Sunteți pe pagina 1din 35

1

TEST 1

1. Asistentul medical are obligatia de a lua consimtamantul de la urmatoarele


persoane:
a. pacient constient si cu discernamant critic
b. rudele de gradul 1 ale unui pacient inconstient
c. rudele unui pacient in stare grava, inconstient
d. rudele de gradul 1 ale unui pacient constient
e. rudele de gradul 2 care insotesc un pacient fara discernamant critic.
R: a, b.

2. Tipurile de diagnostic nursing sunt:


a. diagnosticul medical
b. diagnosticul de boala
c. diagnosticul actual
d. diagnosticul potenţial
e. diagnosticul posibil
R: c, d, e.

3. Accidentele transfuzionale si posttransfuzionale sunt:


a. incompatibilitate de grup O, A, B.
b. pneumotorax
c. tamponada cardiaca
d. hemoliza intravasculara
e. nici un raspuns corect
R: a, d.

4. Soluţiile cristaloide utilizate pentru hidratarea si mineralizarea organismului


sunt:
a. soluţia izotona de NaCl
b. soluţia Ringer
c. Dextranul 70
d. Dextranul 40
e. Plasma uscata
R: a, b.

5. Soluţiile coloide utilizate pentru reechilibrarea volemica sunt:


a. soluţia hipertona de glucoza
b. soluţia Ringer
c. Dextranul 70
d. Soluţia de bicarbonat de sodiu 1,4%
e. Serul fiziologic
R: c.

6. Toracocenteza:
a. este stabilirea unei legaturi cavitatea pleurala si mediul exterior prin
intermediul unui ac de puncţie
b. are scop explorator
2

c. are scop evacuator


d. stabileste o legatura între cavitatea pericardica si mediul exterior prin
intermediul unui ac de puncţie
e. poate determina pneumotorax
R: a, b, c, e.

7. Puncţia pericardica:
a. înseamna patrunderea cu un ac în cavitaţile cordului
b. reprezinta patrunderea cu un ac în cavitatea pleurala
c. este legatura stabilita printr-un ac de puncţie între cavitatea peritoneala si
exterior
d. este patrunderea cu un ac în cavitatea pericardica
e. stabileste legatura între cavitatea pericardica si atriul drept
R: d

8. Paracenteza:
a. se numeste si puncţie peritoneala
b. este o metoda de tratament în ascitele masive
c. se contraindica la bolnavii cu ascita
d. stabileste o legatura între cavitatea peritoneala si un organ cavitar
intraabdominal
e. este patrunderea cu un ac de puncţie într-un organ cavitar intraabdominal
R: a, b.

9. In timpul puncţiei peritoneale, asistenta are urmatorul rol:


a. patrunde cu trocarul în caitatea peritoneala
b. izoleaza locul puncţiei cu un câmp steril
c. efectueaza o mica incizie prin piele cu bisturiul
d. recolteaza probe sterile de laborator
e. reevalueaza pacientul din 20 în 20 de minute
R: b, d.

10. Accidentele paracentezei sunt:


a. colaps
b. hipertensiune arteriala
c. hemoragie interna
d. hipertensiune arteriala
e. soc anafilactic
R: a, c.

11. Ingrijirea bolnavului dupa puncţia peritoneala consta în:


a. monitorizarea permanenta a bolnavului
b. asezarea în poziţie de decubit ventral
c. asezarea în poziţie sezând
d. plimbarea bolnavului prin salon în primele 30 de minute dupa puncţie
e. administrarea de antialgice
R: a

12. Independent de felul si natura instrumentelor, ele trebuie sa corespunda


unor criterii generale, comune tuturor sondelor, astfel:
a. vârful sondelor trebuie sa fie ascuţit pentru a putea sa patrunda usor
3

b. sondele nu se sterilizeaza deoarece se deterioreaza


c. suprafaţa sondelor trebuie sa fie perfect neteda
d. materialul in care este confecţionat trebuie sa fie moale
e. suprafaţa sondelor trebuie sa prezinte asperitaţi
R: c.

13. Spalatura gastrica pe sonda nazogastrica se poate efectua:


a. la bolnavii comatosi
b. la bolnavii comatosi, dupa asigurarea cailor respiratorii
c. la bolnavii constienţi
d. la bolnavii cu fractura de baza de craniu
e. la bolnavii cu traumatisme faciale grave
R: b, c.

14. Accidentele care pot surveni în cazul spalaturii gastrice sunt:


a. patrunderea sondei în calea aeriana
b. perforaţia intestinului subţire
c. pneumotorax
d. tamponada cardiaca
e. patrunderea sondei în stomac
R: a.

15. Tubajul duodenal:


a. se poate efectua cu o sonda nazogastrica
b. permite o apreciere a funcţiei cailor biliare extrahepatice
c. se executa pentru a decomprima distensia gastrica
d. se efectueaza cu scopul de a realiza spalatura gastrica
e. se efectueaza pentru a opri o hemoragie digestiva superioara
R: b.

16. Sondajul vezical:


a. este indicat în retenţia acuta de urina
b. reprezinta introducerea sondei vezicale în uretra
c. se efectueaza cu bolnavul în decubit lateral stâng
d. nu necesita masuri riguroase de asepsie
e. este contraindicat la femeia gravida
R: a.

17. Diagnosticele medicale asociate întâlnite la adolescent datorita încrederii


de a fi invulnerabil pot fi:
a. politraumatism
b. intoxicaţie acuta etanolica
c. traumatism cranio-cerebral sever
d. fractura de coloana vertebrala cervicala
e. nici un raspuns corect
R: a, b, c, d.

18. Intervenţiile nursing în caz de degeratura sunt:


a. se aseaza pacientul într-un loc cald
b. se încalzeste bine aria degerata
c. se îndeparteaza flictenele
4

d. se maseaza zonele degerate


e. se administreaza treptat bauturi calde si dulci
R: a, e.

19. Anhidroza se defineste ca fiind:


a. socul caloric
b. o tulburare hidro-electrolitica
c. absenţa sudoraţiei în ambianţa calda
d. o forma particulara de insolaţie
e. sincopa de caldura
R: c.

20. Termoliza se realizeaza prin:


a. radiaţie
b. frison
c. conducţie
d. cresterea tonusului musculaturii striate
e. cresterea tonusului musculaturii netede
R: a, c.

21. Conducţia se refera la:


a. transferul de caldura prin contact
b. transferul de caldura din aproape în aproape
c. pierderea de caldura prin iradiere
d. termogeneza
e. gradul de încalzire al corpului
R: a.

