cu iubire și credință, nimic nu poate deturna relațiile noastre și
legământul nostru. Nimic din afara noastră nu poate să strice
relația cu Dumnezeu și nu ne poate opri din a manifesta față
de El admirație, încredere și ascultare. De fapt, zi de zi, prin
alegerile noastre, noi demonstrăm că putem rămâne copiii Lui.

:
re
ca
Provo

Gândește-te că nu există o forță mai mare decât

iubirea lui Dumnezeu. Ajută pe cineva dintre cei pe
care îi întâlnești azi să vadă această iubire.

328
 8 noiembrie

„Să nu vă gândiți mai dinainte ce veți răspunde,

căci vă voi da... înțelepciune.” – Luca 21:14,15

U
neori trebuie să taci ca să fii auzit și să pleci ca să fii ob-
servat.” – Vechi proverb chinezesc

Inspirația este un dar pe care îl folosește adesea Dumnezeu pen-

tru a-i conduce pe copiii Lui. Ne inspiră sentimente pozitive și
încredere, ne inspiră cuvinte de încurajare și de mângâiere. Ges-
turile noastre sunt inspirate de Duhul Său. Uneori ne temem să
rostim și o rugăciune în biserică, dar pierdem din vedere că Duhul
Sfânt ne inspiră gândurile și cuvintele prin care formulăm rugă-
ciunile de obicei. De fapt, Satana vine și ne șoptește că e posibil
să ne bâlbâim ori să facem dezacorduri, că nu suntem capabili să
explicăm un punct de credință în fața cuiva care ne atacă. Ajun-
gem să fim îngroziți de ideea că am putea face greșeli. Dar, dacă
am sta să ne gândim, e simplu: Ce se poate întâmpla dacă voi
face o pauză mai lungă în timpul unei rugăciuni, căutându-mi ur-
mătoarele cuvinte? Va râde asistența? Și ce dacă? Ce s-ar întâm-
pla dacă cineva îmi cere socoteală de credința mea și eu mă în-
curc puțin în argumentele teologice? Îmi fură credința sau vreun
drept anume? Nu. Ce poate să mi se întâmple dacă am o discuție
sinceră și primesc replici neprevăzute de la prietenul sau priete-
na mea, poate chiar un refuz? În realitate, toate îngrijorările țin de
o posibilă rănire a orgoliului propriu, atâta tot. Dacă avem puțină
umilință, nu suferim absolut deloc.
:
re
ca
Provo

Cere-I Duhului Sfânt să te inspire pe deplin astăzi

în răspunsuri și în gesturi.

329
 9 noiembrie

„Soarele tău nu va mai asfinți și luna ta nu se va

mai întuneca, căci Domnul va fi Lumina ta pe
vecie.” – Isaia 60:20

D
e la Soare vin pentru Pământ căldura, lumina și energia. Și
totuși Soarele nu este decât o stea printre miliarde de alte
stele. În realitate, Soarele este ca o imensă bombă care
explodează continuu. Astfel se produc binefăcătoarele raze aurii.

Aproape întotdeauna aparențele sunt departe de realitate.

Suntem uneori înșelați în impresiile noastre. Primim daruri și
lucruri bune și suntem tentați să apreciem mai mult mesage-
rul decât pe dătător. Obținem lucruri sau poziții dorite în soci-
etate și avem impresia că meritele noastre sau relațiile noas-
tre au adus reușita, fără să fie întotdeauna adevărat. Uneori,
câștigăm ceva doar pentru că altcineva a pierdut. Obținem un
loc numai pentru că alte două persoane s-au luptat între ele.
Sau, pur și simplu, întâmplarea, conjunctura poate fi în avanta-
jul nostru. Însă, de cele mai multe ori, binecuvântările pe care
le primim vin de la Dumnezeu prin diferite mijloace găsite de
El: sub formă de cadouri, sub formă de oportunități, ca niște
recompense ori ca răspunsuri directe la cererile noastre. Ni se
întâmplă destul de des să nu trecem dincolo de momentul
primirii acestor binecuvântări și să nu-I mulțumim cu toată ini-
ma Dătătorului real. Ce diferență ar fi în viața noastră dacă am
recunoaște că totul este din mâna Lui!
:
re
ca
Provo

Identifică ce daruri ai primit de la Dumnezeu în

ultima săptămână! Mulțumește-I măcar acum.

330
 10 noiembrie

„Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, (...) vă va

învăța toate lucrurile.” – Ioan 14:26

Î
n care parte este nordul? Iată câteva indicii, pentru a stabili
nordul fără busolă. Mușchiul tinde să crească pe partea cea
mai umedă, iar această parte este de obicei orientată spre
nord. Arborii mici sunt ușor înclinați spre sud. Partea mai întu-
necată a pietrelor e aproape întotdeauna spre nord. Umbra la
ora prânzului indică nordul.

Lumea în care trăim are toate valorile relative. Totul este discu-
tabil, nesigur și foarte vremelnic. Dacă te raportezi la un reper,
este posibil ca în ziua următoare să nu mai existe acel reper.
Dacă aplici o regulă, e foarte probabil ca mâine să nu mai aibă
același sens. Totul este într-o continuă transformare și nici mă-
car pe propriile principii și valori nu mai putem fi siguri. Orice
comentariu și orice opinie apărute în spațiul public poate mo-
difica foarte mult opțiunile noastre. Este dificil când se întâm-
plă acest lucru în domenii curente, dar poate fi extrem de rău
când devin relative credința și convingerile cu privire la Dum-
nezeu și voința Lui. Confuzia în viața noastră spirituală poate
fi speculată de cel ce ne pândește la fiecare pas și ne poate
împinge în prăpastia rătăcirilor. Este important că Duhul Sfânt
Și-a asumat misiunea de a păstra adevărul în mintea noastră
și, dacă îl studiem, îl va face înțeles ca o lumină clară.

:
re
ca
Provo

Dacă de obicei nu facem acest lucru, e potrivit să

ne rugăm pentru prezența Duhului Sfânt în viața
noastră.

331
 11 noiembrie

„Veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face

slobozi.” – Ioan 8:32

D
acă vrei să privești Soarele, nu-l privi niciodată direct!
Nici cu ochiul liber, nici cu luneta. Retina ochiului uman
nu poate rezista la atâta lumină. O soluție bună este un
telescop echipat cu filtre speciale. Nici măcar eclipsele nu pot
fi privite cu ochiul liber fără a ne pune în pericol.

Treptat, treptat, Dumnezeu a descoperit minții noastre ade-

vărul cu privire la istoria lumii, legat de căderea noastră și în
mod special cu privire la planul de salvare de la moarte. Dacă
ar fi adus dintr-odată toată lumina, ar fi fost năucitor pentru
mintea noastră și am fi fost incapabili să urmărim desfășurarea
etapelor mântuirii și împlinirea profețiilor făcute tocmai pentru
încurajarea credinței în providență. Însă, de la început, totul a
fost prezentat ca o lecție prin intermediul jertfelor și al cere-
moniilor din sanctuar. Apoi, la momentul potrivit, a venit Mesia
în persoană și S-a dat ca jertfă, iar noi am putut privi și înțelege
cât de mult a costat alegerea păcatului și ce preț trebuia plătit
pentru iertare. Este foarte clar că unele părți și mai profunde
cu privire la marea luptă dintre Dumnezeu și Lucifer ne vor fi
explicate și prezentate abia atunci când mintea noastră va fi în
stare să privească ansamblul cosmic și abia atunci vom vedea
în lumină deplină tot drumul pe care am fost conduși de către
Dumnezeu la mântuire.
:
re
ca
Provo

Alege un capitol din cartea Tragedia veacurilor și

citește-l în liniște, apoi meditează la ce ai citit.

332
 12 noiembrie

„Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face

prieteni chiar și pe vrăjmașii lui.” – Proverbele 16:7

M
irosul și gustul sunt considerate cele mai subiective
simțuri umane. Ele „nu se discută”, așa cum sună repli-
ca în momentul în care sunt puse în discuție preferin-
țele pentru anumite mâncăruri sau parfumuri.

Nu există un om care să poată fi la fel de simpatizat și iubit de

către toți ceilalți, cu atât mai puțin dacă vorbim de cei care nu
ne sunt prieteni sau, chiar dușmani. Dușmanii nu îi facem noi
în mod deliberat, ci ne putem trezi cu ei din cauza unor lucruri
independente de intențiile noastre. Poate că am spus ceva
nepotrivit, poate am avut o reacție deranjantă sau o atitudine
care nu a plăcut. Cert este că e foarte ușor să ne facem duș-
mani și, din păcate, și foarte ușor să îi păstrăm multă vreme.
Uneori nici nu știm care ne sunt dușmanii reali. Presupunem
privind la cei din jur, însă fățărnicia poate fi deosebit de înșe-
lătoare. Prieteniile se fac foarte greu și se întrețin și mai greu.
Când ne alegem prietenii, o facem în funcție de afinități și de
gusturi sau opțiuni comune. Ne atrag aceleași lucruri și sim-
țim în același fel. Prietenia reală, autentică este un lucru foarte
prețios și foarte rar, este un dar pe care Dumnezeu ni-l face și
ar trebui să-I fim recunoscători.

:
re
ca
Provo

Numără-ți prietenii. Gândește-te ce ai făcut în

ultima vreme pentru ei. Fă și astăzi un gest frumos
pentru prietenii tăi.

333
 13 noiembrie

„Domnul face dreptate și judecată tuturor celor

asupriți.” – Psalmii 103:6

Î
n statul Arkansas, bărbaților li se permite să-și bată neveste-
le, dar nu mai mult decât o dată pe lună. Femeile au dreptul
să se apere, dar nu se pot organiza în grupuri cu acest scop.
Se duc bătălii incredibile pentru schimbarea acestei legi arhai-
ce, dar încă nu s-a reușit.

Faptul că omul a fost creat liber să își poată lua propriile decizii
înseamnă că el poate să aleagă dacă iubește și este ascultător
față de Dumnezeu, dar poate alege să nu fie în relații bune cu El.
Libertatea de alegere are o mulțime de avantaje, dar presupune
și riscuri. Spre exemplu, oamenii liberi pot alege să facă bine sau
pot fi răufăcători, hoți, bătăuși, chiar criminali. Pentru că respectă
această libertate, Dumnezeu este uneori limitat în acțiunile Lui, așa
că există și victime ale celor ce decid să facă rău și abuzuri. Pentru
condițiile de pe această planetă, în viața noastră de acum, El limi-
tează pe cât posibil aceste rele, iar rezolvarea finală și deplină va
avea loc atunci când va judeca și eradica tot ce este rău, inclusiv
pe oamenii care aleg să facă așa ceva. Promisiunea Lui este că va
face tot ce este posibil pentru protejarea copiilor Săi până la finalul
istoriei. Este greu de acceptat că există încă violență și răutate, dar
dispariția lor acum ar însemna și transformarea oamenilor din ființe
libere în roboți, ceea ce este imposibil în planul lui Dumnezeu. Res-
ponsabilitatea noastră este să prevenim cât putem răutatea și să
folosim libertatea noastră în cel mai bun mod posibil.

e:
r
ca
Provo

Ai cunoștință de vreo nedreptate? Ești chiar tu

violent în limbaj sau în comportament? Fă tot
posibilul și schimbă lucrurile.

