UB_SAS/Scoala Doctorala/Noiembrie 2011

Construcția și validarea tipologiilor sociale: analize în spatiile de atribute

prin tabele de contingenta , ”elaborare” și regresie1
- Suport de prezentare -

Dumitru Sandu

Asupra perspectivei tipologice în sociologie

Explicarea tipurilor de religiozitate

De la tipologia weberiana a actiunilor sociale la tipologia actiunilor pentru rezolvarea

problemelor sociale

Asupra perspectivei tipologice în sociologie2

Tipurile sunt instrumente de cunoaştere. Asupra acestui aspect nu pare să existe controversă în
ştiinţele sociale. Întrebările încep de aici încolo: care este perspectiva de cunoaştere care este servită mai
eficient prin tipologii; unde se plasează tipurile sociale în spaţiul metodologic al perspectivelor de
cunoaştere etc.
Tipurile sunt combinări de atribute (Lazarsfeld 1972:99) sau de valori ale unor variabile. În
măsura în care tipurile sunt exclusive şi exhaustive, tipologia se confundă cu clasificarea. Situaţia cea mai
frecventă în ştiinţele sociale este cea de nesatisfacere a acestor condiţii. Tipurile apar ca rezultat al
transformării unui spaţiu de atribute prin reducţie pragmatică. Operaţiile de reducţie din spaţiul de atribute
pot fi de tip funcţional, permise de natura interrelaţiilor dintre variabilele de clasificare, de tip numeric
prin construirea unor indici numerici sau pragmatici, realizate prin combinarea unor clase datorită
intereselor de cercetare (Lazarsfeld 1972). Tipurile ideale weberiene sunt rezultat al unor astfel de reducţii
pragmatice.
Un al doilea sens al tipologiei în ştiinţele sociale este cel de structură (Boudon 1984:103).
Tipurile sunt configuraţii relativ stabile de caracteristici.
Combinând perspectiva generativă a reducţiei propuse de Lazarsfeld cu cea structuralistă a lui
Boudon, vom spune că tipurile sunt configuraţii de valori relativ stabile - în plan ontologic sau
metodologic - realizate prin transformarea pragmatică a unui spaţiu de atribute. Această transformare se
face uneori explicit, pornind de la un set de atribute ale căror categorii se intersectează şi se obţin clase
care prin combinare dau tipuri pragmatice, funcţionale sau de altă natură. Alteori, cel mai adesea, poate,
elaborarea tipologiilor se face prin combinarea intuitivă, nesistematică a atributelor. Tipurile singulare
precum antreprenorul capitalist (Weber), străinul sau aventurierul sau săracul (Simmel) rezultă,
predominant, din astfel de construcţii intuitive. Există şi o a treia cale de elaborare a tipurilor, prin
substrucţie, prin identificarea atributelor care au servit la realizarea unor tipologii pragmatice sau intuitive
şi prin generarea unor tipuri pornind de la spaţiul de atribute reconstituit (Lazarsfeld 1972).

1
Pentru examenul aferent acestor lecții este necesara intelegerea tuturor temelor discutate cu ocazia
prezentarii si incluse in suportul de curs. Bibliografia mentionata va fi consultata pentru a realiza acest obiectiv.
2
Extras din Sandu 1996, 269-270
1
 Tipologia tipurilor sociale
Tipologii orientate instrumental/neinstrumental
Criterii de ale polarităţii scop-mijloc/ neinstrumentale
tipologizare individual-social (instrumentale)
situaţionale • străinul (Simmel)
conformism • conformism, ritualism, inovaţie,
rebeliune, defetism (Merton)
• filistin, boem, creator (Thomas)
profilul cultural • senzualist, ideatic, idealist (Sorokin)
raportare la • reformator, conservator • adoptatori timpurii, târzii etc
schimbare .
acţionale • capitalistul (Weber)
exercitare rol (la Parsons)
• localist-universalist
• performanţă-calitate
• instrumental-final (neutru-afectiv)
• atribuit-câştigat
• individualist-colectivist
tip de control • prin tradiţie
• interior
• prin imitaţie (Riesman)

Explicarea tipurilor de religiozitate

Întrebările
Care sunt valențele și limitele explicării tipului de religiozitate prin categoriile de varstă-
rezidență (”lumi sociale”) ?