22. Vomica reprezinta:


a. eliminarea de secreţii gastrice în cantitate redusa
b. varsaturi repetate
c. eliminarea de secreţii traheo-bronsice în cantitate mare
d. senzaţie de greaţa
e. reflux gastro-esofagian
R: c.

23. Tulburarile defecaţiei sunt reprezentate de:


a. sindromul diareic
b. modificarile de culoare ale scaunului
c. incontinenţa de materii fecale
d. constipaţia
e. tenesmele rectale
R: c, e.

24. Polakiuria reprezinta:


a. micţiuni rare si reduse cantitativ
b. micţiuni frecvente si reduse cantitativ
c. eliminarea urinei cu dificultate si durere
d. micţiuni predominant nocturne
e. lipsa de control a sfincterelor vezicale
R: b.
5

25. Intervenţiile nursing la pacientul cu sincopa sunt:


a. se aseaza în poziţie sezând
b. se administreaza hemisuccinat de hidrocortizon i.v.
c. se administreza calciu
d. se aseaza în decubit dorsal
e. se monitorizeza funcţiile vitale
R: d, e.

26. Durerea coronariana:


a. are caracter constrictiv
b. poate iradia în mandibula
c. se poate însoţi de graţa si varsaturi
d. poate fi declansata de efortul fizic
e. nici un raspuns corect
R: a, b.

27. La pacientul dispneic:


a. se administreaza oxigen
b. se monitorizeza permanent funcţiile vitale
c. se administreaza sedative
d. se asigura o alimentaţie bogata în proteine
e. se poate efectua testul de effort
R: a, b.

28. Adjuvanţii cailor aeriene sunt:


a. masca faciala
b. calea orofaringiana
c. tripla manevra Saffar
d. sonda nazofaringiana
e. intubaţia orotraheala
R: b, d.

29. Pipa orofaringiana:


a. se utilizeaza la pacientul constient
b. permite aspiraţia secreţiilor
c. este un mijloc de oxigenare a pacientului
d. este un adjuvant al cailor aeriene
e. este o metoda de intubare orotraheala
R: b, d.
6

TEST 2

1. Care din urmatoarele afirmaţii referitoare la tusea si expectoraţia din


bronsita cronica sunt
corecte ?
a. tusea si expectoraţia apar în majoritatea zilelor, cel puţin 3 luni pe an
b. exista tuse si expectoraţie cel puţin 2 ani consecutiv
c. sputa este frecvent purulenta si în cantitate mai mare de 100 ml
d. se datoreaza hipersecreţiei de mucus
e. se datoreaza unei pleurezii asociate

2. Hipocratismul digital poate sa apara în urmatoarele afecţiuni:


a. bronsita cronica cu poliglobulie secundara
b. traheobronsita acuta
c. astmul bronsic alergic
d. cancerul bronhopulmonar
e. endocardita infecţioasa

3. Bronhopneumopatia cronica obstructiva ( BPCO ) cu predominenţa bronsitei


cronice se
caracterizeaza prin:
a. dispnee, ca simptom principal
b. aspect cianotic- buhait
c. infecţii respiratorii frecvente
d. poliglobulie
e. hipoxemie cu hipercapnie

4. Care din urmatoarele afirmaţii sunt reale referitor la examenul sputei ?


a. fibrele elastice nu apar în sputa în caz de abces pulmonar
b. macrofagele alveolare confirma originea bronsica
c. eozinofilele nu apar în sputa în caz de bronsita cronica
d. spiralele Curshmann si cristalele Charchot-Leyden pot sa apara în sputa
în caz de astm bronsic alergic
e. celulele neoplazice pot fi absente în sputa, în cancerele pulmonare
periferice

5. Manifestarea de dependenţa cea mai frecventa în bronsiectazie este:


a. bronhoreea purulenta
b. hemoptizia
c. tusea seaca
7

d. tusea productiva mucoasa


e. durerea toracica

6. Care din urmatorii factori pot declansa accesul de astm bronsic ?


a. praful de casa
b. alergatul
c. stress emoţional acut
d. cotrimoxazol (biseptol)
e. fumatul pasiv

7. Alegeţi argumentele anamnestice în favoarea diagnosticului de astm


bronsic alergic la
acarieni:
a. antecedente familiale de astm bronsic alergic la praful de casa
b. recrudescenţa simptomelor în sezoanele polenice
c. cresterea frecvenţei acceselor de astm bronsic în perioadele reci
d. accesul de astm bronsic nu apare dupa un efort fizic mediu
e. reapariţia accesului de astm bronsic în cursul expunerii la praf de casa

8. Manifestarea de dependenţa principala în criza de astm bronsic este:


a. tusea seaca
b. tusea productiva purulenta
c. anxietatea
d. sughiţul
e. dispneea expiratorie paroxistica

9. Care din urmatoarele gesturi terapeutice pot fi incriminate în declansarea la


adult a unui
acces sever de astm bronsic (stare de rau astmatic) ?
a. abuz de simpatomimetice administrate inhalator
b. suprimarea brusca a corticoterapiei
c. corticosteroizi administraţi intravenos
d. administrarea ketotifenului ( zaditen ) per os
e. hiposensibilizarea specifica

10. Care din urmatoarele situaţii se asociaza cu un risc crescut de cancer


bronhopulmonar ?
a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani)
b. convieţuirea cu un mare fumator (peste 20 de ani)
c. expunerea profesionala îndelungata la azbest
d. expunerea profesionala la uraniu (mineri)
e. sedentarismul

11. La pacientul cu insuficienţa respiratorie acuta, prima masura pe care


trebuie sa o
aplice nursa este:
a. administrarea de oxigen
b. administrarea de antibiotice
c. administrarea de expectorante
d. administrarea de antitermice
e. psihoterapia
8

12. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevarate în legatura cu lichidul pleural
dintr-o
pleurezie serofibrinoasa tuberculoasa?

a. poate fi serohemoragic
b. conţine bacil Koch ( BK ) în peste 60 % din cazuri
c. conţine limfocite peste 80 %
d. se poate resorbi spontan
e. se reface rapid dupa toracenteza evacuatorie

13. Care din urmatoarele afirmaţii referitoare la testul tuberculinic sunt reale ?
a. injectare hipodermica
b. citirea rezultatului se face la 72 ore
c. reacţia pozitiva are diametrul de peste 10 mm
d. testul negativ la tuberculina exclude diagnosticul de TBC pulmonara
e. virajul tuberculinic înseamna un prim test pozitiv, urmat de un al doilea cu
rezultat
negativ
14. Criza de astm bronsic se diferenţiaza de accesul de astm cardiac, în
special, prin caracterul
dispneei care în criza de astm bronsic este:
a. dispnee inspiratorie
b. dispnee cu tahipnee
c. dispnee cu ortopnee extrema, sufocanta
d. dispnee expiratorie cu bradipnee
e. dispnee cu polipnee