334
 14 noiembrie

„Nu vă îngrijorați dar de ziua de mâine; căci ziua

de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei
necazul ei.” – Matei 6:34

I
sus a luat corp omenesc atunci când rasa umană fusese slă-
bită de patru mii de ani de păcat. El Și-a asumat consecințe-
le acțiunii legii eredității. El a venit cu o ereditate ca aceasta,
ca să împartă cu noi grijile și ispitele și să ne dea o pildă de
viață fără păcat.” – Ellen White

Chiar și cei mai credincioși dintre oameni au momente când se

îngrijorează, iar motivele de îngrijorare sunt în general legate
de viitor. Teama că nu vor putea să-și plătească ratele, teama
că nu vor absolvi școala ori că nu vor termina de construit casa.
Tot felul de îngrijorări erodează chiar și legătura cu Dumnezeu.
Dacă suntem preocupați de astfel de griji, este mult mai ușor
să ne fie abătute gândurile de la formarea caracterului, de la
misiunea noastră pe pământ și de la planurile pe care le are
Dumnezeu cu noi. Este adevărat că stresul din generația noas-
tră e incomparabil mai mare decât în urmă cu câțiva ani, iar
rezistența noastră psihică s-a erodat și ea. Totuși, o persoană
care păstrează o relație apropiată cu Dumnezeu experimen-
tează mai multă siguranță și pace sufletească, iar îngrijorările
zilnice devin subiect de rugăciune așezat înaintea lui Dumne-
zeu. Evident că există și emoții și o doză de așteptare a răs-
punsurilor, însă nu au conotații negative sau descurajatoare, ci
motivează dependența de Dumnezeu.
e:
r
ca
Provo

Ca un gest de încredere, dăruiește cuiva o mică

sumă ca ajutor. Oferă cât poți tu acum.

335
 15 noiembrie

„În nădejdea Ta se lasă cel nenorocit și Tu vii în

ajutorul orfanului.” – Psalmii 10:14

Î
n statul Michigan, hoții au dreptul să-l acționeze în judecată
pe proprietarul casei pe care au jefuit-o dacă au fost răniți
în timpul operațiunii.
Vin momente când parcă orice instanță din lume nu poa-
te apăra sau pronunța dreptatea noastră. Dar experimentăm
acest lucru nu doar în nedorite procese la tribunal, ci și în re-
lațiile noastre. Parcă ne susținem părerile și opinia, dar nimeni
nu ține seama. Ne străduim să explicăm anumite puncte de
vedere sau concepții și ne lovim de respingere sau chiar de
categorisire tendențioasă. Sunt situații în care ceilalți ne pri-
vesc cu un fel de compasiune. Rareori ne simțim atât de umi-
liți și revoltați ca în astfel de ocazii. Până la urmă, ajungem la
concluzia că superficialitatea sau prejudecățile nu au nevoie
și nu acceptă explicații, justificări etc. De foarte multe ori se
pronunță o sentință și gata. Ni se spune: „Tu nu poți înțelege”,
„Tu nu pricepi”, „Tu nu ai experiență” sau: „Renunță, oricum nu
ai dreptate”. Reușim să ne resemnăm, dar păstrăm în adâncul
sufletului răni foarte greu de vindecat. Acele răni ne pot afecta
relațiile, sentimentele și chiar randamentul profesional. Cine să
ne facă dreptate? Cine să aprecieze calitățile sau înțelegerea
noastră? În mod real doar Dumnezeu este Cel care ne înțelege
păsurile și Cel care va regla balanța până la urmă. Nu avem un
alt sprijin decât pe El. Dar este cel mai important.
:
re
ca
Provo

Dacă vei auzi astăzi vreo expresie de prejudecată,

nu te lăsa afectat și nu da replică în același
registru. Fii constructiv.

336
 16 noiembrie

„Tu, Doamne, Tu ești scutul meu, Tu ești slava mea

și Tu îmi înalți capul!” – Psalmii 3:3

S
oarele și toate corpurile care se rotesc în jurul său al-
cătuiesc sistemul solar. Acesta se termină acolo unde
gravitația Soarelui este egală cu cea a stelelor vecine.
Pentru a depăși granițele sistemului nostru, este nevoie de o
forță propulsoare care să învingă gravitația sau de a ajunge în
punctul unde ea nu mai există și atracția dispare.

Ne place să spunem că noi suntem coroana creației. Ne place

să spunem că mireasa este coroana mirelui și că noi suntem
cununa de pe capul Mântuitorului. Dar este o noutate să con-
siderăm că Dumnezeu este slava noastră. Cu toate acestea,
e foarte adevărat. Psalmistul nu exagerează, ci exprimă un
adevăr profund. Dumnezeu Își dorește să purtăm acea marcă
divină în așa fel încât oricine va privi la noi să Îl recunoască pe
El. Onoarea de care ne bucurăm să fie o consecință a prezen-
ței Lui în gândurile și în viața noastră. Dacă e ceva strălucit în
noi, acel ceva să vină de la El. Doar oamenii orgolioși nu ac-
ceptă că meritele și calitățile se pot datora altcuiva și încearcă
disperați să ascundă contribuția prietenilor, a familiei sau a lui
Dumnezeu la realizările arătate în văzul societății. Acest lucru
nu dezvoltă ceea ce avem, ci, dimpotrivă, distruge chiar și um-
bra de strălucire ce părea a exista în noi. Cel înțelept Îl lasă pe
Dumnezeu să strălucească în viața lui.
:
re
ca
Provo

Spune-le celorlalți ce ai realizat cu ajutorul lui

Dumnezeu sau al cuiva dintre prieteni.

337
 17 noiembrie

„Astfel, Dumnezeu ocrotește pe cel slab împotriva

amenințărilor lor și-l scapă din mâna celor
puternici.” – Iov 5:15

U
n indicator bun despre cum va fi vremea sunt conurile de
brad. Solzii acestora se deschid când aerul este uscat,
prevestind vreme frumoasă, și se strâng atunci când ur-
mează să plouă.

Schimbările sunt ceva obișnuit pentru noi. Mereu se schimbă

câte ceva. Se schimbă condițiile meteorologice, se schimbă
programa școlară sau profesorii, se schimbă colegii sau prie-
tenii. Mereu ne confruntăm cu instabilitatea și cel mai mult ne
dorim să putem ști dinainte ceea ce urmează să se schimbe.
Vrem să nu fim luați prin surprindere, ci să avem un plan de
rezervă. Avem ceea ce se numește intuiție. Se spune că feme-
ile stau mai bine cu intuiția decât bărbații. Dar intuiția este ceva
subiectiv. Ea poate fi mai dezvoltată sau nu, poate fi influențată
de anumite experiențe sau tipare după care s-au mai petrecut
lucrurile. Deci și acest dar al intuiției este supus schimbărilor sau
variațiilor. În lumea naturală există anumite semne după care ne
putem ghida, există anumite semne și în domeniul spiritual, așa
cum există destule semne cu privire la finalul istoriei și revenirea
Domnului. Din comoditate sau din ignoranță, nu observăm și nu
dăm importanță acelor indicii și e posibil ca evenimentele ce se
vor derula în viitorul apropiat să ne ia prin surprindere. Ar fi mare
păcat, mai ales că știm multe lucruri dinainte.
:
re
ca
Provo

Spune-I lui Dumnezeu de ce ți-e teamă și roagă-L

să te ocrotească.

338
 18 noiembrie

„La Domnul este scăparea.” – Psalmii 3:8

P
erechea de acvile repară în fiecare an cuibul, completân-
du-l cu crengi noi. Face acest lucru până când creanga
care susține cuibul cedează sub greutatea acestuia și se
rupe. Apoi schimbă locul și începe un nou proiect.

Oricare dintre noi are în minte măcar o persoană pe care o

consideră cea mai de încredere, în sensul că te poți baza pe
acea persoană în orice situație. Dacă ai nevoie de sfat, de aju-
tor, de intervenție urgentă, de bani sau orice, va fi acolo să răs-
pundă nevoii tale. Pentru astfel de oameni nu contează dis-
tanța, ora din zi sau noapte, condițiile meteo sau politice. Dacă
e nevoie și a aflat, va face tot posibilul pentru a găsi o soluție.
Pentru unii, acea persoană este un părinte sau un frate. Poate
fi un prieten bun ori un coleg de școală sau de la serviciu, un
pastor, un lider sau un om cu experiență. Însă în mod sigur
am trecut printr-o situație în care acea persoană nu a putut
să ne ajute. Nu am suferit o dezamăgire, am înțeles că i-a fost
imposibil. Dar, de la acel moment mai departe, am început să
căutăm pe altcineva care chiar poate fi alături de noi oricând,
necondiționat. Între oameni nu vom găsi pe nimeni, dar este în
cer Acela care spune că va sta alături de cel care trece prin ne-
caz, strâmtorare și dificultăți de orice fel. Dacă Îl chem, va veni.

:
re
ca
Provo

Dacă ai o persoană de încredere dintre cei

apropiați (evident fără a-L omite pe Dumnezeu),
spune-i cu recunoștință acest lucru.

339
 19 noiembrie

„Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă și sunt

izbăvit de vrăjmașii mei.” – 2 Samuel 22:4

L
upul urlă pentru a anunța celelalte haite despre prezen-
ța lui. Astfel încearcă să prevină întâlnirile ce ar duce la
lupte. E un fel de anunț că acolo este teritoriul lui și nu ar
dori surprize.

Departe de a semăna cu un urlet de lup, glasul nostru mai

sonor sau mai liniștit este un semnal puternic, unul dintre cele
mai puternice sunete din univers. Oricât de încet am vorbi noi
într-o rugăciune, Dumnezeu tot va auzi. La nimic nu este El
mai atent decât la rugăciunile celor ce Îl caută și au nevoie
de ajutorul Lui. Ciudat este că uneori suntem atât de copleșiți
de o frământare, încât ne blocăm până și gândurile. Așteptăm
înmărmuriți minuni, dar nu cerem. Am vrea ca El să intervină,
dar nu avem puterea să sperăm că ar și răspunde, iar atunci nu
îndrăznim. Uneori, Satana urlă amenințările mai tare decât ne
rugăm noi. El ar vrea să ne descurajeze, dând de înțeles că stă-
pânește peste tot și că e capabil să ne domine. Mai puternică
decât urletul lui este șoapta smerită a unei rugăciuni, ba chiar
și tăcerea pe genunchi este mai tare decât zgomotul lui. Este
important să nu îi dăm mai multă atenție decât merită și să ne
bazăm mai mult pe Ocrotitorul nostru decât să ne îngrozim de
răutățile lui Satana.

:
re
ca
Provo

Gândește-te prin ce ar vrea cel rău să te

impresioneze ca să crezi că e mai puternic. Nu uita
să te rogi ca Dumnezeu să-i oprească și urletul pe
care îl scoate.

340
 20 noiembrie

„Împrietenește-te dar cu Dumnezeu, și vei avea

pace; te vei bucura astfel iarăși de fericire.” – Iov 22:21

Î
n trecut, scrisorile purtau peceți din ceară colorată, pe care
se imprimau sigilii personale, pentru a exista siguranța că nu
vor fi deschise pe drum. Și în prezent există câteva reguli de
bun-simț cu privire la scrisori. Nu se deschide niciodată o scri-
soare adresată altcuiva, nu se citește niciodată corespondența
altcuiva decât cu permisiunea acestuia, nu se citește niciodată o
scrisoare în public, dacă cineva ți-a adresat-o cu titlu confidențial.

Pacea este ceva foarte volatil, foarte ușor de pierdut, iar ferici-
rea, de cele mai multe ori, este ceva de moment, apoi dispare,
și oamenii o caută în permanență. Starea de pace nu e ceva de-
pendent de condiții materiale sau de altă natură, ci atârnă de in-
teriorul nostru. Există un factor esențial în obținerea și păstrarea
păcii – Duhul lui Dumnezeu. Nu există pace reală fără Dumnezeu.
Dacă cineva consideră altfel, acea persoană trăiește de fapt un
fel de transă temporară obținută prin ceva substanțe sau prin au-
tosugestie (adică autoamăgire). Nu vom avea pace dacă suntem
în conflict cu alte persoane, indiferent dacă acele persoane sunt
mai vinovate. Nu vom fi fericiți dacă anumite păcate sau slăbi-
ciuni personale Îl îndepărtează pe Dumnezeu de lângă noi. Con-
diția ca sufletul nostru să aibă echilibru și acea stare de bine pe
care o numim fericire este o legătură reală cu Mântuitorul nostru.
Noi putem menține această legătură comunicând prin gândurile
noastre, prin rugăciuni rostite sau tainice, prin meditație la ceea
ce El a făcut și prin lectura Cuvântului Său.
:
re
a
Provoc

Restabilește astăzi legătura ta cu Dumnezeu.