 Ipoteza de construcție a tipologiei – religiozitatea se structureaza pe tipuri sau

categorii funcție de raportul între practica de spatiu public si cea de rugaciune in
spatiu privat (Sandu, 2006).
 Tipurile de religiozitate au corspondente specifice de conditionare in tipurile sociale
de varsta-rezidenta.
 Procentele conditionate din tabelul 1 permit specificarea ipotezei anterioare.
Reziduurile standardizate ajustate din tabelul 3 duc la o mai mare precizie in testarea
ipotezelor generate prin analiza procentelor conditionate.

Ce reguli trebuie respectate , în principal, în construirea unui tabel de contingență3 ?

 Orice tabel se construieste astfel incat sa fie inteligibil prin el insusi

 Daca in cadrul unui tabel are sens distinctia dintre variabila dependenta si variabila
independenta este indicata calcularea procentelor tabelare astfel incat sa fie luate ca
baze de raportare totalurile marginale corespunzatoare valorilor variabilei
independente (cazul tabelului 1). Pentru exemplu dat în tabelul 1 religioziatea este
variabila dependenta .
 Totalurile marginale procentuale vor fi dublate de totaluri in frecvente absolute astfel
incat orice analist sa poata reproduce distributia frecventelor absolute din tabel pentru
eventualitatea efectuarii altor calcule.

3
Pentru o tratare detaliata a temei vezi Treiman 2009, capitolele 1-3 . Pentru analiza tabelelor de contingenta
si a ”elaborarii” vezi Babbie 2010:558-595. Pentru operatii de reductie , substructie în spatiile de atribute pot fi consultate
lucrarile Lazarsfeld 1972 , Bailey 1994, Sandu 1993.
2
  Daca tabelul este complicat este indicata specificarea unor reguli de citire
exemplificativa in subsolul tabelului.
 Analizele in termeni de profiluri ale unor categorii de interes trimit la calcularea
procentelor din totalurile marginale ale respectivelor categorii (tabelul 2).
 Reziduurile standardizate ajustate (tabelul 3) indica asocieri statistic semnificative
intre valorile pereche de rand-coloana pentru un nivel de incredere de 95% daca sunt
mai mari de 2. Valorile mai mici de -2 sunt semnificative pentru relatiile de
dezasociere intre perechile de valori rand-coloana.

Tabelul 1. Tipuri de religiozitate funcție de categorii de vârstă-rezidență (”lumi sociale”), 2006 (%)

Tip de religiozitate
liber religiozitate religiozitate religiozitate
ateu cugetator formala personala consistenta Total Total
tineri rural 105
4 9 8 11 69 100
maturi rural 1 3 9 16 71 100 426
varstnici rural 370
1 4 3 21 71 100
tineri urban 177
2 7 15 19 56 100
maturi urban 2 7 9 12 70 100 641
varstnici urban 2 6 2 17 72 100 285
Total
2 6 7 16 69 100 2,004
Sursa de date: BOP- FSD, sondaj mai 2006.
Tabelul 2. Profiluri de varsta ale categoriilor de religiozitate , 2006 (%)

”Lumi sociale” Tip de religiozitate

liber religiozitate religiozitate religiozitate
ateu cugetator formala personala consistenta Total
tineri rural 11 8 5 4 5 5
maturi rural 14 12 25 22 22 21
varstnici rural 14 12 8 24 19 18
tineri urban 8 12 18 11 7 9
maturi urban 36 42 38 25 32 32
varstnici urban 17 15 5 15 15 14
Total % 100 100 100 100 100 100
N 36 113 146 322 1,387 2,004

Sursa de date: BOP- FSD, sondaj mai 2006.