15. Administrarea de morfina este contraindicata în urmatoarele afecţiuni:


a. accesul de astm cardiac
b. criza de astm bronsic
c. edemul pulmonar acut cardiogen
d. infarctul miocardic acut
e. BPCO acutizata

16. Administrarea de medicamente expectorante este contraindicata în:


a. hemoptizie
b. bronhopneumonie
c. criza de astm bronsic
d. BPCO acutizata
e. bronsiectazie

17. La pacientul cu hemoptizie nu se administreaza:


a. medicaţie anticoagulanta per os
b. heparina
c. medicaţie hemostatica
d. trombostop
e. aspirina

18. La pacientul cu BPCO acutizata este contraindicata administrarea de:


a. bronhodilatatoare
9

b. oxigen
c. hemisuccinat de hidrocortizon
d. morfina
e. beta – blocante

19. La pacientul în stare de stop cardio-respirator primeaza urmatoarele


masuri:
a. reanimarea circulatorie
b. normalizarea diurezei ( de urgenţa )
c. reanimarea respiratorie
d. normalizarea tensiunii arteriale
e. normalizarea temperaturii

20. Sediul durerii în angina pectorala stabila (de efort ) este cel mai frecvent:
a. epigastric
b. retrosternal
c. interscapular
d. abdominal
e. toracic posterior

21. Care sunt masurile de urgenţa care se aplica în edemul pulmonar acut
cardiogen:
a. oxigenoterapie
b. sângerare (venesecţie)
c. morfina
d. furosemid intravenos
e. propranolol intravenos

22. Edemul pulmonar acut cardiogen se însoţeste de tuse productiva cu


expectoraţie:
a. mucoasa
b. muco-purulenta
c. purulenta
d. spumoasa ( rozata )
e. purulenta cu striuri sanguine

23. In cursul atacului de edem pulmonar acut cardiogen, manifestarea de


dependenţa
principala a pacientului consta în:
a. poziţie în decubit lateral stâng
b. poziţie în decubit dorsal
c. dispnee expiratorie
d. poziţie în decubit lateral drept
e. ortopnee sufocanta cu senzaţie de “moarte iminenta”

24. Prevenirea crizelor de angor pectoris stabil se va asigura prin:


a. beta blocante
b. beta blocante asociate cu nitraţi retard
c. beta blocante asociate cu inhibitori calcici
d. angioplastie transluminala
e. fibrinolitice
10

25. In tahicardia paroxistica ventriculara prin supradozaj digitalic se pot


administra:
a. saruri de potasiu
b. xilina
c. fenitoin
d. furosemid
e. digoxin

26. Care sunt diureticele care se caracterizeaza prin lipsa eliminarii de potasiu:
a. furosemid
b. nefrix
c. spironolactona (aldactona)
d. diuretice antialdosteronice
e. diuretice de ansa

27. Semnele si simptomele ( manifestari de dependenţa ) de tamponada


cardiaca pot sa apara
în:
a. endocardita bacteriana subacuta
b. pericardita lichidiana (neoplazica, bacilara)
c. infarctul miocardic acut
d. pericardita acuta virala
e. cordul pulmonar cronic decompensat

28. Diagnosticul pozitiv în accesul anginos este susţinut de urmatoarele


elemente:
a. bolnavul este anxios, imobil
b. arata cu întreaga palma localizarea durerii
c. prezenţa frecventa a tulburarilor de ritm cardiac
d. tensiunea arteriala usor scazuta
e. bradicardie

29. “Poziţia mahomedana” adoptata spontan de catre pacient, este


caracteristica pentru
urmatoarele afecţiuni:
a. stenoza mitrala
b. infactul miocardic acut
c. angina pectorala în criza
d. pleurezia lichidiana
e. pericardita lichidiana masiva

30. Principalul factor de risc în apariţia si agravarea arteriopatiei obliterante


aterosclerotice este:
a. hipertensiunea arteriala
b. expunerea la frig si umezeala
c. fumatul
d. vârsta înaintata
e. consumul de alcool (etilismul cronic)

31. Complicatiile precoce ale infarctului de miocard sunt


11

a. pericardita
b. tulburarile de ritm ventriculare
c. insuficienţa cardiaca congestiva
d. edemul pulmonar acut cardiogen
e. embolii periferice

32. Arteriopatia obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare este mai


frecventa la:
a. barbaţi fumatori ( peste 40-50 ani )
b. femei fumatoare ( peste 40-50 ani )
c. barbaţi fumatori ( sub 40 ani )
d. barbaţi fumatori ( sub 30 ani )
e. barbaţi nefumatori ( peste 40-50 ani )

33. Complicaţiile hipertensiunii arteriale esenţiale (cu valori mari) pot fi:
a. disecţia de aorta
b. encefalopatia hipertensiva acuta
c. embolia pulmonara
d. accident vascular cerebral
e. edemul pulmonar acut cardiogen

34. Manifestarea de dependenţa principala în stadiile iniţiale ale arteriopatiei


obliterante
aterosclerotice este:
a. cianoza picioarelor
b. atrofia musculaturii membrelor inferioare
c. atrofia unghiilor picioarelor
d. durerea sub forma de claudicaţie intermitenta
e. absenţa pilozitaţii gambelor

35. Patognomonice pentru simptomatologia stenozei aortice sunt elementele:


a. durerea precordiala
b. sincopa de efort
c. dispneea de efort
d. palpitaţiile rapide regulate
e. palpitaţiile rapide neregulate

36. Hipertensiunea arteriala secundara de cauza medicamentoasa poate fi


produsa de
a. contraceptive orale
b. furosemid
c. corticosteroizi
d. nefrix
e. digoxin

37. Factorii majori de risc pentru cardiopatia ischemica includ:


a. sedentarismul
b. hipertensiunea arteriala
c. obezitatea
d. hipercolesterolemia
e. antecedentele heredocolaterale cardiovasculare
12

38. Profilactic, la pacienţii cu risc de tromboza venoasa profunda se


administreaza:
a. antiagregante plachetare
b. tonicardiace
c. diuretice
d. anticoagulante
e. vasodilatatoare

39. In faza de prespitalizare la pacientul în stare de soc cardiogen intervenţia


principala a
nursei presupune:
a. administrarea de diuretice
b. resuscitarea cardio-respiratorie
c. administrarea de lichide per os
d. administrarea de vasodilatatoare
e. administrarea de antitermice