341
 21 noiembrie

„Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați!” –

Matei 5:4

C
uvintele Mântuitorului au o solie de mângâiere pentru
aceia care trec prin dureri și lipsuri. Tatăl nostru ceresc
nu-i uită niciodată pe aceia care sunt loviți de întristare.”
– Ellen White

La prima vedere nu este nicio plăcere să plângi. Dar, în reali-

tate, un om care poate să plângă este un om fericit. Plânsul
eliberează povara sufletului, plânsul favorizează atitudinea
potrivită în rugăciune și pregătește inima omului pentru un
răspuns din partea lui Dumnezeu. Atenție însă! Există oameni
care plâng și oameni care se plâng. E o mare diferență. Cei
care plâng dovedesc vulnerabilitate, umilință și căutarea unei
soluții, în mod sincer, iar cei care se plâng sunt egoiștii, ne-
mulțumiții și pesimiștii bolnăvicioși. Dacă întâlnești un om care
plânge, vei fi inspirat să te rogi și să îi fii alături cu ceea ce poți;
dacă întâlnești unul care mereu se plânge, vei simți nevoia să
fugi de el și te vei simți blocat în reacții. Noi înșine facem parte
dintr-o categorie din cele două. Ar fi util să ne analizăm și să
vedem ce facem când ne întâlnim cu alte persoane. Îi facem
să ni se alăture și să ne susțină sau îi îndepărtăm prin cârcote-
lile și nemulțumirile noastre plângăcioase. În mod sigur nici lui
Dumnezeu nu Îi este prea ușor cu plângăcioșii și nemulțumiții.
Dar sigur este cu toată puterea alături de cei care plâng.
:
re
ca
Provo

Ai grijă astăzi la tonul tău. Renunță la a te plânge

de ceva sau de cineva. Mai bine adoptă conștient
un spirit de mulțumire și apreciere.

342
 22 noiembrie

„Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei

tale te cunoșteam, (...) Eu te pusesem deoparte.” –
Ieremia 1:5

I
ncredibil! Majoritatea florilor au ambele tipuri de organe re-
producătoare. Cu toate acestea, nu se pot reproduce singu-
re. Ele trebuie să atragă insectele, uneori chiar și păsările.
Apoi începe o uimitoare poveste de dragoste la distanță. Așa
se naște o nouă plantă.

Când ne confruntăm cu dificultăți sau cu dileme, avem sentimen-

tul că Dumnezeu nu știe cine suntem ori că nu prea mai știe ce
probleme am avut sau avem. Simțim cumva nevoia să Îi spunem
detalii prin care să-I actualizăm povestea noastră. Ne este destul
de greu să acceptăm ideea că, deși suntem una dintre miliardele
de persoane de pe lume, El e capabil să gestioneze informațiile
și să Se ocupe de fiecare în parte. Nu e vorba despre o atenție
distributivă excelentă, ci despre o calitate mai presus de aceasta,
pe care doar Dumnezeu o are. În plus, noi nu Îi suntem cunos-
cuți doar de când am venit pe lume sau de când am început să
ne rugăm și să avem o relație cu El. Ne știe de dinainte de a ne
naște, știe absolut totul despre noi și faptele cele mai ascunse și
gândurile și frământările și temerile; știe absolut tot. Nu trebuie să
ne simțim urmăriți sau spionați de Dumnezeu, ci mai degrabă ar
trebui să fim liniștiți și încrezători, El are totul în mână.

:
re
ca

Fă un efort de memorie și încearcă să identifici

Provo

prima amintire conștientă din viața ta, ceva ce

îți aduci aminte foarte clar din copilărie. Apoi
gândește-te că Dumnezeu are amintiri cu tine de
mult mai multă vreme.

343
 23 noiembrie

„Dumnezeu dă o familie celor părăsiți.” – Psalmii 68:6

U
nele semințe sunt echipate cu un fel de parașută care îi
permite vântului să le ridice și să le răspândească foar-
te departe. Altele, cum ar fi semințele de arțar, sunt în
formă de elice. Când cad, datorită formei, pot fi deplasate foar-
te ușor și fără a se strivi în cădere.

Una dintre nevoile noastre fundamentale este aceea de a

aparține unui grup, unei familii. E posibil ca, din anumite mo-
tive nefericite, să nu avem familia aproape sau să ne pierdem
de grupul nostru de prieteni și apropiați. Deși pare că a avea
un grup în jurul tău sau a fi într-o familie ține de abilități de
relaționare sau de comunicare, în realitate este vorba despre
mai mult decât capacitățile noastre. Este un dar să ai prieteni
și să ai familia aproape. Dacă avem acest dar, merită păstrat,
iar relația, întreținută cât mai bine. Dacă nu avem pe cineva
lângă noi, putem să-I cerem lui Dumnezeu acest lucru și El va
avea grijă să ne aducă pe noi lângă cineva sau pe alții lângă
noi. Biserica este o modalitate prin care Dumnezeu ne oferă o
familie; acesta este idealul Lui pentru cei ce aparțin comunită-
ții. Noi putem fi la un moment dat ca un fel de dar pentru alții;
trebuie doar să ne părăsim zona de confort.

:
re
ca
Provo

Vezi cine este singur, fără familie sau prieteni.

Apropie-te de acea persoană și fă un gest de
prietenie.

344
 24 noiembrie

„Dar este un prieten care ține mai mult la tine

decât un frate.” – Proverbele 18:24

P
inguinii își rămân fideli toată viața, deși se întâlnesc doar
în perioada de împerechere. În fiecare an, în martie, la
începutul iernii polare, își dau întâlnire în Antarctica, întot-
deauna pe aceeași plajă. Cum se găsesc în mulțime? Fiecare
își cântă propriul cântec de dragoste.

Legătura de sânge poate fi mai puternică decât iubirea dintre

doi îndrăgostiți, tocmai pentru că e un fel de dragoste care e
pecetluită cu ceva ascuns în ființa noastră. Cine are un frate
sau o soră știe că trădarea este greu de imaginat, știe că poți
apela în caz de dificultate și că, orice s-ar întâmpla, această
legătură nu poate fi anulată de niciun act sau sentință a cuiva.
Iubirea dintre parteneri se poate destrăma și anula prin des-
părțire, dar legătura de sânge trece orice barieră. Evident, nu
vorbim despre cazurile patologice. Pornind de la modelul de
iubire fraternă, prietenia oferită de Dumnezeu este deasupra
și poartă în ea garanția Aceluia care Se declară Fratele nostru
mai mare. Cum e să ai un prieten care te tratează ca pe pro-
priul frate și în care poți avea deplină încredere, mai ales că El
este veșnic și atotputernic? E liniștitor, nu?

:
re
ca
Provo

Tu ești un astfel de prieten bun pentru cineva?

Dacă ai un prieten, reconfirmă-ți prietenia printr-un
mesaj sau un gest simplu.

345
 25 noiembrie

„Îmi vei arăta cărarea vieții; înaintea Feței Tale sunt

bucurii nespuse și desfătări veșnice, în dreapta Ta.”
– Psalmii 16:11

L
umina pătrunde cu dificultate prin apă, astfel încât culorile se
modifică în funcție de adâncime. Așa se face că, la o adânci-
me de 25 de metri, sângele nu se vede roșu, ci verde. Cu cât
filtrele sunt mai multe și mai consistente, cu atât lumina devine
mai difuză și mai denaturată. Chiar și ochelarii noștri de vedere
sunt un filtru care într-o oarecare măsură denaturează lumina.
Întotdeauna deplasarea prin locuri necunoscute a fost motiv de
stres și chiar îngrijorare. Oamenii se rătăcesc foarte ușor în loca-
lități necunoscute, dar și în situații necunoscute, inedite. Dacă,
din punct de vedere rutier sau geografic, o eventuală rătăcire se
rezolvă întorcându-ne o mică distanță sau ocolind pe la urmă-
toarea intersecție, în ce privește situațiile de viață în care ne-am
pierdut de la traseu, mai ales în domeniul spiritual, regăsirea dru-
mului bun poate să însemne eforturi, resurse multe și, mai ales,
disponibilitatea de a recunoaște că am greșit sau că avem nevoie
de ajutor. Nu poți reveni dintr-o rătăcire dacă nu te clarifică ci-
neva cu privire la drumul bun. Dumnezeu Se oferă mereu să fie
ghidul nostru, dar acest lucru presupune să nu ne mai credem
prea deștepți, să recunoaștem că avem nevoie de călăuzire și să
acceptăm ca El să ne însoțească în călătorie. Aceste lucruri nu ne
sunt foarte la îndemână. Ele fac parte din maturizarea noastră de
creștini și copii ai lui Dumnezeu.

e:
ar
Provoc

Singuri, în mod sigur nu am putea reuși, dar se pare

că durează destul de mult până când acceptăm și
noi acest lucru. El totuși așteaptă. I-ai putea scurta
așteptarea?

346
 26 noiembrie

„Cine își va păstra viața o va pierde și cine își va

pierde viața pentru Mine o va câștiga.” – Matei 10:39

A
ristolochiaceae este o plantă care atrage muștele cu
un miros de pește putrezit. Muștele vin noaptea și sunt
prinse în capcana florii care le dă drumul abia diminea-
ța, acoperite de polen. În acest fel, planta își rezolvă problema
transportului de polen spre altă plantă și perpetuarea speciei.

Se presupune că cel mai scump lucru pe care îl are cineva

este viața lui. Dacă este în pericol să-și piardă viața, face tot
posibilul să evite acest lucru. Deși sunt multe experiențe care
ne îngrozesc la fel de mult sau chiar mai mult, totuși aici este
limita. Uneori, efortul de a păstra ceea ce avem este atât de
mare, încât renunțăm la orice valoare pe care o deținem. Re-
nunțăm la principii, renunțăm la persoane și relații și unii chiar
la Dumnezeu. Nu sunt comparabile situațiile. Este oarecum de
înțeles că cineva pune pe primul loc viața, iar celelalte lucruri
devin secundare. Însă, dacă suntem conștienți că Dumnezeu
este însăși viața, ar fi lipsit de înțelepciune să renunțăm chiar la
El. Martirii au știut că viața în sine nu reprezintă nimic fără Cre-
atorul vieții și au ales cu bucurie să nu se despartă de Creator.
Au pierdut în cel mai rău caz câțiva ani de suferință și greutăți,
dar au câștigat veșnicia oferită de Dumnezeul pe care nu L-au
trădat.

:
re
ca
Provo

Citește în cartea Tragedia veacurilor despre martiri

ca Jan Hus și alții. Vezi ce i-a motivat în sacrificiul
lor.

347
 27 noiembrie

„Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd,

ci la cele ce nu se văd, căci lucrurile care se văd
sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt
veșnice.” – 2 Corinteni 4:18

F
el de fel de sateliți – de meteorologie, de televiziune și
de telecomunicații – ne influențează viața în fiecare clipă,
chiar fără să ne dăm seama. Mai sunt și eșecuri în plasa-
rea sateliților. În august 1992, sonda U.S. Mars Observer nu a
putut fi plasată pe orbita lui Marte și a dispărut. Nici Mars 96 nu
a putut fi plasată și a căzut în Pacific.
La prima vedere, noi suntem convinși că știm tot ce se întâmplă
pe lângă noi sau cel puțin ce ne privește pe noi. Dar lucrurile
sunt departe de a fi așa. Începând cu prietenii și familia și mer-
gând până la guvernele țărilor, ni se ascund lucruri și realități
nebănuite. Uneori este o necesitate să nu știm tot, alteori este o
concepție denaturată aceea că e mai bine să ni se ascundă și să
ascundem lucruri. Facem lucruri pentru ceilalți, dar le ținem as-
cunse, și nu neapărat din modestie; se desfășoară acțiuni care
ne privesc și pe noi, dar nouă nu ni se aduc la cunoștință. Când
aflăm, fie ne revoltăm, fie rămânem prea uimiți și alteori deza-
măgiți. Lucrurile stau cu totul diferit când e vorba de Dumnezeu.
El ar vrea să ne descopere totul, dar mintea noastră mărginită
este incapabilă să înțeleagă. Arătându-ne detalii ale planurilor
Lui, ar risca să I le anulăm ori să le stricăm numai pentru că nu
avem capacitatea de a vedea în ansamblu ori pe termen lung.
Pe măsură ce-l putem înțelege, El ne face cunoscut planul Său.
:
re
a
Provoc

Gândește-te la ceva ce ai descoperit de curând cu

privire la acțiunile lui Dumnezeu.