Tabelul 3Analiza relației dintre religiozitate și ”lumile sociale”: reziduuri standardizate ajustate

tiprelig
religiozitate religiozitate religiozitate
ateu liber cugetator formala personala consistenta
tineri rural 1.6 1.3 .1 -1.3 -.1
maturi rural -1.1 -2.6 1.3 .2 .7
varstnici rural -.7 -1.7 -3.3 2.9 .6
tineri urban -.1 1.0 4.3 1.2 -3.8
maturi urban .5 2.3 1.5 -3.1 .3
varstnici urban .4 .3 -3.4 .6 1.2
Chi-patrat=71.5, p=0.00

3
Tabelul 4Predicția tipurilor de religiozitate

Tip religiozitate
LIBER RELIG.
ATEU
CUGETATOR RELIG.FORMAL PERSONAL

B Sig. B Sig. B Sig. B Sig.

Intercept -6.859 0.000 -2.801 0.000 -2.374 0.000 -0.689 0.083
urban -0.016 0.970 0.738 0.002 -0.053 0.804 -0.013 0.926
varsta 0.008 0.492 -0.009 0.191 -0.023 0.000 -0.003 0.492
barbat 0.987 0.011 1.204 0.000 1.109 0.000 0.441 0.001
satisf.sanat 0.470 0.049 0.143 0.266 -0.110 0.362 -0.168 0.040
satisf.venit 0.132 0.512 -0.154 0.203 0.041 0.701 -0.012 0.882
educatie 0.062 0.260 -0.043 0.177 0.069 0.020 -0.039 0.053
Sursa: BOP-FSD, mai 2006. Tabelul prezinta un model de regresie multinomială. Categoria de
referinta pentru variabila dependenta este religiozitatea consistenta. Prin umbrire au fost mentionati
coeficientii d eregreseie semnificativ diferiti de 0 (cu nivel de semnificatie mai mic de 0.05).

De la tipologia weberiana a actiunilor sociale la tipologia actiunilor pentru

rezolvarea problemelor sociale4

4
Figura 2 si tabelul 4 sunt preluate din Sandu. 2004. Forma redusa in romana a studiului este in
Sandu 2011: 86-103. Modelul de interpretare de la pag. 5 si tabelul de la pag 6 sunt preluate din
Sandu 2002.

4
5
 Referinte

Earl Babbie, 2010 [1973] Practica cercetarii sociale. Iasi: Polirom

Boudon, Raymond, 1984, La place du desordre, Quadrige, PUF, 245p.

Kenneth Bailey. 1994. Typologies and Taxonomies. An Introduction to Clasification Schemes. London: Sage
Dumitru Sandu. 1993. Clasificare multicriteriala in Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu (coord.). 1993. Dictionar de
sociologie, Bucuresti: Babel.
Dumitru Sandu 2004. Status Inconsistency as Predictor of Public Action Atitudes in Romania. Current
Sociology 6/52, pp.
Dumitru Sandu. 2011.Dezvoltare comunitara si regionala. Bucuresti. Facultatea de Sociologie si
Asistenta Sociala
Dumitru Sandu. 1996, Sociologia Tranzitiei. Valori si Tipuri Sociale in Romania. Bucuresti : Staff
Dumitru Sandu. 2002. Status Inconsistency, ISA Congress, Brisbane, Australia
Dumitru Sandu. 2006. Dialog imaginar despre mentalitati, in D.Sandu (coord.) Viata Sociala in Romania urbana, Iasi: Polirom
Lazarsfeld, Paul F, 1972, Some Remarks on Typological Procedures in Social Research, în Lazarsfeld, P., Pasanella,
A., Rosenberg, M. (eds.), Continuities in the Language of Social Research, Free Press

Donald Treiman. 2009. Quantitative Data Analysis. Doing Social Research to Test Ideas. San Francisco: Jossey-Bass. A Wiley Imprint