40. Poziţia pacientului în stare de soc cardiogen trebuie sa fie:


a. la marginea patului
b. în decubit lateral stâng
c. în decubit lateral drept
d. în decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 30º
e. asezat în fotoliu

41. Manifestarea de dependenţa principala care atrage atenţia nursei asupra


infarctului
miocardic acut este:
a. hipertensiunea arteriala
b. febra
c. varsaturile bilioase
d. durerea precordiala prelungita, atroce, cu stare de agitaţie
e. epigastralgiile nesistematizate

42. Pentru prevenirea aritmiilor ventriculare majore în infarctul miocadic acut


se administreaza:
a. antibiotice
b. bronhodilatatoare
c. calciu gluconic intravenos
d. xilina
e. sedative

43. La pacientul cu insuficienţa cardiaca congestiva dieta este:


a. hipersodata
b. hiperlichidiana
c. hiperkaliemica
d. hiposodata
e. hiperglucidica

1.a,b,d. 2. a,d,e. 3. b,c,d,e. 4. b,d,e. 5. a. 6. a,b,d,e. 7. a,e. 8. e. 9. a,b,e.


10. a,b,c,d. 11. a. 12. a,c,d.
13

13. b,c. 14. d. 15. b,e. 16. a. 17. a,b,d,e. 18. d,e. 19. a,c,d. 20. b. 21.
a,b,c,d. 22. d. 23. e. 24. a,b,c.
25. a,b,c. 26. c,d. 27. b. 28. a.b,d. 29. e. 30. c. 31. a,b,d,e. 32. a. 33.
a,b,d,e. 34. d. 35. a,b,c. 36. a,c.
37. b,d. 38. a,d. 39. b. 40. d. 41. d. 42. d. 43. d.

TEST 3
14

1. Care sunt cele mai numeroase glande ale pielii?


a. Glandele sudoripare apocrine
b. Glandele sudoripare ecrine
c. Glandele sebacee

2. Care din urmatoarele afirmaţii referitoare la herpesul recurent este falsa?


a. Numarul leziunilor este mai mic, în comparaţie cu primoinfecţia herpetica
b. Localizarea cea mai frecventa este la buze si în regiunea genitala
c. Leziunile se vindeca mult mai încet decât în primoinfecţia herpetica
d. Recidivele sunt declansate de infecţii generale, medicamente
imuodepresive, stres
e. Herpesul genital constituie poarta de intrare pentru alte infecţii sexual
transmisibile

3. La care din urmatoarele boli întâlnim un placard eritematos, dureros,


asimetric (localizat de o parte a
corpului, oprindu-se la nivelul liniei mediane), cu buchete de vezicule pe
suprafaţa sa?
a. Carcinom spinocelular
b. Sifilis secundar
c. Herpes zoster
d. Herpes simplex
e. Psoriazis vulgar

4. Care din urmatoarele situaţii nu creste riscul producerii infecţiilor


bacteriene?
a. Hiperhidroza
b. Pansamentul ocluziv
c. Pastrarea integritaţii învelisului cutanat
d. Scaderea puterii de aparare antimicrobiana a gazdei
e. Igiena defectuoasa

5. Care din urmatoarele boli reprezinta infectarea glandelor apocrine?


a. Furunculul antracoid
b. Sicozisul stafilococic
c. Furunculul “malign” al feţei
d. Hidrosadenita
e. Ectima

6. Care din urmatoarele boli este definita ca o dermo-hipodermita streptococica


acuta?
a. Intertrigo streptococic
b. Impetigo
c. Edemul Quincke
d. Erizipelul
e. Furunculoza

7. Care din urmatoarele boli este cauzata de stafilococul auriu?


a. Kerion Celsi
b. Erizipelul
c. Furunculul antracoid
15

d. Ulcerul venos
e. Sicozisul micotic

8. La care din urmatoarele afecţiuni este prezenta crusta melicerica?


a. Onicomicoza
b. Impetigo
c. Pitiriazisul versicolor
d. Foliculita superficiala stafilococica
e. Psoriazisul vulgar

9. Care este perioada de incubaţie a scabiei?


a. 3-4 saptamâni
b. 3-4 luni
c. Câteva ore, datorita transmiterii rapide, fiind boala foarte contagioasa

10. Care din urmatoarele forme de scabie este întâlnita la persoanele cu


raspuns imunologic slab (leucemii,
SIDA etc) ?
a. Scabia nodulara
b. Scabia clasica
c. Scabia norvegiana

11. Care din urmatoarele medicamente nu se foloseste pentru tratarea unui


copil cu vârsta sub 5 ani, bolnav
de scabie?
a. Unguentul cu sulf
b. Benzoatul de benzil
c. Sprayul scabicid Spregal
d. Unguentul cu hexaclorciclohexan-lindan

12. Care din urmatoarele boli se manifesta clinic prin placi eritemato-
edematoase, pruriginoase, fugace
(persista câteva minute sau ore si dispar fara a lasa semne)?
a. Eczema
b. Ftiriaza pubiana
c. Urticaria
d. Microsporia
e. Tinea corporis

13. Care din urmatoarele afirmaţii referitoare la eczema de contact (alergica)


este incorecta?
crustificare, descuamare si lichenificare
c. Aceasta eczema este frecventa în context profesional
d. Poate fi cauzata de cromaţi, nichel, cobalt, medicamente, cauciuc etc.

14. În care din urmatoarele boli emisia de sânge este un important mijloc
terapeutic?
a. Sifilis, pentru reducerea numarului de treponeme
b. Herpes zoster
c. Porfiria cutanata tardiva
d. Lupusul eritematos cronic
16

e. Infecţia HIV, pentru a întârzia afectarea sistemului nervos central

15. Care din urmatoarele cancere cutanate este cel mai grav?
a. Carcinomul bazocelular
b. Melanomul
c. Carcinomul spinocelular

16. Care este tratamentul de elecţie al cancerelor cutanate?


a. Fototerapia
b. Terapia cu antibiotice cu spectru larg
c. Alimentaţia echilibrata în principii nutritivea. Apare imediat dupa prima
expunere la substanţa puternic iritanta
b. În evoluţie, eczema poate parcurge urmatoarele stadii: eritematos,
veziculos, zemuire,
crustificare, descuamare si lichenificare
c. Aceasta eczema este frecventa în context profesional
d. Poate fi cauzata de cromaţi, nichel, cobalt, medicamente, cauciuc etc.