348
 28 noiembrie

„Eu, Eu îți șterg fărădelegile, pentru Mine, și nu-Mi

voi mai aduce aminte de păcatele tale.” – Isaia 43:25

D
umnezeu, de dragul Fiului Său, ne acceptă și ne iar-
tă păcatele. Întunericul și descurajarea vor veni uneori
peste sufletul nostru și vor amenința să ne copleșească,
dar noi nu trebuie să ne pierdem încrederea.” – Ellen White

Cea mai apăsătoare povară pentru inima unui om este povara

păcatului. După ce păcătuim, trecem prin mai multe stări: mai
întâi, realizând răul făcut, considerăm că nu mai avem șanse și
renunțăm la ideea salvării; apoi, Duhul lui Dumnezeu ne mus-
tră, ne alină disperarea și ne convinge să ne ridicăm și să ce-
rem iertare; după ce mărturisim și cerem iertare, ar trebui să ne
simțim eliberați, dar se întâmplă că, din timp în timp, un gând
apăsător revine și ne face să ne îndoim de iertare. Acest gând
nu este de la Dumnezeu, care promite că iartă păcatele măr-
turisite și le aruncă pe fundul mării, neaducându-Și aminte de
ele. Deci gândul de descurajare este de la cel rău, care ar vrea
să ne dezechilibreze și să ne blocheze în starea deplorabilă
în care ne trântește păcatul. Nu trebuie să te bazezi pe simță-
minte, ci pe Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă El spune că ne iartă,
atunci așa este. Trebuie să Îl credem pe cuvânt.

:
re
ca

Astăzi este o zi specială. Amintește-ți păcate

Provo

nemărturisite sau care încă te frământă,

mărturisește-le încă o dată și cere iertare. Apoi
crede-L pe Dumnezeu și nu te mai frământa cu ele.
Alungă gândul de îndoială prin altă rugăciune scurtă.

349
 29 noiembrie

„Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.” – Ioan 14:6

C
irculația pe dreapta în Europa a fost impusă în 1807 de
Napoleon I, ca represalii împotriva englezilor, care intro-
duseseră blocada continentală și care circulau pe stânga.

Din cauza multor acțiuni greșite ale omului, Dumnezeu a fost

nevoit să tot ajusteze planul și desfășurătorul pentru salvarea
noastră. În fiecare perioadă a istoriei, pentru a nu renunța la
obiectivul principal din planul de mântuire, Dumnezeu a ac-
tualizat fiecare etapă în raport cu posibilitățile noastre. Nu ne
explicăm multe dintre ciudățeniile existente de-a lungul isto-
riei, cum ar fi: sclavia, acceptată chiar și în Biblie; poligamia,
acceptată chiar și de oameni ai lui Dumnezeu; unele practici
de închinare pe care astăzi le privim ca nepotrivite. Dar, pentru
acele momente din istorie, Dumnezeu a ținut cont de limitele
de înțelegere și l-a condus pe poporul Lui spre obiectivul prin-
cipal. Important e că Mântuitorul a fost și va fi până la capăt ca-
lea noastră de salvare și ușa prin care putem intra în Împărăție.
El rămâne viața noastră. Nimic cu privire la Dumnezeu nu s-a
schimbat. Schimbările au avut loc numai în legătură cu noi și
au fost acceptate de Dumnezeu pentru a ne salva.

:
re
ca
Provo

Vezi în ce domeniu din viața ta ai putea să faci

lucrurile mai aproape de planul lui Dumnezeu
decât după vreo obișnuință a vremii.

350
 30 noiembrie

„Și anume va da viața veșnică celor ce, prin stăruința

în bine, caută slava, cinstea și nemurirea.” – Romani 2:7

C
osmonauții dorm în picioare, într-un sac de dormit fixat
de perete. Și nu e deloc odihnitor. În plus, trebuie să-și
pună și o mască la ochi, pentru a nu fi deranjați de succe-
siunea rapidă a zilelor și a nopților. Ziua și noaptea nu durează
decât 90 de minute fiecare.
Pentru cineva care se confruntă cu oarecare probleme în viața
de zi cu zi, poate de sănătate, poate de relație, poate economi-
ce etc., viața veșnică este un obiectiv abstract, îndepărtat. Uneori
gândim pe termen scurt: astăzi, mâine. Important este acum, ce
fac acum!
Dacă facem o distincție clară între viața de acum și cea viitoare și
dacă ne imaginăm că pe Dumnezeu Îl interesează doar acea par-
te a vieții, vom trăi frustrarea singurătății și a temerilor pentru exis-
tența imediată. În ochii lui Dumnezeu nu există această distincție.
El face totul pentru ca, începând de acum și până în veșnicia pe
care o pregătește, să avem la dispoziție șanse depline și resurse
suficiente pentru a fi fericiți și a ne simți împliniți. Deși nu ignoră
nevoile pregătirii pentru viața veșnică, Se preocupă îndeaproape
de fiecare clipă a vieții de acum. Chiar și în cazul celor ce nu vor
alege o viață împreună cu El dincolo de limita acestei vieți, Dum-
nezeu face tot ce este posibil și necesar ca aceștia să trăiască pe
deplin. Orice alegeri am face și orice performanțe spirituale am
atinge, suntem copiii Săi și ne poartă de grijă.
e:
ar
Provoc

Privește cu atenție în ce fel te ajută Dumnezeu

pentru această viață!

351
 12
DECEMBRIE
 1 decembrie

„Cine seamănă în firea pământească va secera

din firea pământească putrezirea, dar cine
seamănă în Duhul va secera din Duhul viața
veșnică.” – Galateni 6:8

R
afflesia crește în Indonezia. Are flori roșii care degajă un
miros rânced, insuportabil. Dar, cu toate acestea, există
și insecte care caută înnebunite această duhoare. Vin de
la distanțe considerabile ca să o găsească.

Mediul în care ne formăm caracterul și obiceiurile are o impor-

tanță foarte mare pentru noi. Din păcate, nu putem decide noi
unde ne naștem și în ce condiții petrecem primii ani din viața
noastră. Acei ani își pot pune amprenta pe toată personalita-
tea noastră. Însă nu e totul pierdut, iar în lumea lui Dumne-
zeu totul este posibil, chiar și reeducarea comportamentului, a
personalității și a caracterului nostru. Îți amintești de doi dintre
ucenicii Domnului care erau supranumiți „fiii tunetului” pentru
că erau foarte grăbiți în reacțiile lor, aveau un comportament
vulcanic? La finalul umblării lor cu Domnul, pe unul dintre ei
îl supranumeau toți „ucenicul iubirii” (Ioan), iar fratele său (Ia-
cov) a ajuns liderul bisericii primare. Psihologii poate nu le mai
dădeau mari șanse de schimbare, însă Învățătorul a crezut în
ei și i-a schimbat total. Lucrarea Duhului Sfânt a avut efect în
viața lor.

:
re
ca
Provo

Tu ce supranume ai putea primi? Roagă-te ca

Dumnezeu să facă schimbările potrivite în viața ta,
prin puterea Duhului Sfânt.

353
 2 decembrie

„Iată, pun azi înaintea voastră binecuvântarea

și blestemul: binecuvântarea, dacă veți asculta
de poruncile Domnului Dumnezeului vostru.” –
Deuteronomul 11:26

O
mul moare fără apă. Dacă pierde 1% din totalul apei din
organism, apare senzația de sete. În cazul în care pro-
centul de apă pierdut crește până la 10%, încep halu-
cinațiile, iar peste 12,5%, omul mai poate fi salvat doar prin in-
tervenție medicală. Când se pierde mai mult de 20% din apa
din organism, omul moare, deoarece corpul nu mai poate fi
hidratat nici măcar cu asistență medicală.
Apa este, printre altele, un simbol al vieții pe care Dumnezeu o
dăruiește omului. Chiar Mântuitorul Se prezenta în Evanghelie
ca fiind „apa vieții”, promițând că va transforma în izvor de apă
vie pe orice creștin care stă în legătură strânsă cu Dumnezeul
lui. Din punct de vedere fizic, omul are nevoie de măcar șase
pahare de apă zilnic. Și din punct de vedere spiritual sufletul
omului are nevoie să se alimenteze cu apa vie care vine din Cu-
vântul lui Dumnezeu. Atunci când rămânem aproape de Hris-
tos, noi ne adăpăm cu apa spirituală și ne revigorăm energiile
și dorința de o viață activă, curată. Când ne lipsește apa care
vine de la Mântuitorul, din învățăturile Lui, vom simți oboseală
și epuizare, ne vom simți slabi și fără chef de viață. În fiecare zi
El ar vrea să venim la Sfânta Scriptură ca la un izvor și să sorbim
din cuvintele inspirate. Atunci am fi plini de energie întreaga zi.
:
re
ca
Provo

Nu pleca astăzi la drum decât după ce parcurgi

măcar studiul biblic pentru ziua de azi. E vorba de
maximum o pagină.

354
 3 decembrie

„Gustați și vedeți ce bun este Domnul! Ferice de

omul care se încrede în El!” – Psalmii 34:8

C
opacii se înfurie și ei. Bunăoară, când cerbul începe să-i
mănânce frunzele, stejarul ripostează imediat secre-
tând o substanță toxică. Cerbul pleacă în altă parte, mi-
rat că prânzul lui nu mai are un gust așa de bun.

De multe ori primim invitația de a-L pune pe Dumnezeu la în-

cercare, în sensul că, atunci când avem o nevoie, să apelăm
la El, să avem curajul să Îi cerem lucruri care depășesc logica
noastră limitată și să așteptăm răspunsul Lui. Pentru noi este
foarte greu în primul rând să depășim limitele rațiunii noastre.
Noi mai întâi încercăm să vedem dacă ceea ce am vrea să ce-
rem pare a fi realizabil și dacă da, atunci avem curajul și cerem,
dar, dacă ni se pare prea greu sau chiar imposibil, renunțăm
la a ne mai ruga pentru acel lucru, deși Dumnezeu chiar vrea
să facă minuni pentru noi. Mai facem o greșeală. Considerăm
că Îi putem cere lui Dumnezeu numai lucruri spirituale, fără
legătură cu viața materială sau cu școala ori profesia noastră
și, din păcate, nu Îi cerem ajutorul decât foarte rar. Dar El abia
așteaptă să ne punem încrederea în puterea Lui și în domeniul
lucrurilor mărunte, care țin de viața obișnuită. Cât de multe lu-
cruri ar putea să facă dacă noi L-am ruga!

:
re
ca
Provo

Cere-I astăzi lui Dumnezeu ceva concret pentru

viața obișnuită și vezi în ce fel va răspunde.

355
 4 decembrie

„Ți-am pus înainte viața și moartea. (...) Alege viața,

ca să trăiești.” – Deuteronomul 30:19

P
lanta numită „domnișoara”, sau „roua cerului”, din familia
erbaceelor insectivore este fermecătoare, dar și extrem
de periculoasă. Pare neajutorată și crește pe suprafața
lacurilor, dar e suficient ca o insectă neatentă să se așeze pe
zimții frunzelor că va fi devorată.

Fiecare loc în care ne oprim și orice lucru spre care privim are
un impact asupra noastră, chiar dacă nu realizăm foarte mult
acest lucru. În sine, orice privire, orice ascultăm mai mult decât
din întâmplare și orice loc unde ne oprim în mod conștient sunt
o alegere. Din alegerile noastre se constituie viața propriu-zisă.
Însumând alegerile pe care le facem, realizăm o tendință gene-
rală a vieții noastre. Nu întâmplările ne determină, ci alegerile
conștiente. Din acest motiv este nevoie de multă atenție și chiar
de puterea voinței ca să decidem gândindu-ne la relația noastră
cu Dumnezeu. Gândul că El este implicat în tot ce decidem ne
va face mai responsabili. Să ne întrebăm: Dacă iau decizia urmă-
toare, Dumnezeu mai poate rămâne lângă mine sau va trebui să
mă părăsească (El nu poate să rămână acolo unde se întâmplă
ceva rău, păcătos)? După ce îmi voi răspunde la această între-
bare, îmi va fi ceva mai ușor să finalizez deciziile mele. Satana nu
ne va ușura procesul de gândire, dar va ceda atunci când ne va
vedea rugându-ne înainte de a face anumite alegeri.
:
re
ca
Provo

Ce decizii ai de luat astăzi? Nu uita să te rogi și să

analizezi. Unde va fi Dumnezeu când decizi așa
cum vrei?