14. În care din urmatoarele boli emisia de sânge este un important mijloc
terapeutic?
a. Sifilis, pentru reducerea numarului de treponeme
b. Herpes zoster
c. Porfiria cutanata tardiva
d. Lupusul eritematos cronic
e. Infecţia HIV, pentru a întârzia afectarea sistemului nervos central

15. Care din urmatoarele cancere cutanate este cel mai grav?
a. Carcinomul bazocelular
b. Melanomul
c. Carcinomul spinocelular

16. Care este tratamentul de elecţie al cancerelor cutanate?


a. Fototerapia
b. Terapia cu antibiotice cu spectru larg
c. Alimentaţia echilibrata în principii nutritive
d. Excizia tumorii cu margine de siguranţa
e. Biopsia cancerului pentru precizarea diagnosticului

17. Caror bolnavi li se recomanda contenţia elastica?


a. Bolnavilor cu arterita
b. Bolnavilor cu insuficienţa venoasa cronica
c. Bolnavilor cu sclerodermie sistemica

18. Care este perioada medie de incubaţie în sifilis?


a. 3 zile
b. 3 luni
c. 3 saptamâni

19. La care din urmatoarele forme de lues este prezent constant sifilomul?
a. Sifilis latent
b. Sifilis primar
17

c. Sifilis secundar

20. Care din urmatoarele cancere cutanate se poate dezvolta pe o cheilita


cronica keratozica?
a. Melanomul
b. Carcinomul bazocelular
c. Carcinomul spinocelular

RASPUNSURI CORECTE GRILE COMPLEMENT SIMPLU


1. b
2. c
3. c
4. c
5. d
6. d
7. c
8. b
9. a
10. c
11. d
12. c
13. a
14. c
15. b
16. d
17. b
18. c
19. b
20. c
18

TEST 4

1. Vomica cu aspect macroscopic purulent poate aparea în:


a. pneumonia franca lobara
b. abcesul pulmonar
c. chistul hidatic pulmonar
d. pleurezia purulenta
e. infarctul pulmonar
Raspuns corect: b

2. Dispneea paroxistica expiratorie apare în:


a. emfizem pulmonar
b. sindromul de condensare pulmonara neretractila
c. tuberculoza pulmonara
d. sindromul de revarsat pleural lichidian
e. accesul de astm bronsic
Raspuns corect: e

3. Simptomul cardinal al insuficienţei ventriculare stângi este:


a. anorexia
b. greaţa
c. dispneea
d. hepatalgia
e. somnolenţa diurna
Raspuns corect: c

4. Absenţa pulsului arterial la nivelul extremitaţilor este caracteristica:


a. tromboflebitei superficiale
b. insuficienţei mitrale
c. insuficienţei aortice
d. stenozei mitrale
e. sindromului de ischemie arteriala
Raspuns corect: e

5. Polakiuria reprezinta:
a. cresterea numarului de micţiuni/24 ore însoţita de cresterea volumului urinar
b. cresterea numarului de micţiuni/24 ore fara cresterea volumului urinar
c. imposibilitatea golirii vezicii printr-o micţiune spontana
d. eliminarea dificila a urinii
e. inversarea raportului normal nictemeral al micţiunilor
19

Raspuns corect: a

6. Cefaleea din meningite:


a. nu este însoţita de febra
b. debuteaza rapid, este intensa si persistenta
c. este însoţita de fotofobie
d. nu este însoţita de redoarea cefei
e. este însoţita de varsaturi

Raspuns corect: b,c,e

7 Migrena se caracterizeaza prin:


a. sediu unilateral
b. caracter pulsatil
c. febra
d. fotofobie
e. greaţa
Raspuns corect: a,b,d,e

8. Transpiraţia cu caracter exploziv apare în:


a. coma hipoglicemica
b. hipotiroidism
c. infarct miocardic acut
d. hemoragii digestive masive
e. anemie feripriva
Raspuns corect: a,c,d

9. Hipotermia poate aparea în:


a. hipertiroidism
b. coma barbiturica
c. intoxicaţia cu cocaina
d. intoxicaţia cu morfina
e. expunere prelungita la frig
Raspuns corect: b,c,d,e

10. Sincopa se caracterizeaza prin:


a. pierdere brusca si tranzitorie a constienţei
b. incapacitatea menţinerii ortostatismului
c. durata mai mare de cinci ore
d. revenire tardiva la o stare de constienţa normala
e. revenire rapida la o stare de constienţa normala
Raspuns corect: a,b,e

11. Faciesul hipotiroidian se caracterizeaza prin:


a. piele subţire si umeda
b. aspect inexpresiv
c. piele îngrosata si palida
d. buze groase
20

e. exoftalmie bilaterala
Raspuns corect: b,c,d

12. Midriaza bilaterala apare în:


a. intoxicaţia cu ciuperci
b. lues
c. intoxicaţia cu atropina
d. anemia feripriva
e. pneumonia acuta
Raspuns corect: a,c

13. Cianoza adevarata:


a. este o coloraţie brun-roscata a tegumentelor
b. este o coloraţie albastra-violacee a pielii si mucoaselor
c. este determinata de scaderea hemoglobinei reduse în sângele capilar sub 5
g/dl
d. este determinata de cresterea hemoglobinei reduse în sângele capilar peste
nivelul critic de 5
g/dl
e. apare în insuficienţa renala
Raspuns corect: b,d

14. Pruritul generalizat poate aparea în:


a. uremie
b. diabet zaharat
c. sindrom de colestaza
d. dermatoze alergice
e. pediculoza
Raspuns corect: a,c,d

15. Petele hemosiderozice:


a. apar în insuficienţa arteriala cronica
b. apar în insuficienţa venoasa cronica
c. sunt dispuse la nivelul feţei
d. sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare
e. au o culoare brun-cenusie
Raspuns corect: b,d,e

16. Scadere ponderala cu apetit pastrat apare în:


a. neoplasme
b. hipertiroidie
c. diabet zaharat
d. anorexia mentala
e. boala Cushing
Raspuns corect: b,c

17. Edemul alergic (edemul Quincke):


a. este cianotic, dur si nepruriginos
b. se instaleaza brusc
c. este alb-rozat, moale si usor pruriginos
d. este localizat îndeosebi la nivelul feţei
21

e. poate interesa limba si epiglota, putând genera asfixie acuta


Raspuns corect: b,c,d,e

18. Durerea articulara din artroze:


a. este meteorosensibila
b. apare dupa efort fizic
c. apare în cursul mobilizarii
d. este neînsoţita de limitarea miscarilor
e. este însoţita de prezenţa cracmentelor
Raspuns corect: a,b,c,e

19.Sindromul hemoragic cutaneomucos se caracterizeaza prin:


a. petesii
b. echimoze
c. gingivoragii
d. vezicule
e. epistaxis
Raspuns corect: a,b,c,e

20. Hemoptizia nu apare în:


a. emfizem pulmonar
b. tuberculoza pulmonara
c. infarct pulmonar
d. stenoza mitrala
e. astm bronsic
Raspuns corect: a,e

21. Durerea toracica cauzata de fracturile costale este:


a. accentuata de respiraţie
b. accentuata de efort
c. neaccentuata de efort
d. accentuata de tuse
e. obiectivata prin presiune digitala
Raspuns corect: a, b, d, e

22. Turgescenţa jugularelor apare în:


a. insuficienţa cardiaca dreapta
b. insuficienţa cardiaca stânga
c. hepatita cronica
d. pericardita constrictiva
e. sindromul de ischemie arteriala acuta
Raspuns corect: a,d

23. Durerea de natura pericardica:


a. nu este accentuata de tuse si deglutiţie
b. este accentuata de miscarile toracelui
c. cedeaza în repaus
d. cedeaza la administrarea de nitroglicerina sublingual
e. apare în pericarditele acute uscate
Raspuns corect: b,e
22

24. Inspecţia pacientului cu insuficienţa cardiaca dreapta releva:


a. ortopnee
b. cianoza generalizata
c. turgescenţa jugularelor
d. prezenţa edemelor declive
e. paloare generalizata
Raspuns corect: b,c,d

25. Pacientul cu insuficienţa cardiaca stânga poate prezenta:


a. dispnee
b. tuse seaca
c. spute hemoptoice
d. cianoza perioronazala
e. simptome datorate stazei viscerale abdominale
Raspuns corect: a,b,c,d

26. Aspectul de “limba saburala”:


a. desemneaza o limba rosie si depapilata
b. apare în deshidratare
c. apare în stari febrile
d. apare în anemia Biermer
e. desemneaza limba cu depozite de culoare alb-galbuie
Raspuns corect: b,c,e

27. Macroglosia poate aparea în:


a. acromegalie
b. hipertiroidism
c. mixedem
d. ulcer gastric
e. rectocolita ulcerohemoragica
Raspuns corect: a,c

28. Hematemeza poate aparea în:


a. gastrite hemoragice
b. cancer de rect
c. ruptura varicelor esofagiene
d. cancer gastric
e. ulcer gastroduodenal
Raspuns corect: a,c,d,e

29. Durerea din ulcerul gastric:


a. apare la aproximativ 1-2 ore postprandial
b. poate fi calmata de varsatura
c. are caracter de “foame dureroasa”
d. nu are caracter sezonier
e. apare la aproximativ 5-6 ore postprandial
Raspuns corect: a,b

30. Disfagia din cancerul esofagian este


a. resimţita imediat dupa înghiţire
b. progresiva
23

c. recent instalata
d. o disfagie veche
e. cu caracter pasager
Raspuns corect: a,b,c

31. Pirozisul este:


a. o senzaţie de constricţie toracica
b. o senzaţie de arsura retrosternala
c. calmat de ingestia alimentelor fierbinţi
d. accentuat de primodecubitul nocturn
e. însoţit frecvent de regurgitari gastrice
Raspuns corect: b,d,e

32. Regurgitarea esofagiana:


a. este neînsoţita de greaţa
b. este însoţita de greaţa
c. are caracter acid
d. are conţinut alimentar si salivar
e. este însoţita de contractura musculaturii abdominale
Raspuns corect: a,d

33. Tenesmul rectal poate aparea în:


a. cancerul colonului ascendent
b. cancerul de rect
c. rectite
d. metroanexita stânga
e. fisuri anale
Raspuns corect: b,c,d,e

34. Poliuria:
a. este o tulburare de micţiune
b. este o tulburare de diureza
c. reprezinta cresterea volumului urinar peste 2000ml/24 ore
d. reprezinta cresterea numarului de micţiuni/24 ore
e. apare dupa hemoragii masive
Raspuns corect: b,c
24

TEST 5

1. Îmbatrânirea determina:
A. Rigidizarea peretelui toracic.
B. Scaderea sensibilitaţii chemoreceptorilor din sinusurile carotidiene.
C. Cresterea capacitaţii pulmonare de aparare.
D. Conservarea funcţiei ventilatorii.
E. Cresterea mortalitaţii prin BPCO.
R: A, B, E

2. Suprafaţa totala a plamânului, la vârsta a treia este redusa cu:


A. Peste 20%.
B. Peste 30%.
C. Peste 40%.
D. Peste 50%.
E. Peste 60%.
R: B

3. Scaderea capacitaţii vitale si a fluxului expirator maxim apare:


A. Dupa 40 de ani.
B. Dupa 50 de ani.
C. Dupa 60 de ani.
D. Dupa 70 de ani.
E. Dupa 80 de ani.
R: A

4. Complicaţiile infecţioase ale gripei la vârstnici sunt reprezentate de:


A. Pneumonii interstiţiale.
B. Supuraţii bronsice.
C. Pleurite.
25

D. Pneumonii bacteriene.
E. Pleurezii purulente.
R: B, D, E

5. Urmatoarele criterii impun internarea pacienţilor vârstnici cu gripa într-un


serviciu de terapie intensiva:
A. Frecvenţa respiratorie peste 30/min.
B. PaO2 sub 80 mmHg.
C. Starea de soc cu oligoanurie.
D. Necesitatea respiraţiei asistate.
E. Frecvenţa cardiaca peste 80/min.
R: A, C, D

6. Afecţiunile neoplazice sau hipogamaglobulinemiile, la vârstnicii spitalizaţi


favorizeaza:
A. Pneumonia stafilococica.
B. Pneumonia streptococica.
C. Pneumonia pneumococica.
D. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa.
E. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae.
R: D

7. Cea mai frecventa forma de bronsita cronica la vârstnici este:


A. Bronsita cronica simpla.
B. Bronsita cronica purulenta.
C. Bronsita cronica astmatiforma.
D. Bronsita cronica mucoasa.
E. Bronsita cronica seroasa.
R: B

8. Febra ridicata (39 - 40 grade), însoţita de frison sau frisoane repetate, se


poate întâlni si la vârstnici în:
A. Pneumoniile acute bacteriene.
B. Pielonefritele acute.
C. Bronsita cronica acutizata.
D. Infecţiile urinare joase.
E. Bronsiectaziile infectate.
R: A, B