356
 5 decembrie

„Totuși în toate aceste lucruri noi suntem mai

mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit.” –
Romani 8:37

N
u vă înrolați sub un steag fals! În curând războiul se va sfâr-
și, iar lupta va fi câștigată; și dacă veți fi credincioși, veți ieși
mai mult decât biruitori prin El, care v-a iubit. Răsplata cea
prețioasă, greutatea veșnică de slavă va fi a voastră.” – Ellen White

Ce ar putea să însemne „mai mult decât biruitori”? Ori ești

mântuit și deci biruitor, ori nu, și, prin urmare, nu ai biruit. Totuși,
să ne gândim mai bine. Este foarte importantă și experiența
luptei până la obținerea biruinței. Când privești uneori în urmă,
după ce ai depășit un moment greu, retrăiești unele secven-
țe. Se întâmplă să ne bucure unele reacții și comportamente,
dar e posibil să ne și rușinăm de anumite atitudini. O biruință
frumoasă și deplină este atunci când ai luptat corect, când știi
că Dumnezeu ți-a fost alături la fiecare pas și când realizezi că
nu te-ai lăsat atras în capcana revoltei sau a nemulțumirilor. O
altă posibilă explicație a ceva mai mult decât biruința este și
faptul că, pe lângă salvarea ta, ai contribuit și la salvarea altor
persoane. Prin tine, Dumnezeu a putut lucra la scoaterea din
păcat a altcuiva. Vorbim uneori despre stele în coroană. Ade-
văratele stele vor fi oamenii pentru care ne-am rugat și pentru
care am făcut eforturi ca ei să Îl descopere pe Mântuitorul și să
vină aproape de El în așa fel încât să fie iertați și izbăviți.
:
re
ca
Provo

Gândește-te puțin: ai pe cineva pentru care te

rogi și lucrezi ca să fie salvat, să Îl cunoască pe
Mântuitorul?

357
 6 decembrie

„Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi

cărările.” – Proverbele 3:6

S
ateliții nu se află la aceeași înălțime. Cei mai mici evolu-
ează la 200 de kilometri înălțime și înconjoară Terra în 2
ore. Cei mai mari se află la 37 000 de kilometri și se ro-
tesc cu aceeași viteză ca Pământul. Din acest motiv par imobili
pe cer și se numesc sateliți geostaționari.

Noi putem să alegem independența și să trăim prin forțele

proprii. Dar, în condițiile existenței păcatului pe planetă și a lui
Satana, acest lucru ar fi imposibil. În această situație, fie sun-
tem asociați cu Dumnezeu, deci dependenți de El, fie suntem
neprotejați și, astfel, ne aflăm sub autoritatea și influența lui
Satana. El nu vrea neapărat să îi fim supuși declarați, ci vrea să
nu fim prieteni declarați ai lui Dumnezeu. Când suntem des-
părțiți de Mântuitorul nostru, atunci dușmanul nostru, diavolul,
este fericit. El știe că ne poate doborî oricând vrea și știe că
singuri nu putem face față nici celei mai mici ispite. Așadar, ar
trebui să înțelegem că dependența de Dumnezeu nu înseam-
nă sclavie, ci protecție, ajutor și călăuzire. El nu ne forțează să-I
fim asociați, dar vrea să ne ferească de orice neplăcere și vrea
să ne conducă spre victoria finală – mântuirea.

:
re
ca
Provo

Astăzi, e o zi potrivită să-I spui din nou lui

Dumnezeu că vrei să fie prietenul și stăpânul tău.

358
 7 decembrie

„Dumnezeu mă încinge cu putere și mă

povățuiește pe calea cea dreaptă.” – Psalmii 18:32

T
e-ai întrebat cum e posibil ca o insectă care transportă
polen de la un trandafir să aterizeze tot pe un trandafir și
nu pe o margaretă? Ei bine, totul este organizat perfect de
Creatorul lumii: anumite tipuri de flori atrag doar unele insecte,
apoi insecta care gustă din nectarul unui trandafir vrea să-și com-
pleteze masa tot cu nectar de trandafir. Devine atașată de gustul
respectiv și este într-un fel chiar specialistă în aroma specifică.

Întreaga noastră viață, cu toate aspectele ei complexe, e în

atenția lui Dumnezeu. Creatorul nu doar că a realizat aducerea
noastră pe lume, ci este preocupat în permanență de noi și ne-a
înzestrat cu absolut tot ce era nevoie pentru o experiență depli-
nă, nu doar pentru supraviețuire. El vrea să ne bucurăm de nu-
anțe, nu doar de culori, și vrea să ne bucurăm de gust, nu doar
de cantitate. Așa cum peste tot în jurul nostru vedem detalii de
o complexitate impresionantă, și în ființa noastră există abilități
și capacități ce fac trăirile noastre foarte profunde. Când ajun-
gem să-L cunoaștem pe Dumnezeu chiar și printr-o mică expe-
riență, începem să înțelegem și să vedem iubirea Lui, atenția cu
care ne tratează și devenim atrași de El. Începe să ne placă totul
la El: caracterul Său, soluțiile Lui la probleme, bunătatea Lui etc.
După ce Îl cunoaștem, este foarte greu să ne mai placă altceva
și este imposibil să mai vrem un alt dumnezeu.
:
re
ca
Provo

Uită-te în jurul tău și vezi ce anume din ce există îți

transmite ideea că Dumnezeu te iubește.

359
 8 decembrie

„Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci

de veci; El va fi călăuza noastră până la moarte.” –
Psalmii 48:14

P
inguinii pot rămâne luni întregi într-o obscuritate aproape
totală, în largul mării, și să revină fără nicio eroare la co-
lonia lor și nu doar la colonia lor, ci exact la partenerul lor
de viață, la familia lor.

În firea fiecărui om există un simț al binelui și al răului. Prin con-

știința noastră, Dumnezeu ne ajută să alegem corect acțiunile
pe care le facem. Distingem între ideile bune și cele dăună-
toare, recunoaștem pericolul în anumite situații și chiar intu-
im anumite urmări. Noi numim acest lucru discernământ. Fără
discernământ, nu am putea distinge păcatul de sfințenie. Când
discernământul nostru nu funcționează prea bine, confundăm
sentimentele și ideile. Interpretăm în mod eronat anumite in-
formații dacă nu avem discernământ. Într-un fel, discernămân-
tul este echilibrul nostru. Fără el ne-am prăbuși dacă o forță
cât de mică ne-ar împinge. Această capacitate a ființei noastre
se întreține și se dezvoltă, dar se poate și atrofia. Dacă vom
tot lua decizii greșite, chiar dacă în conștiința noastră știm că
nu e bine, vom începe să devenim insensibili, apoi chiar să ne
placă să facem răul. Dacă atunci când luăm decizii respectăm
îndemnurile Duhului Sfânt prin conștiință, noi ne antrenăm pu-
terea de a discerne și vom alege corect.
:
re
ca
Provo

Ia gândește-te ce îndemn al conștiinței tale ai

ignorat în ultima vreme. Cere ajutor în rugăciune
dacă te simți ispitit.

360
 9 decembrie

„Da, mântuirea Lui este aproape de cei ce se tem

de El.” – Psalmii 85:9

C
lopoțelul asiatic are la capătul frunzelor niște clopoței
de culoarea aurului. În interior se găsește un nectar par-
fumat, o delicatesă. Însă e o adevărată capcană pentru
insecte, care alunecă și se îneacă tocmai în acel nectar.

Rareori ispita vine prezentată în ambalaj urât, respingător. De obi-

cei arată foarte plăcut și sună captivant. Orice păcat are o anu-
mită doză de plăcere și dulceață. De fapt, acesta este motivul
pentru care suntem atrași să facem ori să repetăm un păcat: plă-
cerea. Cele mai multe păcate sunt făcute din plăcere, nu din ne-
cesitate. Așa se justifică faptul că e nevoie de o educare perma-
nentă a plăcerilor noastre. Prin complăcere în pasiuni distructive
ajungem să devenim stăpâniți sau chiar dependenți de ele. Dar,
dacă atunci când știm că ceva este rău ori nu este după voia lui
Dumnezeu, refuzăm să facem greșeala, vom avea o biruință im-
portantă. Mintea noastră și chiar corpul nostru vor ști că e posibil
să lupți și să învingi păcatul. În orice situație ne-am afla, chiar de-
pendenți de păcat, Dumnezeu vrea să ne ierte și să ne scoată din
noroiul căderilor noastre. Trebuie să Îl rugăm stăruitor, și atunci
când ne reîntâlnim cu ispita, să nu întârziem, ci să plecăm ge-
nunchiul pentru a cere ajutor. Cu ispita nu este loc pentru glumă
sau pasivitate. Trebuie tratată cu seriozitate și cu rugăciune ori de
câte ori ea apare în gândul nostru sau în calea noastră.
:
re
ca
Provo

Fă o listă în mintea ta cu ispitele care tot revin și te

înving. Spune-i această listă doar lui Dumnezeu și
roagă-L zi de zi să te protejeze și să îți dea biruință.

361
 10 decembrie

„Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veți fi cu adevărat

slobozi.” – Ioan 8:36

U
nele plante au lujere lipicioase. Înfățișarea lor atrăgă-
toare îmbie insectele, care se trezesc lipite de tulpină.
Odată capturată, insecta devine hrană pentru plantă, va
fi acoperită de frunze și digerată.

Înainte de a cunoaște natura unor lucruri sau caracterul unor

persoane, ne atașăm de ele, și apoi devine foarte greu, une-
ori pare chiar imposibil, să ne mai detașăm. Atașamentul poate
veni treptat, dar, când dorim să încetăm relația cu o persoană
sau cu un obicei care ne afectează, nu mai este chiar atât de
simplu. Mai întâi ne găsim argumente să ne convingem că nu e
chiar atât de gravă situația. Apoi, după mai multe încercări, sim-
țim că nu avem voință atât de puternică și, de cele mai multe ori,
ajungem să renunțăm la luptă. Ne lăsăm acoperiți de vinovăție
și descurajare și acaparați de situația nefericită, considerând că
nu mai există ieșire. Totuși, există Cineva care e mai puternic de-
cât orice atracție și decât orice capcană în care ne-am prins sin-
guri sau ne-a încătușat Satana. El a fost ispitit și atras în curse ca
și noi, dar a rezistat. El cunoaște puterea ispitelor și știe că, fără
ajutor din partea Lui, nimeni nu poate birui. Eliberarea de orice
dependență, de orice obicei distructiv și de sub orice povară
este posibilă numai prin El. Este nevoie să Îl chemăm iar și iar în
ajutor. La astfel de rugăminți nu întârzie niciodată.

:
re
ca
Provo

Te sperie ceva din viața ta cu care te lupți și încă

nu ai biruit? Roagă-te astăzi de mai multe ori,
de fiecare dată când vine tentația sau când apar
descurajarea și vinovăția.

362
 11 decembrie

„Mai bine să cauți un adăpost în Domnul decât să

te încrezi în cei mari.” – Psalmii 118:9

A
stăzi nimeni nu poate scăpa de supravegherea sateli-
ților. Sistemele militare de spionaj pot vedea totul cu o
precizie necruțătoare, la o apropiere de circa un metru.
Ni se pot intercepta toate telefoanele. Putem fi urmăriți în de-
plasarea cu mașina sau când folosim aplicații conectate la ori-
ce rețea. Aparatele pe care le folosim sunt deja realizate în așa
fel încât oricine poate fi găsit.
Când ne confruntăm cu diferite dificultăți, primul gând este să
găsim pe cineva competent sau cu relații importante și să-i ce-
rem ajutorul în rezolvarea problemei. Cu cât persoana pe care o
cunoaștem este poziționată mai sus în societate, cu atât parcă
suntem mai liniștiți și avem mai multă încredere în evenimente-
le prin care trecem. Cu toate acestea, nu sunt puține situațiile
în care constatăm că oamenii, oricât de importanți și de bine-
voitori, au limitele lor. Chiar dacă au bani sau putere de decizie,
nu pot controla probleme de sănătate sau de suflet la care nu
pot avea acces. Din păcate, cele mai importante dificultăți ale
noastre sunt dintre cele pe care oamenii nu le pot soluționa.
Atunci realizăm că avem nevoie de intervenția Cuiva care știe
tot și poate infinit mai mult decât un om. Iar avantajul este că în
orice clipă Dumnezeu știe totul despre noi, știe unde suntem și
cu ce ne confruntăm. Spre bucuria noastră, El nu va folosi acest
lucru împotriva noastră ori ca să ne facă rău.
:
re
ca
Provo

Imaginează-ți că acum Dumnezeu te vede exact

unde ești. Cum te simți? Confortabil sau îngrijorat?

363
 12 decembrie

„Ne numim copii ai lui Dumnezeu. Și suntem.

Lumea nu ne cunoaște, pentru că nu L-a cunoscut
nici pe El.” – 1 Ioan 3:1

C
eilalți au dreptul să se aștepte din partea acelora care
pretind a fi creștini, conform Bibliei, să trăiască în integri-
tate, altruism și iubire față de alții.” – Ellen White
Nu ne obligă nimeni să pretindem ceva ce nu corespunde cu
realitatea. Dar, dacă pretindem un lucru, atunci acel lucru ne
va face responsabili și va trebui să punem în acord pretențiile
noastre cu statutul pe care ni-l asumăm. Spre exemplu, cineva
care se declară neștiutor într-un domeniu va face ca așteptări-
le în privința cunoștințelor lui să fie reduse, dar, dacă te declari
expert, așteptările vor fi foarte mari. Când mă declar copil al lui
Dumnezeu, cei de lângă mine își vor forma o anumită imagi-
ne despre persoana mea, cu așteptări foarte ridicate și chiar
cu exigențe speciale. Caracterul meu va trebui să dovedească
asemănări cu Dumnezeu și comportamentul meu va trebui să
corespundă cu acest statut. Poate vei zice că e mai bine să nu te
prezinți ca aparținând familiei lui Dumnezeu, și atunci nu ai obli-
gații. Dar nu aceasta este soluția. Este ideal să fim exact ceea ce
pretindem că suntem, dar chiar și Dumnezeu știe că noi putem
avea scăpări, drept pentru care a pregătit remediul și e gata să
ne ajute. Numai că ar trebui să cultivăm conștiența faptului că
oamenii din jur ne vor privi cu alți ochi atunci când vor ști că sun-
tem din cercul celor ce stau lângă Dumnezeu.
:
re
ca
Provo

Imaginează-ți azi că porți o etichetă vizibilă cu

expresia „copil al lui Dumnezeu”.

364
 13 decembrie

„Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul

și a cărui nădejde este Domnul! ” – Ieremia 17:7

L
aocoon, preot troian din Eneida lui Vergiliu, își declară
scepticismul cu privire la încrederea în oameni prin expre-
sia celebră: „Fie ce-o fi, mi-e teamă de greci, chiar și atunci
când ne dau daruri.”
Oamenii pot fi adeseori înșelători. Ne câștigă încrederea, apoi
ne trădează așteptările. Se întâmplă acest lucru din cauza ego-
ismului. Suntem buni și de încredere atâta timp cât nu ne costă
prea mult acest lucru, dar, dacă persoana noastră și interesul
nostru au de suferit, egoismul intră în funcțiune și ne face să
devenim reținuți sau trădători. Ne pasă mai mult de noi înșine
decât de celălalt. Ni se întâmplă uneori chiar să dăruim, dar o
facem în mod strategic, cu gândul că pierdem acum puțin, dar
vom câștiga mai mult la momentul potrivit. Ajutăm cu scopul
de a fi ajutați la rândul nostru. Este ca și cum am depune în-
tr-un cont sume mici pentru ca odată să scoatem o sumă mare.
Aproape orice om se gândește și la sine atunci când face ges-
turi pentru alții, indiferent că vorbim despre milă sau despre da-
ruri. Este aproape firesc să se întâmple așa, dar putem să ne
exersăm puțin câte puțin altruismul; adică să dăruim ori să fa-
cem ceva pentru acele persoane care nu vor putea vreodată să
ne returneze darul ori să facă ceva pentru noi. După ce facem
gesturi de altruism, vom simți mai întâi că parcă ne doare pier-
derea, apoi vom experimenta bucuria.
:
re
ca
Provo

Fă astăzi un gest de altruism față de cineva care nu

îți poate oferi nimic în schimb.

365
 14 decembrie

„Mă veți căuta, și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta

cu toată inima.” – Ieremia 29:13

T
elescopul a fost inventat de marele om de știință italian
Galileo Galilei, în secolul al XVII-lea. Ulterior, Galileo l-a
folosit în studierea spațiului și a descoperit planeta Jupi-
ter și cei patru mari sateliți ai ei, craterele de pe Lună și petele
de pe Soare.

În lumea noastră există lucruri atât de mici și atât de ascunse,

încât e nevoie de tehnică specială și instrumente sofisticate
pentru descoperirea și analizarea lor. Dar, pe de altă parte,
există în univers lucruri atât de mari, încât ar acoperi pământul
și totuși noi le putem vedea cu aparate care măresc imaginea
foarte mult din cauza distanței dintre noi și ele. Este extraordi-
nar faptul că noi avem posibilitatea să-L descoperim fără len-
tile și aparate scumpe pe Însuși Creatorul universului. El alege
să Se lase găsit de noi. O rugăciune este suficientă pentru ca
El să fie lângă noi. Dacă un om își dorește din inimă acest lucru,
va putea găsi prezența lui Dumnezeu în viața lui. Chiar dacă noi
nu știm cum să căutăm sau unde și chiar dacă mintea noastră
este limitată, vom putea să-L găsim, pentru că El declară că Se
lasă găsit de noi, iese pur și simplu în calea noastră. Dacă des-
chidem paginile Sfintei Scripturi, Îl vom găsi acolo. Dacă privim
în natură la fiecare plantă, vom vedea urme ale creativității Lui.
Peste tot sunt dovezi ale existenței și prezenței Sale.

:
re
ca
Provo

Dacă ai sentimentul că încă nu L-ai găsit, roagă-L

să vină în drumul tău și vei vedea că te va asculta.

366
 15 decembrie

„Lucrul acesta este cu neputință la oameni, dar

nu la Dumnezeu, pentru că toate lucrurile sunt cu
putință la Dumnezeu.” – Marcu 10:27

C
easul a apărut pentru prima dată în anul 1300, deși in-
strumente de măsurare a timpului existau din Antichi-
tate. Multă vreme, oamenii au împărțit doar perioada
luminată a zilei și se foloseau de poziția soarelui pe cer, res­
pectiv de umbra făcută de obiecte în anumite părți din zi.

Cunoașterea timpului și gestionarea lui au devenit esențiale în

momentul când s-a inventat programul. Programul, la rândul
lui, a apărut din nevioia de a pune în legătură diferite persoa-
ne cu responsabilități diferite în același spațiu. Așa au apărut
reperele orare și noțiunea de punctualitate. Am ajuns la o ca-
racteristică importantă, pe care unii oameni o dețin, iar alții o
ignoră. A fi punctual înseamnă să nu-i lași pe ceilalți să te aș-
tepte; înseamnă să nu dai peste cap programul altora și să îi
respecți pe cei cu care relaționezi, pe orice plan, profesional
sau personal. Cei mai mulți ne simțim deranjați de lipsa punc-
tualității autobuzului, a trenului sau a avionului, dar nu ne de-
ranjează când noi înșine uităm ora unei întâlniri sau momentul
când trebuia să facem ceva ori să fim undeva. O caracteristi-
că importantă a lui Dumnezeu este că Îi place ordinea și este
foarte punctual. Toate profețiile făcute de El s-au împlinit cu
exactitate, chiar și momentul jertfirii lui Isus.
:
re
ca
Provo

Cât de punctual reușești să fii? Poți face azi un

efort să nu întârzii nicăieri. Atenție, pentru a reuși,
ai nevoie să îți iei timp de rezervă înainte.

367
 16 decembrie

„Ei vor fi ai Mei, (...) Îmi vor fi o comoară deosebită

în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei
cum are milă un om de fiul său.” – Maleahi 3:17

K
ashmirul, localitatea de unde vine strălucitoarea și preți-
oasa stofă atât de căutată de creatorii de modă, era de-
numit „raiul”. Acum poate fi numit iad din cauza condiții-
lor de viață și economice.

Multe locuri sunt o sursă de bogăție, dar nu arată ca niște zone

bogate, înstărite. Mulți oameni dețin valori importante, însă nu
arată la exterior ca niște oameni foarte bogați sau inteligenți.
Nu întotdeauna ceea ce vedem la exterior coincide cu inte-
riorul. Zonele bogate în resurse pot fi exploatate de oameni
interesați numai de câștig, nu și de aspectul locului sau bunăs-
tarea lui. În zonele cu cele mai multe resurse petroliere, spre
exemplu, îi vei întâlni și pe cei mai bogați oameni ai planetei,
dar și pe cei mai săraci. În orașele cu cei mai mulți bani și ru-
lete, unde se câștigă enorm, îi vei găsi și pe cei mai decăzuți
dependenți de alcool sau droguri. Nu întotdeauna bogăția ma-
terială sau intelectuală este ceva bun pentru toți. Există genii
care trăiesc în ruină și pe stradă. Din acest motiv, este impor-
tant să ne rugăm pentru înțelepciunea de a putea administra
corect valorile noastre. Această înțelepciune vine numai de la
Duhul lui Dumnezeu.

:
re
ca
Provo

Fă un inventar al valorilor tale (materiale sau

intelectuale). Încearcă să vezi cât de bine
administrezi ce ai.

368
 17 decembrie

„«În locul acesta voi da pacea», zice Domnul

oștirilor.” – Hagai 2:9

S
teagurile albe la europeni simbolizează pacea, dar la
egipteni înseamnă doliu. Există multe alte simboluri care
au semnificații diferite de la o zonă la alta și de la o cul-
tură la alta.

Teritoriul în care este cea mai mare nevoie de pace este chiar
inima și mintea noastră. Oricâte bunuri materiale sau propri-
etăți de orice fel am avea, dacă nu avem pace, este inutil. În
inima noastră se duc cele mai mari lupte cu resentimentele,
cu temerile și cu nemulțumirile. În mintea noastră se frământă
cele mai multe întrebări și gânduri de vinovăție, de confuzie și
de neîmplinire. Acest spațiu al ființei noastre este fie sub auto-
ritatea lui Dumnezeu, dacă I l-am încredințat, fie sub autorita-
tea lui Satana, dacă nu ne-am pus la adăpostul lui Dumnezeu.
Satana nu face decât să aducă război, îngrijorare și frustrări. El
nu are nevoie de invitație specială și nu pleacă decât dacă noi
ne declarăm cu totul ai lui Dumnezeu. Acolo unde domnește
Dumnezeu, există liniște și bucuria vieții. Pacea care vine de
la El nu depinde nici de rezultate la examene, nici de perfor-
manțe salariale și nici de bunăvoința celorlalți. Unde aduce El
pacea, aceasta va dăinui.

:
re
ca
Provo

Ai pace în suflet? Dacă da, rămâi în legătură

cu Dumnezeu; dacă nu, atunci roagă-L să fie El
stăpânul vieții tale. El va aduce și pacea.

369
 18 decembrie

„De aceea și poate să mântuiască în chip

desăvârșit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin
El, pentru că trăiește pururea ca să mijlocească
pentru ei.” – Evrei 7:25

P
rimul ascensor cunoscut a fost construit sub domnia lui
Ludovic al XVI-lea, la Versailles, în 1703, și era folosit doar
de rege. Era considerat un privilegiu atât de mare, încât
ceilalți muritori nu aveau permisiunea nici măcar să îl priveas-
că.