9. Stenoza arterei oftalmice din evoluţia arteritei temporale duce la:


A. Dureri oculare sau orbitale.
B. Pierderi tranzitorii ale vederii.
C. Cefalee difuza.
D. Dureri la deglutiţie.
E. Îngustarea câmpului vizual.
R: A, B, E

10. La subiecţii vârstnici infarctul miocardic acut poate fi relevat de:


A. O stare de astenie fizica intensa, aparent neexplicata.
B. Tuse seaca, iritativa.
C. Subfebrilitaţi prelungite.
26

D. Edem pulmonar acut cardiogen.


E. Scaderea glicemiei.
R: A, D

11. Doua cauze de HTA secundara la vârstnici sunt mai frecvente:


A. HTA endocrina.
B. HTA renoparenchimatoasa.
C. HTA renovasculara.
D. HTA neurogena.
E. HTA iatrogena.
R: B, C

12. Urmatoarele preparate antihipertensive sunt de evitat la pacienţii


vârstnici:
A. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei.
B. Neurosimpaticoliticele.
C. Blocantele canalelor de calciu.
D. Guanedinele.
E. Betablocantele neselective.
R: B, D, E

14. Involuţia aparatului digestiv la vârstnici presupune:


A. reducerea numarului de celule cu rol în absorbţie.
B. Cresterea tonusului sfincterian.
C. Cresterea fluxului sanguin destinat tubului digestiv.
D. Diminuarea motilitaţii gastro-intestinale.
E. Coborârea planseului pelvin.
R: A, D, E

15. Regurgitarile nazale lichidiene, aspiraţia traheala, raguseala sunt


consecinţa:
A. Disfagiei joase.
B. Disfagiei înalte.
C. Disfagiei mediu situate.
D. Tulburarilor de deglutiţie frecvente la vârstnici.
E. Incontinenţei cardiei.
R: B

16. În infarctul mezenteric durerea foarte intensa poate predomina în:


A. Hipogastru.
B. Flancuri.
C. Periombilical.
D. Fosele iliace.
E. regiunea lombara.
R: B, C, D, E

17. Varsaturile din infarctul mezenteric pot fi:


A. Lichidiene.
B. Bilioase.
C. Sanguinolente.
D. Fecaloide.
27

E. Cu aspect poraceu.
R: B, C, D

18. Aportul redus de apa la vârstnici favorizeaza:


A. Hiperkaliemie.
B. Hipokaliemie.
C. Hipernatremie.
D. Hiponatremie.
E. Hipercalcemie.
R: C

19. Incontinenţa urinara de gradul IV la vârstnici presupune:


A. Pierderi de urina la stranutat.
B. Pierderi de urina la tusit.
C. Pierderi de urina în clinostatism.
D. Pierderi de urina în repaus, dar numai în ortostatism.
E. Pierderi de urina la miscari rapide.
R: C

20. Reducerea excreţiei renale la vârstnici este determinata de:


A. Diminuarea progresiva a numarului de nefroni.
B. Scaderea fluxului sanguin renal.
C. Cresterea filtrarii glomerulare.
D. Cresterea secreţiei tubulare.
E. Alterarea reabsorbţiei tubulare.
R: A, B, E
28

TEST 6

2. Ocluziile intestinale dinamice pot fi :


a. Mecanice
b. Organice
c. Reflexe
d. Toate raspunsurile de mai sus
e. Nici un raspuns de mai sus nu este corect.
R–c

3. Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate


de :
a. Pierderi hidroelectrolitice mari
b. ,,Colici de lupta’’ exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent
obstacolului
c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulaţia sanguina
parietala
d. Necroza intestinala
e. Perforaţie intestinala.
R–a

4. Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt


reprezentate de :
a. Nisa
29

b. Ascensionarea hemidiafragmului stâng


c. Opacitate la nivelul hipocondrului stâng
d. Imagini hidroaerice
e. Pneumoperitoneu subdiafragmatic
R–d

5. ,,Sindromul peritonitic’’ comun peritonitelor acute difuze prezinta


urmatoarele elemente clinice
esenţiale:
a. varsaturile si diareea
b. sughiţul si varsaturile
c. durerea si varsaturile
d. durerea si contractura abdominala
e. diareea si sughiţul.
R–d

6. Cauzele cele mai frecvente de pancreatita acuta sunt :


a. Infecţiile virale (urlian, Koksakie)
b. Bolile metabolice (hiperlipidemia familiala)
c. Litiaza biliara si alcoolismul
d. Traumatismele
e. Bolile endocrine (hiperparatiroidismul).
R–c

7. Care dintre afirmaţiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acuta


sunt adevarate?
a. Necroza sterila trebuie tratata pe cale chirurgicala, percutanata sau mixta
b. Necroza si colecţiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicala,
percutanata sau mixta
c. Puncţia ghidata a ţesutului pancreatic sanatos
d. Antibioterapia sistemica precoce
e. Sfincterotomie endoscopica.
R–b

8. Care dintre afirmaţiile privind tratamentul formelor necomplicate de


pancreatita acuta sunt
adevarate?
a. Nu necesita spitalizare
b. Dozajul repetat al enzimelor pancreatice
c. Ileusul si varsaturile cu deshidratare extracelulara justifica reechilibrarea
hidroelectrolitica
d. Tratarea durerilor cu AINS (salicilaţi)
e. Neutralizarea mediatorilor inflamaţiei cu antagonisti de citokine.
R–c

9. Colecistita cronica litiazica asociaza din punct de vedere clinic urmatoarele


sindroame:
a. Sindrom de retenţie biliara si sindrom depresiv
b. Sindromul insuficienţei pancreatice exocrine si sindrom anemic
c. Sindrom dureros si sindrom dispeptic
d. Sindrom de iritaţie peritoneala si sindrom Boerhaven
30

e. Sindrom Mallory-Weiss si sindrom Menetrier.