Multe privilegii din această lume aparțin doar unei categorii de

oameni. Există titluri nobiliare, există ranguri academice sau clu-
buri de elită la care pot adera numai unii oameni, iar altora le este
refuzată apartenența. Pe vremea când Mântuitorul a fost pe pă-
mânt, era foarte răspândită diferența dintre categoriile de credin-
cioși. Unii erau considerați favorizați și superiori numai pentru că
aparțineau anumitor categorii, iar alții, orice ar fi făcut, nu puteau
fi socotiți nici măcar demni să stea la aceeași masă cu primii. În
toată activitatea Lui, Isus a dărâmat aceste bariere și a transmis
un adevăr, acela că toți oamenii, fără nicio diferență, pot fi mân-
tuiți. El a spus că există iertare și acceptare pentru oricine crede
în El. Fariseii și oamenii religioși ai vremii nu au fost prea încântați.
Aveau sentimentul că, dacă și alții pot fi mântuiți, ei vor avea de
pierdut. Însă planul lui Dumnezeu este să-i salveze pe toți.

:
re
ca
Provo

Isus vrea să mijlocească și pentru tine. Spune-I

orice vinovăție sau păcat care te apasă.

370
 19 decembrie

„Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.” –

Ieremia 31:33

D
omnul va lucra cu putere în favoarea acelora care stau
neclintiți pentru ceea ce este drept. Va fi și cu urmașii
Săi, oriunde s-ar afla aceștia. Prezența Sa îi va mângâia și
susține. În timpul de strâmtorare, cei aleși ai Săi vor sta neclin-
tiți de partea Lui. Satana, cu toată oștirea lui, nu poate distruge
nici pe cel mai slab dintre sfinții lui Dumnezeu.” – Ellen White

Strâmtorarea are multe conotații. În definiția clasică ne imagi-

năm că va veni un timp îndepărtat când, pe neașteptate, la o
comandă generală, creștinii vor începe să fie prigoniți. Ne mai
imaginăm că vom fi cu toții la un loc și că, ținându-ne de mâini,
vom rezista eroic. În realitate, noi suntem testați în mod perso-
nal. Fiecare dintre noi trece prin situații când credința devine
piatră de încercare și are de ales între a renunța la ea și a pier-
de un câștig pe plan profesional, financiar sau de altă natură.
Experiențele personale se pot transforma oricând în încercări
ale credinței și chiar ocazii de prigoană. Dumnezeu vrea să fim
pregătiți pentru astfel de momente. El vrea ca și astăzi, dacă va
apărea o astfel de situație, să ne fie alături și să ne dea biruință.
Nu este o idee deplasată aceea de a-L ruga în fiecare zi pe
Dumnezeu să ne fie sprijin. Roagă-L așadar și acum.

:
re
ca
Provo

Privește în jurul tău și vezi ce anume din ce ai pe

lângă tine poate trăda faptul că ești copil al lui
Dumnezeu.

371
 20 decembrie

„Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii

ai lui Dumnezeu” – Matei 5:9

Î
n procesul comunicării, 55% îi revine limbajului corporal,
37%, vocii (ritm și ton) și numai 8% cuvintelor purtătoare de
informație. Fără să fim conștienți, noi transmitem mult mai
mult fără cuvinte decât vorbind. În mod instinctiv noi obser-
văm mai mult limbajul corporal decât ceea ce ni se spune.

Uneori ne simțim provocați de atitudinea unor persoane, fără ca

aceste persoane să ne fi spus niște cuvinte supărătoare. Oare
de ce? Fiindcă cele mai multe lucruri deranjante nu au nevoie
de cuvinte. Spre exemplu, simpla apariție a cuiva ne transmite
dacă acea persoană este arogantă sau modestă. Gesturile cui-
va pot spune dacă se dă mare sau dacă spune adevărul. Antipa-
tiile au la bază simțăminte, și nu logica vorbelor. Prima impresie
contează foarte mult, chiar înainte ca noi să deschidem gura și
să rostim vreo frază. Când mergem să ne angajăm ori să facem
o cerere, suntem foarte atenți la ținută, la gesturi și la atitudine.
În relațiile noastre suntem, sau ar trebui să fim, foarte atenți la
ceea ce transmitem involuntar, chiar și atunci când nu vorbim.
Noi transmitem mult prin ceea ce postăm pe pagina noastră
de socializare, prin anturajul cu care ne afișăm, prin lucrurile pe
care le purtăm sau le deținem. Din păcate, pierdem de multe
ori din cauza aparențelor, care sunt mult mai grăitoare decât
mesajul pe care vrem să îl spunem prin cuvinte.
:
re
ca
Provo

Gândește-te ce anume te deranjează la

persoanele care îți sunt antipatice. Oare ai și tu
acele lucruri în comportamentul tău?

372
 21 decembrie

„Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului și cei ce

vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci
ca stelele în veac și în veci de veci.” – Daniel 12:3

D
in cantitatea imensă de informație, primită de creier,
doar 126 de biți pe secundă sunt recepționați în mod
conștient, restul fiind apanajul subconștientului!

Se știe că noi folosim foarte, foarte puțin din capacitatea noas-

tră și în fiecare zi descoperim tot mai multe secrete cu privire
la complexitatea ființei umane. Suntem uimiți când întâlnim pe
cineva care e capabil să efectueze operații matematice concu-
rând cu un calculator sau când cineva poate învăța mai mul-
te limbi străine. E adevărat că avem de-a face cu excepții, însă
trebuie să recunoaștem că, dacă am depune mai mult efort și
dacă am fi mai consecvenți, am atinge noi înșine performanțe
mult superioare celor de acum. Există însă un fel de înțelepciu-
ne care nu are legătură cu cărțile și cu școala, ci ține de rela-
ția omului cu Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu prezent în viața
cuiva Se manifestă și sub forma unei înțelepciuni ca aceea pe
care a primit-o Solomon. Acest fel de înțelepciune se manifestă
atât în deciziile personale, cât și în relație cu ceilalți. Un astfel de
înțelept poate fi model și mentor pentru cei de lângă el, poate
să-i conducă și pe ceilalți pe calea spre Împărăția lui Dumne-
zeu. Această înțelepciune se cere și se primește de sus.

:
re
ca
Provo

Roagă-te astăzi în mod special pentru a primi

înțelepciune.

373
 22 decembrie

„Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune

nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele.” – Mica 7:7

Î
n 1262, Roger Bacon a descoperit proprietatea lentilelor de
a ajuta vederea, dar primii ochelari funcționali au fost in-
ventați abia 20 de ani mai târziu în Florența, Italia, de către
Alessandro di Spina. Nu întotdeauna cel care a făcut o des-
coperire științifică este și cel care a inventat ceva folositor pe
baza acelei descoperiri.

Deși pare simplu să spui: „Voi privi spre Domnul”, în realitate

nu e chiar așa. În primul rând, ce înseamnă să privești spre
Domnul, din moment ce nu e o persoană vizibilă pentru ochiul
omenesc? Unde este Domnul ca să privim spre El? În mod si-
gur nu este vorba despre o privire obișnuită, cum privești un
obiect. A privi spre Dumnezeu este o acțiune spirituală bazată
pe credință. Nu este nevoie să ne îndreptăm ochii spre un loc,
într-o direcție anume sau spre o reprezentare sugestivă. Inima
noastră este creată în așa fel, încât, atunci când ne rugăm, ea
știe să se adreseze lui Dumnezeu, iar El aude. El este acolo
unde e nevoie de prezența Lui. Îl putem vedea sau simți cu
ajutorul unor capacități sufletești. Studierea Cuvântului oferă
claritate gândurilor noastre și ne luminăm în multe aspecte,
inclusiv cu privire la Dumnezeu. Meditația la ceea ce am citit și
contemplarea caracterului lui Hristos sunt cel mai bun antre-
nament pentru vederea noastră spirituală.
:
re
ca
Provo

Citește un capitol, oricare, din cartea Viața lui Iisus.

Meditează apoi la ceea ce ai citit.

374
 23 decembrie

„Domnul este cu tine, viteazule!” – Judecătorii 6:12

P
e insula Kildim din nordul Uniunii Sovietice se află un lac
neobișnuit. El este alcătuit din cinci straturi de apă: apă
dulce, apă puțin sărată, apă sărată, apă de culoare roșie
și apă saturată cu hidrogen sulfurat. În fiecare strat de apă al
acestui lac trăiesc cele mai felurite vietăți: pești de apă dulce,
meduze, crustacee, pești marini pitici, stele-de-mare etc.

Moise a cerut să Îl vadă pe Dumnezeu și a fost oarecum refu-

zat, pentru siguranța lui. Un om nu poate să Îl vadă pe Dumne-
zeu și apoi să rămână în viață. Situația de păcătoșenie și decă-
dere în care se află omul face imposibil acest contact. Așa că
Dumnezeu este nevoit să ni Se adreseze și să ne contacteze
de la distanță și prin mijloace care ne păstrează în siguranță.
Ne vorbește prin cuvintele Scripturii, prin mesaje transmise
prin oameni inspirați, prin minunile din jurul nostru în natură,
chiar și prin istorie. Există multe moduri prin care putem avea
legătură cu El și putem afla despre iubirea Lui. Experiențele
noastre personale sunt o modalitate foarte eficientă prin care
El ni Se arată. Minunile Lui de ocrotire, vindecare și călăuzire
sunt gesturi prin care ne declară dragostea. Cea mai bună ves-
te e că iubirea Lui este veșnică și necondiționată.

:
re
ca
Provo

Știi pe cineva care nu prea e convins de iubirea lui

Dumnezeu? Oferă-i o dovadă că Dumnezeu are o
iubire cu totul specială.

375
 24 decembrie

„În ziua în care Te-am chemat, Te-ai apropiat și ai zis:

«Nu te teme!» Doamne, Tu ai apărat pricina sufletului
meu, mi-ai răscumpărat viața!” – Plângerile 3:57,58

C
angurii folosesc coada pentru echilibru, așa că, dacă ridi-
căm coada unui cangur de la pământ, el nu va mai putea
sări. Ei pot atinge o viteză maximă de peste 65 de kilome-
tri pe oră. Cangurul poate face un salt de 3 metri în înălțime și 7,6
metri în lungime. Femelele-cangur pot determina sexul puilor
lor. De asemenea, ele își pot întârzia sarcina în funcție de factorii
de mediu, pentru a mări șansele ca puiul să supraviețuiască.

Uneori ne întrebăm cum ar fi fost dacă ne-am fi născut cu o sută

de ani mai înainte sau dacă ar urma să ne naștem peste două-
zeci de ani. Și, după ce analizăm puțin, ajungem la concluzia că
e cel mai bine așa cum s-a întâmplat. Poate nu ne-am fi adaptat
atât de ușor la o lume ce urmează sau la una care era atât de
primitivă. Pentru fiecare om Dumnezeu pregătește șanse de a
fi împlinit chiar în condițiile în care se naște. El poate interveni și
schimba chiar și situațiile în care cineva se naște într-un context
vitreg. Îi putem cere ajutor în orice privință. El nu doar că este
disponibil, ci știe și cel mai bun mod în care să ne ajute. Nimic
niciodată nu Îl poate lua prin surprindere, nimic nu-L poate de-
zechilibra pe Dumnezeu. Cu viteza cu care noi rostim rugăciu-
nea, El deja poate trimite răspunsul la ea. Uneori nici nu avem
timp să încheiem ruga, și El deja răspunde.
:
re
ca
Provo

Privește calendarul recent și încercuiește o zi în

care știi sigur că ai primit un răspuns concret la o
rugăciune.

376
 25 decembrie

„Cum mângâie pe cineva mama sa, așa vă voi

mângâia Eu; da, veți fi mângâiați.” – Isaia 66:13

C
ăldura corpului se pierde mai repede în apă decât în aer.
De aceea rața are cam 11 000 de pene, în timp ce păsă-
rile care nu trăiesc în apă au circa 5 000.