R–c

10. Complicaţiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt:


a. Piocolecistita acuta
b. Pancreatita acuta de etiologie biliara
c. Migrarea calculilor în CBP
d. Degenerescenţa maligna a veziculei biliare
e. Nici una de mai sus
R–c

11. Formele anatomopatologice de colecistita acuta sunt urmatoarele, cu


excepţia:
a. Colecistita acuta catarala (hidropica)
b. Colecistita acuta gangrenoasa
c. Colecistita acuta reziduala scleroatrofica
d. Hidropsul vezicular
e. Colecistita acuta flegmonoasa
R –d

12. Diagnosticul pozitiv de colecistita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor


elemente, cu excepţia:
a. Antecedente de litiaza
b. Sindrom infecţios: febra, frisoane, leucocitoza
c. Semne de retenţie biliara: subicter, icter
d. Debutul durerilor în flancul stâng cu iradiere postero-inferioara
e. Colecist palpabil, aparare musculara localizata, bloc inflamator.
R–d

13. Forma clasica de litiaza a caii biliare principale (CBP) prezinta urmatorul
tablou clinic:
a. Durere, varsaturi si inapetenţa
b. Febra, frison si stare generala alterata
c. Durere, febra, icter
d. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre si varsaturi
e. Frisoane, pirozis, eructaţii
R–c

14.Cauza determinanta a infecţiilor chirurgicale este reprezentata de o serie de


germeni patogeni ,
din care cei mai importanţi sunt:
a. taenia echinococus
b. salmonella
c. stafilococul auriu
d. streptococul
e. gonococul
R : c, d, e

19. Semnele clinice locale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentate de:
a. rubor ( roseaţa)
31

b. limfangita
c. adenita
d. ascensiunea termica
e. dolor (durerea)
R:a,e

20. Semnele clinice generale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentat de:
a. frisonul
b. tahicardia
c. alterarea starii generale
d. fluctuenţa
e. functio laessa
R : a, b, c

21. Faza supurativa a abcesului cald se caracterizeaza prin urmatoarele


elemente clinice:
a. edem inflamator
b. accentuarea tumefacţiei
c. fluctuenţa
d. curba termica cu aspect oscilatoriu
e. evacuarea spontana a puroiului
R : b, c

22. Abcesul rece poate aparea ca urmare a :


a. unei necroze cazeoase subcutanata , lichefiata sau ramolita
b. o adenopatie tuberculoasa ramolita
c. o artrita tuberculoasa
d. o enterocolita acuta
e. o osteita tuberculoasa
R : a,b, c, e

23. Infecţiile premergatoare apariţiei furunculului sunt urmatoarele :


a. impetigo – dermatoza infecţioasa streptococica sau stafilococica
b. sicozis - leziune inflamatorie foliculara profunda , piogena sau micotica
c. acneea – leziune inflamatorie foliculara seboreica
d. abcesul rece
e. gangrena gazoasa
R : d,e

24. Datorita elasticitaţii oaselor lungi si grosimii periostului , copilul poate face
unele fracturi cu
caracter particular:
a. fractura subperiostica
b. decolarea epifizara
c. fractura „ in lemn verde”
d. fractura „ de mars”
e. fractura „ în epolet”
R : a, b, c

25. Fracturile pot prezenta urmatoarele complicaţii :


a. leziuni vasculare
32

b. leziuni nervoase
c. interpunerea masei musculare
d. deschiderea fracturii
e. niciuna de mai sus
R : a, b, c, d

26. Urmatoarele afirmaţii cu privire la luxaţii sunt adevarate :


a. reprezinta întreruperea brusca a continuitaţii oaselor datorata unui
traumatism important
b. cea mai frecventa este luxaţia scapulo – humerala , antero – interna , „în
epolet de general”
c. reprezinta o deplasare a extremitaţilor articulare antrenînd o modificare
permanenta a
raporturilor
d. luxaţiile vechi reprezinta o infirmitate grava imposibil de redus fara
intervenţie chirurgicala
e. luxaţiile recidivante pot fi consecinţa unei afecţiuni capsulare contemporane
cu primul
traumatism
R : b, c, d, e

27. Urmatorii factori esenţiali explica anoxia element comun în traumatismele


toracelui prin plagi sau
contuzii:
a. durerea
b. epansamentul pleural
c. contuzia pulmonara
d. tulburarile de mecanica ventilatorie
e. hemoragia unui viscer parenchimatos
R : a, b, c, d

TEST 7

1. Forma cea mai complexa a dezinfecţiei este:


a. antisepsia
b. asepsia
33

c. sterilizarea
d. antisepsia si asepsia
e. nici un raspuns nu este corect
R:c

2. Împiedicarea contactului dintre germeni si plaga operatorie este data de:


a. dezinfecţie
b. sterilizare
c. asepsie
d. antisepsie
e. nici un raspuns nu este corect
R:c

3. Distrugerea germenilor prezenti din plaga este data de:


a. dezinfectie
b. sterilizare
c. asepsie
d. antisepsie
e. nici un raspuns nu este corect
R:d

4. Asepsia este:
a. metoda profilactica a dezinfecţiei
b. dezinfecţie în focar
c. dezinfecţie curenta
d. dezinfecţie terminala
e. toate raspunsurile sunt corecte
R:a

5. Instrumentele sterilizate prin fierbere sunt considerate sterile:


a. 4 ore
b. 6 ore
c. 8 ore
d. 24 ore
e. 48 ore R : c

6. Autoclavul este folosit pentru:


a. sterilizarea cu vapori sub presiune
b. sterilizarea prin aer cald
c. sterilizarea cu formol
d. sterilizarea cu formaldehida
e. sterilizare cu oxid de etilen
R:a

7. Echilibrul dintre factorii producatori de caldura si pierderea de caldura


reprezinta:
a. tensiunea arteriala
b. temperatura
c. homeostazia
d. pulsul
e. nici un raspuns nu este corect
34

R:b

28. In traumatismele cranio-cerebrale mecanismele directe se pot produce


prin:
a. acceleratie
b. deceleratie
c. compresie bilaterala
d. penetrare intracraniana
e. nici un raspuns nu este corect
R : a,b,c,d

29. In functie de modul de actiune al agentului vulnerant asupra craniului


avem:
a. mecanisme directe
b. prin acceleratie
c. prin deceleratie
d. mecanisme indirecte
e. toate raspunsurile sunt corecte
R : a,d

30. Indicatiile alimentatiei pe sonda sunt afectiuni stenozante ale:


a. esofagului
b. jejunului
c. laringelui
d. faringelui
e. cavitatii bucale
R : a,c,d,e

31. Alimentatia bolnavilor se poate face:


a. enteral
b. parenteral
c. intrarectal
d. intraperitoneal
e. intravaginal
R : a,b
32. Solutiile hidroelectrolitice sunt
a. plasma proaspata
b. masa eritrocitara
c. solutie de clorura de potasiu
d. serul fiziologic
e. gelatina
R:d
34. Pregatirea mecanica a colonului pentru operatie consta in:
a. clisma
b. administrarea de laxative
c. administrarea de purgative
d. abstinenta alimentara
e. chimioprofilaxie
R : a,b,c

35. Pregatirea preoperatorie a colonului consta in:


35

a. pregatirea psihologica
b. pregatirea biologica
c. pregatirea mecanica
d. pregatatirea chimica
e. nici un raspuns nu este valabil
R : c,d