Ne simțim bine în compania multor persoane și căutăm antura-

jul lor. Dar atunci când trecem prin momente mai delicate sau
suntem triști, am vrea să fie lângă noi cineva care ne-a convins
că îi pasă. Nimeni nu face acest lucru mai bine decât părinții
noștri, în special mama. Chiar dacă nu are puteri supranaturale,
în mângâierea și în manifestările mamei găsim alinare și asigu-
rarea că totul va fi bine. Când Dumnezeu Își descrie gesturile pe
care vrea să le facă pentru noi, Se compară cu o mamă. Este
cea mai apropiată ilustrare a compasiunii și a grijii pe care ne-o
poartă. Ar vrea să mergem la El cu orice problemă a noastră și
să ne fie cel mai apropiat sprijin. Nu a respins pe nimeni dintre
cei care L-au căutat și I-au cerut ajutorul. Este lângă noi chiar și
în cele mai negre momente. Înțelege temerile și frământările
prin care trecem și face tot ce e necesar pentru binele nostru
de acum și pentru binele nostru veșnic. Mâna Lui este mereu
aproape și este întinsă ori să ne scoată din căderile noastre, ori
să ne mângâie și să ne aline durerile. Prin rugăciune, noi așezăm
mâna noastră în palma Lui.

:
re
ca
Provo

Dacă părinții tăi trăiesc, spune-le cât de mult

înseamnă pentru tine mângâierea lor și ajutorul pe
care ți l-au oferit până acum.

377
 26 decembrie

„Oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.” –

Ioel 2:32

E
ste privilegiul nostru să venim la El cu îndrăzneală sfân-
tă. Pe măsură ce Îi cerem, cu sinceritate, să-Și reverse
lumina peste noi, El ne va auzi și ne va răspunde. Dar noi
trebuie să trăim în armonie cu rugăciunile noastre. Ele nu ne
sunt de niciun folos dacă umblăm contrar lor.” – Ellen White

A trăi în armonie cu rugăciunile noastre înseamnă să păs-

trăm nu doar în timpul rugăciunii atitudinea de respect față de
Dumnezeu și disponibilitatea ca El să Se poată manifesta în
viața noastră obișnuită. Dacă în timpul rugăciunii ne gândim
la El cu respect și încredere, trebuie să facem acest lucru și
atunci când nu suntem pe genunchi. Dacă în timpul rugăciu-
nii suntem umili și conștienți de nevrednicia noastră, trebuie
să avem aceeași atitudine și când lucrăm sau vorbim. Dacă Îl
rugăm pe Dumnezeu să intervină în viața noastră, trebuie să
trăim în așa fel încât El să nu Se simtă respins ori nevoit să Se
retragă din cauza comportamentului nostru voit sau în urma
alegerilor noastre conștiente spre rău. Într-un fel mai profund,
nu Dumnezeu este Cel care Își limitează răspunsurile și ajuto-
rul, ci chiar noi, prin apropierea sau îndepărtarea de El. Astăzi,
când te rogi, ai grijă ca Dumnezeu să știe și să aibă acordul tău
de a face parte din deciziile și viața ta obișnuită.

:
re
ca
Provo

Fă o listă scurtă cu câteva nume pentru care să te

rogi astăzi.

378
 27 decembrie

„Atunci lumina ta va răsări ca zorile și vindecarea

ta va încolți repede; neprihănirea ta îți va merge
înainte și slava Domnului te va însoți.” – Isaia 58:8

O
amenii nu percep lumina UV fiindcă lungimea de undă
a luminii ultraviolete nu este vizibilă ochiului uman. În
schimb, majoritatea insectelor au capacitatea de a ve-
dea razele ultraviolete. Lumina UV este folosită de criminaliști
pentru a vedea ceea ce nu se poate percepe cu ochiul liber.
Când lumina cade pe un material, energia acesteia afectează
atomii din acel material. În cazul metalului, atomii absorb lumi-
na (de aceea nu poate trece prin el). În cazul sticlei, atomii nu
pot absorbi lumina, ceea ce face ca aceasta să pătrundă ușor.

De obicei, nopțile sunt motiv de teamă și, în cele mai multe ca-
zuri, abia așteptăm să apară zorii dimineții. Pentru oamenii care au
diferite suferințe sau care fac de pază pe timpul nopții, venirea di-
mineții este o mare bucurie. În lupta omului cu păcatul, perioade-
le în care nu reușește să biruie răul sunt asemenea întunericului.
Speranța dispare, puterile se consumă și este nevoie ca o lumină
puternică să risipească norii de îndoială și de teamă. Lumina care
ne salvează de fiecare dată este Isus Hristos. El a venit în lume ca
să lumineze pe orice om. Așa cum l-a izbăvit pe poporul Lui din
întunericul Egiptului, la fel vrea să facă și pentru omul de astăzi,
să ne elibereze și să ne lumineze orizontul. Privirea noastră, chiar
dacă neclară, trebuie ațintită spre Dumnezeu.
:
re
ca
Provo

Privește cum trece lumina prin sticla de la fereastră

și amintește-ți că Dumnezeu poate pătrunde în cele
mai întunecate colțuri ale vieții tale.

379
 28 decembrie

„El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina

și dreptul tău ca soarele la amiază.” – Psalmii 37:6

D
acă țipi timp de 8 ani, 7 luni și 6 zile, poți să produci sufi-
cientă energie pentru a fierbe o ceașcă de ceai. (E greu
de crezut că merită să faci asta.)

În multe situații suntem tentați să ridicăm tonul – când ne de-

ranjează cineva, când cineva nu înțelege sau când simțim ne-
voia să ne impunem. Șefii țipă la angajați, părinții țipă la copii,
profesorii țipă la elevi. Rezultatul cel mai vizibil atunci când ci-
neva țipă este că o altă persoană se enervează, lucrurile esca-
ladează și se ajunge la conflicte, nu la clarificarea situației. În
afara situațiilor de urgență, când un țipăt poate fi salvator, nu
sunt prea multe ocaziile în care este o idee bună să țipăm. To-
tuși, noi o facem. Oare de ce? Pentru că ne grăbim. Pentru că
este mai greu să fim înțelegători și calmi în situații complicate.
Pentru că vrem să fim auziți și luați în serios. Gândește-te că
din aceleași motive țipă și ceilalți la tine. Încearcă să-i înțelegi
când simți că îți vine să țipi și tu la ei. Poate o abordare mai cal-
mă și pe un ton mai scăzut ar tempera furia și ar clarifica mai
mult ceea ce pare a fi grav.

:
re
ca
Provo

Dacă astăzi vei simți că vrei să țipi la cineva, fă o

pauză și numără până la zece, apoi, dacă mai simți
nevoia, țipă.

380
 29 decembrie

„Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe

unde vei merge.” – Geneza 28:15

D
e ce nu se udă păsările de la ploaie? Pentru că penele
lor sunt acoperite de un strat de grăsime secretată de
o glandă aflată la coadă. În timpul toaletei de diminea-
ță, pasărea își întinde cu ciocul grăsimea pe toate penele. Așa
devin impermeabile.

La fel ca aceste ființe create de Dumnezeu, fiecare dintre noi

are în apropiere de el o sursă de „grăsime” pe care o poate fo-
losi drept protecție. În unele prezentări, Cuvântul lui Dumnezeu
(cele două Testamente) este asemănat cu măslinul din care
curge ulei. În vechime, uleiul de măslin era o sursă de hrană,
era monedă, era leac tămăduitor și era un mijloc de câștigare a
existenței. Dumnezeu ne poate proteja pretutindeni și în orice
zi dacă acceptăm să ne învăluim în protecția cuvintelor Lui,
dacă ne încărcăm zilnic cu ceva atât de puternic și de valoros
care nu se contopește cu mizeria din lume, care nu se spală la
atingerea superficialității, a imoralității sau a banalității. Cine se
apropie în fiecare zi de Cuvântul lui Dumnezeu rămâne conec-
tat la puterea Lui și este astfel protejat în permanență. Pentru
tine este un efort prea mare să citești zilnic măcar puțin din
Cuvântul Lui? Ai vrea să fii protejat de ceva mai puternic decât
răutatea din lume? Alege Biblia!

:
re
ca
Provo

Se apropie un an nou. Alege un plan de citire a

Bibliei și citește zilnic măcar un capitol. Marchează
capitolele citite.

381
 30 decembrie

„Oricine crede în El nu este judecat.” – Ioan 3:18

Î
n statul Arizona, cine taie un cactus riscă 25 de ani de în-
chisoare și este împotriva legii să refuzi a-i da apă unei per-
soane însetate.

Cunoaștem fiecare dintre noi persoane dificile, incomode.

Sunt oameni care, prin fiecare vorbă a lor, simt nevoia să în-
țepe pe cineva. Mereu au de comentat la orice, mereu critică
orice gest și parcă sunt revoltați împotriva tuturor. Uneori ți-ai
dori ca acei oameni să nu mai fie, să dispară. Ai vrea să îi adune
Dumnezeu într-o țară, pe o planetă doar a lor. Cu toate aces-
tea, ei există, sunt printre noi (în cazul în care nu suntem chiar
noi acești oameni) și oarecum ne pun răbdarea și caracterul
la încercare. Biblia spune că va fi un timp când lucrurile rele
vor fi separate de cele bune și oamenii răi vor fi separați de cei
buni (neghina va fi separată de grâu), dar, deocamdată, aceste
două categorii trebuie să existe împreună. Poate pentru că unii
oameni răi vor fi influențați în bine și vor fi salvați; poate unii
oameni buni au nevoie să-și desăvârșească răbdarea și carac-
terul. Cert este că noi avem șansa de a fi în categoria celor ce
iubesc, a celor ce fac fapte de dărnicie și a celor ce iartă când
li se greșește. Asemănarea cu Mântuitorul este o șansă pentru
noi și un exercițiu perfect pentru pregătirea noastră. Și să nu
uităm că toți oamenii sunt copiii lui Dumnezeu. El ne iubește
la fel de mult.
:
re
ca
Provo

Aceasta este penultima zi din an. Gândește-te la

o faptă bună pe care ai tot amânat-o. Acum este
momentul să o faci.

382
 31 decembrie

„Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” – Apocalipsa 21:5

E
ste un curent foarte la modă: restaurarea obiectelor
vechi și preluarea lor într-o casă nouă. Se recondițio-
nează obiecte de mobilier, veselă, aparatură casnică
veche, unelte, obiecte de artă și decor. Din mobilierul vechi
se realizează variante moderne foarte reușite. Un lucru însă
este esențial în cazul mobilierului din lemn vechi. Trebuie să fie
foarte bine verificat și curățat de insectele dăunătoare, așa-zi-
sele carii. Aceste insecte pot locui în interiorul lemnului perioa-
de foarte lungi de timp și pot săpa tunele în interior. La ieșirea
lor din lemn se instalează în alte obiecte din lemn, invadând
astfel toată casa. Este de preferat să arunci un astfel de obiect
infestat decât să încerci restaurarea lui.

În viața noastră interioară există un tezaur de amintiri, de ex-

periențe și valori de care ne-am atașat și care au făcut cuib în
inima noastră. Noi am vrea să preluăm din aceste lucruri și în
viața cea nouă pe care o începem cu Dumnezeu, dar această
dorință este una periculoasă, distructivă chiar. Sămânța strică-
ciunii ne va pune în pericol viitorul. Dacă avem locuri care ne
ispitesc, mai bine le ocolim complet. Dacă sunt obiecte sau
experiențe care ne atrag spre cădere, mai bine le evităm cu
desăvârșire. Noi nu suntem în stare să învingem ceva ce al-
tădată ne-a dominat, prin urmare, cel mai înțelept este să nu
transferăm acel ceva ispititor în noua viață alături de Isus. Nu
prelua în noul an ceva ce te-a condus la păcat anul acesta!
e:
r
ca

Fă o evaluare a anului care se încheie și

Provo

mulțumește-I lui Dumnezeu pentru binecuvântările

primite și pentru ajutorul oferit de El în momente de
încercare. Roagă-L să vină cu tine mai departe.

383